BATARIUC Ceramica Monumentala Moldova 2012

https://biblioteca-digitala.
ro
https://biblioteca-digitala.ro
ACADEMIA ROMĂNMILIALA IAŞt
INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE
BIBLtOTECA
Str Th Codresco nr 6.Piivillonul H
700479. IASl-ROMĂNIA
Cota lfi 514'3 V

/3 JfO
-
Inventar .
PARASCHIVA-VICTORIA BATARIUC
CIVILIZATIE MEDIEVALĂ ROMÂNEASCĂ

'
CERAMICA MONUMENTALA
...,
DIN MOLDOVA
BIBLIOTHECA ARCHAEOLOGICA
MOLDA VIAE XIX
Ediderunt
VICTOR SPINEI et VIRGIL MIHĂILESCU-BÎRLIBA
ACADEMIA ROMÂNĂ - FILIALA IAŞI
INSTI TUTUL DE ARHEOLOGIE
PARASCHIVA-VICTORIA BATARIUC
...,
CIVILIZATIE MEDIEVALA
'
" ...,
ROMANEASCA
...,
CERAMICA MONUMENTALA
DIN MOLDOVA
ACADEMIA ROMANĂ-FILIALA IAŞI

INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE
BIBLIOTECA
700 !!9 . IAŞl-ROMĂNIA

Str Th Codrescu nr 6,Pavillonul H
Cota /I/- 51Y3

Inventar -/3. 3yO
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Bucureşti, 2012
Copyright © Editura Academiei Române, 2012
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii.
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sector 5
050711, Bucureşti, România,
Tel: 4021-318 81 46,4021-318 81 06
Fax: 4021-318 24 44
E-mail: edacad@ear.ro
Adresa web: www.ear.ro
Referenţi: Prof. dr. Victor SPINEI, Universitatea „Al. I. Cuza", Iaşi

Cercet. ştiinţific dr. Rodica POPOVICI, Institutul de Arheologie, Iaşi
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

BATARIUC, PARASCHIVA VICTORIA
Civilizaţie medievală românească : ceramica monumentală din
Moldova I Paraschiva-Victoria Batariuc. - Bucureşti : Editura Academiei
Române, 2012
ISBN 978-973-27-1974-9
738(498.3)
008( 498.3)
PROIECT EDITORIAL FINANŢAT DE

ADMINISTRAŢIA FONDULUI CULTURAL NAŢIONAL
Redactor: Magdalena BEDROSIAN

Tehnoredactor: Cătălina RADU
Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU
Bun de tipar: 20.07.2012. Format: 16 I 70 x 100.
«04: 1 4»
Coli de tipar: 41. Tiraj: 320 ex.
C.Z. pentru biblioteci mari: 908.5(498)
C.Z. pentru biblioteci mici: 9
Dedic această carte tuturor colegilor
de la Muzeul Bucovinei din Suceava pentru prietenia
şi sprijinul pe care mi le-au acordat de-a lungul timpului,
făcând posibilă apariţia tuturor lucrărilor mele.
CUPRINS
Civilizaţia medievală românească - ceramica monumentală din Moldova . . . . . . . . . . . . 7

O cahlă cu inscripţie în colecţi ile Muzeului Judeţean Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Motive decorative în ceramica ornamentală din secolul al XVII-iea de la
Curtea domnească - Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Ceramica ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la Curtea domnească
din Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .. . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . 22
Cahle din secolul a l XV-iea decorate c u scene inspirate din viaţa cavalerească . .. . 36
Cahle cu Sfântul Gheorghe descoperite la Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Ateliere pentru producerea cahlelor în Moldova medievală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Cahle descoperite la curţi domneşti din Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . 84
Cahle descoperite în Moldova dintre Prut şi Nistru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
Cahle decorate cu subiecte religioase descoperite în Moldova . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 15
Descoperiri inedite de ceramică monumentală la Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . .. 1 37
Ceramica monumentală descoperită l a curţi boiereşti din judeţul Suceava . . . . . . 1 47
Motive decorative de inspiraţie l iterară din secolele XV-XVII descoperite în
Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . 16l
Elemente heraldice pe cahle descoperite în Moldova (secolele XV-XVI) . . . . . . . 1 74
Decorul ceramic al monumentelor din Moldova medievală (secolele XIV-XVII) .. 204
Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227
Momente din viaţa de curte i lustrate pe cahle descoperite în Moldova - scene
de dans . . . . . . .. . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . 288
Cahle de coronament din Moldova (secolele XIV-XV) . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . 305
Cahle cu reprezentări de cavaleri din Moldova (secolele XVI-XV II). . . . . . . . . . . . . . 336
Cahle cu reprezentări de cavaler în turnir descoperite în Moldova (seco lele
XV-XVI) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. . . .. . .. . . . . . . . . . 348
Cahle cu elemente heraldice descoperite la Baia .. . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 78
Cahle în colecţiile Muzeului de Istorie din Roman . . . . . . . . . . . ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393
Plăci pavimentare ceramice descoperite la Suceava . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. . . . . . .. . .. . . . . . . . . . . . 422
Cahle din timpul lui Ştefan cel Mare descoperite la Cetatea de Scaun a
Sucevei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 445
E lemente vestimentare figurate pe cahle din Moldova medievală . . . . . .. . .. . . .. . . . . . . 474
Noi cahle descoperite la Curtea Domnească din Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 496
Cahle cu elemente animaliere descoperite în Moldova. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 507
Cahle polono-lituaniene descoperite la Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 550
8 Cuprins
Observaţii privind tehnica de obţinere a ceramicii decorative d e faţadă din

Moldova medievală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 65
Cahle inedite de la Botoşani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . 5 79
Arme, armuri, piese de harnaşament ilustrate pe cahle descoperi te în
Moldova. Secolele XV-XVII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . 5 93
Ceramica monumentală descoperită la mănăsti rea Putna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 625
Din nou despre atelierul aulic de ceramică de la Suceava din ti mpul lui
Ştefan cel Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 643
Abrevieri .. . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 653
Sommai re . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 655
CIVILIZATIA MEDIEVALĂ ROMÂNEASCĂ
'
- CERAMICA MONUMENT ALĂ DIN MOLDOVA -
M-am întâln i t cu fascinanta lume a cahlelor în vara anului 1 968, când,

studentă fiind pe şantierul arheologic de la Brateiu, l-am auzit pe regretatul Radu
Popa povestind profesorului Ion Nestor, cu farmecul care-l caracteriza, despre
descoperirea „casei domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de lângă C etatea de scaun a
Sucevei, şi mai cu seamă despre cahlele aflate acolo, ce alcătu iseră o sobă
monumentală din vremea lui Ştefan cel Mare.
Angajarea mea, după termi narea facultăţi i, la Muzeul Judeţean Suceava,
deţinătorul unei valoroase şi diversi ficate colecţii de arheologie medievală, a fost
un pas important spre mirificul univers al ceramicii monumentale. Lucrul cotidian
în depozitul de arheologie a făcut să mă întâlnesc cu ceramica decorativă de faţadă,
plăc i le pavimentare, cahlele. Apropierea s-a făcut treptat, iar şansa de a colabora cu
Radu Popa şi arhitect Monica Mărgineanu-Cârstoiu la publicarea cahlelor care au
alcătuit soba din „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava a contribuit la
sporirea cunoştinţelor despre ceramica monumentală în general şi despre cahle în
mod special.
Considerând cahlele, dar şi celelalte specii ale ceramicii monumentale
izvoare istorice, am redactat de-a lungul timpului numeroase articole despre
această categorie de obiecte. A urmat o nouă etapă, elaborarea tezei de doctorat,
dedicată cahlelor din Moldova medievală.
Prezenta lucrare îşi propune să adune între copertele unui volum diversele
contribuţii pe care le-am adus, de-a lungul celor mai bine de trei decenii de
activitate în cadrul muzeului sucevean, la cunoaşterea ceramici i monumentale din
Moldova. Lucrările au fost aranjate în volum în funcţie de anul apariţiei, la fiecare
studiu s-a precizat locul unde a fost publicat iniţial, menţionându-se şi numele
colaboratorilor în realizarea unor lucrări, atunci când a fost cazul.
În general, am intervenit foarte puţin în textele iniţiale, pen tru a ilustra stadiul
cunoştinţelor dintr-un anume moment. Modificările au fost mai mult de ordin sti listic,
au fost corectate greşelile de tipar, ortografia fiind adaptată la normele actuale.
Folosesc acest pri lej pentru a mulţumi tuturor celor care m-au aj utat în
realizarea acestei lucrări . Recunoştinţa mea se îndreaptă spre colegul şi prietenul
Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române, cel care a avut
iniţiativa realizării acestui volum. Aduc mulţumiri părintelui stareţ al mănăsti rii
10 Paraschiva- Victoria Batariuc
Putna, arhimandrit Melchi sedec Velnic, părintelui Timotei Tiron, dar şi colegelor
mele, doamnele Iuliana Roşca şi Irina Ţibulcă, fără aj utorul cărora această carte nu
ar fi văzut lumina tiparului. Le mulţumesc colegilor şi prietenilor dr. Rodica
Popovici şi dr. Adrian Andrei Rusu, cu care am purtat lungi şi fruc tuoase discuţii
legate de ceramica monumentală din spaţiul românesc. Un gând de recunoştinţă se
îndreaptă spre domnul Constantin-Emil Ursu, directorul general al Complexului
Muzeal Bucovina, Suceava, pentru sprij inul acordat, precum şi spre doamna E lena
Lungu, domnişoara Elena Moroşanu, domnul Alexandru Pînzar, care au realizat
tehnoredactarea unei părţi a lucrării . Îi asigur pe toţi de recunoştinţa mea.
Suceava, 30 aprilie 20 1 0.
O CAHLĂ CU INSCRIPTIE DIN COLECTIILE
,
MUZEULUI JUDETEAN SUCEAVA
,
În colecţii le Muzeului Judeţean Suceava se păstrează un fragment de cahlă,

descoperit în anul 1 954 la Curtea domnească, în umplutura pilonului 2 1 •
Se păstrează doar partea superioară a cahlei. Dimensiunile sunt: lăţimea: 1 70 mm;
grosimea plăcii: 7 mm; lăţimea chenarului: 4 mm. Cahla are faţa plină, uşor adâncită în
raport cu chenarul, decorul este în relief plat (meplat); piciorul de montare este
rectangular, scurt.
Pasta din care a fost lucrată cahla este fină, bine frământată, cu nisip cernut şi
rare granule de calcar în compoziţie. Placa şi piciorul de montare au fost modelate
manual, se păstrează pe spatele plăcii amprentele celui care a lucrat-o, iar decorul a
fost imprimat cu ajutorul unui tipar de lemn, puţin cam uzat, ceea ce explică de ce
unele detalii nu se pot distinge.
Câmpul cahlei este decorat cu un sfănt militar, călare. Personajul este prezentat în
mişcare, spre stânga, cu faţa văzută frontal şi corpul din profil. În mâna dreaptă ţine o
lance, iar în stânga frâul calului. Personajul are capul aureolat şi este îmbrăcat cu o
mantie care flutură în vânt, ceea ce sporeşte impresia de mişcare. Calul are capul plecat,
cu coa,!lla asemenea unor liniuţe paralele. În faţa calului apare un cap (?) încoronat .
In partea superioară stângă, în faţa personajului, a fost figurat un înger în
zbor, care-l încoronează pe călăreţ cu o coroană cu cinci fleuroni.
În dreptul sfântului, în partea stângă apar câteva litere chirilice: MWPb care
se citesc (Du)m(i)tru. În dreptul capului încoronat se află o altă literă, 11, iar în
continuarea coamei calului apar alte litere, destul de şterse, din cauza uzurii
tiparului. Se pot distinge: Hl1A(?)HB.
Din toate aceste litere se roate reconstitui doar un singur cuvânt, Dumitru,
fiind vorba de numele sfântului reprezentat pe cahlă, după un obicei frecvent în
iconografia medievală.
Cahle cu inscripţii se cunosc din mai multe locuri . Inscripţia poate să explice
scena de pe cahlă, cum este cazul cahlelor de la Baia 3 sau de la Roşia4 , să indice
1 Mulţumim şi pe această cale domnului profesor dr. Mircea D. Matei pentru îngăduinţa de a
publica această piesă.

2 Există cahle care au inscripţii cu numele sfântului. în cazul S fântului Gheorghe. cf. Maria
Golescu, Icoane de lut. în „Buletinul Muzeului Mil itar Naţional", V, nr. 9- 1 O, Bucureşti, 1 943. fig. 1 . 2 .
3 La Baia s-au descoperit cahle c u reprezentarea profetului Davi d. c u inscripţia c u caractere
latine majuscule: „DA V I D PROPHET A", cf. Eugenia Neamţu. Cahle Cii reprezentarea pro/'et11l11i
David descoperite la Baia, în SCIV A. 2 5 , 1 974, 4, p. 474-475 , fig. I .
4 De la Roşia, de lângă Sibiu provine o cahlă cu inscripţia în l imba germană: „ESSE( N )„. I SE +
GEBROTE + WEINBERE + ENNO + DNI + I . . . " ( mâncare pâini, struguri. Enno Dni I). Decorul
„.
acestei cahle îl constituie un vrej de viţă de vie cu struguri ; cf. Th. Năgler. Un depozit de plâci
ornamentale descoperit la roşia (r. Sibiu). în „Cumidava", I . 1 967. p. 1 47, fig. 9.
anul când au fost lucrate, după cum este cazul unor cahle descoperite în Transilvania 5,
sau să desemneze pe cel care a sculptat tiparul cahlei 6 . Aceste cahle c u inscripţii se
datează din secol ul XV şi până în secolul XVII .
Fragmentul de cahlă descoperit l a Curtea domnească din Suceava, prin pastă,
motivul decorativ şi mai ales tehnica de execuţie, se datează în secolul al XVII-lea.
Factura execuţiei, meplat, naivitatea în tratarea personajelor, nerespectarea proporţiilor
indică o rusticizare a reprezentărilor de pe cahlele din secolele XV-XVI, proprie
producţiei artistice a secolului al XVII-lea.
Cahla descoperită la C urtea domnească de la Suceava prezintă un nou tip
iconografic, realizat în maniera speci fică secolului al XVII-iea; este în acelaşi timp
reprezentativă pentru creaţia meşterilor populari.
* Această notă a fost publicată în „Suceava'', V I-V I I , 1 979- 1 980, p. 663-6
F ig. I. Fragment de cahlă cu inscripţie chirilică.
UN CARREAU DE PO E L E Ă INSCR I PTION DANS

LES COLLECTIONS DU M U S E E D E PARTE M ENT AL DE SUCEA V A
R ES U M E
. L ' auteur presente un fragment d ' un carreau de poele â inscription cyril lique datant du X V I I -e
su::c le decouvert â la Cour princiere de Suceava.
EXPLICATION DE LA FIGURE
Fig. I . Fragment d ' un carreau de poele â inscription, representant le Saint Demetre.
5
B. Slătineanu, Ceramicafeudală românească şi originile ei, Bucureşti, 1 958, p. 97, 1 09, fig. 93, 1 1 1 .
. . . 6
De la Târ�ovişte provine o cahlă decorată cu o acvi lă bicefală, având o inscripţie cu caractere
chmhce: „Aceste tipare le-au săpat Drăgoi tâmplar", cf. B. Slătineanu, op. cit., p. 1 1 1 , fig, 1 1 4 .
MOTIVE DECORATIVE
ÎN CERAMICA ORNAMENTALĂ
DIN SECOLUL AL XVII-LEA DE LA
CURTEA DOMNEASCĂ - SUCEA VA
În anul 1 974 au fost reluate cercetările arheologice de la Curtea domnească din

Suceava 1 , care au dus la degajarea, printre altele, a beciurilor din secolul al XVII-iea.
În zona beciului 5 (pl . 1 ), în moloz, au apărut numeroase fragmente de cahle,
datate în secolul al XVII-iea, cahle care pot fi grupate în două mari categorii : cahle
nesmălţuite şi cahle smălţuite.
Cahlele au fost lucrate din pastă omogenă, bine frământată, cu nisip cernut şi
rare granule de calcar în compoziţie. Cahlele smălţuite au fost în prealabil acoperite
cu angobă albă. Culoarea predominantă de smalţ este verdele, cu diferite nuanţe:
verde ocru, verde smarald, dar apare şi o nuanţă de brun. Cahlele au fost modelate
cu roata olarului, apoi, înainte de uscare, erau „trase", poate cu aj utorul unui cadru,
pentru a li se da forma dorită2 . Motivul decorativ era imprimat cu aj utorul unui
tipar de lemn, care în unele cazuri era uzat, ceea ce explică de ce unele detalii sunt
greu de descifrat.
Din punctul de vedere al formei, cahlele pot fi grupate în cahle cu faţa plană,
plină şi cahle de cornişă sau coronament, cu faţa compusă din două registre, unul
superior, ieşit în afară în raport cu cel inferior, care este mai masiv. Î nălţimea
piciorului de montare poate fi un alt criteriu de clasificare. Piciorul de montare, de
forma unui dreptunghi, în cazul cahlelor al căror câmp este încadrat de un chenar,
mai scurt, circa 23-24 mm şi mai înalt în cazul cahlelor fără chenar marginal,
aj ungând până la 90 mm. Cahlele cu piciorul de montare scurt sunt mai masive,
mai mari ( lungime 200 mm; lăţime 1 98 mm), comparativ cu cele cu piciorul de
montare înalt (lungime 1 95 mm; lăţime 1 50 mm).
1 Cercetări le de la Curtea domnească din Suceava au început în anul 1 95 1 şi au continuat în
1 95 3, 1 954, 1 95 5 şi 1 960, iar rezultatele au fost publicate în revistele SCIV. 3, 1 95 2 , p. 43 1 ; SCIV. 5.

1954, 1 -2, p. 290-297; SCIV, 6, 1 955, 3-4, p.768-777 şi „Materiale". IX, 1 970, p. 382-387.
Cercetările din anul 1 974 au fost conduse de dr. Lucian Chiţesc u (perioada 23 apri lie - 2 1 iulie) şi de
dr. Mircea D. Matei (în perioada 22 iulie - 1 5 septembrie). Din colectiv au făcut parte Elena Busuioc
de la Institutul de Arheologie Bucureşti, Alexandru Nemoianu de la Muzeul de Istorie al R.S.R.
Tamara Constantiniuc şi Paraschiva-Victoria Batariuc de la Muzeul Judeţean Suceava.
2 Pentru tehnica de execuţie a cahlelor medievale cf. R. Popa, Monica Mărgineanu-Carstoiu.
Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casă a domniei şi o .rnhă monumentalâ la Suceal'l/ in
vremea lui Ştefan cel Mare. Bucureşti, 1 979, p. 42-44.
Cahlele descoperite la Curtea domnească au câmpul decorat cu motive

vegetale, geometrice şi antropomorfe. Aceleaşi motive se întâlnesc atât pe cahlele
smălţuite, cât şi pe cele nesmălţuite. Cele mai numeroase cahle sunt cele decorate
cu motive vegetale: frunze, flori, fructe mai mult sau mai puţin stil izate. Motivul
decorativ al frunzei cunoaşte mai multe variante, atât nesmălţuite, cât şi acoperite
cu smalţ verde şi brun.
Toate cahlele decorate cu motivul frunzei au faţa mai adâncită în raport cu
chenarul, iar piciorul de montare, dreptunghiular, este scurt. Câmpul cahlei este
delimitat de un chenar format dintr-o baghetă în rel ief. Î n centru se găseşte un
buton din care pleacă frunze de acant dispuse în cruce. Pe diagonalele cahlelor,
câte o frunză foarte adânc crestată pe partea interioară, dând impresia unei dantele,
3
se termină cu un mugure (pi. 2/4). O variantă a acestui motiv decorativ are
frunzele mai puţin crestate, fiind mai grosolan lucrată, amintind crestăturile în lemn
(pi. 2/5). Tot o variantă a motivului decorativ cu frunză de acant este şi mai
floare (?) romboidală (pi. 2/1 ).

neîngrij it lucrată, frunzele nefiind aproape deloc crestate şi terminându-se cu câte o
Alt motiv decorativ vegetal apare pe un fragment de cahlă cu chenar. Câmpul

a fost decorat cu frunze asemenea unor volute duble, dispuse pe diagonală,
terminate cu o floare de lalea (pi. 2/2).
O cahlă smălţuită în verde smarald, cu piciorul de montare rectangular, scurt
şi cu chenar în relief, are în centru patru frunze de stejar dispuse în cruce, în intervalul
dintre frunze, pe diagonala cahlei, apărând câte o frunză stilizată, crestată pe partea
interioară, dispusă sub formă de volută şi terminată cu câte o ghindă (pi. 4/2).
Tot tipului cu piciorul de montare rectangular, scurt şi cu chenar în rel ief îi
aparţine şi cahla în centrul căreia se află un buton circular, din care pornesc,
asemenea unor raze, opt frunze de ciulin, puternic crestate (pi. 2/3).
O altă cahlă aparţine tipului cu piciorul de montare înalt şi faţa neîncadrată de
chenar. Câmpul cahlei a fost decorat cu o împletitură de frunze lungi, crestate şi
4
vrejuri care susţin ciorchini de struguri şi fructe de mure (pl.4/5). Acest motiv
decorativ se întâlneşte atât pe cahle nesmălţuite, cât şi pe cele smălţuite în diverse
nuanţe de verde.
Cu motive vegetale este decorat un fragment de cahlă de cornişă, din partea
superioară tratat sub formă de dusină. Decorul constă dintr-o friză de frunze
tri lobate, amintind palmetele (pi. 3/3 ). Acest tip apare numai nesmălţuit.
Pe unele cahle elementele de decor vegetal se împletesc cu elementele
geometrice. O cahlă neîncadrată de chenar, cu piciorul de montare înalt, are în câmp un
chenar compus din două linii frânte care se continuă cu câte două linii curbe, dispuse
alternativ, care încadrează două volute formate din frunze crestate, susţinând o
3 K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între 1 895
şi 1 904. Bucureşti, 1 9 1 3 , p. 79, fig, 76/w; Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, Săpăturile
� K . A . Romstorfer, op. cit. , p . 78, fig. 73/c.

arheologice de la Curtea Domnească din laşi, în ArhMold, V, 1 967, p. 249, fig. 5 5/ 1 .
Ceramica ornamentală din secolul XVII de la Curtea Domnească 15
floare. Chenarul liniar este încadrat la rândul său de câte două volute mai mici 5 (pi.
41 1 ). Acest tip de decor apare numai pe cahle nesmălţuite.
Î mbinarea unor elemente geometrice cu elemente vegetale apare ş i pe un
fragment inferior de cahlă de cornişă. Faţa cahlei este încadrată de un chenar liniar,
câmpul fi ind decorat cu cercuri legate între ele de bare. Î n interiorul fiecărui cerc se
află câte o floare cu patru petale, iar barele de legătură sunt intersectate de câte un
luj er cu câte două frunze (pi. 3/2). Se cunosc numai exemplare nesmălţuite.
Alte motive utilizate în decorarea cahlelor descoperite la Curtea domnească
sunt motivele geometrice, întrebuinţate atât pe cahlele obişnuite, cât şi pe cele de
cornişă. Câmpul decorativ a fost încadrat de un chenar format di ntr-o baghetă în
relief. Î n interior, în centrul compoziţiei se află o cruce latină, încadrată de
dreptunghiuri în care se găsesc înscrise linii frânte, curbe, triunghiuri (pi 3/6).
Un alt motiv apare de asemenea pe o cahlă cu piciorul de montare rectangular,
scurt şi cu chenar. Câmpul decorativ a fost încadrat de un chenar format din l inii
drepte, paralele între ele. Î n interior se găseşte un al doilea chenar, decorat cu
triunghiuri dispuse alternativ şi două dreptunghiuri aflate faţă în faţă, care au
înscrise în interior „dinţi de ferăstrău" 6 (pi. 3/5). Ambele tipuri de cahle decorate cu
motive geometrice cunosc numai exemplare nesmălţuite.
Pe cahlele de cornişă apar alte motive geometrice. Dusina unei cahle este
decorată cu o friză de câte două linii oblice, paralele între e le. Partea inferioară a
fost decorată cu două volute adosate, încadrate de câte un cartuş în care sunt
înscrise „măsline". Î ntre partea superioară şi cea inferioară se află un şir de
7
denticuli (pi 3/4). Se cunosc numai exemplare nesmălţuite.
Pe un fragment de cahlă de cornişă, şi anume pe partea inferioară, apare o
friză de romburi duble, dintre care cel interior are latura crestată (pi. 3/1 ).
Cahlele decorate cu motive antropomorfe sunt mai puţin numeroase în raport
cu celelalte. Unul dintre motivele decorative îl formează perechea de nobili. Acest
motiv apare pe cahle cu piciorul înalt, fără chenar. Cavalerul se află în partea
stângă; poartă o vestă cu guler fraise, pantaloni bufanţi până la genunchi, cizme,
mănuşi muschetar şi o beretă cu pană. La şold are sabie. O mână şi-o sprij ină în
şold, iar cu cealaltă o ţine pe doamnă. Aceasta se află în partea dreaptă a cahlei.
Poartă o rochie cu guler bogat, cu corsaj pe talie, cu mâneci bufante, şi o fustă
amplă, brodată cu şiruri . Ţinuta este completată de o mică tocă şi mănuşi
întreagă o astfel de cahlă îngustă, decorată cu personajul feminin (pi. 4/4 ). Acest tip
muschetar8 (pi. 417). Există şi cahle cu câte un singur personaj . S-a păstrat aproape
de cahlă se întâlneşte smălţuit în verde ocru şi galben închis.

Cel de al doilea motiv decorativ antropomorf îl constituie îngerii tenanţi .
Cahlele aparţin tipului cu piciorul de montare înalt, fără chenar. Câmpul cahlei
5 B . M itrea et alii, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului. în SCIV. 6. 1 95 5 , 3---4 .

p. 798, fig. 3 8 .
6 R. Gassauer, Teracote sucevene. în BCM I . XXVI I I , 1 935, p. 1 52 . 1 60. fig. 1 3 .
R Ibidem, p. 79. fig. 75/p; R. Gassauer, op. cit„ p. 158, fig. 33; 8. Mitrea et alii, op.cit„ p. 798, fig.
7 K . A . Romstorfer, op.cit„ p . 78, fig. 74/n.
38.
a fost decorat cu două jumătăţi de cvadrilob , despărţite de câte o frunză de ciulin.

Î n interiorul fiecărei jumătăţi de cvadrilob se găseşte câte un personaj înaripat,
9
drapat într-o haină amplă, cu falduri agitate, sugerând impresia de mişcare (pi. 4/6).
1 °
Există şi cahle înguste, decorate doar cu câte un singur personaj înaripat (pi. 4/4).
Acest tip de cahle decorat cu personaj e înaripate cunoaşte atât piese nesmălţuite,
cât şi piese acoperite cu smalţ verde ocru.
Toate aceste cahle au fost descoperite, după cum am mai arătat, aglomerate în
molozul din beciul 5 al pivniţei de la Curtea domnească. Descoperirea lor, în
număr foarte mare, pe o suprafaţă restrânsă, ne duce la concluz ia că deasupra
beciurilor existau camere de locuit, iar într-una din acestea se găsea o sobă de la
care provin cahlele. Faptul că zona Curţii domneşti a fost locuită până în momentul
reluării cercetării arheologice, iar locuitorii ei au practicat diverse gropi, care au
dus la pierderea unei părţi din material, face imposibilă o încercare de reconstituire
a acestei sobe. Putem doar să presupunem că unele cahle, cele cu piciorul de
montare scurt şi cu chenar, mai masive se găseau în partea inferioară a sobei, în
compunerea camerei de ardere, iar cele fără chenar, cu piciorul de montare înalt
făceau parte din camera superioară, de încălzire. Cahlele înguste, decorate cu un
singur personaj , puteau să joace rolul de piese de colţ, iar cahlele de cornişă îşi
11
aveau locul în coronamentul sobei • Alternarea cahlelor smălţuite cu cele
nesmălţuite în compunerea unei singure sobe este întâlnită şi în cazul altor sobe
12
descoperite în Moldova .
Fără a fi complet necunoscute în Moldova şi chiar la Suceava, cahlele
descoperite la Curtea domnească, prin varietatea motivelor ornamentale pe care le
prezintă, vin să îmbogăţească repertoriul decorativ al ceramici i ornamentale
medievale româneşti.
* Acest studiu a apărut în „ Suceava", V I I I , 1 98 1 , p. 1 1 1 - 1 20
9 K. A. Romstorfer, op. cit . p. 79, fig. 76/v; R. Gassauer, op. cit. p. 1 52, 1 6 1 - 1 62, fig. 27.
. .
10 Ibidem, fig. 28.

11
S. A. Maslikh, Russian Ornamental Tiles 15 th - 19 th Centuries. Moscova, 1 976, fig. 1 75- 1 76.
1 2 R . Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit .. passim.
i iI I
I
,L
6
__
o o o
__ _
I I
Ă----
I
-, I
\l..-,
I
,_ - -
I
I
I t I
--.--J r__ - j
r-------.....-- - - -- -----
PI. I . Planul general al Curţii domneşti. Zona haşurată reprezintă locul de descoperire a cahlelor.
4 5
PI. 2 . Cahle decorate cu motive vegetale.
1 2
5 6
PI. 3 . Cahle decorate cu motive vegetale compozite şi geometrice.
: . .}i�;,:-,,. ·n
,.,,
3 4 5
7
PI. 4. Cahle decorate cu motive geometrice şi antropomorfe.
D U XVII - E SI ECLE Ă LA COUR PRINCI E RE DE SUCEAV A

MOTI FS D ECORATIFS EN C E RAM IQUE ORNAMENTALE
R ESUM E
En 1 974 on a recommence Ies recherches archeologiques a la Cour princiere de Suceava. Dans

la zone de la cave no. 5 a ete decouverte une agglomeration de carreaux de poele, qui ont constitue un
poele situe dans un chambre a l ' etage.
L ' auteur presente des motifs fl oreaux, geometriques et anthropomorphes qui oment ces
carreaux, caracteristiques pour la seconde moitie du X V I l -e siecle.
EXPLICA TION DES FIGURES
PI. I . Plan general de la Cour princiere de Suceava. La zone hachuree montre le l ieu de la
decouverte des carreaux de poete.
PI. 2. Carreaux de poele aux motifs vegetaux.
PI. 3. Carreaux de poele aux motifs vegetaux , geometriques et composites.
PI. 4. Carreaux de poele au moti fs geometriques et anthropomorphes.
CERAMICA ORNAMENTALĂ DIN SECOLUL AL XV-LEA
DESCOPERITĂ LA CURTEA DOMNEASCĂ DIN SUCEAVA
Cercetările arheologice au început la Curtea domnească în anul 1 95 1 şi au

continuat în anii 1 95 3 , 1 954, 1 95 5 , 1 960, pentru a fi reluate în 1 974 1 • Rezultatele
cercetări lor au rămas în cea mai mare parte inedite, fi ind pub l icate numai sumare
rapoarte de săpătură, în care au fost menţionate doar puţine materiale arheologice.
Inedite au rămas numeroase fragmente de cahle, a căror prezentare constituie
subiectul lucrării de faţă.
Cele mai numeroase fragmente descoperite la Curtea domnească aparţin unor cahle
din secolul al XV-lea, care se încadrează în numeroase tipuri şi variante constructive.
Cahlele au fost lucrate din pastă cu mult nisip, bine frământată, omogenă,
care după ardere dă suprafeţe aspre la pipăit, asemănătore celei din care se
�
confecţiona olăria de uz comun . Modelarea cahlelor se făcea cu roata olarului şi
tiparul, caracteristica majorităţii pieselor fiind asamblarea d intr-o parte lucrată la
roată şi o alta cu tiparul. Toate picioarele de montare au fost modelate la roată, fie
sub forma unor oale tronconice, care înainte de uscare au fost trase la gură, cu
ajutorul unui cadru de lemn, până la obţinerea unor deschideri cvasipătrate, fie sub
forma unor cilindri tăiaţi în părţi egale, pe lungime. Plăcile pătrate sau
dreptunghiulare, cu decor în relief sau traforat, erau imprimate cu ajutorul unor
tipare din lemn, iar în unele cazuri, pentru sublinierea unor detal ii, se foloseau
incizia sau excizia. Î n cazul ornamentului realizat în relief p lat, în tehnicile
sgra.ffito şi champleve, sunt posibile atât obţinerea motivului decorativ prin desen
cu mâna liberă, cât şi prin util izarea, în cazul unor subiecte complicate, a unui tipar
de metal . Prezenţa, ca motiv predilect, a palmetei , asemănătoare până la identitate
cu ornamentele de pe ceramica de uz comun, ne face să nu fim de acord cu ipoteza
formulată de Radu Popa, referitoare la meşterul care a lucrat cahlele de tipul I V din
soba din „casa domniei": meşter care să fie „familiarizat cu tehnici artistice proprii
altor domenii: sculpturi i în piatră, sculpturii în lemn, argintăriei sau eventual
1 Şa11tie111/ Suceava, în SCIV, 3, 1 952, 1 -2, p. 43 1 ; B. Mitrea et al ii, Şantierul arheologic Suceava -
Cetatea Neam/ului. în SCIY, 5, 1 954, 1 -2 , p. 290-297; iidem, Şantierul arheologic Suceava -

Cetatea Neam/ului, în SCJV, 6, 1 955, 3-4, p. 768-777; I . Nestor et alii, Şantierul arheologic Suceava.
Raport preliminar asupra săpăturilor din campania anului I 955, în „ Materiale", IV, 1 957, p. 252-256;
M. D. Matei et alii. Şantierul arheologic Suceava, în „Materiale", IX, 1 970, p. 3 82-3 87; L. Chiţescu,
Cercetări arheologice la Curtea Domnească din Suceava, în CAMNI, I, 1 975, p. 245-256. Cercetările au
continuat şi în anii 1 975 şi 1 977, cf. M. D. Matei, E. I. Emandi, Observaţii asupra stratigrafiei Cur/ii
domneşti de la Suceava, în „Suceava", IV, 1 977, p. 1 05- 1 1 7 .
2 Elena Busuioc, Ceramica de uz comun nesmălţuită din Moldova (secolul al XIV-iea până la
mijlocul secolului al XVI-iea), Bucureşti, 1 975, p. 50, 64-65.

Ceramica ornamentală din secolul XV de la Curtea Domnească 23
3
prelucrării artistice a pielii" . Astfel, noi considerăm că şi acest tip de cahle au fost
lucrate tot de meşterii olari, cu o înaltă măiestrie. Î nainte de uscare, părţile componente
ale unei cahle erau asamblate prin presare, pe spatele unor cahle găsindu-se numeroase
amprente. La unele categorii de cahle, cele de colţ de exemplu, pe spate au fost
aplicate pastile de lut, care să le asigure stabi litatea şi trăinicia. Cahlele care urmau
să fie smălţuite erau acoperite cu angobă albă. Cahlele nesmălţuite decorate cu motive
geometrice au fost înmuiate înainte de ardere într-o emulsie apoasă de argilă, care a
uniformizat suprafeţele, fără a netezi asperităţile datorate degresantului. Pentru toate
tipurile de cahle a fost utilizată în exclusivitate arderea oxidantă. După prima ardere,
cahlele erau smălţuite, dominanta cromatică a smalţului fii n d v erdele, cu numeroase
nuanţe, dar se întrebuinţau şi tonuri de galben şi brun.
Din punctul de vedere al formei, cahlele descoperite la Curtea domnească din
Suceava pot fi încadrate în următoarele tipuri 4 :
- cahle cu picior de montare tronconic şi faţa deschisă;
- cahle cu faţa traforată;
- cahle cu faţa plină şi decor în relief;
- cahle cu faţa plină şi decor în relief plat;
- cahle de colţ;
- cahle de coronament.
Am adoptat, după terminologia propusă de Radu Popa şi Monica Mărgineanu
Cârstoiu 5 , termenul de cahle şi pentru piesele care nu aveau un rol preponderent în
încălzire, ci îndeplineau mai ales un scop constructiv sau decorativ, cum ar fi
cahlele de colţ şi de coronament.
Cahlele cu piciorul de montare tronconic şi faţa deschisă de formă cvasipătrată
sunt reprezentate de numeroase fragmente nesmălţuite. Se întâln esc cahle a căror
deschidere este simplă6 , dar şi cahle a căror deschidere este mărginită de un chenar
ansamblu faţa cahlei să semene cu o floare cu patru petale (fig. 1 11 ). Acest tip de
lat, având în mij locul fiecărei laturi aplicat un mic triunghi de lut, astfel ca în
7
cahlă, simplu, este considerat a fi cel mai vechi, uti lizat la începutul secolului XIV
la construirea unor sobe primitive din lut, cu un număr redus de asemenea cahle,
8
îngropate în grosimea pereţilor de lut ai sobei, cu scopul de a iradia căldură .
3 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie mediel'ală românească. O
ca5ă a domniei şi o sohă monumentală de la Suceava din vremea domniei lui Ştefan cel Mare,, Bucureşti.
1 979, p. 1 42 .
4 I . H o l l , Kăzepkori kalyhacsempek Magyarorszagon. î n BudReg. XVI I I , 1 958. p. 2 1 3 . fig. I ;
Rosemarie Franz, Der Kachelofen. Entstehung und kunstgeschichtliche Entwicklung \'Om ,\4ittclaltcr
5 R . Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. . p . 42.

his zum Ausgang des Klassizismus, Graz, 1 969, fi g. 2 1 a. 1 2 b. 1 3 .
6 Eugenia Neam\u, V. Neam\u, Stela Cheplea, Oraşul medieval Baia in secolele XIV-XVII.
7 L. Chitescu, op. cit. . p. 247, Elena Busuioc, Noi date arheologice asupra 1·echii mâniistiri a
voi. I , l aşi, 1 980, fig. 1 O 1 /4-5.
Humorului. în „Suceava", V, 1 978, p. 1 83- 1 84, fig. 2/2 .

R Sobe din lut în care au fost îngropate cahle oală ( Topfkache/) apar în zona Alpilor elveţieni la
începutul secolului al XIV-iea, dar până la noi nu au aj uns decât imaginile unor asemenea sobe. cum
sunt cele două sobe din Registrul heraldic din Z1/rich sau cea reprezentată în blazonul Lutenwang. care
Astfel de cahle aparţinând unor sobe datând încă de la mijlocul secolului XIV au
fost descoperite la Cuhea, în reşedinţa maramureşeană a Bogdăneştilor9 . De la sfărşitul
secolului XIV şi începutul celui următor datează cahlele ce au aparţinut unor sobe
descoperite la Râmnicu Vâlcea 1 0 , Suslăneşti Argeş 1 1 , în locuinţele L3, L4, L5 din
12
sectorul Parc de la Baia , în construcţia de lemn ce aparţinea obştii monahale de la
13
vechea mănăstire a Humorului sau în edificiul de lemn de la Curtea domnească din
Suceava • 1 4
Cahlele cu faţa traforată pot fi grupate în mai multe subtipuri, după forma
piciorului de montare, cât şi după motivele decorative. Se întâlnesc cahle traforate
cu piciorul de montare tronconic, decorate cu motive geometrice şi animale fantastice,
cât şi cahle cu picior de montare semicilindric, cu faţa ornamentată cu motive
antropomorfe. Faţa cahlelor traforate decorate cu motive geometrice este încadrată
de un chenar liniar, iar motivul ornamental constă dintr-o placă pătrată pe care se
(fig . l /4 ). Toate fragmentele aparţinând acestui subtip sunt nesmălţuite. Î n aceeaşi grupă
află imprimate cercuri concentrice, având în centru o cruce greacă, în negativ 1 5
16
pot fi încadrate şi cahlele decorate cu rozete gotice (rozase) • Cahlele traforate cu
piciorul de montare tronconic şi faţa decorată cu motivul leului rampant sunt
asemănătoare cu cele descoperite în „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de
lângă Cetatea de scaun 17, dar starea precară de conservare a fragmentelor care au ajuns
până la noi nu ne permite să spunem mai mult despre ele.
datează din anul 1 51 O. dar reproduce o imagine mult mai veche. Cf I. Holl, op.cit. . p. 278. O sobă mai
evoluată. dar care datează tot din secolul XIV este reprezentată într-una din cele 2 1 de scene din fresca din
casa canon icului domului Sfântul Ştefan din oraşul Konstanz ( Rosemarie Franz, op. cit„ p. 1 6-- 1 7, fig.
4.5 ) . Referitor la unele instalaţii pentru gătit şi încălzit, descoperite pe teritoriul României, este interesantă
ipoteza Elenei Busuioc referitoare la cuptoarele cu vălătuci, din secolul al VI-lea d. Hr., găsite la
Dulceanca, cât şi la cuptorul din lut cu vatră de la Coconi (Elena B usuioc, R. Franz. Der Kachelofen.
în SC IV A. 26, 1 975. I. p. 1 63 ) . Susana Dolinescu Ferche, în lucrarea sa Aşezări din secolele III şi VI
e.11. în s11d-1·es111I M11111eniei. Cercetările de la Dulceanca, Bucureşti, 1 974, prezintă în paginile 73, 74, 76 şi
87. fig. 76-- 7 8 asemenea vălătuci. dar consideră că aceştia nu aveau un rol preponderent constructiv pentru
instalaţia de încălzit, fii nd întrebuinţaţi „mai ales pentru a servi drept grătare la prepararea mâncării"
sau plasaţi între vase în interiorul cuptorului de olar (p. 94 ) . Î ncl inăm, alături de Elena Busuioc, să
credem că vălătuc ii formau o construcţie care servea la gătit şi încălzit. La Coconi, instalaţia de încălzit
de tipul 2 a fost construită din lut amestecat cu paie şi pleavă, bine bătucit şi făţuit, care se aplica pe un
cofraj din nuiele. ajungându-se în final la o formă tronconică, cu o boltă aplatizată, construcţie care ne
am inteşte de sobele primi tive din Elveţia (N. Constantinescu, Un sat din Câmpia Română în epoca lui
Mircea cel Bătrân. Studiu arheologic şi istoric. Bucureşti, 1 972, p. 46).
9 R. Popa, O sobă de cahle oală din secolul XI V la Cuhea Maramureş, în SCIY, 24, 1 973, 4, p. 678.
10 Elena Busuioc, Vestigiile feudale de la Râmnicu Vâlcea. în „ Buridava ", I I I , 1 979, p. 24-2 8 .
11 D. V. Rosetti, Vestigiilefeudale de la Suslăneşti (jud. A rgeş). în B MI. XL. 1 9 72. 2. p. 36. 3 7.
fig. 9, I O. .
-
I' E ugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op. cil„ p. 1 28- 1 39, fig. 1 0 1 - 1 1 7.
13 Elena Busuioc, Noi date arheologice asupra vechii mănăstiri a Humorului, în „Suceava", V,
1 978, p. 1 79, 1 98.

1 4 L . Chiţescu, op. cit„ p. 245-256.
1 5 Mărioara Nicorescu, Noi descoperiri de ceramică ornamentală din secolele XV - XVI la
Suceal'a, în ArhMold, IV, 1 966, p. 3 1 8, fig. l /a; L. Chiţescu, op. cit„ fig. 5/4.
16
R. Popa, M onica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ p. 84-88, fig. 70-72.
17
Ibidem. p. 90, fig. 74.
Cahlele traforate cu picior de montare semicilindric şi decor antropomorf au

placa decorată smălţuită în verde închis sau brun şi încadrată de un chenar lat de 4--5 cm,
dispus oblic faţă de câmp. Chenarul a fost reprezentat asemenea unei nişe gotice
terminată cu o fleşă, nişă care adăposteşte statuia unui personaj nud sau îmbrăcat
după moda burgundă, privind spre interiorul cahlei ( fig.3/4). Î n câmp, într-un decor
arhitectural gotic, sugerat de un arc în acoladă, a fost figurat un cavaler călare, în
armură, cu coif Bacinet cu panaş, ţinând într-o mână un scut mobilat cu un leu
passant, iar în cealaltă o lance de tumir 1 8 • Calul, în mişcare spre dreapta, a fost
redat cu multă grijă faţă de detaliile anatomice şi de hamaşament 1 9 ( fig. 2/2).
Cahlele cu faţa traforată îşi au originea în cahlele nişă (Nieschenkachel), frecvent
descoperite în Europa Centrală20 , dar şi pe teritoriul ţării noastre2 1 . Cahlele nişă
evoluează, ajungând să capete o faţă traforată decorată cu elemente heraldice sau
cu cavaleri în armură, aşa cum au fost descoperite în Ungaria, la Buda, în palatul
reconstruit în vremea lui Ladislau V Postumul 22 . Pe teritoriul României, cahlele cu
faţa traforată au fost utilizate la construirea unor sobe încă la sfârşitul secolului
XIV, după cum o probează descoperirea din locuinţa L I 8 de la Târgovişte 23 .
Ce de al treilea tip de cahle, cahle cu faţa plină şi decor în relief, este ilustrat
de mai multe teme decorative. Predomină motivul cavalerului căl are, care cunoaşte
diverse tratări. Au fost descoperite fragmente nesmălţuite, de cahle cvasipătrate,
încadrate de un chenar îngust, având în câmp, într-un decor arhitectural gotic, un
cavaler în armură, călare, spre dreapta (fig. 2/3 ; 4/2). Detali i le sunt neglijent tratate,
proporţiile nu sunt respectate, întreaga compoziţie degajând impresia de lipsă de
spaţiu, de apăsat.
18
Pentru elementele legate de armament cf. C. M. Vlădescu, Tipuri de arme a/he şi armuri la
oştile române în a doua jumătate a secolului al XV-iea, în S M M I M , 6, 1 973, p. 58-86, fig. 1 8; 2 1 Ic;
2 3 ; 30/c, 34/b.
19
Analogii pentru acest motiv decorativ în Moldova la K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisei
pe temeiul propriilor cercetări făcute între 1895 şi 1 904, Bucureşti, 1 9 1 3, pi. VI, stânga; B. Mitrea et alii.
Şantientl arheologic Suceava - Cetatea Neamţului. în SCIV, 5, 1 954, p. 282, fig. 16. Î n Transilvania
motivul decorativ al cavalerului plasat într-un decor arhitectural gotic se găseşte pe o cahlă
descoperită la castelul de la Hunedoara. Cf. V. Vătăşianu, Istoria artei .feudale în (ările române. voi . L
Bucureşti, I 959, p. 754, fig. 72 1 . Acelaşi motiv decorativ apare şi pe unele fragmente de cahle
descoperite în cetatea cnezială de la Mălăieşti. Vezi V. Eskenasy, A. A. Rusu, Cahle c11 camler in 111rnir
din cetatea cnezială de la Mâlâieşti (jud. H11nedoara). în „Sargetia", XV, 1 98 1 . p. 1 1 1 - 1 1 7, fig.8.
20
I . Holl, op. cit., p. 220, fig. 1 3 .
21
Elena Busuioc, op. cit„ p. 1 86- 1 87, fig. 3/2; Eugen ia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea,
op. cit .. g 1 5 3, fig. 1 08.
2 Se remarcă în mod special „soba cu cavaleri" (der Ritterofen). I . Holl, op. cit„ fig. 89.
�1 N. Constantinescu, C. Ionescu, As11pra lwhitat11/11i 11rhan de la Târgm·işte inaillle de an11/
13 94. Repere din vatra c11r(ii domneşti. în SC IV A, 3 1 , I 980, 1 . p. 57-73, fig. 8, pi. 1/4, 5. Soba găsită
în locuinta de la Târgovişte se datează ante 1 394, fiind una di ntre primele sobe compuse din cahle
traforate, decorate cu motive figurative, descoperite pe teritoriul Român iei. După cum subliniază şi
autorii lucrării mai sus citate, „meşterul sobei de la Târgovişte a fost el însuşi un remarcabil creator"
prin crearea „unui element cu totul nou", cahlele disc (op. cit„ p. 7 1 ). Considerăm ca o plauzi bilă sursă
de inspiratie, pentru realizarea cahlelor-disc, discurile ciupe rcă. uti lizate în epocă la decorarea
fa\adelor unor constructii, cum ar fi biserica Cotmeana, ctitorită cu probabilitate intre anii 1387-1389.
Cf. N. Ghika-Budeşti, Evo/11fia arhitecturii in Muntenia. în BCML XX, 1 927. p. 24.
Se întâlnesc şi cahle cu faţa plină, nesmălţuite, încadrate de un chenar dispus oblic,

tratat sub formă de nişă cu statuie, având în câmp, în obişnuitul decor arhitectural gotic
(fig. 2/2), un cavaler îmbrăcat în armură, cu coif Bacinet cu panaş identic celui
redat pe cahlele traforate. Temei decorative a cavalerului îi aparţine şi u n fragment
de cahlă smălţuită în verde oliv, din care se păstrează numai partea superioară, cu
un personaj prezentat în plină luptă, îndreptat spre dreapta ( fig. 3/ 1 ). Pe un alt
fragment, nesmălţuit, într-un cadru sugerat de vrej uri cu frunze lanceolate, a fost
figurat un personaj îmbrăcat cu o surcotă strânsă pe corp, încheiată cu un şir de
nasturi globulari, care se continuă cu o j upă scurtă, în falduri 24 • Prezenţa motivelor
j
vegetale, cât şi mişcarea persona ului ne fac să presupunem că este i lustrată o scenă
din viaţa de curte, poate un dans 5 (fig. 3/2).
Vânătoarea, ocupaţie prin excelenţă nobi liară, este şi ea reprezentată pe un
fragment de cahlă nesmălţuită. Pe un fundal unde se văd stele şi o semi lună, un
cerb cu coame rămuroase este vânat de un personaj îmbrăcat într-o surcotă dreaptă,
amplă. Vânătorul foloseşte un arc dublu26 (fig. 5/2).
Sfântul Gheorghe omorând balaurul, patronul prin excelenţă al cavalerilor
războinici de pretutindeni, poate fi considerat tot o variantă a motivului decorativ al
cavalerului, atât prin detalii de costum şi decor ale ambelor scene, cât şi prin
absenţa elementelor miraculoase. Spre deosebire de tipul întâlnit la soba din „casa
domniei" de pe Câmpul Şanţurilor7 sau la cea din locuinţa de orăşean de pe strada Petru
Rareş 28 , aici calul este mai greoi, iar balaurul este redat sub forma unui saurian cu un
corp filiform 29 (fig. 3/3). O altă variantă a legendei Sfântului Gheorghe se petrece
într-un decor arhitectural sugerat de un arc „în mâner de coş". Sfântul, îmbrăcat în
costum de soldat roman, poartă pe cap un coif ascuţit (fig. 5/ 1 ). Calul, în mişcare
spre dreapta, este redat cu multă grijă pentru elementele anatomice şi detaliile de
2� Pentru descrierea elementelor de costum, E. E. Viollet le Duc, Dictionnaire raisonne du mobilier
fran�·ais de I 'epoque carolingienne a la Renaissaance, voi. I V . Paris, 1 875, p. 334, 3 69, fig. 8, 20.
,, .
-· Cahle decorate cu scene de dans au fost descopente la Suceava (R. Gassauer, Teracote sucevene,
în BCMI. XXVI II, 1 935, p. 1 5 1 , 1 62, fig. 32), la curţile domneşti din H ârlău (Corina Nicolescu, Arta în
epoca lui Ştefan cel Mare, în voi. Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 964,
p. 332. fig. 37 ), Iaşi (Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea
Domnească din laşi. în ArhMold, V, 1 967, p. 24 1 , fig 47/5), Vaslui (Rica Popescu, Cahle şi plăci
decorative descoperite la Curtea Domnească din Vaslui, în RMM-MIA, 2, 1 978, p. 64, fig. 2/3 ). Dar nu
este exclus ca scena de pe fragmentul de cahlă de la Suceava să reprezinte perechea de îndrăgostiţi (das
Liebe.1paar), iar elementele vegetale să facă trimitere la ,,Arborele vieţii", într-o tratare diferită de tipul
întâlnit pe cahlele din ..casa domniei" (R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit., p. 48, fig. 24) sau
la cele de la soba din casa de pe strada Petru Rareş (M. D. Matei, E. I. Emandi, O casă de orăşean din
secolul al XV-iea de la Suceava, în SCIVA, 28, 1 977, 4, p. 568, fig. 7/1 ).
26 Ilustrarea unor scene de vânătoare de cahle la R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op.cit., p.
66, fig. 47. Un alai domnesc care se îndreaptă spre o vânătoare, la Rica Popescu, Cahle din vremea lui
Ştefan cel Mare cu reprezentări de cavaleri medievali descoperite la Curtea Domnească din Vaslui,
în ActaMM, I , 1 979, p. 1 3 1 -1 3 3 , fig. I .
27 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op.cit., p . 47, fig. 2 3 .
28 M . D. Matei, E. I . Emandi, op. cit. , fig. 8/2 .
29 Analogii pentru această piesă la Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul Colecţiei
Romst01fer - ceramica monumentală, în ms.
harnaşament. În partea inferioară se vede un mic fragment dintr-o aripă membranoasă a

balaurului 3 ° (fig. 4/ 1 ) . Aceste fragmente descrise aparţin unor cahle nesmălţuite.
Se întâlnesc şi cahle decorate cu motive heraldice. Stema Moldovei apare
într-o reprezentare i nedită3 1 , pe un fragment de cahlă smălţuită în verde ocru. Capul
de bour, masiv, văzut din faţă, cu ochi i migdalaţi, redaţi vertical, este încadrat în
dreapta3 2 de un tenant îmbrăcat într-o haină lungă şi dreaptă, cu genunchii flexaţi
(fig. 4/4). Pe un fragment de cahlă, nesmălţuit, este redat un scut „polonez"
încadrat de un tenant îmbrăcat cu o surcotă strânsă pe corp şi pantaloni pe
picior(fig. 4/5). Au mai fost descoperite fragmente de cahle cu decor în rel ief, dar
dimensiunile reduse nu ne permit o încadrare într-un subiect decorativ cunoscut.
Cahlele cu faţa plină şi decor în relief reprezintă categoria cea mai frecventă în
secolul XV, fiind comună întregului continent european care a cunoscut soba din cahle33 .
Originea acestor cahle poate fi căutată în cahlele-castron (Schiisselkache[) 34 ,
care, în evoluţia lor, aj ung să capete o faţă plină cu rolul de fundal pentru scenele
reprezentate. Caracteristic este relieful înalt, pronunţat, al decorului. Motivele
}
decorative, variate, sunt comune unor spaţi i mari, datorită uti lizării ca sursă de
inspiraţie a bestiarelor, legendelor ha � ografice şi miturilor, a unor vechi basme 35 ,
cât şi probabil, circulaţiei unor meşteri 6 .
30 B. Mitrea et alii, op. cit., p. 297, fig. 3 1 , unde este datat în secolul XVII. Tipul de pastă, tehnica
de lucru îngrijită,_ grija p �ntru detalii pledea�ă pentru d�tarea ace �tt; i cahle în secolul al XV-iea.
1
3 Pentru diverse t1pun de reprezentări ale stemei Moldovei m secolul XV, cf. M. Berza, Stema
Moldovei în epoca lui Ştefan cel Mare, în SCIA, 1 -2, 1 955, p. 69-89, şi Şt. S. Gorovei, Les armoiries de
la Moldavie et de ses princes regnants (XIV-e-XV/-e siecles). în Recueil du Xf-e Congres
lnternational des Sciences Genealogiques et Heraldiques, Liege, 2 9 mai - 2 juin 1 9 72. Braga, 1 973,
p. 263-270. Pentru diverse reprezentări ale stemei Moldovei pe cahle, vezi Eugenia Neamţu,
Contribuţii la cuno�terea stemei dezvoltate a Moldovei în epoca lui Ştefan cel Mare, în ArhMold, V, 1 967,
p. 3 29-344, şi R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 46, 64, 72, 8 1 , fig. 22, 44, 54, 68.
3 2 Dreapta în sens heraldic, adică în stânga privitorului.
3 3 I . Holl, op. cit. , passim; Rosemarie Franz, op.cit. , passim: Z. Smeta� ka, K m01fologii ceskyh
_
stredovek)ich kachlu, în PamArch, LX, 1 969, passim; F . .�lumei, Deutsche Ofen. Der Kunstofen von
1 480 bis 1 91 0. Kachel-und Eisenăfen aus Deutschland. Osterreich und der Schweiz, Munchen, 1 965,
passim; Maria Piatkiewicz-Dereniowa, Kajle wawelskie okresu wczesnego Renesansu. în Panstwowe
zbiory sztuki na Wawelu. Cracovia, 1 960, passim; J . P . Minne. La ceramique de pocie de / "Alsacie
Medievale, Strasbourg, 1 979, passim.
3 4 Transfonnarea cahlelor-castron în cahle cu faţa plină şi decor în relief s-a făcut treptat. Iniţial pe
fundul cahlelor--castron,ai căror pereti devin mai scunzi, încep să se profi leze cercuri concentrice ( C f.
Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op. cit. . fi g . 1 0417-9), nervuri proeminente crestate sau
alveolate ( ibidem, fig. 1 05/ 1 --6, 1 06/3--6; L. Chitescu, op. cit. , fig. 513, 5, 6). Mai apoi fundu l cahlei, ai
cărei pereţi ajung să aibă o înăltime de 4- 5 cm, se transfonnă într-un adevărat fundal pentru personajele
lucrate în basorelief, care sunt reprezentate pe el. Sugestivă pentru această evoluţie este cahla cu Iisus copil,
descoperită la Strasbourg. Cf. J. P. Minne, op.cit .. p. 1 0 1 . La un moment dat, basorelieful se transfonnă în
altorelief, aşa cum se observă la unele cahle din Ungaria. Vezi I . Holl, op. cit., fig. 63, 64.
3 5 Pentru sursele de inspiraţie ale meşteri lor care produceau cah le, cf. G. Balş, Bi.1ericile lui
Ştefan cel Mare, în BCMI, X V I I I , 1 925, p. 224-237; Maria Golescu, Discurile de lut smlilţuite de pe
bisericile lui Ştefan cel Mare, în „Arta şi tehnica grafică", 6, 1 938, p. 50-58; M. l spir, Consideraţii
asupra decoraţiei în arhitectura civilă din Moldova. I. Epoca lui Ştefan cel Mare, în SC IA. AP. 29,
1 982, p. 7- 1 8. Ideea ilustrării unor basme sau fabule pe discuri de lut sau cahle, la N. Iorga, l�toria românilor
prin călători, voi. li, Bucureşti, 1 92 1 , p. 68, nota 2; I . Holl. op. cit. , p. 285: Eugenia Neamţu, Contribuţii la
cunoaşterea motivelor ceramicii ornamentale medievale moldoveneşti, în SCIV A, 25. 1 974, 2. p. 392.
3 6 Pentru circulaţia unor meşteri în Europa secolului XV, cf. studiul despre pietrarii gotici al
cercetătoarei Madeleine Andrienne van de Winckel, Introduc/ion sommaire ,/ I "etude des signes
lapidaires de Roumanie, în Pagini de veche artă româneascâ. voi. I, Bucureşti. 1 970. p. 1 69-262.
Cel de al patrulea tip constructiv este i lustrat de un singur fragment, smălţuit,

ars secundar, decorat cu vrejuri şi palmete. Cahlele dreptunghiulare cu faţa plină, picior
de montare semicilindric (tipul IV din soba din „casa domniei" de pe Câmpul
Şanţurilor), sunt, se pare, caracteristice Moldovei 37 . Relieful plat, realizat prin îmbinarea
tehnicilor sgra.ffito şi champ/eve, se combină cu j ocul nuanţelor, ducând la crearea
unor efecte cromatice deosebite. Motivul decorativ, vrej uri cu palmete, face trimite
la un ornament predi lect în Moldova secolului XV, utilizat ca leit-motiv în
sculptură, toreutică, broderie, frescă, ceramică de uz comun 38 .
Cel de al cincilea tip, cahlele de colţ, au fost formate prin îmbinarea sub �n
unghi drept, de-a lungul laturii lungi, a două picioare de montare semicilindrice. In
spaţiul astfel format, în formă de cavetă, se găseşte o torsadă compusă din răsucirea
39
unor cilindri subţiri de lut, cu suprafaţa acoperită cu alveole (fig. 4/3). Cahlele de colţ,
realizate din îmbinarea a două picioare de montare, sunt mai puţin frecvente, mai întâlnite
°
fi ind cele obţinute din îmbinarea a două suprafeţe plane, cu decor în rel iet4 .
Cahlele de coronament în formă de zid crenelat se compun dintr-o placă cu
câmpul în două planuri, registrul inferior fii n d dispus retras în raport cu cel
superior. Cele două registre sunt separate de o torsadă deasă, în relief Registrul superior
a fost tratat sub forma unui zid de cetate cu creneluri şi merloane, iar registrul
inferior este divizat în trei metope în care se găsesc imprimate flori cu patru
petale4 1 (fig. 1 12, 3). Cahlele de coronament au avut diverse forme, triunghiulare cu
marginile zimţate, triunghiulare terminate cu un bulb, triunghiulare cu fata
traforată4� , cele reprezentate sub forma unor ziduri de cetate fiind şi ele frecvente43 •
Fragmentele de cahle descoperite la Curtea domnească de la Suceava nu
provin din complexe închise, ci au fost găsite, în cea mai mare parte, în moloz.
Deci, de fapt, pe lângă că nu ne perm it să le atribuim unor anumite sobe, este
dificilă chiar datarea lor mai precisă. Cu titlu de ipoteză, putem presupune doar că
aparţineau mai multor sobe. Cahlele tronconice cu faţa deschisă şi cele cu faţa
traforată decorate cu motive geometrice par să aparţină unei sobe similare cu aceea
descoperită la vechea mănăstire a H umorului 44 şi care poate fi datată cu aproximaţie
în a doua jumătate a secolului XV. Cahlele cu faţa plină şi cel e traforate, decorate
cu motive antropomorfe, pot să aparţină unor sobe asemănătoare cu aceea
descoperită în „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor, sobe care se pot data în
ultimul sfert al secolului XV45 .
�7 R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 1 4 1 - 1 42.

·' 8 Florentina Dumitrescu, Motiml palmetei în decoraţia medievală românească, în voi.
Omagiu lui George Opresrn cu prilejul împlinirii a 80 de ani, Bucureşti, f.a., p. 1 43- 1 56.
3 9 R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 82-83.
4 1 R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 9 0-9 1 , fig. 76.

4 0 I . Holl, op. cil. , fig. 77-78; Rosemarie Franz, op. cit. , fig. 86.
4� I. Holl, op. cil . . fig. 3 3 , 43, 83, 84; Rosemarie Franz, op. cil., fig. 1 2/a; Eugenia Neamţu,
V. Neamţu, Stela Cheptea, op. cil .. p. 1 34, fig. 1 07 .

4 3 Rosemarie Franz, op. cil. , fi g . 89.
4 4 Elena Busuioc, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Millelalterliche kachelof enarlen in den rumănischen

Fii1:1·1enlz'imern (XIV-XV Jahrhunderl}, în „Dacia", N. S., XXIII, 1 979, p. 275-306, p. 30 1 , fig. 25.
4 5 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit., p. 27-30.
Motivele decorative întâlnite pe cahle ne dau informaţii despre viaţa de curte

din Moldova secolului XV. Cahlele decorate cu cavaleri îmbrăcaţi în armuri sau în
elegante costume de modă burgundă, cu detalii vestimentare şi elemente heraldice,
cât şi cele prezentând detalii de arhitectură gotică sau scene din viaţa nobililor sunt
dovezi ale contactelor cu civil izaţia Occidentului european 46 . Prezentarea unor
asemenea subiecte legate de modul de viaţa occidental, de regul i le cavalerismului,
pledează pentru existenţa în Moldova a unor asemenea reguli, deoarece dacă
beneficiarii acestor creaţii nu le-ar fi înţeles, prezenţa unor anumite amănunte nu
şi-ar fi avut rostul . Din alt punct de vedere, aceste motive decorative ne dau ştiri
despre apariţia şi circulaţia, pe spaţii largi, a anumitor subiecte şi teme
ornamentale, atât profane cât şi rel igioase, ca şi despre tratările specifice, locale,
ale acestor teme sau despre contribuţia meşterilor local i la crearea sau remodelarea
lor. Concludente sunt în acest sens cahlele decorate cu diferitele variante ale stemei
Moldovei, cât şi cahlele cu decorul realizat în tehnicile sgraffito şi chempleve,
nemaiîntâlnite în afara Moldovei.
Prezenţa unor fragmente de cahle cu decor plat, a cahlelor de colţ, în torsadă şi a
celor de coronament, tipuri întâlnite la soba din „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor,
demonstrează frecvenţa în epocă, în Moldova, a unor asemenea sobe gotice47
Sobele compuse din cahle cu diverse motive decorative, cu piese smălţuite şi
nesmălţuite, îmbinate într-o subtilă armonie cromatică, sunt adevărate monumente
arhitecturale de interior, remarcabi le, dovedind gustul artistic atât ale creatorilor cât
şi al comanditari lor acestor obiecte util itare din Moldova celei de a doua jumătăţi a
secolului XV, perioadă de înflorire a artei, sub toate aspectele ei, în vremea
domniei lui Ştefan cel Mare.
* Acest studiu a apărut în „Suceava", X, 1 983, p. 245-257.
46 Al. Andron ic, Aspecte occidentale ale civilizaţiei moldoveneşti în epoca lui Şte/1111 cel Afare.
în A l lA, laşi, XVI, 1 979.p. 1 5 1 - 1 54.

4 7 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op.cit„ p. 1 32, consideră că soba din „casa domniei"
nu „a fost o piesă singulară" şi. luând în discuţie anumite imperfecţiuni în real izarea decorului.
finisajul unor cahle. felul de asamblare a unor piese componente. se face constatarea că soba
reconstituită „nu a reprezentat nici cea mai desăvârşită şi nic i cea mai spectaculoasă real izare de acest
gen din clădirile de la Suceava". Este firesc ca cele mai izbut i te cahle reali;:ate in atelierele
spec ializate de la Suceava să fi fost uti l i zate la construirea unor sobe in incăperi le de reprezentare de
la Cetatea de scaun sau de la Curtea domnească.
·-·�·-·!.
.
-r:- ··: ·
·· ' . ''·
'
... .<e>.llJl''»�, _
77
„. ,J ,»„ • „. .•
- · . „.
. „ �
- ----- "-
-'"" -
-
. . ·
\'-'
l
Fig. 1 . Fragment de cahlă simplă ( 1 ); fragmente de cahlă de coronament (2, 3 );

fragment de cahlă traforată, cu decor geometric (4).
Fig. 2. Fragment de cahlă traforată, cu cavaler ( 1 ) ; fragment de cahlă

cu decor arhitectural gotic ( 2 ); fragment de cahlă cu cavaler ( 3 ).
Fig. 3 . Fragment de cahlă cu un luptător ( I ); fragment de cahlă cu o scenă de dans (2); fragment de
cahlă cu S fântul Gheorghe omorând balaurul (3); fragment de chenar în formă de nişă gotică (4).
·; ...
1 ' .·
.,
. .. (
·-� I
' '
2
•.
Fig. 4. Fragment de cahlă cu Sfântul Gheorghe ( l ); fragment de cahlă cu cavaler (2); fragment de
cahlă cu torsadă (3); fragment de cahlă cu stema Moldovei (4); fragment de cahlă cu decor heraldic (5).
Fig. 5 . Fragment de cahlă cu Stăntul Gheorghe ( I ); fragment de cahlă cu scenă de vânătoare (2).
D ECOUVERTE A LA COUR PRINCI ERE DE SUCEA V A

LA C E RAMIQUE ORNEMENTALE DU XV-E SI ECLE
R E SUM E
L ' article ci-dessus presente certains fragments de carreaux de poele du XV-e siecle decouverts
a la Cour princiere de Suceava. Ici nous avons fait des references a la technologie de production de ces
carreaux, une classification typologique et, egalement, leur description, en essayant de mettre en evidence
Ies caracteristiques fonctionnelles et particulierement Ies details decoratifs similaires, beaucoup d'entre
eux avec des motifs de large circulation dans l ' espace roumain ou europeen. On fait l 'appreciation
que, a cote d ' un niveau culturel et d 'un gout artistique indubitable, tous Ies themes decoratifs de cette
ceramique contiennent des precieuses inforrnations au sujet de la vie de cour de la Moldavie du XV-e
siecle.
EXPLICA TION DES F IGURES
F ig. I . Fragment de carreau simple ( I ), fragments de carreaux de couronnement (2,3 ), fragment

de carreau ajoure a decor geometrique ( 4 ).
Fig. 2. Fragment de carreau ajoure avec un chevalier (I), fragment de carreau avec decor
architectural gothique (2), fragment de carreau avec un chevalier (3).
Fig. 3 . Fragment de carreau avec un guerrier (1 ), fragment de carreau avec une scene de dance
(2), fragment de carreau avec Saint Georges terrasant le dragon (3 ), fragment de carreau sous la forme
d'une niche gothique 84).
Fig. 4. Fragment de carreau avec Saint Georges ( I ), fragment de carreau avec un chevalier (2),
fragment de carreau de coin avec torsade (3 ) fragment de carreau avec Ies arrnoiries de la Moldavie
,
(4), fragment de carreau avec un motif heraldique ( 5 ).

Fig. 5 . Fragment de carreau avec Saint Georges (I), fragment de carreau avec une scene de
chasse (2).
CAHLE DIN SECOLUL AL XV-LEA DECORATE
CU SCENE INSPIRA TE DIN VIATA CAVALEREASCĂ '
Într-o ţară ca Moldova unde olăritul înregistrase vechi şi puternice tradiţii,

ceramica monumentală avea să cunoască un mediu de dezvoltare deosebit de prielnic,
aj ungând să se ridice pe o treaptă care depăşeşte creaţia artizanală, produsele
ceramice fiind utilizate frecvent la ornamentaţia exterioară a edificiilor civile şi religioase,
servind, în cazul cărămizi lor simple ori decorate, drept pavimente, dar dintre toate
remarcându-se în mod deosebit, prin cantitate, calitate, repertoriu decorativ, cahlele
pentru sobe.
Gama motivelor decorative întâlnite pe cahle este deosebit de variată: simple
linii incizate, motive geometrice, vegetale, zoomorfe, elemente heraldice, subiecte
mitice, scene inspirate din viaţa de curte.
Descoperite pe întreg teritoriul Moldovei, cahlele decorate cu subiecte
inspirate din viaţa cavalerească, turnire, vânători, scene de dans, perechi de
îndrăgostiţi, oglindind aspecte legate de societatea medievală, constituie subiectul
lucrării de faţă.
Cele mai numeroase, dar şi cele mai realizate exemplare le reprezintă cahlele
pe care apar cavaleri în armură, în atitudine de luptă, în turnir. Odată cu declinul
rolului militar al cavalerismului, turnirele, din lupte crâncene între grupuri de
cavaleri, devin adevărate spectacole fastuoase, pretexte pentru etalarea unor armuri
sclipitoare, veşminte bogate, panaşe multicolore, blazoane.
O astfel de atmosferă fastuoasă se lasă văzută pe cahlele decorate cu cavaleri
descoperit� la Su � eava, în diverse puncte din oraş: Cetatea de scaun 1 , Curtea
, _ Porumbescu .
domneasca-, str. C1pnan
Cahlele descoperite la Suceava aparţin, din punct de vedere formal, tipului cu faţa
dreptunghiulară şi picior de montare semicilindric, întâlnindu-se atât exemplare cu
decor traforat, cât şi exemplare cu decor în rel ief. Există piese nesmălţuite, dar şi
smălţuite în culorile obişnuite în epocă: verde, galben, brun cu diferitele lor nuanţe.
1 K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între 1 895
şi 1 904. Bucureşti, 1 9 1 3 , p. V, V I ; B . M itrea et alii, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea

Neamţului, în SCJV, 5, 1 954, 1 -2 , fig. 1 6; V. Vătăşianu, Istoria arteifeudale în ţările române, voi. I ,
Bucureşti, 1 959, p. 728, fi g . 6 8 3 ; Corina N icolescu, A rta în epoca lui Ştefan cel Mare. în voi. Cultura
moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 964, p. 3 3 1 , fig. 36.
2 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramica ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la
Curtea Domnească din Suceava. în „Suceava", X , 1 983, pi. l i/ I , 2.
3 Pe strada Ciprian Porumbescu, nr. 5 , în curtea clădirii numită „ Hanul domnesc", cu ocazia
unor lucrări edi litare au fost descoperite fragmente de cahle cu cavaleri în turnir, în urma restaurării
rezultând două piese întregi, inedite, nr. inv. E/2 1 69 şi E/2 1 70.
Cahle din secolul XV cu scene din viaţa cavalerească 37
L a ambele categorii de cahle tema decorativă ş i tectonica sunt aceleaşi (fig. 1 / 1 , 3).
Câmpul cahlei este încadrat de un chenar lat de 4--5 cm, dispus oblic, reprezentat
sub forma unei nişe terminate cu fleşă, nişă care adăposteşte statuia unui personaj
nud sau îmbrăcat după moda burgundă, personaj care priveşte spre interior. In câmp,
într-un decor arhitectural gotic sugerat de o faţadă cu ferestre înalte, cu ancadramente
aj urate şi un portal în arc în acoladă, decorat la exterior cu fleuroane cruciforme şi
terminat cu un pinaclu ornamentat, se află un cavaler călare, îmbrăcat în armură, cu
coif tip Bacinet cu panaş, ţinând într-o mână o lance de turnir (cu vârful tocit,
„curtenitoare"), iar în cealaltă un scut pe care se distinge un leu. Calul, în galop,
este figurat cu grija specifică goticului internaţional pentru amănuntul anatomic,
proporţiile dintre cap, corp şi membre corect redate, coama învolburată, în timp ce
frâul, şaua cu crupiera în reţea decorată cu rozete sunt desenate cu minuţie. Cahlele
au personajul central redat în mişcare spre dreapta (fig. l i l ) sau stânga (fig. l /3 ),
pentru ca, puse în operă, faţă în faţă, să sublinieze tocmai ideea de înfruntare.
Acest motiv decorativ cunoaşte câteva variante în redarea detal iilor legate de
armura cavalerului. De la Cetatea de scaun a Sucevei 4 provin fragmente de cahle pe
care cavalerul este figurat purtând un coif cu panaş asimetric şi având scutul plin
(fig. 2/ l ) sau coif cu panaş masiv, dreptunghiular şi scut mobi lat cu leu (fig. 2/3 ) .
Pe un alt fragment de cahlă, cavalerul este prezentat purtând o cască Celata cu
viziera ridicată5 , (care permite să i se distingă trăsăturile feţei, puternic individualizate),
ţinând într-o mână un buzdugan faţetat (fig. 2/2).
Din aceeaşi mare familie a cahlelor cu cavaler în turnir se pare că fac parte şi
fragmentele de la Arbore6 şi Părhăuţi 7 , decorate cu detalii de arhitectură: ferestre înalte
cu ancadramente ajurate şi portal în arc în acoladă, împodobit cu fleuroane şi terminat
cu un pinaclu, detalii de arhitectură care constituie fundalul în care evoluează cavalerul.
Cele mai bune analogii pentru motivul decorativ al cavalerului în turnir îl oferă
cahlele aparţinând aşa numitei „sobe cu cavaleri" (der Ritterofen), descoperită în
palatul regal de la Buda8 şi datată, pe baza prezenţei pe unele cahle a stemelor
Casei de Habsburg, în timpul domniei lui Ladislau V Postumul, mai precis după
anul 1 454, când se ştie că s-au efectuat lucrări de refacere a palatului regal 9 • Motivul
decorativ al cavalerului în turnir a cunoscut o larftă difuzare, cahle ornamentate
cu acest motiv fiind descoperite în Europa Centrală 0 şi Transi lvania 1 1 • Cahlele din
4 K . A . Romstorfer, op. cit. . pi. VI; Corina Nicolescu. loc. cit..

5 C. M . Vlădescu, Încercări asupra periodizării şi tipologiei armelor a/he medicrnle
occidentale - secolele XV - XVIII. în S M M I M , 2-3 , 1 969- 1 970, p. 1 24- 1 25, fig. 1 7- 1 9.
6 P. Oprea, Urme ceramice de la casele hatmanului Luca Arhore. în SCIA. 2, 1 965, p. 330. fig. 3, 4.
7 Material inedit, păstrat în colecţia Şcolii generale Părhăuţi. A fost descoperit în punctul „Pe beci",
unde tradi ţia plasează locul curţii logofătului Gavril Trotuşan. In formaţie Mugur Andron ic. căruia îi
mulţumim şi pe această cale.
R I. Hol!, Kăzepkori kalyhacsempek Magyarorszâgon. I. în BudReg, XVI I I . 1 958. p. 2 9 1 -295,
fig. 89; P. Voit. I. Hol!, Alte ungarische O(enkacheln. Budapesta. 1 963, p. 1 8-2 2. fig. I X .
9 I . Holl, op. cit. . p. 295-296 .
10 lhidem. p. 296-299: P. Voit, I . Holl, op. cit . harta anexă.

.
1 1 Î n Transi lvania, cahle cu cavaler au fost descoperite în mai mu lte locuri la castelul de la
Hunedoara, datate în perioada 1 457-1 463. epoca construcţiilor întreprinse de Elisabeta Szilagy ( I . Măller.
palatul regal de la Buda sunt mai elaborate decât cele descoperite la Suceava doar
în ceea ce priveşte decorul gotic în care evoluează personajul principal, în schimb
cavalerul şi mai ales calul (fig. 1 14) de pe cahlele sucevene sunt realizaţi cu aceeaşi
12
minuţie ca şi la soba budapestană •
Cahlele de la Suceava se datează în a doua jumătate a secolului XV, mai precis
către sfârşitul său, şi nu este lipsit de interes faptul că cercetătoarea Rosemarie
Franz înclină pentru o datare mai târzie a „sobei cu cavaleri" din cetatea Buda.
Analizând şi alte detalii care apar în decorul „sobei cu cavaleri", în afara cahlelor cu
steme, în special cahlele de colţ cu decor în cvadratură diamantină, motiv propriu
Renaşteri i, Rosemarie Franz se întreabă dacă soba nu a fost construită în timpul
domniei lui Matia Corvin 1 3 .În acest caz, fiind cunoscute legăturile dintre Ştefan cel
Mare şi Matia Corvin, mai ales după alterarea relaţii lor cu Polonia, putem
presupune prezenţa la Suceava, unde se pare că funcţionau numeroase ateliere
specializate în producerea cahlelor, a unor tipare executate în imediata vecinătate a
prototipului, „soba cu cavaleri" budapestană. De altfel , la Cetatea de scaun a
Sucevei a mai fost descoperit şi un alt motiv decorativ component al „sobei cu
cavaleri". Este vorba de un fragment de cahlă pe care este redat un leu bărbos,
plasat lângă un copac 14 • Această descoperire a cahlei cu leul bărbos, alături de
cahlele cu cavaler în turnir, ne face să presupunem existenţa l a Suceava a întregului
complex decorativ al „sobei cu cavaleri", şi nu numai prezenţa unor cahle izolate 1 5 •
Degradarea motivului decorativ al cahlei cu cavaler este i lustrată de
descoperirea de la Negreşti, judeţul Neamţ 1 6 • Cahla, cu faţa p lină, încadrată de un
A Vaidahunyadi var epitesi korai. î n Magyorszag miiemlekei, I I I , B udapesta, 1 9 1 4, p. 87, fi g . 55), l a

Mălăieşti, datate între 1 456 - 1 465 (V. Eskenazy, A. A. Rusu, Cahle cu cavaler în turnir din cetatea cnezială
de la Mălăieşti (jud. Hunedoara). în „Sargetia ", XV, 1 98 1 , p. 1 1 1 , 1 1 6, fig. 8), în j udeţul S ibiu,
probabil la Cristian ( Th. Năgler, Un depozit de plăci ornamentale descoperit la Roşia (r. Sibiu). în
„Cumidava". I. 1 967, p. 1 49, fig. 1 5 ; V. Eskenazi, A. A . Rusu, op.cit. . p. 1 1 6, nota 14), la cetatea Făgăraş
datate la sfârşitul secolului X V şi începutul celui următor (Voica Maria Puşcaşu, Plăci ceramice
decorati1·e descoperite la cetatea Făgăraşului în anii 1 966- 1 9 73. în ActaMM. I I , 1 980, p. 229-230,
fig. 7 ). De la începutul secolului XVI datează cahlele descoperite la Şiclod ( I . Holl, op. cit., p. 273, fig.
98; E . Benkă, Ughy I, Szeke�rkereszt1iri kalyhacsempek, 1 5- 1 7 szazad, Bucureşti, 1 984,p. 59, fig. 26),
Cristuru Secuiesc (ibidem. p. 59-60, fig. 27), la Gherla ş i Fotoş ( I . Holl, op. cit., p. 273, fig. 99, I 00),
la Lăzarea ( Şt. Molnar et ali i , Însemnări pe marginea cercetărilor de la castelu/feudal de la Lăzarea
(jud. Harghita). în ActaMP, II, 1 976. p. 1 1 O, fig. XIV).
1 2 1 . Holl, op. cit . . fig. 80, 8 1 ; P. Voit, I . Holl, op. cit. , fig. 1 5 .
1 3 Rosemarie Franz, Der Kachelofen. Entstehung und kunstgeschichtliche Entwicklung vom
Millelalter bis zum A usgang des Klassizismus, Graz, 1 969, p. 5 3 .

1 4 I . H o l l , op. cit . . p. 29 1 , fig. 7 3 . Fragmente d e cahle cu decor simi lar a u fost descoperite şi la
cetatea Făgăraşului, vezi Voica Maria Puşcaşu, op. cit. , p. 232-23 3 , fig. 9.
1 5 La Curtea domnească de la Suceava au fost descoperite cahle decorate cu grifon,
asemănătoare, dar nu identice cu cahlele care compun „soba cu cavaleri" de la Buda. Informaţie
domn ul dr. M ircea O. Matei, căruia îi mulţumim şi pe această cale.
1 6 Rodica Popovici, Oina Pop, Săpăturile arheologice din aşezarea rurală medievală de la
Negreşti - Neamţ, în „Materiale", X I V, Tulcea, 1 980, p. 590.

chenar îngust, are ca fundal un decor arhitectural puternic schematizat. Cavalerul,

îmbrăcat într-o armură canelată, nu mai este prezentat din profil, cu lancea în
cumpănire, şarjând în galop, ci frontal, ţinând în mână o sabie cu lama curbă.
Calul, desenat stângaci, este figurat păşind spre dreapta. Schematizarea extremă a
decorului pledează în favoarea datării în secolul XVII a acestei cahle 1 7 , produs al
unui atelier cvasiurban.
O variantă a temei cavalerului în turnir a fost descoperită la Baia, în locuinţa
LIV din proximitatea biserici i catolice 1 8 • Cahla, cu faţa plină, încadrată de un
chenar liniar, simplu, fără fundal, prezintă un cavaler călare, îmbrăcat într-o armură
„gotică" cu pieptarul carenat, braconieră proeminentă, tasete v izibile până la
jumătatea coapsei, cu coif tip Bacinet cu apărătoarea de nas foarte ascuţită şi cu
panaş cvasicilindric. Cavalerul ţine cu o mână frâul, iar cu cealaltă o lance foarte
lungă. Calul, desenat corect, este redat în mişcare spre dreapta. Se observă câteva
rozete (fig. 3/1 ) . Descoperită într-un complex închis, datat cu precizie în intervalul
detalii ale harnaşamentului : frâul, şaua arcuită cu crupiera în reţea decorată cu
dintre 1 467 - 1476 19 , cahla nu ridică probleme în privinţa încadrării cronologice,

care este confirmată şi de unele detalii de construcţie a armurii „gotice", cu tal ie
zveltă, alungită, care se generalizează în a doua jumătate a secolului XV 2 0 •
Aceleiaşi grupe a cahlelor cu cavaler, fără fundal, îi aparţin şi exemplarele
descoperite la Iaşi 2 1 şi Târgu Trotuş 22 • Cahla de la Iaşi prezintă un cavaler călare,
figurat frontal, ţinând în mâini o sabie cu lama curbă; detali i le de costum şi chiar
faţa personajului sunt ilizibile. Calul este redat păşind spre dreapta, desenat corect,
dar cu o mişcare nefirească. Cahla a fost datată în a doua jumătate a secolului
XV 2 3 . La Târgu Trotuş, cahlele, datate în prima jumătate a secolului XVl 24 , au ca
motiv decorativ un cavaler călare, figurat frontal, cal şi călăreţ fi ind reprezentaţi
schematic. Întreaga compoziţie este încadrată de un chenar compus din „dinţi de
ferăstrău", motiv caracteristic crestături lor în lemn.
De la Curtea domnească din Piatra Neamţ provine o cahlă fragmentară pe
care este prezentat un cavaler călare, îmbrăcat cu o cămaşă de zale, amănunt
sugerat de faptul că o mânecă este redată zimţat, ţinând în mână un buzdugan .
Calul, schematic, cu coama tratată în chip de „dinţi de ferăstrău" ,are o şa
dreptunghiulară. Toate scena se petrece pe un fundal cu o biserică cu două turnuri
17 Pentru datarea cahlei în secolul XV. cf. M. lspir. Contrihuţii asupra decoraţiei în
arhitectura civilă în Moldova. I . Epoca lui Ştefan cel Mare. în SCIA, AP. 29. 1 982. p. I 0- 1 1 .
1 8 Lia Bătrâna. A. Bătrîna. Elemente decorative în ceramica monumentalâ de la Baia (jud
Suceava). în „Suceava". X I-XI I . 1 984 - 1 985. p. 1 48. 1 56. fig. 7 .
1 9 lhidem. p. 1 49.
20
C . M. Vlădescu. op. cit„ p. 1 09- 1 1 0.
21
N . N . Puşcaşu. Voica Maria Puşcaşu. Mârturii de civilizaţie ş i urhani::are medic1·alâ
descoperite în vatra istorică a laşilor. în RMM-MIA. 2. 1 983, fig. 29.
22 Al. Artimon, Oraşul medieval Tg. Trot11ş în 111mina date lo r istorico-arheolog ice. in
2 J N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu. op. cit . . p. 50.

„Carpica", XIV. 1 982, fig. 1 6/ I .
24 Al. Artimon. op. cit„ p. 1 05. 1 1 0.
ascuţite, terminate cu o cruce 25 (fig. I /2). Cahla poate fi datată în timpul domniei
lui Ştefan cel Mare, fiind însă un produs de serie, tipic pentru un atelier cvasiurban.
Legată de viaţa cavalerilor este şi tema ilustrată pe fragmente de cahle
descoperite la Curtea domnească de la Vaslui şi datate în timpul domniei lui Ştefan
cel Mare 26 . În decorul gotic, redat de arce în acoladă care se întretaie formând
ferestre aj urate, arce susţinute de colonete în torsadă, se găsesc două personaje
masculine, faţă în faţă. Personajul din stânga, îmbrăcat cu o tunică până la
jumătatea coapsei, strânsă în talie de o centură şi terminată cu falduri, cu pantaloni
strânşi pe picior şi pantofi cu vârful ascuţit (solerets a la Poulaine) , având pe cap
un coif de o factură neobişnuită, ţinând în mâna stângă o flamură şi în dreapta un
buzdugan faţetat, înaintează spre dreapta, unde personajul de aici poartă o pălărie
conică de fier cu vârful ascuţit, un pieptar carenat şi pantaloni scurţi, bufanţi, ţinând
în mâna dreaptă un buzdugan bitronconic, iar în stânga o flamură (fig. 5/2). Scena,
a cărei semnificaţie ne scapă, a fost considerată a fi o investitură27 •
Ocupaţie favorită a nobilimii, vânătoarea, practicată atât din necesităţi utilitare,

procurarea de vânat, dar mai ales ca divertisment, este şi ea i lustrată pe cahle.
La Suceava , în „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor, a fost descoperită o
cahlă fragmentară aparţinând tipului cu faţa dreptunghiulară pl ină, picior de
montare semicilindric, cu decorul realizat în tehnicile sgraffito şi champleve, pe
care se pare că este reprezentat într-un cadru vegetal, format din palmete cu lujeri
cu ghinde, un tânăr vânător care ţine pe pumn un şoim 28 .
Pe mai multe cahle fragmentare descoperite la Curtea domnească de la
Vaslui, datate în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi descrise ca reprezentând un
alai domnesc2 9 , este redată de fapt o vânătoare desfăşurată cu mult fast (fig. 2/4;
41 1 ), la care participă cavaleri în armuri, scutieri care duc flamuri şi baniere,
numeroase animale: cai, şoimi, câini, vânat obişnuit, precum căprioare, mistreţi, un
lup, ba chiar şi un leu cu urechi ca nişte antene, alături de care au fost reprezentate
o pasăre cu două capete şi o alta cu picioare nefiresc de lungi . Bogăţia detaliilor
care apar pe aceste cahle este întunecată de stângăcia celui care a executat tiparele.
Coifurile, armele şi flamurile plutesc deasupra capetelor ori în apropierea purtătorilor
2 5 Eugenia Neamţu, Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea Domnească din Piatra
Neam(, în MemAntiq, I, 1 969. p. 234, fig. 5/2 .
26 Rica Popescu, Câteva elemente de factură gotică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui,
în RMM-M lA, 1 . 1 98 1 , p. 52, 54, fig. 7. Fragmente de cahle cu acelaşi motiv decorativ au fost
descoperite şi la Suceava, cf. R. Gassauer, Teracote sucevene, în BCMI, XXVII I , 1 93 5 , p. 1 6 1 , fi g 1 7,
şi la Părhăuţi, „Pe beci". Informaţie M ugur Andronic.
2 7 Rica Popescu, op. cit. , p. 54.
8
2 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casă a
domniei şi o sobă monumentală la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 979, p. 66,
fig. 47.
2 9 Rica Popescu, Cahle din vremea lui Ştefan cel Mare cu reprezentări de cavaleri medievali
descoperite la Curtea Domnească din Vaslui, în ActaMM, I , 1 979, p. 1 30, 1 36, fig. 1 /4; 2/ 1 ; eadem,
Câteva elemente de factură gotică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui, în R M M - MIA, I , 1 98 1 ,
p. 5 5 , fig. 1 3 .
fireşti, sfidând legile gravitaţiei, siluetele umane şi animalele sunt stângaci desenate, iar
detaliile de costum fanteziste.
Cele mai apropiate analogi i pentru cahlele de la Vaslui sunt oferite de cele
descoperite la Dejuţiu în j udeţul Harghita şi datate în timpul domniei lui Vladislav
I I Jagello ( 1 490- 1 5 1 6) 30 . Şi aici detaliile de costum, în mod special coiful
cavalerului din prim-plan, ca şi maniera naivă în care au fost tratate animalele - se
pot recunoaşte un corb, un câine, un iepure - trădează caracterul provincial al
acestor produse.
De la Baia, din aceeaşi locuinţă datată în 1 467- 1 476 provine o cahlă cu o
scenă ce poate fi interpretată drept o vânătoare 3 1 • În stânga cahlei, un tânăr
îmbrăcat cu o tunică dreaptă, strânsă în talie, cu pantaloni pe picior, pantofi cu
vârful rotunj it, având pe cap o pălărie cu marginea răsfrântă, păşeşte spre dreapta,
ţinând în mâini o suliţă scurtă. În dreapta a fost figurat un urs masiv, în picioare,
ţinând o labă întinsă, iar în cealaltă o măciucă. Între cele două personaje se află un
câine cu corpul suplu, un ogar, îndreptat spre urs (fig. 3/2). Poziţia nefirească a
ursului prezentat înarmat, cât şi mişcarea graţioasă a tânărului, aparent lipsită de
efort, care trimite mai degrabă la un dans, ne fac să ne întrebăm dacă nu cumva este
ilustrată de fapt o fabulă, aşa cum se întâmplă cu cahlele cu iepure şi arici de la
Buda3 2 , cu cele descoperite la fosta mănăstire Neuzelle din Niederlausitz, unde o
vulpe călugăr cu rozariu şi cartea de rugăciuni propovăduieşte unor caprelor
negre33 sau cu scena de pe cahla de la Sfântul Sava din Iaşi 34 .
Turnirele, vânători le erau pretexte pentru ospeţe şi petreceri prelungite, unde
muzicanţii desfătau asistenţa, iar cei tineri găseau prilejul să danseze. Scenele de
dans abundă pe cahlele descoperite în întreaga Moldovă, distingându-se două
variante în tratarea temei.
O variantă este întâlnită pe cahle descoperite în curtea biseri cii Sfânta Cruce
din Suceava35 şi la vechea mănăstire Moldoviţa 36 . În stânga cahlei, ch iar lângă
chenar, apare un arbust cu frunze lanceolate. Lângă arbust, un tânăr cu faţa ovală,
părul buclat, îmbrăcat într-o tunică închisă în faţă cu nasturi , strânsă în tal ie de o
centură şi terminată cu falduri, o ţine cu ambele mâini pe fată, redată frontal,
prezentată cu capul descoperit, părul lung căzându-i pe umeri, îmbrăcată cu o
rochie amplă, cu falduri, strânsă în talie cu un cordon. În dreapta se află cel de al
doilea tânăr, cu faţa rotundă, părul lung şi drept, îmbrăcat cu o tunică strânsă în
talie, ţinând şi el cu amândouă mâinile pe fată, care are braţe le întinse . Între cele
30 E. Benkă, Ughy I., op. cit„ p. 1 8- 1 9, fig. 1 7.

31 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit„ p. 1 50, fig. 2 .
3 2 I . H o l l , op. cit„ p . 285, fi g . 3 9 .
3 3 Rosemarie Franz, op. cit„ p . 56.
3� Eugenia Neamţu, Contrihuţii la cunoaşterea motil·elor ceramicii ornamentale mediel'(i/e

moldoveneşti în SCIV A, 25, 1 974, 2, p. 392.
,
3 5 R. Gassauer, op. cit„ p. 1 5 1 , 1 62, fig. 3 2 .
.16 Gh. I . Cantacuzino, Vec h ea mănăstire a Moldoviţei în lumina cercetârilor arheolog ice, in
BMI, 3, 1 97 1 , p. 82, 84, fig. 8 .
două personaje din partea stângă a cahlei se află o floare de crin stilizată, iar capul
fetei este încadrat de vrejuri cu frunze lanceolate (fig. 3/4). Cele trei personaje se
mişcă încet, sugerând un dans lent, poate o pavană.
O altă variantă a acestei teme prezintă în locul tânărului dansator din dreapta,
pe un cântăreţ dintr-un fel de cimpoi cu burduful mic şi ţeava în formă de lulea -
numit muse , îmbrăcat şi el, ca şi celălalt tânăr, cu o tunică strânsă î n talie cu o
-
�
centură compusă din plăcuţe pătrate. Între dansator şi fată se află un arbust cu
frunze lanceolate ( fig.5/ 1 ). Această variantă se întâlneşte la ipote, judeţul Iaşi 3 7 ,
Dumeştii Noi, judeţul Vaslui 38 , curţile domneşti de la Iaşi 3 , Vaslui40 , Hârlău4 1 ,
Cotnari 42 , Cetatea de scaun a Sucevei 43 , Cetatea Neamţului44 , mănăstirea veche a
Probotei 45 , mănăstirea Bistriţa 46 . Această variantă a apărut înainte de anul 1 476,
după cum o probează descoperirea de la mănăstirea B istriţa4 7 , şi a fost fo losită până
la sfărşitul secolului XV, după cum o atestă prezenţa sa la vechea mănăstire
Probata, în acelaşi context cu discurile ornamentale cu decor figurat, care sunt
utilizate tocmai în această perioadă 48 •
Sub influenţa poeziei şi mai ales a romanelor cavalereşti au apărut şi
numeroase reprezentări de îndrăgostiţi figuraţi în miniaturi, tapiserie, sculptura în
fi ldeş, pe cahle. Perechi de tineri îndrăgostiţi au fost reprezentate pe cahle încă din
secolul XIV, după cum o demonstrează chiar aşa numita „sobă cu dragoste" (der
Minneofen) din castelul elvetian, Schenkon, dărâmat la 1 3 86 49 .
În Moldova se întâlne sc două variante ale temei „perechea de îndrăgostiţi"
(das Liebespaar), cunoscută şi sub denumirea de „cavaler şi doamna sa", „caval er
şi jupâniţă" sau „Arborele vieţii", ultima denumire fiind justificată de prezenţa
constantă a unor elemente vegetale care însă sugerează elementele decorului unde
se întâlnesc cei doi tineri îndrăgostiţi conform gustului vremii şi mai puţin celebrul
motiv decorativ asiatic 50 .
37 Corina N icolescu, Florentina Jipescu, Date cu privire la istoria costumului în Moldova.
secolele XV - XVI. în SCIA, 1 -2 , 1 957, p. 1 46.

3 8 M . Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold., M . Dinu, Cercetări arheologice în Podişul Central
Moldovenesc. în AŞU. laşi, t. I , 1 955, 1 -2, p. 2 1 22, fig. 81 1 , 3 .

3 9 A l . Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească
din laşi. în ArhMold. V, 1 967, p. 24 1 , fig. 47/5.

40R · p
1ca opescu, op. cit„ p. 53, fig. 1 1 .
41 C . N. I
orma 1co eseu, op. cit„ p. 332, fig. 37.
42
B . S lătineanu, Ceramica de la Cotnari, /, în RFR, V, 1 938, 1 0, p . 1 07, fig. 1 4.
43 K. A. Romstorfer, op. cit„ pi. V.
44 Fragment inedit aflat în colecţia Şcolii generale nr. 2 din Târgu Neamţ. Informaţie colega şi
prietena Marina I leana Sabados, căreia î i mulţumim şi pe această cale.
4 5 Corina Nicolescu, Florentina Jipescu, Din trecutul mănăstirii Probata. în SCIA, 1 -2 , 1 956,
p. 296, fig. I O, I I .
46
Lia Bătrâna, A. Bătrîna, O locuinţă domnească din vremea lui A lexandru cel Bun, în R M M -
M I A , 2 , 1 975, p. 76, fig. 4.
4 7 Ibidem, p. 76.
4 8 Corina Nicolescu, Florentina Jipescu, op.cit„ p. 295, 297.
49 R osemane F ranz, op. cit„ p. 40, fig. 3 8 .
.
s o P. Petrescu, Motive decorative celebre, Bucureşti, 1 97 1 , p. 39-65.
Din locuinţa L I V de la Baia, datată în intervalul 1 467- 1 476, provine o

variantă nemaiîntâlnită în alte locuri de Moldova5 1 • În câmpul cahlei, unde fundalul
îl formează copaci cu coroana rotundă, pini, şi tronconică (chiparoşi şi cedri), în
stânga este reprezentat cavalerul, cu părul buclat încadrându-i faţa, îmbrăcat cu o
tunică strânsă în talie de o centură, cu pantaloni pe picior şi pantofi cu un pic de
toc, cu mâna stângă în şold, iar cu dreapta ţinând-o pe tânăra fată, care are chipul
oval, încadrat de părul lăsat pe umeri, neacoperit, purtând o rochie cu falduri
ample, având în mâna strângă o coroniţă (fig. 3/3). Lipsa unui acoperământ de cap
subliniază că nu este vorba de o femeie măritată, ci de o tânără fată.
Cea de a doua variantă, mai simplificată, a fost descoperită la Suceava, „casa
domniei"52 , casa din sectorul „B" de pe Câmpul Şanţurilor53 , Cetatea de scaun 54 ,
strada Petru Rareş 55 , la Curtea domnească de la Vaslui 56 , vechea mănăstire
Moldoviţa57 • În partea stângă a cahlei a fost reprezentat personajul mascu lin, cu
faţa ovală, pomeţii puternic marcaţi, bărbia proeminentă, părul buclat, îmbrăcat cu
o tunică încheiată în faţă cu numeroşi nasturi globulari , strânsă în tal ie de o centură
şi continuată cu falduri dese până aproape de genunchi . Mâna dreapta şi-o sprij ină
în şold, iar cu cea stângă o ţine pe tânăra fată, înfăţişată cu o siluetă gracilă, faţa
ovală, ochii mari, părul lăsat pe umeri, îmbrăcată cu o rochie cu mâneca răscroită
ca la iie, lungă până la glezne, cu numeroase falduri ample, strânsă în talie de un
cordon . De sub faldurile rochiei se disting pantofii mici, cu un pic de toc. Între cele
două personaje se află o floare de crin stilizată, cu vârful în jos, care face trimiterea
la peisajul în care se plimbă îndrăgostiţii (fig. 4/2).
Această variantă a temei „perechea de îndrăgostiţi" se datează la sfârşitul
secolului XV, după cum o atestă prezenţa sa în compoziţia sobei din „casa
domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava, care se încadrează cu aproximaţie în
ultimele două decenii ale veacului al XV-lea 5 8 . Prezenţa numai în Moldova a
acestei variante a temei, ca şi unele detalii, ca asemănarea până la identitate a
trăsăturilor feţei îndrăgostitului, a Sfântului Gheorghe 59 şi a celor doi pseudotenanţi
din stema dinastică a Moldovei 60 , răscroiala specifică a mânecilor rochiei tinerei
Suceav�j . în „Suceava" , X I - XH, 1 984- 1 985, p. 1 50, 1 6 1 - 1 64, fig. I .

5 1 Lia Bâtrîna, A . Bătrîna, Elemente decorative în ceramica monumentală de la Baia (jud.
- - R. Popa, Monica_ Mărgmeanu-Carsto1u,_ _ op. cit_ . . p. 47-48, fig. 24.

53 I. Nestor et al ii, Şantierul arheologic Suceava. în „Materi ale", V, 1 959, fig. 6/2.
55 M. D. Matei, E. I. Emandi, O casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceava. în
SCIVA, 28, 1 977, 4, fig. 7/ 1 .

56 Rica Popescu, op. cit. , p. 52, fig. 1 0.
57 Gh. I . Cantacuzino, op. cit . p. 84, fig. 8.
p. 27-29. M . D. Matei, E. I . Emandi, în

.
5 8 Radu Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. .
lucrarea citată, p. 577, datează locuinţa descoperită pe str. Petru Rareş la mij locul secolului XV.
Suntem de părere că întregul complex se datează în ultimele două decenii ale secolului XV. datorită
prezenţei cahlelor decorate cu motive ornamentale identice cu cele găsite în „casa domniei'" de pe
Câmpul Şanţurilor de la Suceava. Pentru o datare mai târzie, respectiv în ultimele două decen ii ale
secolului XV a cahlelor din locuinţa de pe str. Petru Rareş, se pronunţă şi M. lspir, op. cit. . p. I O.
59 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit . . p. 46-47, fig. 23.
6 0 Ibidem, p. 46, fig. 22.
fete de pe cahla cu „perechea de îndrăgostiţi'', tipică pentru i ie, ne fac să presupunem

că această variantă a fost elaborată în Moldova6 1 , de unde s-a răspândit spre vest,
după cum o indică descoperirea la Sălard, în judeţul B ihor62 , a unei cahle identice
cu cele din Moldova, dar de dimensiuni mai mici 63 .
În repertoriul iconografic al cahlelor din Moldova, motivele decorative
inspirate din viaţa de curte ocupă un loc însemnat, frecvenţa descoperirilor vorbind
despre preferinţa arătată acestor teme cunoscute într-o diversitate de variante şi
provenind din diverse medii: cetăţi şi curţi domneşti şi boiereşti, case domneşti din
incinta unor mănăstiri, case de orăşeni. Preferinţa arătată pentru acest gen de
subiecte decorative, care, alături de elementele heraldice şi motivele mitice, se
întâlnesc frecvent în Moldova şi indică receptarea ambianţei gotice, vădită nu
numai în arhitectura laică ori religioasă, dar şi în unele aspecte curente ale vieţii
cotidiene ca veşminte, podoabe, interioare de locuinţe.
Întrebuinţarea pe cahlele descoperite în Moldova a motivelor decorative
inspirate de viaţa cavalerească ne informează despre apariţia şi circulaţia pe spaţii
largi a anumitor subiecte şi teme ornamentale, despre preferinţa arătată unor
subiecte care au cunoscut o mare răspândire şi o diversitate de variante, ca şi
despre tratările specifice, locale, ale acestor teme sau despre contribuţia meşterilor
locali la crearea sau remodelarea lor. Pe de altă parte, prezenţa acestor motive
decorative în Moldova demonstrează încă o dată că în Evul Mediu această ţară
românească nu era izolată, ci se afla într-un permanent contact cu vecinii şi nu
numai cu ei, fiind angrenată în schimbul de valori materiale şi spirituale din Europa
acelor vremi .
Din alt punct de vedere, cahlele decorate cu motive inspirate de viaţa
cavalerească, aparţinând ca mental itate Europei gotice, demonstrează existenţa în
Moldova a sobei gotice, în acelaşi timp produs utilitar, iar descoperirile recente de
la Baia, Iaşi, Suceava probează că asemenea instalaţii de încălzire nu erau apanajul
exclusiv al el itelor, ele găsindu-se şi în casele orăşenilor, d ar şi adevărată lucrare
artistică. Asemenea sobe, cu piese îmbinate într-o subtilă armonie cromatică, sunt
adevărate monumente arhitecturale de interior, somptuoase, vorbind despre rafinamentul
şi gustul artistic, remarcabile, atât ale creatorilor, cât şi a le comanditarilor acestor
creaţii artistice din Moldova celei de a doua jumătăţi a secolu lui XV, perioadă de
înflorire a creaţiei materiale şi spirituale, sub toate aspecte le, în timpul domniei lui
Ştefan cel Mare.
Acest studiu a apărut în „Suceava", X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 1 47- 1 59.
61
Ibidem, p. 1 39.
62
I . Meri, Figurenverzierte Ofenkacheln volkstumlichen Charakters aus dem miitelalterlichen
Ungarn, în ActaArchH ung, 1 2, 1 960, p. 3 59, pi. C Xl/8.
6
3 Dimensi unile mai reduse ale cahlelor de la Şiclod ne fac să presupunem că pentru
executarea lor s-a folosit drept tipar o cahlă lucrată în M oldova, ştiut fi ind că, în urma arderii,
produsele ceramice îşi reduc volumul cu circa 1 5-20%. Pentru aceasta vezi I . Holl, op. cit„ p. 297.
- .
I
„
3 4
Fig. I . Cahle cu cavaler, descoperite la Suceava, str. Ciprian Porumbescu nr. 5 ( I , 3); fragment de cahlă
cu cavaler, descoperit la Piatra Neamţ, după Eugenia Neamţ (2); fragment de cahlă cu cavaler, descoperit
la Suceava, după R. Gassauer (4).
Fig. 2. Fragmente de cahle cu cavaler, descoperite la Suceava, după K. A. Romstorfer ( 1 -3);

cahlă cu scenă de vânătoare, descoperită la Vaslui, după Rica Popescu (4).
3
Fig. 3 . Cahlă cu cavaler ( l ); scenă de vânătoare (2) · pereche de îndrăgostiţi ( 3 ) · descoperite la Baia,
după Lia Bătrîna, A. Bătrîna; cahlă cu scenă de dans descoperită la Suceava, după R. Gassauer (4).
F ig. 4. Fragment de cahlă cu scenă de vânătoare, descoperită la Vaslui, după Rica Popescu ( I ); cahlă
cu pereche de îndrăgostiţi descoperită la Suceava, după R . Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu (2).
Fig. 5. Cahlă cu scenă de dans, de coperită la Vaslui, după Rica Popescu ( I );

cahlă cu două per onaje, descoperită la Va lui, după Rica Popescu (2).
CARREAUX DE POE L E DU XV-E S I E CLE D ECORE S

A VEC DES SC ENES INSPIRE ES DE LA V I E CHEV A LERESQUE
RE SUM E
Dans cet article l 'auteur analyse Ies carreaux de poele dates XV-e siecle, decores avec des scenes
inspirees de la vie de cour: des toumois, des scenes de chasse, des scenes de danse, des couple d'amoureux
decouverts sur le territoire de la Moldavie, dans des milieux diverses: citadelles et cours princieres ou cours
de boyards, maisons princieres se trouvant dans l'enceinte de certains monasteres, maisons de citadins.
On decrit de carreaux avec des chevaliers en toumois, p laces dans un decor architectural
gothique ou seulement avec des chevaliers en armures, decouverts a Suceava, Baia, Vaslui, Piatra
Neamţ, Negreşti, de departement de Neamţ; des scenes de chasse a Suceava, Vaslui, Baia; des scenes
de danse. presents aVaslui, Iaşi, Suceava, Hârlău, Cotnari, Cetatea Neamţului, Şipote, le departementt
de I aşi, Dumeştii Noi, le departement de Vaslui, Ies monasteres de Bistriţa, M oldoviţa, Probota, tout
comme des couples d'amoureux, trouves a Suceava, Iaşi, Vaslui, Baia.
La presence des carreaux decores avec sujets inspires par l a vie chevaleresque, connuus
dans une grande diversite des variantes, prouve la preference a l 'egard de ce genre de sujets oronementaux
qui. a cote des elements heraldiques et mythiques, sont souvent rencontrees en Moldavie et indiquent la
reception de l ' ambiance gothique non seulement de l ' architecture lai"que ou religieuse, mais aussi dans
certains aspects courants de la vie quotidienne, tels: vetements, bijoux, interieurs d' habitations, poels.
Les carreaux decores par des motifs omementaux inspires de la vie de cour, par Ies qualites
artistiques qu' elles presentent, semblent parler de la maîtrise et du golit de leurs createurs tout comme
de celui des comanditaires de ces creations artistiques de la M oldavie, pendant la seconde moitie du
XV-e siecle, periode de floraison de la creation materielle et spirituelle, sous tous Ies aspects, pendant
le regne d ' E tienne le Grand.
Fig. I. Carreaux avec chevalier en toumoi, decouverts a Suceava, 5 rue Ciprian Porumbescu
( I , 3 ) ; fragment de carreau avec chevalier, decouvert a Piatra Neamţ, d'apres Eugenia Neamţu (2);
fragment de carreau avec chevalier, decouvert a Suceava, d ' apres R. Gassauer (4).
Fig. 2 . Fragments de carreaux avec chevalier, decouverts a S uceava, d ' apres K. A . Romstorfer
( 1 -3 ) ; carreau avec scene de chasse, decouvert a Vaslui, d ' apres Rica Popescu ( 4 ).
Fig. 3. Carreaux avec chevalier ( ! ); scene de chasse (2); coupl e d ' amoureux (3); decouverts a
Baia, d'apres Lia Bătrîna, A. Bătrîna; carreau avec scene de danse, decouvert a Suceava, d' apres
R. Gassauer ( 4 ) .
Fig. 4. Fragment de carreau avec scene de chasse, decouvert a Vaslui, d'apres Rica Popescu ( ! );
carreau avec le couple d' amoureux, decouvert a Suceava, d'apres R. Popa, Monica Mărgineanu
Cârstoiu (2).
Fig. 5 . Carreau avec scene de <lance ( I ); carreau avec deux personnages (2); decouverts a Vaslui,
d'apres Rica Popescu.
CAHLE CU SFÂNTUL GHEORGHE
DESCOPERITE LA SUCEAVA
Cercetările arheologice efectuate de-a lungul timpului în oraşu 1 Suceava au

dus la descoperirea unui important volum de mărturi i privitoare la istoria culturii şi
civilizaţiei medievale româneşti . Între aceste mărturii se detaşează, prin cantitatea
deosebită, ca şi prin calitatea de excepţie a unor exemplare, cahlele atât simple, cât
şi ornamentate cu o mare varietate de motive decorative: geometrice, vegetale,
zoomorfe, heraldice, scene inspirate de eposul cavaleresc şi de viaţa de curte,
povestiri morale, subiecte biblice şi hagiografice.
O mare grupă din categoria cahlelor descoperite la Suceava în construcţii
legate de domnie, precum Cetatea de scaun, Curtea domnească ori „casa domniei"
şi casa din zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor, dar şi în casele unor orăşeni, o
formează cele cu subiecte inspirate din Biblie sau din povestirile hagiografice,
dintre care cele mai numeroase sunt cele legate de un episod di n legenda Sfântului
Gheorghe, şi anume scena uciderii balaurului.
Din punctul de vedere al formei constructive, cahlele decorate cu Sfântul
Gheorghe se pot grupa în mai multe tipuri : cahle pătrate cu picior de montare
tronconic, cahle dreptunghiulare cu picior de montare semicilindric şi cahle
dreptunghiulare cu piciorul de montare rectangular, scurt. Dimensiunile cah lelor
variază în funcţie de tipul constructiv, ca şi de încadrarea lor cronologică. Cahlele
pătrate cu picior de montare tronconic au dimensiuni variind în jurul valorilor:
laturile 240x230 mm, înălţime picior de montare 1 90 mm; cahlele dreptunghiulare
cu picior de montare semicilindric, laturi le 320x240 - 270 mm, înălţime picior
montare 1 00 mm; cahle dreptunghiulare, cu picior de montare rectangular, scurt,
laturi le 1 80x 1 60 mm, înălţime picior montare 40 - 50 mm .
Scena înfruntării dintre Sfântul Gheorghe şi balaur cunoaşte două tipuri
iconografice în tratarea subiectului, tipuri ce prezintă mai mu lte variante: sfântul
reprezentat călare şi sfântul figurat pedestru.
Tipul iconografic cu Sfântul Gheorghe călare este il ustrat de mai multe
variante, datate în secolul XV, descoperite în medii diverse, pe întreg teritoriul
oraşului Suceava. Schema decorativă este aproximativ aceeaşi: sfântul călare, redat
neaureolat, îmbrăcat sau nu în armură, străpungând fără un efort vizibil balaurul,
figurat în partea inferioară a cahlei, disproporţionat de mic faţă de întreaga
compoziţie, cu trăsături mai degrabă groteşti decât terifiante . Scena este urmărită
de prinţesa care urma să fie devorată de monstru şi de părinţii ei, regele şi regina
din cetatea pustiită de balaur.
Sunt cunoscute variante în funcţie de trăsăturile fizionomice ale sfântului,

detaliile de costum şi harnaşament, modul de desenare a calului şi balaurului, cât şi
figurarea prinţesei şi a părinţilor săi.
Una dintre cele mai vechi reprezentări ale înfruntării dintre S fântul Gheorghe
şi balaur 1 este figurată pe cahlele descoperite într-o locuinţă de lângă zidul de nord
al Curţii domneşti, locuinţă distrusă în urma incendiului din vara anului 1 4762 . Este vorba
de cahle pătrate, cu picior de montare tronconic, nesmălţuite, cu câmpul încadrat de
un chenar liniar îngust, în relief. În câmp, sfăntul, reprezentat călare, cu faţa aproape
dreptunghiulară, purtând un coif ascuţit, este îmbrăcat cu o tunică cu falduri dese,
strânsă în talie cu centură, poartă pantofi cu vârful ascuţit (solerets a la Poulaine)
şi pinteni cu duriţa rotundă. Calul, desenat stângaci, cu coama învolburată, neavând
altă piesă de harnaşament decât frâul, păşeşte spre dreapta. În partea inferioară a
cahlei, balaurul, disproporţionat de mic faţă de cal, cu un corp cil indric, striat de
dungi oblice care sugerează solzi, cu labele terminate cu gheare, cu capul prelung
şi botul căscat, străpuns de lance. În partea superioară dreaptă a cahlei, în picioare,
coroană cu trei (?) fleuroni. În stânga cahlei, în spatele sfântului, o construcţie

prinţesa îmbrăcată într-o rochie cu falduri, strânsă în talie cu o centură, are pe cap o
rectangulară, cetatea pustiită de balaur şi mântuită de sfânt (fig. 1 1 1 ).

De la sfârşitul secolului XV datează cahlele pătrate, cu picior de montare
tronconic, nesmălţuite, descoperite la Cetatea de scaun 3 şi în casa din zona „8" de
pe Câmpu l Şanţuri lor4 . Întreaga compoziţie degajă un aer de stângăcie. Sfântul, cu
o si luetă gracilă, este îmbrăcat cu o tunică strânsă în talie de o centură. Calul, de
proporţii corecte, are o mişcare nefirească, ţeapănă, amintind caii de lemn. Balaurul
ocupă toată partea inferioară a cahlei, este figurat cu un corp segmentat, cu aripile
strânse pe spate, amintind o gigantică insectă apocaliptică, al cărui bot, căscat, este
străpuns de lance. Lupta se desfăşoară lângă ziduri le unei cetăţi, figurată printr-un
chenar rectangular, de unde spectatori speriaţi, două personaje încoronate, părinţii
prinţesei, privesc înfruntarea, în timp ce prinţesa, purtând peste părul lung, revărsat
pe umeri, o coroană, a fost înfăţişată îngenuncheată (fig. 1 12). Cahle similare au
fost descoperite la Curtea domnească din Bacău 5 , la vechea mănăstire Moldoviţa6 ,
1 Cele mai vechi cahle decorate cu scena înfruntării dintre sfântul Gheorghe şi balaur sunt cele
descoperite la Curtea domnească din Vaslui, cu o tratare iconografică ce nu se va mai întâlni în

Moldova. Aceste cahle au fost datate în prima jumătate a secolului XV, fiind legate de lucrările
întreprinse de voievodul Ştefan al I I-iea, care între 1 43 5 - 1 442 şi-a fixat reşedinţa la Vaslui. Cf. A l .
Andronic, Unele probleme referitoare la feudalismul de contact şi cultura medievală din Moldova în
secolul al XV-iea, în MemAntiq, I X - X I , 1 985, p. 284 - 285, fig. 2 .
2
M . D. Matei, E. I . Emandi, Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Suceava, Bucureşti,
1 988. fi g. 27.
3 R. Gassauer, Teracote sucevene, în BCMI, X XV I I I , 1 93 5 , p. 1 6 1 , fig. 22.
4 I . Nestor et al ii, Şantierul arheologic Suceava, în „Materiale ", V, 1 959, fig. 613 .
5 Al. Artimon. Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea Domnească din Bacău, în
RMM-M IA, 2, 1 987, p. 1 1 , fig. 1 1 /3, 5 .

6 G h . I . Cantacuzino, Vechea mănăstire a Moldoviţei în lumina cercetări/or arheologice, î n
B M I . 1 97 1 , 3 . p. 8 2 , fi g . 7 .
Cahle cu Sfântul Gheorghe 53
în locuinţa LIV din apropierea bisericii catolice din Baia 7 , la curtea boierească a lui Luca
Arbure de la Arbore 8 . Aparţinând unui orăşean înstărit, locuinţa LIV de la Baia şi,
implicit, soba descoperită în interior se încadrează cronologic în perioada 1 467- 1 4 769 ,
în timp ce locuinţa din zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor se datează la sfârşitul
secolului XV 1 0 , iar curtea lui Luca Arbure, după anul 1 502 1 1 •
La Cetatea de scaun 1 2 , în „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor 1 3 , ca şi în
casa de orăşean de pe strada Petru Rareş 14 au fost descoperite cahle care prezintă o altă
variantă a temei iconografice a luptei dintre Sfântul Gheorghe şi balaur. Cahlele,
nesmălţuite sau acoperite cu diverse culori de smalţ, alb cu vrâste verzi, verde, sunt
de formă aproximativ pătrată, cu piciorul de montare tronconic. În câmp, în prim
plan, reprezentat călare, sfântul în luptă cu balaurul . Sfântul, robust, cu faţa ovală,
pomeţii reliefaţi, bărbia proeminentă, părul scurt şi ondulat, este îmbrăcat cu platoşă
carenată, jambiere din metal cu încheietura genunchiului marcată, saboţi din metal
cu vârful ascuţit şi pinteni cu tija lungă, ţinând în mâna dreaptă frâul şi în cea
stângă lancea. Calul, masiv, stângaci desenat, greoi, este redat în mişcare spre
stânga, călcând în picioare balaurul. Toată partea inferioară a cahlei este ocupată de
balaur, disproporţionat de mic în raport cu restul compoziţiei, redat sub forma unei
insecte monstruoase cu corpul acoperit de solzi, desenaţi sub forma unor striuri oblice,
cu botul căscat, lăsând să se vadă un şir de dinţi ascuţiţi, gura fi ind străpunsă, fără
un efort vizibil, de lance, care-l ţintuieşte cu ea. În partea superioară stângă a
cahlei, un personaj îngenuncheat, cu mâinile împreunate pentru rugăciune, este
prinţesa care urma să fie devorată de monstru; în partea dreaptă, în spatele unui zid
crenelat ce sugerează cetatea pustiită de balaur, două personaj e încoronate, regele şi
regina, părinţii prinţesei salvată de sfânt, urmăresc desfăşurarea evenimentelor ( fig.
1 13). Fragmente de cahle asemănătoare au fost descoperite la Curtea domnească din
Vaslui 1 5 , la curtea logofătului Ioan Tăutu de la Bălineşti 1 6 şi este posibil ca acestei
7 Lia Bâtrîna, A. Bătrîna, Elemente decorative În ceramica monumentală de la Baia (jud.
Suceava), în „Suceava", XI - X I I, 1 984 - 1 985, p. 1 56, 1 6 1 , fig. 8 .

8 P. Oprea, Urme ceramice de la casele hatmanului Luca Arhore. i n SCIA. 2, 1 965,
p. 330, fig. 2.
9 Lia Bâtrîna, A. Bătrîna, op.cit„ p. 1 49.
1 0 T. Martinovici, Şt. Olteanu, Şantierul Suceava. în „Materiale", VI. 1 959, p. 685, 687.
1 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite În rnprinsul unor curţi hoiereşti din judeţul
Suceava, comunicare susţinută la sesiunea Muzeului Moldovei, laşi, I 0- 1 2 decembrie 1 990.

1 2 K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisâ pe temeiul propriilor cercetări făcute în tre
1895-1 904, Bucureşti, 1 9 1 3 , pi. V.

1 3 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. Mârturii de civilizaţie medievalei românea1·câ. () rnsel a
domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel .\fare. Bucureşti, 1 9 79.
p. 46-47, fig. 2 3 .
1 4 M . D. Matei, E. I . Emandi, O casei de orelşean din secolul al XV-iea de la S11cea 1·a. in
SCIV A. 28, 1 977, 4, p. 568-569, fig. 8/2 .

1 5 Rica Popescu, Câteva elemente defact11ră goticei descope rite la C11r( ilc domneşti din Vaslui.
în RMM-MIA. I , 1 98 1 , p. 53-54, fig. 5

1 6 M . Andronic, Repertori11/ arheologic al comunei Grelmeşti (jud Succa l'a), in „Suceava„.
XIII - XIV, 1 986 - 1 987. p.77.
variante iconografice să îi aparţină şi fragmentul găsit la Iaş i în urma unor lucrări

edilitare 1 7 •
În „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor au fost descoperite şi fragmente
de cahle traforate aparţinând aceleiaşi variante iconografice c a şi cahlele descrise
mai sus 1 8 (fig. 1 14). Prezenţa acestei variante decorative în componenţa sobei din „casa
domniei" permite încadrarea sa cronologică în deceniul nouă al secolului XV, mai
precis în jurul anului 1 480 1 9 •
Din zona străzii 6 Noiembrie şi de la Şipot provin cahle şi fragmente de cahle
pătrate, cu picior de montare tronconic, nesmălţuite, cu o variantă a motivului
iconografic descris mai sus, dar la care amănuntele sunt mult s impl ificate, tratate
cu stângăcie, întreaga compoziţie degajând un farmec naiv (fig. 2/ 1 ). Este posibil
ca aceste cahle să fie produsul unui atelier periferic. Fragmente de cahle identice au
fost descoperite la Curtea domnească din Bacău 20 .
La Cetatea de scaun a fost descoperit un fragment de cahlă pătrată, cu picior
de montare tronconic, acoperită cu smalţ galben auriu. Se păstrează doar partea
inferioară, cu calul desenat într-o mişcare nefirească şi un balaur mic, filiform,
figurat înghesuit în marginea dreaptă a cahlei (fig. 3/5 ) .
O altă variantă a temei Sfântului Gheorghe este ilustrată p e m a i multe
fragmente de cahle dreptunghiulare, _cu picior de montare semicilindric, nesmălţuite,
descoperite la Curtea domnească 2 1 • In câmp, un cadru arhitectural sugerat de un arc
decorat cu un şir de cercuri incizate. Sfântul, îmbrăcat în costum de soldat roman,
are pe cap un coif ascuţit. Calul, în mişcare spre dreapta, a f?st desenat cu multă
grijă pentru elementele anatomice şi detal iile de harnaşament. In partea inferioară a
cahlei se vede doar un mic fragment din botul căscat al balaurului (fig. 2/3 ). U nele
detalii tehnice, tipul de pastă, grosimea plăci i cu decor, ca şi grija pentru detali i
pledează pentru datarea acestei cahle î n a doua jumătate a secolului XV.
Secolul XV cunoaşte şi o altă formă de tratare a înfruntării dintre Sfăntul Gheorghe
şi balaur, în care sfântul este reprezentat pedestru. Fragmente cu reprezentarea
Sfântului Gheorghe pedestru au fost descoperite la Cetatea de scaun a Sucevei
(fig . 311 ), la Curtea domnească din Vaslui 22 , la curtea logofătului Gavril Trotuşan
de la Părhăuţi2 3 şi la Iaşi 24 , dar dimensiunile reduse ale acestor fragmente nu ne
17 N. N. Puşcaşu. Voica Maria Puşcaşu, Mărturii de civilizaţie şi urbanizare medievală în
mtra istorică a laşilor. în RMM-MIA, 2 , 1 983, p. 42, fig. 1 2 . Considerăm datarea propusă de
descoperitori, secolul X I V şi începutul celui următor, excesiv de timpurie pentru acest tip de cahlă şi
pentru motivul decorativ respectiv.
ix
R . Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 88, fig. 73.
1 9 Ibidem, p. 29-30.
2 0 Informaţie Alexandru Artimon, căruia îi mulţumim şi pe această cale.
21 Paraschiva-Victoria Batari uc, Ceramica ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la
Curtea Domnească din Suceava, în „Suceava", X , 1 983, pi. 41 1 ; 511

2 2 Rica Popescu, op. cit., p. 5 3-554, fig. 6; Al. Andronic, Rica Popescu, Şantierul arheologic
Vaslui. Principalele rezultate ale săpăturilor din anii 1 980 - 1 981 de la Curtea Domnească, în
ActaMM. V- VI, 1 983- 1 984, fig. 4.
l.! Paraschiva- Victoria Batariuc, Cahle descoperite în cuprinsul unor reşedinţe boiereşti din
judeţul Suceava, comunicare prezentată la sesiunea M uzeului Moldovei, laşi, I 0- 1 2 decembrie 1 990.
2 4 N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit., fig. 22.
permit să spunem altceva despre ele decât că se pare că este vorba de cahle
dreptunghiulare, cu picior de montare semicilindric, şi că există două variante: una,
mai simplă la Vaslui şi Părhăuţi şi o a doua, mai elaborată, la Iaşi şi Suceava.
Secolul XVII va cunoaşte o altă tratare a legendei Sfăntului Gheorghe, inspirată
de celebra Legenda Aurea a lui Iacopo de Varazzo, potriv it căreia balaurul a fost numai
rănit de sfânt, după care prinţesa l-a legat de gât cu cingătoarea sa, iar monstrul,
urmând-o docil, precum un câine blând, a fost dus în cetate unde a fost ucis25 .
La Cetatea de scaun au fost descoperite fragmente de cahle 26 , cu picior de
montare rectangular, scurt, nesmălţuite, ca şi acoperite cu smalţ verde închis, care
se datează în secolul XVII. În câmpul cahlei, sfăntul a fost prezentat călare, spre
stânga, îmbrăcat în costum de militar roman, cu o mantie care flutură în vânt, ceea
ce subliniază impresia de mişcare. Capul este înconjurat de aureolă. În registrul
superior al cahlei a fost figurată o mână, care iese din nori şi îl încoronează pe
sfănt. În mâna stângă sfântul ţine lancea, care se termină cu o cruce, iar în dreapta
frâul calului. Calul, robust, a fost redat cu grijă pentru detalii, dar mişcarea este ţeapănă,
nefirească. În partea stângă, în prim-plan, a fost figurată pri nţesa, în picioare având
pe cap văl şi coroană, îmbrăcată cu o rochie amplă, cu mânecile şi fusta brodate. În
mâini prinţesa îşi ţine cingătoarea, cu care l-a legat pe balaur, prezentat ca un monstru
cu un corp umflat, cioc ca de raţă şi coada zimţată. Întreaga scenă se petrece pe
fundalul unor ziduri crenelate de cetate, cu două turnuri , şi e de remarcat că
prinţesa a fost reprezentată la fel de înaltă ca şi unul dintre turnuri (fig. 2/4 ) .
Din secolul XVII datează un fragment de cahlă smălţuită în verde, descoperit

pe strada Nicolae Bălcescu cu ocazia unor lucrări edilitare 2 7 • În câmp, Sfântul
Gheorghe călare, îmbrăcat cu un pieptar de plăci metalice, are la brâu o sabie cu lama
curbă, iar la picioare pinteni. Calul, robust, greoi, reprezentat schematic, păşeşte
spre dreapta, călcând în picioare un balaur cu un corp umflat, coada filiformă,
încolăcită şi aripi ca nişte nervuri (fig. 2/2 ).
Tot din secolul XVII datează o serie de fragmente de cahle găsi te la Cetatea
'X
de scaun (fig. 3/6), Curtea domnească (fig. 3/4) sau cu loc de descoperire necunoscut-
(fig. 3/2,3). Sunt cahle care degajă un aer naiv, amintind arta populară, calul şi
balaurul fiind redaţi schematic, cu mult diferite faţă de exemplarele elaborate din
secolul XV.
Secolul XVI I va cunoaşte şi alte reprezentări de variante iconografice ale
luptei dintre Sfântul Gheorghe şi balaur, ilustrate de cahle de factură populară, mult
simplificate, de un farmec naiv, descoperite la Curtea domnească din Piatra Neamţ� 9
25 L. Reau, l 'iconographie de / "art chretien, vo i . 1 1 1/ 1 1 , Paris, 1 958, p. 5 7 1 .

26 R. Gassauer, op. cit . . p. 1 6 1 , fig. 23, 24.
2
7 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, Descoperiri arheologice la Suceava - contrihufii la
cunoaşterea topografiei oraşului medieval. în „Suceava", XVII-X IX, 1 990- 1 992, p.

2R R. Gassauer, Beitrăge zur Kulturgeschichte der Bukowina. în „Siidost- Forschungcn".
Miinchen, I / 1 94 1 , p. 7, fig. 5. 6.
2 9 C . Matasă, Şantierul arheologic Piatra Neam(. în SCIV. 6, 1 95 5 . 3 -4. tig. 7 14.
on m Muntenia şi considerate a fi icoane de lut30 . Unele detalii, dimensiunile,

identice cu cele ale cahlelor contemporane, ca şi faptul că nu prezintă niciun sistem
de atârnare, dar au un picior de montare rectangular, scurt, ne determină să le
încadrăm în mare familie a cahlelor.
Sfântul Gheorghe, patronul cavalerilor războinici de pretutindeni, sfânt militar,
protector al Moldovei, căruia îi sunt dedicate numeroase biserici, figurat pe cele
două steaguri de luptă de la Ştefan cel Mare care au ajuns până la noi, apare
reprezentat şi pe pecetea oraşului Suceava 3 1 , ceea ce explică în mare parte
frecvenţa şi diversitatea de variante iconografice de pe cahlele cu acest subiect
�
decorativ descoperite aici.
Înfruntarea dintre S ânt�l Gheorghe şi bal �u�, cea mai f�ec � entă r�pşezent�re
legată de legenda acestui sfant, nu este o tema iconografica b1zantma _ , nefimd
menţionată nici în Erminia lui Dionisie din Fuma33 . Ea s-a născut în Orient, în
Siria, Palestina şi la copţii din Egipt, de unde a trecut la Constantinopol şi apoi s-a
răspândit în Occident, unde este popularizată de Legenda A urea şi unde întâlnim în
secolul XV chiar mistere care îi sunt dedicate, precum Ludus Draconi (Jeu du
Dragon sau Drachenstich/4 .
În Europa Centrală, mai precis în Ungaria, cahle decorate cu scena luptei
dintre Sfântul Gheorghe şi balaur, cu totul deosebite de variantele întâlnite în
Moldova, apar încă în secolul XIV, mai exact în ultima parte a domniei lui Ludovic
cel Mare ( 1 370- 1 3 82), după cum o demonstrează descoperiri le făcute la
mănăstirea benedictină de la Vertesszentkereszt 35 .
Mai apropiată ca tip iconografic de cahlele de la Suceava se dovedeşte a fi
cahla ce se păstrează la Muzeul Brukenthal din Sibiu 3 6 , datând din secolul XV, dar
unde lupta propriu-zisă este curioasă: sfântul, călare, păşeşte spre dreapta, în timp
ce balaurul, cu burta în sus, este figurat cu capul spre stânga, străpuns nu de lancea
sfântului, ci de spada care stă agăţată de şa. Sunt reprezentate mai multe amănunte
decât pe cahlele moldoveneşti : copaci, o cetate minuţios desenată, stânca de care a
fost legată prinţesa, oaia care urma să fie devorată şi ea de monstru.
Tot din secolul XV datează şi cahlele din Cehoslovacia, diferite de cele din
Moldova atât printr-o serie de amănunte legate de reprezentarea protagoniştilor, cât
şi prin l ipsa părinţi lor prinţesei 37 • Cu titlu de ipoteză presupunem pentru o parte a
10
Maria Golescu, Icoane de lut, în „Buletinul Muzeului M i litar Naţional", V, 1 94 1 - 1 942, 9 - 1 O,
fig. 1, li,IV; B. Slătineanu, Ceramicafeudală românească şi originile ei, Bucureşti, 1 95 8, p. 90, fig. 73, 8 1 .
3 1 P . Blaj, Un sigiliu inedit al oraşului Suceava, în „Suceava", I X, 1 982,p. 40--4 1 , fig. 1 /2 .
32 I . D. Ştefănescu, Iconografia artei bizantine şi a picturii feudale româneşti, Bucureşti, 1 973,
p. 1 82- 1 83 .
3 3 Dionisie din Fuma, Carte de pictură, Bucureşti, 1 979, p . 2 1 7-2 1 8 .
34 L. Reau, op.cit„ p. 5 72-573.
3 5 Mezăsine Kozăk E, A veetesszentkereszti bences apatsag gotikus kalyhacsempei, în

ComArchHung, 1 984, p. 1 87- 1 90, fig. 1 / 1 .
3 6 Şt. Pascu, Meşteşugurile din Transilvania până în secolul al XVI-iea, Bucureşti, 1 954,
p. 1 9 1 , fig. 2 1 .
17 V. Nekuda, K veta Reichertova, Stredoveke keramica v Chechah a na Morave, Bmo, 1 968,
pi. L X I X/2; X C V I I I/ I ; Julie Richterova, Stredoveke kachle, Praga, 1 982, p. 3 2-3 5 , fig. 3 5-37.
cahlelor d e l a Praga, decorate c u scena înfruntării dintre Sfăntul Gheorghe ş i balaur3 8 ,

ca sursă de inspiraţie celebra statuie cu subiect similar, operă a fraţilor Martin şi
Gheorghe din C luj , statuie care străjuieşte fântâna din piaţa d omnului Sfântul Vitus,
în zona centrală a ansamblului Hradcany 3 9 .
Deosebite sunt şi cahlele descoperite în Polonia, ca de exemplu, cele utilizate în
alcătuirea sobei nr. 5, din castelul Boleslawiec pe Prosna şi datată în secolul XV 40 ,
precum şi cele de factură populară, din a doua j umătate a acelu iaşi veac, provenind
din castelul de la Lipowca4 1 sau cea din prima jumătate a secolului XVI din
castelul de la Oswiecim42 •
Contaminată de motivul cavalerului în turnir, figurat într-un decor
arhitectural gotic, este reprezentarea înfruntării dintre Sfântul Gheorghe şi balaur
pe o cahlă traforată din colecţia F igdor, care se datează în j u rul anului 1 50043 , după
cum diferită este şi reprezentarea de pe cahla de factură populară datând din secolul
XVI de la Cecheşti - Harghita, unde sfântul a fost figurat pedestru44 .
Spiritul în care au fost elaborate modelele pentru cahlele decorate cu scena
înfruntării dintre S fântul Gheorghe şi balaur, descoperite la Suceava, este cel
occidental, gotic, care se lasă întrevăzut în tratarea subiectului, ca o luptă cavalerească
dintre sfănt şi monstru, în armurile şi costumele inspirate de moda burgundă, ca şi
în prezentarea diverselor detalii, cum sunt arhitectura sau harnaşamentul.
Faptul că în spaţiul central-european nu se întâlnesc cahle care să ofere
analogii perfecte cu cele descoperite în Moldova pledează pentru ipoteza originii
autohtone, cu influenţe occidentale, a modelelor pentru tiparele acestor cahle. O
serie de trăsături stilistice care nu se întâlnesc în altă parte, şi sunt proprii doar unor
exemplare descoperite în Moldova, permite o grupare a cahlelor şi discuri lor
lucrate la sfârşitul secolului XV, mai prec is în deceniile nouă şi zece ale acestui
veac, la răsărit de Carpaţi, probând originea lor comună. Este concludent, în acest sens,
aerul comun, de fami lie, dat de capul mare, cu bărbia, nasul şi pomeţii proeminenţi,
trăsături pe care le întâlnim la Melusina, la cei doi îndrăgostiţi, la Sfăntul Gheorghe -
varianta descoperită în „casa domniei" - la cântăreţul din cimpoi şi la dansatori, ba
chiar şi la Manticora45 . Aceste trăsături comune pledează în favoarea ipotezei
privind realizarea modelelor după care au fost lucrate cahlele şi discurile respective
de către acelaşi meşter, într-un anume atelier, probabil la Suc eava, precum şi
38 Ibidem, fig. 3 5 .
39 V. Vătăşianu, Istoria arteifeudale 1n ţările române. voi. I. Bucureşti. 1 959, p . 3 1 5-3 1 6. fig. 2 70.
40 Maria Zernigala, Ogrzewanie piecxowe za zamku. \\", Bolesluwcu nad Pro.1 na xn · XUI in
ActaArchLodz, 33, 2987, p. 94--9 5, fig. 94, 95.
4 1 Maria Dabrowska, Kafle i piece kajlowe w Pnl.ffe do konca XVIII ll"ieku. Varşovia. 1 987, pi. 1 713.
4 2 Ibidem, pl.6 1 .
4 3 I . Holl. A kăzepkori ka�vhacsempek Magyaror.migon. I, în BudReg. . XVl l l . 1 958. p. 298.
fig. 1 03 .
44 E . Benko, I . Ughy, Szeke�rkereszturi kcilrhacsempek. 15 1 7 .1zcizhad. Bucureşti. 1 984. p . 5 3-54.
fig. 1 2 .
4 5 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op cit. , p. 1 39.
difuzarea lor pe întreg teritoriul Moldovei. Originea etnică a meşterului care a creat
modelele şi tiparele pentru aceste cahle rămâne o problemă care va trebui rezolvată.
Cahlele decorate cu scena uciderii balaurului de către Sfântul Gheorghe au
fost descoperite în medii diverse: edificii legate de domnie (Cetatea de scaun,
Curtea domnească, construcţiile de pe Câmpul Şanţurilor), case de orăşeni
(locuinţele de lângă zidul nordic al Curţii domneşti, cea de pe strada Petru Rareş
ori cea de la Şipot, LIV de la Baia), reşedinţe boiereşti (curţile de la Bălineşti ale
logofătului Ioan Tăutu şi de la Părhăuţi a logofătului Gavril Trotuşan), mănăstiri
(vechea mănăstire a Moldoviţei) , ceea ce vorbeşte despre preferinţa arătată în evul
mediu românesc acestei teme decorative, încărcată şi de valenţe simbol ice: lupta
victorioasă dintre sfânt şi balaur semnificând şi înfruntarea biruitoare a Bisericii
împotriva necredinţei şi a necredincioşi lor.
* Acest studiu a fost publicat în SCIA. AP, 39, 1 992, p. 33-40
3 4
Fig. I . Cahlă descoperită într-o locuinţă de lângă Curtea domnească, înainte de 1 476 ( l ); cahlă
descoperită în casa „B" de pe Câmpul Şanţurilor, stărşitul secolului XV (2)· cablă descoperită în
„casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor (3); cahlă traforată descoperită în „casa domniei'',
reconstituire grafică, arh. Monica Mărgineanu- âr toiu ( 4).
F ig. 2. Cahlă descoperită în zona străzi i 6 Noiembrie, sfârşitul secolului X V ( ! ); fragment de

cahlă descoperit pe strada N icolae Bălcescu, secolul X V I I (2); fragment de cahlă descoperit la
Curtea domnească, secolul XV, reconstituire grafică (3); cahlă descoperită la Cetatea de
scaun, secolul XVIl, reconstituire grafică (4).
6
5
Fig. 3 . Fragment de cahlă de coperit la etatea de scaun , ecolul XV ( I ); fragmente de
cahle descoperite la uceava, secolul X V l l (2, 3 ); fragment de cahlă de coperit la
urtea domnească, secolul X V l l (4); fragment de cahlă descoperit la etatea de caun,
secolul XV ( 5 ); fragment de cahlă de coperit la Cetatea de caun, secolul X V I I (6).
CARREAUX DE PO E LE A VEC SAINT G EORGES D E COUVERTS Ă SUCEAV A
R E SUM E
Dans cet ouvrage l 'auteur analyse un groupe de carreaux de poele decouverts a Suceava, decores des
motifs d'inspiration hagiographique, a savoir un episode de la legende du Saint Georges, la confrontation
entre le saint et le dragon.
Les carreaux de poele, datant des XV-e et XYII-e siecles, ont ete decouverts dans des milieux
divers, dans des bâtiments auliques, la Cour princiere et la Forteresse de Suceava, mais aussi dans Ies
demeures des habitants de la viile.
Les carreaux de poele, ornes de ce motif decoratif, decouverts en grand nombre, connaissent
une grande diversite de variantes iconographiquee i llustrant la popularite, du Saint Georges, le patron
militaire du pays, auquel bien des eglises sont vouees et qui est figure sur Ies bannieres d' E tienne le
Grand, sur le sceau de la viile de Suceava, tout comme dans la peinture murale. La predilection
montree a ce sujet s'explique aussi par la signi fication symbolique de la confrontation victorieuse
entre le saint et le dragon, exprimant la lutte de l ' E glise contre Ies pai"ens.
EXPLICATIONS DES FIGURES
Fig. I . Carreau de poele decouvert dans une habitation d' aupres la Cour princiere, avant 1 476 ( 1) ;
carreau de poele decouvert dans la maison „B" du Champ des fosses, la fin du XY-eme siecle (2) ; carreau
de poele decouvert dans „la maison du regne" du Champ des fosses (3) ; carreau de poele taille decouvert
dans ,,la maison du regne", reconstitution graphique, archeologue Monica Mărgineanu-Cârstoiu (4).
Fig. 2. Carreau de poele decouvert dans la zone de la rue 6 Novembre, la fin du XY-eme siecle ( 1 ) ;
fragment de carreau de poele decouvert sur la rue N icolae Bălcescu, le X Y II-eme siecle (2) ; fragment
de carreau de poele decouvert a la Cour princiere, le XY-eme siecle, reconstitution graphique (3) ;
carreau de poele decouvert a la Cite princiere, le XYI I-eme siecle, reconstitution graphique (4).
Fig. 3. Fragment de carreau de poele decouvert a la Cite princi ere, le XV-eme siecle ( I ) ;
fragments de carreaux de poele decouverts a Suceava, le XVII-eme siecle (2, 3 ) ; fragment de carreau
de poele decouvert a la Cour princiere, le XVII-eme siecle (4) ; fragment de carreau de poele
decouvert a la Cite princiere, le X Y-eme siecle ( 5 ) ; fragment de carreau de poele decouvert a la Cite
princiere, le XVI I-eme siecle (6).
ATELIERE PENTRU PRODUCEREA CAHLELOR
ÎN MOLDOVA MEDIEVALĂ
Întâlnite în locuinţele coloniştilor saşi din Transilvania încă de la sfârşitul

secolului XIII 1 , sobele din cahle au fost folosite în mediul românesc, în reşedinţe
voievodale de la mij locul secolului XIV 2 , spre sfârşitul aceluiaşi veac; acest sistem
de încălzire începe să se generalizeze 3 , mai mult chiar, acum apare şi soba din
cahle cu decor figurativ4 .
Cele mai vechi cahle din Moldova au fost descoperite în constructia de lemn
5
de la Curtea domnească din Suceava, din timpul domniei lui Petru I , la Târgu
Neamţ, într-o locuinţă distrusă în urma evenimentelor din iama anului 1 395 6 , şi la
Baia, în locuinţe datate la sfârşitul secolului XIV şi la începutul celui următor7 .
Sunt forme simple: cahle-oală, pateliforme, triunghiulare, convexe, unele dintre ele
decorate cu motive geometrice, folosite la realizarea unor sobe compuse dintr-un
corp de lut în care au fost încastrate un număr redus de asemenea cahle.
Descoperirile arheologice fac dovada că, la sfârşitul secolului XIV şi în
primii ani ai celui următor ( 1 39 1 - 1 408), se producea o ceramică de bună calitate,
atât din punctul de vedere al pastei din care era lucrată, cât şi al tehnicii de ardere 8 .
1 R. Popa, Gh. Baltag, Documente de cultură materială orăşenească în Transilvania din a
doua jumătate a secolului al XIII-iea. în SCIVA 3 1 , 1 980, 1 , p.44.

2 R. Popa, O sohă din cahle-oală din secolul al XIV-iea la Cuhea-Maramureş. în SCIV, 24,
1 973, 4, p. 67 1-679; N. Constantinescu, Curtea de A rgeş (1 200- 1400). Asupra începuturi/or Ţării
Româneşti. Bucureşti, 1 984, p. 1 3 7- 1 39, fig. 65.
3 Datând de la sfârşitul secolului X I V sunt sobele de la Râmnicu Vălcea ( Elena Busuioc,
Vestigiile feudale de la Râmnicu Vâlcea. în „Buridava", I I I , 1 979, p. 24-28), Hobaia-Suslăneşti ( D. V.

Rosetti, Ve.Higiile feudale de la Su.s /ăneşti ljud. A rgeş). în BMI. 2, 1 972, 29, 36, fig. 9, I 0), Curtea de
Argeş ( Lia Bătrîna, A . Bătrîna, Cercetări arheologice efectuate în anul 1 9 79 în cuprinsu/ aşezării
Curtea de A rgeş. jud Argeş. în CAMNI, IV, 1 98 1 , p. 1 66- 1 67, fig. 1 41 1 -3 ; iidem, Cercetările
arheologice de la Curtea de A rgeş. în CAMNI, V. 1 982, p. I 03, p i . V I I ), Polata-Bârseşti ( Venera
Rădulescu, I. Cămui , O locuinţă cu pivniţă din piatră din secolul XI V- XV de la Polata. jud Go1j, în
CAMNI. V I I I , 1 986, p. 1 08, fig. 41 1 ; 61 1 -2).
4 N. Constantinescu, C . Ionescu, Asupra habitatului uman de la Târgovişte înainte de 1394.
Repere din viaţa curţii domneşti. în SCIVA 3 1 , 1 980, I , p. 53-73, fig. 8 .

5 L. Chitescu, Cercetări arheologice la Curtea Domnească din Suceava, î n CAMNI. I, 1 975,
p. 247, fig. 5 1 1 -5 .
6 Cercetări inedite, materialul s e păstrează în colectiile Complexului Muzeal Piatra Neamt. O
mentiune la Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Elemente decorative în ceramica monumentală de la Baia (jud
Suceava). în „Suceava", XI-X I I , 1 984-1 985, p. 1 48, nota 3 .
7 Eugenia Neamfu, V. Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia în secolele X/ V-XVII.
voi. I, laşi, 1 980, p 24-30, fig. I 0 1 - 1 1 7 .

H Elena Busuioc, Ceramica de uz comun nesmălţuită din Moldova (secolul al XIV-iea pânâ la
mijlocul secolului al XVI-iea). Bucureşti, 1 975, p. 1 5- 1 6.
Cunoştinţele tehnice acumulate acum de o serie de meşteri olari şi folosirea

unui anumit tip de cuptor de ars vase, cu un postament (ciupercă) astfel modelat
încât să se obţină cele mai bune soluţii de dirijare a aerului în vederea unei coaceri
unifonne9 , au permis apariţia în unele oraşe din Moldova a unor atel iere, în care se
produceau şi cahle, alături de ceramica de uz comun, arsă oxidant. Atât vasele de
uz comun, cât şi cahlele sunt lucrate la roata rapidă, din aceeaşi pastă cu mult nisip
cu granulaţie mare în compoziţie, bine frământată, omogenă, aspră la pipăit, şi sunt
arse oxidant 1 0 • De remarcat că o serie de elemente de decor sunt comune celor două
categori i ceramice: striurile concentrice, alveolele întâlnindu-se atât în ornamentica
vaselor de uz casnic, cât şi a cahlelor patelifonne.
Cercetările arheologice nu au dus la descoperirea în Moldova, până în
prezent, a unor ateliere datând de la sfârşitul secolului XIV, despre care să avem
certitudinea că produceau ceramică ornamentală, deşi se ştie că din vremea lui
Petru I încep să se folosească atât cahlele, cât şi discurile şi cărămizile smălţuite în
1
decorarea unor biserici 1 •
Anal izând unele detalii de obţinere a decorului ( lustruirea sau pictarea cu
culoare roşie) ajungem la concluzia realizări i în acelaşi centru de olărie atât a
ceramicii de uz comun, cât şi a cahlelor. Este cazul ceramici i de uz comun şi a
cahlelor-oală de la Sighişoara cu decor lustruit, considerate a fi produse de acelaşi
centru de olărie care activa la sfârşitul secolului XIII 1 2 , sau a vaselor şi cahlelor de
la Râmnicu Vâlcea şi Hobaia-Suslăneşti, cu decor pictat cu vopsea roşie, lucrate
într-un centru de olărie la Curtea de Argeş 1 3 •
Într-un cuptor de ars oale descoperit la Târgovişte, lângă Biserica Târgului, şi
datat în primele decenii ale secolului XV, au fost găsite, alături de diverse tipuri de
vase de uz comun, şi fragmente de cahle disc folosite la coronamentul sobei, ceea
ce probează faptul că atât vasele de uz comun, cât şi cahlele erau produse în acelaşi
atelier 1 4 • În sprijinul ipotezei elaborării în acelaşi atelier a cahlelor şi ceramicii de
9 Î n anul 1 977 la Baia au fost descoperite două cuptoare pentru ars ceramică, datate în prima
j umătate a secolului XV. Î n aceste cuptoare se producea atât ceramică roşie, cât şi cenuşie (în primul
cuptor ceramica roşie reprezenta 2 1 ,5% din totalul vaselor, iar în cuptorul al doilea proporţia era de
70% ). Diferenţa de culoare a vaselor aflate în acelaşi cuptor se datora tiraj ului de aer care atingea sau
nu piesele respective, realizarea unei olării arse uniform datorându-se atât progresului înregistrat la
construirea cuptorului, cât şi priceperii meşterului olar în dirijarea aerului, cf. Eugenia Neamţu, V .
Neamţu, Stela Cheptea, op. cit. v o i . I I , Iaşi, 1 984, p. 1 86- 1 87, notele 4 77 şi 4 7 8 .
10
.
De remarcat că în Moldova nu au fost descoperite cahle cenuşii , aşa cum au fost găsite, de
exemplu, în cetatea Budei şi datate în secolul X I V , vezi I . Hol!, Kăzepkori kalyhacsempek
Magyarorszagon, l, în BudReg, X Vl l l, 1 958, p. 2 79.
1 1
Corina Nicolescu, Începuturile ceramicii monumentale în Moldova, în voi. Omagiu lui
George Oprescu cu prilejul împlinirii a 80 de ani, Bucureşti, f.a. , 3 74-394; M. D. Matei, E. I. Emandi,
O ctitorie din secolul al XI V-iea a vornicului Oană de la Tu/ova, în SCIA, AP, 32, 1 985, p. I O.
12
R. Popa, Gh. Baltag, op. cit. , p. 47.
1 3 E lena Busuioc, D. Vâlceanu, Ceramica din aşezarea medievală de la Basarabi Calafat (sec.
al XI V-iea), în SCIV A. 27, 1 976, 4, p. 509.

14
I . Chicideanu, Un cuptor de ars oale descoperit la Târgovişte, în „Valachica", 9, 1 977, p. 5 1 9,
fig. 4/ 1 -3 .
A teliere pentru producerea cahlelor 65
uz comun vin şi rezultatele analizelor efectuate prin activarea cu electroni a unor

probe ceramice prelevate de la Baia din locuinţe şi cuptoare, mai cu seamă probele
1 0 1 , 1 02 , 1 03 , 1 05 1 5 •
Ceea ce trebuie subliniat este faptul că, în secolul XV, aceleaşi ateliere produceau
ceramică de uz casnic, nesmălţuită, cât şi smălţuită, ca şi diferitele categorii ale ceramicii
monumentale. În acest sens pledează atât argumentele privitoare la calitatea pastei,
cât şi motivele ornamentale întâlnite pe vase, cărămizi pavimentare, cahle 1 6 • O
specializare strictă, în sensul existenţei unor ateliere care să lucreze numai ceramică
de uz casnic şi a altora numai pentru ceramică monumentală, nu credem să fi
existat, deoarece o anumită grupă de produse, şi anume ceramica monumentală, nu
era necesară mereu, în cantităţi mari, încât să justifice existenţa unor ateliere
speciale. Nimeni nu refăcea ornamentaţia ceramică a unei biseri ci periodic, în
funcţie de noi curente decorative, după cum nimeni nu îşi reînnoia mereu sobele,
după cerinţele modei. Un studiu recent, bazat pe cercetări arheologice, ca şi pe
informaţii de arhivă, referitor la un castel din Polonia, Boleslawiec pe Prosna, a
arătat că în perioada gotică durata de funcţionare a unei sobe era de circa 45-5 5 de
ani, iar odată cu Renaşterea înlocuirea sobelor vechi începe să se producă frecvent,
la intervale de aproximativ 30 de ani 1 7 • Presupunem că, în cazul oraşelor din
Moldova, casele şi implicit sobele erau refăcute în urma distrugerilor datorate unor
calamităţi naturale, cât şi unor incendii sau războaie şi că de cele mai multe ori era
reconstituit mereu acelaşi tip de sobă, după cum o demonstrează situaţia observată
în locuinţele de la Suceava, descoperite în zona străzii Curtea domnească 1 8 •
Încă de la sfârşitul secolului XIX, la Stupea, la circa 20 km de Suceava, au
fost descoperite cuptoare în care se ardeau cahle nesmălţuite, identice cu cele găsite
în Cetatea de scaun a Sucevei 1 9 •
Dacă la Suceava descoperirile arheologice nu au permis decât emiterea unor
ipoteze în legătură cu prezenţa în zona „Parc" a unor cuptoare rectangulare de mari
dimensiuni, cu două camere, una de ardere a vaselor şi a doua pentru foc, în care se
puteau arde cahle şi conducte pentru aducţiunea apei20 , în schimb la Orheiul
15 Eugenia Neamtu. V. Neamtu. Stela Cheptea, op. cit. , p. 262-263 .

16 Compară în acest sens motivul ornamental întâlnit pe o cărămidă pavimentară (K. A. Romstorfer,
Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetâri făcute intre 1 8 95 şi 1 904, Bucureşti. 1 9 1 3 .
p. 66, fig. 46/a), o farfurie ( Paraschiva-Victoria Batariuc, Motive ornamentale în ceramica smâlţuitâ
de uz casnic de la Suceava. în „Suceava". XI-X I I , 1 984- 1 985, p. 50, fig. 3/5 ) şi pe cahlele cu decor
realizat în tehnicile sgraffito şi champleve din componenta sobei din .,casa domniei" (R. Popa, Monica
Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie medievalei româneascâ. O cmâ a domniei şi o sohâ
monumentalâ de la Sucea\ 'G din vremea lui Ştefan cel Mare. Bucureşti, 1 979, fig. 4 1 -43.
1 7 Maria Zemigala, Ogrzewanie piecowe na zamku Boleslawcu nad Pro.ma X/ V-XVII w . în
„ActaArchLodz". p, 94-95 .
1 � Paraschiva-Victoria Batariuc. M. Andronic, Descoperiri arheologice la Suceava - contrih11ţii
la cunoaşterea topografiei oraşului medieval. în Suceava", XVI I-XIX, 1 990- 1 992, p. 37-3 9.
„
1 9 K. A. Romstorfer, op. cit. , p. 77.
2 0 Mărioara Nicorescu, Cuptoare de ars ceramicei din secolele XI V XV de la Sucea\'(/. in

SCIV. 1 6, 1 965, 1 , p. 1 03 , fig. 5 1 1 -2 . A fost formulată ipoteza că locuinţa descoperită pe strada Petru
Rareş a apartinut unui meşter olar care lucra pentru nevoile Curţii domm:�ti, c f. M. D. Matei. E. I .
Vechi2 1 şi la Iaşi 22 au fost găsite chiar urmele materiale ale unor ateliere care
produceau ceramică monumentală.
La Orheiul Vechi, la circa 1 50 m est de cetate, a fost descoperit un atel ier23
de mari dimensiuni ( 8,80 x 8 ,40 m), cu două etape de functionare, datând din a
doua jumătate a secolului XV şi din primele deceni i ale celui u �ător2 4• În atelierul din
prima fază de funcţionare lucrau, după aprecierea descoperitoru lui , un număr de
circa 1 2 oameni, iar în atelierul din faza a doua, opt-zece oameni 2 5 • In atelierul care
funcţiona doar în anotimpul călduros, încetându-şi activitatea în luna octombrie2 6 , şi
unde se produceau cahle oală, pateliforme, cahle de colţ şi coronament, ca şi cahle
cu decor geometric, au fost descoperite p iese în diverse stadi i de prelucrare,
precum şi piese finite27•
În zona ansamblului mănăstiresc Sfântul Sava din Iaşi a fost găsită o locuinţă
atel ier de mari dimensiuni, cu cel puţin două încăperi, construită din grinzi de lemn
acoperite cu lut. Alături se afla o platformă de circa 350 mp s pecial amenajată,
unde se găseau grupate cinci cuptoare pentru ars oale. Acest atelier, care şi-a
început activitatea în deceniul trei al secolului XV şi va funcţiona până în a doua
decadă a veacului următor, producea obiecte de serie mare, vase şi cahle (fig. 4/ 1 ),
iar descoperirea unor crăiţe-tripod şi a unui lingou de plumb p robează că aici se
lucrau şi obiecte smălţuite 2 8 .
Tot la Iaşi, pe frontul sudic al străzii Costache Negri, peste drum de complexul
�
de la Sfântul Sava, au fost găsit vestigiile unui cuptor rectangular de mari dimensiuni,
pr� văzut cu grăt�r, c �.ptor în care se ardea� vas� smălţuite � i cahle, dat �d de la
.
mij locul secolulm xv- Alte şapte cuptoare ş1 doua vetre deschise pentru praJ 1t plumb
.
au funcţionat în a doua jumătate a secolului XV în aceeaşi zonă, la circa 1 60 m de

cuptorul menţionat mai sus 30. De asemenea pe strada Costachi Negri, pe frontul nordic,
peste drum de turnul de intrare în mănăstirea Bărboi, a funcţionat în a doua jumătate
a secolului XV şi la începutul celui următor un alt cuptor pentru ars oale şi cahle3 1 •
Emandi, O casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceava, în SCJV A, 28, 1 977, 4, p. 5 73-574
şi M. D. Matei, Civilizaţie urbană medievală românească. Contribuţii (Suceava până la mijlocul
secolului al XVI-iea), Bucureşti, 1 989, p. 96-97.
21
G . D. Smirnov, Proizvodsto krasnoglinianych pecinych izrazcov i opyt rekonstrukcii peeei
po materia/am Starogo Orheja, în „lzvestija", Chişinău, 3 1 , 1 956, 4, p. 5 7-87.
2 2 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, Stela Cheptea, Cercetări arheologice pe teritoriului oraşului laşi
în anii 1 961-1 967, în ArhMold IX, 1 980, p. 1 09, 1 1 3, 1 1 6-- 1 1 7; N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu,
Mărturii de civilizaţie şi urbanizare medievală în vatra istorică a laşilor, în RM M-MIA, 2, 1 983,
p. 3 5-37; Al. Andronic, laşii până la mij'/ocul secolului al XVII-iea. Geneză şi evoluţie, Iaşi, 1 986, p. 38-39.
2 3 Lipsa unui sistem de încălzire: vatră, cuptor, l-au făcut pe descoperitor să sublinieze faptul
că aici a funcţionat doar un atelier ceramic, cf. G. D. Smirnov, op. cit„ p. 77.
24
Ibidem. p. 75-77.
2 5 Ibidem, p.87.
2 6 Ibidem, p. 77.
27
Ibidem. p. 87, fig. 2 , 3.
28
N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit„ p. 3 5-36.
29
Ibidem, p.36.
30 Ibidem.
3 1 Ibidem, p. 3 1 .
Faptul că în zona străzi i Costache Negri au fost descoperite numeroase cuptoare de ars
oale i ndică existenţa aici a unui cartier al olarilor, similar cu cel din Piaţa Unirii 32 •
Din analiza tehnicii de lucru, a repertoriului ornamental şi a execuţiei tehnice,
se poate deduce prezenţa, în secolul XV, a mai multor categorii de ateliere care
funcţionau în oraşele din Moldova şi care executau o mare gamă de produse
ceramice33 •
O primă grupă de ateliere o formau cele orăşeneşti care lucrau pentru orăşenii
înstăriţi şi pentru micii boieri, executând în marea lor majoritate cahle nesmălţuite,
cele mai frecvente, mai ieftine, se pare, decât cele smălţuite 34 . Execuţia artistică a
cahlelor produse în aceste ateliere vădeşte acea „standardizare" a obiectului de
serie: detaliile nu sunt evidente (fig.2/ 1 ,2), trădând îndelungata folosire a aceluiaşi
tipar, ceea ce treptat are ca rezultat pierderea din acurateţea m_9tivului ornamental,
iar defectele de imprimare nu mai sunt retuşate (fig. 2/2, 3). In cazul reelaborării
unor subiecte sau variante iconografice se renunţă la detalii, amănuntele anatomice
şi de costum sunt reduse, tratarea subiectului este simplificată, mişcarea în cele mai
multe cazuri este nefirească (fig. 3 / 1 ) .
Acest tip de atelier a funcţionat î n toate oraşele d i n Moldova, produsele lor
fiind descoperite la Baia, în locuinţele LIV şi LV 3 5 , la curţile domneşti de la
Suceava36 , Iaşi 37 , Bacău3 8 , Vaslui 3 9 , Hârlău40 , Cotnari 4 1 , în locuinţele unor orăşeni
de la Suceava4 2 , la curţile boiereşti de la Spătăreşti 4 3 sau Dumeştii Noi 44 .
32 Al. Andronic, op.cit., p. 3 8-39.

33 Ipoteze despre existenţa mai multor categorii de ateliere care produceau cahle în Moldova au
fost formulate de M. Ispir, Consideraţii asupra decoraţiei în arhitectura civilă din Moldova. I. Epoca
lui Ştefan cel Mare, în SCIA, AP, 29, 1 982, p. 1 6, şi M. D. Matei, op.cit., p. I 09.
34 Conform informaţii lor păstrate în registrele de socoteli ale Sibiului, preţul unei sobe varia
între 2,5-5 florini, iar pentru smălţuire se prevăd separat încă 0,20 florini, cf. H. Fabini, Sibiul gotic.
BucureÎ ti, f.a„ p. 40 şi nota 1 96.
5 Lia Bâtrîna, A. Bătrîna, op. cit„ p. 1 47-1 6 1 , fig. 1 -8; i idem, Legenda „ eroului defrontieră " în
ceramica monumentală din Transilvania şi Moldova, în SCJVA 4 1 , 1 990, 2, p. 1 65- 1 8 1 , fig. 4, 7- 1 2 .

36 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramică ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la
Curtea Domnească din Suceava, în „Suceava", X, 1 983, p. 245-247, pi. 1 1/ 1 ,2 ; 11 1/2; IV/5 ; V/ I ; M. D.
Matei, E. I . Emandi, Cetatea de Scaun şi Curtea domneascâ din Suceava, Bucureşti, 1 988, fi g. 25. 27.
3 7 Al. Andron ic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească
din laşi, în ArhMold, V, 1 967, fig. 47-5 1 .

3 8 I . Antonescu, Curţile domneşti de la Bacău, în „Carpica". I I . 1 969, p. 33 6-3 38, fi g . 1 1 . 1 2 ;
Al. Artimon, Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea Domnească din BaCLiu, în RMM-MIA
2, 1 987, p. 1 1 - 1 2, fig. 1 1 - 1 2 .
39 Rica Popescu, Câte elemente de f actură goticei descoperite la Curţile domneşti din Vaslui. în
RMM-MIA. I , 1 98 1 , fi g. 6, 8- 1 5 .
4° Corina Nicolescu, Arta în vremea lui Ştefan cel Mare. în voi. Cultura moldovenea.1'Câ în
timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 964, fi g. 3 5 , 3 7 . 39.

4 1 B. Slătineanu, Ceramica de la Cotnari, I , în RFR, V, 1 938, I O, p. I 08- 1 1 1 . fig. 1 4- 1 5 .
42 M. D. Matei, E . I . Emandi, O casă de orâşean din secolul al XV-iea de la Suceam. în
SCI VA, 28, 1 977, 4, p. 568.572, fig. // 1 -2; 8/ 1 -2 ; 91 1 -2.

4 3 Lia Bătrîna, O. Monoranu, A. Bătrîna, Cercetârile arheologice din zona Fântâna Jlare -
Spătăreşti, corn. Vadu Moldovei. jud. Suceava, în CAMNI. V I I I . 1 986. p. 92. 94, fig. 5 .
44 M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu, Cercetâri arheologice în Podişul Central
Moldovenesc. în AŞU , laşi, 1 95 5 , 1 -2, p. 2 1 -22, fig. 8/ 1 ,3 .
Discutând despre realizarea artistică a unor cahle găsite la Baia, cele şase piese
provenind din LV şi i lustrând scena odihnei regelui Ladislau din ciclul tematic al
legendei sfântului cu acelaşi nume, cu tot caracterul lor de unicat în coroplastica
românească, descoperitorii subliniază stângăciile de execuţie artistică, „care
trădează formaţia modestă, dar laborioasă, de artist popular a celui sau a celor ce
le-au modelat"45 .
La Suceava, în cadrul atel ierelor orăşeneşti, presupunem existenţa unui atel ier
care executa comenzi pentru domnie şi a fost avansată ipoteza că acest atelier lucra
sub directa supraveghere a voievodului însuşi 46 ori pentru mari boieri de felul lui
Luca Arbure, Ioan Tăutu ori Gavril Trotuşan47 , atunci când necesităţile o cereau. În rest,
produsele sale nu se deosebeau de ale celorlalte ateliere din oraş. Acest atelier este
cel care producea creaţii originale de tipul stemei dinastice a Moldovei, varianta cu
îngerii pseudotenanţi cu faţa rotundă4 8 (fig. 6/ 1 ) , sau recompunea variante la vechi
teme central-europene, precum Sfântul Gheorghe omorând balaurul (fig. 6/2),
perechea de îndrăgostiţi (fig. 5/5 ), cântăreţul din cimpoi şi dansatorii, Melusina,
unele teme fiind preluate şi produse şi de alte categorii de ateliere, orăşeneşti sau
periferice, atât fără modificări , cât şi remodelate, în variante simpl ificate (fig. 2/4).
Pentru crearea modelelor acestor cahle într-un singur atelier pledează o serie
de trăsături stilistice, aerul comun, de familie, dat de bărbia, nasul şi pomeţii proeminenţi,
pe care îl regăsim la Stăntul Gheorghe, la cei doi îndrăgostiţi, la dansatori, la îngerii
pseudotenanţi din stema Moldovei, la Melusina şi chiar la Manticora49 . De fapt,
aceleaşi trăsături stilistice apar şi pe unele discuri ornamentale contemporane, unde
întâlnim teme decorative identice: Melusina, Manticora, îngerii pseudotenanţi 50 ,
ceea ce pledează pentru producerea acestei categori i de obiecte în acelaşi atelier.
De la acest atelier care lucra pentru domnie se răspândesc motivele şi tiparele
pentru asemenea cahle în întreaga Moldavă. Este concludent cazul cahlelor cu
stema dinastică a Moldovei, varianta uti lizată în componenţa sobei din „casa
domniei" de la Suceava 5 1 , creată în atelierul care lucra pentru domnie, care a servit
drept model pentru cahle cu subiect similar dar în variantă simplificată, descoperite
în mai multe oraşe din Moldova, la curţile domneşti de la Iaşi 52 , Vaslui 53 , Bacău 54 ,
45 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit. , p. 1 79.

46 Al. Andronic, Radu Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civililizaţie medievală
românească. Bucureşti. 1 9 79, Ed. A cademiei R.S.R. în AIIA, Iaşi, XVII, 1 980, p. 7 3 3 .
4 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în cuprinsul unor curţi boiereşti din judeţul
Suceava, comunicare prezentată la sesiunea Muzeului Moldovei, Iaşi, 1 0- 1 2 decembrie 1 990.

4 8 R. Popa, Mon ica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 46, fig. 2 2 .
4 9 Ibidem, p. 1 39; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din secolul a l XV-iea decorate c u scene
inspirate din via/a cavalerească, în „Suceava", X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 1 52- 1 53 .

5 0 G . Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, î n BCMI, XVIII, 1 925, p . 325, fig. 363, 364, 368-370.
5 1 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , fig. 22.
52 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, op. cit., fig. 50-5 1 .
5 3 Rica Popescu, Cahle şi plăci decorative descoperite la Curtea Domnească din Vaslui, în
RMM-MIA, 2, 1 978, fig. 31 1 ,2.

5 4 I . Antonescu, op. cit. , fig. 1 1 13; 1 21 1 ,4; Al. Artimon, op.cit. , fig. 1 1 / 1 .
Hârlău 55 , Cotnari 56 . Varianta simplificată prezenta pseudotenanţii cu faţa prelungă,

părul lung şi drept, iar o serie de amănunte, ca lambrechinii, soarele şi luna figurati
7
antropomorf, au dispărut. De remarcat că ambele variante sunt strict contemporane5 ,
din deceniul nouă al secolului XV, dar că prototipul se întâlneşte la Suceava 58 şi
laşi 59 , iar celelalte sunt răspândite în întreaga Moldavă.
În cazul atel ierului care producea pentru domnie, execuţia artistică dovedeşte
că acolo lucrau meşteri cu o mare măiestrie, atât în ceea ce priveşte detali ile, care
sunt minuţios evidenţiate (fig. 511 -3), chiar prin operaţii speciale precum modelarea,
incizia şi excizia, cât şi în ceea ce priveşte cromatica. În cazul preluării unor motive
decorative central-europene, cum sunt cele legate de componenţa „sobei cu cavaleri"
de la Buda sau unele reprezentări hagiografice ori heraldice, se constată intervenţii
minime, legate de execuţia tehnică şi mai puţin de motivul decorativ propriu-zis60•
Unele cahle, cum sunt cele cu decor realizat în tehnicile sgraffito şi
champleve (fig. 7/2), ca şi cele traforate, impresionează atât prin dimensiuni ( 52 x
23 cm), tehnica de execuţie (fig. 7 / l ) , acurateţea detali ilor, cât şi prin varietatea
cromatică, pe o singură piesă întâlnindu-se mai multe nuanţe sau culori de smalţ,
ceea ce contribuie la sporirea efectului decorativ 61 • Asemenea cahle au fost
descoperite până în prezent numai la Suceava, în complexe legate de domnie,
Cetatea de scaun62 , Curtea domnească63 , „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor64 ,
şi sunt un argument în plus pentru existenţa în acest oraş, principala reşedinţă a
voievozilor Moldovei, a unui atelier care lucra în mod special pentru nevoile domnului
şi ale marilor boieri 65 .
Presupunem că acest atel ier a funcţionat în ultimele două decen ii ale secolului
XV şi până la începutul celui următor, după cum o probează cahlele descoperite la
curtea logofătului Gavril Trotuşan de la Părhăuţi 66 .
55 M. Berza, Stema Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare, în SCIA. 1 -2. 1 955, fig. 1 3 .
56 B. Slătineanu, op. cit. , fig. 1 5 .
57 Şt. S. Gorovei, Les armoiries de la Moldavie et de ses princes regnants (X/ V-e- XV/-e
siecles), în Recueil du XI-e Congres lnternational des Sciences Genealogiques el Heraldiques. Liege.
29 mai-2 juin 1 9 72, Braga, 1 973, p. 268-269; Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Unele consideraţii Cii prii'ire
la stema dinastică a Moldovei în vremea lui Ştefan cel Mare. în A l lA. laşi, XXIV/I , 1 987 . p. I 03.
5 8 R . Popa, Monica Mărgineanu-Cărstoiu, op. cit .. fig. 22.
59 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, op. cit. , fig. 49.
6 ° Compară în acest sens cahlele cu cavaler din palatul regal de la Buda. care au faţa traforată
( I . Holl, op. cit. , fig. 89) cu cahle de la Cetatea de scaun a Sucevei, cu faţa plină şi decor în re lief
( Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit , fig. 21 1 -3 ).
6 1 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , fig. 37, 5 1 , 63.
6 2 R. Gassauer. Teracote sucevene, în BC MI, XXVIII, 1 935, fig. 7.
63 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramica ornamentală din secolul al XV-iea descoperitâ la
Curtea Domnească din Suceava, în „Suceava". X. 1 983. p. 25 1 -252.

6 4 R. Popa, Mon ica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit . . fig. 36-3 8.
6 5 Recent s-a avansat ipoteza că proprietarul casei datând din secolul XV. care a fost
descoperită pe strada Petru Rareş din Suceava. era tocmai meşterul care lucra pentru nevoile domn iei.
cf. M. D. Matei, op. cit. p. 97.
.
M Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle descoperite în cuprinsul u n o r curţi hoiereşti din judeţul
Suceava. comunicare prezentată la sesiunea Muzeului Moldovei, laşi, I 0- 1 2 decembrie 1 990.
Considerăm produse ale atelierului care lucra pentru domnie cah lele folosite
în componenţa sobei din „casa domniei" 6 7 , precum şi cea mai mare parte a cahlelor
găsite la Cetatea de scaun 68 şi Curtea domnească69 . Trebuie însă spus că, la Cetatea
de scaun ca şi la Curtea domnească, a fost descoperită o mare cantitate de cahle care
trădează acea impersonalizare a produsului de serie, vădind numeroase imperfecţiuni 70 ,
fiind deci lucrate în ateliere obişnuite, orăşeneşti . Expl icaţia prezenţei acestor cahle
poate fi legată de nevoia executării într-un timp dat a mai multor sobe. Cererea
neobişnuit de mare de cahle a impus necesitatea cumpărării unor piese produse în
toate atelierele din oraş, indiferent de cal itatea şi execuţia artistică.
O altă categorie de ateliere, mai frecvente, erau cele care executau cahle oală,
pateliforme, triunghiulare, convexe, unele dintre ele decorate cu motive geometrice,
des întâlnite în locuinţelor orăşeni lor de la Baia7 1 şi Suceava7 2 . Aceleaşi ateliere
executau şi unele cahle cu decor figurativ, cu modele mult vehiculate în epocă, în
general teme sau variante iconografice create în ateliere orăşeneşti sau în cel care
lucra pentru domnie, executate într-o nouă interpretare, mult simplificată, care însă
câştigă în reprezentare prin renunţarea la detalii, prin stilizări şi stângăcii, degajând
un aer naiv ce aminteşte arta populară. Este cazul cahlelor cu scena uciderii
balaurului de către Sfântul Gheorghe, descoperite la Suceava în două puncte, unul
din zona străzii 6 Noiembrie şi al doilea la Şipot (fig. 2/4), care au ca model cahla
similară din componenţa sobei din „casa domniei" (fig. 5/2,3). O situaţie asemănătoare
se constată şi în cazul cahlelor de la Curtea domnească de la Vaslui, care ilustrează
o vânătoare domnească 7 3 (fig. 4/3 ,4 ) , inspirată de o cahlă de la Dejuţiu (judeţul
Covasna) 74 . Din acelaşi tip de ateliere provin şi cahlele cu leul rampant de la Iaşi 75 şi
Piatra Neamţ76 , având ca sursă de inspiraţie leul boemian din stema lui Sigismund de
Luxembrug de pe cahlele descoperite în cetatea Buda77 , ca şi cahlele reprezentându-l
61 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. p. 1 3 2, consideră cahlele descoperite în

.
„casa domniei" exemplare mai puţin reuşite, dar imperfecţiunile se constată la punerea în operă a
pieselor, la montarea lor în carcasa de lut, şi nu la realizarea lor artistică.
6 8 K. A.
Romstorfer, op.cit. . pi. V; VI; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din secolul al XV-iea
decorate cu scene impirate din viaţa cavalerească. în „Suceava", X I I I-XIV, 1 986- 1 987, fig. 2/ 1 -3 .
6 9 B . M itrea et alii, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului. în SCIV. 6 , 1 95 5 , 3-4,
fig. 30; Paraschiva-Victoria Batariuc. Ceramica ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la
Curtea Domnească din Suceava, în „Suceava", X, 1 983, pi. I V/ I ; V/2 .
70 M . O. Matei, E . I . Emandi, Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Suceava, Bucureşti,
1 988, fig. 25, 2 7

7 1 Eugenia Neamţu, V . Neamţu, Stela Cheptea, op.cit. . p. 1 28- 1 37, fi g . 1 0 1 - 1 09; i idem,
op. cit .. voi. I I , laşi, 1 984, p. 233-239, fig. I 02- 1 06.

72 Paraschiva-Victoria Batariuc, M . Andronic, op. cit. .
7 3 Rica Popescu, Cahle din vremea lui Ştefan cel Mare cu reprezentări de cavaleri medievali
descoperite la Curtea Domnească din Vaslui, în ActaMM. I , 1 979, fig. 1 ,2

74 Benkă E, Ughi I, Szekelykeresturi kalyhacsempek. 1 5- 1 7 szazad, Bucureşti, 1 984, fig. 1 7 .
7 5 N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit .. fig. 1 4, 1 4.
76 E ugenia Neamţu, Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea Domnească din Piatra
Neamţ, în MemAntiq, I, 1 969, p. 2 34, fig. 4/2.

7 7 I. Holl, op. cit. , fig. 58.
A teliere pentrn producerea cahlelor 71
pe magul Balthasar oferind mir dintr-un ciboriu7 8 (fig. 41 1 ) , ori cele cu Iisus pe cruce 79 ,
produse în atelierul din zona mănăstirii Sfântul Sava din Iaşi.
Aceste ateliere, pe care le întâlnim în toate oraşele din Moldova80şi pe care le
putem califica drept ateliere periferice sau populare, executau cahle de mare serie, de
un farmec naiv, pentru cea mai mare parte a orăşenilor, ca şi p entru nevoile unor
• •
satem mstanţ1 8 1 .
- • A -
O altă categorie o formau atelierele mănăstireşti, care lucrau toate obiectele

din lut necesare comunităţii monastice respective: oale, veselă , cahle, cărămizi
ornamentale şi pavimentare etc.
Din descoperiri făcute la vechea mănăstire Humor s-a văzut că aici a existat
un atelier unde se realiza ceramică smăltuită de foarte bună calitate82 . A fost făcută
observaţia că obştea monastică se inte�esa de buna calificare a meşterilor săi 83 ,
care, cu probabilitate, au lucrat şi cahlele necesare unei sobe găsite aici, cahle
simple ori decorate cu motive geometrice 84 . Presupunem existenţa unui atelier ceramic
şi la mănăstirea Putna, deşi cercetările arheologice nu au dus la identificarea lui 85 ,
atelier care producea toate speciile ceramice. Un amănunt pledează în favoarea
existenţei la Putna a unui atel ier ceramic, şi anume o culoare de smalţ deosebită, o
nuanţă de verde deschis, care se găseşte atât pe vesela smălţuită, pe cea smălţuită şi
decorată în tehnicile sgraffito şi champleve, cât şi pe discurile � i butonii ornamentali,
culoare de smalţ care nu se mai întâlneşte nicăieri în Moldova 6 .
În prima jumătate a secolului XVI se continuă producerea în atelierele orăşeneşti
a cahlelor cu decor în rel ief sau traforate, cu un bogat repertoriu decorativ, după
cum o demonstrează descoperirile de la Arbore sau Todireşti 8 7 . Se preferă cahle
dreptunghiulare, mari, acoperite cu angobă albă sau de diverse nuanţe, dar şi cahle
smălţuite în verde, brun sau roşu drojdie de vin.
În a doua jumătate a secolului XVI apar, sub influenţa central-europeană,
cahlele-tapet cu motive ornamentale preluate de la ţesături le italiene. Cahlele cu
decor figurativ se împuţinează 88 , fiind frecvent folosite, conform gustului vremii,
cahlele cu decor vegetal şi mai ales geometric 89 .
78 N. N. Puşcaşu, V. M . Puşcaşu, op. cit. . pi. XVI.

79 Ibidem, fig. 24.
80 Vezi supra, notele 7 1 , 72, 73, 75, 76, 78, 79.
E2 Elena Busuioc, Paraschiva-Victoria Batariuc, A te/ier de olărie la vechea mănăstire a

8 1 Fragmente de cahle-oală au fost descoperite în vatra fostului sat Rusciori, dispărut în secolul
X V I I I , lasat lângă actualul sat Mitocul Dragomimei. Cercetări inedite ale autorului.
Humorului, în SCIV A. 35, 1 984, 2, p. 1 70- 1 83 ., fig. 3,4.

83 lhidem. p. 1 76.
84 Elena Busuioc, Noi date arheologice asupra i·echii mănăstirii a H11morul11i. in „Suceava".
V, 1 978 fig. 2-6.
�
R. Gh. I. Cantacuzino, Al. Rădulescu, Consideraţii asupra ceramicii descnperite la ,'vfănâstirea
Putna în anul 1 9 71. în SCI VA, 25, 1 974, 4, p. 527-544.

86 Material inedit, aflat in colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava.
8 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în rnpri11sul 11nor rnrţi boiereşti din judeţul
Suceava, comunicare prezentată la sesiunea Muzeului Moldovei. laşi. I 0- 1 2 decembrie 1 990.

88 Eugenia Neamţu, Contribuţii la cunoaşterea motil·elor ceramicii ornamentale mcdinalc
moldoveneşti, în SCIV A. 25, 1 974. 2, p. 309-3 1 3 . fig. I .

89 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, op. cit. . fig. 52/ 1 -5 ; 5 3 ; 56-58.
În secolul XVII încep să fie aduse din Polonia aşa numitele „cahle polono
lituaniene"90, decorate cu motive vegetale, dar nelipsind nici reprezentările zoomorfe,
acoperite cu smalţ policrom, care le individualizează: albastru ultra marin, albastru
caernleum, verde de peruzea, galben sulf, alb. Motivele decorative de pe „cahlele polono
lituaniene", mai cu seamă cele vegetale, au fost preluate de meşterii olari autohtoni,
întâlnindu-se numeroase variante prelucrate şi simplificate (fig. 8/2,4) faţă de
originale91 . Tot acum, în secolul XVII, se continuă producerea cahlelor decorate cu
motive heraldice92 , scene din viaţa de curte93 (fig. 81 1 ) , povestiri hagiografice94 • Se
cunosc exemplare acoperite cu smalţ verde şi brun, în cele mai dese cazuri aşternut
fără un strat de angobă, şi mai ales cahle nesmălţuite, cele mai frecvente. În cazul
cahlelor nesmălţuite se constată degradarea motivului decorativ , imperfecţiuni şi
neglijenţe în execuţie, lipsa finisării. Din punct de vedere tehnic, cahlele se
caracterizează printr-un rel ief plat şi printr-o îndelungată fo losire a tiparelor, ceea
ce are ca rezultat ştergerea motivului decorativ.
Are de suferit şi calitatea reprezentării, observându-se mai ales în cazul
cahlelor cu decor figurativ lipsa de măiestrie în execuţia desenului 95 (fig.8/ l ),
nerespectarea proporţiilor96 , mişcarea nefirească a personajelor. Toate observaţiile
de mai sus indică o producţie masivă, de serie mare, calitatea fiind sacrificată în
favoarea cantităţii . Cererea de cahle este remarcabilă, concluzie la care ne conduce
şi cantitatea deosebit de mare descoperită din această categorie de produse, ca şi
răspândirea lor, chiar şi în mediul rural 97 .
Presupunem, ca şi pentru secolul XVI, existenţa a două categori i de ateliere:
ateliere orăşeneşti, care produceau cahle smălţuite, mai îngrij it lucrate98 , pentru
comanditari înstăriţi (domnie, mari boieri), şi ateliere periferice sau populare, care
90 Eugenia Neamţu, Ceramica decorativă polono-lituaniană de la Curtea Domnească din laşi,
în S C I V. 2 LI 970. 4, p. 697-703, p i . I .
9 1 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, op.cit„ fig. 54-55, 59--60; Paraschiva-Victoria Batariuc,
A1otire decoralil'e în ceramica ornamentală din secolul al XVJ/-lea de la Curtea Domnească -

Suceam, în „Suceava"', V I I I , 1 98 1 , pp. 1 1 2, pi. 2/ 1 -3 .
9 � A l . Andronic, op. cit. . fig. 5 0 ; N . N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit. . fig. 36, 38.
.
93 R . G assauer, op. elf. , fig. 2 3 .
9 4 Paraschiva-Victoria Batariuc, O cahlă c u inscripţie din colecţiile Muzeului Judeţean
Suceava, în „ Suceava", VI-V I I , 1 979- 1 980, p. 663-665, fig. I .

9 5 Ibidem.
96 R. Gassauer, op. cit . fig. 2 3 .

.
9 0 Rodica Popovici, Aşezarea rurală Negoeşli (secolele XV-XVJ/). Rezultatele cercetărilor
arheologice din aniil972-1 977, în MemAntiq, IX-XI, 1 977-1 979, p. 268, fig. 7; eadem, Unele consideraţii
asupra aşezării rurale medievale de la Negreşti-Neamţ, comunicare prezentată la sesiunea I nstitutului
de Arheologie, I aşi, 28 iunie - I iulie 1 990.
9 8 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, op.cit., fig. 62; N. N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu,
op. cil. , fig. 3 7 .
Ateliere pentru producerea cahlelor 73
executau marea masă a cahlelor nesmălţuite, cu numeroase imperfecţiuni, destinate

clientelei de rând, recrutată dintre orăşeni şi chiar ţărani înstăriţi 99 .
Studiind numeroasele fragmente de cahle descoperite în perimetrul comunei
Ilişeşti, în zona fostului sat Săsciori pe Costâna, sat dispărut în cursul secolului
XVIII, profesorul Rudolf Gassauer emitea ipoteza că locuitorii lui, germani la
origine - Săsciori saşi - , erau olari şi lucrau cahle pentru nevoile domniei, drept pentru
=
care au fost scutiţi de diverse obligaţii 1 00 • De fapt Gassauer considera întreaga cantitate
de cahle descoperită la Suceava şi implicit în Moldova, drept rezultatul muncii
coloniştilor germani 1 0 1 . Aceste idei au fost combătute de Barbu Slătineanu, care în
toate lucrările sale considera cahlele descoperite în ţările române drept un produs al
meşteri lor autohtoni 1 02 .
De fapt, în stadiul actual al cercetărilor este dificil a stabili cu precizie originea
etnică a meşterilor şi nu sunt de exclus ambele interpretări, p entru că olari se
puteau recruta atât din rândurile autohtonilor, cât şi ale coloniştilor.
Dacă ne gândim că dispoziţii canonice interziceau ortodocşilor să practice
sculptura figurativă, am fi înclinaţi să credem că aceştia erau excluşi de la producerea
cahlelor istoriate. Mai trebuie menţionat faptul că cel puţin în secolul XVI, odată cu
Reforma, în oraşele săseşti din Transilvania se cerea ca ucenicul să fie de origine
germană, o altă condiţie fiind aceea a apartenenţei tânărului 1 03 la una dintre
confesiunile reformate, ceea ce, fireşte, îngreuna mult situaţi a moldoveni lor plecaţi
să înveţe o meserie.
Pe de altă parte, din secolul XVII datează o serie de cahle cu inscripţii în
limba română, cu caractere chiril ice, care probează originea română a meşterilor
care le-au creat. Asemenea cahle au fost descoperite în Moldova 1 04 , Ţara
Românească 105 şi Transilvania 1 06 . Semnificativă în acest sens este cahla de la
Târgovişte reprezentând acvila bicefală, emblema cantacuzină, cu inscripţia:
„aceste tipare le-au săpat Drăgoi tâmplar" 1 0 7 •
De fapt, spiritul în care au fost elaborate modelele pentru marea majoritate a
cahlelor este spiritul gotic, central european, care se lasă întrevăzut în arhitectura
reprezentată, în costumele inspirate de moda burgundă, în predilecţia pentru
embleme, proprie Europei apusene, sau pentru animale reale şi mai ales pentru cele
99 Descoperiri inedite, făcute cu ocazia cercetări lor de teren la Todireşti „La Ziduri", llişeşti „La
Curte", Liteni „Sil işte", Arbore „La Curte", Vomicenii Mari „Tabla scurtă", Frătăuţii Vechi „La cimitir".
Informaţii Mugur Andronic şi Emil I. Emandi, cărora le mulţumim şi pe această cale, pentru aj utorul dat.
1 00 R. Gassauer, Beitrăge zur Kulturgeschicte der Bukowina. în „Siidost Forschungen". Miinchen.
1 / 1 94 1 , fi . 1 -6 .
1 1
Idem, Teraco te sucevene, în BCM I , XXV I I I , 1 935, p. 1 5 1 .
1 02 B . Slătineanu, Despre teracotele sucevene. în BC MI. XXX. 1 937, p. I 37- 1 42 .
1 03 Şt. Pascu, Meşteşugurile din Transilvania până în secolul al X�'f-lca. Bucureşti, 1 954.
p. 264--265 .
1 04 Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cit p. 660-663, fig. I .
11�
. .
1 Maria Golescu, Icoane de lut, în „Buletinul Muzeului Mil itar Naţional", V. 1 94 1 - 1 942.
9- 1 0, p. 53-54, fig. I , l i .
1 06
B. Slătineanu, Ceramica.feudală româneascâ şi originile ei. Bucureşti, 1 958. p. I 03, fig. 93 .
1 07 lhidem, fig. 1 1 4.
fantastice şi monstruoase, preluate de arta gotică din cea romanică, ba chiar în tratarea
unor teme decorative, precum perechea de îndrăgostiţi, frecventă în tapiserii,
pictură, fildeşuri istoriate.
O serie de teme decorative europene, precum cele din grupa „sobei cu
cavaleri", unele motive rel igioase ca Buna Vestire, Madona tron ând sau însemnele
heraldice, au ajuns în Moldova aduse din zona centrală a continentului, poate în
urma unor călătorii întreprinse de tineri moldoveni în Transilvania sau Ungaria
pentru a învăţa o meserie sau pentru a-şi face călătoria de calfă 1 08 şi a obţine
certificatul necesar promovării ca meşter.
Considerăm că este mai puţin important a se determina cu precizie originea
etnică a meşteri lor, cât a se stabili locul unde au fost produse cahlele şi este
incontestabil că ele au fost lucrate la cererea unor comanditari autohtoni, în
Moldova, după gustul acestora. Prin interferenţa a numeroase influenţe, bizantine,
orientale, occidentale, în Moldova apare şi se dezvoltă o artă a lutului, cu caractere
specifice, care se individualizează faţă de produsele europene similare.
*Acest studiu a fost publicat în SCJVA. 43, 1 992, 2, p. 207-224.
JON Călători ile calfelor erau pri lej de a cunoaşte noi tehnici de lucru şi noi modele decorative.
Concludent este un caiet cu desene cu motive ornamentale care a aparţinut unui argintar clujean din
secolul X VI l l şi care conţine schiţe după diverse produse de orfevrărie făcute în o serie de oraşe din
Europa centrală începând cu secolul XVI. Cf. Magdalena Bunta, Călătoriile calfelor de aurari, mijloc
de difuziune a formelor şi tehnicilor de ornamentare, în ActaMN, X I X , 1 982, p. 398-399.
A tetiere pentru producerea cahlelor 75
2 3
4
5
6 7
Fig. I . Cahle descoperite la Baia ( 1 -4) şi Orheiul Vechi (5-7).
··- · · . .
1 2
3 4
Fig. 2 . Cahle produse în ateliere orăşeneşti ( 1 -3 ) şi periferice (4).
1 2
Fig. 3 . Cahle produse în ateliere orăşeneşti.
.
78 Paraseh iva- r"ictoria
' Batariuc
-- - - - ---
3 4
.
Fig. 4 . C ahle produse m ate ! J' ere periferice.
•
,,
'!
II. , ', \ • �
"�
, • • • "li
.. .•
•'
..>, -!,,'. · --:)l

\ ·!\ I
•
·- . '
.
_ _ _.. . . „. -- .„„ • .J . -� , „ .
_ . .
·
4 5
F ig. 5. Cahle produse în atelierul care lucra pentru domnie ( 1 -3 5 ) şi în ateliere orăşeneşti (4).
.
80 Paraschiva- V:ictona Balanuc
.
Fig. 7 . Cahle produse în atelierul care lucra pentru domnie ( I , 2).
Fig. 8. Cahle din secolul X V I I ( 1 -4).
ATE L I E RS POUR LA P RODUCTION DE CARREAUX DE PO E L E

DANS LA MOLDA V I E M E D I E VALE
RE S U M E
L'article relance la discution sur le sujet interessant et genereux des decouverts des carreaux de
poele produits en Moldavie au X IV-e-XVI I-e siecles, en essayant de relever l 'existence de differences, de
series, d'emprunts. On en conclut qu'il y a d'un art ceramique a caracteres specifiques, individualises
par rapport au produits europeens similaires
EXPLICA TION DES F I GURES
Fig. I. Carreaux de poele decouverts a Baia ( 1 -4 ) et a Orhei ( 5-7).

F ig. 2. Carreaux produits dans des ateliers urbains ( 1 -3 ) et suburbains (4).
Fig. 3. Carreaux produits dans des ateliers urbains.
Fig. 4. Carreaux produits dans des ateliers suburbains.
Fig. 5. Carreaux provenant de ( ' atelier produisant pour Ies besoins de la Cour ( 1 -3 , 5) et dans
d'ateliers urbains ( 4 ).
Fig. 6. Carreaux produits dans Ies ateliers de la Cour.
F ig. 7. Carreaux produits dans Ies ateliers de la Cour.
Fig. 8. Carreaux du X V II-e siecle.
CAHLE DESCOPERITE
LA CURŢ I DOMNEŞTI DIN MOLDOVA
În economia ornamentală a spaţiului de locuit, alături de ţesături şi broderii, picturi

murale, stucaturi , mobilier, argintărie, cărămizi pavimentare d ivers colorate, p lăci
de Iznik 1 , soba din cahle a jucat un rol important, chiar dacă era compusă numai din
cahle-oală. Însăşi forma sa, cu corpul structurat în volume distincte: soclu, cameră de
ardere, cameră de încălzire, coronament, juca un rol decorativ. Apariţia cahlelor de
forme diferite şi împodobite cu o mare gamă de motive ornamentale a dus la
sporirea aportului decorativ al sobei din cahle în interiorul locuinţei. Soba din cahle nu
era numai un element de confort, o simplă instalaţie de încălzit, ci, prin varietatea
constructivă şi decorativă a pieselor care o compuneau, reprezenta un adevărat
monument de arhitectură, cu un pronunţat caracter ornamental, fiind folosită atât în
reşedinţe domneşti, boiereşti, cât şi în locuinţe din mediul urban şi rural.
Cercetările arheologice efectuate de-a lungul timpului în Moldova au dus la
descoperirea unui volum important de cahle, în medii diverse: cetăţi, case şi curţi
domneşti, reşedinţe boiereşti, mănăstiri, locuinţe de orăşeni şi ţărani înstăriţi.
Dintre toate acestea, cahlele descoperite în cuprinsul curţilor domneşti din
Moldova - unde s-au făcut cercetări arheologice - fac subiectul lucrării de faţă.
Cele mai vechi şi în acelaşi timp cele mai simple cahle au fost descoperite la
Curtea domnească din Suceava, în construcţia de lemn construită în timpul domniei
lui Petru 1 2 . Cahlele de aici sunt de diferite tipuri : cahle-oală 3 , cahle-castron4 ,
convexe 5 , simple sau decorate în exclusivitate cu motive geometrice: crucea6 şi
varianta sa, floarea cu patru petale, cercurile concentrice inc izate sau alveolate 7 .
Din prima jumătate a secolului XV datează cahlele descoperite l a Curtea
domnească din Vaslui, mai exact din timpul domniei lui Ştefan al I I- iea, cel care
între anii 1 435- 1 442 şi-a fixat aici reşedinţa temporară. Unele dintre aceste cahle
sunt decorate cu motive geometrice 8 , în timp ce pe altele apare figurat un ghepard
1 Corina Nicolescu, Case, conace şi palate vechi româneşti, Bucureşti, 1 979, p. 84-92.
� L. Chiţescu, Cercetări arheologice la Curtea Domnească din Suceava, în CAMN I , I, 1 975,
p. 245-256.
3 lhidem, p. 247. Cahle asemănătoare au fost descoperite la Baia, cf. Eugenia Neamţu, V. Neamţu,
Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia în secolele XIV - XVII, voi. I, I aşi, 1 980, fig. I O 1 13 .
� L. Chiţescu, op.cit„ fig. 513, 5 , 6 ; Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op.cit„ fig. 1 04, 1 05.
5 L. Chiţescu, op. cit„ fig. 51 1 ; Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op. cit„ fig. 1 09.
6 L. Chiţescu, op. cit„ fig. 515.
7 Ibidem. fig. 5/3, 5, 6.
8 Rica Popescu, Catalogul cahlelor din secolul al XV-iea de la „ Curfile Domneşti " - Vaslui
( ! ). în ActaMM, I I I-I V, 1 98 1 - 1 982, p. 1 1 3 , fig. 1 3/ 1 , 2; 1 4.
Cahle la curţi domneşti din Moldova 85
passanr9 (fig. 1 / 1 ), ca şi scena, mult folosită în Evul Mediu pentru semnificaţiile sale
simbolice, a înfruntării victorioase a balaurului de către Sfântul Gheorghe 10 •
Din a doua jumătate a secolului XV, mai precis din timpul domniei lui Ştefan
cel Mare, datează marea majoritate a cahlelor descoperite în cuprinsul curţilor
domneşti din Moldova.
Anterioare anului 1 476 sunt mai multe cahle şi fragmente de cahle descoperite
la Curtea domnească din Suceava, ornamentate cu o mare varietate de teme decorative:
stema dinastică a Moldovei, varianta cu scutul mobilat cu fasci i şi flori de crin 1 1 ,
corbul cu inel în cioc din stema famil iei Huniazilor 1 2 , Manticora, într-o tratare
la Suceava 1 3 (fig. 21 1 ) , grifonul 14 , perechea de îndrăgostiţi într-un bogat decor

diferită de cea din compoziţia sobei din „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de
vegetal 1 5 (fig. 3 1 1 ), vulpea călugăr predicând gâştelor 1 6 (fig. 41 1 ) , Sfântul Gheorghe

omorând balaurul 1 7 , arcaşul 1 8 , cerbul încadrat de doi brazi 1 9 , rozasa gotică
traforată20 , cahle crenelate de coronament2 1 • Toate aceste cahle au fost găsite într
un grup de locuinţe distruse în incendiul din urma asediului turcesc din anul 1 476,
locuinţe peste care s-a construit mai apoi zidul de nord al Curţii domneşti 22 • Din
ultimele două decenii ale secolului XV datează cahlele cu motiv ul cavalerului în
9 Al. Andronic, Unele probleme referitoare la feudalismul de contact şi cultura medievală din
Moldova în secolul al XV-iea, în MemAntiq, I X-XI , 1 977- 1 979, p. 284, fig. I .

' 0 Ibidem, p. 284-285, jig. 2.
11
M. D. Matei, E. I. Emandi, Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Suceava, Bucureşti,
1 988, p. 1 44, fig. 22. Cahle asemănătoare au fost descoperite în locuinţa LV de la Baia, c f. Lia
Bătrîna, A. Bătrîna, Unele consideraţii cu privire la stema dinastică a Moldovei în vremea lui Ştefan
cel Mare, în A IIA, Iaşi, X X I V/ I , 1 987, p. 1 00, fig. I .
1 2 I nedită, în colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava, nr. inv. E/4960. Informaţie colegul Emil
I oan Emandi, căruia îi aducem mulţumirile noastre. Cahle identice au fost găsite în locuinţa LIV de la
Baia , cf. Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Elemente decorative în ceramica monumentală de la Baia (jud
Suceava), în „Suceava", X I-X I I , 1 984- 1 985. p. 1 53 , fig. 3 .
1 3 M. D . Matei, Etapele devenirii Sucevei medievale. în RMM-MIA. I , 1 988, fig. 2 2 ; M. D . Matei,
E. I. Emandi, op. cit. , p. 1 44, fig. 25/4. Pentru Manticora din compoziţia sobei din „casa domniei", cf.
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casă a
domniei şi o sobă monumentală la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 979, p. 5 1 .
fig. 27, 29/6.
14 M. D. Matei, op.cit. , fig. 2 I ; M. D. Matei. E. I. Emandi, op.cit .. p. 1 44, fig. 25/2.
1 5 Ibidem, p. 1 44. Cahle identice au fost descoperite în locuinţa LIV de la Baia. cf. Lia Bătrîna.
A. Bătrîna, op.cit. p. 1 50, fig. I .

16
.
E . I . Emandi, M . Şt. Ceauşu, Contribuţii de morfologie urbană la rnnoaşterea istoriei

oraşului Suceava, 1388- 1 988, în „Suceava". XV, 1 988, p. 1 65, fig. 50/2.
1 7 E. I. Emandi, Contribuţii la cunoaşterea evoluţiei urbanistice a oraşului Suceava în secolele
XIV-XX. în RMM-MIA. I, 1 988, fig. 8 ; Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle rn Sfântul Gheorghe

descoperite la Suceava, în SCIA. AP. 39, 1 992. fig. I I I (se va cita în continuare Cahle rn Sfântul
Gheorghe„ .).
1 8 E. I . Emandi, op. cit . . fig. 9 ; M . D . Matei. E . I . Emandi. op. cit . . p . 1 44. fig. 251 1 .
19 E. I . Emandi, op. cit . fig. 6; M . D. Matei, E. I. Emandi. op. cit„ p. 1 44. fig. 25/3.
.
2 0 Inedită. Informaţie colegul Emil Ioan Emandi.

2
1 Inedite.în colecţi ile Muzeului Bucovinei, nr. inv. E/4963 .
22
M. D. Matei. E. l. Emandi. op. cit„ p. 144; E. I. Emandi. M. Şt. Ceauşu. op. cit. . p. 1 25- 1 26. 1 65 .
armură evoluând într-un decor arhitectural gotic 23 , cele cu o scenă de vânătoare24 ,

cu Sfântul Gheorghe omorând balaurul 25 (fig. 4/2) sau cu Sfântul rege Ladislau
încoronat şi purtând securea2 6 , ca şi câteva fragmente ornamentate cu palmete şi
semipalmete cu lobii rotunj iţi, înscrise în spaţii cordiforme, executate în tehnicile
sgraffito şi champleve2 7.
De la Curtea domnească din Vaslui provin câteva cahle care ilustrează o
fastuoasă vânătoare domnească, unde scutieri .c u flamuri şi bani ere însoţesc
cavaleri în armură care urmăresc lei, cerbi, lupi, mistreţi 28 (fig. 5/2).De remarcat că
aceste motive decorative nu se mai întâlnesc pe alte cahle din Moldova29 • Alături
de aceste cahle, la Vaslui au mai fost descoperite şi altele, decorate cu motive
ornamentale asemănătoare cu cele de la Suceava: stema dinastică a Moldovei,
varianta simplificată, fără soare şi lună figurate antropomorf3 0 , cavaleri plasaţi într
o arhitectură gotică sugerată de arce în acoladă care se întretaie3 1 (fig. 3/2), scenă
care a fost considerată ca o învestitură, dar a cărei semnificaţie ne scapă3 2 , perechea
de îndrăgostiţi 33 , tinerii dansatori acompaniaţi de un cântăreţ din cimpoi 3 4 , scena
uciderii balaurului de către Sfântul Gheorghe, în două variante, Sfântul Gheorghe
călare 3 5 şi Sfântul Gheorghe pedestru36 (fig. 6/2) , leul bărbos care păzeşte un
Curtea Domnească din Suceava. în „Suceava", X, 1 983, p. 248-249, pi. 1 1/ 1 -3 (se va cita în
continuare Ceramica ornamentală ... ); I I I/ I ; eadem, Cahle din secolul al XV-iea decorate cu scene
inspirate din viaţa cavalerească, în „Suceava", X I I I-XI V, 1 986- 1 987, p. 1 47-1 50, fig. I ; 2/ 1 -3 ; 3/ 1
( se va cita în continuare Cahle din secolul XV. . .).
:4 Eadem. Ceramica ornamentală. p. 248-249. pi. V/2.
25 Ibidem, pi. I I l/3 ; I V( I ; V/ I ; eadem, Cahle cu Sfântul Gheorghe. fig. 2/3 .
2 6 Inedită, în colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava.
2 7 Paraschiva Victoria Batariuc, Ceramica ornamentală. p. 25 1 -252.

8
2 R ica Popescu, Cahle din vremea lui Ştefan cel Mare cu reprezentări de cavaleri medievali
descoperile la Curtea Domnemcă din Vmlui, în ActaMM, I , 1 979, p. 1 29- 1 36, fig. I , 2; eadem, Câteva
elemente defactură gotică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui, în RMM-MIA, I , 1 98 1 , p. 55, fig. 1 3 .
2 9 Cahle pe care este figurată o vânătoare, asemănătoare, dar n u identice c u cele de l a Vaslui,
datând din timpul domniei lui Vladislav I I Jagello al Ungariei au fost descoperite la Dejuţiu, în
judeţul Harghita, cf. Benko Elek, Ughy I stvan, Szekelykereszturi kalyhacsempek. 1 5- 1 7 szâzad,
Bucureşti, 1 984, p. 1 8- 1 9, fig. 1 7 .
30 Al. Andronic et alii, Şantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale săpături/ore din
anii 1 9 76- 1 9 7 7. în ActaMM , I , 1 979, p. 1 08, fig. 5/ 1 .

3 1 Rica Popescu, op.cil . p. 54, fig. 7. Cahle identice au fost descoperite la Suceava (R. Gassauer,
.
Teracote sucevene. în BCMI. XXVI I I , 1 935, p. 1 6 1 , fig. 1 7) şi la curtea logofătului Gavril Trotuşan de la
Părhăuţi ( Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în cuprinsul unor curţi boiereşti din judeţul
Suceava. comunicare prezentată la sesiunea M uzeului Moldovei, laşi, I 0- 1 2 decembrie 1 990.
3 2 Eadem, Cahle din secolul XV. p. 1 50, fig. 5/2 .
3 3 Rica Popescu, op.cit . p. 54, fig. 9, I O. Cahle cu acest motiv decorativ au mai fost descoperite,
.
în afara curţilor domneşti, în diverse construcţii la Suceava şi la vechea mănăstire Moldoviţa, cf.
Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cil. . p. 1 52 .
3 4 R i c a Popescu, op. cit. . p. 54, fig. I I . Cahle asemănătoare a u fost descoperite în medii diverse,
cf. Paraschiva-Vi ctoria Batariuc, op.cit. , p. 1 5 1 .

3 5 Rica Popescu, op. cit. . p. 53, fig. 5.
3 6 Ibidem, fig. 6.
copac3 7 , un moment din legenda Sfăntului rege Ladislau şi anume odihna regelui şi a
Ladivei3 8 . Toate aceste cahle se datează în a doua jumătate a secolului XV, mai
precis în ultimele trei decenii ale secolului 39 .
Cahlele descoperite la Curtea domnească din Iaşi sunt mai puţin variate, atât
din punctul de vedere al tipurilor constructive, cât şi al motivelor decorative,
comparativ cu cele găsite la Suceava sau Vaslui. Au fost descoperite mai ales cahle
pătrate cu faţa plină şi decor în relief. Motivele ornamentale sunt frecvent întâlnite
pe cahlele din a doua jumătate a secolului XV: stema dinastică a Moldovei, varianta cu
lambrechini bogaţi, soare şi lună figurate antropomort4°,şi cea simplificată4 1 (fig.
2/2), perechea de dansatori acompaniaţi de un cântăreţ din cimpoi 42 .
La Curtea domnească din Hârlău, terminată în anul 1 486 43 , au fost
descoperite, alături de fragmente de cahle cu stema dinastică a Moldovei 44 ,
perechea de dansatori acompaniaţi de cântăreţul din cimpoi 45 , Melusina46 , dar şi
cahle pe care este desenat un entrelacs realizat dintr-o tresă incizată47 , ca şi altele
3 7 I nedită. Informaţie colega Ruxandra Maxim Alaiba, căreia îi mulţumim şi pe această cale.
Acest motiv decorativ cunoaşte în secolul XV o mare răspândire, vezi şi Pal Voit, I mre Hol!, A nciens
carreaux de poele hongrois, Budapesta, 1 963, harta anexă I I . Pe teritoriul României acest tip de cahlă
a fost descoperit la Cetatea Făgăraşului (Voica Maria Puşcaşu, Plăci ceramice decorative descoperite
la Cetatea Făgăraşului în anii 1 966- 1 9 73), în ActaMM, I I. 1 980, p. 232-23 3 , fig. 9), şi la Cetatea de
Scaun a Sucevei ( Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle decorate cu motive zoomorfe descoperite în
Moldova, comunicare prezentată la sesiunea I nstitutului de Arheologie, l aşi, 29 mai 1 99 1 ).
3 8 I nedită. Informaţie Ruxandra Maxim Alaiba. Cahle asemănătoare, dar nu identice au fost
descoperite în locuinţa LV de la Baia, cf. Lia Bătrîna, A. Bătrîna, legenda ,. eroului de frontieră " în
ceramica monumentală din Transilvania şi Moldova, în SC I VA, 4 1 , 1 990, 2 , p. 1 75, fig. I 0- 1 2.
39 Pentru această încadrare cronologică pledează atât cahlele cu reprezentarea odihnei Sfăntului
Ladislau, care la Baia datează în jurul anilor 1 476-- 1 477 ( Lia Bătrîna, A. Bătrîna. op. cit. , p. 1 67, nota 24).
cât şi cele cu motive identice cu cele folosite la soba din „casa domniei" de la Suceava (R. Popa,
Monica Mărgineanu-Cărstoiu, op. cit. , p. 27-29).
40 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, Săpăturile arheologie de la Curtea Domnească
din laşi, în ArhMold, V, 1 967, p. 243-245, fig. 49; Eugenia Neamţu, Contrihuţii la cunoaşterea
stemei dezvoltate a Moldovei în epoca lui Ştefan cel Mare, în ArhMold, VI, 1 969, p. 3 3 1 -332, fig. I .
4 1 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, op.cit., p. 245-246, fig. 50; Eugenia Neamţu,
op.cit„ p. 332, fig.2.

42 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu. op. cit„ p. 24 1 -242, fig.47.
43 Repertoriul monumentelor şi ohiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare. Bucureşti,
1 958, p. 234.
44 Gh. I . Brătianu, Originile stemelor Moldovei şi Ţării Româneşti, în RIR, 1 , 1 93 1 , p. 54-55; Corina
N icolescu, Arta în epoca lui Ştefan cel Mare. în voi. Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel
Mare, Bucureşti, 1 964, fig. 35.
4 5 Ibidem, fig. 3 7.
4 6 B . Slătineanu, Trei plăci ceramice din secolul al XVI-iea, în R I R, V-V I , 1 935-1 936, fig. I;
Corina Nicolescu, Ceramica, în Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Şte(an
cel Mare, Bucureşti, 1 958, fig. 7.
4 7 Eadem, Arta în epoca lui Ştefan cel Mare, în voi. Cultura moldovenească in timpul lui
Ştefan cel Mare, Bucureşti. 1 964, fig. 39.
pe care este figurată Sirena pasăre cu un straniu chip bărbătesc48 (fig. 6/3), ultimele
două teme decorative nemai întâlnindu-se şi la alte curţi domneşti din Moldova.
Cahlele descoperite la Curtea domnească din Bacău se încadrează în marea
grupă a celor datate la sfârşitul secolului XV 49 . Au fost găsite cahle decorate cu
motive geometrice 5 0, vegetale 5 1 , cu o mască umană încadrată de vrej uri stilizate 52
(fig. 5/1 ), dar şi cu stema dinastică a Moldovei, în varianta cu soare şi lună53 , cât şi
cea simplificată 5 4 , cu scena înfruntării dintre Sfântul Gheorghe şi balaur55 , cu
perechea de dansatori acompaniaţi de un cântăreţ din cimpoi 56 , cu un scutier călare
purtând o flamură5 7 (fig. 712 ), precum şi cu Sfântul Ladislau încoronat şi purtând
securea 58 , în două versiuni, diferenţiate între ele prin câteva amănunte. O primă
variantă prezintă chenarul simplu şi un anumit tip de coroană, cu cinci fleuroni 59
(fig. 71 1 ), cea de a doua variantă are un chenar dublu, constând dintr-o torsadă şi o
bandă din pasti le circulare în relief, coroana este cruciferă, cu cinci fleuroni, iar în
spatele sfântul ui, în partea dreaptă sus, este desenată o cruce 60 •
Mai puţin spectaculoase se dovedesc a fi cahlele descoperite la Curtea
domnească din Piatra Neamţ: motive geometrice 6 1 , leul rampant, încadrat de un
chenar compus din „dinţi de ferăstrău"62 , cavalerul îmbrăcat cu o cămaşă de zale şi
4 � B. S lătineanu, Ceramica feudală românească şi originile ei, Bucureşti, 1 958, fig. 82; Corina
Nicolescu, Ceramica, în voi. Repertoriul monumentelor şi obiecte de artă din timpul lui Ştefan cel
Afare. Bucureşti. 1 958. fig. 8 .
4 9 S e consideră c ă ridicarea Curţii domneşti din Bacău a fost făcută î n jurul anului 1 49 1 , când s-a
construit şi biserica Precista, cf. I. Antonescu, Curţile domneşti din Bacău, în „Carpica", II, 1 969, p. 340.
50
Ibidem. p. 338, fig. I 01 1 -4 ; Al. Artimon, Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea
Domnească din Bacău. în RMM-M I A. 2, 1 987, p. 1 1 - 1 2, fig. 1 2/4; 1 3/3,5, 6; 1 4/ 1 -4.
5 1 Ibidem, p. 1 1 - 1 2 , fig. 1 3/ 1 .
52 Ibidem. p. 1 2, fig. 1 3/2. Cahle cu un decor asemănător, dar nu identice au fost descoperite la Cetatea
Făgăraşului. l nfonnaţie doamna dr. Voica Maria Puşcaşu, căreia îi aducem mulţumirile noastre.
5 3 I . Antonescu, op. cit„ p. 336, fig. 1 212; Al. Artimon, op. cit„ p. 1 1 , fig. 1 1 /2.
q I. Antonescu, op.cit„ p. 336, fig. 1 1 /3 ; Al. Artimon, op. cit„ p. 1 1 , fig. 1 1 / 1 , 4.
5 5 Ibidem, p. 1 1 , fig. 1 1 /3, 5.

'"
Ibidem, p. 1 1 , fig. 1 1 16, 7.
5 7 I. Antonescu, op.cit„ fig. I li I ; A l . Artimon, op. cit„ p. 1 1 , fig. 1 2/3 .
58 Pentru iconografia legendei Sfântului rege Ladislau, cf. Ylasta Dvorâkova, La legende du
Saint Ladislas decouverte dans I ' eglise de Velkâ Lomnica. lconographie. style et circonstances de la
diffi1sion de celte legende. în BMJ, 4, 1 974, p. 25-42; V. Drăguţ, Legenda „ eroului de frontieră " în
pictura medievală din Transilvania, în RMM-MIA, 2, 1 974, p. 2 1 -38; Lia Bătrîna, A . Bătrîna, op. cit„
p. 1 65- 1 83 .
5 9 Aceste cahle ilustrând u n moment din legenda S fântului rege Ladislau a u fost descrise c a o
nouă interpretare a Sfântului Gherghe, coroana fiind considerată un „coif împodobit cu penajul
tripalmat, purtat în turniruri, ca simbol al întreitului ideal cavaleresc", cf. I . Antonescu, op. cit„
p. 33 6-3 37, fig. 1 1 /2; Al. Artimon, op. cit„ p. 1 1 , fig. 1 2/ 1 . Fragmente de cahle identice au fost
descoperite în satul Bomiş, j udeţul Neamţ, în punctul Obârşia. I n fonnaţie doamna Rodica Popovici,
căreia îi mulţumim şi pe această cale.
60
I. Antonescu, op. cit„ fig. 1 1 /5 ; Al. Artimon, op. cit„ p. 1 1 , fig. 1 2/2.
61
Eugenia Neamţu, Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea Domnească din Piatra
Neam(. în MemAntiq, I, 1 969, p. 234, fig. 4/6-8; 513 .
62
Ibidem, p. 234, fig. 4/2 .
ţinând în mână un buzdugan, scena având drept fundal o biserică cu două turle63
(fig. 7/3).
De la Curtea domnească din Cotnari provin câteva cahle şi fragmente de
cahle, cele mai multe decorate cu rozase gotice traforate 64 (fig. 61 1 ), stema
dinastică a Moldovei, varianta simplificată 65 , sau perechea de îndrăgostiţi dansând
într-un decor vegetal 66 .
La curţile domneşti din Suceava67 , Vaslui 68 şi Hârlău 69 au fost descoperite
cahle al căror rol în transmiterea căldurii este neglijabil, ele având mai ales
funcţiuni constructive şi decorative. Este vorba despre cahle-ancadrament şi cahle
cui, care serveau la punerea în operă a cahlelor propriu-zise, mascând sistemul de
îmbinare, rost pe rost, cât şi lutul ce servea drept liant între ele. Prezenţa acestor
cahle cu rol constructiv, care realizează adevărate reţele de culoare contrastantă,
conferă tipului de sobă gotică târzie din această zonă a Europe i caracterul de
unicat, şi anume tipul moldovenesc al sobei din cahle 70 , folosit la încălzirea şi
implicit decorarea unor complexe aulice.
Cahlele descoperite la curţi domneşti din Moldova, datând din secolul XV,
cunosc o mare diversitate de tipuri constructive, ca şi de teme decorative, cu
numeroase variante, teme decorative care sunt proprii numai unei singure curţi
domneşti, cum sunt cahlele cu entrelacs şi Sirena pasăre de la Hârlău, cu
vânătoarea domnească de la Vaslui ori cu reprezentarea scutieru lui cu banieră ori a
măştii încadrate de vrejuri de la Bacău, dar şi motive decorative comune precum
stema dinastică a Moldovei, tinerii dansatori acompaniaţi de cântăreţul din cimpoi,
Sfântul Gheorghe omorând balaurul, Sfântul Ladislau, cavalerul în armură
evoluând în arhitecturi flamboiante. Din punctul de vedere al execuţiei tehnice,
cahlele descoperite la unele curţi domneşti se deosebesc între ele, observându-se
cahle atent finisate, cu grijă pentru detal ii, mai ales smălţui te, opere ale unui atelier
special, care lucra la comanda domnului sau a marilor boieri , atelier care după
părerea noastră a funcţionat la Suceava, cât şi unele exemplare de serie, cu
numeroase imperfecţiuni, nesmălţuite, unele cu stilizări naive, care amintesc arta
populară, produse ale atelierelor orăşeneşti 7 1 • Această diversitate, atât din punctul
de vedere al tehnicii de execuţie, cât mai ales al repertoriului decorativ, se
datorează existenţei unor ateliere diferite, în fiecare oraş în parte, ateliere care
foloseau pentru producerea cahlelor atât motive decorative proprii, ce le
63 lhidem, p. 234, fig. 5/2.

64 B. Slătineanu, Ceramica de la Cotnari. I . în RFR. V, 1 938, I O. fig. I , 2.
6'
Ibidem, fig. 1 5 .
66 Ibidem. fig. 1 6 .
67 Material inedit, descoperit în anul 1 953.
H
6 Rica Popescu, Catalogul cahlelor din secolul al XV-iea de la Curţile Domneşti " - Vaslui
„
( ! ), în ActM M. l l l-IV, 1 98 1 - 1 982, p. 1 1 5, fig. 1 81 1 ,2 .

6 9 B . Slătineanu, Ceramica . feudală româneascâ ş i oriRinilc ci. Bucureşti, 1 958. p . 70, fig. 1 24.
7 0 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit. . p. 1 42- 1 44 .
7 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, A teliere pentru producerea cahlelor în ,Woldm·a medieni/ci. în
SCIY A, 43, 1 992. 2, p. 207-224.
individualizează, cât şi motive ornamentale comune Moldovei sau întregului spaţiu

central-european. Tocmai motivele decorative proprii pentru fiecare curte domnească
în parte conferă producţiei fiecărui atelier în parte o anumită individualitate, care le
diferenţiază.
De fapt, spiritul în care au fost elaborate cahlele descoperite la curţile
domneşti din Moldova, datând din secolele XIV-XV este spiritul gotic, central
european, care se lasă văzut în arhitecturile reprezentate, în costumele inspirate de
moda burgundă, în predilecţia pentru însemnele heraldice, proprie Europei vestice,
în tratarea unor teme legate de eposul cavaleresc sau viaţa de curte, în gustul pentru
figurarea unor animale reale şi fantastice, încărcate cu valenţe simbolice, care
satisfăceau setea pentru insolit a omului medieval. Este ambianţa gotică ce
transpare nu numai în reprezentările de pe cahle, dar se regăseşte în decoraţia
arhitecturală a construcţiilor laice şi rel igioase, în mobilierul de cult, ca şi în unele
aspecte ale vieţii cotidiene: veşminte, podoabe, argintărie, interioare de locuinţe.
În a doua jumătate a secolului XVI şi mai ales în secolul următor, sub
influenţa Renaşterii, apar cahlele-tapet cu motive ornamentale preluate de la
ţesăturile italiene. Acum sunt frecvent folosite, conform gustului vremii , cahle cu
decor geometric, şi mai ales, vegetal, întâlnindu-se însă şi cahle cu motive
heraldice, scene din viaţa de curte, povestiri hagiografice. Tot din secolul XVI
datează şi frumoasele fragmente de cahle smălţuite policrom, descoperite la Curtea
domnească din Iaşi, decorate cu personaje înveşmântate în costume fastuoase şi
plasate în decoruri arhitecturale bogat ornamentate 72 .
La curţile domneşti de la Iaşi şi Suceava au fost descoperite cahle decorate cu
motive geometrice: volute73, cruci 74 , combinaţii de linii drepte cu linii frânte şi
1s . n . 1 . 1s . . . 19
curbe , vegeta l e: firunza de acant 76 , stejar , cm m , vreJ un ş1 firucte d e mure , ca
şi acvila bicefală 8 0, cetatea cu şapte turnuri 8 1 , îngerii tenanţi 82 , perechea de
n N. N. Puşcaşu, Curtea Domnească din laşi. Precizări privind cronologia şi alcătuirea
ansamblului de arhitectura medievală; constatări asupra mărturiilor de locuire anterioară fiinţării

acestuia. comunicare prezentătă la cea de a XXV-a Sesiune anuală de rapoarte privind rezultatele cercetărilor
arheologice din anul 1 990, Piatra Neamţ. 2-5 mai 1 99 1 . Cele mai bune analogii pentru aceste
fragmente sunt oferite de cahlele datate 1 540- 1 545 şi păstrate la Germanisches Nationalmuseum din
N iimberg. cf. Rosemarie Franz. Der Kacheofen. Entstehung und kunstgeschichtliche Entwicklung
vom Mittelalter bis zum A usgang des Klassizismus. Graz, 1 969, pi. 5 .
7 3 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, op. cit . . fi g . 571 1 -2 ; 58.
7 4 Paraschiva-Victoria Batariuc, Motive decorative în ceramica ornamentală din secolul al
XVII-iea de la Curtea Domnească - Suceava, în „S uceava", V I I I , 1 98 1 , p. 1 1 5, pl.4/3 .

7 5 Ibidem, p. 1 1 5 , pi. 3/3 .
76
Al. Andronic. Eugenia Neamţu, M . D inu, op. cit. , p. 247-248, fig. 54, 55; Al. Andronic, laşii
până la mijlocul secolului XVII-iea. Iaşi, 1 986, p. 70, fig. 49, 5015 ; Paraschiva-Victoria Batariuc,
op. cit. g 1 1 2 , pi. 2/1, 2, 4 .
.
Ibidem. p. 1 1 2, p i . 2/3 ; 514.

7 8 Ibidem, p. 1 1 2, pi. 2/5 .
79 Ibidem. p. I 1 2, pi. 51 1 .
80
Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, op. cit., fig. 63; Al. Andronic, op. cit.. fig. 50/ 1 .
81
Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, op. cit., fig. 62; Al. Andronic, op. cit. , fig. 50/2, 4 .
8 2 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit., p. 1 1 9- 1 20, pi. 5/2; 6/ 1 .
îndrăgostiţi83 , Sfântul Gheorghe omorând balaurul84 sau Sfântul Dumitru străpungându-l

cu lancea pe păgânul Lias 85 .
În secolul XVII, mai precis în timpul domniei lui Vasile Lupu, odată cu lucrările
de refacere întreprinse la curţile domneşti din Iaşi şi Suceava, datorită legăturilor
pe care acest voievod le întreţinea cu regatul polon, sunt aduse aşa numitele „cahle
polono-lituaniene", decorate cu motive vegetale, dar nelipsind nici reprezentările
zoomorfe, acoperite cu smalţ policrom care le individualizează: albastru ultra
marin, albastru caeruleum, verde de peruzea, galben sulf, alb 8 6 •
Din punctul de vedere al formelor constructive, cahlele descoperite la curţile
domneşti din Moldova sunt deosebit de variate. Au fost găsite cahle-oală, castron,
convexe, pătrate cu picior de montare tronconic şi pătrate cu picior de montare
semicilindric, dreptunghiulare cu picior de montare semicil indric, pătrate şi
dreptunghiulare cu picior de montare rectangular, scurt, cahle-ancadrament, cahle
cui, cahle crenelate de coronament. Diferite sunt şi modalităţile de obţinere a decorului :
roata rapidă, incizia, excizia, alveolarea, crestarea, modelarea, imprimarea cu ajutorul
tiparului, tehnicile sgrafjito şi champleve.
Cahlele descoperite la curţile domneşti din Moldova sunt decorate cu o gamă
variate de motive ornamentale de largă circulaţie central-europeană, ceea ce ne
informează despre preferinţa arătată unor subiecte care au cuno scut o mare
răspândire şi o diversitate de variante, ca şi despre tratările specifice, locale, ale acestor
teme sau despre contribuţia meşterilor autohtoni în realizarea şi remodelarea lor. Pe
de altă parte, prezenţa acestor motive decorative la răsărit de Carpaţi demonstrează
că, în Evul Mediu, Moldova nu era izolată, ci într-un permanent contact cu vecinii
şi nu numai cu ei, fi ind angrenată în schimbul de valori materiale şi spirituale din
Europa acelei vremi.
Din alt punct de vedere, existenţa cahlelor decorate cu o mare gamă de
motive ornamentale demonstrează prezenţa la curţile domneşti din Moldova a unor
sobe, în acelaşi timp produs utilitar, dar şi adevărate opere de artă. Sobele din cahle,
îmbinate într-o subtilă armonie cromatică, cu corpul structurat în volume distincte,
legate de necesităţi practice, dar şi de cerinţe estetice, sunt adevărate monumente de
arhitectură laică, somptuoase, care contribuie la împlinirea ornamentală a interioarelor
şi care vorbesc despre rafinamentul şi gustul artistic, remarcabile, atât ale creatorilor,
cât şi ale comanditari lor acestor produse utile din Moldova medievală.
• Acest studiu a fost publicat în „Suceava", XX, 1 995, p. 7 1 -86.
RJ Ibidem. p. 1 1 5, 1 1 9, pi. 5/3 ; 612 .

R4 C. Matasă, Şantierul arheologic Piatra Neam{. în SCIV. 6, 1 955. 3-4. p. 829, fig. 714;
1 992, f��- 3/2-5 .

Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu Sfântul Gheorghe descoperite la Suceava. în SCIA. AP. 39,
Eadem, O cahla c11 mscnp{le dm colecţ11le M11ze11l111 Judeţean S11ceava. m „Suceava . VI-V I I .
- . . . . . . . ' „
·
1 979- 1 980, p. 663-665, fi g . I .

R� Eugenia Neamţu, Ceramica decorativă polono-lituaniană de la C11rtea Domnească din laşi.
în SCIV. 2 1 . 1 970, 4, p. 697-703, pi. I .
2
F ig. 1 . Cahlă cu ghepard passant ( 1 ) şi cahlă cu S fântul Gheorghe (2),
descoperite la Vaslui, după A l . Andronic.
2
Fig. 2. Cahlă cu Manticora ( I ), de coperită la Suceava, după M . O. Matei, E. I . Emandi ;
cahlă cu stema dinastică a Mol dovei, varianta simpli ficată ( 2 ) după Eugenia eamţu.
2
F ig. 3 . Cahlă cu perechea de îndrăgostiţi ( I ), descoperită la Suceava;
cahlă cu doi cavaleri (2), descoperită la Vaslui, după Rica Popescu.
F ig. 4. Fragment de cahlă, vulpea predicând gâştelor ( I ), descoperită la uceava,

după E.I. Emandi şi M. Şt. Ceauşu; fragment de cahlă cu tăntul Gheorghe ( 2 ),
descoperită la Suceava, după Para chiva-Victoria Batariuc.
2
Fig. 5. Cahlă cu decor vegetal şi mască ( 1 ), descoperită la Bacău, după Al. Artimon;
cahlă cu vânătoare domnească (2), descoperită la Vaslui, după Rica Popescu.
3
Fig. 6. ahlă cu decor geometric traforat ( I ), de coperită la otnari, după B. lătineanu;
cahlă cu sfăntul Gheorghe pedestru (2), de coperită la Vaslui, după Rica Pope cu;
cahlă cu irena-pasăre ( 3 ), de coperită la Hârlău, după orina Nicole cu.
1 2
Fig. 7 . Cahle cu Sfântul rege Ladislau ( I ) şi cu scutier cu flamură (2), descoperite Ia Bacău, după
Al. Artimon; fragment de cahlă cu cavaler ( 3 ), descoperit la Piatra Neamţ, după Eugenia Neamţu.
DES CARREAUX DE PO E L E D ECOUVERTS

AUX COURS PRINCI E RES DE MOLDA V I E
R E SUM E
Dans l'economie ornementale d ' i nterieur de l 'habitation, le poete realise en carreaux, avec le
corps structure en volumes distincts: le socle, la chambre de combustion, la chambre de chauffage, le
couronnement, et compose de carreaux avec des formes differentes et decores de divers motifs, a j oue
un role tot particulier.
Les recherches archeologiques entreprises depuis longtemps en Moldavie ont mis en evidence
un remarquable nombre de carreaux de poele, en divers milieux: citadelles et cours princieres ou
cours de boyards, monasteres, maisons des citadins ou des paysans.
L 'article ci-dessus se propose de presenter Ies carreaux de poele decouverts aux cours
princieres de Moldavie.
Les plus anciens et Ies plus simples carreaux de poete ont ete ceux qui l 'on a decouverts a la
Cour Princiere de Suceava, dans la demeure en bois, bâtie a la fin du X IV-e siecle, pendant le regne
de Petru I .
Les carreaux de poete decouverts aux cours princieres de Suceava, Vaslui, Iaşi, H ârlău, Bacău,
Piatra Neamţ, Cotnari, datent depuis le regne d' Etienne le Grand.
Les carreaux decouverts aux cours princieres de Moldavie datent du XV-e siecle et presentent
un grand diversite de types constructifs, ainsi que de themes decoratifs avec des nombreuses
variantes, themes decorati fs qui sont specifiques a une seule cour princiere, par exemple Ies carreaux
avec entrelacs et sirene-oiseau de Hârlău ( fig. 6/3 ), Ies carreaux avec la chasse princiere de Vaslui
(fig.5/2), ceux avec la representation de l 'ecuyer ( fig. 7/2) ou du masque entoure de rinceaux ( fig. 5/ 1 )
de Bacău, et egalement des motifs decoratifs communs, ainsi que Ies armoiries dynastiques de la
Moldavie ( fig. 2 / 1 ), Ies jeunes danseurs accompagnes par un j ouer de comemuse, Saint Georges tuant
le dragon (fi. 6/2) et des chevaliers ( fig. 3/2).
Cette diversite des themes et des variantes ornementales s'expl ique par l ' existence des ateliers
locaux, qui avaient individualite distincte.
Depuis la seconde motie du X Vl-e siecle et pendant le X V l l -e siecle, sous l ' in fluence de la
Renaissance, se propagent des carreaux-tapis, avec des motifs decorati fs empruntes aux tissus italiens.
Conformement a la mode de l'epoque sont utilises de preference des carreaux ayant des motifs
geometriques et vegetaux.
Les carreaux de poele de types richement divers. decouverts aux cours princieres de Moldavie.
ont un repertoire decoratif varie et demontrent l 'existence de certains poeles, en meme temps produits
utilitaires et egalement de vraies oeuvres d'art, qui contribuaient a l'accomplissement omemental de
I ' interieur des habitatons, et qui montrent la maitrise et le golit artistique de leurs createurs ainsi que
celui des commanditaires de ces creations en Moldavie pendant le Moyen Â ge.
Fig. I . Carreau avec guepard „passant" ( I ) et carreau avec Saint Georges (2). decouverts a
Vaslui, d'apres Al. Andronic.
Fig. 2 . Carreau avec Manticore ( I ). decouvert a Suceava, d'apres M . D. Matei. E. I. Emandi:
carreau avec Ies arrnoiries dynastiques de la Moldavie, la variante simpli fiee ( 2 ) . decouvert a laşi,
d' apres Eugenia Neamţu.
1 00 Paraschiva- Victoria Batariuc
F ig. 3 . Carreau avec couple d' amoureux ( I ), decouvert a Suceava; carreau avec deux
chevaliers ( 2), decouvert a Vaslui, d'apres Rica Popescu.
Fig. 4. Fragment de carreau, avec le renard-moine prechant aux oies ( I ), decouvert a Suceava,
d'apres E . 1 . Emandi, M . Şt. Ceauşu; fragment de carreau avec Saint Georges (2), decouvert a Suceava,
d' apres Paraschiva-Victoria Batariuc.
F ig. 5. Carreau avec masque entoure de rinceaux ( I ), decouvert a Bacău, d'apres A l . Artimon;
carreau avec une chasse princiere decouvert a Vaslui, d'apres Rica Popescu.
Fig. 6. Carreau avec decor geometrique ajoure ( I ), decouvert a Cotnari, d'apres B. S lătineanu;
carreau avec Saint Georges pedestre (2), decouvert a Vaslui, d' apres Al. Andronic; carreau avec
sirene-oiseau (3), decouvert a H ârlău, d'apres Corina Nicolescu.
Fig. 7. Carreau avec le Saint roi Ladislas ( I ) et carreau avec l'ecuyer (2) decouverts a Bacău,
d'apres Al. Artimon; fragment de carreau avec chevalier ( 3 ), decouvert a Piatra Neamţ, d'apres
Eugenia Neamţu.
CAHLE DESCOPERITE ÎN MOLDOVA
DINTRE PRUT ŞI NISTRU*
Cercetările arheologice efectuate în aşezări din teritoriul cuprins între Prut şi

fluviul Nistru au dus la descoperirea unui important volum de mărturii de
civilizaţie medievală, printre care se numără şi cahlele. Cele mai numeroase, şi în
acelaşi timp cele mai diversificate cahle, atât din punctul de vedere al tipuri lor
constructive, cât şi al motivelor decorative, au fost descoperite la Orheiul Vechi, în
cursul cercetărilor arheologice începute aici încă din anul 1 946 şi continuate până
în prezent. La Orheiul Vechi, cahle au fost descoperite în locu inţe, în stratul cu
depuneri arheologice, cât şi într-un atelier special izat în producerea lor.
Astfel, între anii 1 953- 1 955, G. O. Smirnov a descoperit şi cercetat, la circa
1 50 m nord de cetate, un „bordei-atelier" de mari dimensiuni 1 , cu două etape de
funcţionare, unde au fost găsite numeroase cahle şi fragmente de cahle, în diverse
stadii de prelucrare, ca şi materie primă pentru lucru 2 . S-a făcut observaţia că
atelierul funcţiona doar într-un anumit interval de timp - şi anume în anotimpul
călduros - încheindu-şi activitatea la sfărşitul toamnei, perio adă când de altfel a şi
fost incendiat atelierul din faza a doua 3 • În pământul de umplutură al gropii
„bordeiului-atelier" au fost găsite două monede, una moldovenească de la Iliaş I şi
o a doua de la Vladislav II Jagel lo al Ungariei 4 •
Fragmentele de cahle şi cahlele descoperite în atelier, de-a lungul pereţilor de
nord şi vest, unde desigur se aflau poliţele pe care erau puse la uscat 5 , aparţin
primei faze de funcţionare a acestuia şi se încadrează în !_11ai multe tipuri
constructive, decorate în exclusivitate cu motive geometrice. ln atelier au fost
descoperite cahle cu util izări diferite în structura sobei: cah Ic pentru corpul
propriu-zis, cahle de colţ şi de coronament.
Pentru realizarea corpului de ardere şi a celui de încălzire al sobei erau
folosite cahle-oală cu faţa deschisă, pătrată şi picior de montare tronconic, cahle cu
faţa plină, pătrată şi picior de montare tronconic, cahle dreptunghiulare, cu picior
• Î n studiul nostru ne propunem să prezentăm descoperirile de cahle făcute pe intregul teritoriu

dintre Prut şi Nistru, independent de realitătile politice de astăzi .
I G . D . Smirnov. ProizvodHm krasnoglinianych pec'inyh izra::cm· i opyl rckonstr11kcii rcfri po
materia/am Starogo Orheia. în ..l zvestija". Chi şinău. 3 1 . 1 956. p. 75-87.
2 lhidem. p. 75.
J Lipsa unui sistem de încălzire: vatră. cuptor. sobă. cât şi a uneltelor sau a obiectelor de
folosintă casnică l-au făcut pe descoperitor să sublin ieze faptul că aici a funqionat doar un atelier.
cf. G. D. Sm irnov, op. cil, p. 77.
� lhidem, p. 7 7.
' lhidem. p. 75.
de montare semicilindric, ca şi cahle-castron, cu faţa deschisă, pătrată şi/sau

dreptunghiulară, cu pereţii scunzi şi decorul plasat la interior, în zona fundului.
Cahlele-oală au deschiderea mărginită de un chenar lat, pe mijlocul fiecărei laturi
petale (fig. 1 / 1 O), iar cele cu faţa plină prezintă un decor geometric, un hexagon în
fiind ap licat câte un triunghi, astfel încât aspectul general să sugereze o floare cu patru
care este înscrisă o rozetă, totul încadrat de linii care se întretaie 7 (fig. 1 / 1 I ).
Cahlele-castron sunt fie simple, decorate cu cercuri concentrice incizate 8 (fig. 1 /4)
sau alveolate9 (fig. 1 /5), fie au la colţuri arce de cerc aplicate astfel ca în ansamblu faţa
cahlei să aibă aspectul unui romb cu vârfurile retezate 1 0 (fig. 1 /6) sau să prezinte
marginile cvadrilobate 1 1 (fig. 1 13 ). Cahlele dreptunghiulare au faţa traforată, decorată
cu motive geometrice care încadrează o arcadă poli lobată 1 2 (fig. 1 /2). La realizarea
colţuri lor sobei erau utilizate cahle speciale, rezultate din îmbinarea a două cahle
obişnuite şi având în zona de contact o torsadă. S-au descoperit atât cahle de colţ
compuse dintr-o cahlă cu deschiderea cvadrilobată şi dintr-o alta cu margin i le
încadrate cu aplicaţii triungh iulare 1 3 (fig. 1 /8), cât şi două cahle pătrate, cu faţa
plină 14 (fig. 1 /9). La ornamentarea coronamentului sobei erau întrebuinţate cahle
cilindrice, cu un corp în formă de turn, pe care sunt desenate ferestre şi se termină
cu un buton sferic 1 5 (fig. 1 /7), sau cahle tronconice amintind vag o si luetă umană
stilizată 1 6 (fig. 1 / 1 ).
depuneri arheologice. Astfel, în locuinţa nr. 4, ca şi în strat au fost descoperite câteva

Alte cahle şi fragmente de cahle au fost descoperite în locuinţe sau în stratul cu
tipuri de cahle: cahle-pahar, cu faţa deschisă, circulară, cu piciorul de montare

tronconic 1 7 (fig. 3/6 ); o variantă a tipului de cahlă-oală, cu faţa desc hi să, rotundă şi
picior de montare cvasicilindric 1 8 (fig. 3/4 ) ; o cahlă-oală cu faţa pătrată, deschisă şi
picior de montare tronconic, iar chenarul care mărgineşte deschiderea mult lăţit
este decorat cu grupuri de linii paralele, plasate pe mij locul fiecărei laturi 1 9 (fig.
3/8); cahle-oală cu faţa deschisă, de formă tronconico-piramidală, cu trecerea de la
care descriu o floare cu opt petale 2 0 (fig. 2/ 1 O); cahle-castron având la interior
trunchiul de piramidă - cu muchi ile arcuite - la cel de con decorat cu arce de cerc
" Ibidem. fig. 21 1 ; 31 I .

7 Ibidem, fig. 2/2; 3/2.
8 Ibidem, fig. 3/4.
9 Ibidem, fig. 3/3.
' 0 Ibidem, fig. 3/5 .

1 1
Ibidem, fig. 3/6.
12
Ibidem. fig. 317.
1
3 Ibidem, fig. 3/8.
1
4 Ibidem, fig. 3/9.
1
5 Ibidem, fig. 3/ 1 O.
10
Ibidem, fig. 3 / 1 1 .
1 7
E . N. Abîzova, P. P. Bâmea, A . A. Nudelman, Drevosti Starogo Orhjia. Mo/davskii period,
Chişinău, 1 982, p. 60-6 1 , fig. 52/ I .
18
Jbidem, p. 6 1 , fig. 52/2 .
19
Ibidem, fig. 53.
20 Ibidem,
p. 6 1 , fig. 52/3 .
Cahle descoperite în Moldova dintre Prut şi Nistru 1 03
grupuri de cercuri concentrice alveolate 2 1 (fig. 3/2) ori cercuri concentrice incizate22
(fig. 3 / 1 ); precum şi cahle de coronament, cu o formă vag antropomorfă (fig. 1 / 1 ).
În anul 1 982, în complexul 45, într-o locuinţă semiadâncită şi datată la
sfărşitul secolului al XV-iea şi la începutul celui următor, au fost găsite câteva
fragmente de cahle ancadrament, dreptunghiulare, cu suprafaţa albiată, tratată ca o
cavetă şi având la interior o torsadă23 (fig. 2/ 1 ).
În anul 1 983, în complexul 53 o locuinţă semiadâncită - datată la sfărşitul
-
secolului al XV-iea şi la începutul celui următor, au fost găsite trei cahle: o cahlă
oală cu marginile cvadrilobate24 (fig. 2/4); o cahlă-oală cu faţa deschisă, de formă
tronconico-piramidală, cu trecerea de la trunchiul de piramidă la cel de con, bine
marcată şi decorată cu cercuri concentrice incizate 25 (fig. 2/8); şi o a treia, o cahlă
castron, cu faţa deschisă, cu doi lobi puternic delimitaţi şi pereţii scunzi 26 (fig. 2/2).
În complexul nr. 54, tot o locuinţă semiadâncită şi datând tot de la sfârşitul
secolului al XV-iea şi din primele decenii ale secolului al XVI-lea2 7 , au fost
descoperite şapte cahle, care se încadrează în mai multe tipuri constructive: o
cahlă-oală cu marginile cvadrilobate28 (fig. 2/5 ); două cahle-oală cu deschiderea
pătrată, de formă tronconico-piramidală, cu trecerea de la trunchiul de piramidă la
cel de con bine marcată2 9 (fig. 2/7); o cahlă-castron, cu faţa deschisă având la
interior un octogon cu laturile concave 30 (fig. 2/6); şi o cahlă-castron cu marginile
cvadrilobate 3 1 (fig. 2/3 ).
Din secolul al XVII-iea datează un fragment de cahlă dreptunghiulară, cu
picior de montare rectangular, scurt, pe care este desenat în registrul inferior un animal
fantastic încoronat, cu o coadă cu trei ramificaţii, probabil o Manticora 32 (fig. 4/3 ).
Ceea ce caracterizează toate cahlele şi fragmentele de cahle descoperite la
Orheiul Vechi, atât în „bordeiul-atelier", cât şi locuinţe ori în stratul de depuneri
arheologice, este calitatea materialului din care au fost lucrate: o pastă fină, cu
nisip cernut, bine frământată, omogenă, cu suprafeţe netede la pipăit, cât şi faptul
că toate sunt nesmălţuite.
De remarcat că la Orheiul Vechi, cahlele descoperite, datate în secolul al XV-iea
şi în primele decenii ale secolului următor, sunt numai cahle cu forme simple,
21 lhidem, p. 6 1 , fig. 52/4 .

22 I bidem, p.6 1 , fig. 52/5.
23 Inedite, în colecţiile Institutului de I storie Veche şi Arheologie Chişinău. C f. R. Popa.
Monica Mărgineanu-Cârstoiu. Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casă a domniei şi o sohă
monumentală de la Suceam din vremea lui Ştefan cel 1Hare. Bucureşti, 1 979, p. 53-56, fig. 3 1 -34.
2� P. P. Bâmea, T. F. Reaboi, Arheologiceskie rahoty v Starom Orhee. în AIM, 1 983. p . 1 22- 1 25 ,
fig, 6/ 1 .
25 lhidem, fig. 6/2 .

27 Idem, O nekotoryh itogach issledovanii 1· Starom Orhee. în A I M . 1 984. p. 1 93 - 1 97.
2R Jhidem. p. 1 97, fig. 2/3 .

29 lhidem, p. 1 97, fig. 2/5. 6.
30 /hidem. p. 1 97. fig. 2/4.
3 1 Jhidem, p. 1 97, fig. 217.
32 Inedită, în colecţiile Institutului de Istorie Veche şi Arheologie Ch işinău. C f. R. Popa.

Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op . cit. p. 5 1 . fig. 2 7 .
funcţionale, decorate cu motive geometrice: cahle-oală, castron, dreptunghiulare sau

pătrate, ca şi cahle ancadrament, de colţ sau de coronament, asemănătoare în marea
lor maj oritate cu cele descoperite în casa de lemn de la Curtea domnească din
Suceava, construită în timpul domniei lui Petru I Muşat 33 , în unele locuinţe de la
Baia, de la sfârşitul secolului al XIV-iea şi de la începutul secolului al XV-lea34 sau
la vechea mănăstire a Humorului 3 5 , soba de aici, datată la sfărşitul secolului al XV-iea
şi la începutul celui următor, fiind şi reconstituită grafic 36 .
Exceptând atelierul unde s-au găsit numeroase fragmente şi cahle întregibile,
în locuinţele cercetate numărul cahlelor descoperite este surprinzător de mic: în
locuinţa nr. 53 - trei, iar în locuinţa nr. 54 şapte cahle, ceea ce ridică mai multe
-
probleme, printre altele dacă nu cumva sobele din locuinţele cercetate au fost
demontate şi cahlele componente refolosite - situaţie întâlnită la curtea boierească
de la Spătăreşti „La Hate" 37 -, sau a tipului de sobă folosit.
Chiar dacă am accepta ideea că la Orheiul Vechi se mai foloseau în secolele
XV-XVI sobe primitive, cu un corp din lut în care erau încastrate un număr redus
de cahle, de tipul sobelor figurate în registrul heraldic din Ztirich, pe blazonul
Lutenwang, sau în fresca din casa canonicilor domului Sfântul Ştefan din oraşul
Konstanz3 8 ori de tipul celor ţărăneşti din zona Alpilor39 , şapte sau mai ales trei
cahle sunt totuşi insuficiente pentru realizarea chiar şi a unei asemenea sobe. Nu
este exclus ca în marea maj oritate a locuinţelor de la Orheiul Vechi să fi funcţionat
cuptoare din piatră sau cărămidă şi lut, având doar pe suprafaţa vizibilă, dinspre
interior, încastrate câteva cahle, şi nu sunt l ipsite de intere s observaţiile făcute de
unii călători străini în Moldova în secolul al XVII-iea, cum ar fi misionarul Petru
Bogdan Baksic 40 sau Paul de Alep41 , în legătură cu cuptoarele care se găseau în mai
fiecare casă: „în fiecare casă este un cuptor [{urna] - care are pe dinafară un fel de
horn din lut [vopsit] verde sau roşu, - iar la cei bogaţi din faianţă (posibil din cahle,
3 3 L . Chiţescu, Cercetări arheologice la Curtea Domnească din Suceava, în CAMN I , I, I 975,
p. 247. fig. 5/ 1 -5 .
34 Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia în secolele XV-XV/J, l ,
laşi, 1 980, p. 1 29- 1 39, fi g . 1 0 1 - 1 1 7; ibidem, I I , 1 984, p. 2 32-239, fi g . 1 02- 1 05 .

3 5 Elena Busuioc, Noi date arheologice asupra vechii mănăstiri a Humon1lui, în „Suceava", V ,
1 978, p. 1 79- 1 98. fig. 2-6.

3 6 Elena Busuioc, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mittelalterliche Kachelofenarten in den
111mănische11 Fiirstenturmern (XIV-XV Jahrhunderts), în „Dacia", N. S., X X I I I 1 979, p. 289-306, fig. 25.
3 7 L. Bătrîna. O. Monoranu, A. Bătrîna, Cercetările arheologice din zona Fântâna Mare
Spătăreşti, corn. Vadu-Moldovei, jud. Suceava, în C M N I . V I I I , 1 986, p. 92.

Millelalter bis zum A usgang des Klassizismus, Graz, 1 969, p. 1 6- 1 7, flg. 4-6.
39 Ibidem, fig. 24-26.
4° Cf. Petru Bogdan Baksic care îşi face vizita sa în Moldova în anul 1 64 1 , descriind casele din
oraşul I aşi, spune: „pentru iama toate casele au sobe în aşa fel încât cuptorul de pâine şi soba sunt la
un loc" (Călători străini despre Ţările Române, voi. V, Bucureşti, 1 975, p. 233 ).
4 1 Călători străini despre Ţările Române, voi. VI, Bucureşti, 1 976, p. 27.
n.n.), pentru a opri fumul şi care se sprij ină [în partea anterioară] pe doi stâlpi;
deasupra este o bară de fier; numele lui în limba lor este Kubtor (cuptor). Sunt
multe cuptoare. În timpul iernii casele sunt mai calde decât băi le." 42
Faptul că în atelier au fost găsite fragmente de cahle care nu fuseseră puse
încă în operă a îngreunat posibilităţile de reconstituire a sobei sau a sobelor care au
funcţionat la Orheiul Vechi. Este posibil ca în atel ier să se fi produs, la comandă,
toate cahlele necesare pentru realizarea unei sobe, după cum nu poate fi exclusă
nici posibi litatea ca, la un anumit moment - şi anume înainte de incendierea
atelierului din faza întâi - să se fi lucrat în serie doar anum ite tipuri de cahle. G. D.
Smirnov, bazându-se mai ales pe unele materiale etnografice - sobe ţărăneşti din
Lituania43 , propune câteva variante de reconstituiri ale unor sobe compuse din anumite
tipuri de cahle descoperite în atelier, sobe cu un corp masiv, dreptunghiular,
nestructurat în volume distincte44 , diferite de cele care se mai păstrează45 sau sunt
figurate în gravuri germane de epocă46 .
Cahlele găsite în „bordeiul-atelier", asemănătoare cu cele de la vechea mănăstire
a Humorului, permit formularea ipotezei că şi aici, la Orheiul Vechi, erau utilizate, în
cetate sau în locuinţele unor orăşeni înstăriţi, sobe cu un corp diferenţiat, în formă de
turn de cetate, ca în reconstituirea grafică a sobei de la vechea mănăstire a Humorului 4 7 .
Pentru corpul inferior, de ardere, se foloseau cahle pătrate cu faţa plină şi
cahle-castron cu motive geometrice; la corpul median, de încălz ire, se util izau
cahle-pahar sau oală, cu faţa deschisă, cu marginile dantelate sau cvadrilobate, ca şi
cahle dreptunghiulare cu suprafaţa traforată. La realizarea corpului propriu-zis al
sobei, la colţuri, se foloseau cahle speciale, compuse din două cahle pătrate şi
având în zona de contact o torsadă, în timp ce la coronament se întrebuinţau cahle
în formă de turn sau antropomorfe48 . De remarcat că, în cazul acestui tip de sobă, carcasa
din lut nu mai era vizibi lă, lutul servind doar ca liant între piesele componente.
La Orheiul Vechi nu au fost descoperite cahle-ancadrament sau cahle-cui,
care serveau la mascarea unor detalii constructive 49 , dar nu este exclus ca un
anumit tip de cahlă dreptunghiulară, cu faţa tratată ca o cavetă şi având la interior o
torsadă, să fi fost uti lizată precum cahlele-ancadrament din compoziţia sobei din
„casa domniei" de pe Câmpul Şanţuri lor de la Suceava, ceea ce ar permite să
vorbim despre ex istenţa şi aici a tipului moldovenesc al sobei gotice târ::: ii'u. Dar
este posibil ca la realizarea unor sobe de la Orheiul Vechi cah lele să fi fost dispuse
42 lhidem.
43 G. D. Smirnov, op. cir . . p. 85 şi nota 1 şi p. 86, nota 1 .
44 /hidem. fig. 6,7,9, 1 0.
45 Rosemarie Franz, op. cir. . fig. 93, 1 02.
4 6 lhidem. fig. 9, 1 O, 1 4, 20-27, 30.
47 Elena Busuioc, Monica Margineanu-Cârstoiu, op. cir.. fig. 25.
4� R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoi u. op cir. p. 97- 1 27. fig. 93.

.
49 lhidem. p. 53-57, lig. 3 1 -35.
5 0 /hidem. p. 1 42- 1 44.
intercalat în şiruri succesive, astfel ca rostul dintre două cahle învecinate de pe

acelaşi şir să vină în dreptul mij locului câte unei cahle din şirul învecinat5 1 .
La cetatea de la Hotin, cercetările arheologice au dus la descoperirea a numeroase
cahle şi fragmente de cahle datând din secolele XV-XVII . În interiorul cetăţii, pe
latura de nord, au fost găsite fragmente de cahle care se datează în secolul al XV-lea52 .
Ca tipuri se întâlnesc cahle-oală cu marginea cvadri lobată 53 (fig. 3/3), ca şi cahle
castron, cu faţa deschisă, pătrată, pereţii scunzi, şi având la interior, pe fund, incizate
cercuri concentrice 5 4 (fig. 3/7). Cahle asemănătoare au fost descoperite la Suceava
Şipot 55 , Baia 56 şi la vechea mănăstire a Humorului 5 7 .
De la sfârşitul secolului al XV- iea datează câteva fragmente de cahle
dreptunghiulare, cu picior de montare semicilindric, smălţuite în verde, ca şi
nesmălţuite . Prezenţa unor fragmente de chenar tratat sub forma unei nişe terminate
cu un pinaclu, nişă care adăposteşte statuia unui personaj îmbrăcat cu o tunică58 ,
ne face să presupunem existenţa aici a unor cahle cu cavaler în turnir, plasat într-un
decor arhitectural gotic 59 .
Din secolul al XVII-iea datează câteva cahle şi fragmente de cahle
dreptunghiulare, cu picior de montare rectangular, scurt, nesmălţuite, cât şi smălţuite în
verde, decorate cu motive vegetale60 , frunze de acant6 1 sau vrejuri şi fructe de mure62 .
În cetatea de la Soroca, ctitoria voievodului Petru Rareş, au fost descoperite
cahle şi fragmente de cahle, decorate cu motive geometrice, dar şi cu personaje,
datând din secole diferite. Astfel, din secolul al XV-iea au fost găsite câteva
fragmente de cahle pe care este figurat un personaj masculin îmbrăcat cu pantaloni
strânşi pe picior6 3 ( fig. 41 1 ). Fragmentul ar putea să aparţină fie unei cahle decorate
cu stema familiei Huniade - corbul cu inel în cioc, plasat într-un scut susţinut de
51 Rosemarie Franz, op. cit. , fig. 1 40.

52 B . O. Timosciuk, Seredn 'ovicinii Hotin, în „Archeologia", Kiev, 22, 1 977, p. 30.
Ibidem. p. 30. fig. 4/2 .
53
54 Ibidem. p. 30, fig. 4/ 1 .
5 5 Paraschiva-Victoria Batariuc, M . Andronic, Descoperiri arheologice la Suceava - contribuţii la
cunoaşterea topografiei oraşului medieval, în „Suceava", XVII-XVIII-XIX, 1 990-- 1 992, p. 44--4 5, fig. 7/4.
5 6 Eugenia Neamţu, V . Neamţu, Stela Cheptea, op. cit . I, Iaşi, 1 980, p. 1 30- 1 3 1 . fig. 1 03/5;
.
1 04/ 1 ; 1 05/7-8.
5 7 Elena Busuioc, op. cit. , fig. 3/3 .
58 Inedite, în colecţi ile M uzeului Cernăuţi. Informaţie M ugur Andronic, căruia îi mulţumim şi
pe această cale.
59 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din secolul al XV-iea decorate cu scene inspirate din
i·iaţa cavalerească, în „Suceava'', X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 1 47- 1 48, fi g. 1 / 1 ,3,4.

0
6 Inedite, în colecţiile M uzeului Cernăuţi. Informaţie Mugur Andronic.
1
6 K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute intre 1 895 şi
1 904, Bucureşti. 1 9 1 3 , p. 78, fi g. 73/b.

62 Ibidem, fi g. 73/c.
63 G . F . Cebotarenco, Sorokskaia krepost' - pamiatnik stariny, Chişinău, 1 984, p. 32, fig. 8.
doi tenanţi îmbrăcaţi în tunică şi pantaloni colanţi 64 , fie unei cahle cu perechea de
tineri dansatori acompaniaţi de un cântăreţ din cimpoi, motiv ornamental frecvent
întâlnit pe cahle din Moldova datând de la sfârşitul secolului al XV-lea( 65 .
Din secolul al XVII-iea datează câteva cahle şi fragmente de cahle de formă
dreptunghiulară, cu piciorul de montare rectangular, scurt, ca şi cahle de
coronament, cu un registru tratat sub formă de dusină. S-au găsit cahle nesmălţuite,
ca şi cahle smălţuite. Pe o cahlă smălţuită în verde sunt desenate motive vegetale
stilizate66 . O cahlă nesmălţuită este decorată cu l inii care se întretaie formând
pătrate în care sunt înscrise romburi 6 7 (fig. 4/8), iar pe o alta este figurat un cavaler
călare, spre dreapta, ţinând în mâini o lance, iar în faţa sa se află un personaj
îngenuncheat, cu mâinile împreunate într-un gest de rugăciune 6 8 (fig. 417).
Şi la Cetatea Albă au fost descoperite mai multe tipuri de cahle, datând din
secolele XV-XVI I , cea mai mare parte dintre ele fiind inedite69 • Din secolul al XV-iea
datează mai multe fragmente de cahle, dintre care unul smălţuit în verde, cu faţa
pătrată plină, picior de montare tronconic, decorată cu o floare cu patru petale, un
fragment de cahlă traforată, decorat cu o rozasă gotică 7 0 smălţuită în verde, o cahlă
convexă cu corpul semisferic 7 1 , ca şi o a doua, tronconică. Din secolul al XVII-iea
datează un fragment smălţuit în verde închis, de la o cahlă dreptunghiulară cu
picior de montare rectangular, scurt, decorat cu un entrelacs. În umplutura unui
cuptor de ars oale, datând din secolele XIII-X IV, a fost găsit un fragment de cahlă
dreptunghiulară, nesmălţuită, pe care este reprezentat un cavaler călare spre
dreapta, ţinând pe mână o pasăre, deci un vânător cu şoimul său (fig. 4/2).
Fragmentul a fost încadrat cronologic în secolul al XV-lea 7 2 , dar după opinia
noastră datează din secolul al XVI I-iea, un subiect asemănător fiind figurat pe o
cahlă care se păstrează în colecţiile Muzeului din Arad 7 3 . Descoperirea la Cetatea
Albă a unor fragmente de cahle asemănătoare cu cele de la Baia sau din compoziţia
sobei din „casa domniei" de pe Câmpul Şanţuri lor de la Suceava demonstrează
64 Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, Elemente decorative în ceramica monumentală de la Baia
(jud Suceava). în „Suceava", X I-X I I , 1 984-- 1 985, p. 1 5 3 , tig. 3 .

6 5 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p . 1 5 5 . fig. 51 1 .
66 Inedită, în colecţi ile I nstitutului de Istorie Veche şi Arheologic Chişinău.
6 7 G . F . Cebotarenco, Arheologiceskie raskopy v Sorokskoi kreposti v 1 968- 1 969 gg. în A I M.

1 972. p. 22 1 . fig. 1 2 : idem. Sorohkaia krepost ' -pamiatnik starinv. Chişinău. 1 984, p 3 2 , fig. 7.
6 8 lhidem. fig. 7.
6 9 Sunt expuse în M uzeul orăşenesc de la Cetatea Albă.
70 Rica Popescu, Câteva elemente de facfl/ră w1tică descoperite la Curfile domneşti din Vaslui.
în RMM-M IA, I . 1 98 1 , p. 5 1 . fig. I

, 1 Eugenia Neamţu, V. Neamţu. Stela Cheptea, op. cit . p. 1 3 5-1 36, fig. 1 09/3-6 .
72 A. A. Kravcenko. Proizvod1·tvennye kompleksy Belgoroda X/11-XH ' n". în v o i . A ntil'naia
Tira i srednevekovyi Belgorod. Kiev, 1 979, p. 1 26, fi g. 9/ I .

7·1 Şt. Pascu, Meş teş uK1 1rile din Tramilmnia până în sernlul al XJ / /ea. Bucureşti, 1 954, fig. 46.
' -
tocmai varietatea tipurilor de sobe utilizate în Moldova în secolul al XV-iea, care

se încadrează în marea grupă a sobelor gotice târzii.
Cahle şi fragmente de cahle au fost descoperite şi în mediul rural. La Stâncăuţi,
în raionul Râşcani, au fost găsite fragmente de cahle cu faţa pătrată, picior de
montare tronconic şi decor în relief, datând din secolul al XV-iea, ca şi fragmente
de cahle dreptunghiulare, cu picior de montare rectangular, scurt, din secolul al
XVII-iea; toate cahlele sunt nesmălţuite 74 . Unele fragmente de cahle din secolul al
XV-iea sunt decorate cu motive geometrice, romburi amintind crestăturile în lemn, iar
pe o cahlă este figurat un leu ,,rampant" 7 5 (fig. 4/4), într-o tratare simplificată faţă de
exemplarele simi lare descoperite în „casa domniei" 7 6 sau în locuinţa de orăşean de
pe strada Petru Rareş77 , ambele din Suceava. Fragmentele de cahle din secolul al
XVII-iea au fost decorate cu motive geometrice şi vegetale, combinate.
În satul Mălăieştii Vechi, vecin cu Stâncăuţii, au fost descoperite în stratul cu
depuneri arheologice câteva fragmente de cahle, dintre care une le întregindu-se au
rezultat două cahle cvasipătrate, cu faţa plină, picior de montare tronconic şi decor
în relief, nesmălţuite. Ambele cahle sunt decorate cu motive geometrice: pe una
sunt grupuri de linii care se intersectează, delimitând spaţii în care sunt înscrise
triunghiuri 78 (fig. 4/5 ), totul amintind crestăturile în lemn, iar pe cealaltă suprafaţa
este delimitată în două registre, în unul sunt înscrise romburi, iar în celălalt trei
firide cu bolţi circulare 79 (fig. 4/6).
Din împrejurimile satului Mălăieştii Vechi, de la Văratec, provin câteva fragmente
de cahle dreptunghiulare, cu picior de montare rectangular, scurt, nesmălţuite,
decorate cu motive geometrice, care se datează în secolul al XVII-lea80 .
Din secolul al XVII-iea datează şi fragmentul de cahlă de coronament, cu un
registru tratat în formă de dusină, decorat cu torsadă şi grupuri de romburi şi
triunghiuri, descoperit la Lăpuşna8 1 , sau cele de la Brăneşti, raionul Orhei, decorate
cu cercuri concentrice mărginite de „dinţi de ferăstrău" 82 .
74 L. L. Polevoi, P. P. Bâmea, Srednevekovye pamiatniki XIV-XVII w, Chişinău, 1 979, p. 73-74; A .
Gorodenco. Cercetările arheologice de la Mălăieştii Vechi. comunicare susţinută l a sesiunea

Muzeului Bucovinei, Suceava, 22-24 noiembrie 1 990.
7 5 Z. A. Rikman, Chudoiestvennye sokroviscea drevnei Moldavii. Chişinău, 1 969, fig. 47, unde
se afirmă că piesa provine de la M ălăieşti, dar, reluând cahla, marcajul specifică faptul că a fost găsită
la Stâncăuţi.
76 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 48, fig. 26.
7 7 M . D. Matei şi E. I . Emandi, O casa de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceava, în
SCIVA, 28, 1 977, 4, p. 57 1 .

78
L . L . Polevoi, P. P. Bâmea, op. cit., fig. 20/ 1 ; A . Gorodenco, op. cit.
79 L. L. Polevoi, P. P. Bâmea, op. cit. fig. 20/2, 3; A. Gorodenco, op. cit.
80
.
I nedite, în colecţiile I nstitutului de I storie Veche şi Arheologie Chişinău.

81
Z. A . R ikman, Raivedyvatel'nye raskopy v sele Lapuşna v 1 953 g. î n „lzvestija", Chişinău,
20, 1 954, p. 94, fig. 2 b.
8 2 I nedite, în colecţiile institutului de I storie Veche şi Arheologie Chişinău.
După cum s-a văzut, în Moldova dintre Prut şi Nistru s-au descoperit
numeroase cahle, încadrate în tipuri diverse şi datând din epoci diferite, din secolul
al XV-iea şi până în secolul al XVII-iea. Cahlele au servit fie la realizarea unor
cuptoare, fie a unor sobe - elemente de confort, produs utilitar servind la încălzit
într-o zonă în care rigorile iernii sunt cunoscute, dar care în acelaşi timp
contribuiau la împlinirea decorativă a spaţiului de locuit. Se pare că au fost folosite,
în funcţie de epocă, ca şi de posibil ităţile materiale, atât cuptoare, cât şi sobe care
se încadrau în tipul gotic târziu, precum şi în varianta sa moldovenească, pentru ca
mai târziu, în secolul XVI şi mai ales în secolul XVII, sub influenţa Renaşteri i,
soba să-şi restructureze forma în volume paralelipipedice suprapuse, şi să fie
util izat doar un singur fel de cahle, cu motive geometrice sau vegetale şi mai rar cu
decor figurativ. Descoperirile prezentate, efectuate de-a lungu l unor ani de săpături
arheologice sau cercetări de teren, pe întreg teritoriul cuprins între Prut şi Nistru,
aduc noi detalii în ajutorul unei mai bune cunoaşteri a vieţi i locuitorilor din
Moldova medievală.
*Acest studiu a fost publicat în colaborare cu Pavel Bâmea, în ArhMold, XVII, 1 994. p. 28 1 -292
t
„
·r.
c
;\
I··
(.'
"·
;
, ...
2
3
4
5
6 7 9
8
:·. ' ""„-�!:„.: -�.i

. ·-. . ..
10
11 12
Fig. 1 . Cahle descoperite î n atelierul de l a Orheiul vechi, după G . D . Smirnov.
Cahle descoperite în Moldova dintre Prut şi Nistru 111
''tIJ'
.
3
2
4
I�
I
-- I
7
.
6
.
-
5
7
8
.... „..,�· . ,"?"'/'· ,..,..„·::.-�1·:. • „: •.· -�-;r.

·.: .
. . „· � . .
. ' : ·:;
. , .
?
9
10 11
Fig. 2. ah le descoperite la Orheiul Vechi ( I ), în locuinţa nr. 45 ; (2,4,8 ) în locuinţa nr. 53 ; ( 3 5-7, I I ),
în locuinţa nr. 54 ; (10) în stratul cu depuneri arheologice, după P. Bârnea, Tatiana Reaboi .
;f .
t
- . .
·.
.
.
r .
t . .. ' I
·
r
•.
3
I
î
I ;
l .
\
..
'[1 . · ·
, - '.. �
.�
. �- , . .
I !:rf:·�
s'� : i.
: .
.. r„
1„ . . '..
4
:I �-,
· . ;
. /
� � <1"11
5 �. ,...... . .. ·
,
.
:-:i
'I
I
. •
.
- ;„·=
�·::-:.
l .
·:
I
I •
\·
I
I
7
6
8
Fig. 3 . Cahle descoperite la Orheiul vechi : ( 1 ,2 , 4-6,8), în stratul cu depuneri arheologice,
după Elena A bâzova, P. Bâmea, A. Nudelman şi la H otin : ( 3 , 7), după B. Timosciuk.
Cahle descoperite in Moldova dintre Prut şi Nistru 1 13
2
3
4 5
6
8
7
Fig. 4. Fragment descoperit la oroca ( 1 ) după Gh. ebotarenco; fragment de coperit
,
la Cetatea Albă (2) după A.A. Kravcenko; fragment descoperit la Orheiul Vechi ( 3 ) ;
cahlă de coperită la tâncăuţi, (4) după Z. Ricman; cahle de coperite la Mălăieştii
Vechi (5, 6) ; cahle de coperite la oroca ( 7, ) după h. ebotarenco.
,
CARREAUX D E PO E L E D ECOUVERTS E N MOLDAV I E

ENTRE L E PRUT ET L E N I STRU
RESUME
Dans cet article Ies auteurs se proposent de presenter Ies carreaux de poele decouverts dans la
Moldavie d'entre le Prut et le Dniestr sans tenir compte des realites politiques d'auj ourd'hui. Les plus
nombreux et en meme temps Ies plus diversifies carreaux, au point de vue des types de construction,
ont ete decouverts a Orheiul Vechi. Ici, Ies carreaux ont ete decouverts dans des habitations, dans l a
couche aux dep6ts archeologiques, d e meme que dans u n atelier specialise dans leur production,
atelier ayant deux phases de fonctionnement, datees X V-e siecle - debut du siecle suivant.
exclusivement avec des motifs geometriques et sont entierement non-emailles. Ă remarquer que dans
Les carreaux d'Orheiul Vechi ont des forrnes simples, fonctionnelles, ils sont decores
certaines habitations on a trouve un nombre reduit de carreaux, trois ou sept, ce qui nous fait
considerer soit qu'une partie des carreaux etaient reuti lises, soit que dans certains cas on amenageait
Ă Hotin on a decouvert aussi bien des carreaux simples ou decores avec des chevaliers en tournoi,
des fours en terre, avec un nombre reduit de carreaux.
datant du X V-e siecle, ou des carreaux avec des motifs vegetaux ou geometriques, du X V II-e siecle.
Les carreaux du château-fo rt de Soroca sont dates, dans leur grande maj orite, au X V II-e siecle,
etant decores avec des motifs geometriques, mais on rencontre aussi bien des carreaux aux
Ă Cetatea Albă on a decouvert des carreaux plus varies: convexes, a decoration geometrique
personnages.
decoupee, aux moti fs floraux stylises, datant du X V-e siecle, ayant un chasseur avec son faucon ou a
Les carreaux et Ies fragments de carreaux ont ete decouverts aussi en m i lieu rural. Ă Stâncăuţi
motifs geometriques du X V l l -e siecle.
datent Ies carreaux aux motifs geometriques et vegetaux combines. Ă Mălăiestii Vechi on a decouvert
on a decouvert des carreaux decores avec un !ion rampant datant du XV-e siecle; du X V I I-e siecle
des carreaux du XV-e siecle, et a Varatec, Brăneşti et Lapuşna on a decouvert quelques fragments de
carreaux a decoration geometrique, datant du X V I I-e siecle.
L EGENDE DES FIGURES
Fig. I . Carreaux de poele decouverts dans !'atelier de Orheiul Vechi (d'apres G . D. Smirnov).
Fig. 2. Carreaux de poele decouverts a Orheiul Vech i : 1 , dans l 'habitation no. 45; 2, 4, 8, dans
l ' habitation no. 53; 3, 5, 6, 7, 1 1 , dans l'habitation no. 54; J O, dans la couche aux dep6ts archeologiques
(d'apres P. Bârnea et T. Reaboi).
Fig. 3. Carreaux de poele decouverts a Orheiul Vechi: I, 2, 4, 5, 6,-8, dans la couche aux dep6ts
archeologiques (d'apres E. Abâzova. F. Bârnea, A . Nudelman) et a Hotin : 3, 7, d'apres 8. Timosciuk.
Fig. 4. Fragment de carreau decouvert a Soroca, I (d'apres G. F. Cebotarenco); fragment de
carreau decouvert a Cetatea Albă, 2 (d'apres A. Kravcenko); fragment de carreau decouvert a Orheiul
Vechi, 3; carreau decouvert a Stâncăuţi, 4 (d'apres Z. Rikman); carreaux decouverts a Mălăieşti
Vechi, 5, 6; carreaux decouverts a Soroca, 7, 8 (d'apres G . F . Cebotarenco).
CAHLE DECORATE CU SUBIECTE RELIGIOASE
DESCOPERITE ÎN MOLDOVA
Create în spaţiul germanofon - şi vechiul cuvânt chachala, din germana de

sus, o probează - în secolul XIII, cahlele se vor răspândi în cursul secolului
următor, în întreaga Europă centrală 1 •
Se foloseau la început forme simple, cahle pahar, oală, castron, convexe,
pentru ca odată cu sfârşitul secolului XIV să se generalizeze cahlele cu decor
figurativ, într-o mare varietate de motive ornamentale: elemente heraldice 2 , scene
religioase3, din viaţa de curte4 •
În România, primele cahle, asemănătoare unor oale, au fost descoperite în
locuinţe ale coloniştilor saşi de la Sighişoara, datate la sfârşitul secolului XIII 5 . În
mediul românesc, cele mai vechi cahle, datând de la mij locul secolului XIV, au fost
găsite în locuinţele voievoda le de la Cuhea - Maramureş6 şi de la Curtea de Argeş 7 ,
pentru ca la sfârşitul aceluiaşi veac acest sistem de încălzire să se generalizeze,
fiind prezent în reşedinţe domneşti precum Curtea domnească din Suceava 8 , la
curţi boiereşti ca aceea de la Polata - Bârzeşti 9 sau în case de orăşeni de la Râmnicu
1 Rosemarie Franz, Der Kacheofen. Entstehung 11nd k11nstgeschichtliche Entwicklung vom
Mittelater his zum Ausgang des Klassizimus. Graz, 1 969, p. 1 4- 1 6.

2 1 . Holl, Kăzepokori kalyhacsempek Magyarorszagon, I , în BudReg. XVI I I . 1 958, fig. 22-24;
P. Voit, I. Holl, A nciens carreaux des poete hongrois. Budapesta, 1 963, pi . I I I , fig. 3 .
3 Mezosine Kozak Eva, A vertes.1zentkereszti hences apatsag gâtikus ka�vhacsempei, în
ComArchHung, 1 984, p. 1 87, 1 90, fig. I / I .
4 Rosemarie Franz, op.cit„ p. 40, fig. 38, 60, 62.
5 R. Popa, Gh. Baltag, Documente de rnlt11ră medievală orâşenească in Tramilvania din a
doua jumătate a secolului al XIII-iea. în SCIV A. 3 1 , 1 980, I , p. 4 1 .

6 R . Popa. O sobă din cahle oalei in secolul al XI V-iea de la Cuhea-Maramureş. în SCIV, 24,
1 973, 4, p. 676.
7 N. Constantinescu, Curtea de A rgeş. 1200- 1400. Asupra începuturilor Ţării Româneşti.
Bucureşti, 1 984, p. 1 37-1 39, fi g. 65.

R L. Chiţescu, Cercetări arheologice la Curtea Domnească din Suceava. în C AMNI. I . 1 975,
p. 247, fig. 5.
9 Venera Rădulescu, I . Cămui, O lorninţâ rn pivniţă de piatră din secolul XI V-XV de la
Polata, jud. Gorj, în CAMN I . V I I I , 1 986, p. I 08, fig. 4/ 1 ; 6/ 1 -2 .
Vâlcea 1 0 , Curtea de Argeş " , Baia 1 2 , Târgu Neamţ 1 3 , în vremea lui Mircea cel
Bătrân apărând la Târgovişte şi soba din cahle cu decor figurativ 1 4 •
În Moldova, cahle cu decor figurativ apar în prima jumătate a secolului XV ,
asemenea obiecte fiind descoperite atât în medii aulice 1 5 , cât şi în locuinţe de orăşeni 1 6 .
Motivele decorative, zoomorfe, heraldice, legende biblice şi hagiografice,
scene inspirate din viaţa de curte şi din eposul cavaleresc, se întâlnesc pe spaţii
mari, cele mai multe dintre aceste teme şi subiecte ornamentale fiind comune
întregii arii europene care a creat sau a cunoscut soba din cahle 1 7 •
Din marea categorie a cahlelor cu decor figurativ se diferenţiază cele
ornamentate cu subiecte rel igioase, iar prezentarea acelora descoperite în Moldova
face subiectul prezentului studiu. Sursele de inspiraţie pentru motivele decorative cu
subiect religios sunt diferite: Vechiul Testament, Evangheliile, povestirile hagiografice.
Cahlele cu subiecte inspirate de Vechiul Testament sunt relativ puţin numeroase,
în comparaţie cu cele legate de ciclul evanghelic şi de povestiri le hagiografice.
Rege al Israelului , succesor al lui Sau!, profet şi poet, creator al psalmilor de
o profundă inspiraţie religioasă şi poetică, David apare figurat pe cahle şi
fragmente de cahle descoperite în locuinţa L I din sectorul Biserica Albă de la
. . ·
B aia 18 ş 1 I a C etatea de scaun a S uceve1 1 9 .
Încadrat de un chenar dispus oblic faţă de câmpul cahlei, chenar decorat cu o
baghetă pe care se înfăşoară un vrej cu frunze lanceolate, un p ersonaj masculin
îngenuncheat, văzut frontal, cu plete bogate, barbă şi o coroană cu trei fleuroni,
îmbrăcat cu o tunică cu falduri ample, în mâini ţine o filacteră pe care stă scris cu
majuscule latine DA VID PROPHETA (fig. 1 /2).
1 0 Elena Busuioc, Vestigiilefeudale de la Râmnicu Vâlcea, în „Buridava", I I I , 1 973, p. 24-28, fig. 1 ;
Elena Busuioc, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mittelalterliche Kachelofenarten in den rumănischen

Fiirstentiimerns (XI V-XV Jahrhunderts). în „Dacia", N . S . , X X I I I , 1 979, p. 2 75-28 1 , fig. 1 - 1 1 .
1 1 Lia Bătrîna. A . Bătrîna, Cercetări arheologice efectuate în anul 1 9 79 în cuprinsul aşezării
Curtea de A rgeş, jud. A rgeş, în CAMNI , IV, 1 98 1 , p. 1 66- 1 67, fig. 1 4; iidem, Cercetări arheologice
la Curtea de A rgeş, în CAM N I , V, 1 982, p. 1 03 , pi. V I I .
1 � Eugenia Neamţu, V . Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia în secolele X/V-X VII,
voi . I . Iaşi, 1 980, p. 1 28- 1 3 9, fig. 1 0 1 - 1 09, 1 1 4- 1 1 7 .

1 3 Cercetări inedite, o menţiune la Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Elemente decorative în ceramica
monumentală de la Baia (jud. Suceava), în „Suceava", X I-XI I , 1 984- 1 985, p. 1 48, nota 3 .
14
N . Constantinescu, C . Ionescu, Asupra habitatului urban de la Târgovişte înainte de 1 3 94.
Repere din viaţa cur(ii domneşti, în SCIV A, 3 1 , 1 980, 1 , p. 57-73, fig. 8.
1 5 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, Florentina Banu, Săpăturile de salvare de la Vaslui, în
„Materiale", V I I I , 1 962, p. 95-97, fig. 1 1 /2-6; Al. Andronic, Unele probleme referitoare la
feudalismul de contact şi cultura medievală din Moldova în secolul al XV-iea, în MemAntiq, I X-XI,
1 977- 1 979, p. 284-285, fig. 1 ,2 .
16
Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op.cit., voi. l i , laşi, 1 984, p. 2 39, 242, fig. 1 07/5.
1 7 Vezi în acest sens P. Voit, I . Holl, op. cit„ harta anexă l i , cu răspândirea motivelor decorative
care compun „soba cu cavaleri" din cetatea Budei.

18 Eugenia Neamţu, Cahle cu reprezentarea profetului David descoperite la Baia, în SCIVA,
25, 1 974, 3, p. 473-476, fig. I ; Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op.cit„ voi. I, p. 1 3 7- 1 3 8,
fig. 1 1 21 1 --4 .
1
9 R. Gassauer, Beitrăge zur Kulturgeschichte der Bukowina, în „Siidost Forschungen",
M iinchen, 1 / 1 94 1 , fig. l; Eugen ia Neamţu, op.cit., p. 475, nota 9.
Cahle decorate cu subiecte religioase descoperite în Moldova 1 17
Atât cahlele de la Baia, cât şi cele de la Suceava se datează în a doua jumătate

a secolului XV 20 , fiind singurele până în prezent la răsărit de Cawaţi. Cahle cu
profeţi, datând tot din secolul XV se cunosc din Ungaria2 1 , Boemia , Gennania23 ,
Polonia24 , tratări le fiind asemănătoare, fără a fi identice.
La Suceava, în diverse puncte din oraş, precum casa din zona „B" de pe
Câmpul Şanţurilor25 , la Şipot2 6 şi dintr-o groapă din curtea biserici i Sfântul
Nicolae2 7 , au fost descoperite câteva cahle ş i fragmente de cahle datate la sfârşitul
secolului XV şi la începutul celui unnător2 . În câmp, o femeie nudă este ţinută de
fiecare mână de câte un bărbat îmbrăcat cu tunică strânsă în talie, pantaloni pe
picior şi pantofi cu vârful ascuţit, solerets a la Poulaine (fig. 1 / 1 ). Considerăm
scena ca o ilustrare a povestirii despre virtuoasa Susana şi cei doi bătrâni vicioşi.
Dacă interpretarea noastră este corectă, avem de-a face cu o nouă scenă inspirată de
Vechiul Testament, mai precis, Cartea proorocului Daniel.
Mai numeroase sunt cahlele inspirate de viaţa Fecioarei Maria ş i de ciclul
hristologic.
O prima scenă inspirată de viaţa Fecioarei Maria este ilustrată �e cahle şi
fragmente de cahle descoperite la Cetatea de _scaun a Sucevei 29 , Cotnari 0 , locuinţa
L9 de la Baia3 1 • Este vorba de Buna Vestire. In câmp, Maria, aureolată, în picioare,
cu mâinile_ încrucişate pe piept, stă în faţa unui lutrin pe care se află o carte
deschisă. In stânga cahlei, arhanghelul Gavri il, îngenuncheat, îmbrăcat într-o
dalmatică cu falduri grele, agitate, ţine în mâna dreaptă o fil acteră, iar stânga
floarea de crin. Din colţul superior stâng unde este figurat Duml)ezeu-Tatăl,
spatele Mariei, o construcţie cu acoperişul crenelat şi ferestre în ogivă (fig. 2/2).

coboară pe un fascicul de raze un copil gol , ţinând în mâini o cruce. In fundal, în
Cahlele de la Baia, din locuinţa L9, construită în prima jumătate a secolului

XV, care a fost distrusă de incendiul din anul 1 467 sunt printre cele mai timpuri i
cahle cu decor figurativ din Moldova3 2 • Cahle cu reprezentarea Bunei Vestiri au
fost folosite la compunerea unor sobe, cum ar fi cea de la Erfurt, din secolul XV 33
sau din castelul Hohensalzburg (Salzburg), de la începutul secolului XVl 34 .
20 lhidem ,p. 475.

21 I . Holl, op. cit., fig. 76; P. Voit. I. Holl. op. cit. , pi. XII, fig. 1 6.
2 2 Z. Smetanka, Technologie v_vrohy c'esk;'.·ch kachlil ad poc'atku 14 do poc'atku 16 stoleti. în
PA. LIX, 1 968/2, p. 569, fig. 1 4.

23 Rosemarie Franz, op. cit . p. 59, fig. 1 36.
.
2 4 A. Jelicz, Zycie codzinne w .ll"ednioll'iecznnn Karkoll'c (XIII XI V). Varşovia. 1 965, fig. 42.
25 I . Nestor et al ii, Şantierul arheologic Suceam. în „Materiale", V, 1 959. fig. 61 I . ,
26 Inedite. în colec\iile Muzeului National al Bucovinei. Suceava, nr. inv. E/2026.
2 7 Inedite. în colec\iile Muzeului National al Bucovinei. Suceava. nr. inv. E/ 1 3 75. Pentrn conditiile
de descoperire, cf. Mărioara Nicorescu. Noi descoperiri de ceramicii onwmentalâ din secolele XV-XV I
de la Suceava, în ArhMold. IV, 1 966. p. 3 1 7 .
2R I . Nestor et al ii, op.cit„ p. 604.
2 9 K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisei pe temeiul propriilor cercetâri făcute intre 1�95 şi
1 904. Bucureşti. 1 9 1 3, pi. V; R. Gassauer. Teracote .1·11ce\·ene. în BCM I . XXVI I I . 1 935. p . 1 6 1 . fig. 25. 26.
3 0 Inedită. în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei. nr. inv. E/ 1 770.
3 1 Eugenia Neam\u, V. Neam\u, Stela Cheptea, op. cit . voi. l i . p . 239. 242. tig. 1 07/5 .
3 2 lhidem.
JJ Rosemarie Franz, op. cit. . p. 53.
34 lh idem, p. 60.
De la Cetatea de scaun 35 şi din acelaşi complex menţionat mai sus din curtea
bisericii Sfântul Nicolae din Suceava36 , provin cahle şi fragmente de cahle cu
reprezentarea Fecioarei Maria, în glorie, cu Pruncul I isus în braţe. Într-un decor
arhitectural sugerat de un portal în arc în acoladă, susţinut de coloane cu n işe şi de
linii care se întretaie desenând plăci pavimentare într-o timidă încercare de redare a
perspectivei, Fecioara Maria, tronând, îmbrăcată cu o amplă rochie cu multe falduri,
încoronată, aureolată, îl ţine pe genunchi pe Pruncul Iisus, reprezentat gol, aureolat,
întinzând mâinile spre mărul oferit de mama Sa (fig. 3 / 1 ). De remarcat că, rupt de
ansamblul cahlei, un fragment din această scenă, şi anume chipul încoronat şi
aureolat al Mariei, a fost considerat „o imagine mai puţin obişnuită - şi deocamdată
unică - a lui Ştefan cel Mare, pe o teracotă găsită la Suceava: domnul Moldovei e
înfăţişat cu aureolă de sfânt"37 •
De la Cetatea de scaun de la Suceava provine o cahlă fragmentară cu
reprezentarea Încoronării Fecioarei 3 8 . Chenarul dispus oblic faţă de câmp este
decorat cu grupuri de câte două romburi alungite şi suprapuse. In câmp, stau pe un
tron cu spătarul decorat cu arce traforate cu trefle, Iisus Hri stos şi Fecioara Maria,
îmbrăcaţi în haine ample. I isus plasat în dreapta cahlei, încoronat, aureolat, o
încoronează pe Maria, figurată în stânga, aureolată, cu mâinile pe piept (fig. 2/ 1 ).
Cahla poate fi datată la sfârşitul secolului XV şi la începutul celui următor. Cahle
cu subiect simi lar se cunosc de la Praga, din secolul XV 39 , şi din compoziţia sobei
din castelul Hohensalzburg (Salzburg) din anul 1 50 1 40 •
Legate strict de ciclul hristologic, avem o serie de cahle şi fragmente de cahle
pe care sunt figuraţi cei trei regi magi : Balthasar, Melchior ş i Gaspar, veniţi din
Răsărit să se închine Pruncului Iisus şi să-i ofere aur, smirnă şi tămâie.
Pe câteva fragmente descoperite la Iaşi, în zona atel ierului de olar din incinta
fostei mănăstiri Sfântul Sava este figurat magul Balthasar purtându-şi ofranda -
mirul într-un ciboriu 4 1 • Pe unele fragmente, mai numeroase, care reconstituite, au
permis citirea scenei 42 , magul Balthasar este figurat călare, spre stânga, încoronat,
ţinând în mâini un vas cu pereţii scunzi. Totul se petrece pe un fundal arhitectural,
cu un turn cu multe ferestre (fig. 4/3 ). O a doua variantă, ilustrată doar de un singur
fragment, prezintă un personaj încoronat, călare, spre dreapta, toată scena având
drept fundal un turn cu acoperişul în pante repezi şi două rânduri de ferestre4 3 •
35 K. A. Romstorfer, op. cit. . pi. V.

36 I nedite, în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei, nr. inv. E/ 1 775. Descoperirea unor
fragmente de cahle decorate cu Fecioara Maria în zona de nord-est a Curţii domneşti din Suceava este
menţionată la Gh. Diaconu, Observaţii cu privire la urmele vechiului târg al Sucevei în vremea
marilor asedii otomane şi polone din veacul al XV-iea, în S M I M , I, 1 956, p. 2 76, nota 3 .
3 7 Şt. G. Gorovei, Muşatinii. Bucureşti, 1 976.
3 x K . A. Romstorfer, op. cit. pi. V.

.
34 Julie Richterova, Stredoveke kachle. Praga, 1 982, fig. 42--44.
40 Rosemarie Franz, op. cit. . p. 59--60, fig. 1 32 .
4 1 L. Reau, L · iconographie de I 'art chretien. voi. li/I, Paris, 1 957, p . 238.

2
4 N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, Mărturii de civilizaţie şi urbanizare medievală în
vatra istorică a laşilor. în RMM-MIA, 2, 1 983, p. 34, pi. XVI.

4 3 Ibidem, p. 43, fig. 1 3 .
Cahle cu reprezentări asemănătoare, dar nu identice, au fost găsite la Bistriţa, în

complexul din curtea ansamblului Şugălete. şi au fost considerate de autorii descoperirii
ca o ilustrare a legendei Sfântului rege Ladislau44 . Şi cahlele descoperite la Iaşi au
fost interpretate ca reprezentând un moment din legenda S fântului Ladislau, şi
anume scena împărtăşaniei înainte de plecarea la luptă 45 , neţinându-se seama de
faptul că nu cel împărtăşit aduce la biserică ciboriul sau monstranţa cu ostia, care,
de regulă, se păstrează în altar. Ostia, atunci când necesităţi le cultului o cer, este
purtată într-o cutie specială, custode, de către ministranţi sau de preot, şi nicidecum
de cel ce urmează să fie împărtăşit. Considerăm deci că fragmentele de la Iaşi,
menţionate mai sus, precum şi cahlele de la Bistriţa se leagă de reprezentarea
regilor magi, şi nu de legenda Sfântului rege Ladislau.
O altă secvenţă a închinării regilor magi este ilustrată pe câteva fragmente de
cahle care datează de la sfârşitul secolului XV şi începutul celui următor,
descoperite la Cetatea de scaun a Sucevei 46 şi în complexul din curtea bisericii
Sfântul Nicolae din Suceava4 7 . În centrul cahlei, un scutier îmbrăcat cu o tunică cu
glugă struneşte un cal minuţios desenat, în mişcare tumultuoasă spre dreapta. În
stânga, în prim-plan, magul Melchior, îngenuncheat, îmbrăcat cu o tunică peste
care poartă o mantie fără mâneci, lungă şi amplă, cu solerets cu pinteni cu tija
lungă şi având la picioare o coroană cu numeroşi fleuroni, ţine în mâini cutia cu
aurul oferit drept ofrandă (fig. 41 1 ). Prezenţa scutierului, în plin efort, strunind
calul, conferă imaginii caracterul unei scene de gen, ceea ce a făcut să fie interpretată
ca i lustrând un moment din viaţa de curte, cu reprezentarea unui voievod48 . Cahle
cu momente din închinarea celor trei regi magi se cunosc de la Praga49 , Koln 5 0 ,
datând din secolul XV şi la Hohensalzburg (Salzburg) din anul 1 50 1 5 1 •
O altă scenă din viaţa pământeană a lui Iisus Hristos este figu rată pe un
fragment de cahlă descoperit la Cetatea de scaun a Sucevei 52 . Este vorba de judecata
lui Pilat din Pont, şi anume momentul când Iisus este adus în faţa procuratorului
Iudeii, care este reprezentat tronând, îmbrăcat cu o haină lungă, amplă53 .
44 L ia Bătrîna, A. Bătrîna. Legenda „ eroului de frontieră " în ceramica monumentală din

Transilvania şi Moldova, în SCIV A. 4 1 . 1 990. 2, p. 1 68- 1 70, fig. 1 .
4 5 Ibidem, p. 1 70.
46 K. A. Romstorfer, op. cit„ pi. V I .

4 7 Mărioara Nicorescu, op. cit. , p. 3 2 1 -322, fi g . 4/2 ; 5 1 I . Cahle identice au fost descoperite l a
Bistriţa, cf. M . l spir, Consideraţii asupra decoraţiei în arhitectura civilă din Moldova. I. Epoca lui
Ştefan cel Mare, în SCIA, AP, 29, 1 982, p. 1 0, nota 1 3 .
4� Mărioara Nicorescu, op. cit„ p. 3 2 1 ; Al. Andronic. Probleme referitoare la rnltura urhană
medievală din secolele XV-XVII din Moldova, în „Carpica", X. 1 978. p. 256.

49 Julie Richterova, op. cit„ p. 38. fig. 4 1 ; Rosemarie Franz. op. cit„ fig. 85.
5 0 lhidem p. 68, fig. 1 5 7.

.
5 1 Ibidem, p. 58.
5 2 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul Colecţiei Romstorfer - ceramica monumentalâ, în ms.
53 Cahle identice au fost descoperite Ia Bistriţa, în complexul Şugălete.; după cahlele de aici
am putut reconstitui scena de la Suceava. Mulţumim colegilor Lia Bătrîna şi Adrian Hătrîna care
ne-au pus la dispoziţie piesele provenite din cercetările lor.
De la Iaşi, din zona învecin!ltă Curţii domneşti 54 , provine o cahlă fragmentară, pe

care este figurată Crucificarea. In centru, I isus pe cruce, gol , având în jurul şalelor
perizoma, încadrat de Sfânta Fecioară Maria şi Sfântul Ioan Teo logul (fig. 5/4).
Cahle cu acelaşi subiect, dar în tratări diferite, se întâlnesc la Praga55 , Erfurt 56 ,
K6ln 5 7 , Hohensalzburg (Salzburg) 58 •
O mare grupă din categoria cahlelor decorate cu subiecte religioase o constituie
cele inspirate de povestirile hagiografice, dintre care cele mai numeroase sunt cele
legate de un episod din legenda Sfăntului Gheorghe, şi anume înfruntarea cu balaurul.
Scena luptei dintre sfânt şi balaur cunoaşte două mari tipuri iconografice în
tratarea subiectului, tipuri ce prezintă mai multe variante: sfântul reprezentat călare
şi sfântul figurat pedestru 59
Schema decorativă în cazul primului tip iconografic este aproximativ aceeaşi :
sfăntul călare, redat neaureolat, îmbrăcat sau nu î n armură, străpungând fără un efort
vizibil balaurul, figurat în partea inferioară a cahlei, disproporţionat de mic faţă de
întreaga compoziţie, cu trăsături mai degrabă groteşti decât terifiante. Scena înfruntării
este urmărită de prinţesa care urma să fie devorată de monstru şi de către părinţii ei,
regele şi regina din cetatea Berytului, cea pustiită de balaur. Sunt cunoscute variante în
funcţie de trăsăturile fizionomice ale sfăntului, detaliile de costum şi harnaşament,
modul de desenare aa balaurului, cât şi de figurarea prinţesei şi a părinţilor ei.
Cele mai vechi cahle decorate cu scena înfruntării dintre Sfântul Gheorghe şi
balaur sunt cele găsite la Curtea domnească de la Vaslui, cu o tratare iconografică
ce nu se va mai întâlni în Moldova6 0 . Sfântul este figurat călare, spre dreapta,
îmbrăcat cu armură şi având un coif cu aspect neobişnuit, cu panaş. Balaurul,
înfăţişat ca o repti lă uriaşă, ocupă partea inferioară a cahlei . Regele şi regina cetăţii
pusti ite, ca şi prinţesa lipsesc (fig. 4/2 ). Aceste cahle datează din prima jumătate a
secolului XV, fiind legate de lucrările întreprinse de voievodul Ştefan al Ii-lea, care
între anii 1 435- 1 442 şi-a fixat reşedinţa la Vaslui 61 •
Datând din a doua jumătate a secolului XV, mai precis înainte de anul 1 476 62
şi până în primul deceniu al secolului XVl 63 , sunt cahlele pe care se întâlnesc
celelalte variante ale reprezentării înfruntării dintre Sfântul Gheorghe şi balaur.
q N. N. Puşcaşu. Voica Maria Puşcaşu, op. cit .. fig. 24.

55 Julie Richterova, op. cit .. p. 40, fi g. 47.
56 Rosemarie Franz, op. cit. , p. 5 3 .
5 7 Ibidem. p. 6 8 , fig. 1 5 5,
5 8 Ibidem. p. 58-59.
59 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu Sfântul Gheorghe descoperite la Suceava, în SCIA.
AP, 39, 1 992, p. 33-40.

60
Al. Andronic, Eugenia Neamţu, F lorentina Banu, op. cit. . fig. 1 1 /2-6; Al. Andronic, Unele
probleme referitoare la .feudalismul de contact şi cultura medievală din Moldova. în MemAntiq, I X-XI,
1 977- 1 979, p. 2 84-2 85, fig. 2 .
6 1 Ibidem, p. 284.
62 Din perioada 1 467- 1 476 datează locuinţa LIV de la Baia şi implicit cahlele descoperite aici,
cf. Lia Bâtrîna, A. Bătrîna, Elemente decorative în ceramica monumetală de la Baia (jud. Suceava).
în „Suceava''. XI-X I I , 1 984- 1 985, p. 1 49.
63 Curtea de la Arbore a fost construită după anul 1 502, după cumpărarea unor porţiuni din
satul Solca de către portarul de Suceava, Luca Arbure.

Cahle decorate cu subiecte religioase descoperite în Moldova 121
Din locuinţa LIV din zona bisericii catolice de la Baia64 , precum ş i de la

Cetatea de scaun65 , Curtea domnească66 , casa din zona „B" de pe Câmpul
Şanţurilor6 7 , toate de la Suceava, vechea mănăstire Moldoviţa 6 8 , Curtea domnească
din Bacău69 , curtea portarului Luca Arbure de la Arbore 70 , provin cahle şi
fragmente de cahle pe care sfăntul, prezentat cu faţa ovală, părul lung şi drept,
îmbrăcat cu o tunică, străpunge un balaur cu corpul segmentat, amintind o insectă
gigantică, iar prinţesa este figurată în dreapta cahlei, cu părul revărsat pe umeri,
peste care poartă coroană (fig. 5/2).
La varianta găsită în locuinţele de lângă zidul de nord al Curţii domneşti din
Suceava, locuinţe distruse în incendiul din anul 1 476 7 1 • Sfântul este reprezentat cu
o faţă aproape dreptunghiulară, cu un coif triunghiular, îmbrăcat cu o tunică cu
falduri dese; balaurul are un corp cilindric, iar prinţesa poartă o coroană cu cinci
fleuroni (fig. 6/ l ).
Pe cahlele descoperite la Cetatea de scaun 72 , „casa domniei" de pe Câmpul
Şanţurilor73 , în locuinţele de orăşeni de pe străzile Dimitrie Dan 74 şi Petru Rareş 75
de la Suceava, la Iaşi 76 , la Curtea domnească din Vaslui 77 , la curtea logofătului Ioan
Tăutu de la Bălineşti 78 , Sfântul Gheorghe este redat cu faţa ovală, pomeţii şi bărbia
proeminente, părul scurt şi buclat, îmbrăcat într-o armură cu platoşa carenată,
64 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit. , p. 1 56, 1 6 1 , fig. 8 .

65 R. Gassauer, op.cit., p. 1 6 1 , fi g . 22; idem, Beitrăge zur Kulturgeschichte der Bukowina. în
„Siidost Forschungen", Miinchen, I 1 1 94 1 , fig. I O, 1 1 .
66 I nedită, în colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava.
67 I . Nestor el alii, op.cit. fig. 6/3.

8
.
6 Gh. I . Cantacuzino, Vechea mănăstire a Moldoviţei în lumina cercetărilor arheologice. în
BMI. 3, 1 97 1 , p. 82, fig. 7 .

6 9 Al. Artimon, Date istorice şi arheologice c u privire la Curtea Domnească din Bacău. în
RMM-MIA, 2, 1 987, p. I I , fig. 1 1 /3, 5 .

7 0 P. Oprea, Urme ceramice de la casele hatmanului Luca A rbore. i n SCIA. 2, 1 965, p. 3 30.
fig. 2 .
7 1 M . D. Matei, E. I . Emandi. Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Suceava. Bucureşti.
1 988, fig. 27.

7 2 K. A. Romstorfer. op.cit . . p. 79, fig. 75/q; pi. V.
73 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. Mărturii de civilizaţie medievală românească. O
casă a domniei şi o sobei monumentală de la Sucem·a din vremea lui Ştefan cel Afare. Bucureşti.
1 9 79, p. 46-47. fig. 23.
74 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic. Descoperiri arheologice la Sucea\'(/
contribuţii la cunoaşterea topografiei oraşului medie1 ·al. in Suceava, în „Suceava", XVI I-X I X .
1 990-1 992, p . 48.
7 5 M. D. Matei, E. I. Emandi, O casei de orăşean din secolul al >..T-lea de la Suceal'll. in
SCIV A. 28, 1 977, 4, p. 568-569. fig. 8/2 .

76 N. N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu. op. cit . . p.42, fig. 1 2.
77 Rica Popescu. Câteva elemente de .factură goticâ descoperite la Curfile domneşti din Vaslui.
în RMM-M IA. I , 1 8 1 , p. 53-54, fig. 1 2 .

1" M . Andronic, Repertoriul arheologic al comunei Grămeşti (jud. Sucmm). in .. Suceava"".
X I I I-X IV, 1 986- 1 987, p. 77, nota 9.
solerets a la Poulaine, din metal cu pinteni cu tija lungă; balaurul a fost desenat
sub forma unei şopârle uriaşe cu corpul striat de solzi, iar prinţesa îngenuncheată,
cu mâinile împreunate într-un gest de rugă, este plasată în stânga cahlei (fig. 7/ 1 ).
În secolul XV se întâlneşte şi o altă formă de tratare în înfruntarea dintre
Sfântul Gheorghe şi balaur, şi anume scena în care sfântul este redat pedestru (fig.
4/4 ). Fragmente de cahle cu acest gen de reprezentări au fost d escoperite la Cetatea
de scaun a Sucevei 79 , Curtea domnească din Vaslui 80 , la Iaşi 8 1 şi la curtea
logofătului Gavril Trotuşan de la Părhăuţi 82 , dar dimensiunile reduse ale unor
fragmente nu ne permit să spunem mai mult decât că este vorba de două variante,
una mai simplă, la Vaslui şi Părhăuţi, şi o a doua, mai elaborată, la Iaşi şi Suceava.
Secolul XVII va cunoaşte noi variante de tratare, diferite de cele precedente.
Apar noi elemente arhitectonice, ziduri şi turnuri de cetate, în locul reprezentării
simbolice a oraşului pustiit de balaur, iar părinţii prinţesei au dispărut8 3 .
Un alt sfânt figurat pe cahle este Ladislau, personaj real, rege al Ungariei
( 1 077- 1 095), sanctificat în anul 1 1 92 84 • Cahle cu reprezentarea Sfântului Ladislau,
având ca atribut securea 85 , au fost descoperite la curţile domneşti din Bacău8 6 ,
Suceava 8 7 şi la Obârşia-Borniş, în judeţul Neamţ88 . Sfântul este figurat călare, în
armură, cu o coroană cu cinci fleuroni şi ţinând pe umeri securea (fig. 5 / 1 ). Scena a
fost considerată ca o reprezentare inedită a Sfântului Gheorghe, iar coroana sa,
drept „coif împodobit cu .p enajul tripalmat, purtat în turniruri , ca simbol al
întreitului ideal cavaleresc" 8 .
Din locuinţa LV de la Baia, descoperită în zona bisericii catol ice şi datată în
jurul anului 1 477, provin două cahle pe care este înfăţişată scena înfruntării dintre
Sfântul Ladislau şi cuman 90 • Ambele personaje sunt figurate călare; sfântul,
încoronat, ţine securea cu o mână şi cu cealaltă l-a prins pe cuman de păr (fig.6/2).
'9
Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p. 3 6 , fi g . 3 / 1 .
.
80
Rica Popescu, op. cit„ fig. 6; Al. Andronic, Rica Popescu, Şantierul arheologic Vaslui.
Principalele rezultate ale săpăturilor din anii 1 980-1 981 de la Curtea Domnească, în ActaMM. V-VI,
1 983- 1 984, fig.4.
8 1 N . N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit . fig.22.
.
8 2 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramica monumentală descoperită la curţi boiereşti din
judeţul Suceava. în SCIV A, 45, 1 994, I , p. 76, fig. 2/ 1 .

83 K. A. Romstorfer, op. cit„ p. 79, fig. 75/r; R. Gassauer, Teracote sucevene. în BCMI. XXVIII,
1 935, p. 1 6 1 , fig. 23, 24; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu Sfântul Gheorghe descoperite la
Suceava, în SCIA, AP, 39, 1 992, p. 37, fig. 2/4.
84 L. Reau, op.cit„ voi. I I I/l i , Paris, 1 958, p. 782.
8 5 Este de remarcat că atributele tradiţionale ale Sfăntului rege Ladislau, spada şi floarea de
genţiană au fost înlocuite în reprezentările din frescă cu securea de luptă. C f. V. Drăguţ, Legenda
„ eroului deji-ontieră " în pictura medievală din Transilvania. în RMM-MIA, 2, 1 974, fig. 1 2.
86 I. Antonescu, Curţile domneşti din Bacău. în „Carpica", II, 1 969, p. 336, fig. 1 1 /2, 5; Al. Artimon,
op. cit g 1 1 , fig. 1 2/ 1 ,2 .

.•
Inedită, î n colecţiile M uzeului Bucovinei, Suceava.

88 Inedită. Informaţie doamna Rodica Popovici, căreia îi mulţumim şi pe această cale pentru
amabilitate.
89 I. Antonescu, op. cit. , p. 3 36-3 37.
90 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Legenda „ eroului defrontieră " în ceramica monumentală din Transilvania
şi Moldova, în SCIVA, 4 1 , 1 990, 2, p. 1 72 , fig. 4.
Un grup de şase cahle, descoperit în aceeaşi locuinţă LV de la Baia, a fost

considerat ca fiind i lustrarea momentului odihnei regelui Ladislau9 1 • Absenţa
securii, atributul S fântului Ladislau, ca şi unele detalii, precum cele două obiecte
voluminoase9 2 (fig. 3/2) sau a unei bâte noduroase ţinute de Ladiva93 (fig. 3/3), ne
fac să considerăm că suntem în faţa unor scene al căror înţeles ne scapă. Chiar şi
autorii descoperirii sunt de părere că aceste şase scene au „o alură întrucâtva
mondenă sau curteană, Ladiva apărând mai degrabă în ipostaza unei domnişoare ce
însoţeşte un cavaler victorios, încarnând idealul dragostei terestre. Din acest motiv
scena poate fi lesne confundată cu cea a perechi lor galante, frecvent întâlnită, după
cum se ştie, pe diverse piese de artă" 94 .
Cahle cu reprezentarea Sfântului rege Ladislau au fost descoperite şi în
Transilvania, în zona locuită de secui, la Cristuru-Secuiesc 95 şi Cecheşti 96 , şi datează
din secolul XV.
Sfinţii apostol i Petru şi Pavel au fost şi ei figuraţi pe cahle descoperite la
Cetatea de scaun a Sucevei97 vechea mănăstire Moldovita98 , curtea boierească de la
Spătăreşti „La Hate"99 . În partea dreaptă a cahlei este ;edat Sfântul Petru, cu faţa
rotundă, barba scurtă, părul scurt şi buclat, tonsură, îmbrăcat într-o mantie amplă şi ţinând
în mâini o cheie uriaşă, atributul său de purtător al cheilor Raiului - Petrus claviger
coeli. În stânga este reprezentat Sfântul Pavel, cu faţa ovală, barbă, părul lung şi
drept, îmbrăcat cu o mantie amplă, ţinând în mâini o spadă, care ne aminteşte de
instrumentul martiriului său 100 • Ambii apostoli sunt figuraţi desculţi (fig. 5/3 ).
Un alt sfănt figurat pe cahle descoperite la Cetatea de scaun 1 01 , Curtea domnească
·
.
m
d S uceava 1 02 , curţi. 1 e bmereştl
·
.
. de l a A rb ore 103 , T od Ireşt1 1 04 ş1. Dragoeşt1
- - 1 05
este
Sfântul Hubertus.
Un chenar dispus oblic faţă de câmp, � ecorat cu o baghetă pe care se
înfăşoară un vrej , încadrează câmpul cahlei. In câmp, un bogat decor vegetal,
compus din copaci cu coroane rotunde şi conice, amintind pădurea unde s-a
91 Ibidem. p. 1 74- 1 79, fig. 7- 1 2 .

92 Ibidem. fig. 9.
9 3 Ibidem. p. I O.
9 4 lh idem . p . 1 79.
95 Benko E. Ughi I , Szekelykereszturi ka(vhacsempek. 15-1 7 szâzad. Bucureşti. 1 984, p. 1 6.
70. fig. 57 60.

'
96 Ibidem. p. 1 7- 1 8, 48, 54, fig. 1 3 .
7
9 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul Colecţiei Romstmfer - ceramicu mon umen tală. în m s.
9x Gh. I. Cantacuzino, op. cit. . fig. 8.
Spătrăr<fl, ti. corn. Vadu Moldovei. jud. Suceava. în CAMNI. V I I I . 1 986, p. 92, fig. 513 .
99 Lia Bătrîna, O. Monoranu, A. Bătrîna. Cercetările arheologice din zona Fântâna .'viare -
1 ' L. Reau, op. cit„ voi . I I I /I I I , Paris, 1 958. p. I 039.

1 0 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„
1 0 2 B. M itrea et alii, Şantierul arheologic Suceam - Cetatea Neamţului. în SCIV, 6, 1 955, 4.
p. 788, fif. 30.
1 0 · P. Oprea. op. cit„ fig. I .
1 04 Paraschiva-Victoria Batariuc. Ceramică monumentală descoperitâ la curţi boiereşti din
judeţu l Suceava. în SCIV A. 45, 1 994, I , p. 80, fig. I 14.
1 0 5 Ibidem.
săvârşit miracolul, în prim-plan, un cerb masiv, în salt, cu o cruce între coame, în

timp ce în partea inferioară a cahlei este înfăţişată o biserică şi în faţa ei, în
veşminte preoţeşti, episcopul de Liege, cel care, vânător pasionat, are în V inerea
Mare viziunea unui cerb cu o cruce între coame -Sfântul Hubertus 1 06 (fig. 81 1 , 2).
Neţinând cont de iconografia reprezentării, scena a fost considerată recent drept
„cea mai veche imagine despre oraşul Suceava, cunoscută până astăzi" 1 07 .
*
Cahlele decorate cu motive religioase sunt deosebit de numeroase, având

diverse surse de inspiraţie, Vechiul Testament, viaţa Fecioarei Maria, viaţa
pământească a lui Iisus Hristos, o serie de povestiri hagiografice.
Ceea ce trebuie remarcat este faptul că cele mai numeroase cahle decorate cu
subiecte inspirate de povestiri religioase datează din secolul XV, mai precis, din a
doua jumătate a acestui secol şi din primele deceni i ale celui următor. Odată cu
Renaşterea, pe plan central-european, cahlele cu subiecte rel igioase vor fi mai puţin
utilizate, acum fiind folosite reprezentările alegorice ale artelor liberale, ale celor
cinci simţuri, ale zilelor şi anotimpurilor, ale virtuţilor şi viciilor, cât şi ale unor
eroi din mitologia antică 1 08 . În cazul Moldovei din secolul al XVI şi mai ales din
secolul XVII, predomină cahlele cu motive geometrice şi mai ales vegetale,
reprezentările unor scene religioase fiind mai puţin frecvente.
Demn de reţinut este faptul că, deşi descoperite într-o ţară ortodoxă, cea mai
mare parte a scenelor cu subiecte inspirate din istoria sacră sunt executate conform
gustului occidental, în limitele iconografiei catolice, ceea ce indică clar sorgintea
lor central-europeană.
Conform mentalităţii medievale occidentale, toate personajele s cenelor sacre
sunt considerate contemporane cu cei care le executau şi, în consecinţă, sunt
îmbrăcate după moda gotico-burgundă, cu pantaloni strânşi pe picior, tunici scurte
cu falduri dese, mantii ample, solerets a la Poulaine, armuri canelate, coifuri
Bacinet. Aşa îi vedem figuraţi pe regele evreu David, pe Sfinţii Gheorghe şi
Ladislau, pe prinţesa din cetatea Berytului, cea pusti ită de balaur. Chiar şi Fecioara
Maria este drapată într-o amplă rochie de aparat, şi nu în maforionul tradiţional .
Dar nu numai veşmintele sunt de tradiţie central-europeană.
Scena Bunei Vestiri , prezentând-o pe Maria în faţa unui lutrin, se
îndepărtează de cele două reprezentări bizantine: Fecioara la fântână sau torcând 1 09 ,
şi se încadrează tratărilor de la nord de Alpi, care plasează evenimentul într-un
interior bogat mobi lat 1 1 0• Şi figurarea copilului gol, ţinând o cruce în mâini şi
0
1 6 L. Reau, op. cit. . voi. I I I/ l i , Paris, 1 958, p. 659-66 1 .
0
1 7 E. I . Emandi, M . Şt. Ceauşu, Contribuţii de morfologie urbană la cunoaşterea istoriei
oraşului Suceava. 1 388-1 988. în „Suceava", XV, 1 988, p. 1 1 2 .
I� . .
Rosemane Franz, op. cit., p. 72.
1 09 G . Mil let, Recherches sur I ' iconographie de / 'evangile aux XJV-e, XV-e et XVJ-e siecles,
Paris, 1 960, p. 6 7-92; I . D. Ştefănescu, iconografia artei bizantine şi a picturii feudale româneşti,
Bucureşti, 1 973, p. 90-91.
10
1 L . Reau, op.cit .. voi . I I/I, Paris, 1 957, p. 1 78- 1 86.
pogorând spre Maria pe un fascicul de raze, o aluzie la Întrupare, este o reprezentare

mai puţin frecventă, apărând în lucrările unor pictori germani 1 1 1 sau flamanzi , cele
mai cunoscute opere de artă unde întâlnim ilustrată o asemenea tratare fiind
retablul Merode, datorat pictorului Roger Campin 1 1 2 , şi Buna Vestire din Aix, a
maestrului Bunei Vestiri din Aix 1 1 3 . Cum asemenea reprezentări sunt diferite de
cele obişnuite, putem presupune că acei care au desenat modelul pentru cahlele cu
acest subiect au cunoscut una dintre lucrările menţionate mai sus.
1 1 4,
Fecioara în glorie, tronând, nu este nici ea o temă de tradiţie bizantină, în
timp ce Maria cu P runcul Iisus gol, ţinut pe genunchi şi întinzând mâinile spre
mărul oferit de mama Sa, este o reprezentare catolică 1 1 5 , întâlnită atât în pictură, cât
şi în sculptură.
Înfruntarea dintre Sfântul Gheorghe şi balaur, cea mai frecventă reprezentare
legată de legenda acestui sfânt, nu este o temă iconografică bizantină, nefiind
menţionată în Erminiile lui Dionisie din Fuma 1 1 6 , ci s-a născut în Orient, în Siria,
Palestina şi la copţii din Egipt, de unde a trecut la Constantinopol şi apoi s-a
răspândit în Occident, unde a fost popularizată de Legenda aurea a lui Jacoppo da
Varazzo 1 1 7 • Sub influenţa eposului cavaleresc, sfântul este figurat asemenea unui
cavaler, îmbrăcat în armura sa ca un tânăr elegant de la curtea burgundă, care, în
căutare de isprăvi vitejeşti, luptă cu forţele răului pentru a salva pe cei slabi şi
asupriţi. Cahlele cu reprezentări ale înfruntării dintre Sfântul Gheorghe şi balaur
apar încă din secolul XIV, în Ungaria 1 1 8 , le întâlnim în secolele XV şi XVI în
Cehia 1 1 9 , Polonia 1 20 , Transilvania 1 2 1 , diferite de cele descoperite în Moldova, dar
degajând acelaşi spirit gotic, central-european, în tratarea subiectului, ca o
înfruntare cavalerească dintre sfânt şi monstru, dar şi într-o serie de amănunte
precum, armurile, costumele, harnaşamentul
Sanctificat în anul 1 1 92, sărbătorit de biserica catolică la 27 iunie, Sfântul
Ladislau devine un adevărat palladium al casei regale maghiare, în onoarea căruia
111
Lucrarea lui Johann Koerbecke din anul 1 457, păstrată până la cel de-a doilea Război
Mondial la Chicago Art lstitut, cf. H. Tietze, Europăischer Ma/erei in Amerika. Viena, 1 93 5 . p. 1 96.
1
1 2 R . Genai lle, Enciclopedia picturii .flamande şi olandeze, Bucureşti, 1 975, p. 49.
1 13
Le Larousse des grand� peintres. Paris. 1 975, p. 234.
1
1 4 L. Reau, op. cit .. voi . I I/I. Paris. 1 957, p. 56. 72-73 , 92-93 .
1 15
Mărul din mâna Pruncului I isus face aluzie la păcatul lui Adam. spălat de sângele
Mântuitorului, cf. L. Reau, op. cit. . p. 1 00.
1 1
6 Dionisie din Fuma, Carte de picturâ. Bucureşti. 1 979. p. 2 1 7-2 1 8 ; Erminia picturii
hizantine. M itropolia Banatului, f.a .. p. 229-23 1 , 26 1 .
1 17
L. Reau, op. cit .. voi. I I I/ l i , Paris. 1 958, p. 5 7 1 -573.
1
1 � Mezosine Kozak Eva, op. cit.. fig. 1 l i .
11 Chechach a na Morave, Bmo. 1 968.

9 V. Nekuda. K veta Reichertova. Stredoveke keramika v
p. LXIX/2; XCV I I I/ I ; Julie Richterova. op. cit. . p. 32-35. fig. 35-3 7.

1 20
M. Zemigala. Ogrzewanie piecowe na zamku Boleslawrn nad Prosna. XIV XI'// w. în
„ActaArchLodz". 33, 1 987, fig. 94, 95; Maria Dabrowska. Kafle i piece ka/lowe w Polsce do ko1ica
XVIII wieku, Varşovia, 1 987. pi. 1 7/3 fig. 6 1 .
,
121
Ştefan Pascu, Meşteşugurile din Transilvania pânâ în secolul al XVI-iea, Bucureşti. 1 954.
p. 1 9 1 . fig. 2 1 ; Benko E. Ughiy I, op. cit. . p. 53-54. fig. 1 2 .
se ridică catedrala din Oradea, unde a fost înmormântat. I-au fost dedicate
numeroase reprezentări p lastice, precum statuia ecvestră de la Oradea, operă a
fraţilor Martin şi Gheorghe din C luj , sau lungi cicluri realizate în frescă 1 22 • Legenda
subliniază contribuţia sfântului în urmărirea duşmanilor, aceştia fiind, pe rând,
pecenegu, pecenegu ş1 cuman1 1 , cuman11, iar mai tarzm tatam 1 2 3 .
, , , , , • • ' ' ' ' A ' - ' •
Din studierea hărţii cu răspândirea reprezentărilor în frescă a legendei

Sfântului Ladislau în spaţiul regatului medieval maghiar a rezultat că acestea se
întâlnesc în trei localităţi din Ungaria, în cincisprezece din Slovacia, zece din
Transilvania şi în una în Slovenia 1 24 , sfântul fiind considerat un adevărat „erou de
frontieră", apărător al hotarelor regatului 125 • Cele mai timpurii reprezentări în frescă ale
acestei legende se situează în jurul anului 1 300 (Szalonna) sau 1 300-1 320 (Ocsa) 1 26 ,
iar printre cele mai târzii sunt cele de la Mihăileni şi Dârj iu, din 1 4 1 9 1 2 7 . Din sculptură
şi frescă, reprezentarea legendei Sfântului rege Ladislau va trece şi în ceramica
monumentală, cele mai vechi cahle cunoscute fiind cele descoperite în Moldova.
Prăznuit de biserica catolică la 3 noiembrie, Sfântul Hubertus, episcop de
Liege, a trăit în secolul VI, legenda sa, contaminată cu legenda altui sfânt vânător,
Eustaţiu, cristalizându-se în secolul XV 1 28 . Sfânt catolic prin excelenţă,
reprezentările cu Sfântul Hubertus ţin de iconografia central-europeană.
Cahle decorate cu scene inspirate de istoria sfântă, de factură catolică, deci de
sorginte central-europeană, au fost descoperite în Moldova în medii diverse: case
de orăşeni, curţi domneşti şi boiereşti, cetăţi, mănăstiri .
S-a susţinut că prezenţa unor cahle decorate cu subiecte inspirate de
iconografia catolică indică prezenţa în acele locuri a unei populaţii care aparţinea
acestei confesiuni 1 29 , or descoperiri de cahle cu asemenea subiecte în cuprinsul
unor curţi domneşti sau cetăţi infirmă aceste ipoteze. Dacă unele case de orăşeni,
cum ar fi cele de la Baia, pot fi atribuite, cu un anumit grad de probabilitate,
populaţiei catol ice, iar prezenţa cahlelor decorate cu motive i nspirate de
iconografia catolică este firească, descoperirea unor asemenea cahle în cuprinsul
unor complexe legate strict de populaţia românească indică clar că aceste subiecte
sunt receptate şi acceptate în mediul ortodox, pentru mesajul lor general creştin,
unele motive decorative cunoscând numeroase variante şi tratări simplificate, cum
1 22 Vlasta Dvofakova, La legende de Saint ladislas decouverte dans l 'eglise de Velka lomnica.
lconographie, style et circonstances de la diffusion de cette legende, în RM M-MIA, 4, 1 974, p. 25--42;

V. Drăguţ, op. cit., p. 24-2 5 .
12 3 Ibidem, p. 30.
1 24 Ibidem. p. 2 2
2
1 5 Ibidem, p. 3 8 .
1 6
2 Ibidem, p. 22.
1 27 Ibidem.
1 2 8 L. Reau, op. cit„ p. 659.
1 29 Prezenţa unor fragmente de cahle decorate cu scene inspirate de iconografia catolică a fost
considerată un indiciu al existenţei în locul descoperirii a bisericii catolice din Iaşi, din Evul Mediu.
Cf. Stela Cheptea, Situl romano-catolic din laşi, comunicare susţinută la cea de a XXVI-a sesiune
naţională de rapoarte privind rezultatele cercetărilor arheologice din anul 1 99 1 , I aşi, 1 5- 1 7 mai 1 992.
ar fi de pildă legenda Sfăntului Gheorghe care la Suceava va cunoaşte, în secolul XV,

circa opt variante l 30 , fapt care vorbeşte despre preferinţa arătată acestor teme decorative.
Căile de difuzare a acestor motive de inspiraţie religioasă, de sorginte central
europeană, au trecut, pentru a ajunge în Moldova, prin Ungaria şi Transi lvania.
Tineri moldoveni care plecau să înveţe o meserie sau să îşi fac ă călătoria de calfă,
meşteri itineranţi din Europa centrală şi negustori au permis circulaţia unor modele
de cahle create în E lveţia, Germania, Austria sau Ungaria şi pătrunderea acestora în
Moldova, unde au fost folosite ca atare sau remodelate după gustul local .
Publicarea cahlelor care se păstrează în colecţii le muzeelor din Transilvan ia va
permite stabilirea căilor de difuzare a motivelor central-europene în teritoriile
româneşti . Creaţi i ale spaţiului central-european, sobele din cahle vor fi
ornamentate şi în ţările în care au fost transplantate, cu acel eaşi mari teme
decorative ca şi în zonele lor de baştină, motive decorative prezentate ca atare sau
într-o gamă diversă de variante, simplificate sau recompuse, în funcţie de gustul şi
geniul creator ale celor care le-au produs şi le-au comandat.
Acest studiu a apărut în „Ars Transsi lvaniae", IV, 1 994, p. 1 1 5- 1 34.
1 3 0 Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle rn Sfântul GheorRhe desrnperite la Sucearn. in SCIA.

AP, 39, 1 992, p. 3 3-37.
F ig. l . 1, cahlă cu Susana şi bătrânii, descoperită la Suceava, după I . Nestor et al i i ; 2 ,

cahlă cu regele David, descoperită la Baia, după Eugenia Neamţu.
2
Fig. 2 . I , fragment de cahlă cu încoronarea Fecioarei, descoperit la Suceava, după K. A . Romstorfer;
2, cahlă cu Buna Vestire, descoperită la Baia, după Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea.
Cahle decorate cu subiecte religioas
e descoperite în Moldova
1 29
2 3
Fig. 3. 1, cahlă cu Fecioara cu Prun cul l
i u descoperită la ucea a· 2-3,
cahle cu , odih na rege lui Ladi Iau", de
cope rite la Baia , după Lia Bătrîna, . Bătrî
na.
)l
.I
I
3
Fig. 4. 1 , fragment de cahlă cu Închinarea magilor descoperit la Suceava, după Mărioara Nicorescu;
2, 4, cahle cu Sfântul Gheorghe descoperite la Vaslui, după Rica Popescu; 3, cahlă cu Magul
Balthasar, descoperită la Iaşi, după N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu.
Cahle decorate cu subiecte religioase descoperite în Moldova 131
I 2
3
Fig. 5. I, cahlă cu fântul Ladislau, descoperită la Bacău, după Al. Artimon; 2, cahlă cu fântul
Gheorghe descoperită la uceava, după I . Nestor et alii· 3, cah lă cu finţii Apo toli Petru şi
Pavel, descoperită la Spătăreşti, după Lia Bătrîna, O. Mornoranu, A. Bătrîna; 4, fragment de
cahlă cu Crucificarea, descoperit la l aşi, după . . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu.
. ·'
:"!
„(
„.
�
I ; . ·'
I
. . : .·:·
· ·; · · ·
. . .. .. . •:.. ·· ··· ·· ·
,f
2
Fig. 6. 1, cahlă cu Sfântul Gheorghe descoperită la Suceava, după M . D. Matei, E. I . Emandi;
2, cahlă cu lupta dintre S fântul Ladislau şi cuman, descoperită la Baia, după Lia Bătrîna, A. Bătrîna.
2
Fig. 7. I , 2, cahle cu fân tul Gheorghe de coperite la uceava, după R. Popa,
Monica Mărgineanu-Câr toiu şi Para chiva-Vi t ria Batariuc.
2
F ig. 8. I, cahlă cu Sfântul H ubertus, descoperită la Suceava, după B . M i trea et alii;
2, cahlă cu Sfântul H ubertus, descoperită la Drăgoieşti, după R . Gassauer.
CAREEAUX DE POE LE D E CORE S AUX SUJETS RELIGIEUX

D E COUVERTS EN MOLDA VIE
R E SUM E
Des recherches archeologiques, effectuees pendant un siecle en Moldavie, eurent comme

resultat la decouverte d'une grande quantite de carreaux de poe te avec un vaste repertoire decoratifs :
des motifs geometriques, vegetaux, zoomorphes, heraldiques, des scenes inspirees d e la v i e d e cour,
des sujets religieux.
L'etude ci-dessus se propose de presenter des carreaux de poete avec des sujets religieux
decouverts en M oldavie.
Comme surce d' inspiration dans la realisation des motifs decoratifs, ii y a l 'Ancien Testament,
la vie de la Sainte Vierge, la vie terrestre de Jesus, des legendes hagiographiques.
II y a des carreaux inspires de l 'Ancien Testament avec la representation du roi David ( Baia et
Suceava, fig. 1 /2 ) et Susanne et Ies vieillards (Suceava, fig. 1 / 1 ). De la vie de Sainte Vierge sont
inspires des carreaux avec l ' Annonciation ( Baia, Cotnari , Suceava, fig. 2/2), La Vierge et l ' Enfant
( Suceava, fi g. 3/ 1 ) ou le Couronnement de Marie (Suceava, fig. 2/ 1 ). De la vie terrestre de Jesus ii y a
l 'Adoration des Rois Mages ( laşi et Suceava, fig. 4/ 1 , 4), le Jugenment de Pi lat (Suceava), la
Crucification (laşi, fig. 5/4). Les legendes hagiographiques ont inspire Ies carreaux de poele avec
Saint Georges (Suceava, Baia, Bacău, Vaslui fig. 4/2,3; 512; 6/ 1 ; 71 1 ,2), le Saint roi Ladislas
(Suceava, Bacău, Bomiş Neamţ, Baia fig. 5/ I ; 6/2), Saint Hubert (Suceava, Arbore, Todireşti,
Drăgoieşti, fig. (/ I , 2), Ies Saints Apotres Pierre et Paul (Suceava, l 'ancien monastere Moldoviţa,
Spătăreşti, fig. 5/3 ).
Les plus nombreux carreaux de poete decores aux sujets religieux datent du XV-e siecle et de
la premiere motie du siecle suivant, mais pendant la seconde motie du XVI-e siecle et des XVII-e
siecle seront predominants Ies carreaux de poete aux moti fs geometriques et vegetaux.
La p lupart des scenes aux sujets inspires de l 'histoire sainte ont ete executees conformement
au golit occidental, dans la l imite de l ' iconographie catholique.
Les carreaux de poele decores aux motifs religieux sont extremement nombreux, etant
decouverts en divers milieux: maisons urbaines, cours princieres et de boyards, monasteres, citadel les.
Leur presence, tant dans le mi lieu catholique que dans le milieu orthodoxe, nous montre que
pendant la Moyen Â ge en Moldavie ces motiifs decorati fs ont ele partout acceptes, pour leur message,
generalement chretien.
Fig. I . I , Carreau de poele avec Susana et Ies vieillards, decouvert a Suceava, d'apres I. Nestor
et alii ; 2. Carreau de poele avec le roi David, decouvert a Baia, d' apres Eugenia Neamţu.
Fig. 2. I , Fragment de carreau de poele avec le Couronnement de la Vierge, decouvert a
Suceava, d'apres K. A. Romstorfer ; 2, carreau de poele avec l ' Annonciation, decouvert a Baia,
d'apres Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea.
Fig. 3. 1 , Carreau de poele avec la Vierge avec l ' En fant Jesus decouvert a Suceava : 2-3.
carreaux de poele avec "le repos du roi Ladislau", decouverts a Baia, d' apres Lia Bătrâna, A. Bătrâna.
Fig. 4. I , Fragment de carreau de poele avec la Veneration des mages, decouvert a Suceava.
d' apres Mărioara Nicorescu ; 2, 4 ; carreaux de poele avec le Saint Georges decouverts a Vaslui.
d'apres Rica Popescu ; 3, carreau de poele avec le mage Balthasar, decouvert a laşi, d'apres N. N. Puşcaşu.
Voica Maria Puşcaşu.
F ig. 5 . I , Carreau de poele avec le Saint Ladislau, decouvert a Bacău, d'apres Al. Artimon ;
2, carreau de poele avec le Saint Georges, decouvert a Suceava, d'apres I . Nestor et alii ; 3, carreau
de poele avec Ies Saints Ap6tres Pierre et Paul, decouvert a Spătăreşti, d'apres Lia Bătrâna,
O. Monoranu, A. Bătrâna ; 4, fragment de carreau de poele avec la Crucifixion, decouvert a Iaşi, d'apres
N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu.
Fig. 6. I , Carreau de poele avec le Saint Georges decouvert a Suceava, d'apres M. D. Matei,
E. I. Emandi ; 2, carreau de poele avec la lutte entre le Saint Ladislau et le Couman, decouvert a Baia,
d'apres Lia Bătrâna, A . Bătrâna.
Fig. 7. I , 2, Carreaux de poele avec le Saint Georges decouverts a Suceava, d'apres R. Popa,
M onica Mărgineanu-Cârstoi u et Paraschiva-Victoria Batariuc.
F ig. 8. L Carreau de poele avec le Saint Hubertus, decouvert a Suceava, d'apres B. M i trea
et alii ; 2, carreau de poele avec le Saint H ubertus, decouvert a Drăgoieşti, d'apres R. Gassauer.
DESCOPERIRI INEDITE DE CERAMICĂ
MONUMENTALĂ LA SUCEAVA
Este cunoscut faptul că, încă de la sfârşitul secolului XIV, o parte a biserici lor
din Moldova au avut faţadele împodobite cu un brâu alcătuit din discuri, flori
crucifere şi cărămizi simple şi/sau smălţuite, dispus sub corni şă, în jurul ocniţelor şi
al ferestrelor şi la mij locul zidului, care, în funcţie de orele zilei, devine o podoabă
policromă a construcţiei, la original itatea monumentelor din teritoriul est-carpatic o
contribuţie semnificativă având-o şi decoraţia ceramică.
Singurul monument decorat cu ceramică, care a ajuns până la noi, este
biserica Sfânta Treime din Siret, ctitoria voievodului Pentru I 1 , dar descoperiri de
ceramică monumentală, datând de la sfârşitul secolului XIV şi începutul celui
următor, au fost făcute la Tulova - Vornicenii Mari 2 , Suceava3 , Cetatea Albă4 ,
vechile mănăstiri de la Humor5 şi Moldoviţa6 , Iaşi 7 , Cotnari 8 , Orheiul Vechi 9 ,
mănăstirile Bistriţa 1 0 şi Neamţ 1 1 •
Folosirea ornamentaţiei ceramice va cunoaşte maxima sa dezvoltare în timpul
domniei lui Ştefan cel Mare, când mai toate bisericile ctitorite de ilustrul voievod, şi
nu numai ele, vor fi împodobite cu un adevărat ansamblu de ceramică: discuri,
butoni, cărămizi smălţuite: Probota I 1 2 , Putna 1 3 , Pătrăuţi, Bădeuţi 14 , Sfăntu Ilie, Voroneţ,
1
Corina Nicolescu, Începuturile ceramicii monumentale în Moldova. în Omagiu lui George
Oprescu cu prilejul împlinirii a 80 de ani, Bucureşti, f.a., p. 3 73-394, fig. 1 .
2 M . D. Matei, E. I . Emandi, O ctitorie din secolul al XI V-iea a vornicului Oană de la Tu/ova.
în SCIA. AP, 32, 1 985, p. 7-8, fig. 4/4, 5 .

3 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, Descoperiri arheologice la Suceava - contrihuţii
la cunoaşterea topografiei oraşului medieval. în „Suceava", X V I I-XIX, 1 990- 1 992, p. 44, fig. 915
4 B. Slătineanu, Ceramica românească. Bucureşti, 1 938, p. 52, nota 2 .
5 V. Vătăşianu, Istoria artei feudale în ţările române, v o i . I , Bucureşti, 1 959, p . 399; Corina
Nicolescu, op.cit.. p. 3 86, nota l; M. D. Matei, E. I. Emandi, op. cit. p. 8 şi nota 1 4.

6 Corina Nicolescu, op. cit. . p. 3 86, nota 3 ; Gh. I . Cantacuzino, Vechea mănâstire a Moldol'i(ei
.
în lumina cercetârilor arheologice, în BM I. 3, 1 97 1 , p. 82, fig. 7 .

7 N. N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, Mărturii de civilizaţie ş i urhanizare mediernlâ
descoperite în vatra istoricâ a laşilor, în RMM-MIA. 2, 1 983, p. 23, fig. I O.

� B. Slătineanu, Ceramica de la Cotnari. l i , în RRF. VI, 1 939, 6, p . 5 76-5 77, fig. 1 8 .
9 G. D. Smirnov, Archeologikeskie issledovanii Starogo Orheja. în KS, 1 955, nr, 56, p. 27. 29.
0
1 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, O locuinţa domnească de la Alexandru cel Bun. în RMM-MIA. 2,
1 975, p. 75-78, nota 47, fig. 3/a şi 3/b.
1 1 R. Heitel, Cercetâri arheologice efectuate la mânâstirea Neam(. în M M S. 1 962. 5-6.
p. 3 3 1 -332. fig. 4, 5 .
1 2 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, O primă ctitorie şi necropolei voievodală datoratâ lui Ştefan cel
Mare: Mănâstirea Prohota, în SCIA. AP, 24, 1 977. p. 2 1 3 .
op. cit„ �- 387, fig. 9/d, 1 1 /c, d.

1 3 I . Nestor et alii, Şantieml arheologic Suceam. în „Materiale". V, p. 6 1 3 ; Corina Nicolescu.
4 K. A. Romstorfer, Aus den Mitteilungen der k.k. Central-Commission (Fortsetzung a11.1· dem
Jahrhericht 1898). în JBLM. 1898. p. 1 1 2- 1 1 3 . fig. I ; Paraschiva-V ictoria Batariuc, Decorul ceramic
Vaslui 1 5 , Sfântul Nicolae - Iaşi 1 6 , Sfântul Gheorghe - Hârlău, Bălineşti, Dorohoi,

Popăuţi, Probota I I 1 7 , Cetatea de scaun a Sucevei 1 8 , Borzeşti, Războieni, S fântul
Ioan - Piatra Neamţ, mănăstirile Tazlău şi Neamţ, toate acestea au avut un decor
ceramic, mai mult sau mai puţin bogat.
Au fost folosite cărămizi smălţuite, discuri cu decor geometric şi/sau figurativ,
butoni pătraţi şi triunghiulari, plăci pavimentare.
În secolul XVI faţadele bisericilor vor fi tencuite, pentru a fi acoperite cu
frescă, astfel că decorul ceramic va fi mai puţin utilizat. Ultimul monument ajuns
până la noi, datând din secolul XVI, decorat cu discuri şi butoni, va fi biserica
Sfântul Gheorghe din Suceava, ctitoria voievozi lor Bogdan al Iii-lea şi Ştefan cel
Tânăr ( 1 5 1 4- 1 522) 1 9 , ornamentaţia ceramică a paramentelor fiin d reluată la
sfârşitul secolului XVI şi în prima j umătate a secolului XVII 20 •
Despre decorul ceramic al monumentelor din Moldova s-a scris relativ mult,
numeroşi cercetători vorbind despre acest procedeu decorativ atunci când au
descris, din punct de vedere arhitectural, monumentele respective21 . Excepţie fac
Barbu Slătineanu şi Corina Nicolescu, primul alcătuind un repertoriu al
monumentelor decorate cu ceramică22 , iar Corina Nicolescu încercând o clasificare
şi o periodizare ale acestui procedeu ornamental, întâlnit mai cu seamă la
monumentele de la răsărit de Carpaţi în Evul Mediu 2 3 .
Dacă până acum a fost publicat decorul ceramic al monumentelor care au
supravieţuit până în zilele noastre ori al celor cercetate prin săpături arheologice, în
schimb au rămas inedite câteva descoperiri făcute de-a lungul t impului la Suceava
al bisericilor ctitorite de Ştefan cel Mare, comunicare prezentată la sesiunea Muzeului Bucovinei,
Suceava, 11- 1 2 apri lie 1 992.
1 5 Al. Andronic, I. Ioniţă, F lorentina Banu, Şantierul arheologic Vaslui, în „Materiale". V I I I ,
1 962, p . 799-800, fi g . 4/4. Biserica actuală este o refacere d i n anul 1 820, ctitorită d e Maria
Cantacuzino, cu paramentul restaurat între 1 922- 1 92 5 .
6
1 C. I . Istrati, Biserica şi podul din Borzesci, precum şi o ochire relativă la bisericile lui
Ştefan cel Mare. în AARMSI, seria I I , t. XXIV, 1 904, p. 48, 5 3-54, pi. X X V I I şi fig. 1 1 . B i serica
actuală, inclusiv decorul ceramic, sunt refăcute de Lecomte de Nouy.
1 7 Corina Nicolescu, F lorentina Jipescu, Din trecutul mănăstirii Probata. în SCIA 1 -2 , 1 956,
p. 297, fig. 3-9; Lia Bătrîna, A . Bătrîna, op. cit„ p. 225, fig. 1 2.
1 8 K. A . Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă p e temeiul propriilor cercetări.făcute între 1 895
şi 1 904, Bucureşti, 1 9 1 3 , p. 79-80, fig. 78.

1 9 I, Caproşu, Vechea catedrală mitropolitană din Suceava - biserica Sfântul Ioan cel Nou,
Iaşi, 1 980, p.47.

20 Paraschiva-Victoria Batariuc, Decorul ceramic al monumentelor din Moldova medievală
(secolele XI V-X VII), în SCIA AP, 42, 1 995, p. 3-1 7 .

2 1 Ibidem, cu bibliografia problemei .
22 B. S lătineanu, Ceramica feudală românească şi originile ei, Bucureşti, 1 958, p. 84-90.
2 3 Corina Nicolescu, Decorul mănăstirii Neam( în legătură cu ceramica monumentală din Moldova
în secolul al XV-iea, în SCIA 1 -2, 1 955, p. 1 1 2; eadem, Începuturile ceramicii monumentale în Moldova,
în Omagiu lui George Oprescu, Bucureşti, f.a„ p. 390; Corina N icolescu, Florentina Jipescu, op.cit„ p. 297.
Descoperiri inedite de ceramică la Suceava 1 39
şi în împrejurimi, descoperiri fortuite sau rezultate în urma cercetărilor sistematice.

Ne propunem, în ceea ce urmează, să prezentăm aceste descoperiri, care se
păstrează în colecţii le Muzeului Naţional al Bucovinei, Suceava.
Săpături arheologice întreprinse în anii 1 954 şi 1 956 în punctul Şipot24 din
oraşul Suceava au dus la descoperirea vestigiilor unei biserici din piatră, de plan
triconc, cu dimensiunile apropiate de cele ale bisericii din Bădeuţi 25 , datând din timpul
lui Ştefan cel Mare şi care avea hramul Sfânta Paraschiva 26 . Aici, la Şipot, au fost
descoperite un fragment de disc smălţuit în verde ocru şi decorat cu o roată solară
cu braţele curbate, tip „vârtej", încadrată de o torsadă (fig. 1 /6) şi un al doilea
fragment de disc, smălţuit în verde smarald, decorat cu un cerb păşind spre dreapta
(fig. 1 /8). Se pare că în altar a existat un pavaj alcătuit din cărămizi romboidale,
smălţuite în verde, dispuse en losange , deoarece aici au fost găsite asemenea obiecte 27 .
În anul 1 975, când întreaga zonă de la Şipot a fost distrusă pentru a se construi
un teren de tenis, în perimetrul unde se aflau ruinele biserici i Sfânta Paraschiva, au
apărut fragmente de cărămizi smălţuite în albastru de peruzea, de formă prismatică,
având la bază un trapez28 .
Discuri decorate cu roata solară „vârtej" şi cu cerb au mai fost descoperite la
Cetatea de scaun a Sucevei 2 9 , la biserica de la Bădeuţi 30 şi la curtea boierească de la
Spătăreşti „La Hate"3 1 , în timp ce cărămizi prismatice smălţuite în albastru de
peruzea se întâlnesc la ctitoria de la Tulova - Vomiceni i Mari a vomicului Oană32 ,
la biserica de la Orheiul Vechi 33 , vechile mănăstiri de la Humor34 şi Moldoviţa 35 , la
Cetatea de scaun a Sucevei 3 6 , fiind folosite în secolele XIV-XV. Prezenţa acestor
24 B. Mitrea et alii, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului. în SCIV. 6, 1 95 5 , 3--4,
p. 777-779; T. Martinovici, Şt. Olteanu, Şantierul Suceava. în „Materiale". VI, 1 959, p. 687, fig. 5 .
Ioan A. Solcanu confundând capela de lemn de pe Câmpul Şanţurilor de lângă Cetatea de scaun a
Sucevei cu biserica de zid din vremea lui Ştefan cel Mare de la Şipot, consideră că această din urmă a
avut hramul Sfântul Dumitru, fi ind cea menţionată de Grigore Ureche ca ridicată de Ştefan cel Mare,
şi o plasează lângă cetate. C f. I. A. Solcanu, Motivaţii etice şi ideologice ale actului ctitoricesc la Ştefan
cel Mare. în A I I A. l aşi, XXIV / I , 1 987, p. 1 3 8 şi nota 2, unde este citată toată bibl iografia referitoare
la biserica de la Şipot !
25 G. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare. în BC M I , XVIII, 1 925. p. 23-27; Repertoriul
monumentelor şi obiectelor de arfă din timpul lui Ştefan cel Mare. Bucureşti, 1 958, p. 5 7-60.
26 I . Zugrav, Un tetraevanghel, manuscris slavon. de la biserica astăzi dispărută. Cuvioasa
Paraschiva din Suceava, în M M S. 1 964, 9- 1 0, p. 475--483.

2 7 B. Mitrea et alii, op.cit. . p. 778.
2 8 Observaţii personale ale autorului, martor al acestui sacri legiu.
29 K. A. Romstorfer, op.cit„ p. 78-80, fig. 78/a; Paraschiva-V ictoria Batariuc, op. cit. . fig. 21 1 3 .
3 0 Inedite. Informaţie doamna Lia Bătrîna, căreia îi mulţumim şi pe această cale.
3 1 Inedite. Informaţie doamna Lia Bătrîna. Pentru descoperi rile de la Spătăreşti cf. Lia Bătrîna,
O. Monoranu, A. Bătrîna, Cercetările arheologice din zona Fântâna 1Hare - Spătâreşti. com. i ·adu
Moldovei. jud. Suceava. în C AMNI, V I I I , 1 986. p. 92.
3 2 M . D. Matei, E . I. Emandi, loc. cit.
3 3 G. D. Smirnov, loc. cit. .
34 V. Vătăşianu, op.cit„ p . 399; Corina Nicolescu, op. cit„ p . 386, nota I .
1 � Ibidem. p. 386, nota 3 ; Gh. I . Cantacuzino, op.cit„ p. 82, fig. 7.
36 B. Slătineanu, op.cit„ pi. V; Corina Nicolescu. op. cit. . p. 385.
obiecte la Şipot - discuri şi cărămizi smălţuite de faţadă - probează că biserica

Sfânta Paraschiva a fost construită în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, în
perioada 1 487- 1 496, deoarece după această dată se va renunţa la discurile cu decor
figurativ 3 7 •
Cercetări arheologice efectuate în anul 1 954 la mănăstirea Zamca3 8 au dus la
descoperirea a două fragmente de discuri smălţuite. Pe un fragment smălţuit în
galben crom este figurat un cerb, cu coame rămuroase şi cu funie legată de gât,
păşind spre dreapta (fig. 1 /7), iar cel de-al doilea fragment, verde smarald, este
ornamentat cu o roată solară de tip „vârtej", mărginită de o torsadă. Găsirea celor
două fragmente de discuri la mănăstirea Zamca trebuie coroborată cu o altă
descoperire, făcută aproximativ în aceeaşi perioadă, la circa 2 00 m vest de actuala
clădire, pe marginea platoului dinspre râpa care coboară spre p ârâul Şcheianca.
Aici au fost găsite mai multe cărămizi hexagonale smălţuite în verde închis, fixate
mtr-un pat d e mortar3 9 .
A
Descoperirea acestor fragmente de discuri smălţuite, cât şi cărămizile

pavimentare, vin să sugereze existenţa în zonă a unui monument, probabi l o
biserică, construită la sfârşitu l secolului XV, mai precis între 1 487-1 49640 .
Ştiut fiind că armenii au primit, încă din anul 1 40 1 , de la voievodul Alexandru
cel Bun dreptul de a avea o episcopie proprie, la Suceava, „în cetatea noastră"4 1 şi
că zona de vest a oraşului era locuită mai cu seamă de această populaţie42 , mai
există şi astăzi aici o „stradă Armenească'', nu este exclus ca, pe locul unde la
începutul secolului XVII a fost construită biserica Sfântul Auxentie şi mai apoi
complexul mănăstiresc, să fi existat o biserică mai veche, posibil de lemn, cu
decoraţie ceramică. Cercetări arheologice efectuate la curtea vomicului Oană la
Tulova43 sau la reşedinţa boierească de la Spătăreşti 44 au arătat că decorul ceramic
nu era un atribut exclusiv al arhitecturii de zid, că şi construcţiile de lemn
beneficiau de acest sistem de ornamentare.
De fapt, descoperirea cărămizilor pavimentare i-a permis lui Grigore Foit să
emită ipoteza că amintita pardoseală trebuie pusă în legătură c u vechea biserică a
3� Paraschi va-Victoria Batariuc, op. cit. .

Jx B . M itrea et alii, op. cit„ p . 793-797; N. Constantinescu, Precizări în legătură c u data
construirii mănăstirii armeneşti Zamca - Suceava. în SCIA, 2, 1 96 1 , p. 364, 366, fig. 2 . Despre
descoperirile din secolul XV se specifică „cu ocazia sondajului din 1 954 a fost găsită şi o ceramică
datând din a doua jumătate a veacului al X V- iea, fapt care pledează pentru o continuitate de viaţă în
cursul acestui veac şi în cele următoare", cf. N. Constantinescu, op.cit„ p. 366.
39 Gr. Foit, Monumente de cultură armeană ale Sucevei. în „Suceava", X I -X I I , 1 984- 1 985,
p. 74, nota 2 2 .
·
4 0 parase h 1va- v 1ctona
. . .
B atanuc, op. cit„
4 1 P. P.Panaitescu, Hirsovul lui A lexandru cel Bun pentru Episcopia armeană din Suceava
(30 iulie 1401 ) . în R l R. IV, 1 934, p. 50.

4 2 Gr. Foit, Consemnări cu privire la unele descoperiri arheologice din oraşul Suceava. în
„Suceava", X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 44-46.
4 3 M . O. Matei, E. I . Emandi , op. cit„ p. 7 şi nota l i ; i idem, Habitatul medieval rural din Valea
Moldovei şi din bazinul Şomuzului Mare (secolele XI-XVII), Bucureşti, 1 982, p. 1 1 3 .

44 Lia Bătrîna, O. Monoranu, A . Bătrîna, op. cit„ p. 92.
Descoperiri inedite de ceramică la Suceava 141
episcopiei armeneşti din secolul XV, care, după părerea istoricului citat, a fost
dărâmată fie datorită poziţiei, deasupra unei râpe, fie a fost distrusă în anul 1 5 5 1
din ordinul voievodului Ştefan Rareş45 • Se considera, de asemenea, reluându-se o
ipoteză formulată anterior de G. Balş 46 , că şi cărămizile smălţuite care împodobesc
faţadele paraclisului din corpul de clădiri de pe latura de vest a incintei de la
mănăstirea Zamca, construit la începutul secolului XVII, sunt mai vechi decât
amintita clădire, că au aparţinut unei biserici dărâmate şi au fost refolosite aici 47 •
Î n anul 1 953, pe Câmpul Şanţurilor de lângă Cetatea de scaun a Sucevei, în zona
A, a fost găsit un picior de montare cilindric, gol la interior (fig. 1 1 1 ), asemănător
cu un picior de montare al unui buton ornamental din fosta colecţie a Comisiunii
Monumentelor Istorice48 . Î n anul 1 956, tot în zona A, în interiorul „casei domniei",
în acelaşi nivel în care au fost descoperite cele mai multe cah le şi fragmente de
cahle, a fost găsit şi un fragment de disc smălţuit în verde smarald, decorat cu doi
balauri cu capetele şi cozile încleştate în luptă (fig. I /9), i ar în partea superioară a
molozului încă trei fragmente de discuri smălţuite49 . Nivelul la care a fost găsit
fragmentul de disc decorat cu balauri exclude posibilitatea ca acesta să fi fost adus
la o dată ulterioară, după dezafectarea construcţiei în 1 497 5 0 , cu ocazia nivelării
terenului, şi ne face să avansăm ipoteza că şi „casa domniei", la fel cu alte clădiri
laice din aceeaşi epocă, fusese împodobită cu discuri cu decor figurativ şi butoni
smălţuiţi, deoarece presupunem că şi piciorul de montare a butonului, ca şi cele trei
fragmente de discuri găsite în moloz se leagă tot de decorul ceramic al acestui
edificiu, subliniindu-i caracterul aulic.
4 5 G r . Foit, Monumente de cultură armeană ale Sucevei. în „Suceava". XI-X I I , 1 984- 1 985,
p. 74. nota 22.

4 6 G . Balş, Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din veacurile al XVII-iea şi al XVll/-lea.
Bucureşti, 1 933, p. 45. Au fost emise mai multe ipoteze referitoare la vechimea mănăstirii Zamca.
Astfel, Johann Polek (Das armenische Kloster Zamka bei Suczawa in Bukowina. în JB LM. 1 90 I .
p. 54-5 5 ) presupune că în zonă a existat o mică mănăstire ortodoxă, clădită sub domn ia lui Ştefan cel
Mare. K. A. Romstorfer (op.cit. . p. 1 4- 1 5 ) scrie că Zamca a fost zidită sau în secolul XV fie de un
domnitor anterior lui Iancu vodă Sasu, fie nu exclude posi bil itatea ca biserica să fi fost ctitorită în
timpul lui Ioan vodă cel Cumplit, zis şi Anneanul.
4 7 Gr. Foit, op. cit .. p. 73-74.
48 Corina N icolescu, Ceramica, în Repertoriul monumentelor şi ohiectelor de artă din timpul
lui Ştefan cel Mare. Bucureşti, 1 958, fig. 1 4.

49 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. 1\;fărturii de civilizaţie medievală românească. O
cmă a domniei şi o sohă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare. Bucureşti. 1 979,
p. 22, nota 23. Se consideră ce cele „trei fragmente de discuri smălţuite provenind de la decorul unei clădiri
de zid „ .au fost cu siguranţă aduse aici din altă parte, odată cu molozul destinat umplerii gropi i". La
data publicării „casei domniei" nu erau cunoscute rezultatele cercetări lor de la curtea vomicului Oană
de la Tulova - Vomicenii Mari şi nu fuseseră efectuate săpăturile de la Spătăreşti „La Hate" care au
arătat că şi construcţi ile de lemn erau decorate cu ceramică monumentală. „Casa domniei" de pe
Câmpul Şanţurilor de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei a fost construită din bârne. acoperite cu un
strat gros de lipitură de lut, amestecat cu paie, situaţie care 1-a detenninat pe Radu Popa să nu ia in
seamă fragmentele de discuri descoperite aici, considerându-le ca fiind aduse de ai urea.
5 0 Pentru data şi condiţiile dezafectării „casei domniei", cf. R. Popa. Monica Mărgineanu
Cârstoiu, op. cit. . p. 28-29.
Se pare că şi clădirile care alcătuiau ansamblul de la Curtea domnească din

Suceava au avut paramentul împodobit cu ceramică ornamentală, j udecând după un
fragment de disc smălţuit în verde, descoperit în anu l 1 955 pe latura de nord.
Fragmentul respectiv prezintă o suprafaţă uşor albiată care are în centru o
proeminenţă tronconică, concavă în vârf şi perforată (fig. 1 12). De remarcat că
acest disc, care ar putea fi foarte b ine şi un buton de un format neobişnuit, are
piciorul de montare străbătut de un orificiu circular.
Este deosebit de dificil de încadrat cronologic această piesă de ceramică
ornamentală, ea fiind deocamdată singulară între piesele publicate descoperite în
Moldova 5 1 • Un exemplar asemănător, dar nu identic, vom vedea că a fost
descoperit la Şcheia. Oricum, considerăm că acest disc poate fi încadrat, după
culoarea de smalţ, verde deschis cu pete mai închise, în a doua j umătate a secolului
XV, când această nuanţă a fost frecvent folosită atât la olăria de uz comun, cât şi la
ceramica monumentală.
De-a lungul timpului, în curtea clădirii nr. 5 de pe strada C iprian
Porumbescu, clădire cunoscută sub denumirea de „Hanul domnesc", au fost
descoperite, atât cu prilejul unor lucrări edilitate, cât şi a unor cercetări arheologice,
numeroase obiecte, rămase din păcate, în marea lor majoritate, inedite 52 : ceramică
de uz comun, nesmălţuită cât şi smălţuită, simplă şi sgraffitată, ceramică otomană
tip Miletus, cahle cu un repertoriu ornamental variat, remarcându-se cele două
5
exemplare decorate cu cavaleri în turnir 3 , precum şi câteva fragmente de discuri şi
butoni smălţuiţi .
Butonul smălţuit în verde ocru se încadrează în grupa celor cu trei laturi
drepte, cu marginile uşor răsfrânte în sus 54 (fig. 1 14). Un disc are suprafaţa uşor
concavă şi în mij loc un buton conic plin (fig. 1 13). Piciorul d iscului, cilindric, este
gol în interior. Din aceeaşi zonă provine şi un fragment de disc, de mici
dimensiuni, probabi l cu decor în relief şi picior de montare c i lindric, gol . Cele două
fragmente sunt smălţuite în verde smarald.
Cantitatea mare de material arheologic, diversitatea sa, cât şi prezenţa unor
piese de ceramică monumentală, precum cahle, discuri, butoni ornamentali, ne
permit să presupunem existenţa în zonă a unei bogate locuinţe boiereşti, cu
paramentul împodobit cu ceramică smălţuită şi dispunând de cel puţin o sobă din
cahle decorate cu subiecte inspirate de eposul cavaleresc şi viaţa de curte. Tocmai
prezenţa cahlelor cu cavaleri în turnir, care după părerea noastră au avut drept
prototip cahlele similare din locuinţa episcopului de Pecs, Ernuszt Zsigmond de
Csaktornya, din ordinul căruia, între 1 498- 1 500, se ridică în palatul episcopal o
5 1 G. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare. în BCMI. XVI I I , 1 925, p. 224-237, fig. 3 5 8-3 7 1 .
Corina Nicolescu, Începuturile ceramicii monumentale în Moldova. în Omagiu lui George Oprescu.
Bucureşti, f.a., fig. 9- 1 2, 1 4- 1 6, 1 8; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , fig. 1 -3 .
5 2 Toate aceste piese se păstrează în colecţi i le Muzeului Bucovinei, Suceava.
5 3 Parasch iva-Victoria Batariuc, Cahle din secolul al XV-iea decorate cu scene inspirate din
viaţa cavalerească. în „Suceava''. X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 1 47- 1 48, fig. 1 / 1 , 3 .

5 4 G. Balş, op.cit., fi g . 372.
55
sobă , ne face să datăm întreg complexul în acest timp, la sfârşitul secolului XV şi
la începutul celui următor.
Î n anul 1 959, cu ocazia lucrărilor pentru construirea liniei ferate Suceava -
Păltinoasa, la circa 600 m vest de marginea satului Şcheia, pe malul pârâului
Şcheianca, în punctul numit Silişte, au fost descoperite importante urme de locuire
datând din perioade distincte: epoca bronzului, secolele II - I I I d. Hr, Evul Mediu.
Dacă piesele arheologice din epoca bronzului 56 şi cele carpice 57 au fost publicate,
materialul medieval, cu mici excepţii 58 , a rămas din păcate inedit, mai mult chiar, a
dispărut şi toată documentaţia ştiinţifică de şantier.
Printre numeroasele fragmente ceramice şi vase de uz comun, atât din pastă
cenuşie, cât şi roşie, datând de la sfârşitul secolului XIV şi primele decenii ale celui
următor şi din tot secolul XV 5 9 , ceramică identică din punctul de vedere al tehnicii
de lucru cu cea descoperită la Suceava, se detaşează câteva vase şi fragmente de
vase smălţuite şi/sau smălţuite şi decorate atât în tehnica sgraffito, cât şi cu pastile
aplicate pe suprafaţa vasului, aşa numita „zmeură". Tot aici au fost găsite un
fragment de cahlă de coronament, traforată, tratată sub formă de zid de cetate cu
creneluri şi merloane 60 , smălţuită în galben crom (fig. l / 1 ), precum şi un fragment
de disc smălţuit în verde ocru.
Discul este de o formă mai puţin uzitată, vezi şi fragmentul de la Curtea
domnească, aproape toată faţa uşor albiată fiind ocupată de un buton cilindric, cu o
proeminenţă în mij loc şi terminat cu un vârf ascuţit, concav. Piciorul de montare,
cilindric, plin, uşor evazat în partea inferioară, este disproporţionat de mic (2,5 cm)
faţă de butonul tronconic din mij loc de circa 6 cm ( fig. 1 /5). De remarcat că pe
piciorul de montare al acestui disc se observă urme de mortar, ceea ce dovedeşte că
a fost pus în operă, montat în parament, şi nu că în zona respectivă s-ar fi aflat un
atelier care producea ceramică monumentală.
Diversitatea materialului ceramic, calitatea lui, diferită de ceea ce se
producea în epocă în ateliere rurale, cât şi prezenţa celor două specii de ceramică
monumentală, discul şi cahla de coronament, vin să probeze existenţa în zonă a
55 I . Hol!, Kăzepkori kalyhacsempek magyarorszagon. I. în BudReg, XVIII, 1 958, p. 296-297.
fig. 96, 97.

5 6 M. Petrescu- Dîmboviţa, Date noi relativ la descoperiri de ohiecte de hronz de la sfârş itul
epocii hronzului şi începuturile Hallstafl-ului în Moldova. în ArMold, 1 1-11, p. 260, fig. 61 1 2 ;

M . Ignat, Contribuţii la cunoaşterea epocii hronzului şi a Hallstafl-ului timpuriu in j11deţ11/ Suceava.
în TD. l i , 1 98 1 , p. 1 36, fig. 212, 4, 6; 11 1 -3 .
5 7 Gr. Foit, Aşezarea dacică de la Si/iştera Şcheii (sec. !I-III e. n ). în „Suceava ". I. 1 969. p . 23-36.
5 R Elena Busuioc, Ceramica de uz comun nesmălţuitâ din Moldova (scco/11/ al XI V-iea panâ la
mijlocul secolului al XVI), Bucureşti, 1 975, p. 44, 72-73, fig. 34/ I .

59 Material inedit, în colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava. Pentru satul medieval din punctul
Siliştea Şchei i cf. Gr. Foit, M. Ignat, Orizonturi noi de cercetare/a Siliştea Şchcii. în „Zori Noi". 1 5
februarie 1 970, p. 2 .
6° Cahle asemănătoare, dar n u identice, a u fost descoperite l a Vasl ui. c f. Rica Popescu.
Catalogul cahlelor din secolul al XV-iea de la Curţile Domneşti " Vaslui {/), în ActaMM. 1 1 1 -1 V.
„
1 98 1 - 1 982, p 1 1 4- 1 1 5 ; fig. 1 5/ 1 -2 ; 1 6/ 1 -3 ; 1 71 1 -3 .
unei curţi boiereşti datând de la sfârşitul secolului XV, curte care avea paramentul
împodobit cu ceramică monumentală, cât şi o sobă de tipul celor gotice târzii sub
formă de turn de cetate. Î n stadiul actual al informaţiei ne este imposibil să
precizăm cui a aparţinut acea curte boierească, cea mai veche menţiune
documentară a satului datând din anul 1 622 6 1 . Oricum, curtea a existat în zona
Sili ştea Şcheii, în imediata vecinătate a oraşului Suceava, iar toponimul Silişte
indică faptul că aici a existat o vatră de sat 62 .
Iată, deci, că o cercetare amănunţită a vastei colecţii de arheologie medievală
a Muzeului Naţional al Bucovinei, Suceava, ne-a prilej uit redescoperirea unor
obiecte care au aşteptat, uitate, aproape patru decenii, spre a fi din nou cercetate şi
făcute cunoscute.
Fără a fi ele însele deosebit de spectaculoase, în unele cazuri este vorba de
fragmente de câţiva centimetri, piesele prezentate permit formularea unor ipoteze,
care incită la noi cercetări şi reconstituiri privind istoria ş i aspectul unor
monumente existente ori dispărute din Suceava, precum: o încadrare cronologică
mai exactă a bisericii Sfânta Paraschiva de la Şipot, construită în vremea domniei
lui Ştefan cel Mare, şi, de ce nu, poate chiar o ctitorie a i lustrului voievod; existenţa
unei construcţii, posibil o biserică cu decor ceramic, la Zamca, în u ltimele decenii
ale secolului XV; ştiri despre paramentul exterior al controversatei „case a
domniei" de pe Câmpul Şanţurilor, cea care a adăpostit o adevărată capodoperă a
artei lutului, soba gotică târzie în varianta sa moldovenească; prezenţa unei locuinţe
boiereşti în Suceava, în zona unde astăzi se află „Hanul domnesc" şi unde s-a
presupus recent că se afla, în secolul XVII, casa „cu pivniţă de zid" a lui M iron
Barnovschi 63 ; prezenţa decorului ceramic al paramentelor de la Curtea domnească
din Suceava; existenţa unei curţi boiereşti la Siliştea Şcheii, la sfârşitul secolului
XV, cu o rafinată ornamentaţie ceramică a zidurilor exterioare şi cu un element de
confort, soba de cahle, în formă de turn de cetate.
Ne-am permis să formulăm, pe baza acestor materiale arheologice, ipoteze ca
acelea de mai sus, cu gândul că, în urma unor investigaţii adecvate, concluziile la
care s-a aj uns prin cercetările anterioare pot fi îmbogăţite, n uanţate sau precizate
mai convingător, fie şi numai la nivel de detaliu.
* Acest studiu a fost publicat în „Suceava", XXI, 1 994, p. 1 02-1 1 3 .
61 Voievodul Ştefan Tomşa întăreşte mănăstirii S fântu Ilie o bucată de pământ din satul Şchei
„cu patru case şi o bucată de pământ din hotarul acestui sat, care sat Şchei şi acest hotar este drept
domnesc, ascultător de ocolul şi cetatea noastră Suceava", cf. D I R. A, veac X V I I , voi. V, p. 1 72- 1 73 ,
nr. 2 3 7 .
6 2 I . Iordan, Toponimie românească, Bucureşti, 1 963, p. 2 5 8, 445.
63 E. I. Emandi, M. Şt. Ceauşu, Contribuţii de morfologie urbană la cunoaşterea istoriei
oraşului Suceava, 1 388-1 988, în „Suceava", XV, 1 988, p. 1 5 1 .

_,,.,
.
1i��. ---
.„�
��J
-� t .. !. ) ';
-�-
•.j,'
,,.,. � ·
-·�
„�. l��
:I- .. . ,
;,3...,
f'-„
.� ·E--
r :
; .,;
,., �:-::r
�
.
I ·.-:
' „ . ' '„
„
�t�)J �
! „... :.�
�J
.
1
!__ .,,. · ' \ !
"
:'
"
• „.
-·
3 · •.:.. . - �
4
2
. ... .
-
'·· .
�':!i ....
!'""- � ·.:::�.-
-
7
.. - . - :�.
r
6
_, ---.. „
, ., _
�":
\ .
„ . ..
I ' ' lt
.
. � �-� .
." '.
-\ I
-........-..
)
.
..,--... --
-�
'--...
„,.. - Î·� I ·-, I ,., .,
_- '
I
" \, ·„
8 9
Fig. I . I , fragment de picior de montare descoperit în zona . .A" de pe Câmpul �anţuri lor de lângă
Cetatea de scaun; 2, fragment de disc descoperit La Curtea domnească; 3, fragment de disc
descoperit la Hanul domnesc; 4, fragment de buton descoperit la Hanul domnesc; 5, fragment
de disc descoperit la Siliştea Şcheii; 6, fragment e disc decorat cu rozetă tip „vârtej "
descoperit la Şipot, biserica Sfănta Paraschiva; 7, fragment de disc decorat cu cerb, descoperit
la Zamca; 8, fragment de disc decorat cu cerb, descoperit la Şipot, biserica Sfănta Paraschiva;
9, fragment de disc cu balauri încleştaţi în luptă descoperit la „casa domniei" de pe Câmpul
Şanţuri lor; 10, fragment de cahlă de coronament descoperit la Siliştea Scheii.
D E COUVERTES I N E D ITES DE C E RAMIQUE MON U M ENTAL E Ă. SUCEAV A
RE S U ME
Une caracteristique des monuments de la Moldavie medievale est constituee par la presence de
la decoration en ceramique, qui se deploie sur Ies fafi:ades des i mmeubles - lai'ques et religieux - en y
formant une somptueuse parure polychrome.
Le plus ancien monument de Moldavie, aux fafi:ades decorees de cerarnique polychrome et qui ait ete
preserve jusq'au present, est l'eglise Sfănta Treime (La Sainte Trinite) de Siret, bâtie a la fin du X IV-e siecle
par le prince Petru I . Pendant le regne d' Etienne le Grand, ce procede decoratifa connu son developpement
maximal, car a cette epoque, on utilise aussi bien Ies disques simples que ceux ayant une decoration
figuratives, des boutons omementaux, des briques emaillees.
Les decouvertes fortuites, tout comme Ies fouil les archeologiques faites a Suceava a long des
annees ont mene a l ' enrichissement de nos connaissances pour ce qui est d'autres monuments aussi
Ă Suceava on a decouvert quelques fragments qui peuvent etre encadres dans la categorie de la
maintenant disparus, dont Ies fafi:ades etaient omees de decoration en ceramique.
ceramique monumentale: Ies briques emaillees, Ies disques simples ou a decoration fi gurative, Ies
Ă Şipot, dans la zone de l'eglise Sainte Paraschiva, fondee a l 'epoque d' Etienne le Grand, on a trouve
boutons emai lles.
des fragments de disques decores avec la rosette et le cerf, tout comme des briques emailles bleu
turquoise. Dans le perimetre de l ' eglise armenienne Saint Auxence (le monastere Zamca), bâtie au
X V I l-e siecle, on a decouvert des briques pour le paviment, des briques emaillees et des fragments
des disques avec la rosette et le cerf. Sur Câmpul Şanţurilor ( le Champ des Fosses), tout pres de la
fragments des disques, avec une decoration figurative et des boutons omementaux. A l a Cour
Citadelle Princiere, dans „la maison du prince", qui date de la periode 1 480- 1 497, on a trouve des
Princiere, dans la zone situe au no.5, rue Ciprian Porumbescu („L' Auberge Princiere"), et a Siliştea
Şcheii on a decouvert des fragments des boutons email les.
Sur ces objets inedits, qui ont attendu plus de quatre decennies dans Ies riches collections
d'archeologie medievale du Musee de la Bucovine, I' auteur avance plusieurs hypotheses, qui incitent
a de nouvelles recherches et reconsiderations au sujet de l ' histoire et de !'aspect de certains monuments
exi stants ou disparus de la Suceava medievale: la construction de I' eglise Sainte Paraschiva de Şipot
entre 1 487- 1 496, lorsqu'on uti lisait des disques a decoration fi gurative; l 'existence, dans la zone de
l'actuel monastere de Zamca, d'un bâtiment - une eglise, probablement - dresse pendant le meme
intervale, 1 487- 1 496; ,,la maison du prince" du Champ des Fosses et la Cour Princiere avaient des
fafi:ades decorees de ceramique polychrome; l 'ex istence, dans la zone de I' Auberge Princiere et a
Sil iştea Şcheii des demeurs appartenant probablement a des grans boyards, a la fi n du X V-e siecle,
richement decores de ceramique monumentale.
EXPLICATION DES F I G U RES
Fig. I . I, fragment de disque decouvert dans la zone A du Champ des Fosses; 2, fragment de
disque decouvert a la Cour Princiere; 3, fragment de disque decouvert a l 'Auberge Princiere;
4, fragment de buton triangulai re decouvert a I' Auberge Princiere; 5, fragment de disque decouvert a
Sil iştea Şchei i ; 6, fragment de disque omee d'une rosette du type „vriile" decouvert a Şipot, I ' eglise
Sainte Paraschiva; 7, fragment de disque decore d'un cerf ayant une corde autor du cou, decouvert a Zamca;
8, fragment de disque decore d'un cerf decouvert a Şipot, I ' eglise Sainte Paraschiva; 9, fragment de
disque decore de dragons enlaces dans un combat achame, decouvert a „la maison du prince" sur le
Champ des Fosses; I O, fragment de carreau de poele de couronnement, decouvert a S i liştea Şcheii.
CERAMICA MONUMENT ALĂ DESCOPERITĂ
LA CURŢ I BOIEREŞTI DIN JUDE ŢUL SUCEA VA
Cercetări de teren, ca şi săpături arheologice întreprinse de-a lungul timpului

au dus la descoperirea, pe teritoriul actualului j udeţ Suceava, a urmelor unor
construcţii care au fost considerate a fi curţile unor boieri : Tulova-Vornicenii Mari,
Giuleşti, Spătăreşti, Bălineşti, Arbore, Părhăuţi, Todireşti, Tişăuţi, Drăgoieşti etc.
Î n cuprinsul acestor vestigii, pe lângă alte materiale, au fost descoperite cahle
şi fragmente de cahle de mai multe tipuri constructive, cu un variat repertoriu decorativ,
ca şi alte specii aparţinând ceramicii monumentale, precum cărămizile de faţadă şi
discurile ornamentale.
La curtea de la Tulova-Vornicenii Mari, construită la sfârşitul secolului XIV
şi aparţinând vornicului Oană, iar mai apoi fi ilor săi 1 , observaţiile tăcute au arătat
că „pereţii tuturor încăperi lor au fost lucraţi pe o carcasă din nuiele, împletite pe
pari verticali", totul fiind acoperit cu lut2 , pereţi care au fost împodobiţi cu flori
3
crucifere, discuri şi cărămizi paralelipipedice smălţuite în al bastru de peruzea • S-au
găsit resturile unei platforme din pietre mari , calcinate, care formau - după opinia
descoperitorilor - baza unei sobe4 • De notat că aici s-au găsit şi câteva fragmente
de cahle-oală, cu faţa deschisă, pătrată şi picior de montare tronconic 5 •
La Giuleşti, comuna Boroaia, în punctul „La Temelie", în zona unde se
presupune că se aflau vestigiile curţii boiereşti, nu s-a găsit niciun element care să
se încadreze în grupa ceramicii monumentale 6 .
La Spătăreşti, comuna Vadu Moldovei, în punctul „La Hate" 7 sau „La
Livadă" a fost descoperit un complex de tipul reşedinţelor boiereşti. Cercetându-se
1 M. Costăchescu, Neamul lui Oanâ. dvornic de Suceava şi satele lui. în Cercetlst, V-VII.
1 929- 1 93 1 , p. 4 1 -79.
� M. D. Matei. E. l . Emandi. Hahitatul medieval rural din Valea ,\1oldovei şi din ha::inul
Şomuzului Mare, secolele XI-XVII, Bucureşti, 1 982, p. I 08 .

.l lhidem, p. I 08- 1 09, 1 1 3- 1 1 4; idem. O ctitorie din secolul al XI V-lea a vornirnlui Oanâ de la
Tu/o va, în SCIA, AP, 32, 1 985, p. 7, cât şi informati i de la domnul <lr. Mircea D . Matei. căruia ii
multumim şi pe această cale.
4
M. D. Matei, E. I. Emandi, Hahitatul medieval rural din Valea Moldo1·ei şi din hazinul
Şomuzului Mare, secolele XI-XVII, Bucureşti, 1 982, p. I 08 şi nota 1 2 .
5 lhidem, p. 1 08- 1 09, 1 1 3, fig. 1 7/9.
6 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, I. Vatamanu, Şt. Scorţanu. Cercetârile arheologice din rnprins11I
reşedinţei feudale de la Ciuleşti. corn. Boroaia. jud Suceam. in C AMNI. VI I. 1 984, p. 1 5 5. 1 5 8. 1 6 1 .

7 Punctul este cunoscut de localnici sub denumirea de „Hatia" şi se a tlă intre satele Spătăreşti şi
Dumbrăviţa, comuna Vadu Moldovei .
8
mai multe locuinţe , au fost recoltate, pe lângă alte materiale, fragmente de cahle şi
discuri omamentale9 . Singurele exemplare de ceramică monumentală de la Spătăreşti
„La Hate", care au fost menţionate într-o publicaţie, provin din locuinţa L l 1 0 .
Discurile, cu diametrul între 1 6 şi 1 7 cm, decorate cu rozete tip „morişcă" şi cu
cerbi cu coame rămuroase, păşind spre dreapta, au fost smălţu i te în verde 1 1 .Cahlele,
datate în secolele XV-XVI, nesmălţuite dar şi smălţuite, predominând cele nesmălţuite,
au fost decorate cu subiecte inspirate de eposul cavaleresc: imagini de cavaleri în tumir 1 2 ,
1
tineri dansatori în decor vegetal 3 , elemente heraldice 1 4 , povestiri hagiografice 1 5 sau
motive geometrice de factură gotică cu rozase şi creneluri folosite cu precădere la
coronamentul sobei 16 • Culorile de smalţ sunt verdele şi brunul cu diferitele lor
nuanţe datorate arderii. Dintre cahlele inspirate de iconografi a creştină se remarcă
cea cu reprezentarea sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, îmbrăcaţi în haine ample, cu
falduri grele, figuraţi desculţi şi cu atributele lor tradiţionale: Sfăntul Petru cu cheia -
Petrus claviger coeli - , iar Sfântul Pavel cu spada, instrumentul martiriului său 1 7
(fig. 1 1 1 ) Fragmente de cahle c u acelaşi motiv decorativ au fost descoperite la
.
Cetatea de scaun a Sucevei 18 şi la vechea mănăstire Moldoviţa 19 •

Cele mai numeroase fragmente de cahle provin de la exemplare datând din
secolul XV. Despre soba din secolul XVI descoperitorii presupun că a fost dezafectată,
iar piesele componente au fost refolosite, alături de material u l lemnos, deoarece nu
s-au găsit decât puţine fragmente de cahle 2 0 .
Despre cahlele de la Spătăreşti „La Hate" s-a emis ipoteza că provin de la
Baia, centrul urban cel mai apropiat, şi că ilustrează tocmai l egăturile economice şi
culturale existente între acest oraş şi satele învecinate în epoca de maximă înflorire
a acestuia (secolele XV-XVI) 2 1 •
8 Lia Bătrîna, O. Monoranu, A. Bătrîna, Cercetările arheologice din zona Fântâna Mare -
Spătăreşti. corn. Vadu Moldovei, jud Suceava, în CAMNI, VIII, 1 986, p. 89, 92 ; S. Achim, Noi
atestări arheologice ale vechimii şi continuităţii poporului român în vatra strămoşească, în
„Scânteia", nr. 1 3 . 5 54 din 2 1 martie 1 986.
9 Lia Bătrîna, O. Monoranu, A. Bătrîna, op.cit„ p. 92.
10
Ibidem.
11
Discuri le au figurat în expoziţia „Elemente decorative medievale - cahlele", organizată cu
prilejul celei de a XXVI-a sesiuni de rapoarte privind rezultatele cercetării arheologice din anul 1 99 1 ,
Iaşi, mai-iulie 1 992.
1 2 S . Achim, op. cit„ fig. 3 .
1 3 Lia Bătrîna, O . M onoranu, A . Bătrîna, op. cit„ fi g . 5/ 1 .
1 4 Ibidem, fig. 513 . Fragmentele par a proveni de la o cahlă cu stema lui Ioan de Hunedoara,
asemănătoare cu cele descoperite la Baia, cf. L ia Bătrîna, A. B ătrîna, Elemente decorative în

ceramica monumentală de la Baia (jud Suceava), în „ Suceava", XI-X I I , 1 984- 1 985, p. 1 53 , fig. 3 .
1 5 L i a Bătrîna, O.Monoranu, A . Bătrîna, op. cit. , p. 92.
1 6 Ibidem, p. 92.
1 7 L . Reau, L 'iconographie de 1 'art chretien, voi . I I I/III, Paris, 1 958, p. 1 03 8- 1 39; 1 083- 1 084.
1 8 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul Colecţiei Romstorfer - ceramica monumentală, în ms.
1 9 Gh. I. Cantacuzino, Vechea mănăstire a Moldoviţei în lumina cercetărilor arheologice, în

B M l , 3 , 1 97 1 , p. 82, fig. 8.
20
Lia Bătrîna, O. Monoranu, A . Bătrîna, op. cit„ p. 92.
21
Ibidem.
Ceramica monumentală de la curţi boiereşti din judeţul Suceava 1 49
Î n stadiul actual al cercetării este greu de precizat cui a aparţinut complexul

descoperit la Spătăreşti „La Hate".
Cercetări de teren efectuate la Bălineşti, la circa 80 m est de biserica Sfântul
Nicolae, ctitoria logofătului Ioan Tăutu, au dus la descoperirea vestigiilor vechii
reşedinţe boiereşti 22 • S-au recoltat, între altele, fragmente de cahle nesmălţuite ca şi
smălţuite în verde şi brun, cu diverse nuanţe. Cahlele descoperite aici aparţin mai
multor tipuri constructive:
- cahle-oală, cu faţa deschisă, pătrată, picior de montare tronconic;
- cahle pătrate, cu faţa plină, decor în relief, picior de montare tronconic;
- cahle pătrate, traforate, picior de montare tronconic;
- cahle dreptunghiulare, faţa plină, decor în relief, picior de montare
semicilindric;
- cahle dreptunghiulare, traforate, picior de montare semicilindric 2 3 .
Repertoriul decorativ al cahlelor este variat: cercuri concentrice incizate, o
reţea de baghete în rel ief care se întretaie desenând romburi ( fig. 2/2), rozase gotice
traforate, sfântul Gheorghe în luptă cu balaurul, varianta iconografică întâlnită în
compoziţia sobei din „casa domniei" de pe Câmpul Şanţuri lor de la Suceava 24 .
Prezenţa unor fragmente de chenar tratat sub forma unei nişe terminate cu un
pinaclu ornamentat, nişă care adăposteşte statuia unui personaj îmbrăcat cu o
tunică, ne face să presupunem existenţa aici a unor cahle cu cavaler în turnir, plasat
"mtr-un d ecor ar h'1tectura 1 gotic 25 ..
Materialele arheologice descoperite la Bălineşti se pot încadra în două etape

distincte: prima jumătate a secolului XV şi a doua jumătate a aceluiaşi veac. Din
prima jumătate a secolului XV datează unele fragmente ceramice de uz comun,
între altele un fragment de castron din pastă cenuşie 26 , precum şi fragmentele de
cahle-oală, cele cu cercuri concentrice incizate sau cu baghete în relief care se
întretaie formând romburi 27 . Î n a doua jumătate a secolului XV se încadrează
cahlele cu Sfântul Gheorghe, cele cu cavaleri sau cu rozase gotice 28 .
Materialele din prima jumătate a secolului XV indică prezenţa aici a unei
construcţii anterioare, posibil tot o curte boierească, legată probabil de existenţa
22 M. Andronic, Repertoriul arheologic al comunei Grâmeşti (jud. Suceava). în „Suceava".
X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 77-78.

2 3 Paraschiva-Victoria Batariuc, Tipologia cahlelor din Moldom mediernlă. Secolele XIV XVII.
comunicare sus\inută la sesiunea Muzeului Jude\ean Botoşani, 25 noiembrie 1 992.

2 4 M. Andron ic, op. cit„ p. 77. şi nota 9. Cf. R. Popa, Monica Mărgineanu-Cărstoiu, Mârturii de
civiliza/ie medievală românească. O casâ a domniei şi o sohâ monumentală de la Suceam din \Temea
lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 979, p. 46-47, fig. 2 3 .
2 5 M . Andronic, op. cit„ p . 7 8 , nota I O; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din secolul a l XV-iea
cu scene inspirate din viaţa ca va lereaffâ în , „ Suceava", XII I-X IV, 1 986- 1 987, p. 1 47- 1 48. fig. I i i ,
3-4.
26 Material inedit, în colecti ile Muzeului Bucovinei. ln fonna\ie colegul Mugur Andron ic.
căruia îi aducem mul\umirile noastre.
2 7 Eugenia Neam\u, V. Neam\u, Stela Cheptea, Oraşul mediew1I Baia in secolele xu · .\Tll.
voi. l i , laşi, 1 984, p. 23-26, 239, fig. 1 07/3 .

2" R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. . p. 27-29.
acelei biserici cu popă, trecută sub ascultarea Episcopiei de Rădăuţi, menţionată de

documentul din 1 5 martie 1 490, care specifică că „acele 50 de biserici cu popi au
fost date de bunicul nostru, Alexandru voievod" 29 .
La o dată care nu se cunoaşte, anterioară anului 1 499 30 , boierul lui Ştefan cel
Mare, logofătul Ioan Tăutu, ctitoreşte la Bălineşti o biserică de zid, cu hramul
Sfântul Nicolae. Datarea bisericii a suscitat numeroase discuţi i 3 1 , dar o serie de
detalii pledează pentru construirea acestui lăcaş de cult între anii 1 494- 1 495 32 , în
anul 1 499 biserica fiind „sfârşită", după cum menţionează pisania. Presupunând că
ridicarea bisericii Sfântul Nicolae a fost contemporană cu zidi rea sau refacerea
curţii boiereşti a cărei capelă a fost, considerăm că cel puţin o parte a cahlelor
găsite aici - cele cu Sfântul Gheorghe, cu cavaleri sau rozase gotice - datează din
ultimul deceniu al secolului XV.
La Arbore, în fosta curte a lui Ion Vichiuc, la circa 30 m sud de biserică, în
locul numit de localnici „La Movileancă", unde se aflau curţile lui Luca Arbure, au
fost descoperite, cu ani în urmă, fragmente de plăci pavimentare smălţuite33 , ca şi
fragmente de cahle cu un vast repertoriu decorativ 34 : motive geometrice 3 5 ,
Melusina - personajul fantastic având în loc de picioare două cozi de peşte3 6 -,
Sfântul Gheorghe omorând balaurul, varianta cu balaurul figurat ca o insectă cu
gâtul segmentat3 7 , cerbul Sfântului Hubertus 38 , ca şi detalii de arhitectură gotică,
ferestre cu ancadramente ajurate, portal în arc în acoladă împodobit cu fleuroane şi
terminat cu un pinaclu 3 9 , detalii de arhitectură care constituie fundalul unde
evoluează cavalerul în tumir40 .
În colecţiile Muzeului „Toader Hrib" de la Arbore au ajuns două discuri
ornamentale provenind de la aceeaşi curte a lui Luca Arbure 41 • Discurile, nesmălţuite,
sunt de o formă cu totul diferită de ceea ce se cunoaşte până acum, masive, unul
având aspectul unei farfurioare cu zona centrală concavă înconjurată de o nervură
circulară (fig. 3/ 1 ) şi al doilea cu faţa tronconică şi centrul albiat (fig. 3/3).
29 DRH. A. voi . III, Bucureşti, 1 980, p. 1 3 5- 1 39, nr. 73.

30 Anul 7007 ( 1 499) este menţionat în pisanie ca data de „slarşire" a bisericii . Cf. Al. Lapedatu,
Inscripţiile bisericii din Bălineşti. în BCM I, IV, 1 9 1 1 , p. p. 2 1 2-2 1 3 .
3 1 Î ntreaga discuţie cu privire la datarea biserici i din Bălineşti la I . I. Solcanu, Biserica din
Bălineşti: datarea construcţiei şi a picturii interioare. în A I IA. Iaşi, X I X , 1 982, p. 5 3 1 -537, cu

bibliografia problemei.
3 2 Corina Popa, Bălineşti. Bucureşti, 1 98 1 , p. 3 5-3 7.
33 Corina N icolescu, Case. conace şi palate vechi româneşti. Bucureşti, 1 979, p. 77 şi nota 278.
3� P.Oprea, Urme ceramice de la casele hatmanului Luca A rbore. în SCIA. AP, 2 , 1 965,
p. 329-3 3 2 .
3 5 Ibidem. p. 3 3 1 , fig. 5 , 6 .
3 6 Ibidem. p. 3 29-3 3 0.
37 Ibidem. p. fig. 2 ; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu Sfântul Gheorghe descoperite la
Suceava. în SCIA. AP, 39, 1 992, p. 34, fig. 1 /2 .

3 8 P. Oprea, op.cit. . fig. I .
39 Ibidem, fig. 3 , 4.
4 0 Paraschi va-Victoria Batariuc, Cahle din secolul al XV-iea decorate cu scene inspirate din
viaţa cavalerească, în „Suceava", X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 1 47-1 48, fig. 1 / 1 ,3-4.
41 Eadem, Decorul ceramic al monumentelor din Moldova medievală. comunicare susţinută la
sesiunea Muzeului Bucovinei, Suceava, 1 1 aprilie 1 992 .

Ceramica monumentală de la curţi boiereşti din judeţul Suceava 151
Ştiut fiind că portarul de Suceava, Luca Arbure, cumpără la 7 martie 1 502

părţi din satul Solca4 , ce vor purta, de la această dată, numele proprietarului, şi că aici,
în acelaşi an, între 2 apri lie şi 29 august construieşte biserica cu hramul Tăierea
Capului Sfântului Ioan Botezătorul 43 , drept capelă a curţii sale, presupunem că şi
ridicarea caselor boiereşti şi implicit a sobei sau a sobelor s-a făcut în acelaşi timp
cu zidirea bisericii, deci cahlele de aici se datează în primul deceniu al secolului XVI.
Luca Arbure a mai ctitorit în anul 1 507 o biserică, la Şi pote, lângă Iaşi, cu
hramul Sfântul Ioan cel Nou, unde a fost construită şi o curte4 , de la care provin
numeroase fragmente de „plăci şi discuri smălţuite". Se spune că discurile au fost
ornamentate cu figuri de cavaleri în zale, de domni şi domniţe, ostaşi călări, capete
de zimbru45 , ceea ce ne face să credem că de fapt este vorba de cahle46 .
Cercetări de teren, efectuate la Părhăuţi, punctul ,,Pe beci"4 7 , unde tradiţia plasează
curtea boierului Gavril Trotuşan, au dus la descoperirea mai multor fragmente de
cahle nesmălţuite, acoperite cu angobă albă ori cu smalţ galben şi brun.
Gheorghe înfruntând balaurul, varianta cu sfântul pedestru48 (fig. 211 ) , şi perechea

Fragmentele de cahle nesmălţuite aparţin la două teme iconografice: Sfântul
de îndrăgostiţi într-un peisaj cu copaci cu coroane rotunde şi conice, varianta

descoperită în locuinţa LIV de la Baia49 .
Fragmentele de cahle acoperite cu angobă sau smălţuite se încadrează în două
mari tipuri constructive : cahle dreptunghiulare cu faţa plină şi picior de montare
semicilindric şi cahle de coronament având partea superioară tratată sub formă de zid
crenelat.
baghete în relief care se întretaie desenând romburi (fig. 2/2), cu elemente heraldice
Cahlele dreptunghiulare sunt decorate cu motive geometrice, reţeaua de
şi scene inspirate din eposul cavaleresc.

Ca elemente heraldice avem două steme. Pe mai multe fragmente de cahle
acoperite cu angobă albă se află în câmp un scut asimetric, cu partea superioară cu
scobituri laterale şi cea inferioară în acoladă. Întreaga supra faţă a scutului este
acoperită cu segmente de cerc, ca nişte solzi, peste care, la mij loc, se află doi peşti
era timbrat de un coif (fig. 1 /2 ). Fragmentele de cahle cu acelaşi motiv decorativ au

încrucişaţi . Scutul, încadrat de vrejuri cu frunze şi flori de crin stilizate, se pare că
fost descoperite la Suceava 5 0 . Cea de-a doua cahlă, smălţuită în galben, are în câmp
42 DRH. A, voi. I I I , Bucureşti, 1 980, p. 477-480, nr. 226.

4J Eug. Kozak. Die lns chriften al/S der Bukowina. voi. I, Viena, 1 903, p. 1 -2.
44 Pisania bisericii de la Şipote specifică că aceasta fusese con struită de Luca Arbure drept
„hram curţilor sale", G. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, în BCMI, XVI I I , 1 925. p. 1 82 .
4 5 I . M ihai l, Curţile lui Luca Arbore de la Şipote-laşi. î n BCMI. XXII, 1 929, p. 1 4 1 .
46 Vezi şi Corina N icolescu, Florentina Jipescu, Date rn privire la istoria costumului in
Moldova în secolele XV-XVI, în SCIA. 1 -2 , 1 957. p. 1 46.

4 7 Cercetările au fost efectuate de colegul Mugur Andronic. care ne-a pus la dispoziţie
fragmentele de cahle găsite aici, pentru care îi aducem mulţumirile noastre.

4x Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu Sfântul Gheorghe descoperite la S11ceam. în SCIA.
AP, 39, 1 992, p. 36, fig. 311 .
49 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit. , p. 1 50, 1 6 1 - 1 64, fig. I .
50 M . D. Matei el alii. Şantiernl arheologic Suceam. în „Materiale". IX. 1 970. p. : n s .
un scut asimetric, cu partea superioară teşită şi apoi uşor concavă, iar cea inferioară
în acoladă. Scutul, despicat de o secure cu coada lungă, are în secţiunea dextră 5 1 un
leu cu corpul deosebit de zvelt, care ţine în labele anterioare o secure cu coada „în
bandă", iar în secţiunea senestră o pasăre cu aripi le deschise, în zbor. Scutul este
timbrat de un coif Bacinet din profil, spre stânga, de sub coif plecând lambrechini
care încadrează scutul . Drept cimier al coifului, un cerc cu di ametrul orizontal
marcat, despicat de o săgeată al cărei vârf depăşeşte marginea cercului, care şi el
este încadrat de lambrechini ( fig. 1 /3 ) . Fragmente de cahle cu acest motiv decorativ
au fost descoperite la Cetatea de scaun şi Curtea domnească din Suceava5 2 .
Alte fragmente aparţin tipului de cahle cu cavaler în turnir, încadrat într-un decor
arhitectural gotic, câmpul cahlei fiind flancat de un chenar tratat ca o nişă terminată
cu un pinaclu bogat ornamentat, nişă care adăposteşte statuia unui personaj plasat
pe un soclu ( fig. 2/3 ). Cavalerul, în armură, cu coif Bacinet cu panaş masiv, este
figurat spre stânga, ţinând în mâini un scut pe care este desenat un leu (fig. 2/4).
Cahle asemănătoare au mai fost descoperite la Suceava, la Cetatea de scaun 53 , la
Curtea domnească 54 şi într-o locuinţă de pe strada Ciprian Porumbescu nr. 5 (curtea
actualului „Han domnesc") 55 , cele mai bune analogii oferindu-le cahlele cu cavaler din
Ungaria, mai precis cele din compoziţia sobei ridicată la Pecs, din ordinul episcopului
Emuszt Zsigmond de Csaktomya, în perioada 1 498- 1 500 56 . Ţinând tot de viaţa
cavalerească este şi scena ce se lasă întrevăzută pe câteva fragmente descoperite
aici, acoperite cu angobă albă. Într-un decor arhitectural gotic, sugerat de arce în
acoladă care se întretaie şi ritmat de coloane în torsadă, două personaje masculine,
stau faţă în faţă, fiecare ţinând într-o mână un buzdugan şi în cealaltă o flamură. Scena,
a cărei semnificaţie ne scapă, a fost considerată ca o învestitură57 • Cahle similare au
fost descoperite la Cetatea de scaun a Sucevei 58 şi la Curtea domnească din Vaslui 59 •
Fragmentele de cahle de coronament, de formă dreptunghiulară, p rezintă la
partea superioară un zid cu merloane figurate cu streaşină şi decorate cu arce în
ogivă, cât şi creneluri, care nu sunt, însă, decupate, ci doar adâncite (fig.3/4).
O parte din cahlele descoperite la Părhăuţi, „Pe beci", sunt sensibil mai vechi .
Cahlele c u romburi apar încă î n prima jumătate a secolului XV 60 , în timp c e cahle
51 Dreapta în sens heraldic, adică în stânga privitorului.

5� Material inedit, în colecţiile M uzeului Bucovinei, Suceava.
5 3 K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între 1895
şi 1 904, Bucureşti. 1 9 1 3 , pi. V; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din secolul al XV-iea decorate cu
scene inspirate din viaţa cavalerească, în „Suceava", X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 1 48, fig. 1 /4; 2/ 1 -3 .
54
Eadem, Ceramică ornamentală i n secolul a l XV-iea descoperită la Curtea Domnească din
Suceava, în „Suceava'', X , 1 983, p. 248-249, pi. l i/ I , 3 ; I I l/4.
5 5 Eadem, Cahle din secolul al XV-iea decorate cu scene inspirate din viaţa cavalerească, în
„Suceava", X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 1 47- 1 48, fig. 1 / 1 , 3 .

56
I . Holl, Kăzepkori kiilyhacsempek Magyarorszâgon, I, î n BudReg, XVIII, 1 958, p . 297, fig. 96.
5 7 Rica Popescu, Câteva elemente de factură gotică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui,
în R M M-M IA. I , 1 98 1 , p. 54.

5 8 R. Gassauer, Teracote sucevene, în BCMI, XXVII I , 1 93 5 , fig. 1 7 .; Paraschiva-Victoria
Batariuc, op. cit. , p. 1 50.

5 9 Rica Popescu, op.cit., p. 52, 54, fig. 7.
60
Eugenia Neamţu, V.Neamţu, Stela Cheptea, op. cit„ p. 2 3-26, 239, fi g. 1 07/3 .
cu perechea de îndrăgostiţi au fost descoperite la Baia6 1 şi Suceava6 2 în locuinţe

anterioare anului 1 476. Prezenţa lor pare să indice existenţa a ici, ca şi la Bălineşti
sau, cum vom vedea, la Todireşti, a unei curţi boiereşti, anterioară celei menţionate
documentar. Ştim că logofătul Gavril Trotuşan a cumpărat satul Parhovţi (Părhăuţi)
de la Sima şi de la fraţii acestuia, Ion, Petrea, Şendrica şi Vasco, fiii lui lvanco
Parhovschi, nepoţii lui Fădor Parhovschi, care 1-a deţinut în baza unui privi legiu de
la Alexandru cel Bun, care i-a fost confirmat, împreună cu altele, de către Petru Rareş,
la 7 martie 1 53 1 6 3 . Nu este exclus ca, în acelaşi loc, să fi existat o construcţie
anterioară, datorată lui Fădor Parhovschi sau fiului său, lvanco Parhovschi.
În anul 1 522, logofătul Gavril Trotuşan ctitorea, la Părhăuţi, biserica cu
hramul Duminica Tuturor Sfinţilor64 şi probabil că în aceeaşi perioadă a fost
construită şi curtea boierească a cărei capelă a fost biserica. E de înţeles că cel puţin
o sobă a fost amenajată în acelaşi timp. Deci, cel puţin o parte a cahlelor descoperite
la Părhăuţi ,,Pe beci" - cahlele cu steme şi cele cu cavaleri - se datează în deceniul trei
al secolului XVI, fiind produse într-un atelier orăşenesc care continua tradiţia
atelierelor din secolul XV şi care lucra pentru nevoile domniei şi ale unor mari boieri 6 5 .
Tot de la o proprietate a logofătului Gavril Trotuşan, satul Todireşti, punctul
„La curte"66 , provin cahle şi fragmente de cahle de diverse tipuri constructive: cahle
convexe, cahle dreptunghiulare, cu faţa plină, picior de montare semici lindric,
cahle dreptunghiulare, faţa plină, picior de montare rectangular, scurt.
Cele mai multe cahle şi fragmente de cahle au fost smălţuite în verde, dar se
cunosc şi exemplare acoperite cu angobă alb-roşietică.
Cahla convexă, de o formă mai puţin uzitată67 , are un picior de montare
cilindric, înalt, un corp sferic şi o mică proeminenţă conică în vârf (fig. 3/2).
Cahlele dreptunghiulare cunosc variante: cu câmpul încadrat de un chenar
drept, îngust şi cu câmpul mărginit de un chenar lat de 3--4 cm, dispus oblic. Pe
fragmente de cahle acoperite cu angobă şi încadrate de un chenar simplu este
figurat un cal frumos desenat, în plin efort, în galop spre dreapta, având în faţă un
copac cu coroane conice (fig. 2/5 ). Este vorba de o variantă inedită până acum în
Moldova a temei cavalerului, figurat de obicei într-un decor arhitectural gotic 68 . Pe
o altă cahlă, de data aceasta acoperită cu smalţ verde închis, este desenată o rozetă
61 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit .. p. 1 47- 1 48. fig. I .

62 M . D. Matei, E. I. Emandi, Cetatea de Sca11n şi Curtea domnească din S11ceam. Bucureşti,
1 988, p. 1 44.
6 3 DI R, A, veac XVI/ I , p. 3 26-328, nr. 294.
64 Eug. Kozak, op. cil. , p. 52-5 3 ; G . Balş, op. cit . . p. 1 78-1 80.
65 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ateliere pentr11 producerea cahlelor în Moldol'a mediemlă. in
SC IV A. 43, 1 992. 2, p. 2 1 7-2 1 9.

66 Cercetările de teren de la Todireşti au fost efectuate de-a lungul timpului de colegii Tamara
Constantiniuc, Emil I. Emandi, Mugur Andronic. Le aducem multumirile noastre pentru informalii le date.
67 Pentru tipuri de cahle convexe. cf. Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea. op. cit. . voi I.
Iaşi, 1 980, p. 1 3 5-1 37, fig. 1 09; iidem, op. cit„ voi. l i , laşi. 1 984, p. 237. 239. fig. 1 06/ 1 -6.
6H Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din secol11I al XV-iea decorate c11 scene inspirare din
viaţa cavalerească, în „Suceava", XII I-XIV. 1 986- 1 987, p. 1 46- 1 50. fig. I . 2.
de mari dimensiuni, amintind crestăturile în lemn (fig. 3/5). Pe o cahlă acoperită cu

smalţ verde, cu chenarul dispus oblic faţă de câmp, chenar decorat cu o baghetă pe care
se înfăşoară un vrej cu frunze lanceolate, este figurat cerbul Sfântului Hubertus. În
câmp, într-un bogat decor vegetal, compus din copaci cu coroane rotunde şi conice,
sugerând pădurea unde s-a săvârşit miracolul, se vede un castel cu turnuri ascuţite şi
ziduri crenelate, oraşul Liege unde era episcop Hubertus; în prim-plan, un cerb masiv,
cu o cruce între coame, este înfăţişat în salt, în timp ce în partea inferioară a cahlei este o
biserică iar în faţa ei, episcopul de Liege, cel care, vânător pasionat, are în Vinerea Mare
viziunea unui cerb cu o cruce între coame69 (fig. 1 /4). Cahle cu un decor similar au fost
descoperite la Suceava, la Cetatea de scaun 7 0 , Curtea domnească7 1 şi la Arbore7 2 .
Aceste cahle datează de la sfârşitul secolului XV şi nu este exclus ca ele să
aparţină unei construcţii anterioare, ridicată de Marena, fi ica lui Fădor Piţurcă,
nepoata lui Toader Badevici, de la care cumpără logofătul Gavri l Trotuşan satul
Todereşti pe Soloneţ, sat întărit, împreună cu altele, de acelaşi document din
7 martie 1 5 3 1 7 3 .
Cahlele dreptunghiulare cu piciorul de montare rectangular, scurt, decorate cu
motive vegetale, frunze stilizate de acant şi ferigă, au fost smălţuite în verde închis sau
policrom: albastru ultra-marin, albastru caeroleum, verde de peruzea, galben sulf, alb,
culori de smalţ care caracterizează cahlele polono-lituaniene ce se datează în secolul
XVII 7 .t, dovedind că aici curtea boierească şi-a continuat existenţa şi mai târziu.
Cu ocazia cercetărilor de �uprafaţă efectuate de-a lungul timpului, în satul Tişăuţi,
comuna Ipoteşti, în punctul „In deal la Magda", situat lângă biserica actuală, s-au
găsit fragmente de vase şi de cahle care atestă prezenţa aici a unei curti boiereşti,
5
considerată ca aparţinând cu probabilitate urmaşi lor lui Isaia de la Baia 7 .
Fragmentele de cahle sunt de dimensiuni reduse, fa� t ce îngreunează
descifrarea motivelor decorative. Se remarcă motivele geometrice 6 , ca şi cele câteva
fragmente cu înfăţişarea unor elemente de arhitectură: ferestre gotice cu decor
aj urat77 sau acoperişuri de biserică cu turnuri terminate cu cruci 7 8 • Pe unele fragmente
se disting câteva litere chirilice: HMH şi .ll:H 7 9 • Nu lipsesc nici reprezentările
antropomorfe 80 , cât şi cele vegetale 8 1 • Aceste fragmente de cahle se pot încadra
69 L. Reau, op.cit .. voi. I I I/l i , Paris, 1 958, p. 659--66 1 .

70 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul Colecţiei Romstorfer - ceramica monumentală, în ms.
7 1 B. M i trea et alii, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului, în SCIV. 6, 1 955, 3-4,
p. 788, fig. 30.

7 2 P. Oprea, op. cit. fig. 1 .
.
7 3 DIR. A, veac XVI/ I , p. 3 26-328, nr. 294.
74 Eugenia Neamţu, Ceramica decorativă polono-lituaniană de la Curtea Domnească din laşi.
în SCIV, 2 1 , 1 970, 4, p. 697-703, pi. I.

7 5 V. şi Eugenia Neamţu, Contribuţii la cunoaşterea satului Tişăuţi din fostul ocol al Sucevei.
în „Suceava", I I I , 1 973, p. 1 1 9- 1 20, 1 3 1 .

76 Ibidem. p. 1 25-1 26, fig. 3/ 1 -5, 7-8, 1 0.
77 Ibidem, p. 1 2 5, fig. 3/9.
78 Ibidem. p. 1 2 5 , 1 28, fig. 3/6; 5 .
7 9 Ibidem, p. 1 25 , fi g . 3/ 1 .
80 Ibidem, p. 1 2 7, fig. 4/ 1 .
8 1 Ibidem, p. 1 26- 1 2 7, fig. 4/2-5 .
cronologic într-o perioadă lungă de timp, din a doua jumătate a secolului XV şi

până în secolul XVIl 82 • Prezenţa cahlelor datând din secolul XV indică la Tişăuţi
existenţa unei curţi boiereşti, care probabil a aparţinut urmaş ilor lui Isaia, cel care,
la 1 4 august 1 432, primea de la Ilie voievod în stăpânire mai multe sate, inclusiv
Tişăuţi 8 3 , curte care îşi continuă existenţa şi în secolele următoare.
În secolul XIX, în satul Hănţeşti , comuna Adâncata, au fost descoperite
fragmente de cahle, unul smălţuit în galben, pe care se vedea un balaur, şi un altul,
nesmălţuit, pe care erau înfăţişaţi ,,Adam şi Eva cu pomul ştiinţei între ei"84 . Acest
fapt ne face să presupunem aici existenţa unei curţi boiereşti care a aparţinut lui
Ioan Cupcici sau urmaşilor săi, Maruşca şi nepotul ei Mihno 85 .
În satul Drăgoeşti, comuna Drăgoieşti, în zona numită „La Mitoc'', au fost
găsite numeroase materiale, între care cahle şi fragmente de cahle8 6 • Pe una dintre
cahle este figurat un cavaler călare, în galop, având în fundal o cetate cu turnuri şi
ziduri crenelate 87 , iar pe o alta cerbul Sfântului Hubertus 88 . Ambele cahle au fost
acoperite cu angobă alb-gălbuie. Biserica, la fel ca şi curtea boierească de la
Drăgoeşti au fost construite probabil în ultimul deceniu al secolului XV, epocă în
care tipul de biserică de plan mixt devine frecvent 89 , de către pârcălabul Ioan
Drăgoi, îngropat în ctitoria la Drăgoieşti 9 0 .
După cum am văzut, în cuprinsul curţi lor boiereşti din judeţul Suceava,
documentate arheologic, curţi care în parte au aparţinut unor mari boieri, precum
vomicul Oană de la Tulova, logofătul Ioan Tăutu, portarul de Suceava Luca Arbure
sau logofătul Gavril Trotuşan, s-au găsit cahle şi fragmente de cahle, de diverse
forme constructive şi ornamentate cu un vast repertoriu decorativ. Soba din cahle,
produs utilitar şi element de confort în primul rând, era, prin varietatea constructivă
şi decorativă a pieselor care o compuneau, un adevărat monument de arhitectură,
cu un pronunţat caracter ornamental, fiind frecvent folosită în medii diverse:
reşedinţe domneşti, curţi boiereşti, locuinţe de orăşeni, mănăstiri.
Deşi la curţile boiereşti din judeţul Suceava s-a găsit un număr redus de
fragmente de cahle, unele dintre ele de mici dimensiuni, care nu au permis reconstituirea
vreunei instalaţii de încălzire, varietatea tipuri lor constructive permite formularea
unor ipoteze privind forma sobelor existente. Este posibil ca cea mai mare parte a
82 Ibidem. p. 1 22- 1 28 .
83 D R H . A, I , Bucureşti, 1 975, p. 1 63, nr. I 1 2 .
84 Al. Odobescu, Heraldica naţională. Patrupede androcefale figurate t"n monumente şi originea
lor, în CvL. 43/5, 1 908, p. 499.
85 DRH, A , I, p. 1 5 3 , nr. I 03.
86
K. A. Romstorfer, Reste eines ehemaligcn Kloster in Dragocstie. în JB LM. 1 897, p. 8 6 .
8 7 R. Gassauer, op. cit., fig. 20. Î n lucrarea citată nu se menţionează locul de descoperire, care
este specificat pe o etichetă lipită pe spatele cahlei.
88 R. Gassauer, op. cit. . fig. 1 9.
89 A. Bătrîna, E. I . Emandi, Cercetările arheologice de la Drăgoicşti (Suceava). în „Suceava'' .
V, 1 978, p. 200.
90 Eug. Kozak, op. cit . . p. 1 50- 1 5 1 .
sobelor amenajate la curţile boiereşti din judeţul Suceava să se încadreze în grupa

sobelor gotice târzii, varianta moldovenească a acestui tip 9 1 , cu coronamentul tratat
în formă de zid de cetate.
Repertoriul ornamental variat al cahlelor dă expresie unora dintre marile teme
şi motive decorative: geometrice, heraldice, hagiografice, legate de viaţa de curte şi
de eposul cavaleresc.
Prezenţa motivelor decorative heraldice pe cahle nu poate fi pusă în legătură,
însă, cu proprietarii curţilor boiereşti respective, deoarece se observă o părăsire a
caracterului pur heraldic al acestor piese şi transformarea lor în simple ornamente,
descărcate de orice mesaj emblematic, înscris într-o adevărată modă ce va cuprinde
Europa celei de-a doua jumătăţi a secolului XV9 2 .
Descoperirea unor cahle decorate cu subiecte inspirate de povestirile
hagiografice, teme care au fost executate în limitele iconografiei catol ice, atestă că, în
mediul legat strict de populaţia românească, ortodoxă, aceste subiecte sunt receptate şi
acceptate, unele motive ornamentale cunoscând numeroase variante şi tratări
simplificate, fapt care vorbeşte despre preferinţa arătată acestor teme decorative.
Cahlele decorate cu motive inspirate din viaţa de curte şi de eposul cavaleresc
sunt frecvente în Moldova, reflectând receptarea ambianţei gotice, ambianţă care
transpare în arhitectura laică şi religioasă, în interioare, veşminte, podoabe etc.
Din alt punct de vedere, prezenţa sobelor din cahle bogat ornamentate ne dă
ştiri despre interioarele de locuit, somptuos împodobite, care vorbesc despre gustul
rafinat, atât al creatori lor, cât şi al comanditari lor acestor produse.
* Acest studiu a apărut în SCIVA, 45, 1 994, I , p. 7 1 -83.
91
R . Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ p. 1 42- 1 44.
92
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle decorate cu elemente heraldice din secolul al XV-iea
din Moldova. comunicare susţinută la sesiunea Complexului Muzeal Neamţ, Piatra Neamţ, 25 noiembrie
1 987.
Fig. I . Cahlă cu Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel descoperită la pătăreşti „La Hate" ( I ); cahle cu
steme descoperite la Părhăuţi „Pe beci" (2,3); cahlă cu cerbul Sfiin tului Hubertus descoperită
la Todireşti „La Curte" (4).
. .
1 58 Paraschiva- V·ictona Batanuc
Fig. 3 . Discuri ornamentale descoperite la Arbore „Movileancă" ( 1 ,3 ); cahlă convexă

descoperită la Todireşti „La Curte" (2); fragment de cahlă de coronament descoperit
la Părhăuţi, „Pe beci" (4); fragment de cahlă descoperit la Todireşti, „La curte" (5).
LA C E RAMIQU E MONUMENTAL E D ECOUVERTE

DANS DES COUR S DES BOYARDS DU D E PARTEMENT D E SUCEAVA
R E SUM E
Les recherches de terrain et Ies fouilles archeologiques ont mene a la decouverte, sur le
territoire du present departement de Suceava, des traces de constructions qu'on a considerees des
cours de boyards: Tulova-Vomiceni i Mari, Giuleşti, Sptăreşti, Bălineşti, Arbore, Părhăuţi, Todireşti,
Tişăuţi, Drăgoieşti, Hănţeşti-Adâncata. On y a decouvert, parmi autres materiaux, des disques et de
briques servant a la decoration des fa�ades, ainsi que de nombreux carreaux de poele et des fragments
de carreaux.
Les carreaux decouvets sont d'une grande variete des types de construction, allant des formes
simples, aux formes decorees avec un riche repertoire ornamenta l : motifs geometriques, vegetaux,
zoomorphes, elements heraldiques, h istoires hagiographiques, scenes de la vie de cour. Tous ces types
de carreaux permettent de formuler l ' hypothese de l ' existence, aux cours de boyards, des poeles
richement decores, qu 'on peut encadrer dans le grand groupe des poeles gothiques tardifs.
On presente Ies briques et Ies disques decouverts a Tulova (la cour du boyard Oană de
Tulova), Ies disques et Ies carreaux decouverts a Spătăreşti (fig. 1 / 1 ) et a la cour de Luca Arbure a
Arbore (fig. 3 1 1 , 3 ), ainsi que Ies carreaux et Ies fragments de carreaux decouverts a Bălineşti (la cour
du logothete Ioan Tăutu), Părhăuţi ( fig. 212, 3; 21 1 -4 ; 314) et Todireşti ( fig. 215; 3 72, 5; Ies cours du
logothete Gavril Trotuşan), Tişăuţi (cour de Isaia de Baia et de ses descendents), Drăgoieşti (la cour
du „pârcălab" Ioan Drăgoi), Hănţeşti-Adâncata (la cour du „vom ic" Ioan Cupcici et de ses
descendents ).
EXPLICATION DES F I G U RE S
Fig. I. Carreau avec Ies Saints Apotres Pierre e t Paul decouvert a Spătăreşti „ L a Hate" ( 1 );
carreau avec des armoiries decouverts a Părhăuţi „Pe beci" (2, 3); carreau avec Saint H ubert
decouvert a Todireşti „La curte" (4).
Fig. 2 . Fragments de carreaux decouverts a Părhăuţi „Pe beci" ( 1 -4) et Todireşti „La curte" (5).
Fig. 3. Disques orementaux decouverts a Arbore „La Movileancă ( 1 , 3); carreau convexe
decouvert a Todireşti „La curte" (2); fragment de carreau de couronement decouvert a Părhăuţi „Pe
beci" ( 4 ) ; fragment de carreau decouvert a Todireşti „La curte" (5).
MOTIVE DECORATIVE DE INSPIRATIE LITERARĂ
PE CAHLE DIN SECOLELE XV-XVII DESCOPERITE
ÎN MOLDOVA
Repertoriul decorativ al cahlelor din Moldova medievală cunoaşte în secolul

XV şi în prima jumătate a celui următor o diversitate remarcabi lă: motive
geometrice, vegetale, zoomorfe, heraldice, povestiri moralizatoare sau inspirate din
istoria sacră, scene legate de viaţa de curte şi de eposul cavaleresc. Toată această
gamă de motive decorative se întâlneşte figurată într-o diversitate de forme
constructive cerute de structura sobei, dar şi într-o multitudine de variante, dictate
atât de numărul şi calitatea atelierelor care le produceau, cât şi de preferinţele şi
rafinamentul comanditari lor.
Din marea categorie a cahlelor cu decor figurativ, o grupă distinctă - dar nu
prea numeroasă - o constituie cele ornamentate cu reprezentări zoomorfe, inspirate
cu probabilitate de opere literare - fabule şi/sau povestiri cu animale - şi care fac
subiectul lucrării noastre.
Sursele de inspiraţie pentru marea majoritate a temelor decorat ive de pe cahle
cu ilustrarea unor fabule sau poveşti cu animale rămân, cel puţin deocamdată,
necunoscute. Cert este că Evul Mediu a gustat - mai ales la oraş - acest gen de
producţie literară, mai apropiat mentalităţii „burgheze" decât poeziile truverilor şi
minnesăngerilor sau romanele cavalereşti . Marele succes de care s-a bucurat
celebrul Le Roman de Renart şi e de notat că însuşi substantivul goupil care
-
desemna vulpea în limba franceză veche a fost înlocuit cu cel de renard, sub
impactul produs de această operă literară 1 - ne dă, în parte, expl icaţia pentru
preferinţa arătată în mediul urban, dar nu numai, pentru povestirile care aveau drept
eroi animale reale, dar şi fantastice.
În Moldova au fost descoperite câteva cahle şi fragmente de cah le decorate
cu subiecte inspirate de surse literare .
În stadiul actual al cunoştinţelor noastre, cele mai vechi cahle cu reprezentarea
unor poveşti cu animale datează din decen iile opt şi nouă ale secol ului XV, fiind
descoperite la Baia şi Suceava.
La Baia, la circa 30 m N-E de ruinele bisericii catolice, au fost descoperite
vestigiile unei locuinţe ( UV), care a funcţionat între an ii 1 467- 1 476, fiind distrusă
de un incendiu în urma campaniei sultanului Mehmed al I I -iea în Moldova2 . Din
această locuinţa provin mai multe cahle, dintre care unele au fost considerate de
1Sorina Bercescu, Istoria litaaturiifranceze. Bucure�ti. 1 970. p. 43-45.

�Lia Bătrina. A. Bătrîna, Elemente decorati1·e 1i1 ceramica mo1111mentalli de la Baia (iud Suceam).
în „Suceava", XI-X I I . 1 984- 1 985. p. 1 48 1 49. nota 9.
către descoperitori ca fiind „decorate cu o scenă de „vânătoare"3 • În câmp, în partea

stângă, un tânăr îmbrăcat cu o tunică scurtă, strânsă în talie, pantaloni pe picior şi
solerets a la Poulaine, însoţit de un ogar, îndreaptă o suliţă spre ursul figurat din
profil, ridicat pe labele din spate, şi ţinând în cele anterioare o măciucă noduroasă
(fig. 1 12). M işcarea graţioasă a tânărului elegant, ca şi poziţi a nefirească a ursului
ţinând în labe o măciucă, deoarece niciun animal nu îşi atacă, înarmat la rândul său,
urmăritorii, ne fac să ne întrebăm dacă interpretarea de către descoperitorii cahlelor
drept vânătoarea unui animal malefic, „ursus diabolus "4 , este îndreptăţită.
După cum am mai spus şi cu o ocazie anterioară, considerăm că ne aflăm în
faţa ilustrării pe cahle a unei poveşti cu animale sau a unei fabule 5 .
La Feldioara, în Transilvania, în zona unde a funcţionat un atelier de olar în
perioada secolelor XVI-XVII, au fost descoperite fragmente care au permis
reconstituirea părţii superioare a unei cahle pe care este înfăţişată o scenă cu doi vânători
şi un urs, scenă care se petrece într-o pădure, sugerată de copacii din fundal6 • Deşi pe
fragmentele de la Feldioara ursul este reprezentat cu un chip c u trăsături umanizate,
puternic conturate, scena în cauză poate fi considerată ilustrarea unei vânători obişnuite,
dar nu este imposibi l ca şi aici să avem, de fapt, figurarea unei poveşti cu animale.
La Cetatea Făgăraşului 7 a fost descoperit un fragment de cahlă cu o scenă
asemănătoare cu cea de pe piesele de la Baia, chiar şi în dispunerea personajel or: un
tânăr însoţit de un câine înfige o sul iţă în botul căscat al unui lup figurat din profil,
stând pe labele din spate şi apucând arma îndreptată spre el cu laba dreaptă.
Descoperitoarea acestui fragment s-a mulţumit cu prezentarea datelor tehnice ale cahlei
şi cu descrierea scenei , nepronunţându-se în legătură cu interpretarea sa8 . Opinia
noastră este că ne găsim şi aici în faţa ilustrării pe cahle a unei povestiri cu animale.
De la Cetatea de scaun 9 , într-un complex de pe str. Mitropolit Dosoftei ' 0 şi în
grupul de locuinţe distruse în urma incendiului provocat de asediul turcesc din vara
anul ui 1 4 76 1 1 , locuinţe peste care s-a construit apoi zidul de nord al Curţii domneşti
de la Suceava 1 2, provin câteva fragmente de cahle, nesmălţuite şi smălţuite în două
nuanţe de verde, decorate cu o reprezentare nemaiîntâlnită până în prezent în Moldova.
3 Ibidem, p. 1 50, 1 5 3 , fig. 2 .

4 Ibidem, p. 1 65- 1 66.
i·iaţa cavalerească, în „Suceava", X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 1 50- 1 5 1 .
6 Dan iela Marcu, Cahle săseşti din secolele XVI-XVII descoperite la Feldioara, jud. Braşov, în
RMI. LXI, I , 1 992, p. 30, 35-36, fig. 1 1 .

7 Voica Maria Puşcaşu, Plăci ceramice decorative descoperite la Cetatea Făgăraşului, în
ActaMM. I I , 1 980, p. 225, fig. I .

8 Ibidem, p. 225.
9 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul Colecţiei Romstorfer - ceramica monumentală. în ms.

10 Inedit, în colecţi ile M uzeului Naţional al Bucovinei, Suceava, nr. inv. E/ 1 396.
1 1 M . O. Matei, E. I. Emandi, Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Suceava, Bucureşti,
1 988, p. 1 44.
1 2 E. I . Emandi, M . Şt. Ceauşu, Contribuţii de morfologie urbană la cuno�terea istoriei or�ului
Suceava. 1388-1 988, în „Suceava", XV, 1 988, p. 1 65, fig. 50/2; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle
descoperite la curţi domneşti din Moldova, în „Suceava", XX, 1 993, p. 72, fig. 4/ 1 .
Motive de inspiraţie literară pe cahle din Moldova 1 63
Într-un decor vegetal, probabil o pădure sau o luncă, i ndicat de câţiva copaci
cu coroane rotunde şi conice, o vulpe călugăr sprij inită într-un toiag şi ţinând
rozariul, îmbrăcată într-o rasă din a cărei glugă lăsată pe spate îşi iţesc capetele
două gâşte, plasată în faţa unui lutrin pe care este deschisă o carte groasă, predică
unor gâşte pline de evlavie, adunate într-un ţarc rotund (fig. 1 1 1 ).
Au fost utilizate cel puţin două tipare, fragmentele găsite la Curtea domnească
prezentând câteva amănunte care le diferenţiază de cele de la Cetatea de scaun şi
din locuinţa de pe str. M itropolit Dosoftei. În cazul primului fragment, vulpea
călugăr a fost plasată în stânga, iar gâştele din ţarc, figurate cu ciocurile deschise,
gâgâind, au gâturile excesiv de lungi. De notat că fragmentele de la Cetatea de
scaun şi de pe str. Mitropolit Dosoftei, acoperite cu smalţ verde de bună calitate, în
două nuanţe, verde ocru şi verde smarald, lucrate în relief înalt, prezintă detaliile
amănunţit redate printr-o finisare atentă: boabele mătăniilor, tufele de rogoz din
ţarc, penele gâştelor ( fig. 3 1 ,2), toate acestea probând că ne aflăm în faţa unor
produse ale acelui atelier aulic, care lucra la Suceava pentru domn şi marii boieri 1 3 •
Această poveste glumeaţă ce se lasă citită de la prima vedere este străbătută
de accente satirice, îndreptate împotriva călugărilor cupizi şi ipocriţi, care una spun
şi alta fac. Sunt accente comune întregii proze literare a Renaşterii, scrierile lui
Boccaccio reprezentând numai o parte din multitudinea de povestiri ce au drept
eroi călugări, mai ales din cele două ordine cerşetoare, franci scanii şi dominicanii,
care nu respectau canoanele vieţii monahale.
De la sfârşitul secolului XV 14 datează mai multe cahle şi fragmente de cahle
descoperite în „casa domniei" 1 5 şi în casa din zona „B" de pe Câmpul Şanţuri lor 1 6,
locuinţele de orăşeni de pe străzile N icolae Bălcescu 1 7, Dimitrie Dan 1 8 şi Petru
Rareş 1 9 de la Suceava. Sunt cahle nesmălţuite, cele mai frecvente, ca şi acoperite cu
angobă albă sau smalţ incolor cu vrâste verzi. În câmp, fără niciun alt element, un
cerb masiv, cu coame rămuroase, păşeşte lent spre stânga. La gât are o zgardă din
verigi de mari dimensiuni, de care este prins un văl, purtat de vânt, ale cărui capete
îi depăşesc trupul (fig. 1 /3).
Prezenţa vălului la gâtul cerbului a ridicat probleme de interpretare a scenei ,
considerată a nu fi inspirată nici de Physiolog, nici de legenda Sfântu lui Eustaţiu .
13 Eadem, Ateliere pentru producerea cahlelor în Moldo va mediemlă. în SCIV A, 43. 1 992, 2 .
p. 2 1 5-2 1 9.
1 � Cahlele descoperite în „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava au fost datate
în jurul anului 1 480. Cf. R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mârturii de civilizaţie medievalii
românească. O casă a domniei şi o sohâ monumentală de la Suceava din vremea lui Şte(an cel Mare.
Bucureşti, 1 979, p. 27-29.
15 lhidem. p. 48, fig. 25.
1 6 Inedite, în colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava.
1 7 Inedite, în colecţi ile Muzeului Bucovinei, Suceava.
1 K Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, Descoperiri arheologice la Suceam - contrih11ţii la
cunoaşterea topografiei oraşului mediem/. în „Suceava". XVI I-XIX, 1 990- 1 992. p. 49.
1 9 M. D. Matei, E. I . Emandi, O cmă de orăşean din secolul a/ XV-iea de la Sucea\'(/, în SCIV A
28, 1 977 4, p. 576, fig. 8/1 .

'
S-a făcut o apropiere între năframă şi legenda Sfântului Leopold2 0 . Dar legenda
acestui sfânt austriac nu face nicio referire la vreun cerb, ci vorbeşte despre
pierderea şi regăsirea miraculoasă a unui văl într-un tufiş deasupra căruia a apărut
Sfânta Fecioară şi unde Sfântul Leopold a ctitorit abaţia de la Klostemeuburg2 1 •
După opinia noastră, vălul şi mai ales zgarda ne fac să avansăm ipoteza că ne
găsim în faţa ilustrării pe cahle a unei poveşti, cunoscută din culegerea fraţilor
Grimm, despre cei doi fraţi orfani, dintre care băiatul, bând din urma unui cerb, se
transformă şi el în cerb de gâtul căruia sora sa îşi prinde legătoarea de aur a
ciorapului. Cerbul va fi salvat datorită devotamentului acestei surori, devenită între
. .
.
timp soţia unui rege-� 2 .
De la sfărşitul secolului XV şi începutul secolului XVI 23 datează alte fragmente
de cahle din Colecţia Romstorfer, provenind de la Cetatea de scaun a Sucevei.
Pe un fragment de mici dimensiuni, acoperit cu angobă albă, a fost figurat un
cu o coamă bogată 24 (fig. 2 1 1 ). Un fragment similar a fost descoperit la Cetatea

cap de leu cu trăsături omeneşti, încadrat de o barbă cârlionţată, care se împleteşte
Făgăraşului 25 .
Descoperiri făcute aproape în întreaga zonă a Europei care a cunoscut soba
din cahle 2 6 ne permit să întregim motivul decorativ respectiv: pe un teren stâncos,
un leu cu o figură umană, încadrată de o lungă barbă cârlionţată, îşi ţine o labă
petrecută pe după trunchiul unui arbore, se pare un stej ar 2 7 .
Leul cu chip de om care păzeşte rădăcina unui copac ne trimite la povestea
Frumoasa şi bestia, comună întregului spaţiu european 28 , despre prinţu l vrăj it,
transformat în animal şi mântuit de dragostea tinerei fete cu care se căsătoreşte şi
lângă care, după multe peripeţii, îşi găseşte fericirea 2 9 •
Alte fragmente de cahlă, din aceeaşi Colecţie Romstorfer30 , smălţuite în
verde, prezintă câmpul încadrat de un chenar dispus oblic, decorat cu motive
20
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op.cit. , p. 1 48, notele 1 42- 1 44.
21
L . Reau, L 'iconographie de / 'art chretien, voi . I I I/II, Paris, 1 958, p. 803.
22
Fraţii Grimm, Poveşti alese, Bucureşti, 1 960, p. 229-238.
23 Prezenţa chenarului dispus oblic faţă de câmpul cahlei ne permite să încadrăm aceste piese
după anul 1 490, când acest mod de realizare a cahlelor se generalizează. Cf. P. Voit., I. Holl, A nciens
carreaux de poete hongrois. Budapesta, 1 963, fig. 24; Rosemarie Franz, Der Kachelofen. Entstehung
und Kunstgeschichtliche Entwicklung vom Mittelalter bis zum A usgang des Klassizismus, Graz, 1 969,
fig. 1 06- 1 11.
24
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu motive zoomorfe descoperite în Moldova,
comunicare susţinută la sesiunea „Istoria spaţiului carpato-nistrean până în secolele XV-X V II",
organizată de Institutul de Arheologie, Iaşi, 29-30 mai 1 99 1 .
2 5 Ana Iliescu, Voica Maria Puşcaşu, Plăci ceramice descoperite în cursul cercetărilor de la
Cetatea Făgăraş, în B M I , 4, 1 970, p. 1 4, fig. 1 6; Voica Maria Puşcaşu, op. cit., p. 232, fig. 9.
2 6 P. Voit, I. Holl, op. cit. , harta anexă I I .
27
I . Holl, Kăzepkori kalyhacsempek Magyarorszagon, I, în BudReg, X V I I I , 1 958, fig. 73.
2 8 L. Şeineanu, Basmele române, Bucureşti, 1 895, p. 1 08- 1 1 9 şi 232-255.
29 Fraţii Grimm, op. cit. , p. 336-347.
3° K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între 1895
şi 1 904, Bucureşti, 1 9 1 3 , pi. V.

vegetale. În prim-plan, în stânga, un leu cu chip uman şi barba cârlionţată este

reprezentat sub un copac cu coroana rotundă, în care se află o pasăre cu un gât pe
care şi-l întinde până în partea dreaptă, unde se află un alt copac, cu coroana conică
şi frunze palmate. În copacul din dreapta apare figurat un fruct rotund, ca un
dovleac, din care se desprinde un trup de om, nud, puternic răsucit (fig. 2/2). Un
fragment nesmălţuit, pe care era figurat doar copacul miraculos 3 1 , s-a pierdut în
urma celui de al Doilea Război Mondial .
O scenă asemănătoare, fără a fi identică, a fost reprezentată pe o cahlă
nesmălţuită, descoperită relativ recent la Curtea domnească de la Vaslui 32 , unde,
datorită utilizării unui tipar uzat, detaliile şterse se disting greu.
Inedită, după cunoştinţele noastre, este această reprezentare, care îmbină pe
aceeaşi cahlă două poveşti: cea despre Frumoasa şi bestia şi cea despre planta
miraculoasă ale cărei fructe sunt asemănătoare unor fi inţe umane. Dacă povestea
despre tânărul prinţ transformat în animal este comună folclorului european 33 , cea
de a doua ne trimite în lumea scrierilor orientale, chineze, indiene, arabe referitoare
j
la acele plante care rodesc fiinţe asemănătoare copiilor sau femeilor, crescând într
o insulă îndepărtată unde se a unge anevoie, insulă numită Wak-Wak după sunetele
scoase de ciudatele creaturi 3 . Mentionate încă din secolul VII d. Hr. în cărti . de
3 5 '
călătorii sau de geografie , plantele din insula Wak-Wak aj ung să fie pomeni te şi
în poveştile cuprinse în 1 001 de nopţi36 . Din Orient, mitul plantelor care rodesc fiinţe
asemenea oamenilor şi animalelor a trecut în Europa, unde va cu noaşte o largă
difuzare de la cărţi de călătorii, romane cavalereşti, lucrări de alchimie, povestiri
moralizatoare, miniaturi, stofe 37 până la cahle.
Pe un fragment de cahlă descoperit la Cetatea de scaun a Suceve i 3 8 , smălţuit
în verde oliv, au fost reprezentaţi un peşte, un personaj cu trup de pasăre (?), şi cap
de om şi un al doi lea, înotând şi ţinând în mâini o spadă (fig. 434), scenă al cărei
înţeles ne scapă, dar pe care o interpretăm a fi o ilustrare a unei poveşti cu animale,
reale şi fantastice.
De la Cetatea de scaun 3 9 şi din casa de orăşean de pe str. Petru Rareş din
Suceava4 0 , provin două fragmente de cahle smălţuite în două nuanţe de verde: verde
oliv închis, aproape negru şi verde deschis „mazăre". În partea stângă a cahlei sunt
figurate o pasăre în zbor, cu aripile deschise, o căprioară şi un animal cu un cap
triunghiular şi o coadă stufoasă (fig. 3/3 ).
31 lhidem.
32 Inedită. Infonnaţie doamna Ruxandra Maxim Alai ba. căreia îi mulţumim şi pe această cale.
33 L. Şeineanu. loc. cit.
34 G. Ferrand, articolul Wak- Wak. în L Emyclopedie de / '/.1"/am. Leyde şi Paris. 1 934. voi. I V <� .
p. 1 1 64- 1 1 68.
3 5 J . Baltrusaitis. Evul Mediu fantastic. Bucureşti. 1 975. p. 97- 1 O I . fig. 55-56.
voi. Vt p . 1 1 9- 1 20.
3 6 Vezi povestea reginei Yamlika. domniţa de sub pământ. în / ()() / de nopri. Bucurqt i. 1 97 2 .
1 . . .
· J. Baltrusa1t1S. op. cit. . p. 1 0 1 - 1 07, fig. 5 7-6 1 .
3 � Inedit. în colecţiile Muzeului Bucovinei. Suceava. nr. inv. E/5084.
3 9 Inedit. în colecţiile Muzeului Bucovinei. Suceava. nr. inv. E/ 1 8 70.

411 Inedit. informaţie domnul prof. Mircea D. Matei. căruia ii mul\umim şi pe această cale.
Alte animale: cerbi, căprioare, mistreţi, lupi, lei, păsări au fost figurate pe mai
multe cahle şi fragmente de cahle descoperite la Curtea domnească din Vaslui4 1 , dar
în ceea ce ne priveşte considerăm că tematica acestor piese nu se leagă de i lustrarea
unor fabule ori poveşti cu animale, ci a fost subsumată unui alt subiect, şi anume
reprezentarea unei fastuoase vânători domneşti, soba de la Vaslui fi ind una din
puţinele din Moldova cu un program coerent, în speţă de inspiraţie cinegetică42 •
Nu este exclus ca cele două fragmente descoperite la Cetatea de scaun şi în
locuinţa de pe str. Petru Rareş (fig. 4/3) să se înscrie, şi ele, în grupa cahlelor cu decor
cinegetic, după cum nu este de respins nici ipoteza că ne aflăm în faţa ilustrării unei
povestirii cu animale; doar descoperirea unor cahle întregi sau şi a altor fragmente
care să permită reconstituirea întregii scene va rezolva această problemă.
De la sfârşitul secolului XVl 43 datează o cahlă nesmălţuită, descoperită în
zona fostei mănăstiri Sfântul Sava din Iaşi 44 . Au fost reprezentaţi un urs cântând
din cimpoi, un bovideu bătând toba şi un animal înaripat ( lup ?) dansând (fig. 4).
Interpretarea acestei scene a stârnit controverse. A fost considerată reprezentarea
unei fabule sau a unui spirit de frondă în mediul feudal orăşenesc45 , pentru ca mai
apoi acelaşi cercetător să revină şi să conchidă că ne găsim în faţa unor manifestări
ale teatrului de pantomimă, cu elemente folclorice, cum ar fi Cerbul, Cucii, Turca
etc, emiţându-se ipoteza că avem de-a face nu cu reprezentările unor animale, ci
este vorba de oameni mascaţi 46. Examinarea atentă a scenei amintite a permis
regretatei cercetătoare ieşene Eugenia Neamţu să susţină că este vorba nu de
personaj e umane mascate ci de animale cu îndeletniciri umane şi să emită ipoteza
ilustrării unei credinţe populare, după care, în noaptea Anului N ou, întocmai ca şi
oamenii, animalele comunică între ele prin viu grai 4 7 , interpretare pe care ne-am
însuşit-o şi noi.
*
Cahle cu ilustrarea unor fabule sunt cunoscute din descoperiri făcute în Europa.
În cuprinsul reşedinţelor regale din Ungaria, ale lui Sigismund de Luxemburg,
amenajate după anul 1 408, au fost descoperite cahle pe care a fost figurată o fabulă
41 Rica Popescu, Cahle din timpul lui Ştefan cel Mare cu motive animaliere descoperite la Curtea
Domnească din Vaslui, în MemAntiq, V I-V I I I , 1 974- 1 976, p. 287-288, fig. 1 --4 ; eadem, Câteva
elemente de factură gotică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui, în R MM-M IA. 1 , 1 98 1 , p. 55,
fig. 1 3- 1 5 .
42 Eadem, Cahle din vremea lui Ştefan cel Mare cu reprezentării de cavaleri medievali descoperite
la Curtea Domnească din Vaslui, în ActaMM, I, 1 979, p. 1 29- 1 3 6, fig. I , 2 .

4 3 Al. Andronic, laşii până la mijlocul secolului XVII. Geneză şi evoluţie, Iaşi, 1 986, p . 64.
44 Eugenia Neamţu, Contribuţii la cunoaşterea motivelor ceramicii ornamentale româneşti, în
SCIV A, 25, 1 974, 2 , p. 309-3 1 3 , fig. I .

4 5 Jbidem, p. 3 1 1 , nota 3 .
4 6 Al. Andronic, Probleme referitoare la cultura urbană medievală din secolele XV-XVll din
Moldova, în „Carpica'', X, 1 978, p. 26 1 -263; idem, laşii până la mijlocul secolului XVII. Geneză şi
evolu(ie, l aşi, 1 986, p. 64.
4 7 Eugenia Neamţu, op. cil„ p. 3 1 1 -3 1 2 .
cu un iepure care încearcă în zadar să aj ungă la ţintă înaintea ariciului 48 , o variantă

a aşa numitului paradox al lui Zenon din Eleea despre Achi le şi broasca ţestoasă,
subiect cunoscut şi dintr-o fabulă a lui Esop cu titlul Broasca ţestoasă şi iepurele49 •
Chiar şi în mediul monastic, după cum o dovedesc descoperirile făcute în
cuprinsul fostei mănăstiri Neuzelle din N iederlausitz, au fost utilizate cahle cu
fabule inspirate din viaţa călugărilor: o vulpe cu sutană şi rozariu ţine predici unor
capre negre 50 .
Dar, dintre toate subiectele inspirate de fabule sau poveşti cu animale, leul
bărbos care păzeşte un copac, i lustrare a poveştii Frumoasa şi bestia este motivul
cu cea mai mare răspândire europeană, în timp, cât şi în spaţiu.
data de 1 43 5 , descoperită în cartierul Aeschen 1 O din Basel, unde se ştie că şi-a

Se consideră că cea mai veche cahlă cu acest subiect este cea care are incizată
avut atelierul Peter Hartl ieb între anii 1 424 şi 1 445 5 1 . Este una din cele mai timpuri i
cahle datate, care, în acelaşi timp, poate fi pusă în legătură cu numele unui meşter
olar. Acelaşi motiv decorativ, leul cu figură umană, păzind un copac cu o coroană
bogată, împodobeşte cahlele de coronament de la o sobă r rovenind din
Ravensburg, acum la Victoria and Albert Museum din Londra5 . Leul bărbos
cavaleri" („der Ritterofen ) din palatul regal din cetatea Buda, construită după anul
păzind un copac îl întâlnim şi pe o parte dintre cahlele ce compun celebra „sobă cu
"
1 454 din ordinul lui Ladislau V Postumul 53 .

Dacă analizăm harta cu răspândirea motivelor decorative ce compun „soba cu
cavaleri" de la Buda, vom vedea că leul bărbos cu chip uman a fost figurat pe cahle
descoperite în Germania, Elveţia, Ungaria, Polonia, Iugoslavia 54 , la care se adaugă
fragmentele din România: Suceava şi Făgăraş.
Considerate de arheologii maghiari drept creaţii ale atelierului care a lucrat la
Buda pentru regele Ladislau V Postumul 55 , cahlele cu leul bărbos sunt sensibil mai
vechi şi provin, după cum am văzut, din zona oraşului Base! şi a lacului Konstanz .
Răspândirea acestui îndrăgit motiv decorativ, despre care Rosemarie Franz consideră
că reprezintă ilustrarea unei poveşti cu animale 5 f', ridică problema căilor şi a
modurilor de difuzare, care s-a făcut prin comercializarea unor modele de cah le sau
prin călători ile calfelor vagante, care în drumuri le lor duceau fie copi ile după unele
piese mai solicitate 5 7 , fie modele sau tipare.
Cahle şi fragmente de cahle decorate, după opinia noastră, cu subiecte inspirate
de fabule şi/sau poveşti cu animale au fost descoperite în Moldova la Cetatea de
4H I . Hali, op. cit. , p.285, fig. 39.

4q Esop, Babrios, Fahule, Bucureşti, 1 980, p. 1 83 .
511 Rosemarie Franz. op. cit. . p. 56.
51 lhidem. p. 50, fig. 94.
52 lhidem. fig. 93.
51 I. Hali, op. cit . . p. 29 1 -296, fig. 73.
54 P. Voit. I . Hali, op. cit. . harta anexă l i .
51> Rosemarie Franz, op. cit . . p. 49-50.

5 5 I . Hol I , op. cit. , p . 298-299.
5 ' lhidcm. p. 50.
scaun a Sucevei, curţile domneşti de la Suceava şi Vaslui, precum şi în casele unor

orăşeni de la Baia şi Suceava. Prezenţa acestor motive decorative în medi i diverse:
cetăţi, curţi domneşti, locuinţe de orăşeni, atestă receptarea lor în Moldova, chiar
dacă, după cum am văzut, nu sunt deosebit de numeroase. Dar nu este de exclus
posibi litatea ca în colecţiile muzeelor şi a institutelor de arheologie să se mai afle,
inedite, cahle şi fragmente de cahle care să se încadreze în această grupă tematică.
Subiectele sunt diverse: poveşti precum cea despre tânărul transformat în cerb
sau Frnmoasa şi bestia, dar şi fabule şi istorioare satirice, ursul vânându-şi vânătorul şi
vulpea călugăr. Nu cunoaştem cu precizie sursele de inspiraţie pentru aceste cahle,
după cum nu vom şti, poate niciodată, dacă în Moldova medievală au fost
cunoscute aceste poveşti şi fabule după care s-au realizat mode lele respective. Oare
modelele pentru aceste cahle au fost create în Moldova, posibil în mediul urban cu
populaţie de origine germană, ori erau aduse ca atare din Europa centrală pe calea
schimbului sau de către meşteri ambulanţi ? Aveau, pentru comanditarii recrutaţi
din masa populaţiei româneşti , aceste cahle, decorate cu subiecte inspirate de
fabule şi poveşti cu animale, un înţeles, o semnificaţie simbolică, cunoşteau aceştia
poveştile pe care le il ustrau, ori erau simple motive decorative, l ipsite de sens ?
Judecând după răspândirea pildelor din Physiolog şi Bestiarii sau a fabulelor şi
poveştilor cu animale în întreaga Europă, răspunsul, după opinia noastră, este
afirmativ. Aceste poveşti erau cunoscute în mediul românesc ca atare şi poate şi în
alte variante, speci fice acestor zone, poveşti despre care astăzi informaţiile noastre
sunt insuficiente. Rămâne să sperăm ca viitoare cercetări pluridisciplinare să aducă
lumină şi în aceste probleme.
* Acest studiu a fost publ icat în ..Ars Transsilvan iae", V, 1 995, p. 1 09- 1 22 .
Fig. I . 1, fragment de cahlă descoperit la Curtea domnească din Suceava,

după E. I. Emandi, M. Şt. Ceauşu; 2, cahlă descoperită la Baia, după Lia Bătrîna, A. Bătrîna.
Fig. 2. ahlă de coperită în „casa domniei" de la uceava,

după R. Popa, Monica Mărgineanu- ârstoiu.
Fig. 3 . I , fragment de cahlă descoperit la Cetatea de scaun; 2, fragment

de cahlă descoperit la Cetatea de scaun a Sucevei, după K. A. Romstorfer.
Motive de inspiraţie literară pe cahle din Moldova 171
Fig. 4. I , fragment de cahlă descoperit pe strada Mitropolit Do oftei, uceava;

2 3, 4, fragmente de cahle descoperite la etatea de scaun a ucevei.
F ig. 5. Cahlă descoperită la Iaşi, după Eugenia Neamţu.
MOTIFS D ECORATIFS D ' INSPIRATION LITTE RAIRE

SUR DES CARREAUX DE PO E L E DES XV-E - XVI-E S I ECLES
DE COUVERTS EN MOLDAV I E
R E SUM E
Dans la grande categorie de carreaux de poele a decoration figurative decouverts en Moldavie,

un groupe distinct, mais pas tres nombreux est constitue par Ies carreaux omes de representations
zoomorphes, inspirees probablement par Ies oeuvres litteraires: des fables et/ou des histoires aux
ammaux.
L'auteur analyse des carreaux de poele et des fragments de carreaux de poele decouverts a Baia,.
Suceava, Vaslui et Iaşi, decores de representations zoomorphes, Ies considerant inpirees par des sources
litteraires.
Les sujets sont divers: des contes comme celui du jeune homme transforme en cerf et sauve par
le devouement de sa soeur (Suceava, fig. 2), La Belle el la bete (Suceava, fig. 311 ), l 'arbre miraculeux qui a
comme fruits des etres humains ( Suceava, Vaslui, fig. 3/2), ou Ies animaux qui ont des occupations
humaines, la nuit du Saint Sylvestre ( Iaşi, fig. 5), mais aussi des fables et des histoires satyriques,
l ' ours qui chasse le chasseur ( Baia, fig. 1 /2), le renard-moine, en train de precher aux oies (Suceava,
fig. 1 / 1 „ 4/ 1 ,2).
Les sources d' inpiration de ces carreaux de poele restent inconnues, bien qu'une partie des
h istoires aux animaux aient ete repandues en Europe, par exemple La Belle et la bete. La presence de
ces motifs decoratifs dans des mil ieux divers: citadelles, cours princieres, habitations des citadins,
atteste leur reception en Moldavie, meme si, pour le moment, nous ne savons pas si Ies histoires et Ies
fables illustrees sur ces carreaux de poele ont circule en Moldavie.
EXPLICA TION DES F JGURES
Fig. I . I, fragment de carreau de poele decouvert a la Cour pri nciere de Suceava, selon E. I. Emandi,
M. Şt. Ceauşu; 2, carreau de poele decouvert a Baia, d'apres Lia Bătrâna, A. Bătrâna ; 3, carreau de
poele decouvert dans "la maison du regne" de Suceava, d'apres R. Popa, Monica Mărgineanu
Cârstoiu.
Fig. 2. I , fragment de carreau de poele decouvert a la Cite princiere ; 2 , fragment de carreau de
poele decouvert a la Cite princiere de Suceava, d ' apres K. A. Romstorfer.
Fig. 3 . I , fragment de carreau de poele decouvert sur la rue Metropolite Dosoftei, Suceava ;
2, 3, 4, fragments de carreaux de poele decouverts a la Cite princiere de Suceava.
Fig. 4. Carreau de poele decouvert a Iaşi, d'apres Eugenia Neamţu.
ELEMENTE HERALDICE PE CAHLE DESCOPERITE
ÎN MOLDOVA (SECOLELE XV-XVI)
A doua jumătate a secolului XV, perioadă care coincide cu domnia lui Ştefan
cel Mare, poate fi considerată un adevărat „secol de aur" în dezvoltarea artei lutului la
răsărit de Carpaţi. Alături de o olărie de uz comun, de calitate, de o veselă smălţuită
şi decorată în tehnicile sgrafjito şi champleve, în atelierele specializate din oraşele
Moldovei, dar mai cu seamă la Suceava, se produceau toate speciile ceramicii
monumentale: plăci pavimentare, discuri, butoni, cărămizi de faţadă, cahle, acestea din
urmă într-o mare varietate de tipuri constructive şi, mai ales, de o mare diversitate a
motivelor ornamentale.
Repertoriul ornamental al cahlelor din Moldova celei de a doua j umătăţi a
secolului XV şi din primele deceni i ale celui următor este deosebit de variat şi
complex: motive geometrice, vegetale, zoomorfe, heraldice, scene inspirate din
viaţa de curte şi eposul cavaleresc, povestiri morale, subiecte rel igioase.
Descoperite în Moldova în medii diverse: cetăţi, curţi domneşti şi boiereşti,
locuinţe de orăşeni, cahlele ornamentate cu elemente heraldice, steme şi embleme
datând din a doua j umătate a secolului XV şi din primele trei decenii ale veacului
XVI constituie subiectul lucrării de faţă.
Din punctul de vedere al formei constructive în care se încadre ază cahlele cu
elemente heraldice distingem două mari tipuri : cahle pătrate, cu picior de montare
tronconic, şi cahle dreptunghiulare, cu picior de montare semicilindric ' . Modalităţile
de obţinere a decorului sunt şi ele variate: cahle cu decor în relief, traforat şi realizat în
tehnicile sgrajjito şi champleve2. Se cunosc exemplare nesmălţuite, cele mai frecvente,
deoarece se pare că erau mai ieftine 3 , acoperite cu angobă alb-roşietică, precum şi
smălţuite într-o gamă variată a nuanţelor de galben, verde, brun.
Au fost figurate pe cahle stema de stat şi dinastică a Moldove i , dar şi alte
armoari i, printre care şi cele ale unor familii nobile din Transilvania.
Cele mai numeroase, ca şi cele mai bine realizate exemplare le reprezintă
cahlele decorate cu stema Moldovei , atât cea de stat, cât şi cea dinastică4 , în mai
multe tipuri şi variante de tratare, determinate de perioada când au fost elaborate 5 .
1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Tipologia cahlelor din Moldova medievală, comunicare la
sesiune a M uzeului Judeţean Botoşani, 25 noiembrie 1 992.

1
- Eadem, Tehnica de producere a cahlelor în Moldova medievală, comunicare la sesiunea
Muzeului Judeţean Vaslui, 1 9-20 mai 1 994.
3 H. Fabini, Sibiul gotic, Bucureşti, f.a„ p. 40 şi nota 1 96.
� Pentru distincţia dintre cele două tipuri de steme, vezi I . N . Mănescu, Stema Moldovei, în MI, V,
nr. 5, 1 972, p. 37-42; D. Cemovodeanu, Ştiinţa şi arta heraldică în România, Bucureşti, 1 977, p. 82- 1 25.
5 I. N. Mănescu, op.cit. ; D. Cemovodeanu, op.cit. ; Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Unele consideraţii cu
privire la stema dinmtică a Moldovei în vremea lui Ştefan cel Mare, în AHA, Iaşi, XXIV/ I , p. 99-1 1 1 şi fig. 3.
Elemente heraldice pe cahle din Moldova 1 75
Cele mai vechi cahle decorate cu stema dinastică a Moldovei se dovedesc a fi

cele descoperite în grupul de locuinţe de pe latura de nord a Curţii domneşti din
Suceava, locuinţe distruse de incendiul din vara anului 1 4 76 în urma campaniei
sultanului Mehmed Il6 , precum şi în locuinţa LV ce se afla plasată pe latura nordică
a pieţei ce înconj ura biserica catolică din Baia, casă constru i tă imediat după
aceleaşi evenimente din 1 476, adică în toamna anului respectiv 7 •
Cahlele descoperite la Suceava, smălţuite în verde închis, aparţin tipului cu
faţa dreptunghiulară, plină, decor în relief şi picior de montare semicilindric, iar
cele de la Baia sunt variante ale aceluiaşi tip, atât cu faţa p l ină, cât şi traforată, cu
partea superioară tratată sub formă de zid de cetate, cu creneluri şi merloane.
Registrul superior, disproporţionat de mic faţă de rest, este decorat cu muluri
gotice: arce în ogivă în care sunt înscrise trefle. În registru l inferior: scut înclinat,
aproape culcat, în bară, despicat, în cartierul prim zece flori de crin, iar cel secund
fasciat. Scutul este timbrat de coif Bacinet plasat spre stânga8 , ca cimier al coifului
cap de bour masiv, văzut din faţă, cu stea cu şase raze între coame, gât spre
dreapta, încadrat de câte un înger pseudotenant9 , cu mâinile împreunate într-un gest
de rugă, cu aripile strânse pe spate, îmbrăcat în haine cu falduri dese. Lângă
obrazul îngerului din dreapta, semiluna răsturnată şi stea cu şase raze.
În locuinţa LV de la Baia, unele cahle cu stema dinastică a Moldovei,
descrise mai sus, au partea superioară tratată ca un zid de cetate, cu creneluri şi
merloane prevăzute cu streaşină, creneluri doar imprimate în pastă, şi nu decupate 1 0
(fig. 1 /3). În aceeaşi locuinţa LV de la Baia au mai fost găsite şi alte cahle decorate
cu stema dinastică a Moldovei, într-o tratare uşor diferită de cea descrisă anterior .
Întreaga suprafaţă a cahlei este ocupată de stemă: scut înclinat, în bară, despicat, în
cartierul dextru şapte flori de crin dispuse 2, 2, 2, 1 , iar cartierul senestru, fasc iat.
Scutul este timbrat de coif din profil, spre stânga, iar ca cim ier al coifului, cap de
bour spre stânga, cu stea răsturnată între coame, gâtul drept, de sub care pleacă, la
animale cu corp de felină şi capul întors spre interior (fig . 1 / I ), şi care prin poziţie
dreapta, lambrechini bogaţi . În partea inferioară a cahlei, încadrând scutul, două
pot fi asimilate unor tenanţi 1 1 •

În compunerea sobei din „casa domniei" de pe Câmpul Şanţuri lor de
la Suceava, construită în jurul anului 1 480 şi funcţionând până în preajma asediului
6 M. O. Matei, E. I. Emandi, Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Sucea\'(/. Bucureşti,
1 988, p. 1 44, fig. 22.

7 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit . . p. 99- 1 O I , fig. I . 2 .
8 Dreapta î n sens heraldic, care se referă la scut, ş i n u l a privitor.
9 Tenanţii susţin scutul, şi nu cimierul unei steme. Pentru probleme legate de arta heraldică,
precum şi pentru folosirea unui limbaj adecvat, cf. M. Sturdza-Săuceşti. Heraldica. Bucureşti. 1 974.
passim.
1 11
Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op.cit. fig. I .
.
1 1
I . Holl, K6zepkori ka�vhacsempek Magyarorszagon . I. in BudReg. XVI I I . 1 95 8 , fig. 4 1 .
polon din 1 497 1 2 , au fost folosite cahle decorate cu stema dinastică a Moldove i ,
într-o nouă tratare. Este vorba d e cahle pătrate, c u faţa plină, decor î n relief ş i
picior d e montare tronconic. În câmp, î n partea inferioară, scut culcat, despicat,
mobilat în secţiunea dextră de o roză cu şase petale care asupreşte o cruce dublă cu
capetele lăţite (ero ix double pattee) , aşezate în pal; în secţiunea senestră, floare
dublă de crin, rezultată din unirea în zona pedunculului a două flori stilizate, care
asupreşte o roză cu şase petale, aşezată în pal. Scutul este timbrat de coif, din profil
spre stânga, coif care are ca cimier capul de bour, văzut din faţă, gât masiv spre
dreapta, între coame stea cu şase raze, în dreapta luna figurată, iar în stânga soarele
reprezentat ca o stea cu şase raze. Capul de bour este încadrat de doi îngeri
pseudotenanţi, văzuţi frontal, cu faţa rotundă, cu pomeţi i marcaţi, părul scurt şi
buclat, cu aripile strânse pe spate, parcă înghesuite de chenarul cahlei, îmbrăcaţi cu
haine cu falduri dese şi agitate, sugerând mişcarea, cu poziţia corpului marcată de o
uşoară genuflexiune. În stânga, de sub gâtul bourului, lambrechini cu aspect
vegetal. Îngerul din stânga este figurat purtând pe cap o semilună (?), este mai mare
şi are tunica cu falduri mai pronunţate şi mai ample decât cel din dreapta (fig. 2/ 1 ).
Fragmente de cahle identice se păstrează în Colecţia Romstorfer, provenind cu
probabilitate de la Cetatea de scaun a Sucevei 1 3 , un fragment asemănător fiind
descoperit într-o casă de orăşean de pe strada Ştefan cel Mare din Suceava 1 4 •
La Cetatea Sucevei 1 5 (fig.2/2), Cetatea Neamţului 1 6 (fig. 5/2), la curţile
domneşti de la Hârlău 1 7 şi Iaşi 18 (fig. 31 1 ), au fost descoperite cahle şi fragmente de
cahle asemănătoare, dar nu identice, cu cele descrise mai sus, la care
pseudotenanţii nu mai erau figuraţi cu aripi, fi ind de dimensiuni egale. De remarcat
că de la Cetatea de scaun a Sucevei provine şi un fragment de cahlă traforată de
1 2 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casă
a domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 979, p. 27-29.
1 3 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul Colecţiei Romstoifer - ceramica monumentală, în ms.
1 4 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, Descoperiri arheologice la Suceava -

contribuţii la cunoaşterea topografiei oraşului medieval, în „Suceava" , X V I I-XIX, 1 990- 1 992,
p. 4 1 -42. fig. 517.
1 5 K . A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între 1 895
şi 1 904. Bucureşti, 1 9 1 3 , p.79, fig. 75/t; 78/b; pi.VI; R. Gassauer, Teracote sucevene, în BCM I.
XXVIII, 1 93 5 , p. 1 5 7, fig. 29.
1 6 Gh. Dumitroaia, Materiale şi cercetări arheologice în nod-estul judeţului Neam(. în
MemAntiq, XVIII, 1 992, fig. 42/2.
17 Gh. I. Brătianu, Originile stemelor Moldovei şi Ţării Româneşti, în RIR I, 1 93 1 , p. 54-55, planşa,
pe care, datorită stării precare de conservare, mobilele din scut au fost citite eronat, considerându-se
că în primul cartier se află doar crucea dublă, iar în cel secund florile de crin. Cu titlul de ipoteză,
Octavian Iliescu, în studiul său Emisiunile monetare ale Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare. din
volumul Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare. Bucureşti, 1 964, p. 1 98, nota 4,
presupune că reprezentarea scutului de pe cahlele de la Curtea domnescă din Hârlău poate fi
asemănătoare cu cea de pe cahlele din „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava. Vezi şi
M . Berza, Stema Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare, în SCIA. 1-2, 1 955. p. 81-82. fig. 13.
18
Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească
din laşi. în ArhMold, V, 1 967, p. 1 43-245, fig. 49; Eugenia Neamţu, Contribuţii la cunoaşterea
stemei dezvoltate a Moldovei în epoca lui Ştefan cel Mare, în ArhMold, VI, 1 969, p. 3 3 2, fig. I .
tipul de mai sus 1 9 , după cum o altă variantă se întâlneşte pe fragmente de cahle din
Colecţia Romstorfer20 ori de la Curtea domnească din Bacău 2 1 , unde luna figurată
antropomorf este reprezentată cu gât masiv, conturnat (fig. 4/2).
De la Cetatea Sucevei 22 , precum şi de la curţile domneşti de la Cotnari 23 ,
Bacău24 , Iaşi 25 , provin cahle şi fragmente de cahle cu o altă variantă a steme i
dinastice a Moldovei, la care pseudotenanţii, de mărime sensibi l egală, au fost
figuraţi cu faţa ovală, părul lung şi drept, îmbrăcaţi cu o tunică cu falduri abia
schiţate. Lipsesc soarele şi luna care flancau capul de bour, iar lambrechinii sunt mai
puţin bogaţi, aproape liniari (fig. 3/2). Această variantă a stemei dinastice a Moldovei a
fost datată, de unii cercetători, pe considerente istorice, între ani i 1 490 şi 1 499 sau
în 1 520, legându-le de Ştefăniţă Vodă, după incendiul provocat de tătari în 1 5 1 3 26 ,
iar de către al t ii, bazându-se pe unele presupuse detalii de co stum, în vremea lui
Petru Rareş2 7 • Incă din anul 1 972 istoricul ieşean Ştefan S. Gorovei demonstra că o
asemenea datare este imposibilă, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic,
deoarece acest tip de stemă derivă din cea de la 1 48 1 şi niciodată stemele princiare
nu se reîntorc în trecut28 • Considerăm variantele de steme de pe cahlele descrise mai
sus - cu îngeri pseudotenanţi cu faţa rotundă şi pomeţii proeminenţi, cât şi cele cu
pseudotenanţi cu faţa ovală, părul lung şi drept, contemporane, realizate între
1 4802 9 şi 1 49 1 30 , în ateliere diferite, care foloseau modele şi tipare proprii 3 1 .
La Curtea domnească din Vaslui 32 au fost descoperite fragmente de cahle
nesmălţuite, care se aseamănă cu cele cu pseudotenanţi cu faţa ovală şi părul lung
19 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit.

20 Ibidem.
2 1 I. Antonescu, Cw1ile domneşti din Bacău, în "Carpica", li, 1 969, p. 336, fig. 1 2/2; Al. Artimon, Date
istorice p arheologice cu privire la Curtea Domnească din Bacău. în RMM-MIA. 2, 1 987. p. I I . fig. 1 1 /2.
2 Paraschiva-Victoria Batariuc, Calalogul Colecţiei Romslmfer - ceramica monumemală. în ms.
23 B. Slătineanu, Ceramica de la Colnari. l i , în RFR. VI. 1 939, nr. 1 O. fig. 1 5 .
24 I . Antonescu, op. cit. , p. 336, fig. 1 1 /3 ; Al. Artimon, op. cil. , p. 1 1 . fig. 1 1 / 1 . 4.
2 5 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, op. cil., p. 245 , fig. 50-5 1 ; Eugen ia Neamţu.
op. cit., J;,· 332, fig. 2

6 Eugenia Neamţu, op. cil„ p. 334.
2 7 Al. Andronic. Probleme referi/oare la cu/Ilira urbană medievală din secolele XV-XVII din
Moldova, în „Carpica", X, 1 978, p. 259, fig. 2/4.

8
2 Şt. S. Gorovei, Les armoiries de la Moldal'ie el des ses princes regnanls (X/ V-e -XVl-e
siecles). în Recueil du 1 1 -e Congres lnlernalional des Science.1· Genealogique el Heraldique ( Liege.

1 972), Braga, 1 973, p. 268-269: „Dans certaines etudes historiques. ces annoiries sont datees soit
1 490- 1 499, soit 1 5 20, ce qui est impossible, tant du point de vue theoritique. que pratique: Ies
annoiries que nous venons de decrire derivent directement de cel les de 1 48 1 , par l 'adj onction des
roses, l ' une au dessus de la croix double, l'autre au dessous des lys; en outre. l ' evolution des
annoiries princieres ne presente jamais de retours en arriere".
29 Vezi cazul cahlelor din „casa domniei" de pe Câmpul Şanturilor de la Suceava. R. Popa.
Monica Mărgineanu-Cârstoiu, loc. cil.

30 Î n anul 1 492 se utiliza o nouă stemă dinastică a Moldovei. vezi Şt. S. Gorovei, op. cil. , p. 269.
31 Paraschiva-Victoria Batariuc. A leliere penlru producerea cahlelor in 1'vlo/dom medie\'cl/c/. în
SCIV A 43, 1 992, 2, p. 2 1 5-220.

3 2 Rica Popescu, Cahle şi plăci decoralive descoperile la Cur/ea Domnească din Va.1/111, in
RMM-MIA. 2, 1 978, p. 63-65. fig. 31 1 . 2 .
şi drept, diferenţiindu-le câteva amănunte: coarnele bourului sunt încadrate de câte

un unghi cu vârful în sus, între coarne se află alte linii, una dreaptă şi a doua
înclinată, în dreapta botului trei linii oblice, iar în stânga alte cinci linii oblice (fig.
4/ l ). Cele do_uă unghiuri din dreptul coarnelor au fost considerate ca fi ind literele J1
(liude) şi M (mislete) din alfabetul chirilic şi citite ca reprezentând J1 leto; M = =
40, „probabi l al patruzeci lea an curgător al domniei lui Ştefan cel Mare"33 . Un
studiu relativ recent, pornind de la considerente de ordin heraldic, optează pentru o
nouă lectură a celor două semne: J1 leto; J1 30, referirea făcându-se deci la anul 30
= =
al domniei marelui voievod, adică anul 1 487 3 4 • Au rămas fără a fi „citite" sau
interpretate liniuţele dintre coarne, ca şi cele ce încadrează botul bourului. O analiză
atentă a cahlei respective ne-a făcut să avansăm ipoteza că, de fapt, este vorba de
exemplare care nu au mai fost finisate, liniile drepte şi oblice, ca şi unghiurile
considerate litere nu sunt decât defecte de imprimare, nebavurate, datorate fibrei
lemnoase din care a fost lucrat tiparul 3 5 , şi nicidecum cifre sau litere.
Real izate în tehnicile sgrafjito şi champleve, folosite simultan pe aceeaşi
piesă, pentru ca din combinarea lor şi a diferitelor nuanţe de smalţ să rezulte noi
valenţe decorative, sunt stemele de pe cahlele dreptunghiulare cu picior de montare
semicilindric, uti lizate la realizarea camerei de încălzire a sobei din „casa domniei"
de la Suceava 3 6 . Pe aceste cahle, cele mai multe într-o avansată stare de degradare
datorită arderii secundare, au fost figurate stema dinastică a Moldovei, în mai multe
variante, precum şi alte steme.
Pe o asemenea cahlă întâlnim: scut mare, de formă apropiată de cel francez,
plasat oblic, în bară, despicat, în cartierul prim, flori de crin (?), în cel scund, cruce
dublă (?). Scutul este suprapus de coif spre stânga, între scut şi coif, bară verticală,
ca cimier al coifului, cap de bour, văzut frontal, arcuindu-se spre stânga şi
continuându-se spre dreapta, între coarne stea cu aspect floral , cu cinci petale. De
sub gât pleacă lambrechini . Atât capul de bour, cât şi scutul sunt încadrate de
vrejuri de care sunt prinse semi palmete elegant arcuite 3 7 (fig. 7/2). O altă cahlă,
precar conservată, prezintă un chenar liniar în torsadă, câmpul a fost divizat în
două registre inegale de un entre/acs compus din împletirea a două trese. În
registrul inferior, mai mare decât cel superior, scut bordat asimetric, cu o scobitură
în partea superioară dreaptă, la partea superioară, o piesă arcuită prevăzută cu un ax
central, asemănătoare unei arbalete, despărţit. În secţiunea dextră damier, cu carouri
inegale ca mărime, alternanţa dintre culorile heraldice este sugerată de prezenţa sau
33 Ibidem: A l . Andronic, Aspecte occidentale ale civilizaţiei moldoveneşti în epoca lui Ştefan
cel Mare. în A l l A, Iaşi, XVI, 1 979, p. 1 54; Al. Andronic, Rica Popescu, Vaslui - reşedinţă
voievodală în secolele XV-XVI. în AllA, laşi, XVII, 1 980, p. 587.
3 4 Lia Bătrîna, A . Bătrîna, op. cit p. 1 1 O şi nota 76.
. .
35 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit., p. 2 1 4-2 1 5 ; eadem, Tehnica de producere a cahlelor
în Moldova medievală, comunicare susţinută la sesiunea Muzeului Judeţean Vaslui, 1 9-20 mai 1 994.
36 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op.cit„ p. 1 05-1 1 3 , fig. 84 şi 93.
3 7 Ibidem, p. 64-66, fig. 44.
absenţa angobei de sub smalţul verde cu care a fost acoperită cahla38 , în secţiunea
senestră, ove şi o floare de crin răsturnată. În registrul superior, capul de bour, cu
gât conturnat, cu stea cu aspect de floare cu patru petale între coarne. Capul de
bour este încadrat de cei doi îngeri pseudotenanţi 39 (fig. 6/2).0 altă variantă este
reprezentată pe un fragment de cahlă unde un scut cu bordură, înclinat, în bandă,
are în secţiunea dextră o floare de crin stilizată. Deasupra scutului, cap de bour
văzut din faţă, având între coarne stea-floare cu şase petale. De sub gâtul bourului
pleacă lambrechini cu vrejuri şi semipalmete 40 (fig. 71 1 ) În cazul unei alte cahle
.
fragmentare, un registru median, compus din palmete înscrise în spaţi i cordiforme,

împarte câmpul în două suprafeţe cvasiegale. În registrul inferior, scut dreptunghiular
cu baza cu laturile concave, înclinat în bandă, despicat, în cartierul prim cruce
dublă patriarhală, cu capete lăţite şi şapte fascii (?), în cartierul secund, floare de
crin cu pedunculul dezvoltat. Scutul este timbrat de coif spre dreapta. În partea
dreaptă a scutului, un element vegetal (?). În registrul superior, un romb cu laturile
intersectate de câte un cerc4 1 (fig. 6/ 1 ). Dacă unele dintre aceste reprezentări
heraldice pot fi considerate variante ale stemei dinastice a Moldovei din jurul
anului 1 480, altele, precum ultima descrisă, datorită stării de conservare, a cahlelor,
fragmentare şi arse secundar, sunt aproape imposibil de descifrat.
La Cetatea de scaun a Sucevei au fost descoperite singurele tre i fragmente de
cahle cunoscute, cu o altă reprezentare a stemei dinastice a Mo ldovei42 • Este vorba
despre fragmente de la partea inferioară a unor cahle, acoperite cu angobă albă sau
smalţ brun, pe care este reprezentat un scut asimetric, cu partea inferioară în
acoladă. Scutul, fără partiţiuni, conţine mobilele plasate liber în câmp; în partea
dextră o cruce dublă, cu capetele treflate, asupreşte trei roze dispuse în bandă, în partea
senestră, şapte fascii asupresc o floare dublă de crin, în bară. Lângă scut, în dreapta, un
lambrechin (fig. 1 3/6). Această variantă a stemei dinastice a Moldovei a fost datată
de Ştefan S. Gorovei în anul 1 493 4 3 , datare pe care nea-am însuşit-o şi noi .
Î n Colecţia Romstorfer, provenind d e l a Cetatea d e scaun a Sucevei, se
păstrează şi alte fragmente de cahle pe care este figurat capul de bour. Astfel, pe un
fragment de mici dimensiuni, acoperit cu smalţ brun înch is, este reprezentat capul
de bour spre dreapta, cu gâtul spre stânga44 ( fig. 1 3/ 1 ), într-o poziţie ce trimite spre
cimierul stemei de pe clopotul mănăstiri i Bistriţa4 5 . Un alt fragment, acoperit cu
J x Cea mai veche reprezentare colorată a stemei dinastice a Moldovei este cea figurată în
epi logul Tetraevangheliarului scris din porunca lui Ştefan cel Mare de monahul Filip în anul 1 5 02
pentru mănăstirea Zografu. Cf. N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie. voi. I. Bucureşti, 1 934. pi. V;
E. Condurachi . Blazonul lui Ştefan cel Mare în „H risovul", V. 1 945, p. 1 46- 1 5 1 .
.
w R. Popa, Monica M ărgineanu-Cârstoiu. op. cit. p. 7 1 -73, fig. 54.

.
40 Jhidem. p. 8 1 . fig. 68.
4 1 Ibidem. p. 73, fig. 55.
4 2 K. A. Romstorfer, op. cit„ pi. V I ; M . Berza. op. cit„ fig. 1 5 .

43 Şt. S. Gorovei, op. cit. p.269.
.
44 Paraschiva-Victoria Batariuc. Catalogul Colecţiei Romstmfer - ceramica monumentalei. în ms.

4 5 M. Berza, op. cit .. p. 79. fig. 8.
angobă albă şi smalţ incolor, aparţine unei cahle dreptunghiulare, încadrată de un

chenar dispus oblic faţă de câmp şi decorat cu grupuri de frunze lanceolate. În
partea superioară, cap de bour, alungit, plasat oblic spre dreapta, cu o stea cu opt
raze între coamele lungi şi arcuite. În dreapta, un lambrechin cu aspect vegetal (?)46
(fig. 1 3/4 ). Poziţia capului de bour, în partea superioară a cahlei, ne face să
considerăm că acesta juca rolul de cimier şi că piesa întreagă a fost decorată cu
stema dinastică a Moldovei. Datarea acestui fragment de cahlă, în lipsa scutului
di nastic, cel care prin mobilele sale permite încadrarea cronologică4 7 , poate fi
făcută, datorită prezenţei chenarului oblic, decorat cu motive vegetale, geometrice
ori arhitecturale, în jurul anilor 1 490- 1 500 şi în primele decenii ale secolului XVI,
când acest tip de cahle va fi larg utilizat4 8 .
La Curtea domnească din Suceava a fost descoperit un fragment de cahlă
smălţuită în verde-ocru, pe care este figurat un cap de bour, prelung, văzut din faţă,
total diferit de celelalte reprezentări de pe cahlele cunoscute din Moldova: cu ochi i
migdalaţi redaţi vertical, nările ovale, urechi le c a nişte antene. În dreapta s e află un
pseudotenant filiform, de aceeaşi mărime ca şi capul de bour, îmbrăcat cu o haină
lungă şi dreaptă (fig. 1 3/5 ). Caracteristicile tehnice ale acestui fragment: pasta cu
nisip cu bobul mare, absenţa granulelor de calcar, grosimea plăcii, culoarea de
smalţ, pledează pentru datarea sa în a doua j umătate a secolului XV49 •
Recent a fost publicată o cahlă fragmentară, descoperită lângă biserica
Sfântul Nicolae de la Popăuţi - Botoşani 5 0 , ctitoria lui Ştefan cel Mare din 1 496.
Este vorba de o cahlă pătrată, cu faţa plină, decor în relief, nesmălţuită, picior de
montare tronconic. În câmp, scut asimetric, culcat, mobilat în cartierul prim de o
cruce dublă cu capete lăţite (croix double pattee), iar în cel secund de o floare
dublă de crin. Scutul este timbrat de coif din profil spre stânga, ca cimier al
coi fului, un cap de bărbat văzut din faţă, încoronat, cu o stea cu şase raze în frunte,
cu părul scurt şi buclat, faţa ovală, prelungă, pomeţii proeminenţi, continuându-se
cu gât masiv, conturnat. Capul de bărbat cu rol de cimier este încadrat de doi îngeri
pseudotenanţi, în zbor, cu faţa ovală, părul lung şi drept, cu aripi masive, strânse pe
spate, îmbrăcaţi cu haine cu falduri dese. Sub tenantul drept, semilună străbătută de
floare de crin. În partea stângă, lambrechini (fig. 5/1 ). Dispoziţia elementelor care
compun această stemă insolită este asemănătoare cu cea de pe cahlele cu stema
dinastică a Moldovei, capul de bour fiind înlocuit cu capul de bărbat încoronat.
Scutul conţine crucea dublă cu capete lăţite în cartierul de onoare şi floarea de crin
46 K. A . Romstorfer, op. cit. , pi. V I .

47 O. Cernovodeanu, op. cit. , p. 82- 1 25; Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit.
4� P.Voit, I. Holl, A nciens carreaux de poete hongrois, Budapesta, 1 963, fig. 24; Rosemarie
Franz, Der Kachelofen. Entstehung und Kunstgeschichtilche Entwicklung vom Mittelalter bis zum
A usgang des Klassizismus, Graz, 1 969, fig. I 06- 1 1 1 .
Curtea Domnească din Suceava, în „Suceava", X, 1 983, p. 250-25 1 , pi. 4/4.

50 Al. Păunescu, P. Şadurschi, Repertoriul arheologic al României. Judeţul Botoşani. Municipiul
Botoşani, în „H ierasus", IX, 1 994,p. 2 1 , fig. 4/ 1 .

Elemente heraldice pe cahle din Moldova 181
în cartierul secund, mobile plasate identic la cele două steme cu pisanii, l a cea din
8 septembrie 1 477 descoperită la Cetatea de scaun a Sucevei 5 1 şi la cea din 1 48 1 de
pe turnul de intrare în mănăstirea Putna 52 . Sunt prezenţi şi îngerii pseudotenanţi,
figuraţi asemănător cu cei de pe cahle cu stema dinastică a Moldovei în varianta
simplificată, fără soare şi lună, descoperite la Suceava, Iaşi, Bacău, Cotnari, Vaslui.
Prezenţa celor două mobile în scut, crucea dublă şi floarea de crin ne permite să
datăm această cahlă în intervalul 1 4 77- 1 48 1 , perioadă când au fost utilizate aceste
două piese heraldice şi să o atribuim unui membru al familiei d omnitoare, poate
doamnei, ştiind că oraşul Botoşani a fost apanajul soţiilor voievozilor Moldovei 53 .
Nu este exclus ca prezenţa acestei cahle, descoperită în imediata apropiere a
bisericii Sfântul Nicolae de la Popăuţi, să se lege de o construcţie aulică, posibil o
curte domnească, mult anterioară celei menţionate în documente 54 .
La Cetatea de scaun 55 şi într-un complex de pe strada S. F I. Marian, din
apropierea bisericii Sfântul Nicolae de la Suceava 56 , au fost descoperite fragmente
de cahle, unele dintre ele întregindu-se, decorate cu stema de stat a Moldovei . Este
vorba de cahle dreptunghiulare, cu faţa plină, decor în relief, încadrată de un chenar
dispus oblic în raport cu câmpul, chenar decorat cu o baghetă pe care se înfăşoară
un vrej cu frunze lanceolate. Se cunosc piese nesmălţuite, acoperite cu angobă albă,
precum şi smălţuite în verde şi brun. Câmpul cahlei a fost divizat virtual în două
registre. În registrul inferior, scut dreptunghiular, cu laturile uşor arcuite spre
interior la partea superioară şi baza rotunj ită. Scutul este mobi lat de un cap de bour
decolat, masiv, văzut din faţă, de formă cvasi trapezoidală, cu urechile dispuse
oblic; între coamele arcuite, semilună culcată suprapusă de stea cu şase raze. În
registrul superior, în postură oarecum de cimier, un înger văzut frontal, cu faţa
ovală, senină, încadrată de păr lung, bogat, cu bucle în formă de ciorchine,
îmbrăcat cu o tunică cu falduri dese, ordonate şi având aripile larg deschise, cu
penele atent desenate (fig. 9/ 1 ).Datarea acestei cahle, şi impl icit a stemei de stat a
Moldovei, este asigurată de reprezentarea chenaru lui decorat cu baghete şi vrejuri
cu frunze în jurul anilor 1 490- 1 500 57 •
Se pare că şi la curtea de la Şipote, a boierului Luca Arbure ,au fost găsite,
între altele, şi fragmente de cahle decorate cu capul de bour, dar felul în care a fost
menţionată descoperirea nu ne permite să le încadrăm într-o anume variantă sau
5 1 M . D. Matei, O nouă stemă CI/ pisanie de la Ştefan cel Mare descoperitei la Cetatea de
Scaun a Sucevei. în SCIV. 24, 1 973,2. p. 328, fig. I .

5 2 M . Berza, op. cit. . p. 76, fi g . 6; D. Cemovodeanu, op.cit„ p i . XLI I .
SJ D. Cantemir, Descriptio Moldaviae. Bucureşti. 1 973, p.8 1 , 257; C. C. Gi urescu. Târguri sa11
oraşe şi cetăţi moldovene. Bucureşti, 1 96 7, p. 1 96- 1 98.

5 4 Prima menţiune documentară a unei curţi domneşti la Botoşani datează din 18 martie 1 6 1 7.
cf. DIR. A, Moldova, veac XVII. voi. I I I , p. 1 03 : C. C. Giurescu, op. cit. . p. 1 96. este de părere că la
Botoşani curtea domnească datează „probabil de la începutul instituţiei domniei".
5 5 K. A. Romstorfer, op. cit„ pi. VI; R. Gassauer, op. cit„ p. 1 62. fig. 30.
56 Mărioara Nicorescu. Noi descoperiri de ceramică ornamenta/ci din secolele XV -XVI la Suceal'll .
în ArhMold, IV, 1 966.p. 320-32 1 , fig. 4/ 1 .

5 7 P. Voit. I . Holl, op. cit. ; Rosemarie Franz. loc. cit.
etapă de evoluţie a stemei Moldovei 58 : „Pe lângă acestea, în săpăturile făcute, s-au
găsit fragmente de plăci şi discuri smălţuite, aceste discuri sunt de o mare varietate
în desemn şi colori. Pe unele sunt reprezentate figuri de cavaleri în zale, alte figuri
de domni şi domniţe sau oşteni călări, capete de zimbru (s.n) sau alte figuri, cele
. „
mai mu I te cu omamen te . 59
În anul 1 942 Julius Bielz publica câteva „cahle din secolul al XV-lea, decorate
cu stema Moldovei şi cu portretul lui Ştefan cel Mare", aflate în colecţiile Muzeului
din Sighişoara şi considerate a fi produse în Ardeal pentru a fi exportate la răsărit
de Carpaţi60. Pe considerente ţinând de istoria costumului în Ţările Române, personajul
considerat a fi Ştefan cel Mare poartă o cucă asemănătoare cu cea a lui Mihai
Viteazul . Radu Popa data, cu pertinenţă, aceste cahle în secolele XVI-XVII6 1 . U n
semn d e întrebare pune cahla reprodusă în fi g . 5, d i n colecţia J . Bielz şi datată de
către acesta în j urul anului 1 700 62 . Este vorba de o cahlă dreptunghiulară, în câmp
scut dreptunghiular cu vârful în acoladă, mobilat cu cap de bour, decolat, cu
coamele arcuite în formă de l iră, cu stea cu opt raze între coarne, încadrate de câte
o rozetă cu şase petale, botul bourului fiind şi el încadrat de câte o stea cu şase
raze. Spaţiul dintre scut şi chenar a fost decorat cu vrej uri ş i palmete (fig. 8/2).
Cahle asemănătoare, întregi şi fragmentare, au fost descoperite la Cecheşti 6 3 şi Cristuru
Secuiesc 64 . În câmpul delimitat de un chenar în torsadă, scut dreptunghiular cu
vârful în acoladă, cap de bour decolat, cu coarne în formă de liră, între coame
semilună suprapusă de stea cu şase raze. La baza scutului, în exterior, câte o rozetă
cu şase petale şi o globulă (fig. 8/ 1 ). Aceste cahle se datează la sfârşitul secolului
XV şi începutul celui următor, iar numărul lor a permis chiar reconstituirea unei
sobe gotice în formă de turn de biserică65 .
În locuinţe de orăşeni, precum cele de pe străzile M itropolit Dosoftei, Ştefan
cel Mare, Curtea domnească, toate din Suceava, în locuinţa LIV de la Baia, care a
fost construită la circa 30 m N-E de biserica catol ică, după incendiul din 1 467, şi
care a funcţionat p ână la campania sultanului Mehmed II în Moldova , din 1 476,
când a fost arsă6 , la Curtea domnească din Vaslui au fost descoperite cahle şi
fragmente de cahle decorate cu însemne heraldice care au aparţinut stemei familiei
58 Lia Bătrîna, A . Bătrîna, op. cit . p. I 03, încadrează cahlele de la Şipote în grupa celor din anii
.
1 480- 1 500 ( H ârlău. laşi, Suceava, Piatra Neamţ, Cotnari, Bacău, Vaslui), neţinând cont de faptul că,
la Şipote, biserica şi curtea au fost construite în anul 1 507.
59 I . Mihail, Curţile lui Luca A rbore de la Şipote, în BCMI. X X I I I , 1 929, p. 1 4 1 .
60
J. B ielz, Deutsch-siebenbiirgische Hafnerarbeiten fiir die Ma/dau, în „Deutsche Forschung
in Si.idosten", 1 942, p. 262-263, fig. 4/a-b.
6
1 R. Popa, Monica Mărgi neanu-Cârstoiu, op. cit. p. 1 3 8, nota 64.
.
6 2 J. B ielz, op. cit . fig. 5.

.
6 3 Benko E, Ughy I, Szekelykereszturi kalyhacsempek, 15- 1 7 szazad, Bucureşti, 1 984, p. 52-53,
fig. I O.
64 Ibidem. p. 67, fig. 49; Benko E, A kăzepkori Kereszturszez regeszte topograjija, în Varia
Archaeologica Hungarica, V, 1 992, fig. 69.

6
5 Ibidem, fig. 72.
66
Lia Bătrina, A. Bătrina, Elemente decorative în ceramica monumentală de la Baia (jud. Suceava).
în „Suceava", XI-X I I , 1 984-- 1 985, p. 1 49; iidem, Unele consideraţii, p. 99- 1 00.
Huniazilor, după concesiunile succesive, cea din 1 8 octombrie 1 409, făcută lui Voicu
şi famil iei sale de Sigismund de Luxembrug 6 7 ,şi cea din 30 ianuarie şi 1 februarie
1 453 de la regele Ladislau V Postumul pentru Ioan de Hunedoara68 •
Sunt cahle dreptunghiulare, cu faţa plină, decor în rel ief, picior de montare
semicilindric, nesmălţuite, cele mai numeroase, ca şi smălţuite în verde.
Pe cahlele şi fragmentele de cahle din locuinţele de pe strada Mitropolit Dosoftei,
Suceava69 , LIV de la Baia 7 0 şi Curtea domnească din Suceava7 1 , este reprezentat un
scut „polonez" având la partea superioară câte o scobitură laterală şi terminat în acoladă.
P lasate liber, fără partiţiuni, o roză cu cinci rânduri de petale separate de câte un
boboc asupreşte un corb din profil spre stânga, aşezat pe o ramură de copac, cu o
coroană cu trei fleuroni şi ţinând în cioc un inel. Scutul este încadrat de doi tenanţi
îmbrăcaţi în tunici scurte, pantaloni pe picior şi solerets a la Poulaine (fig. 1 0/1 ).
Alte cahle şi fragmente de cahle descoperite în locuinţa de orăşean de pe strada
Ştefan cel Mare din Suceava 7 2 , LIV de la Baia7 3 şi la Curtea domnească din Vaslui 7 4
au fost decorate cu un scut asimetric terminat în acoladă, mobi lat cu leu rampant
spre stânga, cu corpul zvelt, coama bogată până la jumătatea corpului, botul căscat,
l imba scoasă şi încovoiată, coada relativ scurtă, ridicată şi răsucită. Cu labele
anterioare susţine o coroană masivă, cu trei fleuroni . Scutul este încadrat în partea
inferioară de vrejuri cu frunze lanceolate şi flori cu cinci petale ( fig. 1 0/2).
La Cetatea de scaun 7 5 , zona Parc de la Suceava7 6 , precum şi la curtea logofătului
Gavril Trotuşan de la Părhăuţi 77 , au fost descoperite fragmente de cahle dreptunghiulare,
cu faţa plină, decor în relief şi picior de montare semicilindric, cu câmpul încadrat
de un chenar dispus oblic, decorat cu o baghetă pe care se înfăşoară un vrej cu
frunze lanceolate. Se cunosc exemplare nesmălţuite, dar şi acoperite cu angobă alb
gălbuie. În câmp, scut asimetric, cu partea superioară cu scobi turi laterale şi cea inferioară
puternic bombată. Întreaga suprafaţă a scutului este acoperită cu segmente de cerc,
sugerând solzi, la mij loc doi peşti încrucişaţi . Scutul, timbrat de coif (?) spre
stânga, este încadrat de vrejuri cu frunze şi flori de crin (fig. 1 1 / I ).
6 7 C. Mureşan, Iancu de Hunedoara. Bucureşti. 1 968. p . 42. La 1 8 octombrie 1 409 regele Sigismund
de Luxemburg conferea, între altele, lui Voicu şi familiei sale stema cu corbul cu inel în cioc.
68 Ibidem. p. 1 78 . Regele Ladislau V Postumul îi con feră lui Ioan de Hunedoara în anul 1 453
o nouă mobilă heraldică, leul ţinând în labele anterioare o coroană.

69 Inedite, în colecţi ile Muzeului Bucovinei. nr.inv. E/ 1 3 95.
7 0 Lia Bătrîna. A. Bătrîna, Elemente decoratii·e in ceramica monumentală de la Baia (jud. Suceal'll) ,
în „Suceava", XI-X I I , 1 984- 1 985. p. 1 5 3. fig. 3 .

7 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit., p. 25 1 , pl.4/5. O cahlă întreagă, inedită. nr. inv. E/4960.
7 2 Parasch iva-Victoria Batariuc. M. Andronic. op. cit., p. 42. fig. 512.

7J Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit. , p. 1 5 3 , fig. 4.
74 Rica Popescu, Câteva elemente de factură gotică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui.
în RMM-M IA. I . 1 98 1 . p. 55. fig. 1 2 . unde motivul decorativ este inexact reconstituit. datorită
dimensiunilor reduse ale fragmentului respectiv.
75 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul Colecţiei Romstorfcr - ceramica monumentalâ, în ms.
7 6 M. D. Matei el alii. Şantierul arheologic Suceava. în „Materiale". IX. 1 970, p. 375.
77 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramică monumentală descoperită la curţi hoiereşti din
judeţul Suceava, în SCI V A, 45, 1 994, I . p. 78. fig. I /2 .
De la Cetatea de scaun - Colecţia Romstorfer7 8 , Curtea domnească, Suceava79 şi

de la curtea de la Părhăuţi a logofătului Gavril Trotuşan 80 , provin fragmente de cahle
dreptunghiulare, cu faţa plină, deco_r în relief, picior de montare semicilindric,
smălţuite în verde sau galben ocru. In câmp, scut asimetric, cu partea superioară
teşită şi apoi concavă, cea inferioară în acoladă. Scutul, desp icat de o secure cu
coada lungă, are în primul cartier un leu cu corpul deosebit de suplu, ce ţine în
labele anterioare o secure cu coada în bandă; în cartierul secund, pasăre în zbor.
Scutul este timbrat de un coif Bacinet din profil spre stânga, de sub coif pleacă
lambrechini bogaţi, de aspect vegetal. Ca cimier al coifului, un cerc cu diametrul
orizontal marcat, despicat de o săgeată al cărei vârf depăşeşte marginea cercului. Din
diametrul cercului pleacă lambrechini, care îl încadrează (fig. 1 1 12). Descoperirea
fragmentelor de cahle cu acest motiv decorativ la curtea de la Părhăuţi a logofătului
Gavri l Trotuşan ne permite să le datăm în j urul anului 1 522, dată la care a fost
construită biserica cu hramul Duminica Tuturor Sfinţilor, drept capelă a reşedinţei
boiereşti de aici 8 1 , datare care este întărită şi de prezenţa fragmentelor de cahle cu
chenar dispus oblic faţă de câmp, element care, după cum spuneam mai sus, apare
în perioada 1 490- 1 500 82
De la Cetatea de scaun 83 şi de la Curtea domnească din Suceava 84 , provin
două fragmente de cahle, smălţuite în verde, decorate cu o acvi lă cu aripile
deschise şi capul spre dreapta, asemănătoare cu acvila poloneză, dar dimensiunile
reduse ale acestor fragmente nu ne permit să spunem mai mult despre ele.
O mare grupă de cahle prezintă drept motive ornamentale animale figurate
liber, neplasate în scut, dar care, prin poziţia lor, rampant sau passant, joacă rolul
unor adevărate embleme: leul, ursul, acvila, pasărea bicefală etc.
Leul rampant, cu un corp suplu, coamă bogată şi coadă cu aspect vegetal, a
fost figurată pe cahle descoperite la Cetatea de scaun 85 , „casa domniei"8 6 (fig. 1 21 1 )
şi cea din zona „B" de e Câmpul Şanţurilor87 (fig. 1 2/2), în locuinţele de orăşeni de �e
R
străzile Dimitrie Dan 8 şi Petru Rareş 8 9 , Cetatea Neamţului 9 0 , Curtea domnească 1
78
K. A. Romstorfer, op. cit. . pi. V.
79
Inedite, în colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava.
80 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p. 78, fig. 1 /3 .
81
.
Eug. Kozak, Die /nschriften aus de Bukowina. voi. I, Viena, 1 903, p. 52-5 3 ; G. Balş,
Bisericile lui Ştefan cel Mare. în BCMI. X V I I I , 1 925, p. 1 78-1 80; Paraschiva-Victoria Batariuc,
op. cit .. g 79. .
. . .
P. Voit, I . Hali, loc. cit. ; Rosemane Franz, loc. cit.
83 Inedită, în colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava.
84 Inedită, în colecţi ile M uzeului Bucovinei, Suceava.

85
K. A. Romstorfer, op. cit. , p. 79, fig. 76/u şi pi. V.
86
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit .. p. 48, fig. 26 şi p. 89, fig. 74.
8788 I. Nestor et alii, Şantierul arheologic Suceava. în Materiale", V, 1 959, p. 604, fig. 6/4.
„
Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, op. cit. , p. 48.

89
M. D. Matei, E . I. Emandi, O casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceava, în
SCIV A. 28, 1 977. 4, p. 5 7 1 .
0
9 I nedită, în colecţiile Complexului M uzeal Neamţ, Piatra Neamţ. Informaţie de la colega şi
prietena E lena Ciubotaru, căreia îi mulţumim şi pe această cale.

91
Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, op. cit., p. 237, fig. 43/4.
şi zona „casei Dosoftei de la Iaşi9 2 , Curtea domnească de la Vaslui 93 , satul Stâncăuţi

din Basarabia94 • Prezenţa acestui motiv pe cahle găsite în cele două locuinţe de pe
Câmpul Şanţurilor de la Suceava permite datarea sa în ultimele două decenii ale
secolului XV 95 . Ursul, tot rampant, este figurat pe un fragment descoperit în
complexul din curtea bisericii Sfântul N icolae din Suceava96 (fig. 1 3/2), iar un
fragment de cahlă, pe care apare o acvilă, a fost găsită la Cetatea de scaun a
Sucevei 9 7 (fig. 1 3/ 1 3 ). În casele de orăşeni de pe străzile Dimitrie Dan 98 şi Petru
Rareş99 din Suceava au fost descoperite cahle şi fragmente de cahle pătrate, cu faţa
plină, decor în relief, picior de montare tronconic, nesmălţuite ori acoperite cu
angobă alb-cenuşie. In câmp este figurată o pasăre cu aripile deschise, cu un corp
stilizat, vag cordiform, din care pleacă două gâturi lungi, terminate cu capete de
cocori cu ciocuri lungi şi drepte, încoronate (fig. 9/2). Descoperitorii locuinţei de
pe strada Petru Rareş văd în pasărea cu două capete „vulturul b icefal" destinat
„pentru înfrumuseţarea unor ctitorii domneşti" 1 00 . Relativ recent, Mircea D. Matei,
reluând problema acestui motiv decorativ puţin obişnuit - se cunosc fragmente de
la cinci piese - şi analizând implicaţiile politice ale prezenţei „vulturului bicefal" în
Moldova, cât şi contextul în care au fost descoperite cahlele din casa unui orăşean
de pe strada Petru Rareş, ajunge la concluzia că „locuinţa în discuţie poate aparţine
unui meşter din elita meşteşugarilor suceveni, prezenţa în locuinţa sa a celor două
cahle împodobite cu vulturul bicefal putând fi expl icată prin îngăduinţa ce i-a fost
acordată de a folosi câteva exemplare mai puţin reuşite, dar, fireşte, fără
semnificaţia politică de care aminteam" 10 1 (titlul de despot acordat lui Alexandru
cel Bun de către împăratul Ioan VIII Paleologu)). Personal, înclinăm să vedem în
această reprezentare o pasăre fantastică cu capete de cocori, a cărei semnificaţie ne
scapă 102 , iar prezenţa unor cahle identice într-o altă locuinţă de orăşean, din aceeaşi
zonă de nord a oraşului, unde se aflau ateliere de olari, pe strada Dimitrie Dan,
exclude ipoteza formulată de profesorul Mircea D. Matei.
9 2 N. N. Puşcaşu. Voica Maria Puşcaşu, Mărturii de civilizaţie şi urbanizare medievală
descoperite în vatra istorică a laşilor, în R M M-MIA. 2 . 1 983, fig. 1 4, 1 5 .

93 Al. Andronic, Rica Popescu, Şantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale
săpăturilor din anul 1 9 79 de la Curtea Domnească, în ActaMM. l i , 1 980, p. 1 97, fig. 217.
94 P. Bâmea, Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite in 1'vfoldova dintre Prut şi .Vistni.
în ArhMold. XVII, 1 994, p. 287, fig. 4/4.
9 5 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cărstoiu, op. cit„ p. 27-29.
9 6 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle decorate cu motive zoommfe descoperite in Moldm•a,
comunicare la sesiunea Istoria spaţiului carpato-nistrean până în secolele XV XVII ". Institutul de
„
Arheologie, laşi. 29-30 mai 1 99 1 .

9R Paraschiva-Victoria Batariuc, M . Andronic, op cit. , p. 48.

9 9 M . D. Matei, E . I. Emandi, op. cit„ p.570-- 5 7 1 , fig. 7/2 .
1 00
Ibidem. p. 5 7 1 .
101
M . D. Matei. Civilizaţia urbană medievală. Contribuţii (Suceava pânâ la mijlorn/ sccol11/11i
al XVI-iea). Bucureşti. 1 989, p. 96-97 .
im
Pentru sernn i ficatia simbolică a cocorului, vezi descrierea acestuia din Phvsiolog. cf. N. Cartojan.
Cărţile populare în literatura româneascâ, Bucureşti, voi. I. 1 929. p. 1 89.
Din studierea diverselor variante în care apare pe cahle stema Moldovei se

poate constata că e reprezentată stema de stat - capul de bour decolat, în scut,
însoţit de semilună, stea şi roză - cât mai ales stema dinastică, cu capul de bour ca
cimier şi scutul cu diversele sale mobile ce apar la date şi din cauze diferite 1 03 . Este
de remarcat faptul că pe cahle putem urmări evoluţia armelor di nastice ale
Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare, de la stemele figurate pe cahle de la Curtea
domnească şi locuinţa LV de la Baia, cu scut despicat, mobilat cu flori de crin şi
fascii, la acea „sinteză heraldică" de pe fragmentul de cahlă d in Colecţia Romstorfer,
datat 1 493 .
Cahlele decorate cu stema Moldovei vor cunoaşte diferite variante de tratare,
pe lângă evoluţia în timp a mobilelor heraldice care o compun, mai ales datorită
atelierelor care le confecţionau. Astfel, la Suceava, stema dinastică a Moldovei
cunoaşte diverse variante: pseudotenanţi cu faţa rotundă şi pomeţii proeminenţi,
îngeri pseudotenanţi dintre care unul este reprezentat cu coarne (?), luna
antropomorfă cu gât masiv conturnat, pseudotenanţi cu faţa ovală şi părul lung şi
drept, variante contemporane, dar produse în diferitele ateliere care lucrau pentru
domnie, mari boieri , dar şi pentru boieri de rangul doi , curteni, orăşeni înstăriţi.
Cahle decorate cu motive heraldice au fost descoperite pe întreg teritoriul
Moldovei, în cantităţi remarcabile, ceea ce exclude posibilitatea importării lor. O
serie de trăsături stilistice apropie între ele o mare parte a cahlelor lucrate la
sfârşitul secolului XV în Moldova. Este concludent aerul comun, de familie, dat de
capul mare, cu nasul şi pomeţi i proeminenţi, faţa rotundă, părul scurt şi buclat, pe
care îl au Sfântul Gheorghe, Melusina, cei doi îndrăgostiţi, dansatorii acompaniaţi
de cimpoier, îngerii pseudotenanţi, Manticora. Aceste detalii stilistice pledează
pentru realizarea modelelor după care au fost create respective le cahle de către
acelaşi meşter, posibil în atelierul care lucra la Suceava pentru nevoile domniei şi
ale marilor boieri şi difuzarea lor pe întreg teritoriul ţări i 1 04 .
De altfel i lustrarea pe cahle a evoluţiei în timp a stemei dinastice a Moldovei,
cu prezentarea celor mai noi modificări, eclude ipoteza creării acestor piese în alt
mediu decât al ţării. Descoperirea în Transilvania, în zona Sighişoarei şi a Cristurului
Secuiesc a unor cahle şi fragmente de cahle pe care a fost figurată stema de stat a
Moldovei - capul de bour decolat, în scut, ne face să ne întrebăm, dat fiind cunoscute
relaţi ile dintre aceste regiuni şi Moldova, dacă nu este de pre supus fenomenul
invers, şi anume, folosirea în Ardeal a unui model creat la est de Carpaţi.
Nu este exclus ca modele sau tipare de cahle decorate cu însemne heraldice
ale Huniazi lor sau cu alte steme să fi fost confecţionate în Transilvania ori mai
precis în Ungaria, unde producerea cahlelor a cunoscut o frumoasă tradiţie,
existând o adevărată „industrie" şi să fi fost aduse în Moldova odată cu alte motive
10
3 Ş t. S. Gorovei, op. cit. . passim; D. Cemovodeanu, op.cit., p. 82- 1 25; Lia Bătrîna,
A. Bătrîna, Unele consideraţii. p. 99- 1 1 2.
1 04 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ateliere pentru producerea cahlelor din Moldova medievală,
în SCIV A, 43, 1 992, 2, p. 2 1 5-222.
decorative central-europene cum ar fi cavalerul în turnir, grifonul, leul bărbos ce

păzeşte un copac 1 05 . Deşi relaţiile politice dintre Ungaria şi Moldova vor fi mai
restrânse în prima partea a domniei lui Ştefan ce Mare 1 06 , legăturile comerciale se
vor dezvolta continuu, meşteşugari din Braşov, Sibiu, Bistriţa vor veni la răsărit de
Carpaţi sau îşi vor trimite aici mărfurile 1 07 . Nu trebuie pierdut din vedere faptul că
unii tineri moldoveni vor merge în Transilvania sau Ungaria pentru a învăţa o meserie
ori a-şi face călătoria de calfă şi a obţine certificatul necesar promovării ca meşter 1 08 şi
nu este de respins ipoteza că o serie de modele sau chiar tipare pentru cahle, cu
motive decorative comune Europei centrale, să fi ajuns în Moldova pe această cale.
Cahle cu elemente heraldice - stema de stat şi dinastică a Moldovei, precum
şi armele unor familii nobiliare sau ale unor state europene - au fost descoperite pe
întreg teritoriul Moldovei, atât în cuprinsul unor locuinţe orăşeneşti, a unor curţi
boiereşti, cât mai ales la curţile domneşti şi la Cetatea de scaun a Sucevei .
Iniţial, practica utilizări i stemelor î n împodobirea unor cahle s e limita la
utilizarea armelor comanditarului respectiv, pentru ca mai apoi, odată cu difuzarea
sobei în mediul urban, acest tip de motiv decorativ să cunoască o mare răspândire,
atât în cadrul arhitecturii aul ice, cât şi în casele orăşenilor.
Dacă prezenţa cahlelor cu stema Moldovei în „casa domniei", Cetatea de
scaun, Cetatea Neamţului şi la curţile domneşti, se explică pri n caracterul aulic al
acestor construcţii, care este subliniat şi de însemnele herald ice 1 09 , descoperirea în
aceleaşi medii a unor steme nobiliare, ca şi existenţa unor cahle cu armele Moldovei,
Poloniei sau a Huniazilor în casele unor orăşeni probează părăsirea caracterului pur
heraldic al acestor piese şi transformare lor în simple motive decorative descărcate
de orice mesaj emblematic. Aceluiaşi curent decorativ îi aparţin şi discurile ornamentale
cu capul de bour ca cimier al unui coif, cimier susţinut de unu l sau doi pseudotenanţi.
Acestea apar atât pe bisericile ctitorite de Ştefan cel Mare în perioada 1 490- 1 496,
cât şi pe biserica de la Bălineşti, construită de logofătul Ioan Tăutu 1 1 0 •
1 05
I . Holl, op. cit. . fi g. 72, 74, 8 1 , 1 05 , 1 07, 1 08 ; idem, op. cit . li, în BudReg, XXII, 1 97 1 ,
.
fig. 1 36- 1 44.

1 06 Ş. Papacostea, Relaţiile internaţionale ale Moldovei în vremea lui Ştefan cel Mare. în Rdl.
5--6, 1 982, p.620.
R. Manolescu, Legăturile economice între ţările române în secolele X/V-XVI. în Studii de
1 07
istorie a naţionalităţii germane şi a înfrăţirii ei cu naţiunea română. Bucureşti, 1 976, voi.II. p. 209-2 1 8 .
1 0�
La 22 iunie 1 472, Johannes Rymer din Suceava scria judelui oraşului Bistriţa, Georg
Eyben, solicitându-i un certificat de origine pentru o calfă de tăbăcar din Suceava, cf. Hunnuzaki -
Iorga, Documente. XV / I , p. 77.
1 09
S-a considerat, într-un anumit stadiu al cercetării, când nu erau cunoscute piesele cu
însemne heraldice de la Baia, Părhăuţi, Curtea Domnească din Suceava, că prezenta cahlelor cu stema
Moldovei, indică clar, fără dubii, apartenenţa la domnie a construcţii lor respective. C f. R. Popa.
Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit .. p.30 şi nota 6 1 ; Al. Andronic, Prohleme referitoare la rnltura
urhană medievală din secolele XV- XVII din Moldova, în „Carpica" X. 1 978, p. 259; Al. Andronic et
alii, Şantientl arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale săpăturilor din anii 1 9 76- 1 9 7 7. in
ActaMM , I , 1 979, p. 1 1 3 : „Acest ornament constituie un apanaj domnesc şi se intâlneşte in Moldova
numai pe cahle care provin în exclusivitate din palatele sau curţile domneşti ale marelui voievod „ . "
1 1°
Corina Popa, Bălineşti. 1 98 1 , p. 1 4, fig. I , 5 .
Analizând răspândirea cahlelor decorate cu însemne heraldice, o problemă care

preocupă pe cercetătorii români rămâne fără răspuns: existenţa dreptului de blazon
în Moldova în Evul Mediu. Atâta vreme cât nu vom cunoaşte cu exactitate cine
erau proprietarii locuinţelor unde au fost descoperite asemenea cahle cu steme, este
imposibil de a da o soluţie precisă la această întrebare.
Cahlele decorate cu elemente heraldice, alături de cele ornamentate cu scene
legate de eposul cavaleresc sau inspirate de viaţa de curte, cu motive hagiografice,
biblice sau morale, ca şi cu reprezentări zoomorfe, aparţin, ca mentalitate, Europei
gotice şi probează existenţa în Moldova a sobei gotice, în acelaşi timp produs
uti litar - descoperiri de la Baia, Iaşi, Suceava probează că asemenea instalaţii de
încălzire nu erau apanaj ul exclusiv al domnului şi boierilor, e le găsindu-se şi în
casele orăşenilor - , dar şi adevărată lucrare artistică. Asemenea sobe, cu piese
îmbinate într-o subtilă armonie cromatică, sunt adevărate monumente arhitecturale
de interior, somptuoase, care vorbesc despre rafinamentul şi gustul artistic,
remarcabile, ale contemporanilor voievodului Ştefan cel Mare.
* Acest studiu a fost publicat în „Arhiva Genealogică", li ( V I I ), 1 995, 1 -2, p. 3 1 5-343.
Fig. 1 . 2, cahle descoperite în locuinţa LIV de la Baia, după Lia Bătrîna, A . Bătrîna.
Fig. 2 . I , cahlă descoperită în „casa domniei" de la Suceava, după R. Popa, Monica

M ărgineanu-Cârstoiu; 2, cahlă descoperită la Cetatea de scaun a Sucevei.
..._. _ _ _ _ -
Fig. 3. I , 2, cahle descoperite la urtea domnea că din I aşi, după Eugenia Neamţu.
F ig. 4. I, cahlă descoperită la Curtea domnească Vaslui, după Rica Popescu;

2, cahlă descoperită la Curtea domnească Bacău, după Al. Artimon.
2
-....-------
Fig. 5 . I, cahlă descoperită la bi erica fântul icolae, Popăuţi, după Al. Păune cu,
P.Şadur chi; 2, cahlă descoperită la etatea Neamţului după Gh. Dumitroaia.
1
2
Fig. 6. 1 , 2, cahle descoperite în „casa domniei" de la Suceava,
după R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu.
Fig. 7. I , 2, fragmente de cahle descoperite în „casa domniei" de la Suceava,

după R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu.
Fig. 8. I, cahlă descoperită la Cristuru-Secuiesc, după Benko E ;

2, cahlă din Colecţia J . Bielz, după J . B ielz.
Fig. 9. I, cahlă de coperită în curtea bisericii Sfântul N icolae, Suceava, după Mărioara icore cu;
2, cahlă descoperită în casa de orăşean de pe str. Petru Rareş, Suceava., după M. D. Matei, E . I . Emandi.
2
Fig. I O. I , 2, cahle descoperite în locuinţa L I V de la Baia, după Lia Bătrîna, A . Bătrîna.
Fig. 1 1 . 1 , 2, fragmente de cahle descoperite la curtea de la Părhăuţi

a logofătului Gavril Trotuşan, după Para chiva-Victoria Batariuc.
2
Fig. 1 2. I , cahlă descoperită în „casa domniei" de la Suceava, după R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu;
2, cahlă descoperită în casa din zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor, Suceava, după I. Nestor et alii.
Fig. 1 3 . I , 3, 4, 6, fragmente de cahle descoperite la Cetatea de scaun a ucevei,

după K. A. Romstorfer· 2 fragment de cahlă descoperit în curtea bisericii Sfântul
icolae Suceava· 5, fragment de cahlă de coperit la urtea domnească, uceava,
după Paraschiva-Victoria Batariuc.
DES ELEMENTS H E RALDIQUES S U R DES CARREAUX DE PO E L E

DECOUVERTS E N MOLDA V I E ( L ES X V- E M E - X V I -E M E S I ECLES)
Le repertoire omemental des carreaux de poele de la Moldavie de la seconde moitie du XV-eme

siecle et des premieres decennies de celui suivant est extremement varie et complexe : des motifs
geometriques, vegetaux, zoomorphes, heraldiques, des scenes inspirees de la vie de cour et de la
litterature chevaleresque, des histoires morales, des sujets religieux.
Les carreaux de poele omementes avec des elements heraldiques, des armoiries et des
emblemes. datant de la seconde moitie du XV-eme siecle et des premieres decennies du X VI-eme
siecle ont ete decouverts dans la Moldavie dans des milieux divers : des cites, des cours princieres ou
de boyards. des habitations de citadins.
Sur Ies carreaux de poele on a represente I' embleme d' Etat et celle dynastique de la M oldavie,
ainsi que des autres emblemes, parmi lesquelles celles de quelques famil les nobles de l ' H ongrie.
Les plus nombreux, ainsi que Ies meilleurs realises exemplaires sont representes par Ies
carreaux de poele decores avec I ' embleme de la Moldavie - celle d'Etat, ayant la tete de bc:euf
decolle, dans I' ecu, ainsi que celle dynastique, dans laquelle la tete de bc:euf joue le role de cimier de
la casque, en plusieurs types et variantes de traitement, determ ines de la periode dans laquelle ils ont
ete elabores.
Des carreaux de poele avec !'embleme dynastique de la Moldavie ont ete decouverts a la Cour
Princiere, a la Cite Princiere, a "la maison du prince" de Suceava, dans I 'habitation LV de Baia, aux
cours princieres de laşi, Vaslui, Cotnari, H ârlău, Bacău, a la Cite de Neamţ, pendant que des carreaux
de poele avec I' embleme d' Etat proviennent de la Cite Princiere, d'un complexe de la cour de l'eglise
Sfântul Nicolae de Suceava.
Dans Ies habitations de villageois de Suceava et Baia, on a decouvert des carreaux de poele
decores avec des meubles heraldiques qui composent I ' embleme de Matia Corvin : le corbeau avec
I' anneau dans le bec et le lion rampant soutenant une couronne ; des autres carreaux de poele ont ete
decouverts a la Cite Princiere de Suceava et a la cour de Părhăuţi du logothete Gavril Trotuşan.
Un grand groupe de carreaux de poele presentent comme motifs omementaux des animaux
figurees librement, qui ne sont pas places sur l ' ecu, mais qui, par leur position, "rampant" ou
"passant'' jouent le role de veritables emblemes : le lion, l ' ours, l 'aigle, l ' oiseau bicephale etc. De tels
carreaux de poele ont ete decouverts a la Cite Princiere, a Câmpul Şanţurilor, dans des habitations de
citadins de Suceava, a la maison "Dosoftei" de laşi, a la Cour Princiere de Bacău.
Les carreaux de poele decores avec des elements heraldiques ont ete decouverts sur le territoire
des complexes auliques : cites, cours princieres, ainsi que dans des habitations de citadins ou
residences de boyards. Tout en analysant le repandissement des carreaux de poele decores avec des
signes heraldiques, un probleme qui preoccupe Ies chercheurs roumains reste toujours sans reponse :
l ' existence du droit de blason dans la Moldavie du Moyen Age. Comme on ne connaît pas exactement
qui etaient Ies proprietaires des habitations ou de carreaux de poele avec des emblemes semblables
ont ete decouverts, ii nous est i mpossible de donner une solution precise a cette question.
EXPLICA TION DES FIGU RES
Fig. I . I , 2, carreaux de poele decouverts dans I 'habitation LV de Baia, d'apres Lia Bătrîna,
A. Bătrîna ;
Fig. 2. I , carreau de poele decouvert dans "la maison du prince" de Suceava, d'apres R. Popa,
M onica M ărgineanu-Cârstoiu ; 2, carreau de poele decouvert a la Cite Princiere, Suceava ;
Fig. 3. 1 ,2, des carreaux de poele decouverts a la Cour Princiere de Iaşi, d'apres Eugenia Neamţu ;
F ig. 4. I , carreau de poele decouvert a la Cour Princiere Vaslui, d'apres Rica Popescu ;
2, carreau de poele decouvert a la Cour Princiere Bacău, d'apres Al. Artimon ;
Fig. 5. I , carreau de poele decouvert a l'eglise Sf. Nicolae Popăuţi - Botoşani, d'apres Al. Păunescu,
P. Şadurschi ; 2, carreau de poete decouvert a la Cite de Neamţ, d'apres Gh. Dumitroaia ;
Fig. 6. 1 ,2, carreaux de poete decouverts dans "la maison du prince" de Suceava, d'apres R. Popa,
Monica Mărgineanu-Cârstoiu ;
Fig. 7. 1 ,2 fragments de carreaux de poele decouverts dans "la maison du prince" de Suceava,
d' apres R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu ;
Fig. 8. I , carreau de poele decouvert a Cristuru Secuiesc, d'apres Benko E . ; 2, carreau de
poele de la collection J. B ielz, d'apres J. Bielz ;
Fig. 9. I , carreau de poete decouvert a l 'eglise Sf. Nicolae, Suceava, d'apres Mărioara Nicorescu ;
2, carreau de poete decouvert dans une maison de citadin de la rue Petru Rareş, Suceava, selon M . O. Matei,
E . I. Emandi ;
Fig. 1 0. 1 -2, carreaux de poete decouverts dans l 'habitation L I V de Baia, d' apres Lia Bătrîna,
A. Bătrîna ;
Fig. 1 1 . 1 -2, fragments de carreaux de poete decouverts a la cour de de Părhăuţi du logothete
Gavril Trotuşan, d'apres Paraschiva-Victoria Batariuc ;
Fig. 1 2. I , carreau de poete decouverts dans "la maison du prince" de Suceava, d'apres R. Popa,
Monica Mărgineanu-Cârstoiu ; 2, carreau de poete decouvert dans la maison de la zone "B" de Câmpul
Şanţurilor Suceava, d'apres I. Nestor et alii ;
Fig. 1 3 . I , 3, 4, 6, fragments de carreaux de poete decouverts a la Cite Princiere Suceava, selon
K.A. Romstorfer ; 2, fragment de carreau de poele decouvert a l ' eglise Sf. Nicolae Suceava ; 5, fragment
de carreau de poete decouvert a la Cour Princiere de Suceava, d 'apres Paraschiva-Victoria Batariuc.
DECORUL CERAMIC AL MONUMENTELOR
DIN MOLDOVA MEDIEVALĂ (SECOLELE XIV - XVII)
Constructorii medievali au simţit nevoia să spargă monotonia paramentelor şi

de aceea au recurs la ruperea uniformităţii faţadelor prin util izarea unor elemente
decorative ca firide, ocniţe, arcade, brâie realizate din discuri, butoni, cărămizi
smălţuite, care împodobeau austerul colorit al pietrei.
Este cunoscut că, încă de la sfârşitul secolului XIV, o parte a bisericilor din
Moldova 1 au avut faţadele împodobite cu un brâu alcătuit din discuri, flori crucifere
şi cărămizi simple sau smălţuite, dispus sub cornişă, în jurul ocniţelor şi al
ferestrelor şi la mij locul zidului, şi care, în funcţie de orele zilei, devine o adevărată
podoabă colorată a construcţiei.
Se utilizau discuri simple, cu un diametru variind între 8 şi 1 1 cm, cu
suprafaţa circulară, mărginită de un chenar în relief, fundul uşor adâncit şi având la
mij loc un buton conic. Piciorul de montare este cilindric, plin (tipul de disc
ciupercă, după terminologia propusă de Corina N icolescu) 2 ( fig. 1 1 1 0). Culorile de
smalţ folosite : galben, brun, ivoriu, verde, sunt dominate de familia nuanţelor de
verde: deschis, închis, gălbui, oliv.
3
Florile cruci fere, care erau folosite la separarea a două discuri , se prezintă cu
un corp tronconic, gol , cu marginile cvadrilobate (fig. 1 18, 9), iar cărămizile sunt în
general prismatice, având drept bază trapezul, cu o faţă smălţuită în albastru de
peruzea, folosindu-se însă şi alte culori de smalţ, precum verde închis şi brun. Se
utilizau şi cărămizi nesmălţuite, simple, aşezate vertical, pentru a forma caneluri,
sau oblic, pentru a trasa cea ce se numeşte „dinţi de ferăstrău".
Singurul monument din secolul XIV decorat cu ceramică, aj uns până la noi,
este biserica Sfânta Treime din Siret, ctitoria voievodului Petru 1 4 (cărămizi simple
1 Decorul ceramic a fost util izat şi în împodobirea unor biserici din Ţara Românească, cf.
B. Slătineanu, Ceramica feudală românească şi originile ei. Bucureşti, 1 958, p. 67-69 (în continuare
Ceramica feudală); Corina N icolescu, Începuturile ceramicii monumentale în Moldova, în Omagiu
lui George Oprescu cu prilejul împlinirii a 80 de ani, Bucureşti, 1 96 1 , p. 3 82-3 84, fig. 8/c; 9/b; 1 1 /b
(în continuare Începuturile �eramicii).
2 Corina Nicolescu, op.cit. , p. 382, fig. I .
3 Faţadele bisericii Cozia sunt împodobite numai cu flori cruci fere, care subliniază arcaturile,
cadrele ferestrelor şi rozetele de aerisire. Cf. N . Ghika-Budeşti, Evoluţia arhitecturii în Muntenia, în

BCMI, XX, 1 927, fig. 8 1 , 86, pi. X X X I I , X X X V I I .
4 Considerată c a datând d i n timpul domniei l u i Sas (Corina Nicolescu, op. cit., p. 378-3 79),
relativ recent despre biserica Sfânta Treime din Siret s-a avansat ipoteza că edificiul actual ar fi o
refacere din temelii, în condiţiile respectării vechiului plan, refacere datând de la începutul secolului XV.
Cf. Lia Bătrîna, A . Bătrîna, O locuinţă domnească de la Alexandru cel Bun, în RMM - M I A, 2, 1 975,
p. 78, nota 47 (în continuare O locuinţă).
Decorul ceramic al monumentelor medievale din Moldova 205
formând caneluri şi „dinţi de ferăstrău'', discuri, flori crucifere, cărămizi smălţuite

în verde închis şi albastru de peruzea), dar ceramică monumentală datând de la
sfârşitul secolului XIV şi din primele deceni i ale celui următor a mai fost
descoperită la Tulova-Vomicenii Mari (biserica ctitorită de vomicul Oană de la
Tulova: discuri, flori crucifere, cărămizi smălţuite albastru de peruzea de formă
dreptunghiulară, trapezoidală şi triunghiulară) 5 , Suceava, zona străzii Vasi le
Alecsandri nr. 9, unde presupunem existenţa unei biserici (disc smălţuit în galben) 6 ,
Cetatea Albă ( biserica aflată sub vechea moschee: flori crucifere smălţuite în
7
brun) , mănăstirea veche a Humorului (ctitoria aceluiaşi Oană de la Tulova;
cărămizi albastru de peruzea) 8 , vechea mănăstire a Moldoviţei (construită de
Alexandru cel Bun: cărămizi smălţuite în verde, brun, albastru de peruzea)9 •
Orheiul Vechi (biserica datând de la începutul secolului XV: cărămizi albastru de
peruzea) 1 0 , Iaşi (biserica din zona străzi i Ştefan cel Mare: discuri smălţuite) 1 1 ,
Cotnari (disc cu diametrul de 3,5 cm, smălţuit în verde-gălbui închis) 1 2 , biserica
mănăstirii Bistriţa şi casa domnească de aici, ctitorite de Alexandru cel Bun
(discuri cu zona centrală concavă, la casa domnească; discuri cu buton central la
biserică; culorile de smalţ sunt cafeniu, galben, verde în diverse nuanţe) 1 3 , biserica
mănăstirii Neamţ (construcţia din primele deceni i ale secolului XV: discuri
smălţuite în verde) 1 4 • De remarcat că au fost găsite fragmente de discuri, flori
crucifere şi cărămizi smălţuite albastru de peruzea şi la curtea vomicului Oană de
la Tulova 1 5 , ceea ce probează că decorul ceramic era folosit nu numai la
5 M. D. Matei, E. I. Emandi, O ctitorie din secolul al XIV-iea a vornicului Oană de la Tu/ova.
în SCIA. AP, 32, 1 985, p. 7-8, fig. 3 ; 4/3-6. De remarcat că în biserică a fost descoperit un cavou,
posibil al ctitorului, la construirea căruia s-a folosit cărămidă smălţuită, identică cu cea uti lizată la
împodobirea monumentului. Cf. M. D. Matei, E. I. Emandi, op.cit. . p. 6. Un cavou construit din
cărămidă smălţuită a fost descoperit, fără a fi cercetat, din motive obiective, şi la biserica Sfântul
Gheorghe ( Mirăuti) din Suceava. Cf. M. D. Matei, Paraschiva-Victoria Batariuc, Date arheologice
privind biserica Mirăuţi din Suceava, comunicare prezentată la cea de a XXV I I -a sesiune natională de
rapoarte privind rezultatele cercetărilor arheologice din anul 1 992, Constanta. 1 3- 1 6 mai 1 993.
6 Paraschiva-Victoria Batariuc, M . Andronic, Descoperiri arheologice la Suceava - contribuţii la
cunoaşterea topografiei oraşului medieval. în „Suceava", XVI I-XIX. 1 990- 1 992, p. 43-44, fi g . 9/5 .
7 B. Slătineanu, Ceramica românească. Bucureşti. 1 938, p. 52, nota 2.
8 V. Vătăşianu, l5toria arteifeudale în ţările române. voi. I. Bucureşti, 1 959, p. 399; Corina Nicolescu.
op. cit. . p.386, nota I . Vezi şi M . D. Matei. E. I . Emandi. op.cit. . p. 8. nota 1 4 unde se avansează
ipoteza că biserica mănăstirii Humor este mai nouă decât cea de la Tulova-Vomicenii Mari .
9 Corina Nicolescu, op. cit . p. 386, nota 3 ; Gh. I . Cantacuzino. Vechea mănăstire a Moldoviţei
în lumina cercetărilor arheologice. în BMI. 3, 1 97 1 , p. 82. fig. 718.

.
10
G. D. Smirnov, Archeologil'eskie issledovanie Starogo Orheja. în KS. 1 954. nr. 56. p. 27. 29.
1 1 N . N.
Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu. Mărturii de civilizaţie şi urhanizare mediem/ci
descoperite în vatra istorică a laşilor. în RMM-MIA. 2. 1 983, p. 23. fig. 1 O.
1 2 B. Slătineanu, Ceramica de la Cotnari, l i . în RFR. VI. 1 939. 6. p. 576-- 5 77. fig.
1 O.
1 3 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit. . p. 75-78, fig. 3/a; 3/b. Se face observatia că discuri le
descoperite la Casa domnească au zona centrală concavă ( fig. 3/a) şi se emite ipoteza că aceste discuri
sunt mai vechi decât cele cu un bumb conic central ( p.78).
1 � R. Heitel. Cercetări arheologice efectuate la mănăstirea Seamţ. în MMS. 1 962. nr. 5-6.
p. 3 3 1 -3 3 3 .
1 5 l nformatie domnul dr. Mircea D. Matei. căruia î i multumim ş i p e această cale.
ornamentarea bisericilor, ci şi a edificiilor laice, unele dintre ele construite chiar

din lemn şi pământ 16 •
Di scurile de la mănăstirea Neamţ, găsite cu prilejul cercetărilor arheologice
legate de restaurare, se deosebesc de cele utilizate în secolul XIV atât prin
dimensiuni (diametrul peste 1 5 , 7 cm), culoare de smalţ, cât şi prin decor. Dacă
discurile mai vechi sunt simple, cele de la Neamţ sunt decorate fie cu rozete solare
incizate (fig. 21 1 ) , fie cu cercuri concentrice realizate din a lveole ' 7 (fig. 2/2), iar
culoarea de smalţ este şi mai puţin frecventă, verde deschis „ou de raţă".
Dar folosirea ornamentaţiei ceramice va cunoaşte maxima sa înflorire în
timpul domniei lui Ştefan cel Mare, când mai toate bisericile, şi nu numai ele,
ctitorite de ilustrul voievod vor fi împodobite cu un adevărat ansamblu de
ceramică: discuri, butoni, cărămidă smălţuită 1 8 .
Cercetări arheologice coroborate cu informaţii documentare au dovedit că Ştefan
cel Mare a ctitorit la Probota „mai în vale, lângă pârâu", cel mai târziu în anul 1 465, o
mănăstire 1 9 , a cărei biserică era împodobită cu discuri smălţuite în verde deschis, cu
diametrul de 8-9 cm şi aspectul unor farfurioare cu un bumb în mij loc20 (fig. 2/5).
La o altă ctitorie a lui Ştefan cel Mare, mănăstirea Putna, zid ită între anii
1 466- 1 469, s-au folosit discuri şi butoni smălţuiţi, care probabil formau o friză
colorată care împodobea faţadele bisericii 2 1 • Discurile de la Putna sunt apropiate ca
dimensiuni şi culoare de cele de la mănăstirea Neamţ: diametrul 1 6,5 cm, smalţ
verde deschis „ou de raţă", dar sunt deosebite ca sistem decorativ. Discurile au
suprafaţa plană, circulară, mărginită de un chenar lat şi având în mij loc un bumb
conic, încadrat de un cerc în ghirlandă, real izat prin impresiuni cu degetul (fig. 1 / 1 1 ) .
Dar, pentru prima oară, în decoraţia faţadelor, la Putna apar butoni i
ornamentali, care, intercalaţi între discuri, erau folosiţi la realizarea frizelor de
ceramică, înlocuind flori le crucifere. Se utilizau butoni pătraţi şi triunghiulari, de
fapt plăcuţe de formele respective, având în mij loc un bumb conic şi un picior de
montare cil indric, plin. De cele mai multe ori, butonii triunghiulari (frecvent este
vorba de triunghiuri scalene) au laturile drepte, cu marginile ridicate în sus şi
arcuite (fig. 1 / 1 2), pe când cei pătraţi au în majoritatea lor laturile concave (fig. 1 / 1 3).
Laturile butoni lor variază între 5,3 şi 8 cm.
La Putna s-au descoperit atât discuri şi butoni de culoare verde deschis „ou de
raţă", cât şi fragmente de butoni smălţuiţi în brun şi verde închis.
6
1 M . O. M atei , E . I . Emandi, op. cit.,p. 7, nota 1 1 ; i idem, Habitatul medieval rural din Valea
Moldm·ei şi bazinul Şomuzului Mare (secolele XI-XVII). Bucureşti, 1 982, p. 1 1 3 .
1 7 R. Heitel, op.cit. . fig. 4, 5 .
1 � 8 . Slătineanu, Ceramicafeudală, p. 84-90.
19 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, O primă ctitorie şi necropolă voievodală datorată lui Ştefan cel
Mare: Mănăstirea Probata. în SCIA, AP, 24, 1 977, p. 2 1 4 (în continuare O primă ctitorie).
20 Ibidem, p. 2 1 3 .
2 1 I . Nestor et alii, Şantierul arheologic Suceava, în „ Materiale'', V, p. 6 1 3 ; Corina N icolescu,
op. cit. , p. 387, fig. 9/d, e; 1 1 /c, d.

Faptul ca m timpul cercetărilor arheologice au fost găsiţi butoni şi discuri

întregi, calcinaţi, căzuţi pe pragul unei încăperi de pe latura de sud22 , unde se afla
casa domnească, probează că decorul ceramic era folosit şi la celelalte construcţii din
incintă, nu numai la ornamentaţia bisericii, şi că sunt anteriori incendiului din martie
1 48023 , care a afectat serios întreaga mănăstire, datând deci din perioada 1 466-- 1 469.
În ani i 1 487- 1 488, Ştefan cel Mare începe să construiască numeroase
biserici. Seria începe în anul 1 487 cu bisericile Sfântul Procopie din Bădeuţi şi
S fânta C ruce din Pătrăuţi şi se sfârşeşte la Reuseni, biserică terminată în anul 1 504
de Bogdan al I II-iea, după moartea părintelui său.
Decorul ceramic al bisericilor de la Pătrăuţi ( l 487) şi Sfântu Ilie ( l 488) se
limitează la folosirea cărămizilor smălţuite. La Pătrăuţi, decorul format din
cărămizi pătrate smălţuite în diverse nuanţe de verde este plasat pe abside, sub
cornişă şi pe turlă24 , iar la Sfântu Ilie cărămizi dreptunghiulare, smălţuite în verde,
galben, brun, albastru închis îmbracă picioarele firidelor de la abside, zona de sub
cornişă şi câmpul ocniţelor 2 5 . Paramentul bisericilor Sfântul Procopie din Bădeuţi
( l 487)26 şi Sfântul Gheorghe Voroneţ ( l 488) 2 7 a fost împodobit cu discuri cu decor
figurativ şi butoni smălţuiţi.
Bisericile ulterioare: Sfântul Ioan, Vaslui ( 1 490)28 , Sfântul Nicolae, Iaşi
( 1 49 1 - 1 492) 29 , Sfântul Gheorghe, Hârlău ( 1 492) 3 0 , Sfântul Nicolae, Bălineşti
( 1 492- 1 495) 3 1 , Sfântul Nicolae, Dorohoi ( 1 495) 32 , Sfântul Nicolae, Popăuţi
22 I . Nestor et alii, op.cit., p. 6 1 3 .

23 Ştefan Andreescu, Data primului incendiu la Putna, în M M S, 1 966, 1 -2, p. 1 9.
2 4 La biserica Sfânta Cruce Pătrăuţi cărămizile sunt simple, excepţie făcând prima cărămidă de
pe absida de sud a naosului, care este decorată cu cercuri incizate care se întretaie fonnând o rozetă. Vezi şi
G. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, în BCM I . X V I I I , 1 925, p. 22; V. Vătăşianu, op.cit. , p.649.
2 5 G. Balş, op.cit„ p. 28; V. Vătăşianu, op.cit., p. 650-65 1 .
26 K. A. Romstorfer, Aus den Mitteilungen der k.k Central-Commission (Fortsetwng aus dem
Jahrhuch 1898, în JBLM, 1 898, p. 1 1 2- 1 1 4.

2 7 Faptul că la Voroneţ fresca a căzut pe unele porţiuni ale faţadei de nord, a pennis să se vadă
decorul ceramic al bisericii.

28
Al. Andronic, I. Ioniţă, Florentina Banu, Şantierul arheologic Vaslui, în „Materiale", V I I I ,
1 962, p. 799-800, fig. 4/4. Corina Nicolescu aminteşte î n lucrarea citată. l a p. 387, nota 2 , c ă l a Vaslui a
fost găsit un disc smălţuit cu diametrul de 9- 1 O cm, prezenţa acestui disc nefiind însă menţionată în
lucrarea citată de autoare.
2 9 G. Balş, op.cit .. p. 58 şi C. I. Istrati, Biserica şi podul din Borzesci. prernm şi o ochire
relativă la bisericile zidite de Ştefan cel Mare. în AARMSI. seria l i , tom XXVI. 1 904, p. 48, 53-54,
pi. XXV I I , fig. 1 I .
3 0 G . Balş, op. cit. , p. 48; V. Vătăşianu, op. cit. . p. 656.
3 1 G. Balş, op.cit, p. 39; V. Vătăşianu, op.cit„ p. 658.; Corina Popa, Bălineşti. Bucureşti, 1 98 1 ,
p. 1 3 . Î n realizarea decorului ceramic al bisericii de la Bălineşti nu au fost util izaţi butoni pătraţi şi
triunghiulari, discurile fiind separate între ele, pe verticală de cărămizi aparente. pictate cu culoare
roşie, iar pe orizontală de benzi de semipalmete cu lobii rotunj iţi.
3 2 G. Balş. op.cit„ p. 1 37; V. Vătăşianu, op.cit„ p. 63 1 . Faţadele bisericii Sfantul Nicolae din Dorohoi.
implicit şi decorul ceramic au suferit o restaurare la sfârşitul secolului X I X, care le-a modificat
radical. Examinând, prin bunăvoinţa preotului paroh Ioan Adam. căruia ii aducem mulţumirile
noastre. o fotografie a bisericii din Dorohoi făcută înainte de restaurare, s-a văzut, de pildă, că pe turlă
nu se afla decât un şir de discuri, şi nu două, ca astăzi.
( 1 496) 33 , Probata 11 34 , sunt sau au fost bogat ornamentate cu o decoraţie ceramică

constând dintr-un complex de discuri, butoni, cărămizi smălţuite, uneori completat
cu pictură în frescă 35 .
Punctând anumite părţi ale paramentului, partea superioară dintre arce vecine
de firide sau ocniţe, arhivoltele unor arce, baza stelată a turlelor sau combinate în
şiruri continue, formând sub cornişă frize neîntrerupte compuse din unul, două sau
trei şiruri de discuri separate de butoni triunghiulari şi pătraţi, de cărămizi smălţuite
ori de cărămizi aparente, pictate cu roşu şi albastru, decorul ceramic contribuie la
original itatea construcţii lor din Moldova sfârşitului de secol XV.
Discurile utilizate în decorarea acestor b iserici prezintă un ornament în relief,
di scuri stema Moldovei, încadrată de unul (fig. 31 1 O) sau doi p seudotenanţi 36(fig.
figuri de animale reale ori fantastice, motive heraldice şi geometrice. Avem figurate pe
311 4), roata solară sub formă de rozete cu multe raze (fig. 2/9) sau de „morişcă" cu
braţele în mişcare, încadrată de o torsadă (fig. 21 1 3 ), entrelacs-ul realizat dintr-o
tresă în relief ( fig. 2/6), leul (fig. 3/3 , 4, 5, 8, 1 2), cerbul cu coame rămuroase (fig.
1 /5) sau cu o frânghie în jurul gâtului ( fig. 1 /7), Grifonul ( fig. 3/ 1 , 2), doi balauri
încleştaţi în luptă (fig. 1 /6), Manticora, monstrul mâncător de oameni (fig. 3/1 3 ),
Melusina, fiinţă hibridă, jumătate femeie având drept picioare cozi de peşte ( fig.
31 1 1 ) ori o variantă a acestui motiv, un bărbat care ţine în mâini câte un peşte (fig. 3/9).
,
Despre modul în care erau ordonate discurile informaţiile noastre sunt extrem
de reduse, deoarece aproape toate bisericile care au avut un decor ceramic au fost
restaurate, discurile originale fiind înlocuite. Dintr-o scrisoare trimisă de arhitectul
Băicoianu, cel care a restaurat biserica din Hârlău, doctorului C. I. Istrati, în anul
1 899, aflăm că punctul de plecare în dispunerea discurilor la biserica Sfăntul
Gheorghe era uşa de intrare, unde, în ax, erau aşezate două discuri cu acelaşi motiv
decorativ, dar de culori diferite 37 .
Tot datorită insistenţelor lui C . I . Istrati a aj uns până la noi informaţia că la
bi serica Sfântul N icolae din Dorohoi, înainte de restaurare, ordinea de aşezare a
discurilor era următoarea: „cerbul cu aripi ( Manticora); capul de bou cu femeia
(stema Moldovei cu un pseudotenant), leu, cerbul cu aripi, steaua (roata solară),
leul, delfinii (Melusina), capul de bou cu două femei (stema Moldovei cu doi
pseudotenanţi )"38 .
S-a impus ideea că discurile erau dispuse în funcţie de culoarea de smalţ şi că
aranjarea lor nu era dictată de motivul decorativ de pe ele. Este drept că lucrări de
restaurare au afectat toate monumentele decorate cu asemenea di scuri, singurul
33 G. Balş, op. cit. , p. 46; V. Vătăşianu, op.cit. , p. 660.

34 Corina N icolescu, Florentina Jipescu, Din trecutul mănăstirii Probata, în SC/A, 1 -2 , 1 956,
p. 297, fig. 3-9 ; Lia Bătrîna, A . Bătrîna, op.cit., p . 225, fig. 1 2 .
35 Ibidem, p. 223, 226, cât şi nota 3 1 , supra.
3 6 Î n mod obişnuit tenanţii susţin scutul, şi nu cimierul unei steme, cf. M. Sturdza-Săuceşti,
Heraldica, Bucureşti, 1 974, p. 1 1 7 ; O. Cemovodeanu, Ştiinţa şi arta heraldică 1n România.
Bucureşti, 1 977, p. 99.
37 C . I . Istrate, op. cit., p . 52.
38 Ibidem, p . 53.
care a ajuns până la noi nerestaurat fiind b iserica mănăstirii Voroneţ, dar şi aici cea
mai mare parte a ornamentului ceramic este ascuns de pictura care îmbracă
edificiul. Din întâmplare, căzând bucăţi de frescă de pe latura de nord, sub cornişă
a ieşit la iveală o friză formată din două rânduri de discuri separate între ele de
butoni pătraţi şi triunghiulari . La Voroneţ s-a văzut că discurile nu au fost dispuse
în funcţie de culoarea de smalţ. Astfel , pe peretele de nord al naosului, ambele
şiruri de discuri sunt de culoare verde, doar butonii care le separă fiind smălţuiţi în
verde, galben, brun. Pe decroşul absidei de nord au apărut şi câteva discuri colorate
în verde închis, aproape albastru, ca şi două discuri galbene, dar ceea ce trebuie
subliniat este faptul că nuanţele de smalţ nu erau dispuse alte rnativ, ci grupate, câte
două ori trei discuri verde deschis, alte trei verde-albastru sau câte unul galben.
Din punctul de vedere al motivului decorativ, discurile erau dispuse astfel: pe
peretele de nord al naosului, rândul I, de la est spre vest: cerb, cerb, balauri în
luptă, cerb, cerb, cerb, balauri, om care ţine în mâini doi peşti, cerb. Rândul I I :
balauri, o m c u peşti, cerb, cerb, o m c u peşti, o m c u peşti, cerb, balauri , cerb. Pe
decroşul absidei de nord, rândul I : om cu peşti, cerb, roată solară tip „morişcă",
„morişcă", om cu peşti, „morişcă", cerb, om cu peşti, balauri, om cu peşti, balauri,
om cu peşti. Rândul I I : balauri, „morişcă", „morişca", cerb, balauri, cerb, cerb,
cerb, cerb, balauri, cerb, balauri, om cu peşti, „morişcă".
O altă serie de biserici prezintă şi ele un bogat decor ceramic , dar de această
dată discurile folosite sunt simple, de forma unei farfurioare cu un bumb conic în
mij loc, înconj urat de o nervură în rel ief (fig. 2/8) . Este cazul bisericilor din
Borzeşti ( 1 493- 1 494) 3 9 , Războieni ( 1 496)40 , Sfântul Ioan, Piatra Neamţ ( 1 497-
1 49 8 )4 1 şi a mănăstirii Tazlău ( 1 496- 1 497)42 , culorile de smalţ fi ind şi ele diferite:
verde, brun, galben, portocal iu cu numeroase nuanţe.
O notă aparte o reprezintă decorul ceramic al bisericii mănăsti rii Neamţ
( 1 497), compus din discuri , butoni, cărămizi smălţuite. Ceea ce individualizează
decorul ceramic al acestei mănăstiri este tocmai maniera de ornamentare a discurilor,
realizate în tehnicile sgra.ffito şi champleve 43 • Repertoriul motivelor decorative
numără 1 2 tipuri şi variante de palmete şi semipalmete cu lobii rotunj iţi 44 (fig. 2/3 ),
ca şi steaua (fig. 2/ 1 2) şi roata solară ( fig. 2/ l l ), într-un număr egal de variante45 .
Pe un singur disc a fost incizat un vânător cu arcul în urmărirea unor animale
fantastice46 (fig. 2/4).
JY lhidem. p. 1 4- 1 5 : G . Balş. op. cit. . p. 8 1 -82: V. Yătăşianu. op. cit. . p. 68 1 .

4° Corina Nicolescu. op. cit. , p. 390: N . Grigoraş. Ştefan cel Mare şi epocala confruntare pelllru
apărarea patriei, în voi. Răzhoieni Valea Alhâ şi împreiurimile. Piatra Neamţ, 1 977, p. 9 1 -92.
-
4 1 G . Balş. op. cit. . p. 95: V. Yătăşianu. op. cit .. p. 684.

4 2 Istoria artelor plmtice în România. Bucureşti, 1 968. p. 325-326. De remarcat că fragmentele de
tencuială cu pictură înfăţişând cărămizi. pătrate şi cercuri care se întretaie se găsesc alături de decorul ceramic.
43 Corina Nicolescu, Decorul mână�tirii Neam( în legâturâ rn ceramica monumentalâ din .lfoldom
în secolul al XV-iea. în SCIA, 1 -2. 1 955. p. 1 27- 1 2 8 ( în continuare Decorul mânâstirii!

44 lhidem, p. 1 28. fig. 1 4 .
4 5 /hidem, p . 1 29, fig. 20-2 3 .
4 6 lhidem, p. 1 28. fi g . 1 6.
Şi alte biserici din secolul XV care nu au ajuns până în zilele noastre au avut
o decoraţie ceramică: la biserica Sfânta Paraschiva, descoperită la Şipot, în oraşul
Suceava, şi atribuită după caracteristicile planului domniei lui Ştefan cel Mare47 ,
s-au folosit discuri decorate cu rozete tip „morişcă" şi cerbi cu coame rămuroase4 8 ,
precum şi cărămizi smălţuite albastru de peruzea49 ; în perimetrul actualei mănăstiri
armeneşti Zamca (Sfântul Auxentie), tot din Suceava, au fost descoperite, cu ani în
urmă, un fragment de disc decorat cu rozetă „morişcă" încadrată de o torsadă şi un
altul cu un cerb cu o funie legată de gât 50 ( fig. I /7). De la Baia provin doi butoni
triunghiulari acoperiţi cu smalţ galben-ivoriu 5 1 .
Un loc aparte îl ocupă descoperirile făcute la Cetatea de scaun a Sucevei, unde
arhitectul Romstorfer a găsit numeroase fragmente de discuri, b utoni , cărămizi
smălţuite în albastru de peruzea 52 . Se menţionează că aceste obiecte au fost
descoperite mai cu seamă în molozul din curtea interioară şi în unul dintre turnurile
zidului de incintă, şi anume turnul 23 de pe latura de sud 53 . Se pune problema dacă
decorul ceramic era folosit numai la ornamentarea faţadelor paraclisului sau şi a
paramentului întregi i cetăţi, dar deocamdată această chestiune rămâne deschisă.
Există un argument în favoarea decorului ceramic al construcţiilor cu caracter
mil itar, şi implicit al cetăţii de la Suceava, şi anume paramentul cetăţii Hotin,
ornamentat în unele zone cu cărămidă care alcătuieşte desene geometrice în formă
de pătrate şi cruci 54 .
Descoperiri arheologice făcute atât la curţi domneşti, cât şi la reşedinţe
boiereşti au arătat că decorul ceramic nu era un atribut exclusiv al edificii lor de
cult, fiind curent uti lizat şi la ornamentarea construcţiilor cu caracter laic. La
Curtea domnească din Suceava, în zona de nord a zidului de inci ntă, a fost găsit un
fragment de disc smălţuit în verde 55 , iar la Curtea domnească din Bacău a fost
descoperit un disc având în mij loc o ghirlandă de alveole 56 , asemănător cu cele de
la Putna. La curtea de la Şipote a portarului de Suceava Luca A rbure au fost
4 7 B. Mitrea et alii, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului, în SCIV, 6, 1 955, 3-4,
p. 777-779, fig. 23; T. Martinovici, Şt. Olteanu, Şantierul Suceava, în „Materiale", VIII, 1 962, p. 687, fig. 5;
Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 958, p. 2 1 3 .
48 Paraschiva-Victoria Batariuc, Descoperiri inedite de ceramică monumentală la Suceava, în
„Suceava", X X I , 1 994, p. I 04- 1 05, fig. 1 /6, 8.

49 Ibidem, p . I 05.
5 0 Ibidem, p. 1 05-1 07, fig. 1 /6, 7 .
5 1 Inedite, î n colecţi ile M uzeului Fălticeni, nr. i n v . 6 9 8 şi 699.
5 2 K. A . Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între I 895
şi 1 904, Bucureşti, I 9 1 3 , p. 79-80, fig. 78, 79.

5 3 Ibidem, p. 80-8 1 , pi. l i .
5 4 V . Drăguţ, Ceramica monumentală din Moldova - operă de inspirată sinteză, în R MM-MIA.
1 , 1 976, p. 35, fig. 6 ( în continuare, Ceramica monumentală).

55 Paraschiva-Victoria Batariuc, op.cit., p. 1 07- 1 08, fig. 1 /2 .
5 6 Al. Artimon, Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea Domnească din Bacău, în
RMM-M IA. 2 , 1 987, p . 1 3 .
Decorul ceramic al monumentelor medievale din Moldova 21 1
descoperite fragmente de discuri cu un variat repertoriu decorativ 57 , după cum şi la

reşedinţa boierească de la Spătăreşti „La Hate", între resturil e locuinţei L 1 au fost
găsite „discuri asemănătoare cu cele ce împodobeau monumentele de zid în
Moldova la sfărşitul secolului al XV-lea" 58 . Tot de la unele locuinţe pe care le
putem atribui unor boieri sau orăşeni înstăriţi provin fragmentele de discuri şi
butoni smălţuiţi din zona străzi i 6 Noiembrie („Hanul domnesc") din Suceava5 9 sau
de la Siliştea Şcheii de lângă Suceava 60 • Judecând după fragmentele de discuri,
găsite fie în stratul de moloz, fie la acelaşi nivel cu cahlele care au alcătuit o
cunoscută sobă, şi „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava, deşi a
fost construită din bârne acoperite cu lut, a avut o decoraţie ceramică6 1 • Î n Muzeul
„Toader Hrib" de la Arbore se păstrează două discuri care provi n de la curtea
ridicată lângă biserică de boierul Luca Arbure. Aceste discuri sunt de o formă total
diferită de ceea ce se cunoaşte până acum, masive, tronconice, cu faţa ornamentală
circulară, puternic albiată şi având un cerc în relief ca o nervură (fig. 1 1 1 4, 1 5 ). Şi
un alt amănunt care le diferenţiază: nu sunt smălţuite62 • Î n primăvara anului 1 994,
în perimetrul unde se află ruinele curţii lui Luca Arbure de la Arbore, autorul
prezentului studiu a descoperit fragmente de cărămizi de faţadă smălţuite în verde
şi albastru de peruzea63 , care, alături de discuri le ornamentale, serveau la realizarea
decorului policrom al faţadelor.
Cercetări făcute în interiorul bisericilor au arătat că pavimentul era realizat din
(,.,5pina di pesce ) sau „en losange . Acest gen de paviment a fost folosit la Probota II
cărămizi simple sau smălţuite de formă pătrată ori romboidală, dispuse „în spic"
" "
(cărămizi nesmălţuite, dispuse „în spic") 64 , Sfăntu Ilie (cărămizi pătrate, smalţ verde,
„în spic")65 , Sfăntul Nicolae, Popăuţi (cărămizi romboidale „en losange '' /6 , Precista
din Bacău (cărămizi pătrate, smălţuite în verde, brun, galben „în spic")67 , biserica
57 I. M ihai l, Curţile lui Luca Arbore de la Şipote. în BCMI, XX I I , 1 929. p. 1 4 1 . Decorul
neobişnuit al acestor discuri : cavaleri, oşteni în zale. domni şi domniţe, care nu mai apare şi pe alte
piese similare, ne face să presupunem că de fapt este vorba de fragmente de cahle.
5 x Lia Bâtrîna, O. Monoranu, A. Bătrina, Cercetările arheologice din zona Fântâna Mare -
59 Paraschiva-Victoria Batariuc, op.cit. . p. I 08, fig. I /3, 4.

Spătăreşti. cam. Vadu Moldovei. jud. Suceava, în CAMN I , V I I I , 1 986. p. 92.
6 0 Ibidem, p. I 09- 1 I O, fig. 1 15
6 1 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. Mărturii de ci\'ilizaţie medievalei româneascli. O casă

a domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din i·remea lui Ştefan cel Mare. Bucureşti, 1 979, p.
22 şi nota 23. unde se consideră că cele trei fragmente de discuri smăltuite au fost aduse din altă parte. odată
cu molozul destinat umplerii gropii. Vezi şi Paraschiva-Victoria Batariuc. op.cit„ p. I 07. fig. I /9.
62 Eadem, Ceramică monumentală descoperită la curţi boiereşti din judeţul Suceava. în SCI VA.
43, 1 994, I , p. 75-76, fig. 31 1 , 3 .

6 3 Inedite, în colecţiile Muzeului Bucovinei. Suceava.
64 H. Teodoru, Contribuţii la studiul originii şi evoluţiei planului lriconc în Moldova. în BM I.
I , 1 970. p. 36.
65 V. Vătăşianu, op. cit„ p. 65 1 .
66 Ibidem. p. 650.
67 Ibidem. p. 653--654.
Sfănta Paraschiva de la Şipot, Suceava (cărămizi romboidale, smălţuite în verde, „en

losange '/8. La casa domnească de la mănăstirea Bistriţa, construită în vremea lui
Alexandru cel Bun, au fost utilizate drept paviment cărămizi hexagonale şi octogonale,
smălţuite în verde şi galben69 .
La Cetatea de la Suceava au fost descoperite numeroase fragmente de cărămizi
pavimentare simple şi/sau smălţuite, de forme diferite: pătrate , dreptunghiulare,
romboidale, hexagonale. Numeroase sunt şi fragmentele de plăci pavimentare smălţuite
şi decorate în tehnicile sgraffito şi champleve. Repertoriul ornamental este bogat,
predominând motivele geometrice, de o mare varietate, dar se întâlnesc şi palmete
şi semi palmete, copaci cu fructe, brazi, siluete umane, animale 7 0 . Plăci pavimentare
asemănătoare au mai fost găsite în capela de lemn de pe Câmpul Şanţurilor de la
Suceava7 1 , precum şi la mănăstirea de maici de la Horodnic 7 2 . Toate aceste plăci
pavimentare se datează în a doua jumătate a secolului XV.
Cercetări relativ recente au demonstrat că paramentul unor monumente din
Moldova a fost acoperit cu o tencuială subţire, pe care se detaşa ornamentul
ceramic, care în unele cazuri era asociat cu o imitaţie de cărămidă aparentă,
colorată diferit, cum este cazul bisericii din Bălineşti 7 3 sau a mănăstirilor Sfântu
Ilie, Neamţ, Tazlău, din secolul XV 7 4 . Dar nici pictura exterioară nu este, se pare, o
creaţie a secolului XVI. Astfel, suprafeţe întinse de pictură exterioară datând din
prima jumătate a secolulu! XV se păstrează până în prezent pe faţada de sud a
bisericii catolice din Baia 7 ), fragmente de frescă exterioară au fost descoperite „in
situ " la biserica mănăstirii Probata 1 1 76 şi tot epoci i lui Ştefan cel Mare îi sunt
atribuite banda decorată cu vrejuri şi palmete din podul bisericii Voroneţ77 , ca şi
figurile de sfinţi care ornamentează firidele de la mănăstirea Neamţ7 8 .
În secolul XVI faţadele bisericilor vor fi tencuite, spre a fi acoperite cu
frescă, astfel că decorul ceramic va fi mai puţin uzitat. Ultimul edificiu decorat cu
discuri şi butoni, din secolul XVI, a fost biserica Sfântul Gheorghe din Suceava,
ctitoria voievozilor Bogdan al Ii i-lea şi Ştefan cel Tânăr ( 1 5 1 4- 1 522). Aici
decoraţia ceramică, asociată cu acele cărămizi pictate, roşii şi albastre, evidenţiate
în zona absidelor de ultima restaurare, se întâlneşte numai pe turlă şi se compune
68 B. M i trea et alii, op. cit„ p. 779.

69 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, O locuinţă, p . 76.
7° K . A . Romstorfer, op. cit., p . 66, fig. 46-47 ; R. Gassauer, Teracote sucevene, în BCMI.
X X V I I I , 1 93 5 , fig. 1 -8 .
7 1 I . Nestor e t a l l i , Şantierul arheologic Suceava. în SCJV. 4, 1 95 3 , 1 -2, p. 3 54 .
72 L i a Bătrîna, A . Bătrîna, cercetările arheologice de la Horodnic (jud. Suceava). î n

„Suceava", V, 1 978, p. 1 7 1 , fi g . 4/6-9.
73 Vezi supra, nota 3 1 .
74 Istoria artelor plastice în România, Bucureşti, 1 968, p. 324; Eugenia Greceanu, Paramentul
medieval, în RMM-M IA. I , 1 975, p. 2 8-29, fig. I , 2 .

7 5 V. Drăguţ, O pictură murală regăsită la Baia, în RMM-M IA, I , 1 975, p. 5 9-60.
76 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, O primă ctitorie, p. 223, 226.
7 7 O. Luţia, Legenda S f Ioan cel Nou de la Suceava în frescurile de la Voroneţ, în Codrul

„
Cosminului", I, 1 924, p. 2 83-284.

7 8 Şt. Balş, Corina Nicolescu, Mănăstirea Neamţ, Bucureşti, 1 958, p. 72.
din butoni pătraţi şi triunghiulari, ca şi din discuri cu diametrul de 1 8,5 cm, cu
( fig. 2/ 1 O). Culorile de smalţ sunt verde, galben, brun 9 .

suprafaţa concavă şi având în mij loc un bumb conic, înconjurat de o nervură
7
Din timpul primei domnii a lui P etru Rareş se cunosc două biserici care au
avut o decoraţie ceramică: Probota ( 1 530) şi Sfântul Dumitru din Suceava ( 1 534- 1 535).
80
Decorul ceramic al bisericii mănăstirii Probota astăzi nu mai există , cu excepţia
81
câtorva cărămizi smălţuite încastrate în zidul de incintă , iar la biserica Sfântul
Dumitru din Suceava se desfăşoară doar pe turlă, fi ind combinat cu acele cărămizi
aparente, pictate, roşii şi albastre, din zona ocniţelor şi a firidelor de pe abs ide 82 . La
biserica Sfântul Dumitru au fost întrebuinţate cinci tipuri de cărămizi smălţuite,
diferenţiate după formă şi dimensiun i : trei tipuri de cărămizi dreptunghiulare
( 1 40x65x65 mm; 1 60x65x65 mm; 205x l 7 5x65 mm) şi două tipuri de cărămidă de
colţ, unul întreg şi al doilea jumătate de colţ, toate aceste cărămizi fiind acoperite
cu o mare varietate de culori de smalţ: galben ocru, brun, albastru de peruzea,
83
verde, verde deschis, verde închis, roşu „drojdie de vin" . Pe turlă, fiecare latură
este decorată cu firide geminate având picioarele îmbrăcate cu cărămizi de colţ şi
dreptunghiulare înguste, în timp ce spaţiul superior, de la brâul de ocniţe în sus,
este acoperit cu rânduri de cărămizi înguste alternând cu cele înalte.
Posibil ca o reminiscenţă a decorului ceramic smălţuit, şi alte biserici din
secolul XVI aveau paramentul ornamentat cu un apareiaj de cărămizi pictate,
precum biserica de la Părhăuţi, mănăstirile Coşula, H umor, Moldoviţa. La biserica
din Părhăuţi, ctitoria logofătului Trotuşan ( 1 522), deasupra arcelor de la pridvor, au
84
fost desenate cărămizi aparente, albe şi roşii . La mănăstirile Humor şi Moldoviţa,
sub tencuiala care poartă celebrele fresce, a mai apărut un strat, decorat cu pictură
85
închipuind cărămizi roşii, galbene şi verzi la Humor , roşii şi albastre la
86 87 . De fapt, acest obicei de a desena pe tencuială brâuri de
Moldoviţa şi la Coşula
cărămidă aparenta va fi întâlnit şi mai târziu, în secolul XVI I . Astfel, faţadele unor
biserici precum Galata, Aroneanu, Adormirea Maicii Domnului din l ţcanii Vechi şi
79 G. Balş, op.cit„ p. 1 7 1 . Actuala decoraţie a turlei a fost refăcută in urma lucrărilor de
restaurare efectuate între 1 898- 1 9 1 0 de către arhitectul Karl A . Romstorfer, c f. I. Caproşu, Vechea
catedrală mitropolitană din Suceava - hiserica Sfântul Ioan cel Nou, Iaşi, 1 980, p. 47.
8 0 Î n timpul lucrărilor de restaurare. în podul bisericii mănăsti rii Probota au fost găsite
fragmente de cărămizi smălţuite. Informaţie domnul arhitect Virgil Polizu. care a condus lucrările de
restaurare şi căruia îi aducem mulţumirile noastre.
8 1 H. Teodoru, op.cit„ p. 36.
8 2 Lucrări recente de restaurare a frescelor exterioare la biserica Sfântul Dumi tru din Suceava.
conduse de pictorul Nicolae Sava. au dus la descoperirea acestui decor şi la ocniţe.
x.i Informaţie de la colegul Mihai Bradu, care a executat lucrările de restaurare. i i aducem
mulţumirile noastre.
84 G. Balş, op.cit„ p. 1 78 spune că la faţadele bisericii din Părhăuti au fost utilizate cărămizi
smălţuite în brun. Cercetarea atentă a paramentului a demonstrat prezenta cărămizilor pictate. roşii şi albe.
K S G. Balş, Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din 1·eacul al XVI-iea (/ 52 7 1 582). în BC MI.
XXI, 1 928, p. 25; Eugenia Greceanu, op. cit„ p. 28. fig. 2. 4.

K � G. Balş, op. cit„ p. 37.
M7 Eugenia Greceanu, op.cit„ p.28, fig. 3 .
Sfântul Ioan Botezătorul din Suceava, Socola8 8 , păstrează urme de la acest

procedeu decorativ, asociat în unele cazuri şi cu ornamentaţie ceramică.
La sfârşitul secolului XVI, bisericile Galata, H lincea, Aroneanu, şi din
secolul XVII biserica zisă a schitului de la mănăstirea Dragormirna, paracl isul
mănăstirii Zamca, clisiarniţa mănăstirii Moldoviţa, bisericile Rădeana, Buciuleşti,
Precista din Galaţi vor mai folosi elemente de ceramică smălţui tă.
Pe baza stelată a turlelor de la Galata, construită de Petru Şchipou la 1 5 84, se
89
găsesc încastrate discuri asemănătoare unor farfurii, smălţuite în verde • La
Aroneanu, ctitoria lui Aron Vodă din ţarna laşilor ( 1 594), decorul ceramic compus
din discuri-farfurioară ( fig. 1 1 1 ) steluţe cu şase raze ( fig. 1 12) şi flori de crin
,
stilizate (fig. 1 14), total diferite de cel din secolele X IV-XV, se regăseşte în partea
90
superioară a faţadelor . Î n tabloul ctitoricesc de la Hlincea, ctitoria Mariei
Tzigara, fiica lui Petru Şchiopu (pe la 1 5 87), refăcută de Vasile Lupu şi fiul său
Ştefăniţă către 1 660, pe faţadele bisericii sunt desenate nişte cerculeţe care au fost
91
interpretate drept discuri decorative . La biserica mică, zisă a schitului, de la
mănăstirea Dragomirna, ctitoria lui Anastasie Crimca, a marelui logofăt Lupu
Stroici şi a fratelui său, Simion, mare vistiernic, decorul ceramic este realizat din
cărămizi smălţuite în verde şi galben (250x 1 23 x42 mm). Cărămizi smălţuite în
verde, brun, albastru de peruzea şi albastru vânăt au fost folosite la ornamentarea
paraclisului mănăstiri i Zamca92 .
Discuri asociate cu steluţe se întâlnesc în decorul ceramic de pe faţadele a
două biserici construite de marele logofăt Dumitraşcu Ştefan, biserica schitului
94
Rădeana ( 1 628)93 şi biserica, astăzi în ruină, de la Buciuleşti-Podoleni . Cărămizi
smălţuite în verde închis şi steluţe din ceramică smălţuite în aceeaşi culoare se pare
că au împodobit faţadele clisiarniţei de la mănăstirea Moldoviţa, construită între
1 6 1 4- 1 6 1 6 de episcopul Efrem de Rădăuţi 95 .
Ultimul monument cunoscut din Moldova, decorat cu ceramică, va fi biserica
Precista din Galaţi, ctitorită de câţiva negustori bogaţi înainte de anul 1 64 7, când
este închinată mănăstirii Vatoped 96 . S-au folosit discuri smălţuite cu suprafaţa
convexă, cu nervuri concentrice în relief, care încadrează un buton proeminent.
88
G . Balş, Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din veacurile al XVII-iea şi al XVIII-iea,
Bucureşti, 1 93 3 , p. 86.
89 Ibidem, p. 1 5 .
90 Ibidem. p. 1 7- 1 8, fi g. 1 3 , 1 4 .
9 1 Ibidem. p . 20-2 1 ; M . I liescu, Mănăstirea Hlincea, în BMI, 1 , 1 97 1 , p.68, ş i notele 4 1 , 42.
9 2 Leon Şimanschi, Mănăstirea Zamca, Bucureşti, 1 967, p . 25, unde sunt pomenite doar
cărămizile smălţuite în cafeniu şi verde. Gr. Foit, Monumente de cultură armeană ale Sucevei, în
„Suceava··. XI-X I I , 1 984- 1 985, p. 73-74, preluând o ipoteză a lui G. Balş, op.cit. , p. 45, presupune
că şi cărăm izile smălţuite care împodobesc faţada parac lisului au aparţinut unei biserici mai vechi,
dărâmate anterior.
93 G. Balş, op.cit. , p. 94, 96.
94 ibidem, p. 1 08 .
9 5 B . M itrea e t a l l i , op. cit., p. 8 1 O.
96 G. Balş, op. cit., p. 1 54; Corina N icolescu, op. cit., p. 1 20, nota 2 .
La biserica Mirăuţi (Sfântul Gheorghe) din Suceava, în urma lucrărilor de

restaurare, au fost descoperite câteva fragmente de cărămizi smălţuite în verde,
care la o atentă cercetare a paramentului ne-au condus la concluzia că nu au fost
folosite ca elemente decorative, ci drept materiale de construc ţie, alături de
fragmente de conducte pentru alimentarea cu apă şi de pietre cu tencuială şi frescă,
provenite, cu siguranţă, de la vechea biserică mitropolitană. Suntem de părere că ne
aflăm în faţa utilizării unor fragmente de cărămizi smălţuite pavimentare care au
aparţinut primei biserici de la Mirăuţi, cea construită în secolul XIV97 .
Un loc aparte în decorul paramentelor monumentelor din Moldova îl ocupă
discurile, cu diametrul de 24,5-25 cm, lucrate din gresie şi apoi angobate,
ornamentate cu capul de bour cu stea între coarne (fig. 3/6) şi cu acvi la încoronată
(fig. 317), care până la restaurarea din secolul XIX împodobeau faţadele ctitoriei lui
Vasile Lupu din I aşi, biserica Trei Ierarhi 98 .
De la mij locul secolului XVII decorul ceramic va fi părăsit, după ce, cu
întreruperi, fusese utilizat în Moldova vreme de patru secole. II vom regăsi în Ţara
Românească, începând cu b iserica Sfântul I lie din Câmpulung Muscel din 1 626 şi
până în anul 1 666, ultima biserică astfel ornamentată fi ind cea din Băjeşti-Olt99 .
*
Despre decorul ceramic al monumentelor din Moldova s-a scris relativ mult:
Alexandru Odobescu l 0° , C. I. Istrati 1 0 1 , Karl A. Romstorfer 1 02 , G. Balş 1 03 , Paul
Heruy 1 04 , Gh. I. Brătianu 1 05 , Rudolf Gassauer 1 06 , Barbu Slătineanu 1 07 , Maria Golescu 108 ,
Corina Nicolescu 1 09 , Virgil Vătăşianu 1 1 0 , Grigore Ionescu 1 1 1 , Petru Comarnescu 1 1 2 ,
9 7 Parachiva-Victoria Batariuc, Ceramică ornamentală din secolul al XVII-iea de la Suceava.

comunicare susţinută la sesiunea „Arhivele Bucovinei - 70 de ani de activitate", Suceava, 4--6
septembrie 1 995.
9 8 C. I. I strati, op. cit. . p. 57, fig. 1 2, 1 3 .
99 B. Slătineanu, op. cit. . p. 1 1 8 .

1 00 Al. Odobescu, Heraldica naţională. Patrupede androcefale figurate m monumente şi
originea lor, în CvL, X L I I , 1 908, V, p. 497-5 1 4.

1 0 1 C. I . I strati, op.cit., p. 5 8 .
1 02 K. A . Romstorfer, op. cit . p. 79-8 1 .

1 0 3 G. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare. în BCMI. X V I I I , 1 925, p. 224-237. fig. 3 5 8-372.
.
1 04 P. Henry, Monumentele din Moldova de Nord De la origini până la sfârşitul secolului al

XVI-iea. Bucureşti, I 984, p. 1 1 1 . 1 1 3 , 1 2 1 , 1 3 1 . Vezi şi nota 4, datorată lui Vasile Drăguţ.
1 0 5 Gh. I . Brătianu, Originile stemelor Moldovei şi Ţării Româneşti, în RIR. I , 1 93 1 , p. 53, 5 5 .
1 06 R. Gassauer, op.cit . p. 1 49- 1 50, 1 62- 1 64 .

.
1 0 7 B . Slătineanu, Ceramica românească, Bucureşti. 1 938, p. 52-5 5 : idem. Ceramica feudalei.

p. 67-70 80-9 1 .
11
1 0 Maria Golescu, Discurile de lut smălţuite de pe bisericile lui Ştefan cel Mare. în „Arta şi
tehnica grafică", 6, 1 938, p. 5 1 -58: eadem, Simbolica animală în srnlptura 1·eche hisericeascâ, în
RFR, Vl 1 939, 6, p. 605.
9
1 ° Corina N icolescu, Ceramica decorativâ în arhitectura veche româneascâ. în „Arhitectura
R.P.R.", 1 954, 2, p. 20--26 (în continuare Ceramica decorativâ). eadem, Începuturile ceramicii, p. 373-394:
Corina Nicolescu, Florentina J ipescu, op.cit . p. 297-298.
1 1 0 V. Vătăşianu, op.cit. p. 727-730.
.
1
.
1 1 Gr. I onescu, /.� /oria arhitecturii în România. voi. I, Bucureşti. 1 963, p. 262-2 70: idem.
Arhitect11ra pe teritoriul României de-a lung11I veacurilor, Bucureşti. 1 982. p. 236-23 7.

1 1 2 P. Comamescu, Îndreptar artistic al monumentelor din nordul Moldovei. Suceava. 1 96 1 .
p. 1 0 1 - 1 02.
Dumitru Năstase 1 1 3 , Lia Bătrîna şi Adrian Bătrîna 1 14 , Vasi le Drăguţ 1 1 5 , Corina

1 17 11
Popa 1 1 6 , Mihai l spir , Victor Simion 8 etc. Mulţi dintre autorii citaţi s-au ocupat
de decorul ceramic doar ocazional, atunci când, descriind din punct de vedere
arhitectural monumentele respective, făceau referiri şi la ornamentaţia
paramentelor. Fac excepţie lucrările Mariei Golescu şi Corinei Nicolescu, ultima
încercând în studiile sale să elaboreze o tipologie şi să stabi lească o cronologie a
pieselor care compun decorul ceramic al monumentelor.
Corina N icolescu, reluând şi amplificând clasi ficarea propusă de Barbu
Slătineanu în funcţie de dimensiuni 1 1 9 , împarte discurile în două mari tipuri: discuri
de tip arhaic, categorie în care au fost incluse toate obiectele cu aspect de ciupercă
având în mij loc o proeminenţă conică şi un picior de montare c i lindric, plin 1 20 , şi
discurile oală, cu decor în rel ief şi picior de montare cilindric, gol 1 2 1 • Discurile de
122
la mănăstirea Neamţ au fost încadrate în prima categorie .
Pentru a stabili cronologia discurilor cu decor în relief, Corina N icolescu s-a
folosit de piesele de la Biserica Sfântul Procopie, Bădeuţi, una din primele ctitorii
ştefaniene, cât şi de cele descoperite la Cetatea Sucevei . Având ca punct de plecare
o notiţă publicată de Romstorfer în „Jahrbuch des Bukowiner Landes Museum" din
anul I 898 despre lucrările întreprinse de K. K. Centralcommission filr Kunst und
historiche Denkmale pentru Bucovina, din anul 1 897, unde se găsea un desen care
înfăţişa discuri decorate cu figuri în rel ief şi însoţite de explicaţia că este vorba de
obiecte de la biserica din Bădeuţi şi de la Cetatea de la Suceava 123 , Corina
Nicolescu aj unge la concluzia că aceste piese au fost folosite atât la ornamentarea
bisericii Sfântul Procopie, cât şi a Cetăţii de scaun a Sucevei şi că aparţin aceleiaşi
perioade, anterioară anului 1 490 1 24 . Pentru încadrarea în aceeaşi perioadă
cronologică a discurilor de la Bădeuţi şi Suceava pleda un amănunt, şi anume,
diametrul feţei decorate de circa 1 6 cm, dimensiune care, după opinia cercetătoarei
1 13
Istoria artelor plastice în România, voi. I, Bucureşti, 1 968, p. 323-324.
1 14Lia Bătrina, A. Bătrîna, O locuinţă, p. 75-77; iidem, O primă ctitorie. p. 2 1 3-2 1 4, 225, fig. 1 2.
1 15
V. Drăguţ, Ceramica monumentală. p. 33-3 8 .
1 16
Corina Popa, op. cit. . p. 1 3 , 1 4.
1 17
M . l spir, Consideraţii asupra decoraţiei în arhitectura civilă din Moldova. I. Epoca lui
Ştefan cel Mare, în SClA, AP, 29, 1 982, p. 7-8.
1 18
V. Simion, Imagine şi legendă. Motive animaliere în arta Evului Mediu românesc.
Bucureşti, 1 983, p. 1 68- 1 70.
1 19
B . Slătineanu, Ceramica românească, Bucureşti, 1 938, p. 5 3 .
1 2 ° Corina Nicolescu, Decorul mănăstirii. p. 1 22 ; eadem, Începuturile ceramicii, p. 390.
1 2 1 Eadem, Decorul mănăstirii, p. 1 23 .
1 22 Ibidem. p. 1 22.
1 2 3 K. A. Romstorfer, în JBLM, 1 989, p . 1 1 2- 1 1 4.
1 2 4 Corina Nicolescu, Florentina Jipescu, op. cit .. p. 297. Vezi şi Corina Nicolescu, op.cit.,
p. I 1 8, nota I .
amintite nu se va mai întâlni după anul 1 490 125 • Se mai afirmă că la biserica din
Bădeuţi au fost folosite următoarele motive ornamentale: Melusina, j ipaetul,
balaurii încolăciţi, leul îndreptat spre stânga şi roza vânturilor 1 26 , iar la Cetatea de
scaun apar aceleaşi motive decorative, în plus stema Moldovei 1 27 • S-a făcut
observaţia că motivele balaurilor încolăciţi şi al rozei vânturilor vor fi mult mai
puţin utilizate în decorul edificiilor după anul 1 490 1 28 , iar discurile folosite la
ornamentarea paramentelor după acest an se încadrează într-o al tă categorie
caracterizată de dimensiunile mai mari (diametrul peste 20,5 cm), cât şi de o mai
mare varietate iconografică, cerută de amploarea însăşi pe care o capătă unele
dintre monumentele înălţate în anii 1 490- 1 500 1 2 9 •
De fapt, în nota menţionată mai sus, Romstorfer vorbeşte despre demolarea
turlei bisericii Sfântul Procopie, deosebit de avariată, care a trebuit să fie dărâmată
în anul 1 897. La demolarea turlei, sub tencuielile ulterioare au ieşit la iveală
„conuri" (Zapfen) de fapt butoni pătraţi şi triunghiulari, din ceramică, şi discuri
-
decorate cu rozete 1 30 •
Derutantă rămâne i lustraţia prezentând discuri şi butoni, cu explicaţia că
provin în parte de la Bădeuţi şi în parte de la Cetatea de la Suceava 1 3 1 • Î n anul
1 9 1 3 , când apare în limba română lucrarea lui Romstorfer despre cercetările făcute
la Cetatea Suceava, această ilustraţie este reluată, adăugându- i-se şi un fragment
decorat cu capul de bour 1 32 • Î n text se menţionează „brâuri construite cu acest fel de
discuri am putut constata la biserica clădită de Ştefan cel Mare în anul 1 48 1 la
Bădeuţi-Milişăuţi şi la turla bisericii Sf. Gheorghe din Suceava" 1 33 • Dar discurile
folosite la biserica Sfântul Gheorghe din Suceava sunt diferite de cele de la Bădeuţi
nervură care înconjoară un bumb conic (fig. 2/ 1 O). Informaţia lui Romstorfer
sau de la Cetatea de scaun, fi ind simple, cu faţa adâncită şi având în mij loc o
continuă să ne deruteze.
Din nefericire, în anul 1 9 1 7 armata austriacă a distrus biserica din Bădeuţi 1 34 ,
posibilităţile noastre de a verifica realitatea fii nd nule, dar în aj utor ne vin câteva
piese din colecţiile vechi ale Muzeului din Rădăuţi, cât şi cercetările arheologice
1 25
Corina Nicolescu, Florentina Jipescu, op.cit. , p. 297.
126
Ibidem.
1 27
Ibidem.
1 8
2 Ibidem. De remarcat că cei doi balauri încolăciţi apar şi la biserica Sfântul Gheorghe.
Hârlău, G. Balş, op.cit„ p. 48.

12
9 Corina Nicolescu, Florentina Jipescu, op. cit„ p. 298.
1 10
C. A. Romstorfer. op. cit„ p. 1 1 2- 1 1 3 .
1 1
3 Ibidem, p. 1 1 3 . „Siehe nachstehende Figur. theils a1 1.1· dem Schlosse von Suczawa. thetle.1
aw; Badeutz stammend. "

1 32
K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcu te intre llf95
.
ş i 1 904, Bucureşti, 1 9 1 3, p. 80, fig. 78. Se consideră fragmentul decorat cu capul de bour de la fig. 781b ca
fi ind un disc. In realitate este vorba de un fragment de cahlă decorată cu stema dinastică a Moldovei.
1 11
Ibidem, p. 80.
1.14 L. Morariu, Avem şi noi o catedralâ de Rheims.. . ctitoria lui Ştef(m de la Bâde11f11
Buco vinei, în Ce-a.fost odată. Din trerntul 811covinei. Cernăuţi. 1 922. p. 53-54. nota 3 şi p. 59-60.
întreprinse în anul 1 986 de Lia Bătrîna şi Adrian Bătrîna pe locul unde se găsea
biserica Sfântul Procopie.
În colecţiile Muzeului din Rădăuţi se păstrează discuri şi butoni smălţuiţi,
provenind de la biserica din Bădeuţi 1 35 • Discurile au diametrul de 1 6,5 cm şi piciorul de
montare cilindric, gol. Unul este decorat cu o tresă care formează un entrelacs, iar
cel de al doilea cu un cerb cu trupul zvelt, coame rămuroase, păşind spre stânga,
atacat de un animal de pradă (fig. 1 /3). Butonul are patru laturi concave şi un bumb
în mij loc. Smalţul este verde-crom. În săpăturile arheologice au ieşit la iveală
fragmente de discuri şi butoni smălţuiţi, discurile fiind decorate cu rozete
„morişcă", cerb cu coame rămuroase păşind spre dreapta şi cu M elusina. Toate
discurile au fost smălţuite în verde-crom, iar butoni i în verde, galben, brun 1 3 6 •
Aceleaşi motive decorative: cerbul cu coame rămuroase (fig. 1 15 ) şi roata
solară „morişcă" (fig. 21 1 3 ), la care se adaugă cei doi balauri , cu cozile şi gâturile
încleştate în luptă (fig. 1 16), şi omul încoronat care ţine în fiecare mână un peşte
care-i muşcă locul unde ar fi trebuit să se afle picioarele, o formă degradată a
Melusinei, se întâlnesc pe faţada de nord a mănăstirii Voroneţ. Culorile de smalţ
sunt verde deschis, verde închis aproape albastru, galben, în timp ce butonii, pătraţi
şi triunghiulari, sunt smălţuiţi în verde, galben, brun.
Discuri le de la Cetatea de scaun a Sucevei sunt ornamentate cu un repertoriu
iconografic mai vast: rozeta „morişcă" (fig. 21 1 3), leul rampant spre dreapta (fig.
3/4), cerbul cu eşarfă (fig. 1 17), cerbul (fig. 1 15), grifonul (fig. 3 / 1 ), balaurii
încleştaţi în luptă (fig. 1 1 1 6), Melusina (fig. 3/1 1 ) , omul care ţine în mâini câte un
peşte 1 3 7• Dimensiunile acestor discuri variază între 1 6,7 şi 1 7,7 cm.
j
De fapt, discuri cu dimensiuni variind în urul valorii de 1 6 cm au fost folosite
şi la decorarea bisericii Sfântul Nicolae, Iaşi 1 3 , construită între ani i 1 49 1 - 1 492, iar
repertoriul ornamental al acestor piese este în parte similar cu cel de la Bădeuţi şi
Voroneţ: cerbul cu corpul zvelt, entrelacs (fig. 2/6), omul care ţine în mâini câte un
peşte (fig. 3/9), diferite fi ind un leu cu un corp foarte su.p iu şi un entrelacs între
labe (fig.3/5, 8) şi grifonul, deosebit de cel de la Suceava 1 3 (fig. 3/2).
Bisericile construite în ultimul deceniu al secolului XV: Sfântul Ioan, Vaslui
( 1 490), Sfântul Gheorghe, Hârlău ( 1 492), Sfântul Nicolae, Dorohoi ( 1 495), Sfântul
Nicolae, Bălineşti ( 1 492- 1 495), Sfântul Nicolae, Popăuţi ( 1 496), Probota II, au sau
au avut un decor ceramic alcătuit din discuri, butoni, cărămizi smălţuite, cărămizi
pictate aparente, care nu se mai limitează la o simplă friză compusă din două
rânduri de discuri ca la Voroneţ, ci împodobesc toată partea superioară a zidului,
inclusiv turla. Descoperiri arheologice au arătat că şi biserica Probota II, ctitorită în
ultimul deceniu al secolului XV, avea la exterior un decor ceramic combinat cu
1 3 5 I nedite. Discuri le ne-au fost puse la dispozitie pentru cercetare de domnul Dragoş Cusiac,
directorul Muzeului din Rădăuţi, căruia îi aducem mulţumirile noastre.

1 3 6 Inedite. Informaţie colega Lia Bătrina, căreia îi exprimăm şi pe această cale mulţumirile noastre.
1 3 7 K. A. Romstorfer, op. cit. . p. 78; Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul Colecţiei

Romst01ter - ceramica monumentală, în ms.
1 R
C. I . I strati , op. cit., p . 48.
1 39 Ibidem, p. 5 3-58, pi. X X V I I , fig. 1 1 .
frescă 1 40 • Repertoriul ornamental al discurilor era variat: Manticora ( fig. 3 / 1 3),

Melusina (fig. 3 / 1 1 ), leul passant (fig. 3/4) şi rampant (fig. 3/3 ), roata solară (fig.
2/9), doi balauri încleştaţi în luptă (fig. 1 /6), stema Moldovei cu un pseudotenant şi
lambrechin ( fig. 3/ 1 0) şi cu doi pseudotenanţi 1 4 1 (fig. 3 / 1 4). Culorile de smalţ sunt
verdele, galbenul, brunul cu numeroase nuanţe datorate arderii .
D e fapt, obiceiul de a împodobi diverse clădiri c u brâuri d e discuri decorate cu
motive heraldice şi zoomorfe va fi abandonat, odată cu reluarea, după anul 1 494, a
discurilor simple, „arhaice", aşa cum se găsesc la bisericile Adormirea Maicii
Domnului, Borzeşti ( 1 494 ), Sfăntul Mihail, Războieni ( 1 496), Sfântul Ioan, Piatra
Neamţ ( 1 497-1 498), mănăstirea Tazlău ( 1 49fr1 497). Se pare că renunţarea la discurile
decorate cu motive figurative trebuie căutată în interdicţiile canonice ale bisericii
ortodoxe, care nu admitea „chipuri cioplite" la împodobirea unor edificii de cult 142 .
Motivele decorative de pe discuri sunt diverse: elemente herald ice - stema
Moldovei; geometrice - roata solară, ,,morişca", entrelacs-ul; personaje fantastice -
Melusina, Manticora, Grifonul, balaurii; animale reale - leul, cerbul . Trebuie spus
că o parte a motivelor ornamentale de pe discuri au fost preluate de pe cahle datând
din ultimele două deceni i ale secolului XV: roata solară, leul rampant şi passant,
cerbul şi cerbul cu eşarfă, Melusina, Manticora, stema Moldovei 1 43 .
După cum am văzut, diferenţele de dimensiuni nu sunt legate de o anumită
perioadă cronologică, cele două tipuri de discuri fiind practic contemporane.
Ipoteza noastră se bazează pe cercetarea discurilor descoperite la ctitoria de la
Tulova - Vomicenii Mari a vomicului Oană, unde au fost folosite la împodobirea
unui singur edificiu - biserica - , piese care aveau diametre variind între 8 şi 1 1 ,5 cm 144 .
Suntem de părere că diferenţele de dimensiuni, ca şi de tratare a motivelor
decorative se datorează diverselor ateliere care confecţionau atât cahle, cât şi
discuri, la comanda domniei sau a unor boieri, în funcţie de necesităţi 145 .
Semnificaţia motivelor decorative de pe discuri le folosite la ornamentarea
bisericilor moldoveneşti din ultimele două decenii ale secolului XV este controversată.
C . I . Istrati le socotea însemne heraldice ale unor ţinuturi şi oraşe din Moldova 14(',
Al. Odobescu, vorbind despre discuri le cu Manticora, scria că sunt steme ale unor
147
localităţi, ale unei populaţii sau ale unei fami lii nobil iare de prin vecinătate , iar
1 0
4 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit. . p. 223, 226.
141 G. Balş, op.cit. . fig. 358-3 7 1 .
1 42 Istoria artelor plastice în România. voi . I , Bucureşti, 1 968. p. 329.
1 43 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op.cit .. p. 46-52. fig. 22. 2 5-28; Rica Popescu.
Catalogul cahlelor din secolul al XV-iea de la „ Curţile Domneşti " - Vaslui. I. în AMM. I I I-IV.
1 98 1 - 1 982, p. 1 1 2- 1 1 3 , fig. 1 -6.
1 44 M . D. Matei, E . I . Emandi, O ctitorie din secolul al XIV-iea a vornirnlui Oanâ de la Tu/ova.
în SCIA, AP, 32. 1 985, p. 8.
1 45 Un astfel de atelier - sau mai exact un cuptor pentru ars ceramică monumentală - a fost
descoperit întâmplător de către un localnic, lângă ruinele vechii mănăstirii Probota. c f. H . Teodoru. op. cit..
p. 36. Pentru problema atelierelor care produceau ceramică monumentală vezi Paraschiva-Vctoria Batariuc.
Ateliere pentru producerea cahlelor în Moldova medievalâ, în SCJV A. 43. 1 992. 2. p. 207-22 1 .
1 h
4 C. I . Istrati. op.cit. , p. 58-72.
1 4 7 Al. Odobescu, op.cit. , p. 500.
N. Iorga considera reprezentările de pe discuri drept ilustrarea unor basme ori fabule 14 8 ,
în timp ce o parte dintre cei care s-au ocupat cu studiul arhitecturii din Moldova le
cred lipsite de o anumită semnificaţie şi având mai ales un rol decorativ, dictat de
culoarea de smalţ. Este părerea exprimată de G. Balş 149 , Barbu Slătineanu 1 50 , Virgil
Vătăşianu 1 5 1 , Corina Nicolescu 1 52 şi, mai recent, Corina Popa 1 53 •
Rudolf Gassauer 1 54 , Maria Golescu 1 55 , Grigore Ionescu 1 56 , Victor Simion 1 57 ,
considerând Physiologul ca sursă de inspiraţie pentru motivele ornamentale de pe
discurile folosite la bisericile din Moldova, susţin că aceste motive nu aveau un rol pur
decorativ, ci „un substrat spiritual de care trebuie să ţinem seama pentru o mai bună
înţelegere a epocii în care s-a manifestat această podoabă murală, de ceramică smălţuită,
menită să înfrumuseţeze propovăduind" 1 5 8 • Pe o poziţie intermediară s-a situat M ihai
Ispir, care considera că discurile, cu dimensiunile lor reduse, nu erau purtătoarele unor
sensuri precise 1 59 , dar că în acelaşi timp, aceleaşi reprezentări iconografice de pe discuri,
reluate pe cahle, se încadrează în simbolismul medieval, figurând o adevărată suma a
lumii reale şi a celei imaginare, un speculum naturale ilustrat 1 60 .
Nu vom înţelege prezenţa motivelor decorative de pe discurile care împodobeau
bisericile ctitorite de Ştefan cel Mare decât încercând să ne transpunem în felul de a
gândi al epoci i care a creat acest sistem ornamental. Arta Evului Mediu nu a tolerat
niciodată gratuitul .
Mentalitatea medievală a cunoscut, p e parcursul a mai bine d e u n mileniu,
forme şi imagini zoomorfe, constituind o faună încărcată de semnificaţii simbolice.
De la podoabele policrome ale barbarilor germanici la acele „deformis formositas
ac formosa deformitas , împotriva cărora se ridica Sfântul Bernard de Clairvaux,
"
ale artei romanice şi la acele „drâleries " care invadează arta gotică, animalele reale
sau fantastice sunt purtătoarele unor mesaj e care pentru noi şi -au pierdut sensul,
dar care pentru omul medieval erau încărcate de o profundă semnificaţie.
Animale locale sau exotice, făpturi legendare ori monstruoase satisfac gustul
omului medieval pentru necunoscut, pentru ţinuturile fabuloase, care, trasând o
geografie fantastică, întregeau imaginea lumii cunoscute. Pe de altă parte, animalele,
1 48 N. Iorga, Istoria românilor prin călători. voi. l i , Bucureşti, 1 922,p. 68 şi nota 2 .

1 49 G. Balş, op.cit. , p. 2 2 7 .
1 5 0 B . Slătineanu, op.cit. p. 82; idem, Ceramicafeudală. p. 67-69, 80-9 1 .
.
1 5 1 V. Yătăşianu, op. cit., p. 729.
1 5 2 Corina Nicolescu, Ceramica decorativă. p. 20-26; eadem, Decorul mănăstirii. p. 1 1 5- 1 36;
eadem, Începuturile ceramicii, p. 3 73-394; eadem, A rta în epoca lui Ştefan cel Mare. în voi. Cultura
moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare. Bucureşti, 1 964, p. 347-350.
1 5 3 Corina Popa, op.cit„ p. 1 3- 1 4.
1 5 4 R. Gassauer, op. cit . . p. 1 59- 1 60.
1 5 5 Maria Golescu, Discurile de lut smălţuite de pe bisericile lui Ştefan cel Mare, în „Arta şi
tehnica grafică", 6, 1 938, p. 5 1 -5 8 .

1 56
Gr. Ionescu, op. cit .. p. 236-237.
1 5 7 V. Simion, op.cit. . p. 1 68- 1 70.
1 5 8 Maria Golescu, op. cit. , p. 58.
1 59 M . l spir, op. cit. . p. 1 2- 1 3 .

1 60
Ibidem.
Decornl ceramic al monumentelor medievale din Moldova 22 1
alături de flori, pietre preţioase şi istoria sfăntă sunt marile domenii ale simbolismului
medieval. Animalele reale ca şi cele fantastice, în lumina Physiologului şi a Bestiariilor
ajung să simbolizeze virtuţile creştine, dar mai ales viciile şi forţele infernale, amintind
prin prezenţa lor pe zidurile bisericilor, ale caselor domneşti şi boiereşti fa�tele bune
care trebuiau săvârşite în condiţiile unei vieţi trăite conform moralei creştine 6 1 •
Iată, de exemplu, descrierea din Physiolog a cerbului: „Cerbul trăieşte 50 de
ani şi după aceea umblă căutând şerpi şi dacă-i află îi miroseşte până de trei ori şi
după aceea îi înghite şi merge de bea apă, pentru că bând apă nu moare, ci mai
trăieşte alţi 50 de ani. Pentru aceea grăieşte proorocul : În ce chip doreşte cerbul
izvoarele apelor, aşa doreşte sufletul meu de tine Doamne! Aşa şi tu omule, trei
înnoiri ai în tine, Botezul, ispovedania, pocăinţa; dacă greşeşti, aleargă către
izvorul vieţii, învăţătură cărţilor, citania prooroci lor şi bea apa cea vie, adecă
cumenecătura şi vei trăi în veci ! " 1 62
În legătură cu originea decorului ceramic al monumentelor din Moldova s-au
avansat mai multe opinii: bizantină 1 63 , legată de Europa nord-estică 1 64 şi de lumea
constructorilor goticii 1 65 • Dacă prezenţa discuri lor-ciupercă şi a florilor crucifere
poate fi pusă în legătură cu lumea sud-dunăreană şi bizantină 166 , cărămida smălţuită
folosită la decorarea faţadelor ne aminteşte de monumente din Polonia
medievală 1 6 7 , în timp ce decorul discuri lor-oală este de factură gotică 168 •
Considerăm, alături de Vasile Drăguţ, decorul ceramic al monumentelor din
Moldova drept o operă de sinteză, originală, a meşteri lor din vremea lui Ştefan cel
Mare: „ ... acea maiestuoasă parură de discuri care încununează fruntea monumentelor
moldoveneşti nu se găseşte nicăieri ca atare la scara întregii arte europene ori
orientale, după cum nicăieri nu vom găsi o îmbinare similară de forme decorative,
nicăieri discurile ceramice nu vor convieţui - în asemenea compoziţie - cu
cărămizile sau plăcile smălţuite. Este vorba aşadar despre o soluţie decorativă
originală, al cărei efect este pus în valoare de convieţuirea armonioasă cu pietrăria
profilată de pe faţade, compoziţia ornamentală a ansamblului fi ind integrată unor
monumente a căror expresie arhitectonică rezultă din acea sinteză caracteristică
pentru arta de a construi din Moldova medievală, sinteză dintre programul spaţial
de tradiţie bizantină şi tehnica zidăriei de sti l gotic." 169
• Acest studiu a fost publicat în SCIA, AP, 42, 1 995, p. 3- 1 7 .
61
1 Maria Golescu, op. cit. . p. 56-5 8 .
1 02
lhidem. p. 56.
l o.l Corina Nicolescu, Ceramica decorativii. p. 20-26; eadem. Decorul mânâstirii. p . 1 1 5- 1 36:
eadem, Începuturile ceramicii. p . 3 73-394.

164
V. Vătăşianu, op. cit„ p. 290. 295.
165
G. Balş, op. cit„ p. 236.
1 66 G. Balş, N. Ghika-Budeşti, Ruinele hizantine din Messemhria. în BCM I . V. 1 9 1 2. p. 1 -2 3 :
Lia Bătrîna, A. Bătrîna. O locuinfă. p. 76-78.

1 6 7 V. Drăgut. op. cit„ p. 3 5-38 şi notele 1 6-22.
1 6H
G. Balş, op. cit. , p. 236.
1 69 V. Drăgut, op. cit„ p. 38.
5 6
7
8
9 10
11
12 13 14 15
Fig. I . l , 2 , 4, decor ceramic de la biserica Aroneanu, după G. Balş; 3 , disc cu cerb de la

Bădeuţi; 5 , disc cu cerb şi 6, disc cu balauri în luptă de la Cetatea de scaun a Sucevei, după
K.A. Romstorfer; 7, disc cu cerb cu frânghie de gât de la mănăstirea Zamca; 8, 9, flori
crucifere, după Corina Nicolescu; 1 O, disc de la biserica Sfănta Treime Siret, după Corina
N icolescu; 1 1 , disc de la mănăstirea Putna, după Corina Nicolescu; 1 2, buton ornamental
triunghiular; 1 3, buton ornamental dreptunghiular, după Corina Nicolescu; 1 4, 1 5, discuri de la
curtea lui Luca Arbure de la Arbore.
5 6
8 9
10
li 12
13
Fig. 2 . I , 2, discuri de la mănăstirea Neamţ (prima jumătate a ecolului XV), după R. Heitel·
3, 4, 1 1 , 1 2, discuri de la mănăstirea eamţ, ctitoria lui Ştefan cel Mare, după Corina icolescu;
5, 8, discuri tip „ciupercă" după orina N icolescu· 6, disc cu entrelacs, de la biserica fântul
Nicolae Iaşi, după C. I. I strati; 7, disc de la Curtea domnească din Bacău; disc cu rozetă de la
Probota I I după Lia Bătrîna, A. Bătrîna; 1 O, disc „ciupercă" de la biserica Sfăntul Gheorghe
din Suceava, după K. A. Romstorfer; 1 3, disc cu roată solară, „morişcă" de la etatea de caun
a ucevei, după K. A. Romstorfer.
2 3
4
5
6 7 8
9 10
11
13
Fig. 3 . 1, disc cu gri fon de l a Cetatea de scaun a Sucevei, după K . A . Romstorfer; 2 , disc cu
12 14
gri fon de la biserica Sfântul N icolae, laşi, după C. I. Istrati; 3, 4, 1 2, discuri cu leu, după G. Balş;
5, 8, discuri cu leu, după C. I. Istrati; 6, disc cu capul de bour de la Trei Ierarhi, Iaşi, după C. I .
Istrati; 7 , disc c u acvilă încoronată de l a Trei Ierarhi, Iaşi, după C. I. Istrati; 9 , disc c u o m c u peşti,
după C. I. Istrati; 1 O, disc cu stema Moldovei cu un pseudotenant; 1 1 , disc cu Melusina; 1 3, disc cu
Manticora; 1 4, disc cu stema Moldovei cu doi pseudotenanţi, după Corina Nicolescu.
Decorul ceramic al monumente/or medievale din Moldova 225
LA D E CORA TION EN C E RAMIQUE DES MONUMENTS

DE LA MOLDA VIE M E D I E V ALE (XIV-E - XVIl-E S I ECLES)
RE SUM E
Dans la premiere partie de cet ouvrage l 'auteur passe en revue Ies monuments de la Moldavie
medievale - â partir de la fin du X IV-e siecle et jusqu' au milieu du XVI I-e siecle - omes de
ceramique monumentale: disques, fleurs cruciferes â quatre lobes, briques simple et/ou emaillees,
plaques omementales carres ou triangulaires.
On presente des decouvertes de ceramique monumentale restees longtemps inedites, comme
celles de Suceava, rue Vasile Alecsandri, du monastere Zamca (Saint Auxence), de l'eglise Sainte
Parasceve â Şipot, provenant de Suceava et Baia.
L'auteur foumit de nouveaux temoignages â l ' appui de l 'hypothese que Ies constructions
lai"ques, en bois ou en pierre, etaient decorees, elles aussi, de ceramique monumentale: la maison
princiere du monastere de Putna, la Cite de Siege de Suceava, Ies cours princiere de Suceava et de
Bacău, Ies residences de boyards de Tulova-Vomicenii Mari, Spătăreşti et Siliştea Şcheii (en bois),
„la ma ison princiere", aupres de la Cite de Suceava ( elle aussi en bois ), demeure qui se trouve dans la
proximite de ce qu' on appelle de nos jours I' Auberge Princiere.
Dans le seconde partie de l ' ouvrage, l ' auteur se propose de demontrer que Ies dimensions de la
plaque decoree, aussi bien que Ies motifs omementaux ne constituent pas, â eux seuls, un critere pour
la datation, Ies disques au diametre de 1 6-- 1 7 cm etant contemporains â ceux dont le diametre est de
20-22 cm, Ies differences etant dues - selon l ' opinion de l ' auteur - aux ateliers qui Ies produisaient,
sur commande.
A force d 'observer la maniere dont on a dispose de la far;:ade Nord de l ' eglise de Voroneţ - la
seule decoration en ceramique â ne pas avoir ete alteree par Ies restaurations ulterieures - on a
constate que ceux-ci n'etaient pas ordonnes altemativement, en fonction de la couleur de ] 'email, mai
groupes, â trois ou â quatre, dans des pieces de la meme couleur et parfoi et la meme nuance.
Ayant fait cette constatation - et compte tenu du fait que I 'art medievale n 'a jamais agree la
gratuite - l 'auter, tout comme Rudolf Gassauer, Maria Golescu, Grigore Ionescu, Victor Simion,
Mihai lspir, est enclin â croire que Ies motifs decoratifs des disques, inspires par le Physiolog et par Ies
Bestiaires. arrivent â symboliser Ies vertus chretiennes, mais surtout Ies vices et Ies forces infemaux,
evoquant par leur presence sur Ies murs des eglises et des maisons des princes et des boyards, Ies
bonnes actions â accomplir dans Ies conditions d' une vie conforme â la morale chretienne.
EXPLICATION DES FIG URES
Fig. 1 . 1 , 2, 4, decor ceramique de l 'eglise Aroneanu, d'apres G. Balş ; disque avec cerf de Bădeuti ;
5, disque avec cerf de la Cite princiere ; 6, disque avec des dragons en lutte de la Cite princiere de
Suceava, d'apres K. A. Romstorfer ; 7, disque avec cerf avec corde au cou du monastere Zamca ;
8, 9, fleurs crucifix, d'apres Corina Nicolescu ; 1 0, disque de I' eglise Sfânta Treime de Siret, d'apres
Corina Nicolescu ; 1 1 , disque du monastere Putna. d'apres Corina Nicolescu ; 1 2 , bouton omemental
triangulaire ; 1 3 , bouton omemental rectangulaire, d'apres Corina Nicolescu ; 1 4, 1 5 , disques de la
cour de Luca Arbure de Arbore.
Fig. 2. I , 2, disques du monastere Neamţ (la premiere moitie du XV-eme siecle), d'apres R. Heitel :
3, 4, 1 1 , 1 2 , disques du monastere Neam\, la fondation d' Etienne le Grand, d'apres Corina Nicolescu :
5, 8, disques type "champignon" d'apres Corina Nicolescu : 6, disque avec entrelacs de l ' eglise Saint
Nicolas Iaşi, d'apres C . I . Istrati ; 7, disque de la Cour princiere de Bacău ; 9, disque avec rosette avec
plusieurs bras de Probota I I , d'apres Lia Bătrâna, A. Bătrâna ; I O, disque "champignon" de l ' eglise
Saint George de Suceava, d'apres K. A. Romstorfer ; 1 3, disque avec roue solaire "girouette" de la
C ite princiere de Suceava, d'apres K. A. Romstorfer.
Fig. 3. I , disque avec griffon de la Cite princiere de Suceava, d'apres K. A. Romstorfer ; 2, disque
avec griffon de l ' Eglise Saint N icolas, Iaşi, d'apres C. I. Istrati ; 3, 4, 1 2, disques avec !ion, d'apres
G. Balş ; 5, 8, disques avec !ion, d'apres C. I. I strati ; 6, d isque avec la tete d'aurochs de Trei Ierarhi,
Iaşi, d'apres C. I. I strati ; 7, disque avec aigle couronne de Trei Ierarhi, laşi, d'apres C. I. I strati ;
9, disque avec homme avec poissons, d'apres C. I . I strati ; 1 0, disque avec ! 'embleme de la Moldavie
et un pseudotenant ; 1 1 , disque avec Melusina ; 1 3 , disque avec Manticora, disque avec ! 'embleme de
la Moldavie et deux pseudotenants, d'apres Corina N icolescu.
CAHLE DESCOPERITE ÎN LOCUINTE
,
DE ORĂŞENI LA SUCEA VA
Cercetările arheologice efectuate la Suceava, începute la stărşitul secolului XIX,

reluate în anul 1 95 1 şi continuate până în prezent, alături de descoperirile întâmplătoare,
au dus la găsirea unui important volum de mărturi i privitoare la istoria culturi i şi
civilizaţiei medievale româneşti. Î ntre acestea se detaşează ceramica monumentală,
cunoscută sub forma discurilor, a cărămizilor care împodobeau faţadele unor
edificii, a plăcilor pavimentare, a cahlelor şi a plăcilor de perete, dintre care cahlele
au fost menţionate sau au făcut subiectul a diverse studii 1 •
Descoperiri de ceramică monumentală - şi este de remarcat că la Suceava au
fost găsite toate speciile ceramicii monumentale - au fost făcute în locuinţe şi
complexe arheologice de pe întreg teritoriul oraşului, ca şi la monumente legate de
domnie, precum Curtea domnească, Cetatea de scaun, „casa domniei" de pe
Câmpul Şanţurilor.
Ne propunem în paginile care urmează să prezentăm tipuri le constructive şi
motivele decorative întâlnite pe cahlele datând din secolele X IV-XVII, descoperite
în locuinţe şi complexe de pe teritoriul oraşului Suceava, cahlele găsite în cuprinsul
Curţii domneşti 2 , Cetăţii de scaun şi al complexelor de pe Câmpul Şanţurilor
urmând să formeze subiectul unei lucrări viitoare.
* * *
Cantitatea deosebit de mare, bogăţia formelor constructive şi varietatea

impresionantă a motivelor decorative de pe cahlele descoperite la Suceava exclud,
1K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetârijărnte între anii 1895 şi
1 904. Bucureşti, 1 9 1 3 . p. 77-8 1 , pi.V, VI, VII; R. Gassauer, Teracote sucevene. în BCMI, XXVI II, 1 935,
p. 1 45- 1 64; B . Slătineanu, Despre teracotele sucevene. în BCMI. XXX. 1 937, p. 1 3 5- 1 42; Mărioara
Nicorescu, Noi descoperiri de ceramică ornamentală din secolele xV-XVI la Suceava. în ArhMold, IV,
p. 3 1 7-325; M. D. Matei şi E. I. Emandi, O cmă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceava. în
SCIV A, 28. 1 977, 4, p. 553-576; R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. Mărturii de l'il'ilizafic medievală
românecucă. O cmă a domniei şi o sohă monumentală de la Sucem1a din iremca lui Ştefan cel Mare.
Bucureşti, 1 979; Paraschiva-Victoria Batariuc. Motive decorative în ceramica ornamentalâ din secolul al
XVII-iea de la Curtea Domnemcă - Suceava, în „Suceava", VIII. 1 98 1 , p. 1 1 1 - 1 20; eadem. Ceramica
ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la Curtea Domnemcă din Suceam. în Suceava". X. 1 983.
„
p. 245-254; eadem, Catalogul colecţiei Romstmfer - ceramica ornamentală. în ms.

2 Excepţie vor face cahlele descoperite în cele patru locuinţe distruse în urma incendiului din
vara anului 1 476, locuinţe peste care s-a construit zidul de nord al Curţii domneşti. cf. M. D. Matei.
E. I. Emandi, Cetatea de Scatm şi Curtea domnemcâ din Suceava. Bucureşti. 1 988. p. 144 şi M. D. Matei.
Civilizaţia urhană medievală românemcă. Contrihufii (Suceava până la mijlornl secolului al Xi-! /ea),
Bucureşti, 1 989, fig. 9.
pentru cea mai mare parte a exemplarelor, ipoteza formulată în trecut de unu
istorici, despre originea străină, de import, a acestor produse3 .
Atât discuri le, butoni i ornamentali , plăci le pavimentare, cât ş1 cahlele, în
marea lor majoritate, au fost lucrate în Moldova, chiar la Suceava.
Faptul că unele motive ornamentale de pe plăcile pavimentare sunt identice
cu cele utilizate pe olăria de uz casnic smălţuită şi decorată, lucrată la Suceava4 ,
vine să confirme această afirmaţie.
Descoperiri făcute încă la sfârşitul secolului XIX arătau existenţa la Stupea,
la circa 20 km de Suceava, a unor cuptoare în care se ardeau cahle nesmălţuite,
identice cu cele găsite la Cetatea de scaun 5 . Dar cuptoarele perfecţionate,
rectangulare, de mari dimensiuni, cu două camere, una pentru arderea vaselor şi a
doua pentru foc, în care se puteau arde cahle sau conducte pentru apă, au fost
descoperite şi la Suceava, într-unul dintre cartierele olarilor, în zona Parc6 .
Pe de altă parte, o serie de trăsături stilistice apropie între ele o mare parte a
cahlelor şi discurilor lucrate la sfârşitul secolului XV în Moldova. Este concludent,
în acest sens, aerul comun, de familie dat de capul mare, cu bărbia, nasul şi pomeţii
proeminenţi, trăsături pe care le prezintă Sfântul Gheorghe, Melusina, dansatorii ,
7
îngerii pseudotenanţi din stema dinastică a Moldovei, b a chiar ş i Manticora •
Aceste trăsături comune pledează pentru realizarea modelelor după care s-au
realizat tiparele folosite la confecţionarea cahlelor şi discurilor respective, de către
acelaşi meşter, într-un anume atelier, probabi l atelierul de la Suceava care lucra
pentru domnie, ca şi difuzarea lor pe întreg teritoriul Moldovei. De altfel, i lustrarea
pe cahle a stemei dinastice a Moldovei, cu prezentarea celor mai noi modificări pe
care aceasta le înregistrează în diverse etape istorice 8 , exclude ideea creării
modelelor şi tiparelor pentru aceste cahle în alt mediu decât în ţară, chiar dacă la
Cristuru-Secuiesc au fost descoperite fragmente de cahle din a doua j umătate a
secolului XV pe care este reprezentat capul de bour9 . Cunoscute fiind relaţiile
dintre această zonă şi Moldova nu este exclus fenomenul invers, anume folosirea în
secuime a unui tipar sau mai precis, a unui model pentru tipar, realizat la est de
Carpaţi.
3 J. Bielz, Deutsch-siebenbiirrgische Hafnerarbeitenfor die Moldau. în „Deutsche Forschungen im
Siidosten", 1 942, Sibi u, p. 262, fig. 1 -5 . Profesorul R. Manolescu, în lucrarea Comerţul Ţării
Româneşti şi Moldovei cu Bra.şovul (secolele X/V-XVI). Bucureşti, 1 965, prezintă pe o pagină cu ilustraţii
cahle descoperite în casa din zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava cu următoarea legendă:
„cahle lucrate în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XV-iea descoperite la Suceava".
� Paraschiva-Victoria Batariuc, Motive ornamentale în ceramica smălţuită de uz casnic de la
Suceava. în „Suceava", X I-X l l , 1 984- 1 985, p. 347-53 .

5 K. A . Romstorfer, op.cit„ p . 77.
6 Mărioara Nicorescu, Cuptoare de ars ceramică din secolele XIV-XV de la Suceava, în SCIV,
1 6, 1 965, I, p. 1 03 , fig. 5/ 1 -2.

7 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ p. 1 39.
8 Lia Bătrîna, A . Bătrîna, Unele consideraţii cu privire la stema dinastică a Moldovei în
vremea lui Ştefan cel Mare, în A l lA. Iaşi, XXIV/ I , 1 987, p. 99- 1 1 4 .
9 Benko E, Ughi I , Szekelykereszturi kalyhacsempek. 1 5- 1 7 szazad. B ucureşti, I 984, p . 5 2-53,
fig. I O şi p. 67, fig. 49.

Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la Suceava 229
Nu este exclus ca modelele pentru o serie de cahle, cum sunt ce le decorate cu

însemnele heraldice ale Huniazilor, să fi fost confecţionate în Ungaria, unde
producerea cahlelor a cunoscut o frumoasă tradiţie şi să fi fost aduse în Moldova
odată cu alte motive decorative central-europene, precum leul rampant, cavalerul
în turnir, grifonul, leul bărbos care păzeşte un copac 1 0 • Deşi relaţii le politice dintre
Ungaria şi Moldova vor fi mai restrânse în prima parte a domniei lui Ştefan cel
Mare 1 1 , legăturile comerciale dintre Moldova şi Transi lvania se vor dezvolta
continuu, meşteri din Braşov, Sibiu, B istriţa vor veni la est de Carpaţi sau îşi vor
trimite mărfurile 1 2 . Nu trebuie scăpat din vedere faptul că unii tineri moldoveni vor
merge în Transilvania sau în Ungaria spre a învăţa o meserie ori pentru a-şi face
călătoria de calfă şi a obţine certificatul necesar promovării lor ca meşteri 1 3 , şi nu
este exclus ca o serie de modele pentru tipare de cahle, cu motive decorative
comune Europei centrale, să fi ajuns în Moldova şi pe această cale, după cum nu
este de respins ipoteza existenţei unor meşteri itineranţi .
Din analiza tehnicii de lucru, a repertoriului ornamental şi a execuţiei
artistice, se poate deduce existenţa la Suceava a mai multor categori i de atel iere,
care executau, la comandă, ceramică monumentală 14 • Ceea ce trebuie subliniat este
faptul că, în aceleaşi ateliere, se produceau ceramică de uz casnic - nesmălţuită şi
smălţuită - , cât şi diferitele categorii de ceramică monumentală 1 5 •
Cele mai frecvente erau atelierele care executau cahle-oală, cahle-castron,
decorate la interior cu motive geometrice, cahle traforate, cah le triunghiulare şi
convexe, în general cahle folosite în mod curent la realizarea unor sobe simple, des
întâlnite în locuinţele orăşenilor de la Suceava 16 • Aceleaşi ateliere, pe care le-am
numit periferice sau populare, executau şi unele cahle cu decor figurativ, în
variante mult simplificate, care degajă un aer naiv, amintind de arta populară 1 7 •
Un alt grup îl formau atel ierele care produceau cahle cu decor în relief,
nesmălţuite. Execuţia artistică a acestor cahle vădeşte acea depersonalizare a
produsului de serie, detal iile nefi ind evidenţiate, iar eventualele defecte nu au fost
1 0 P. Voit, I . Holl, Alte ungarische Ofenkachleln. Budapesta, 1 963, fig. 1 5 ; I . Holl, Kăzepkori
kalyhacsempek Magyarorszagon. I , în BudReg. X V I I I , 1 958, fig. 73. 74, 8 1 .
1 1 Ş. Papacostea, Relaţiile internaţionale ale Moldo\'ei in vremea lui Ştefan cel 1Hare, în Rdel ,
5-6, 1 982, p. 620.

1 2 R. Manolescu, Legăturile economice intre ţările române 1i1 secolele XIV XVI. în Studii de istorie
a naţionalităţii germane şi a înfrăţirii ei rn naţiunea românei. voi. I , Bucureşti. 1 976, p. 209-2 1 8 .

1 3 Î n anul 1 436 croitorul I oan din Roman îşi trimitea fiul la Braşov pentru a învăţa acolo
meşteşugul tunderii postavului (Hurmuzachi. XV/ I , p. 22), iar la 22 iunie 1 472 din Suceava se cerea
judelui Bistritei. Georg Eyben, un certificat de origine pentru un tânăr care a îndeplinit anii de
ucenicie în meşteşugul tăbăcăriei (/hidem. p. 77).
1 4 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ateliere pentru producerea cahlelor in /'vfoldova mediel'lllâ. în
SCIVA, 43, 1 992, 2, p. 207-223 .

1 5 N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, Mărturii de ci1·i/izaţie şi urhani::are mcdicl'lllâ
descop erite in vatra istorică a laşilor. în RMM-MIA. 2, 1 983, p. 35-36.
1 6 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, Descoperiri arheologice la Suceal'a contrihufii la
cunoaşterea topografiei oraşului medieval. în „Suceava''. XVII-XIX, 1 990- 1 992. p. 3 7-6 1 .
1 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p. 2 1 9-220, fig. 2/4.
retuşate. Am numit aceste ateliere, ateliere orăşeneşti, prezente în mai toate

centrele urbane din Moldova, lucrând pentru orăşeni înstăriţi şi pentru m1c11
boieri 1 8 • Unele detalii de finisare a cahlelor descoperite în casa de orăşean de pe
strada Petru Rareş sau în casa din zona „B" de pe Câmpul Şanţuri lor p ledează
pentru producerea acestor exemplare în acelaşi atel ier 1 9 •
Un loc aparte îl ocupă atelierul care lucra pentru domnie şi pentru
20
comanditarii înstăriţi, de felul lui Luca Arbure , Ioan Tăutu 2 1 , Gavril Trotuşan22 .
Acest atelier executa discuri ornamentale şi cahle smălţuite, mai costisitoare decât
23
cele simple -, dovadă că, de altfel, numărul cahlelor smălţuite descoperite în
locuinţele orăşeni lor este redus - decorate cu un bogat repertoriu ornamental.
Execuţia tehnică şi artistică dovedeşte o mare măiestrie, detal iile anatomice şi de
costum fiind redate cu mare acurateţă, cromatica variată contribuind la sporirea
efectului decorativ al cahlelor. Sunt remarcabile cahlele dreptunghiulare cu decorul
executat în tehnicile sgrajjito şi champleve, descoperite la Suceava, complexe
legate de domnie24 , ca şi cele, cu decor traforat, atât cu rozase gotice ca şi cu leul
„rampant" şi Sfântul Gheorghe.
Î n secolul XVII, încep să fie importate cahle şi să fie utilizate plăci de perete
de la Iznik25 .
Din Polonia sunt aduse aşa numitele cahle lituaniene 26 , decorate cu motive
vegetale, însă nelipsind nici reprezentările zoomorfe, acoperite cu smalţ policrom:
albastru ultra-marin, albastru caeruleum, verde de peruzea, galben sulf, alb. Este de
remarcat că cele mai numeroase fragmente de asemenea cahle au fost descoperite la
Cetatea de scaun - unde se pare că formau cel puţin o sobă - de la Curtea domnească
provenind doar câteva fragmente. Motivele decorative de pe cahlele lituaniene -
într-un mare număr de variante, mult simplificate faţă de originale - se întâlnesc pe
exemplare nesmălţuite sau acoperite cu smalţ verde ori brun, comun olăriei de uz
casnic din acea perioadă, ceea ce ne face să presupunem că au fost produse la
Suceava, concluzie la care ne conduce atât cantitatea deosebit de mare descoperită
din această categorie de piese cât şi răspândirea lor, chiar şi în mediul rural 27 .
18 !bidem, p. 2 1 3 . 2 1 5 . fig. 2/ 1 -3 ; 3 ; 514.

19 I. Nestor et alii, Şantieml arheologic Suceava. în „Materiale", V, fig. 6/2; M. D. Matei, E. I. Emandi,
în O casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceava. în SCIVA, 28, 1 977, 4, fig. 7/ 1 .
211
P. Oprea, în Urme ceramice de la ca�ele hatmanului Luca Arbore, SCIA, 2, 1 965, p. 330, fig. 3, 4.
21
M. Andronic, Repertoriul arheologic al comunei Grămeşti (jud. Suceava), în Suceava", „
X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 77.

22 Parasch iva-Victoria Batariuc, Ceramică monumentală descoperită la curţi boiereşti din
judeţul Suceava. în SCIV A. 45, 1 994, 1 , p. 76-78, fig. 2/3 , 4.

23
H. Fabini, Sibiul gotic. Bucureşti, f.a„ p. 40, nota 1 96.
24
R. Popa, M onica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit, p. 5 7-82, fig. 36-68.
2 5 Corina N icolescu, în Ceramica otomană de lznik din secolele XVI-XVII găsită în Moldova,
în ArhMold. V, p. 295 - 299.

2 6 Eugenia Neamţu, Ceramica decorativă polono-lituaniană de la Curtea Domnească din laşi,
în SCIV 2 1 , 1 970, 4, p. 697-702.

27 Descoperiri inedite făcute cu ocazia cercetărilor de teren la Todireşti - „La ziduri", llişeşti -
„La curte", Liteni - „Silişte", Vomiceni - „Tabla scurtă", Frătăuţi i Vechi - „La cimitir". Informaţii
colegul Emil I. Emandi, căruia îi aducem mulţumirile noastre.
Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la Suceava 23 1
Pentru confecţionarea cahlelor se întrebuinţau, în general, trei mari categorii

de pastă: o pastă grosolană, prost frământată, având ca degresant nisip cu bobul
mare şi pietricele; o pastă ordinară, asemănătoare cu cea din care se executa olăria
de uz casnic a epocii respective, în cazul secolului XV, având ca degresant nisip,
fiind omogenă, bine frământată şi prezentând după ardere o suprafaţă aspră la
pipăit, în timp ce în secolul XVII se folosea o pastă omogenă - cu nisip cernut şi
granule de calcar -, şi pasta fină, având ca agregate nisip cernut, foarte bine
frământată, prezentând după ardere, o suprafaţă netedă la pipăit.
Pasta grosolană şi cea foarte fină au fost puţin util izate. Din prima categorie
se confecţionau soclurile, iar din a doua ancadramentele, cuiele şi unele piese de la
coronamentul sobei, în timp ce din pasta ordinară, comună olăriei de uz casnic, se
lucra marea majoritate a cahlelor folosite la realizarea sobei.
Cea mai mare parte a cahlelor a fost confecţionată prin asamblare, cât lutul
mai era moale, din două părţi executate în două tehnici diferite: modelarea cu
ajutorul tiparului şi roata olarului .
Toate picioarele de montare ale cahlelor au fost lucrate la roată, fie sub forma
unor oale tronconice, care înainte de uscare au fost modelate cu aj utorul unui cadru
pentru obţinerea unei deschideri cvasipătrate, fie sub forma unor cilindrii, tăiaţi în
două părţi egale, pe verticală, în cazul cahlelor dreptunghiulare. Tot la roată au fost
lucrate şi o serie de cahle precum cele oală, castron, cuiele ş i o parte a celor de
coronament ca turnuri le, cahlele convexe şi cele zoomorfe, în formă de păsări, care
însă au necesitat şi alte intervenţii manuale, ca decuparea, modelarea, incizia şi/sau
excizia pentru sublinierea unor detalii. Pentru realizarea motivelor ornamentale la
cahlele oală şi castron se foloseau, combinate pe aceeaşi piesă, incizia, decuparea ori
modelarea în cazul alveolelor realizate, impresiuni făcute cu degetul în pasta moale.
Cu ajutorul unor tipare din lemn sau din ceramică au fost executate părţile
ornamentale ale cahlelor atât cele cu decor în relief, cât şi cele cu decor traforat -
iar în unele cazuri, pentru a se sublinia anumite detalii anatomice ori de costum sau
spre a se corecta unele defecte de imprimare, se foloseau incizia şi excizia.
Unele cahle cum sunt cele de la soclul sobei, ancadramentele şi fialele au fost
executate exclusiv prin presare, cu aj utorul tiparului.
Î n cazul cahlelor dreptunghiulare, cu decorul realizat în relief plat, acesta se
obţinea prin desen cu mâna liberă, dovada fiind în acest sens asimetria unor motive
ornamentale, în special a palmetelor, executate în tehnicile sgraffito şi champleve,
de cele mai multe ori combinate, şi completându-se pe aceeaşi piesă.
Cahlele de colţ, care se prezintă sub forma unor cavete dispuse vertical, au
fost realizate prin îmbinarea la 90° a două picioare de montare, motivul decorativ fi ind
realizat prin modelare cu mâna liberă, prin răsucirea şi împletirea unor cilindri de lut.
Î nainte de uscare, părţile componente ale unei cahle erau asamblate prin
presare, astfel că pe spatele multor piese se găsesc numeroase amprente. Pe spatele
unor categorii de cahle, cum sunt cele dreptunghiulare sau de colţ au, fost aplicate
pastile mai mari ori mai mici de lut, cu scopul de a le asigura stabilitatea şi
trăinicia.
La o bună parte din cahle, al doilea capitol al decorului constă în culoarea de

smalţ a unei părţi din suprafaţa piesei, în special partea ornamentală. Trebuie spus,
însă, că cea mai mare parte a cahlelor nu este smălţuită, doar o parte - şi aceasta
mai cu seamă în secolul XVII - fiind acoperită cu smalţ.
Alături de cahlele nesmălţuite, ca şi de cele smălţuite, se mai întâlneşte o
categorie, a cahlelor acoperite cu angobă, în cele mai dese cazuri de culoare albă,
cu diverse nuanţe, de la alb-gălbui la alb-roşcat.
Smălţuirea cahlelor a fost precedată, în cea mai mare parte a s ituaţiilor, de
acoperirea suprafeţei vizibile a pieselor cu un strat de angobă albă. Peste angobă s-a
aşternut un strat de smalţ, culorile utilizate fi ind verdele, galbenul şi brunul, cu
diferitele lor nuanţe, datorate arderi i, mai frecvent folosit fi ind, de exemplu, în
secolul XV, smalţul verde. În unele cazuri, fondul alb al angobei, acoperit cu smalţ
incolor, era stropit cu pete ori vrâste de culoare contrastantă, de obicei verde, care
sublinia anumite detalii anatomice sau de costum ori ritma suprafaţa decorată a piesei.
Există piese acoperite cu smalţ policrom şi piese cu două sau chiar mai multe
culori ori nuanţe de smalţ, asociate pentru realizarea decorulu i . Astfel, la cahlele
dreptunghiulare cu decorul obţinut în tehnicile sgraffito şi champleve, fondul îl
constituie o culoare mai închisă, de obicei verde-crom, motivele incizate ori
excizate fiind real izate în mai multe nuanţe ale culorii de fond.
Se cunosc şi cahle - şi cele mai numeroase sunt cele din secolul XVII - care
au fost smălţuite fără a fi în prealabil acoperite cu angobă, asemenea cahle
întâlnindu-se, însă, şi în epocile anterioare, cum sunt, de pildă, cahlele-soclu din
secolul al XV.
Cercetări arheologice şi descoperiri fortuite făcute pe întreg teritoriul oraşului
Suceava au dus la găsirea unei game foarte largi de cahle, de categorii şi tipuri
diverse, de la cele simple la cele diversificate, destinate diferitelor compartimente
ale corpului sobei, lucrate în tehnici variate, cu un bogat repertoriu decorativ:
motive geometrice, vegetale, zoomorfe, subiecte religioase, elemente heraldice,
scene inspirate de viaţa de curte şi de eposul cavaleresc.
După locul ocupat în structura sobei, piesele desemnate cu termenul generic de
28
cahle pot fi grupate în două mari categorii: piese cu rol preponderent în încălzire
sau cahle propriu-zise - în această categorie intrând toate tipurile de cahle care
participă la alcătuirea camerei de ardere şi a camerei de încălzire - şi piese al căror
rol în încălzire este neglijabil, având mai ales virtuţi constructive sau decorative, în
această categorie înscriindu-se cahlele soclu, ancadrament, cui, de coronament.
Criteriile pentru stabilirea unei tipologii a cahlelor sunt diferite. Astfel,
cahlele se pot departaj a în funcţie de rolul îndeplinit în structura sobei, după forma
plăcii cu decor ori a piciorului de montare, după dimensiuni, după tehnica de
obţinere a decorului, după motivele decorative etc.
Realizarea unei tipologii a cahlelor descoperite în Moldova medievală - şi
implicit la Suceava - se poate face îmbinând mai multe criterii de departajare, cum
28
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit, p. 97.
ar fi forma cahlei şi a piciorului de montare, locul pe care pi esa îl are în structura

sobei , tehnica de obţinere a decorului, deosebindu-se astfel mai multe tipuri, cu
subtipuri şi variante.
Pentru clasificarea cahlelor, tipurile au fost notate cu cifre romane, subtipurile cu
maj uscule, iar variantele cu minuscule 29 .
Cahlele propriu-zise, care participă la alcătuirea camerei de ardere şi a celei
de încălzire, se pot grupa în mai multe tipuri formale, care la rândul lor cunosc mai
multe subtipuri şi variante:
Tipul I Cahle-oală, cu deschiderea rectangulară, picior de montare tronconic;

IA Cahle-oală cu deschiderea pătrată;
IAa Cahle simple;
IAb Cahle cu aplicaţii triunghiulare, cu aspectul deschiderii în formă de
floare;
IB Cahle cu deschiderea dreptunghiulară;
IBa Cahle simple;
I Bb Cahle cu aplicaţii traforate;
Tipul I I Cahle cu deschiderea pătrată, picior de montare cilindric;
Tipul I I I Cahle cu deschiderea cvadrilobată, picior de montare tronconic;
Tipul I V Cahle castron, cu deschiderea rectangulară, picior de montare tronconic scurt;
IV A a Cahle simple;
IV A b Cahle decorate pe fund, la interior;
Tipul V Cahle nişă, cu deschidere dreptunghiulară;
Tipul VI Cahle convexe;
VI A Cahle convexe, cu corpul sferic;
VI B Cahle convexe cu corpul semisferic;
Tipul V I I Cahle triunghiulare;
Tipul V I I I Cahle cu faţa pătrată;
VIII A Cahle cu faţa pătrată, decor în relief, fără picior de montare;
VIII B Căhle cu faţa pătrată, picior de montare tronconic;
VIII B a Cahle cu faţa pătrată, decor în relief;
VIII B b Cahle cu faţa pătrată, decor traforat;
Tipul I X Cahle dreptunghiulare;
IX A Cahle dreptunghiulare, cu picior de montare semicil indric;
IX A a Cahlă cu faţa dreptunghiulară, decor în relief;
LX A b Cahlă dreptunghiulară, decor traforat;
IX A c Cahlă cu fafa dreptunghiulară, cu decor realizat în tehn icile sgra[fito şi champleve;
IX B Cahle cu faţa dreptunghiulară, cu câmpul încadrat de chenar dispus oblic, picior
semicil indric;
IX B a Cahle dreptunghiulare, cu decor în relief;
IX B b Cahle dreptunghiulare, cu decor traforat;
IX C Cahle dreptunghiulare, cu picior de montare rectangular, scurt;
Tipul X Cahle de colţ;
XA Cahle cu chenarul de contact în torsadă.
29 Paraschiva-Victoria Batariuc, Tipologia cahlelor din Moldova medievală. Secolele XI V-XVII,

comunicare susţinută la sesiunea Muzeului Judeţean Botoşani. 25 noiembrie 1 992.
Cahlele care au un rol mai ales decorativ sau constructiv se grupează în

următoarele tipuri:
Tipul XI Cahle soclu;

Tipul XII Cahle de coronament;
XII A Cahle rectangulare, cu suprafaţa tratată cu goluri de tragere;
XII B Cahle cu partea superioară crenelată;
XII C Cahle cu un plan în formă de dusină;
Tipul XIII Cahle turn;
XIII A Cahle turn cu acoperiş conic;
XIII B Cahle turn cu drum de strajă;
Tipul XIV Cahle fiale;
XIV A Cahle fiale antropomorfe;
XIVB Cahle fiale zoomorfe;
Tipul XV Cahle în formă de păsări.
Ultimele patru tipuri de cahle au fost folosite pentru realizarea coronamentului sobei.
Cele mai vechi cahle descoperite la Suceava, datând de la sfârşitul secolului

XIV şi începutul secolului următor, sunt cahlele simple, nedecorate ori decorate cu
motive geometrice, nesmălţuite, aparţinând tipurilor I-VII , cu numeroase subtipuri
şi variante, atât în ceea ce priveşte forma, cât şi dimensiunile. Toate aceste tipuri de
cahle au fost folosite pe tot parcursul secolului XV, aşa cum o demonstrează marea
30
majoritate a descoperirilor arheologice făcute pe întreg teritoriul oraşului Suceava .
Odată cu deceniul opt al secolului XV - aşa cum o atestă descoperirile făcute
în locuinţe de lângă zidul nordic al Curţii domneşti, distruse de incendiul din anul
14 763 1 -, încep să fie folosite şi cahle cu decor în relief, împodobite cu numeroase
elemente ornamentale: motive zoomorfe, heraldice, hagiografice, scene inspirate de
eposul cavaleresc şi de viaţa de curte, cahle care, însă, se vor generaliza la sfârşitul
acestui secol, fără a înlocui producerea unor piese simple, necesare pentru
executarea sobelor mai puţin pretenţioase, în casele orăşenilor de rând.
Cahlele cu decor în relief, ca şi cele traforate, cunoscute atât sub formă de
exemplare nesmălţuite - mai numeroase, deoarece erau mai ieftine 32 - , cât şi sub
forma celor smălţuite, se întâlnesc şi în edificii legate de domnie - Cetatea de
scaun, Curtea domnească, complexele de pe Câmpul Şanţurilor - la unele curţi
boiereşti, în locuinţe de orăşeni, dar şi în alte complexe, descoperite pe întreg
teritoriul oraşului Suceava.
·
.
p arase h'1va- v 1ctona
. .
30 B atanuc, M . A n drome, op. cit.
3 1 M . O. Matei, E. I. Emandi, Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Suceava, Bucureşti,
1 988, p. 1 44. De remarcat că la Suceava, în casa din zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor, datată la
sfârşitul secolului al XV-iea, au fost găsite cahle decorate cu Sfântul Gheorghe omorând balaurul
identice cu cele din locuinţa LIV de la Baia, complex datat în perioada I 467- 1 476, cf. Lia Bătrîna,
A. Bătrîna, Elemente decorative în ceramica monumentală de la Baia (jud. Suceava), în „Suceava",
XI-X I I , 1 984-1 985, p. 1 48- 1 49, 1 56, 1 6 1 . fig. 8.
3 2 Vezi supra, nota 2 3 .
Î n prima j umătate a secolului XVI se continuă producerea de cah le cu decor

în relief sau traforat, cu un bogat repertoriu ornamental, după cum o probează
33
descoperirile de la Arbore şi Părhăuţi 34 • Sunt preferate cahlele dreptunghiulare
mari, de tipul IX, cu subtipurile A şi 8, în numeroase variante.
Î n a doua j umătate a secolului XVI apar, sub influenţa central-europeană a
cahlelor tapet, cu motive ornamentale preluate de la ţesăturile italiene, cahle
dreptunghiulare mici, subtipul IX C, care se vor generaliza în secolul XVII.
Motivele decorative sunt, de preferinţă, geometrice şi vegetale, mai rar întâlnindu
se povestiri hagiografice, scene din viaţa de curte ori însemne heraldice. Acest
subtip de cahlă - IX C - a avut o lungă existenţă, fiind utilizat până în a doua
j umătate a secolului XVII I , după cum o indică piesele descoperite în cuprinsul
Casei domneşti de la mănăstirea Putna35 .
Cele mai simple şi în acelaşi timp cele mai vechi cahle de la Suceava au fost
descoperite la Curtea Domnească, în pivniţa casei de lemn, construită în timpul
domniei lui Petru 1 36 . Aici au fost găsite cahle aparţinând mai multor categori i
constructive, d e tipurile I , I V , V I I , V I I I , folosite atât l a corpul sobei, cât şi la
coronament. Aceleaşi categorii de cahle, alături de altele, au fost descoperite pe
întreg teritoriul oraşului, în locuinte,
' dar şi în alte complexe arheologice, datate în
secolul XV • 37
Cel mai răspândit tip de cahlă îl constituie tipul I - cahlă-oală ( Topfkachel) -
cu picior de montare tronconic, faţa deschisă, pătrată şi/sau dreptunghiulară,

încadrată de un chenar de circa 2-2,5 cm lăţime (fig. 1 /4 ). Ca subtip poate fi
considerat grupul de cahle cu piciorul de montare tronconic, faţa deschisă, pătrată,
mărginită de un chenar, având aplicat pe mij locul fiecărei laturi un triunghi, astfel
ca, în ansamblu, faţa cahlei să aibă aspectul unei flori cu patru petale (fig. 1 /6).
Asemenea cahle au fost descoperite pe întreaga suprafaţă a oraşului medieval
Suceava, la Şipot3 8 , în zonele străzii Curţii domneşti 39 , Ştefan cel Mare 40 , Petru
Rareş41 , Vasile Alecsandri 42 , I RC 43 , Internatul Liceului de Băieţi (I LB) etc . De
asemenea, foarte răspândit este tipul II - cahle cu piciorul de montare cilindric,
continuat cu un trunchi de piramidă, cu muchiile arcuite, desch iderea pătrată,
33 P. Oprea, op. cit.

34 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 76-78, fig. 213. 4.
35 Material inedit, în colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava.
36 L. Chiţescu, Cercetări arheologice la Curtea Domnească din Suceava, în C AMNL L 1 975,

p. 245-246, fig. 5.
3 7 Mărioara Nicorescu, Noi descoperiri de ceramică ornamentală din secolele XV-XVI la
Suceava, în ArhMold. IV, 1 966, p. 3 1 7-320, fig. 1 -2 ; Paraschiva-Victoria Batariuc. M . Andron ic.
op. cit„ fig. 6; 714-fJ.
Jx Ib idem. p. 44.
3 9 Ibidem. p. 3 7-3 8 .
411 Ibidem, p. 4 1 .
4 1 M . D. Matei, E. I . Emandi, O casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceam. în
SCIVA, 28, 1 977, 4, P.572.

4 � Paraschiva-Victoria Batariuc, M . Andronic, op. cit„ p. 43--44.
4.1 V. Vătăşianu, Şantierul arheologic Suceava, în „Materiale". V I L p. 61 O.
trecerea de la trunchiul de piramidă la cilindru fiind marcată la interior de o nervură

proeminentă44 (fig. 1 /5). Mai puţin frecvent se dovedeşte a fi tipul I I I - cahle cu
deschiderea cvadrilobată şi picior de montare tronconic, descoperit într-o locuinţă
din zona Şipot45 (fig. 2/6).
O altă categorie de cahle, cunoscând numeroase variante în tratarea decorului, o
constituie cele cu aspect de castron sau pateliforme (Schuselkachel), care se
încadrează în tipul IV, cu pereţii scunzi, faţa deschisă, cvasipătrată, mărgin ită de un
chenar mai mult sau mai puţin pronunţat, fundul rotunj it, cu interiorul decorat cu
motive geometrice. Astfel de cahle au fost descoperite la Ş ipot46 , în zona străzilor
Vasile Alecsandri47 , Petru Rareş4 8 , Curţii dornne şti49 , Ştefan cel Mare 50 . Se întâlnesc
cahle având la interior cercuri concentrice incizate (fig. 1 / 1 ) , cercuri concentrice
incizate şi apoi alveolate (fig. I /2), cercuri concentrice peste care s-a incizat o
floare cu patru petale (fig. 1 /3 ), spirale crestate ( fig. 2/5 ).
Tot în categoria cahlelor simple se încadrează şi cele aparţinând tipurilor V,
VI, VII, descoperite şi ele în case de orăşeni de la Suceava. C ahlele de tipul V,
cahle nişă (Nischenkachel), cu faţa deschisă, dreptunghiulară şi piciorul de montare
Dan cu Petru Rareş 5 1 (fig. 2/ 1 ), iar cele de tipul VII - cahlele triunghiulare (fig. 2/2)
semicil indric, au fost descoperite în locuinţele de la intersecţia străzilor Dimitrie
provin de la Şipot 52 • Cahlele de tipul VI - convexe - au piciorul de montare

ci lindric şi corpul tronconic, terminat cu un bulb semisferic simplu (fig. 2/3), sau
au în centru un buton conic înconjurat de o nervură proeminentă. Asemenea cahle
au fost descoperite în locuinţele de la Ş ipot53 şi din zona străzi i Petru Rareş 54 .
Toate aceste tipuri de cahle se datează la sfârşitul secolului XIV şi la
începutul celui următor, fi ind curent folosite pe tot parcursul veacului XV, după
cum o demonstrează descoperiri făcute în locuinţe de orăşeni de la Suceava şi Baia,
dar şi în prima jumătate a secolului XVI 55 .
44 Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia în secolele XIV-XVII,
voi. I, Iaşi, 1 980, p. 1 32, fig. I 0216; 1 03/1 -2; Paraschiva-Victoria Batariuc, M . Andronic, op. cit, fig. 6/5.
4 5 Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op. cit, p. 1 34, fig. 1 07/ 1 ; Paraschiva-Victoria
Batariuc, M. Andronic, op. cit, fig. 7/4.

46 Ibidem, p. 44, fig. 6/8.
47 Ibidem, p. 43--44.
4 8 M. O. Matei şi E. Emandi, op. cit, p. 5 7 1 -572, fig. 9/2; Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic,
op. cit, p. 47--48, fig. 617.

49 lhidem. p. 3 7-3 8 .
5 0 /hidem. p. 4 1 --42.
5 1 Ibidem. p. 47, fig. 6/3 .
5l Ibidem, p. 44, fig. 6/6.
53 Ibidem, p. 44, fig. 716.
54 Ibidem. p. 47. fig. 7/5.
55 Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op.cit„ p. 2 1 -3 8 şi iidem, op.cit„ voi . I I , laşi,
1 984, p. 1 6--44; Elena Busuioc, Noi date arheologice asupra vechii mănăstirii a Humorului, în „Suceava",
V, 1 978, p. 1 79- 1 90; G. O. Smirnov, Proizvodstvo krasnoglinianych peCinych izrazcov i opyt rekonstrukcii
pecei pa materia/am Starogo Orcheja, în „lrvestij a", Chişinău, 3 1 , 1 956, p. 75-87.
Cahlele cu faţa rectangulară, decorată cu motive geometrice traforate şi având

piciorul de montare tronconic, se încadrează în tipul VIII, varianta B b. O cahlă cu
faţa pătrată are în câmp o placă în formă de stea cu opt raze, cu mij locul în cruce
greacă, în negativ, cruce încadrată de cercuri concentrice 56 (fig. 3/2). O altă cahlă,
cu deschiderea pătrată încadrată de un chenar lat, are marginile decorate cu
semicercuri compuse dintr-o bandă de lut incizată cu cercuri co ncentrice, dispuse
alternativ, câte două pe laturile de sus şi de j os şi câte unul pe cele laterale, în
centru aflându-se o placă circulară cu o cruce în negativ 57 (fig. 3 / 1 ). Asemănătoare
este o cahlă dreptunghiulară , tipul IX, varianta A b, care prezintă pe una dintre
laturile lungi trei, iar pe cealaltă două semicercuri incizate cu cercuri concentrice 5 8
(fig. 3/4). Toate aceste cahle au fost descoperite în perimetru l cartierului olari lor,
între cuptoarele de ars ceramică din zona Parc - Ana Ipătescu 59 . Î n aceeaşi grupă a
cahlelor traforate se încadrează un exemplar găsit în zona centrală a străzii Ştefan
cel Mare (sediul RENEL), având în câmp o floare cu patru petale cu colţuri le
rotunj ite, care acoperă toată suprafaţa piesei (fig. 3/3).
Utilizată de la sfârşitul secolului XIV, această grupă de cahle va fi folosită în
tot cursul secolului XV60 şi chiar şi în primele decenii ale secolului următor6 1 , după
cum au arătat-o şi descoperirile arheologice întreprinse.
Din secolul XV datează şi alte grupuri de cahle cu decor geometric,
descoperite în diverse puncte din oraş, precum Şipot, curtea Hanului domnesc,
ILB, dar şi de la Curtea domnească. O primă categorie, încadrându-se în tipul IX,
varianta A a, întâlnită sub forma unor exemplare nesmălţuite, acoperite cu angobă
alb-gălbuie, dar şi smălţuite în verde şi brun, se prezintă cu decorul constând din
baghete care se întretaie desenând romburi (fig. 5/2). Altă categorie de cahle,
aparţinând variantei VIII B a, are suprafaţa acoperită cu şiruri de triunghiuri în
relief (fig. 2/4). Se cunosc numai exemplare smălţuite în galben, verde şi brun.
Aceste cahle vor fi folosite de-a lungul întregului secol XV, după cum o probează
descoperirile de la Baia, datate în prima jumătate a acestui secol 62 , sau cele de la
Curtea domnească de la Vaslui, din a doua jumătate a aceluiaşi secol 63 .
Î n grupul de patru locuinţe di struse în incendiul din anul 1 4 76, locuinţe peste
care s-a construit apoi zidul de nord al Curţii domneşti 64 , au fost descoperite câteva
cahle aparţinând tipului VIII, varianta B a. O cahlă prezintă, pe laturile scurte, câte
o torsadă ce încadrează câmpul, unde se află o rozetă înconjurată de un cerc
56 Mărioara N icorescu, op. cit. . p. 3 1 8„ fig. 1 I 1 .

57 /hidem. p. 3 1 8, fig. 1 /2.
sx lhidem. p. 3 1 9, fig. 2 .
5 9 lbidem p 3 1 7.
. .
0
6 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, op. cit . G. D. Smirnov, op. cit .
. .
6 1 Ibidem . .
6 2 Eugenia Neamţu, V. Neamţu. Stela Cheptea. op. cit. , fig. 1 07/3 .
6.1 Al. Andronic. Eugenia Neamţu, Florentina Banu, Sâpâturile de salmre de la Vaslui. in
„Materiale", V I I I , 1 962, p. 97. fig. 1 4/ I .

64 M . D. Matei, E . I . Emandi. Cetatea de Scaun şi Curtea domneascâ din Suceava. Bucureşti.
1 988, p. 1 44.
realizat dintr-o torsadă, mărginit de un pătrat format din arce de cerc, totul înscris
într-un cerc cu raze (fig. 4/4). O altă cahlă are suprafaţa împărţită în pătrate, în
fiecare dintre ele aflându-se un cerc în care au fost înscrise rozete cu şase petale
(fig. 4/5 ). Ambele variante sunt nesmălţuite.
Dintr-un complex din curtea bisericii Sfântul N icolae65 , dar şi de la Curtea
domnească, provin fragmente de cahle de tipul IX, varianta A a, atât smălţuite în
verde, cât şi nesmălţuite. Unele cahle au faţa încadrată de un chenar lat, în câmp
găsindu-se o roată solară de tip „morişcă" cu marginile înconj urate cu "dinţi de
ferăstrău" (fig. 4/2), iar altele au, în câmp, pătrate în care diagonale în relief
delimitează triunghiuri şi o roată solară „morişcă" (fig. 4/ 1 ). Ca şi în cazul altor
cahle, şi acestea se pot data, datorită tipului de pastă şi culori i de smalţ, în a doua
j umătate a secolului XV 66 .
Din zona I RC provine un fragment de cahlă smălţuită în verde, care se
încadrează în varianta IX 8 a. Chenarul este decorat pe părţile laterale cu un vrej cu
frunze puternic stilizate. In câmp, trese obl ice şi ovoidale, compuse din benzi de
linii, susţin o stea cu raze numeroase (fig. 5 / 1 ).
Din grupul de locuinţe de pe latura de nord a Curţi i domneşti, locuinţe
distruse în urma incendiului din vara anului 1 476, provin câteva cahle care se
încadrează în varianta IX A b, nesmălţuite, cu decor geometric. Câmpul cahlei a
fost divizat în două registre: în cel superior se află o rozasă, având în centru o
floare cu şase petale, iar în cel inferior se găsesc grupate patru deschideri
dreptunghiulare terminate cu arce ogivale67 (fig. 5/4).
Din secolul a XVII datează unele cahle nesmălţuite, cu decor geometric,
descoperite la mănăstirea Zamca68 , Ş ipot, dar şi la Cetatea de scaun 69 şi Curtea
domnească. Aceste cahle se încadrează în subtipul IX C şi sunt decorate cu motive
geometrice. Unele cahle au în câmp o cruce încadrată de dreptunghiuri, în care se
găsesc linii frânte, curbe, triunghiuri 7 0 (fig. 5/3). Pe alte cahle, în câmp, se găsesc
linii curbe, sugerând un semn de întrebare, mărginite de un chenar format din l inii
frânte 7 1 (fig. 6/2).
Din punctul de vedere al ornamenticii, o altă mare grupă o formează cahlele
decorate cu motive vegetale.
Din deceniul nouă al veacului XV datează cahle aparţinând tipului IX,
varianta A c, ornamentate în tehnicile sgrajjito şi champleve, acoperite cu smalţ
verde în mai multe nuanţe, cele mai reprezentative piese fi ind descoperite în „casa
65 Măriora N icorescu, op.cit. p. 320.

.
66 Rica Popescu, Catalogul cahlelor din secolul al XV-iea de la Curţile Domneşti " - Vaslui.
„
I. în ActaMM. I I I-IV, 1 98 1 - 1 982, p. 1 1 1 - 1 1 3 , fig. 1 - 1 2 .

67 /bidm, p. 1 1 3, fig. 1 3/2 .
68 8. Mitrea et alii, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului, în SCIV. 6, 1 955, 3-4, fig. 38.
69 K. A . Romstorfer, op. cit. p i . VII.
7 0 Paraschiva-Victoria 8atariuc, Motive decorative în ceramica ornamentală din secolul
al XVII -lea de la Curtea Domnească - Suceava. în Suceava, V I I I . 1 98 1 , p. 1 1 5 , pi. 313.

7 1 8 . M itrea et alii, op. cit. fig. 3 8 .
72
domniei" de pe Câmpul Şanţurilor . Pe teritoriul oraşului Suceava au fost găsite
câteva fragmente la Curtea domnească şi în complexul din curtea bisericii Sfântul
Nicolae, ornamentate cu palmete şi semipalmete cu lobii rotunj iţi.
O gamă variată de motive vegetale se întâlneşte pe cahlele ce se încadrează
subtipului IX C, datând din secolele XVI-XVII, descoperite pe întreg teritoriul oraşului
73 74 75
Suceava, dar şi la mănăstirea Zamca , Cetatea de scaun sau Curtea domnească .
Cahlele sunt atât nesmălţuite - cele mai numeroase în oraş - , cât şi acoperite
cu smalţ verde, galben, brun, precum şi într-o combinaţie de culori întâlnită pe
cahlele polono-lituaniene: alb, galben sulf, verde de peruzea, albastru ultra-marin şi
albastru caeruleum 7 6 .
Cel mai frecvent motiv întâlnit îl formează frunza de acant, care va cunoaşte
în tratare mai multe variante, fiind reprezentată mai mult ori mai puţin crestată.
Cahlele au câmpul încadrat de un chenar format dintr-o baghetă în relief. Î n centru
se află un buton din care pleacă patru frunze de acant dispuse în cruce, pe
diagonala cahlei găsindu-se câte o frunză foarte adânc crestată pe partea interioară,
cu aspect dantelat, diagonală ce se termină cu un mugure 7 7 (fig. 6/4 ). Cea mai
frecventă variantă a acestui motiv decorativ are frunzele mai puţin crestate, iar
diagonala se termină cu un boboc de floare triunghiular (fig. 6/3).
Î n zona Ş ipot, ca şi în interiorul construcţiei din secolul XVII de pe strada
7
Petru Rareş, considerată a fi „bolniţa" zidită de mitropolitul Anastasie Crimca 8 , au
fost descoperite cahle aparţinând subtipului IX C , atât smălţuite, cât şi acoperite cu
smalţ galben cu vrâste verzi. Î n câmp, o vază în care sunt aşezate simetric
79
albăstrele şi lalele. Vaza este încadrată de câte un lujer de clopoţei (fig. 7/5).
Pe unele cahle găsite la mănăstirea Zamca80 , elemente de decor vegetal se
împletesc cu elemente geometrice. Astfel, pe cahle nesmălţuite, se află un chenar
compus din două linii frânte care se continuă cu câte două linii curbe, ce încadrează
două volute formate din frunze crestate, susţinând o floare. Chenarul liniar este
încadrat, la rândul său, de volute mici (fig. 61 1 ).
O altă grupă de motive decorative întâlnite pe cahle o constitu ie cea a
elementelor zoomorfe, folosite cu precădere în secolul XV, secolele următoare
72 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit. p. 57-82, fig. 36-68.

73 B. Mitrea et alii, op.cit. . fig. 3 8 .
7 4 K. A. Romstorfer, op. cit. fi g . 73/b-h; 76/w.
75 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p. 1 1 2. pi. 2 .
7 6 Eugenia Neamţu, Ceramica decorativă polono-lituaniană de la Curtea Domnească din laşi.
în SC I V. 2 1 , 1 970, 4, p. 697-702, fig. 1

77 A l . Andronic, Eugenia Neamţu şi M. Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnea.1ni
din laşi, în ArhMold, V, p. 247-248, fig. 54-5 5 .

7 8 E. I . Emandi, M . Şt. Ceauşu, Contribuţii de morfologie urbană la rnnoaşterea istoriei
oraşului Suceava. 1388- 1 988, în „Suceava", XV. 1 988, p. 1 56.

79 Cahle asemănătore au fost descoperite la Curtea Domnească din Piatra Neamt (C. Matasă.
Şantiernl arheologic Piatra Neamţ. in SCIV. 6, 1 955, 3--4, p. 829, tig. 8) şi la Baia ( Eugen ia Neamţu.
V. Neamţu, Stela Cheptea, op. cit .. voi. I, Iaşi, 1 980, p. 1 1 3 ).
8 0 B. Mitrea et alii, op. cit. . fig. 38.
fiind caracterizate mai ales prin predi lecţia arătată pentru ornamentele geometric şi
vegetal.
Animalele reprezentate pe cahlele decorate cu motive zoomorfe pot fi
cuprinse în două grupe: animale reale şi animale fantastice.
Dintre animalele reale, cel mai frecvent reprezentat pe cahle a fost leul şi
descoperiri făcute în locuinţele de pe strada Dimitrie Dan 8 1 şi Petru Rareş 82 , dar şi
la Cetatea de scaun 83 , Curtea domnească84 , „casa domniei"85 şi casa din zona „B" 86
de pe Câmpul Şanţurilor vorbesc despre preferinţa arătată acestui subiect decorativ.
Este vorba de o cahlă aparţinând tipului VIII, cu variantele B a - cu faţa plină şi
decor în relief - şi B b - cu decor traforat. Se întâlnesc piese nesmălţuite - cele mai
frecvente -, acoperite cu angobă alb-gălbuie, ca şi smălţuite în verde sau cu smalţ
incolor vrâstat cu verde. În câmp a fost reprezentat un leu rampant cu o coamă
bogată, care-i acoperă până la jumătate corpul zvelt, cu botul căscat, labele
terminate cu gheare puternice. Coada lungă şi arcuită urcă deasupra spatelui, are
colţul superior stâng al cahlei (fig. 7 /4 ) . Prezenţa acestui motiv decorativ în

ramificaţii cu aspect vegetal şi se termină printr-o floare sti lizată, care umple întreg
compoziţia sobei din „casa domniei" permite datarea cahlei în d eceniul nouă al
secolului XV 8 7 •
Din secolul XVII datează o altă reprezentare a „regelui animalelor" pe o
cahlă nesmălţuită, fragmentară 88 . Într-un chenar compus din „dinţi de fierăstrău"
este figurat un leu passant cu corpul mai mic decât în cazul cahlelor descrise mai sus,
capul nediferenţiat de trup, coama redată sub forma unor şiruri paralele, ce amintesc
crestături le în lemn, labele rotunde, fără gheare, iar coada, remarcabil de lungă, se
răsuceşte în spirală în jurul piciorului stâng şi se termină cu un pămătuf. Este o
reprezentare a ceea ce se numeşte un leu de tip oriental, cu aspect canin (fig. 91 1 ) .
Din curtea bisericii Sfântul Nicolae, provine un fragment de cahlă pe care
se vadă limba, arcuită ( fig. 71 1 ) . Este o reprezentare deocamdată singulară pe

este redat un urs masiv, cu corpul robust, gheare puternice, botul căscat lăsând să i
cahlele din Moldova 8 9 .

Un alt animal real figurat pe cahle este cerbul. În grupul de l ocuinţe de pe
latura de nord a Curţii domneşti, distruse de incendiul din anul 1 476, au fost găsite
cahle lucrate dintr-o pastă cu mult nisip, aspră la pipăit, nesmălţuite, care aparţin
81 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, op. cit. , p. 48.

82
M. O. Matei şi E . Emandi, O casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceava. în
SCIV A 28, 1 977, 4, p. 57 1 .
83 K. A . Romstorfer, op. cit. fig. 76/u şi pi. V.
8 � Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramica ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la
Curtea Domnească din Suceava. în „Suceava", X , 1 983, p. 248.

85 R . Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. p. AS. fig. 26.
8 6 I . Nestor et al ii, op. cit, fig. 6/4.
87 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit, p. 2 7-29.
88 R. Gassauer, op. cit, p. 1 6 1 , fig. 3 7 .

8
9 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle decorate cu motive zoomorfe descoperite în Moldova,
comunicare prezentată la sesiunea Institutului de Arheologie, Iaşi, 29 mai 1 99 1 .
subtipului VIII A. În câmp este reprezentat un cerb cu corpul suplu, coame rămuroase,
păşind lent spre dreapta, încadrat de câte un copac redat schematic, poate un brad90
(fig. 8/2).
În construcţia de pe strada Petru Rareş, considerată a fi bolniţa ctitorită de
Anastasie Crimca, au fost descoperite două fragmente de cahle nesmălţuite,
încadrându-se subtipului IX C, datând din secolul XVII. Pe un fragment este figurată
o pasăre cu picioare lungi şi subţiri, corp masiv şi o coadă lungă, probabil un păun
(fig. 7/3), iar pe cealaltă este redat un lup (?), alergând, cu botul căscat (fig. 7/2).
Pe alte cahle au fost înfăţişate animale fantastice.
Unul dintre animalele fantastice redate pe cahle este Manticora, monstrul
mâncător de oameni din scrierile lui Ctesias, care apare reprezentat în două tratări
diferite. Cahle şi fragmente de cahle care se încadrează în prima tratare, aparţinând
variantei VIII B a, au fost descoperite în grupul de locuinţe de pe latura de nord a
Curţii domneşti, distruse în incendiul din anul 1 476 91 , şi la Cetatea de scaun 92 . Aici
monstrul a fost figurat cu trup de felină, aripi ca nişte arce de cerc, cap antropomorf
cu părul strâns într-o coadă (?), încoronat cu o coroană cu trei fleuroni, totul
încadrat de vrejuri stilizate (fig. 8/4). Cea de a doua tratare , asemănătoare până la
identitate cu reprezentările de pe discuri le ornamentale de la Hârlău, Popăuţi,
Bălineşti sau Sfântul Nicolae din Dorohoi 9 3 , este documentată de cahle descoperite
în locuinţele de orăşeni de pe străzile Dimitrie Dan 94 şi Petru Rareş 95 , dar şi în
„casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor96 . Cahlele aparţin variantei VIII B a şi se
cunosc exemplare nesmălţuite, acoperite cu angobă alb-gălbuie, cât şi acoperite cu
smalţ incolor cu vrâste de culoare verde. În câmp a fost reprezentat un patruped
păşind spre dreapta, cu trup de taur cu atribute virile, aripi mari, cap antropomorf
încoronat, redat cu corpul din profi l, iar capul şi aripile frontal. Capul şi aripile se
remarcă prin minuţia cu care au fost desenate: capul încoronat cu o coroană regală
cu cinci fleuroni, cu faţa ovală, prelungă, pomeţii proeminenţi , încadrată de firele
de păr care o înconjoară ca nişte raze, iar aripile, mari, cu p enele individualizate.
Coada, arcuită, se termină cu un nod cu trei ramificaţi i. ln partea superioară a
cahlei, în dreptul aripii stângi, este desenată o semilună culcată străbătută de coada
unei securi duble, iar în partea inferioară se află o floare cu lujer lung şi câteva
frunze dispuse în evantai ( fig. 8/3 ). Existenţa acestui motiv decorativ în compoziţia
permit datarea acestui tip de piesă în ultimele două decenii ale secolului XV.
sobei din „casa domniei" ca şi prezenţa aceleiaşi reprezentări pe discurile ornamentale,
90 M . D. Matei, E. I . Emandi. Cetatea de Scaun şi Curtea domneascâ din Suceara. Bucureşti.

1 988. fi î . 2 5 .
9 lh idem p. 1 44. fig. 2 5 .
91 Eadem, Decorul ceramic al monumentelor din Jfoldom medie1·alâ (Secolele XIV XU/). in
.
9 2 Paraschiva-Victoria Batariuc. Catalogul colecţiei Romstorler - ceramica 111onume11tală. i n ms.
SCIA. AP.42. 1 995, p. 3- 1 7.

94 Paraschiva-Victoria Batariuc. M . Andronic, op. cit. p. 48.
9 5 M . D. Matei. E. Emandi. O cusă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceai'(/, in SCIV A.
28. 1 977. 4. p. 569, fig. 9/ 1 .

% R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit. p. 5 1 . fig. 27. 29.
Din aceeaşi grupă de locuinţe de pe latura nordică a Curţii domneşti, distruse

în urma incendiului din anul 1 476, provine o altă cahlă, nesmălţuită, care aparţine
tipului IX, varianta A a. În câmp a fost reprezentat un Grifon cu trup de felină, aripi
redate sub forma unui fascicul de linii curbe paralele între ele, cu gheare puternice,
cap de lup cu urechi ciul ite şi o coadă cu aspect vegetal 97 (fig. 9/2).
Pe cahle nesmălţuite, aparţinând tipului VIII, varianta B a, descoperite la
Şipot, în zona ILB şi în curtea bisericii Sfânta Cruce din Pătrăuţi, a fost figurat un
animal cu trup de pasăre, cu gheare puternice, cap încoronat, posibil un
basilisc 9 8 (fig. 81 1 ).
O grupă de cahle descoperite la Suceava prezintă, se pare, i lustrarea unor
povestiri moralizatoare ori cu înţeles simbolic. Astfel, pe o cahlă de tipul VIII,
varianta B a, nesmălţuită, găsită în zona străzi i Mihai Viteazu l 99 , un leu rampant cu
corpul zvelt şi coama bogată, este „atacat" de un mic animal diform, cu o coadă cu
aspect vegetal, care ţine în labe o lance îndreptată spre leu ( fig. 1 0/3 ). Această
cahlă datează de la sfârşitul secolului XV. Din secolul XVII datează un fragment
de cahlă, încadrându-se subtipului IX C, nesmălţuit, descoperit în perimetrul străzi i
Petru Rareş, unde u n leu masiv calcă î n picioare un balaur 1 00 (fig. 1 01 1 ) Ştiind că.
în simbolistica medievală leul este asimilat lui Iisus Hristos, fi ind în acelaşi timp
considerat ca o personificare a curajului şi devotamentului, micile animale
terifiante, reptilele, pot fi interpretate drept întruchipări ale viciilor sau forţelor
infernale, învinse de reprezentarea binelui 1 01 •
Numeroase cahle şi fragmente de cahle, executate în tehnici diferite şi
decorate cu motive zoomorfe, descoperite la Suceava, ne vorbesc despre preferinţa
arătată pentru aceste motive ornamentale. Preferinţa arătată decorului zoomorf îşi
are originea în gândirea medievală. Natura - animale, flori, pietre preţioase - ca şi
istoria sacră sunt mari le domenii ale simbolismului medieval. A nimalele reale ca şi
cele fantastice, în lumina Physiologului şi a Bestiarii/or, aj ung să simbolizeze
unele virtuţi creştine, dar mai ales viciile şi forţele infernale. Pe de altă parte,
animalele exotice, făpturile legendare sau monstruoase satisfac gustul omului
medieval pentru necunoscut, pentru ţinuturile ireale, plăsmuite, care înregistrau
imaginea lumii cunoscute 1 02 • Din marea categorie a cahlelor cu decor figurativ, o
grupă distinctă - dar nu prea numeroasă - o constituie cele ornamentate cu
reprezentări zoomorfe, inspirate cu probabilitate de opere literare - fabule şi/sau
poveşti cu animale.
În grupul de locuinţe distruse în urma incendiului provocat de asediul turcesc
din vara anului I 4 76, locuinţe peste care s-a construit apoi zidul de nord al Curţii
9 7 M . D. Matei, E. I . Emandi , Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Suceava. Bucureşti,
1 988, p. 1 44. fig. 2 5 .

9 8 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle decorate c u motive zoomorfe descoperite î'n Moldova.
comunicare prezentată la sesiunea Institutului de Arheologie, laşi, 29 mai 1 99 1 .

99 Mărioara Ni corescu, op. cit, p. 323, fi g. 5/2; 6.
i ou
p arase h 1va- v·1ctona B atanuc, op.cit.
. . .
101
L . Reau, L 'iconographie de /'art chretien. Paris, 1 95 5 . voi. I. p. 88.
1 02
Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit.
domneşti 1 03 , într-un complex de pe strada Mitropolit Dosoftei şi la Cetatea de scaun

au fost descoperite câteva fragmente de cahle aparţinând tipului VIII, varianta B a,
nesmălţuite şi smălţuite în verde, decorate cu o reprezentare mai puţin întâlnită în
Moldova. Într-un decor vegetal, probabil o pădure sau o luncă, decor indicat de
câţiva copaci cu coroane rotunde şi conice, o vulpe-călugăr sprij inită într-un toiag
şi ţinând rozariul, îmbrăcată cu o rasă din a cărei glugă lăsată pe spate îşi iţesc
capetele două gâşte, plasată în faţa unui lutrin pe care este deschisă o carte groasă,
predică unor gâşte pline de evlavie, adunate într-un ţarc rotund (fig. I 0/2).
De la sfârşitul veacului XV datează mai multe cahle şi fragmente de cahle
descoperite în locuinţele de pe străzile Dimitrie Dan 1 04 , Petru Rareş 1 05 , Nicolae
.
· · " 1 06 ş1· •m casa d m
B�1a cescu, precum ş1· m „casa domme1 zona „B" 107 d e pe c ampu
· 1
•
Şanţurilor. Sunt cahle de tipul VIII, varianta B a, nesmălţuite, cele mai frecvente,
dar şi acoperite cu angobă alb-gălbuie sau smalţ verde. În câmp, fără niciun alt
element, un cerb masiv, cu coame rămuroase, păşeşte lent spre stânga. La gât are o
zgardă din verigi de mari dimensiuni, de care este prins un văl, purtat de vânt, ale
cărui capete îi depăşesc trupul (fig. I 0/4). Vălul şi mai ales zgarda ne determină să
avansăm ipoteza că ne găsim în faţa ilustrării pe cahle a unei poveşti cunoscute din
culegerea fraţilor Grimm despre cei doi fraţi orfani, dintre care băiatul, bând din
urma unui cerb, se transformă şi el în cerb. Sora tânărului-cerb îi prinde de gât
legătoarea de aur a ciorapului, prinţul cerb fiind salvat datorită devotamentului
acestei surori, devenită între timp soţia unui rege 1 08 .
Cahlele decorate cu subiecte inspirate de fabule şi poveşti cu animale
descoperite în medii diverse - locuinţe de orăşeni, cetăţi, curţi domneşti - chiar
dacă nu sunt deosebit de numeroase, atestă răspândirea acestor motive
ornamentale, dar în acelaşi timp ne sugerează că în Moldova evului mediu această
literatură moralizatoare era gustată şi înţeleasă.
Cahlele decorate cu subiecte religioase - teme bibl ice, hagiografice - sunt
deosebit de numeroase, cunoscând diferite variante.
Dintre temele hagiografice, cel mai des întâlnit motiv decorati v îl constituie
momentul uciderii balaurului de către Sfântul Gheorghe, patronul de pretutindeni al
cavalerilor, ceea ce vorbeşte despre preferinţa arătată acestui subiect, încărcat de
valenţe simbolice: lupta victorioasă dintre sfânt şi balaur sem ni ficând şi înfruntarea
biruitoare a bisericii împotriva necredinţei şi a necredincioşi lor 1 09 •
i o.i
M . O. Matei, E. I. Emandi . op. cit. p. 1 44; Em. I. Emandi, M . Şt. Ceauşu, op. cit. fig.50/2;
Paraschiva-Victoria Batariuc, Motive decorati1·e de inspira(ie pe cahle din secolele XV- XVI
descoperile în Moldova. în AT. V, 1 995, fig. I / I .
1 114 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, op.cit„ p. 48
1 05
M . O. Matei şi E. Emandi, O lornin(ă de orâşean din secolul al XV-iea de la Suceava. în
SCIVA. 28, 1 977, 4, p. 570, fig. 8/1 .
1 0�
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. p. 48. fig. 25.
1 07 Inedite. în colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava.
Fraţii Grimm. Pm·eşti alese. Bucureşti, 1 960, p. 229-238 şi Paraschiva-Victoria Batariuc.

ui�
op. cil
09
1 L. Reau. op. cit. voi . I I I/l i , Paris. 1 958. p. 572-573.
Din grupul de locuinţe distruse în incendiul din anul 1 4 76, peste care s-a
construit zidul nordic al Curţii domneşti, provin câteva cahle şi fragmente de cahle,
de tipul VIIl,varianta B a, nesmălţuite, decorate cu două tratări iconografice
distincte ale legendei Sfântului Gheorghe. În cazul primei variante, în câmp,
sfântul, reprezentat ecvestru, cu faţa aproape dreptunghiulară, purtând un coif
ascuţit, îmbrăcat cu o tunică cu falduri dese şi strânsă în tal ie cu o centură, are
pantofi cu vârful ascuţit şi pinteni cu duriţa rotundă. Sfântul ţine cu o mână lancea,
iar cu cealaltă frâul . Calul, desenat stângaci , cu coama învolb urată, neavând altă
piesă de harnaşament decât frâul, păşeşte spre dreapta. În partea inferioară a cahlei,
balaurul este înfăţişat cu un corp cilindric, striat de dungi oblice care sugerează
solzi i, cu labele terminate cu gheare şi capul prelung, cu botul căscat, străpuns de
lance. În partea dreaptă a cahlei, în picioare, prinţesa, îmbrăcată într-o rochie cu
falduri şi strânsă în talie cu un cordon, poartă pe cap o coroană cu numeroşi
fleuroni . În stânga, în spatele sfântului, o construcţie rectangulară, cetatea pustiită
de monstru 1 1 0( fig. l 1 /2 )
Cea d e a doua variantă a temei Sfântului Gheorghe prezentă î n l ocuinţele de
pe latura de nord a Curţii domneşti, distruse în anul 1 4 76, a mai fost descop erită în
casa din zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor 1 1 1 , la Şipot şi în zona IRC. Intreaga
compoziţie degajă un aer de stângăcie. Sfântul, care apare cu părul lung şi drept,
este îmbrăcat cu o tunică strânsă în talie cu o centură. Calul, de proporţii corecte,
are o mişcare nefirească, amintind caii de lemn. Balaurul, care ocupă partea
inferioară a cahlei, are un corp segmentat, cu aripile strânse pe spate, amintind o
insectă apocaliptică, al cărei bot, căscat, este străpuns de lance. În stânga, sus,
aflate într-un chenar ce indică o cetate, privesc două personaj e încoronate - regele
şi regina din cetatea Berythului, părinţii prinţesei . În dreapta, îmbrăcată într-o
rochie cu falduri, purtând peste părul lung revărsat pe umeri o coroană, este
prinţesa salvată de sfânt (fig. 1 1 /3 ). Descoperită în grupul de locuinţe de pe latura
de nord a Curţii domneşti, distruse în incendiul din anul 1 476, această variantă,
care se dovedeşte a fi una din cele mai timpurii reprezentări ale povestirii despre
Sfântul Gheorghe de la Suceava, a fost uti lizată până la sfârşitul secolului XV,
după cum o atestă prezenţa sa în casa din zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor 1 1 2 •
În locuinţele de orăşeni de pe străzi le Dimitrie Dan 1 1 3 şi Petru Rareş 1 14 , dar şi
la Cetatea de scaun 1 1 5 şi „casa domniei" 1 1 6 au fost descoperite cahle şi fragmente de
1 1 0 M . D. Matei, E . I . Emandi . Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Suceava, Bucureşti,

1 988, fig. 27; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu Sfântul Gheorghe descoperite la Suceava, în
SCIA, A P, , 39, 1 992, p. 34, fig. I / I .
1 1 1 I . Nestor et al ii, op. cit. , fig. 6/3 . Cahle asemănătoare au fost descoperite în locuinţa L I V de
la Baia, cf. Lia Bătrâna şi A. Bătrâna, op. cit. , p. 1 56, 1 6 1 , fig. 8.
1 12 .. .
I . N estor et a 1 1 1 , op. cit. , p. 604 .
1 1 3 Paraschia-Victoria Batariuc, M : Andronic, op. cit., p. 48.
1 1 � M. D. Matei şi Em. Emandi, O casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceava, în
SCIVA, 28, 1 977, 4, p. 568-569, fig. 8/2 .
1 1 5 K. A . Romstorfer, op. cit, p. 79. fig. 75/q; pi. V.
1 1 6 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op.cit., p. 46-47, fig. 23 şi p. 88, fig. 7 3 .
cahle aparţinând tipului VIII, varianta B a şi B b. Se cunosc exemplare nesmălţuite,

acoperite cu angobă alb-gălbuie, ca şi exemplare acoperite cu smalţ verde ori smalţ
incolor cu pete verzi. În câmp, în prim plan, sfântul, ecvestru, în luptă cu balaurul.
Sfântul are faţa ovală, cu pomeţii şi bărbia proeminente, părul scurt şi ondulat, şi
este îmbrăcat cu o platoşă carenată, jambiere de metal cu înche ietura genunchiului
marcată, pantofi de fier cu vârful ascuţit (solerets a la Poulaine) şi pinteni cu tija
lungă, ţinând în mâna dreaptă frâul şi în cea stângă lancea. Toată partea inferioară a
cahlei este ocupată de balaur, redat sub forma unei şopârle uriaşe cu corpul acoperit
de striuri oblice ce reprezintă solzii, cu botul căscat lăsând să se vadă un şir de dinţi
ascuţiţi, gura fiind străpunsă, fără un efort vizibil, de lancea cu care sfântul îl
ţintuieşte. Calul, robust, corect desenat, este redat în mişcare spre stânga, călcând
în picioare balaurul. În partea superioară stângă a cahlei, un personaj feminin
îngenuncheat, cu mâinile împreunate în rugăciune, este prinţesa care urma să fie
devorată de monstru, iar în dreapta, în spatele unui zid crenelat, două personaj e
încoronate, regele şi regina d i n cetatea pustiită d e balaur - părinţii fetei salvate de
sfânt ( fig. 1 1 /4). Prezenţa acestui motiv decorativ în compoziţia sobei din „casa
domniei" permite încadrarea sa cronologică în deceniul nouă al secolului XV.
De la Şipot şi din zona străzii 6 Noiembrie 1 1 7 provine o variantă a acestui
motiv decorativ la care amănuntele au fost mult simplificate, tratate stângaci,
degajând un aer naiv, posibil produsul unui atelier periferic ( fig. 1 1 / 1 ).
Secolul XVII va cunoaşte alte tratări ale legendei Sfântului Gh eorghe. Astfel,
din zona străzii Nicolae Bălcescu nr. 1 1 1 8 , provine un fragment de cahlă, smălţuit în
verde, ce se încadrează în subtipul IX C. În câmp este figurat Sfăntul Gheorghe ecvestru.
Sfântul poartă un pieptar din plăci metalice, are la brâu o sabie cu lama curbă, iar la
picioare pinteni . Calul, redat schematic, păşeşte spre dreapta, călcând în picioare
balaurul, cu un corp umflat, coada filiformă, încolăcită, cu aripi sugerate de nişte
nervuri şi având un cap cu urechi ascuţite, cu un bot ca un cioc de raţă ( fig. 1 2/ 1 ).
Din secolul XVII datează şi alte fragmente decorate cu legenda Sfântu lui
Gheorghe, descoperite pe întreg teritoriul oraşului Suceava, dar dimensiunile
reduse ale acestor piese fac imposibilă reconstituirea schemei ornamentale.
O altă temă hagiografică, care se cristal izează în secolul XV este legenda
Sfântului Hubertus, episcop de Liege 1 1 9 •
De Ia Şipot, din curtea Hanului domnesc, dar şi de la Curtea domnească 1 �0 •
provin cahle şi fragmente de cahle, de tipul IX, varianta B a, cu faţa încadrată de un
chenar dispus oblic faţă de câmp, decorat cu o baghetă pe care se înfăşoară un vrej
cu frunze lanceolate . În câmp, în fundal, în stânga, un castel cu ziduri crenelate, în
dreapta, copaci cu coroane rotunde şi Sfântul Hubertus, în veşminte preoţeşti,
aureolat, plasat în faţa intrării unei biserici . În prim plan, un cerb cu trupul robust,
în salt spre dreapta, purtând între coarnele rămuroase crucea ( fig . 1 2/3 ). Prezenţa
1 17 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p. 3 6 fig. 21 1 .

,
/ IX lhidem.p. 37-38, fig. 212.

1 1 9 L. Reau, op. cit. p. 659-66 1 .
1 � 0 B. Mitrea et alii, op. cit, fig. 30.
chenarului decorat cu baghete şi vrejuri, dispus oblic faţă de câmpul cahlei, permite
datarea acestei piese şi implicit a motivului decorativ în j urul ani lor 1 490- 1 500 1 2 1 •
Neţinându-se cont de iconografia reprezentării , aceasta a fost considerată recent „o
presupusă imagine a zonei curţii domneşti din Suceava redată pe o cahlă din
secolul al XV -lea" 1 22 .
La Şipot 12 3 , în complexul din curtea bisericii Sfântul Nicolae 124 , în casa din
zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor 1 2 5 , au fost descoperite cahle şi fragmente de
cahle nesmălţuite,care se încadrează în tipul VIII, varianta B a, datate la sfârşitul
secolului XV şi aa începutul celui următor 1 2 6 . În câmp, o femeie nudă este ţinută de
fiecare mână de câte un bărbat, ambi i fiind îmbrăcaţi cu o tunică strânsă în talie,
pantaloni pe picior şi pantofi cu vârful ascuţit solerets a la Poulaine (fig. 1 2/2).
-
Considerăm scena ca o ilustrare a povestirii despre virtuoasa Susana şi cei doi

bătrâni . Dacă interpretarea noastră este corectă, avem de-a face cu o scenă inspirată
de Vechiul Testament, mai precis de cartea proorocului Daniil.
Dintre legendele ciclului evanghelic, avem i lustrate pe cahle câteva teme.
Pe câteva fragmente de cahle aparţinând tipului, IX varianta A a, descoperite
în câteva locuinţe din zona de nord-est a Curţii domneşti 1 27 , la Curtea domnească 128
şi la Cetatea de scaun 129 , este reprezentată scena Bunei Vestiri. Se întâlnesc cahle
nesmălţuite, dar şi acoperite cu angobă alb-roşietică. În centru, în faţa unui lutrin pe
care se află o carte deschisă, este figurată Maria, aureolată, în picioare, cu braţele
încrucişate pe piept. În stânga, arhanghelul Gavrii l , îngenuncheat, îmbrăcat cu o
haină simplă, cu multe falduri agitate, are în mâna dreaptă o filacteră, iar în cea
stângă floarea de crin. Din colţul superior stâng, unde este figurat Dumnezeu -
Tatăl, coboară, pe un fascicul de raze un copil gol ce ţine în mâini o cruce - aluzie
la Întrupare ( fig. 1 2/4 ). Cahle asemănătoare au fost descoperite şi în locuinţa L 9 de
la Baia, datată în prima jumătate a secolului XV şi distrusă de incendiul din anul
1 467 1 30 . Cahlele de la Suceava, prin caracteristicile lor tehnice: pasta cu mult nisip,
aspră la pipăit, omogenă, acoperită cu angobă alb-roşietică, ca şi grosimea plăcii cu
decor, pot fi datate în a doua jumătate a secolului XV.
2
Mittelater bis zum Ausgang des Klassizismus. Graz, 1 969, fig., 1 06- 1 1 1 .
22
1 Em. I . Emandi, Imaginea prin călători a capitalei Moldovei - Suceava, în „Europa X X I",
l aşi. 1-1 1, 1 992- 1 993, p. 79.
2
1 3 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle decorate cu subiecte religioase descoperite în
Moldova. în AT, I V, 1 994, p. 1 1 7- 1 1 8, fig. 1 1 1 .
12� Ibidem, p. 1 1 7- 1 1 8.
2
1 5 I.Nestor et al ii, op. cit, fig. 6/ 1 .
126
Ibidem. p. 604.
2
1 7 Gh. Diaconu, Observaţii cu privire la urmele vechiului târg al Sucevei în vremea marilor
asedii otomane şi polone din veacul al XV-iea, în S M I M. l . 1 956, p. 276. nota 3 .

1 28
Inedite, în colecţiile M uzeului Bucovinei, Suceava.
1 29
K. A . Romstorfer, op. cit, pi. V; R. Gassauer, op. cit. p. 1 6 1 , fi g . 25; Paraschiva-Victoria
Batariuc, op. cit, p. 1 1 8, fig. 2/2 .
1 30
Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op. cit, voi. l i . p. 242, fig. 1 07/5 .
T
Din zona Ş ot, din complexul din curtea bisericii Sfăntul Nicolae 1 3 1 şi de la
Cetatea de scaun 1 3 , provin câteva fragmente de cahle, aparţinând tipului IX, varianta A
a, cunoscându-se exemplare nesmălţuite, dar şi acoperite cu smalţ verde sau brun
auriu. Pe aceste fragmente este reprezentată Fecioara Maria, în glorie, cu Pruncul Iisus
în braţe. Într-un decor arhitectural sugerat de un portal în arc în acoladă, susţinut de
coloane cu nişe şi de linii care se întretaie desenând plăci pavimentare într-o timidă
încercare de redare a perspectivei, Fecioara, tronând, îmbrăcată cu o amplă rochie
cu multe falduri, încoronată, aureolată, îl ţine pe genunchi pe Pruncul Iisus, reprezentat
gol, aureolat, întinzând mâinile spre mărul oferit de mama Sa ( fig. 1 3/4 ).
Legate strict de ciclul hristologic avem câteva fragmente de cahle pe care a
fost ilustrat un moment din Închinarea magilor. Astfel de fragmente au fost
descor erite în complexul din curtea bisericii Sfântul Nicolae 1 33 şi la Cetatea de
scaun 34 . Este vorba de fragmente de cahle aparţinând tipului IX, varia_nta A a,
cunoscându-se atât exemplare nesmălţuite, şi acoperite cu smalţ verde. In partea
dreaptă a cahlei, un scutier îmbrăcat cu o tunică c"u glugă struneşte un cal minuţios
desenat, în mişcare tumultoasă spre dreapta. In stânga, în prim-plan, Magul
Melchior, îngenuncheat, îmbrăcat cu o tunică peste care poartă o mantie fără
mâneci, amplă, solerets cu pinteni cu tija lungă, având la p icioare o coroană cu
mulţi fleuroni, oferă cutia cu aurul destinat Pruncului Divin 1 5 (fig. 1 3/2). Prezenţa
scutierului, în plin efort, strunind calul, conferă imaginii caracterul unei scene de
gen, ceea ce a şi făcut să fie interpretată ca ilustrând un moment din viaţa de curte,
cu reprezentarea unui voievod m. Complexul din curtea bisericii Sfântul Nicolae se
datează la sfârşitul secolului XV şi la începutul celui următor, perioadă când au fost
utilizate şi cahlele amintite.
De la Şipot, din zona străzii Petru Rareş şi din curtea bisericii Sfântul Nicolae,
provin câteva fragmente de cahle pe care a fost figurat boul înaripat - simbolul Stăntului
Evanghelist Luca. Fragmentele, de mici dimensiuni , nu lasă să se întregească scena
reprezentată (fig. 1 3/ 1 ). Presupunem că ne găsim în faţa unor fragmente de cahle
asemănătoare, dar nu identice, cu cele din soba de la Hohensalzburg, reprezentând,
( pass10nswappen) 1 3 7 .
într-un scut încadrat de simbolurile Evangheliştilor, instrumentele Patimi lor
.
Din secolul XVII datează cahle şi fragmente de cahle, aparţinând subtipului

.
Ix C , descopente -m zona ILB 1 3 8 , Cetatea de scaun 1 39 , C urtea d omneasca- 1 -10 . Se cunosc
131 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. . p. 1 1 8- 1 1 9, fig. 31 I .

1 3" K. A. Romstorfer. op. cit. . pi. V.
p. 1 22 . fiş - 4/ 1 .
J J 3 Mărioara Nicorescu, op. cit. , p. 32 1 -322, fig. 4/2; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit . .
J J K. A. Romstorfer, op. cit . . pi. VI.

11 5
L. Reau. op. cit. voi. l i , Paris, 1 957, p. 242.
.
J J o Mărioara Nicorescu, op. cit . p. 32 1 ; Al. Andronic, Pro hlem c ref(Titoarc la cultura 11rha11â
.
medievală din secolele XV-XVII din Moldol'a, în „Carpica", X. 1 978, p. 256.

rn Rosemarie Franz, op. cit . p. 59, fig. 1 29.
.
J J M R Gassauer, op. cit.. p. 1 6 1 . 1 62, fig. 27.

iw
K . A. Romstorfer, op. cit p. 79. fig. 76/v.
..
1 40 Paraschiva-Victoria Batariuc. Motii·e decoratii·e în ceramica ornamentalâ din secolul al
XVII-iea de la Curtea Domnească Sucem·a. în „Suceava", VII I 1 98 1 , p. 1 1 9- 1 20. pi. 512.

--
exemplare nesmălţuite, dar şi acoperite cu smalţ verde. Câmpul cahlei este divizat
în două părţi egale de câte două frunze de acant, în fiecare parte se află înscrisă o
jumătate de cvadrilob, în care pluteşte un înger înaripat, drapat într-o haină amplă,
cu falduri agitate, şi susţinând un boboc de trandafir de mari dimensiuni ( fig. 1 3/3 ).
Se întâlnesc şi cahle înguste, de colţ, cu câte un singur înger înaripat 1 4 1 .
Demn de reţinut este faptul că, deşi descoperite într-o ţară ortodoxă, cea mai
mare parte a scenelor cu subiecte inspirate de istoria sacră figurate pe cahle au fost
executate conform gustului occidental, în l imitele iconografiei catolice, ceea ce
indică atât sorgintea lor central-europeană, cât şi faptul că au fost receptate şi
acceptate în Moldova pentru mesajul lor general creştin 142 •
Deosebit de numeroase sunt cahlele decorate cu subiecte inspirate din eposul
cavaleresc şi de viaţa de curte: cavaleri, turnire, vânători, scene de dans, perechi de
îndrăgostiţi.
Dintre cahlele decorate cu subiecte inspirate de eposul cavaleresc, cele mai
numeroase, şi în acelaşi timp, şi cele mai realizate din punct de vedere artistic, se
dovedesc a fi cele cu cavaleri în armură, în atitudine de luptă , în turnir. În diverse
puncte din oraş, precum Şipot, zona Parc, IRC, în curtea Hanului domnesc 14 3 , în
complexul din curtea bisericii Sfântul Nicolae, dar şi Ia Cetatea de scaun 144 şi la
Curtea domnească 1 4 5 au fost descoperite numeroase cahle şi fragmente de cahle,
care se încadrează în tipul IX, variantele 8 a şi 8 b. Se întâlnesc piese nesmălţuite,
piese acoperite cu angobă, dar şi piese smălţuite în verde, galben, brun, cu
diferitele lor nuanţe. Câmpul cahlei a fost încadrat de un chenar lat de 4-5 cm,
dispus obl ic, reprezentat sub forma unei nişe terminate cu o fleşă, nişă care
adăposteşte statuia unui personaj nud ori îmbrăcat cu o tunică strânsă pe corp,
personaj care priveşte spre interiorul cahlei. În câmp, într-un decor arhitectural
gotic sugerat de o faţadă cu ferestre înalte, cu ancadramente ajurate şi un portal
terminat cu un pinaclu ornamentat, se află figurat un cavaler călare, îmbrăcat în
armură, cu coif Bacinet cu panaş, ţinând într-o mână un scut mobilat cu un leu, iar
în cealaltă o lance de turnir, cu vârful tocit - „curtenitoare". Calul, în galop, este
reprezentat respectându-se proporţi i le dintre cap, corp şi membre, cu coama
învolburată de efort, iar frâul şi şaua cu crupiera în reţea au fost desenate cu grija
pentru detalii (fig. 1 4/3 , 4). Cahlele au cavalerul redat în mişcare spre dreapta sau
14 1 R. Gassauer, op. cit., fig. 28.

142 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle decorate cu subiecte religioase descoperite în
Moldova, în AT. IV, 1 994, p . 1 29- 1 3 3 .
1 4 3 Eadem, Cahle din secolul a l XV-iea decorate c u scene inspirate din viaţa cavalerească. în
„Suceava", Xlff-XIV. 1 986- 1 98 7. p. 1 4 7-148, fig. 111,3.
voi. I , Bucureşti, 1 959, p. 728, fig. 683; Corina Nicolescu, Arta în epoca lui Ştefan cel Mare, în voi.
1 44 - K. A. Romstorfer, op. cit.. pi. V; V I ; V. Vătăşianu, Istoria artei feudale î'n ţările române,
Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare. Bucureşti, I 964, p. 3 3 1 , fig. 36.
1 4 5 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramica ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la
Curtea Domnească din Suceava, în „Suceava", X , 1 983, p. 249, p i. 21 1 -2 .

stânga, pentru ca puse în operă, în corpul sobei, faţă în faţă, să sublinieze ideea de
înfruntare 1 46 .
Motivul decorativ al cavalerului în turnir, � lasat într-un decor arhitectural
gotic, a cunoscut o mare difuzare în timp şi spaţiu 47 . Cahlele de la Suceava se pot
data în a doua jumătate a secolului XV şi în primul deceniu al celui următor, mai
precis după anul 1 475, deci după reluarea bunelor relaţi i dintre Ştefan cel Mare şi
Matia Corvin 148 , având ca posibil prototip reprezentările de pe soba cu cavaleri din
palatul de la Pecs al episcopului Emuszt Zsigmond de Csaktomya, realizată în
intervalul 1 498- 1 500 1 49 .
Într-o locuinţă de lângă zidul de nord al Curţii domneşti, distrusă de incendiul
din anul 1 476, a fost descoperit un fragment de cahlă de tipul IX, varianta A a,
acoperit cu smalţ brun-auriu cu pete verzi. Într-un decor având drept fundal o cetate
cu un bastion circular, cu zidul străpuns de ferestre şi acoperişul crenelat, se
găseşte un cavaler călare, îmbrăcat în armură, cu o cască celata cu panaş, ţinând
într-o mână lancea lungă, cu vârful tocit, iar în cealaltă frâu l . Calul, păşind lent spre
stânga, a fost desenat cu minuţiozitate (fig. 1 4/ l ). Demn de notat că fragmente de
cahle pe care este reprezentată cetatea cu bastionul circular au fost descoperite şi la
Şipot, Hanul domnesc şi în curtea bisericii Sfântul Nicolae.
În grupul de locuinţe distruse de incendiul din vara anului 1 476, peste care s-a
construit zidul de nord al Curţii domneşti a fost descoperită o cahlă fragmentară de
tipul VIII, varianta B a, nesmălţuită 15 0 • În prim plan, un personaj călare, cu faţa ovală,
nasul lat, ochii oblici şi o mustaţă cu vârfurile lăsate în jos - „pe oală" -, purtând pe
cap un acoperământ conic şi fiind îmbrăcat cu o tunică cu falduri, strânsă în talie cu o
centură lată, cu pantofi cu vârful ascuţit - solerets a la Poulaine -, ţine în mâini un
arc (?) ori o arbaletă (?) şi o săgeată. Calul, naiv desenat, cu un corp alungit nefiresc,
păşeşte lent spre dreapta. Ca elemente de harnaşament se disting frâul şi şaua arcuită.
In faţa calului, un copac cu ramurile răsfirate. Trăsăturile feţei personajului, ca şi
arma folosită - arcul - par să indice un tătar (fig. 1 4/2).
În construcţia de piatră de lângă biserica Sfântul Ioan Botezătorul ( Biserica
Coconilor), considerată de descoperitori a fi fost reşedinţa primi lor mitropoliţi ai
Moldovei 1 51 , s-au găsit fragmente de cahle încadrându-se subtipului IX c,
nesmălţuite, cât şi acoperite cu smalţ verde. În câmp a fost figurat un personaj
călare, încoronat, ţinând în mâini o lance şi un scut triunghiular, asimetric, decorat
în centru cu un motiv geometric (fig. 1 5/2 ). Caracteristicile tehnice - pasta cu nisip
şi granule de calcar, culoarea de smalţ - ,cât şi cele morfologice, forma piciorului
de montare, rectangular, scurt, permit datarea acestor fragmente în secolul XVII.
1 46
I. Holl. op.cit., fig. 8 1 .
1 47 P. Voit, I. Holl, op. cit. . harta anexă 1 1 .
1 4H
Ş. Papacostea. op. cit„ p. 620.
1 49 I. Holl, op. cit . . p. 296-297, fig. 96.
1 50
M . D. Matei, E. I. Emandi, Cl!tatl!a dl! Scaun şi Curtl!a domnemcâ din Suceam. Bucureşt i .
1 988, p. 1 44, fi g . 25.
1 5 1 M. D. Matei, Em. I. Emandi. Gh. Sion. A avut mitropolitul Iosif un palat. i'n Sucmva. 1i1 secolul
al XIV-iea '! în RMI. 1 993- 1 994, p. 1 02- 1 07; Em. I. Emandi. M. Şt. Ceauşu, op. cir . lig. 39/5; 50/ 1 .
Alături de turnire, o altă ocupaţie favorită a cavalerilor, vânătoarea, va fi şi ea

figurată pe cahle descoperite la Suceava 1 52 .
Din zona I RC provine un fragment de cahlă, aparţinând subtipului IX C,
acoperit cu smalţ verde deschis, pe care este figurat un cavaler călare, purtând pe
pumn un şoim ( fig. 1 6/2). Acest fragment datează din secolul XVII.
Ilustrând fastuoasele ospeţe de la curţile feudale, scenele de dans sunt destul
de frecvente pe cahlele de la Suceava, distingându-se mai multe variante, ce
datează din epoci diferite.
În curtea bisericii Sfânta Cruce 1 53 , a fost descoperită o cahlă nesmălţuită de
tipul VIII, varianta B a. În stânga cahlei, chiar lângă chenar, apare un arbust cu
frunze lanceolate. Lângă arbust, un tânăr - cu faţa ovală, părul buclat, îmbrăcat
într-o tunică închisă cu nasturi, strânsă în talie cu o centură şi terminată cu falduri -
o ţine cu ambele mâini pe fată, redată frontal, prezentată cu capul descoperit, părul
lung căzându-i pe umeri, îmbrăcată cu o rochie amplă, cu falduri, strânsă în talie cu
un cordon. În dreapta, se află cel de-al doilea tânăr, cu faţa rotundă, părul lung şi
drept, îmbrăcat cu o tunică strânsă în tal ie, ţinând cu ambele mâini pe fata care-şi
întinde braţele. Între cele două personaj e din partea stângă a cahlei se află o floare
de crin stilizată, iar capul fetei este încadrat de vrejuri cu frunze lanceolate (fig.
1 5/3 ). Cele trei personaj e se mişcă încet, sugerând un dans lent, poate o pavană.
O variantă a acestei teme prezintă, în locul tânărului dansator din dreapta, un
cântăreţ dintr-un fel de cimpoi cu burduful mic şi ţeava în formă de lulea, îmbrăcat,
şi el, ca şi dansatorul din stânga cahlei, cu o tunică strânsă de o centură compusă
din plăcuţe pătrate. Între tânărul dansator şi fată se află un arbust cu frunze
lanceolate. Fragmente de cahle cu acest subiect decorativ au fo st descoperite în
zona IRC, Ia Cetatea de scaun 1 54 şi Ia Curtea domnească, precum şi în numeroase
alte locuri din Moldova 1 55 , fiind un motiv care cunoaşte o lungă utilizare în timp,
după cum o demonstrează descoperirile de Ia mănăstirea Bistriţa, datate înainte de
1 476, ca şi cele de la Probota, de la sfârşitul secolului XV 1 56 .
Din construcţia descoperită în curtea Bisericii Coconilor, provine o cahlă
fragmentară, nesmălţuită, aparţinând subtipului LX C. Câmpul cahlei este încadrat
de un chenar liniar, compus din baghete, dublat în stânga de un şir de „dinţi de
ferăstrău". În câmp, trei personaje văzute frontal. Cel din partea stângă, îmbrăcat cu
o tunică strânsă pe talie şi având pe cap o căciulă (?) ascuţită, cântă dintr-un cimpoi
cu burduful lunguieţ şi ţeava foarte lungă. Celelalte două personaj e, un tânăr şi o
fată, dansează, ţinându-se de mână; se pare că fata este în dreapta cahlei ( fig. 1 61 1 ).
Tiparul folosit pentru confecţionarea acestei cahle este uzat, ceea ce explică faptul
1 5 � Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din secolul al XV-iea decorate cu scene inspirate din
1·ia(a cavalerească, în „Suceava", X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 1 50, fig. 2/4, 4/ 1 .

1 53 R. Gassauer, op. cit. p . 1 62, fig. 32; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. fig. 3/4.
1 5 4 K . A. Romstorfer, op. cit, pi. V; R. Gassauer, op. cit. p. 1 62, fig. 3 5 .
1 5 1 p arase h 1va-
·
. v· .
1ctona B atar1Uc, op. cit. p. 1 5 1 .
. .
1 5 6 Ibidem.
Cahle descoperite i'n locuinţe de orăşeni la Suceava 25 1
că detaliile nu se disting 1 5 7 • Tipul de cahlă, cu picior de montare rectangular, scurt,

ca şi pasta din care a fost lucrată, cu nisip fin şi granule de calcar, pledează pentru
datarea sa în secolul XVI I .
Sub influenţa poeziei ş i mai ales a romanelor cavalereşti, au apărut ş i numeroase
reprezentări de îndrăgostiţi, figuraţi în miniaturi, tapiserii, sculptura în fildeş, cahle.
De Ia Suceava se cunosc două variante ale temei „perechea de îndrăgostiţi"
(das Liebespaar), cunoscută şi sub denumirea de „cavaler şi doamna sa'', „caval er
şi jupâniţă" ori „arborele vieţii", ultima denumire fiind justificată de prezenţa
constantă a unor elemente vegetale, care însă sugerează mai degrabă peisajul unde
se întâlnesc cei doi tineri , conform gustului vremii , şi mai puţin celebrul motiv
decorativ asiatic 1 5 8•
În grupul de locuinţe distruse de incendiul din vara anului 1 476, peste care
mai apoi s-a construit zidul de nord al Curţii domneşti 1 5 9 , a fost descoperită o cahlă
nesmălţuită, de tipul IX , varianta A a. În câmpul cahlei, unde fundalul îl formează
copaci cu coroana rotundă şi tronconică, în stânga este reprezentat cavalerul, cu
părul buclat încadrându-i faţa ovală, cu ochii mari, îmbrăcat cu o tunică strânsă de
o centură, pantaloni pe picior, pantofi cu toc mic, cu mâna întinsă spre fată, care
are chipul oval, încadrat de părul neacoperit, lăsat pe umeri, purtând o rochie cu
falduri ample, strânsă în tal ie cu un cordon, şi ţinând în mâna stângă o coroniţă (fig.
1 5/4). Lipsa unui acoperământ de cap subliniază că nu este vorba de o femeie
măritată, ci de o fată tânără.
Cea de a doua variantă, mai simplificată, a fost descoperită în locuinţele de pe
străzile Dimitrie Dan 1 60 , Petru Rareş 1 6 1 , IRC, la Cetatea de scaun 162 , în „casa domniei" 16 3
şi în casa din zona „B" 1 64 de pe Câmpul Şanţurilor. Este vorba de cahle şi fragmente de
cahle de tipul VIII, varianta B a, cunoscându-se exemplare nesmălţuite, ca şi
smălţuite în verde. În partea stângă a cahlei a fost reprezentat personajul masculin,
cu faţa ovală, pomeţii puternic marcaţi, bărbia proeminentă, părul scurt şi buclat,
îmbrăcat cu o tunică încheiată în faţă cu numeroşi nasturi globulari, strânsă în talie
şi continuată cu falduri dese, până aproape de genunchi. Mâna dreaptă şi-o sprij ină
în şold, iar cu cea stângă o ţine pe tânăra femeie, înfăţişată cu o si luetă gracilă, faţa
ovală, ochii mari, părul lăsat pe umeri, îmbrăcată cu o rochie cu mâneca răscroită
pe umeri ca la iie, lungă până la glezne, cu numeroase falduri , strânsă în talie cu un
cordon. De sub faldurile rochiei se disting pantofii mici, cu toc abia schiţat. Între
1 57
Paraschiva-Victoria Batariuc. A teliere pentru producerea cahlelor în Moldova medie\'(/lâ.
în s e t vA.
42. t 992. 2. fig. 8/ 1 .
i s R P. Petrescu. Motive decorative celebre. Bucureşti. 1 97 1 . p. 39-85 .
1 59 Lia Bătrîna, A. Bătrîna. op.cit„ p. 1 50 1 6 1 - 1 64, fig. I .
i no Paraschiva-V ictoria Batariuc. M . Andronic. op. cit„ p. 48

.
!ni
M. D. Matei. E. I. Emandi. O casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Sucea\'(/. m
SCIVA, 28. 1 977, 4. p. 568, fig. 7/ 1 .
1 n2 Paraschiva-Victoria Batariuc. Catalogul colecţiei Romstorfer - ceramica mo1111men1alcl. in ms.
lnJ
R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op.cit„ p. 47-48. fig. 24.
164 I . Nestor et alii, op. cit . . fig. 6/2.
cele două personaj e se află o floare de crin stil izată, cu vârful în j os (fig. 1 6/4).
Această variantă a temei „perechea de îndrăgostiţi" se datează la sfârşitul secolului
XV, mai precis în deceniul nouă al acestui veac, după cum o atestă prezenţa sa în
corpul sobelor din „casa domniei" sau din casa din zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor.
Produsul unui atelier peri feric se dovedeşte a fi fragmentul descoperit la
Şipot, cu o tratare naivă a celor doi protagonişti, simplificată, amintind crestăturile
în lemn ( fig. 1 51 1 ).
Din secolul XVII datează cahlele şi fragmentele de cahle decorate cu o
pereche de nobili, descoperite la mănăstirea Zamca 165 , sector IRC, dar şi la Cetatea
· ,
. l UJ. IX C . S e cunosc atat
de scaun 1 66 ş1 C urtea d omneasca 1 67 , 'mea dran
' d u-se su btipu
�
exemplare nesmălţuite, cât şi smălţuite în verde şi brun. În partea stângă a cahlei a

fost reprezentat cavalerul, purtând beretă, îmbrăcat cu o vestă cu guler fraise,
pantaloni bufanţi până la genunchi, cizme, mănuşi, iar Ia şold o sabie. Mâna
dreaptă şi-o ţine în şold, iar pe cea stângă o întinde spre doamnă. Doamna, Ia fel de
înaltă ca şi cavalerul, poartă şi ea o beretă cu pene, o rochie cu guler înalt, cu
corsajul pe talie, mâneci ample, o fustă amplă brodată. Ţinuta este completată de
mănuşi ( fig. 1 6/3 ). Există şi cahle cu câte un singur personaj , - la Curtea
domnească a fost descoperit un exemplar pe care este figurat doar personajul
feminin 1 68 . Detaliile de costum duc la concluzia că perioada de elaborare a
modelului pentru tiparul acestei cahle a fost sfârşitul secolului XVI 169 , cahlele fi ind
util izate în cursul secolului următor, mai precis cu ocazia modificărilor întreprinse
la Curtea domnească şi la Cetatea de scaun în vremea lui Vasile Lupu.
S-a remarcat că în cazul temei perechilor de îndrăgostiţi, acele variante unde
tânărul apare figurat cu mâna în şold, într-o atitudine „marţială", ar putea să
reprezinte tot atâtea scene de dans, unde această poziţie este curentă 1 70 •
În repertoriul iconografic al cahlelor din Moldova, motivele decorative
inspirate din viaţa de curte ocupă un loc însemnat, frecvenţa descoperirilor vorbind
despre preferinţa arătată acestor teme, cunoscute într-o divers itate de variante şi
provenind din diverse medii: cetăţi şi curţi domneşti, case domneşti din incinta
unor mănăstiri, curţi boiereşti, locuinţe de orăşeni. Preferinţa arătată pentru acest
gen de subiecte decorative, care, alături de elementele heraldice şi de temele
religioase, se întâlnesc frecvent în Moldova, indică receptarea ambianţei gotice,
vădită nu numai în arhitectura laică ori religioasă, dar şi în unele aspecte curente
ale vieţii cotidiene, precum veşmintele, podoabele, interioarele de locuinţe.
1 6'
B . M itrea et alli, op. cit, fig. 3 8 .
1 <'6
K.A. Romstorfer, op. cit, fig. 75/s; R. Gassauer, op. cit, p. 1 58, fig. 33.
1 67
Paraschiva-Victoria Batariuc, Motive decorative în ceramica ornamentală din secolul al
XVII-iea de la Curtea Domnească - Suceava, în „Suceava", VIII, 1 98 1 , p. 1 1 5 , 1 1 9. pi. 6/2.
1 6x
Ibidem. p. 1 1 9, pi. 5/3.
1 69
Adina Nanu, Artă, stil, costum, Bucureşti, 1 976, p. 92-93.
1 711
Paraschiva-Victoria Batariuc, F I . Hău, Momente din viaţa de curte ilustrate pe cahle
descoperite in Moldova - scenele de dans. comunicare prezentată la sesiunea Muzeului de Istorie,
Pi atra Neamţ, 24-25 iunie 1 995.
Întrebuinţarea pe cahlele descoperite la Suceava, ca de altfel în întreaga

Moldovă, a motivelor decorative inspirate de viaţa cavalerească ne informează
despre apariţia şi circulaţia pe spaţii largi a anumitor subiecte şi teme ornamentale,
despre preferinţa arătată unor subiecte care au cunoscut o mare răspândire şi o
diversitate de variante, ca şi despre trăsăturile, specifice, l ocale, ale acestor teme
sau despre contribuţia meşterilor autohtoni la crearea ori remodelarea lor.
O altă mare grupă de cahle descoperite la Suceava o constituie grupa cahlelor
decorate cu motive heraldice - stema Moldovei, a familiei Corvineştilor sau alte teme.
Cele mai numeroase, ca şi cele mai realizate exemplare le reprezintă cahlele
decorate cu stema dinastică a Moldovei, cunoscute în mai multe tipuri şi variante,
descoperite atât în complexe legate de domnie, cât şi în locuinţele unor orăşeni.
În grupul de locuinţe distruse în urma incendiului din vara anului 1 476, peste
care a fost construit zidul nordic al Curţii domneşti, a fost descoperită o cahlă
fragmentarăl 7 1 , aparţinând tipului IX, varianta A a, acoperită cu smalţ verde închis.
În câmp, capul de bour, masiv, văzut din faţă, gâtul spre dreapta1 72 , are sub gât un
coif Bacinet conturat, care timbrează un scut despicat, mobilat în cartieru l prim cu
zece flori de crin, iar în cel secund cu şapte (?) fascii. Capul de bour este încadrat
de doi îngeri pseudotenanţi 1 7 3 , cu aripile strânse pe spate, cu haine cu falduri agitate,
sugerând zborul (fig. 1 7 /2 ). Florile de crin şi fasciile apar în scut în reprezentări
heraldice din vremea lui Ştefan cel Mare pe stemele din anii 1 4 76 şi 1 479 de la
Cetatea Albă 1 74 , ca şi pe unele cahle descoperite la Baia, în locuinţa LV 1 7 5 , pentru ca
în anul 1 47 7 stema dinastică a Moldovei să fie remaniată, scutul despicat fiind
mobilat în primul câmp cu crucea dublă, iar în cel secund cu floarea dublă de
crin1 7 6 • Deci, această variantă de stemă, care se datează între anii 1 476 - 1 477, este
cea mai veche reprezentare a stemei dinastice a Moldovei, figurată pe cahle 1 77 •
La Şipot şi în zona străzii Ştefan cel Mare 1 7 8 au fost găsite fragmente de cahle
decorate cu stema dinastică a Moldovei, smălţuite în verde sau cu smalţ incolor.
Este vorba de cahle de tipul VIII, varianta B a. În câmp, capul de bour este văzut
din faţă, cu gâtul înalt orientat spre dreapta, între coamele scurte purtând o stea cu
şase raze, la stânga soarele reprezentat ca o stea cu şase raze, iar la dreapta
semi luna conturată, figurată antropomorf. Sub gâtul bourului, din care se desprind
lambrechini, se află un coif îndreptat spre stânga, care timbrează un scut. Scutul,
1 988, fiş; 22.

171
M . D. Matei, E. I. Emandi. Cetatea de Scaun şi Curtea domneascâ din Suceam. Bucureşti.
- . . - - . . .
1 - Dreapta m sens heraldic, ad ică m stanga pnv1torulu1.
i
n Tenanţii susţin în mod obişnuit scutul şi nu cimier-ul unei steme, c f. M. Sturdza- Săuceşti,
Heraldica. Bucureşti, 1 974, p. 1 1 9.

1 74 M . Berza, Stema Moldovei În timpul lui Ştefan cel Mare. în SClA. 1 -2, 1 955, p. 74, tig. 3. 4.
1 75 Lia Bătrîna şi A. Bătrîna. Unele consideraţii rn privire la stema dinasticii a A1oldovei în
vremea lui Ştefan cel Mare, În A l lA. laşi. XXIV/I. 1 987, p. 99- 1 0 1 . tig. 1 . 2.
176
M . D. Matei.O nouii stemâ cu pisanie de la Ştelan cel Mare descoperi/ii la Cetatea de
Scaun a Sucevei. În SCIV, 24. 1 973, 2 . p. 323-3 3 1 , fig. I .
17 7
Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, op. cit.
m Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic. op. cit. p. 4 1 -42. tig. 514.
culcat, cu partea inferioară în migdală, este despicat, mobilat în secţiunea dextră de

o rozetă cu şase petale care asupreşte o cruce dublă cu capetele ancorate (croix
double encree), aşezate în pal, în secţiunea senestră floare de crin cu piciorul
dezvoltat asupreşte o roză cu şase petale, aşezată în pal. Capu l de bour este încadrat
de doi îngeri pseudotenanţi, văzuţi lateral, cu faţa rotundă, cu pomeţii proeminenţi,
părul scurt şi buclat, cu aripile strânse pe spate, îmbrăcaţi în câte o dalmatică cu
falduri ample, cu poziţia corpului marcată de o uşoară genuflexiune ( fig. 1 7/3 ).
Prezenţa unor anumite mobile în scutul heraldic - crucea cu capete ancorate,
floarea de crin dublă, roza - permite datarea acestei cahle în perioada 1 480- 1 48 1 ,
anul construirii „casei domniei" 1 79 ori al pisaniei de pe turnul de intrare de la
mănăstirea Putna şi 1 492 anul stemei cu pisanie descoperită la Cetatea de scaun 1 80 ,
perioadă de utilizare a acestei variante a stemei dinastice a Moldovei 1 8 1 •
În complexul din curtea bisericii Sfântul Nicolae 1 82 şi la Cetatea de scaun 1 83
au fost găsite cahle şi fragmente de cahle, de tipul IX, varianta B a. Se cunosc
exemplare nesmălţuite, acoperite cu angobă alb-roşietică, cât şi exemplare smălţuite
în galben, verde şi brun . Câmpul, încadrat de un chenar dispus oblic, decorat cu o
baghetă pe care se înfăşoară un vrej cu frunze lanceolate, este împărţit în două
registre . În registrul superior a fost figurat un înger, într-o postură oarecum de
cimier, văzut frontal, cu faţa ovală, senină, încadrată de păr lung, bogat, cu bucle în
formă de ciorchine, îmbrăcat cu o haină cu falduri ample şi având aripile deschise, cu
penele atent redate . În registrul inferior, este reprezentat un scut „francez", mobilat cu
un cap de bour masiv, decolat, văzut din faţă, având între coarnele arcuite semiluna
culcată, suprapusă de o stea cu şase raze (fig. 1 7/ 4). Prezenţa acestei cahle în
complexul din curtea bisericii Sfăntul Nicolae, care se datează la sfărşitul secolului XV
şi la începutul celui următor 1 84 , permite încadrarea acestui motiv în aceeaşi perioadă.
Din zona străzi i Mitropol it Dosoftei şi din grupul de locuinţe distruse de
incendiul din 1 476 peste care s-a construit zidul de nord al Curţii domneşti 1 85 ,
provin cahle şi fragmente de cahle, de tipul VIII, varianta B a, nesmălţuite şi
smălţuite în verde . În câmp, un scut „polonez" având la partea superioară două
scobituri laterale şi terminat în acoladă, în scut, plasate liber, fără partiţiuni, o roză
cu cinci rânduri de petale asupreşte un corb din profil spre stânga, aşezat pe o
ramură de copac, cu o coroană cu trei fleuroni şi ţinând în cioc un inel. Scutul este
încadrat de doi tenanţi îmbrăcaţi cu tunici scurte, pantaloni pe picior şi solerets a la
1 "9 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. p. 46, fig. 22 şi p. 27-29.

1 80
Şt. S . Gorovei, Les armoiries de la Moldavie et des ses princes regnants (XIV-e - XVl-e
siecles). în Recueil du Xl-e Congres International des Sciences Genealogiques et Heraldiques, L iege.
29 mai - 2 juin. 1 9 72. Braga, 1 973, p. 269. Alţi cercetători datează această stemă în perioada 1 500-
1 502. cf. C . Bălan şi Şt. Olteanu, Stema cu pisanie din vremea lui Ştefan cel Mare descoperită la
Cetatea de Scaun a Sucevei, în B M I , I , 1 970, p. 6 1 .
181
Lia Bătrîna ş i A . Bătrîna. op.cit.
18
.
� Mărioara N icorescu, op. cit, p. 3 1 7. 3 20-32 1 , fig. 4/ 1 .

18
3 K. A . Romstorfer, op. cit. pi. V I ; R. Gassauer, op. cit. p . 1 5 7, 1 62 , fig. 30.
1 84
N 1corescu. op. cil, p. 3 1 7 .
. . .
M anoara
-
18
5 Inedită, în colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava.
Poulaine (fig. 1 8/4 ) Este vorba de unul dintre însemnele heraldice care au
.
aparţinut stemei fami liei Huniazilor, concedat de regele Sigismund de Luxemburg

în anul 1 409 lui Voicu şi familiei sale 1 8 6 •
În zona străzii Ştefan cel Mare a fost descoperit un mic fragment de cahlă 1 87
care poate fi încadrat în tema decorativă respectivă. Este un alt însemn heraldic
care a aparţinut lui Iancu de Hunedoara, primit de la regele Ladislau Postumul în
anul 1 453 1 88 : un scut în care este înscris un leu rampant care susţine cu labele
anterioare o coroană regală.
. .
D m zona p arc 1 s9 ş1 d e l a C etatea de scaun 1 90 , provm cateva
• c.
iragmente de
.
cahle nesmălţuite, aparţinând probabi l tipului IX, varianta B a. În câmp, un scut

asimetric, cu partea superioară cu scobituri laterale şi cea inferioară puternic
bombată. Întreaga suprafaţă a scutului este acoperită de segmente de cerc, amintind
solzi, la mij loc se află doi peşti încrucişaţi. Scutul, timbrat de coif (?) spre stânga,
este încadrat de vrej uri cu frunze şi flori de crin (fig. 1 7 / l ) . Chenarul oblic care
mărgineşte faţa cahlei permite datarea acestor fragmente în perioada 1 490- 1 500,
iar descoperirea unor fragmente identice la curtea de la Părhăuţi a logofătului
Gavri l Trotuşan şi datate în deceniul trei al veacului XVI 1 9 1 demonstrează marea
longevitate a acestui motiv.
Cu valoare emblematică pot fi considerate cahlele şi fragmentele de cahle
descoperite în casele de orăşeni de pe străzile Petru Rareş 192 şi Dimitrie Dan 1 93 ,
decorate cu o pasăre bicefală. Este vorba de cahle de tipul VIII, varianta B a,
nesmălţuite, ori acoperite cu angobă alb-gălbuie. În câmp este reprezentată o pasăre
fantastică, cu corpul cordiform, acoperit cu pene desenate asem eni unor ramuri de
brad, având aripile deschise şi două capete inegale ca mărime, cu câte o coroană cu
trei fleuroni, cu gâturile şi ciocurile lungi, amintind mai mult de cocor decât de
vultur 194 (fig. 1 8/5).
Cahle cu însemne heraldice, stema de stat sau dinastică a Moldovei, ca şi
stemele unor familii nobiliare au fost descoperite, la Suceava, atât în locuinţele
unor orăşeni, cât şi în cuprinsul unor complexe legate de domnie: Cetatea de scaun,
Curtea domnească, „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor.
1 86
C. M ureşan, Iancu de Hunedoara. Bucureşti, 1 968, p. 42.
1 87 Paraschiva-Victoria Batariuc, M . Andronic, op. cit. p. 4 1 -42 , fig. 5/2 ; Cf. şi Lia Bătrîna şi
A. Bătrîna, Elemente decorative în ceramică monumentală de la Baia (jud. Suceava). în „Suceava'".
XI-XI I, 1 984- 1 985, p. 1 5 3, fig. 3 .
1 88
C. Mureşan. op. cit, p. 1 78 .
1 9
8 M . D. Matei et alii, Şantierul arheologic Suceava, în „Materiale „
IX, 1 970 p. 3 75.
.
1 90 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul colecţiei Romsturjer - ceramica monumentală. în ms.

191
Eadem, Ceramică monumentală descoperită la curţi hoiereşti din judeţul Suceava. în
SCIV A, 45, 1 994, I , p. 78. fig. I /2.
1 92
M . D. Matei şi E. Emandi, O locuinţă casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceam.
în SCI VA. 28, 1 977, 4, p. 570, fig. 7/2 .
193
Paraschiva-Victoria Batariuc, M . Andronic. op. cit, p. 48.
1 94 Compară capetele păsării bicefale cu capetele de cocor de pe cahlele cu decor sgrafitat din
„casa domniei", R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. fig. 63.
Iniţial, practica folosirii stemelor în împodobirea unor cahle se limita la

utilizarea armoarii lor comanditarului respectiv 1 95 , pentru ca, mai apoi, odată cu
răspândirea sobei în mediul urban, acest tip de motiv decorativ să cunoască o mare
răspândire, atât în cazul construcţiilor aulice, cât şi în casele orăşenilor 196 •
Dacă prezenţa cahlelor cu stema dinastică a Moldovei în „casa domniei", la
Cetatea de scaun şi Curtea domnească se explică prin caracterul aulic al acestor
construcţi i, caracter subliniat şi de către aceste însemne heraldice, existenţa în
acelaşi mediu a unor însemne nobiliare, ca şi descoperirea stemelor de stat şi
dinastică a Moldovei, a Corvineştilor sau a Poloniei în locuinţele unor orăşeni
probează părăsirea caracterului pur heraldic al acestor piese şi transformarea lor în
simple motive decorative, descărcate de orice mesaj emblematic, înscriindu-se într
o adevărată modă, care va cuprinde Europa celei de a doua j umătăţi a secolului XV.
Aceluiaşi curent îi aparţin şi discurile decorate cu stema Moldovei cu unul şi/sau
doi pseudotenanţi care susţin capul de bour ca cimier al unui coif, scutul l ipsind. Aceste
discuri apar atât pe bisericile ctitorite de Ştefan cel Mare, în perioada 1 488-1 496, cât şi
la biserica din Bălineşti, construită de logofătul Ioan Tăutul 1 97 .
O altă mare categorie o formează cahlele al căror rol în încălz ire este redus,
având fie o funcţie constructivă, precum sunt cahlele soclu sau cele de
ancadrament, destinate a masca sistemul de montare a pieselor în corpul sobei, cât
şi una decorativă, cum sunt cahlele de coronament
Într-o locuinţă de pe strada Ştefan cel Mare (Hotel Central) 1 9 8 a fost
descoperit un fragment de cahlă-soclu, fragment acoperit cu angobă alb-vioriu şi
smalţ incolor. Cahlele de tipul IX cunosc două variante: cahle de câmp şi cahle de
colţ. Ambele variante sunt piese masive, decorate cu baghete rotunj ite, dispuse în
trepte, legate între ele prin segmente concave şi încadrate de o mică bază dreaptă,
în partea inferioară, şi în plan oblic, la partea superioară.
Cahle de colţ, subtipul X A au fost descoperite pe teritoriul oraşului Suceava,
. . . .„ .
mtr-un 1 oe neprecizat, dar ş1 1 a C etatea de scaun 199 , „casa domme1 200 şi C urtea
•
domnească201 • Ele se prezintă compuse din două feţe plane de cahlă, zona de
contact fiind tratată sub forma unei torsade ( fig. 1 917).
Cahlele de coronament cunosc câteva tipuri constructive.
Tipul XII cuprinde cahle care se pot grupa în mai multe subtipuri şi variante,
cele mai frecvente fiinq cele tratate sub formă de zid de cetate. În cazul cahlelor
aparţinând subtipuri lor XII A şi B, acestea se prezintă sub forma unor p lăci
1 9" I . Holl, op. cit. . fig. 2 1 -2 3 , 60-63.

6
19 Lia Bătrîna şi A . Bătrîna, op. cit fig. 3 , 4.
..
1 97 Paraschiva-Victoria Batariuc, Decorul ceramic al monumentelor din Moldova medievală
(secolele XIV-XVII). în SCIA, AP, 42, 1 995, p. 3- 1 7.

1 98 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, op. cit. p. 4 1 -42; Cf. R. Popa, Monica
.
Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. p. 44-45 , fig. 2 1 .

1 99 K . A . Romstorfer, op. cit, pi. V I I .
2 00 R. Popa,
Mon ica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit., p. 82-83, fig. 68.
2 0 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramica ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la
Curtea Domnească din Suceava, în „Suceava". X, 1 983, p. 252, pi. 4/3 .

dreptunghiulare, decorate în maniere diferite, având sau nu picior de montare, un

cilindru aplatizat, modelat la roată şi aplicat cu întărituri de pasti le de lut pe spatele
plăcii, la partea inferioară 202 •
În una din locuinţele distruse de incendiul din anul 1 4 76, peste care s-a
construit zidul de nord al Curţii domneşti au fost descoperite cahle fragmentare,
nesmălţuite, subtipul XII 8. Faţa cahlei a fost tratată în două registre, separate între
ele de o torsadă, registrul inferior fiind dispus în plan retras în raport cu cel
superior. Registrul inferior a fost divizat în trei metope aproximativ pătrate, decorate cu
câte o rozetă cu petale ajurate, iar registrul superior a fost tratat în formă de zid de
cetate cu trei merloane prevăzute cu streaşini proeminente (fig. 1 8/2).
Un alt subtip al cahlelor de coronament, XII A prezintă suprafaţa unitară,
tratată sub forma unui zid cu goluri de tragere dreptunghiulare, aproximativ
deasupra fiecărui gol aflându-se câte o streaşină puternic profilată (fig. 1 9/4).
Astfel de fragmente au fost descoperite în zona străzii Vasile Alecsandri 2 03 , Şipot,
curtea Hanului domnesc, IRC 204 . La Şipot, dar şi la Siliştea Şcheii 2 05 au fost găsite
fragmente de cahle de coronament aparţinând subtipului XII A, într-o variantă care
prezintă la partea superioară merloane triunghiulare (fig. 1 9/ 1 ). O altă variantă a
subtipului XII A, descoperită la Şipot, strada Mitropolit Dosoftei, curtea bisericii
Sfântul Dumitru206 , prezintă partea superioară decorată cu arce de cerc care se
întretaie formând mici baghete încrucişate în X (fig. 1 9/2 ).
Cahlele de coronament din secolul XVII, de subtipul XII C, au un registru
bombat, tratat ca o dusină, separat printr-un şir de denticuli de registrul în plan retras.
Din zona Şipot şi din perimetrul străzii Mihai Viteazul provin cahle care au
registrul superior decorat cu un şir de linii oblice, paralele între ele, iar în registrul
dusină se găsesc volute adosate, încadrate de câte un cartuş în care au fost înscrise
„măsline" (fig. 1 81 1 ). Cahle asemănătoare au fost descoperite la Cetatea de scaun2 07
şi Curtea domnească 208 .
Pe o altă cahlă încadrată subtipului XII C, smălţuită în verde, descoperită în
fundaţi ile cinematografului Modem, în registrul inferior se află o friză de frunze de
stejar, iar în registrul superior, dispus retras faţă de cel inferior, au fost figuraţi doi
inorogi afrontaţi, cu partea posterioară transformată într-o palmetă otomană -
rum/09 (fig. 1 8/3 ).
202
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit . p. 90-9 1 , fig, 76.
201
,
Paraschiva-V ictoria Batariuc, M. Andronic. op. cit. . p. 43.

0
2 .i Paraschiva-Victoria Batariuc, Tipologia cahlelor de coronament din Moldo rn. comunicare
susţinută la sesiunea Muzeului de Istorie. Piatra Neamt. 1 1 - 1 2 noiembrie 1 994.
:o.< lhidem .
'IM lhidem.
207
•
K.
A. Romstorfer, op. cit., fig. 74/n
0
2 x Paraschiva-Victoria Batariuc. A1ot i 1·e decoratil·e in caamica onw111e111ahi din secolul al
XVJJ-lea descoperită la Curtea Domneascu - Suceam. în „Suceava". V I I I. 1 98 1 . p. I 1 5 . pi. 412 .
209
Eugenia Neamţu, Ceramica decoratiwi polono-lituanianâ de la Curtea Do11111eascâ din laşi.
în SCIV. 2 1 . 1 970, I , fig 1 / 1 1 .
..
Tipul XIII este format de cahle turn, o altă categorie de cahle de coronament.
Se cunosc două subtipuri cu diferite variante: cahle turn cu acoperiş conic (XIII A)
şi cahle turn cu drum de strajă (XIII B). Cahlele din prima grupă au forma unor
cilindri cu baza uşor lărgită şi corpul perforat de deschideri, care figurează uşi şi
ferestre dispuse pe mai multe niveluri. Ferestrele, simetrice, câte patru pe nivel,
sunt dispuse alternativ, astfel încât deasupra unei deschideri se află un spaţiu plin,
iar deasupra unui spaţiu plin, o deschidere. Acoperişul de formă conică are
suprafaţa fie bombată, fie uşor concavă; streaşina, ieşită în afară, are marginile
� � _Y
rotunj ite şi se termină cu o fleşă (fig. 1 9/5 ). Asemenea cahle şi fragmente de cahle
au fost de �� ? � rite în ca�a de � răşea� de pe stra a Petru R�reş 21 , în zona străzii asile
P . . _
Alecsandn- , m fundaţ11le no11 banei � mai ales m „casa domme1"
Bancposr- 1 2 , cat _ 213•
Cahlele cu drum de straj ă - subtipul XIII B - se prezintă cu un corp uşor
tronconic, cu ferestre dreptunghiulare dispuse pe registre. Cilindrul se continuă în
partea superioară cu o terasă în consolă, terasă cu zidul crene lat, sugerând un drum
de strajă. Fragmente de la astfel de cahle au fost descoperite la IRC, în fundaţiile
băncii Bancpost2 1 4 şi în „casa domniei"2 1 5 de pe Câmpul Şanţurilor.
Datarea acestor cahle de coronament în formă de turn în întregul secol XV
este asigurată de descoperirile de la Bancpost 2 1 6 şi de la „casa domniei"2 1 7 .
Din rândul cahlelor de coronament fac parte şi fialele, de tipul XIV,
cunoscute în formă antropomorfă şi zoomorfă. Cahlele fiale se compun din elementul
decorativ propri u-zis şi dintr-un picior de montare lamelar, de formă triunghiulară.
Cahle fiale antropomorfe au fost descoperite în zona Parc 2 1 8 şi în „casa
domniei"2 1 9 . Fragmentul de cahlă din zona Parc se prezintă sub forma unui cap de
bărbat, cu faţa ovală, încadrată de părul scurt, buclat, cu ochii mari, nasul
proeminent, gura frumos desenată, cu o mustaţă lăsată în j os, care se uneşte cu
barba bogată. Personajul poartă un caftan (?) cu un guler de blană (fig. 1 9/6). Din
aceeaşi grupă a cahlelor-fială fac parte şi „împăraţii" din „casa domniei" figuraţi
încoronaţi, cu barbă, mustăţi şi plete, o transfigurare tridimensională a portretului
lui Sigismund de Luxemburg de pe o cahlă din cetatea Buda220 • Din zona Şipot22 1 ,
provine un fragment de cahlă-fială, de subtipul XIV B, cu o reprezentare zoomorfă,
210
M . D. Matei, E. I . Emandi, op. cit. p. 572.
.
21
1 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, op. cit„ p. 43, fig. 6/ 1 .
2 2
1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Tipologia cahlelor de coronament din Moldova. comunicare
susţinută la sesiunea Muzeului de Istorie, Piatra Neamţ, 1 1 - 1 2 noiembrie 1 994.
2 13
R . Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ p. 9 1 -93, fig. 77.
2 1 4 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit.
2 1 5 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ p. 93, fig. 78.
0- 1 6 ·
p arase h'1va- v 1ctona
. .
B atanuc, op. cit.
2 1 7 R Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ p. 27-29.
m Mărioara N icorescu, op. cit. p. 3 1 9, fig. 3 .

219
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ p. 89, fig. 75.
22 0 I . Holl, op. cil„.
fig. 67.
2 1 9 E. I . Emandi, Un fragment de cahlă din secolul al XV-iea necunoscut în Moldova, în
ActaMM, V-VI, 1 983- 1 984, p. 387-39 1 , fig. I, Wlde se sus�ne că fragmentul respectiva fost descoperit pe
Câmpul Şanţurilor.
descris drept „vultur". Personal, înclinăm să vedem în animalul figurat un grifon,

cu botul căscat, urechile ciulite, penele redate ca nişte solzi , zburlite (fig. 1 9/3) .
La Suceava au fost descoperite ş i alte piese d e coronament, sub forma unor
figurine zoomorfe, cu corp globular, înfăţişând păsări fie reale, fie fantastice - tipul
XV. Deocamdată asemenea cahle-păsări au fost găsite în cuprinsul „casei
domniei"222 , dar este posibil ca unele mici fragmente de obiecte cu corp globular,
care nu par a fi vase (?), provenind din zona IRC să aparţină unor asemenea piese.
*
* *
Soba de cahle, cunoscută în Europa centrală din a doua jumătate a secolului XIII
sau de la începutul celui următor, într-o formă realizată din cahle-oală îngropate
într-o structură de lut223 , va cunoaşte, după mij locul veacului XIV, o evoluţie
spectaculoasă, vădindu-se preocupări artistice în evoluţia cahlelor şi răspândindu
se treptat din mediile aulice în locuinţele orăşenilor. În mediul românesc, sobele din
cahle au fost folosite în reşedinţe voievodale încă de la mij locul secolului al XIV 224 ,
spre sfârşitul aceluiaşi veac acest sistem de încălzire începând să se generalizeze 22 5 ,
mai mult chiar, acum apărând şi soba din cahle cu decor figurativ 226 .
În economia ornamentală a spaţiului de locuit, soba j uca un rol important,
chiar dacă era compusă numai dintr-un singur tip de cahle. Însăşi forma sa, cu
corpul structurat în două volume distincte: soclu, camera de ardere, camera de
încălzire şi coronamentul, juca un rol decorativ. Apariţia cahlelor de forme diferite
şi împodobite cu o mare gamă de motive ornamentale a dus la sporirea aportului
decorativ al sobei în ansamblul locuinţei. Soba de cahle era nu numai un element
de confort urban, o simplă instalaţie de încălzit, ci, prin varietatea volumelor
222
R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit .. p. 93-95 , fig. 79.
223
I . Holl. op. cir. p. 2 1 1 -2 1 5 , fig. I , 2; Rosemarie Franz, op. cir., p. 1 6- 1 8, fig. 4-6 .
224
Cele mai vechi cahle de pe teritoriul României au fost găsite în locuinţe ale coloniştilor de
la Sighişoara datate la sfârşitul secolului al X I I I-iea ( R . Popa. Gh. Baltag, Documente de culrurâ
materială orâşeneascâ din a do11aj11mărare a secolului al XIII-iea. în SCI VA. 3 I , 1 980. I . p. 4 1 ). Î n
mediul românesc cele mai vechi cahle, datate la mijlocul secolului al XIV-iea. au fost descoperite în
reşedinţele voievodale de la Cuhea - Maramureş ( R. Popa, O sohă cu cahle-oală din secolul al XIV
/ea la C11hea-Maram11reş. în SCIV. 24. 1 973. 4. p. 67 1 -679) şi la Curtea de Argeş { N .
Constantinescu, Curtea de Argeş ( 1200- 1 400). Asupra începllfurilor Ţârii Româneşli. Bucureşti,
1 984. p. 1 3 7- 1 39. fig. 65).
225
Datând de la sfârşitul secolului al XIV-iea sunt sobele de la Curtea de Argeş ( Lia Bătrîna şi
A. Bătrîna, Cercelările arheologice efectuate în anul 1 9 79 în rnprimul aşezării Cur/ea de Argeş. Jud A1xeş.
în CAMNI, IV, 1 98 1 , p. 1 66- 1 67, fig. 1 4; iidem. Cercetările arheologice de la Curlea de Argeş. în
CAMNI. V. 1 982, p. 1 03. pi. V I I ), Poiata - Bârseşti ( Venera Rădulescu şi I . Cămui. O lorninţâ rn
pivniţă de pialră din secolul XIV-XV de la Pofala. jud. Gorj, în C AMNI. VIII. 1 986. p. I 08, fig. 41 1 ;
6/ 1 -2 ), Curtea domnească din Suceava ( L. Chiţescu. op. cir. ). Baia ( Eugenia Neamţu. V. Neamţu. Stela
Cheptea. op. cir. . voi. I, p. 24-30, 1 28- 1 39, fig. I 0 1 - 1 1 1 ), Târgu Neamţ (cercetări inedite semnalate de
Lia Bătrîna şi A. Bătrîna. Elemenle decoralive în ceramica monumenralâ de la Baia (jud Suceam). în
„Suceava", XI-X I I , 1 984-1 985, p. 1 48. nota 3 ) .
22 � N . Constantinescu şi C. Ionescu, Asupra lwhira11tl11i uman de la Târgm·işle 1iwin1e de 1 3 94.
Repere din viaţa curţii domneşli. în SCIV A 3 1 , 1 980. I , p. 57-73. fig. 8.
constructive şi a pieselor care o compuneau, reprezenta un adevărat monument de

arhitectură, cu un pronunţat caracter decorativ.
O constantă a majorităţii locuinţelor de orăşeni din Suceava o reprezintă
prezenţa sobei de cahle 227 , compusă în mare parte din cahle simple, dar şi din cahle
cu un bogat repertoriu decorativ. Nu este exclus ca în unele locuinţe să se fi găsit
cuptoare lucrate în parte din cahle, aşa cum sunt cele descrise de Paul de Alep: „în
fiecare casă este un cuptor [{urna] - care are pe dinafară un fel de horn din lut
[vopsit] verde sau roşu - iar la cei bogaţi din faianţă (posibil din cahle, n . n . ), pentru
a opri fumul, şi care se sprij ină [în partea anterioară] pe doi stâlpi ; deasupra este o
bară de fier; numele lui în li mba lor este kubtor cuptor. Sunt multe cuptoare. În
timpul iernii casele sunt mai calde decât băile." 228
Din observaţiile făcute de noi cu ocazia descoperirilor arheologice prilejuite
de lucrări le edil itare din deceniul trecut, a reieşit că cel mai frecvent întâlnite erau
sobele lucrate din cahle simple, funcţionale, decorate cu motive geometrice229 , sobe
ce erau mereu refăcute, în urma distrugerilor suferite, cu aceleaşi tipuri de cahle,
situaţie remarcată în cazul locui nţelor găsite în fundaţia blocului nr. 9 de pe strada
Curtea domneascăn°.
Deşi la Suceava a fost descoperit un număr impresionant de cahle, de o
varietate remarcabi lă, condiţiile de găsire nu au permis reconstituirea grafică decât
a unei singure sobe, şi anume cea din „casa domniei" de pe Câmpul Şanţuri lor; este
o sobă evoluată, care se încadrează în marea grupă a sobelor gotice târzii 23 1 .
Anumite particularităţi în aşezarea cahlelor în corpul sobei, „rost pe rost", ca şi
folosirea pieselor roşii, nesmălţuite, de ancadrament în asambl area cahlelor
propriu-zise au dus la reconstituirea unei reţele de culoare contrastantă, care îi
conferă acestui tip de sobă un caracter de unicat în marea grupă a sobelor gotice
târzii, putându-se vorbi deci de exi stenţa unui tip moldovenesc al sobei de cahle232 .
Cahle ancadrament au fost descoperite şi la curţile domneşti de la Hârlău 233 şi
Vaslui 2 3 4 , ca şi într-o locuinţă de la Orheiul Vechi 235 , ceea ce pledează pentru
frecvenţa în secolul XV a tipului moldovenesc al sobei de cahle.
În condiţiile în care nu s-au făcut încercări de reconstituire a unor sobe din cahle
simple descoperite la Suceava, datând din secolele XIV-XV, putem presupune, pe
m Paraschiva-Victoria Batari uc, M . Andronic, op. cit.

:':'N Călători străini despre ţările române, voi. V I , Bucureşti, 1 976, p. 2 7 . Şi Petru Bogdan
Baksic, care îşi face vizitaţia sa în Moldova în anul 1 64 1 , descriind casele din oraşul Iaşi spunea că
„pentru iarnă toate casele au sobe făcute în aşa fel încât cuptorul de pâine şi soba sunt la un loc",
Călători străini despre ţările române. voi. V . Bucureşti, 1 975, p. 233.
22 9 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, op. cit.
:>3o Ibidem. p. 3 7-3 8.

3
2 1 R . Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit .. p. 1 34- 1 3 5.
:-3:- Ibidem. p. 1 42 .
2 3 3 B . Slătineanu, Ceramica feudală românească şi originile ei. Bucureşti, 1 958, p. 1 94. fig. 1 24,
unde este considerat un ornament arhitectonic, folosit „la chenare pe perete" .

2 34 Rica Popescu, op. cit., p. 1 1 5, fi g . 1 8/ 1 .
2 35 P. Bârnea, Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în Moldova dintre Prut şi Nistru.
în ArhMold, XVII, p. 2 83-285, fig. 21 1 .
baza analogiilor oferite de reconstituirea grafică a sobei din casa de orăşean de la

Râmnicu Vâlcea23 6 , existenţa unei carcase din lut amestecat cu pleavă, bine frământat,
omogen, cu suprafaţa îngrij it sclivisită. În această carcasă din lut, cu suprafaţa
modelată în relief, în forma unor corpuri geometrice237 , au fost încastrate cahle-oală
în corpul inferior al sobei , cele cu marginea cvadrilobată ori traforate, ca şi cele
triunghiulare sau convexe în zona superioară, în timp ce coronamentul era lucrat
din lut. Nu este exclus ca, şi la Suceava, să fi existat sobe realizate în întregime din
cahle cu faţa deschisă şi picior de montare cilindric - de tipu l II -, asemănătoare cu
sobele reprezentate în gravuri germane, din secolul XV şi XVI 23 8 • În cazul în care
corpul sobei se diferenţiază - ca în reconstituirea sobei de la vechea mănăstire a
Humorului 239 - , pentru corpul inferior, de ardere, se foloseau, probabil, cahle
castron de tipul IV, cu interiorul decorat cu motive geometrice. Pentru corpul
median - de încălzire - erau folosite cahle de tipul I, fie cu faţa simplă, ca şi cu
marginile dantelate, sau de tipul III, cu marginile cvadrilobate. Tot pentru
real izarea corpului de încălzire erau utilizate cahle traforate , de tipul VIII, varianta
B b, ca şi cahle convexe, de tipul VII, în timp ce pentru alcătuirea zonei superioare,
de coronament, erau folosite cahle crenelate, de tipul XII, şi cele în formă de turn,
de tipul XIII. De remarcat că, în cazul tipului de sobă de Ia vechea mănăstire a
Humorului, carcasa de lut nu mai era vizibi lă, lutul servind doar ca liant între
piesele componente 240 . Descoperirea cahlelor ancadrament, sub forma unor plăci
dreptunghiulare, de dimensiuni variabile, plăci având în centru o torsadă, mai rară
ori mai deasă, încadrată de un chenar din linii drepte sau din „dinţi de ferăstrău" �4 1 ,
ca şi a unor cahle în forma unor cuie cu cap sferoidal 242 , dovedeşte că, la un
moment dat, în evoluţia sobei de cahle se urmărea mascarea detalii lor constructive.
Asemenea sobe cu carcasa din lut şi cahle cu forme simple, ca şi sobe
asemănătoare cu cea descoperită la vechea mănăstire a Humorului au funcţionat în
construcţia de lemn de la Curtea domnească, ridicată de Petru I , ca şi în locuinţele
de la Şipot, din zonele străzilor Curtea domnească sau Vasi le Alecsandri 24 3 .
O etapă intermediară între soba din cahle simple şi soba din „casa domniei" o
constituie soba realizată în casa de orăşean de pe strada Petru Rareşw. La
realizarea acestei sobe - la care, probabil, cahlele erau dispuse intercalat în şiruri
succesive, astfel ca rostul dintre două cahle învecinate de pe acelaşi rând să vină în
2J6
Elena Busuioc. Monica Mărgineanu-Cârstoiu. Mittelaltcr/iche Kachelo/enarten in drn
rumănischen Fiirstentiimern.1· (XI V- XV Jahrhunderts). in „ Dacia", N . S . , XX I I I , 1 979, fig. I I .
23 - lhidem. fig. 6/ 1 ; 7; 8.
2 .1 8 Rosemarie Franz. op. cit., fig. 9.

219
Elena Busu ioc, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit„ fig. 2 5 .
240 lhidem.
w R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit., p. 54-5 7. fig. J 1 -34.
2�-' lhidem. p. 57, fig. 3 5 .
241 Paraschiva-V ictoria Batariuc, M. Andronic. op. cit.
244 M. D. Matei şi E. Emandi, op. cit., p. 567 unde se avansează ipoteza ex isten\ei în această
locuinţă a două sobe.
dreptul mij locului câte unei cahle din şirurile învecinate - , s-au folosit, alături de cahle
cu decor geometric 24 5 , şi cahle cu un bogat repertoriu decorativ: motive zoomorfe,
elemente emblematice, teme hagiografice, subiecte legate de viaţa cavalerească,
precum şi cahle de coronament, crenelate şi în formă de turn.
Observaţiile făcute cu ocazia descoperirii locuinţei de pe strada Petru Rareş
au relevat faptul că, aici, s-a găsit o cantitate relativ mică de lutuială246 , care
probabil că a servit drept liant între cahle şi nu constituie o carcasă în care să se
încadreze un număr oarecare de cahle.
Soba descoperită în „casa domniei" - singurul monument de acest fel de la
Suceava, care a fost reconstituit grafic - se încadrează în marea grupă a sobelor
gotice târzii în formă de turn, - varianta moldovenească a acestui tip 247 •
Reconstituirea a arătat că această sobă - de dimensiuni impunătoare - se
ridica pe un soclu format din cahle speciale cu toruri şi cavete. Camera de ardere,
de formă cubică, era realizată din cahle pătrate, de tipul V I I I , varianta B a, cu o
mare gamă de motive ornamentale: elemente heraldice, animale reale şi fantastice,
scene religioase şi din viaţa de curte. Baza corpului de încălzire, dispus retras faţă
de corpul de ardere de formă pătrată, era compus din cahle dreptunghiulare, de
tipul IX, varianta A c, cu decorul realizat în tehnicile sgraffito şi champleve, într-o
diversitate de motive ornamentale, neexistând două cahle cu decor identic. Camera
de încălzire, dispusă şi ea retras faţă de volumul imediat inferior, în formă de poligon
cu şaisprezece laturi, se compunea din cahle traforate, de tipu l VIII, varianta B b şi
IX, varianta A b, atât cele decorate cu rozase, cât şi cele cu leul rampant şi Sfântul
Gheorghe. Pentru a masca sistemul de îmbinare a cahlelor în operă, s-au folosit
cahle-ancadrament decorate cu torsadă şi cahle-cui cu cap sfero idal. La realizarea
coronamentului s-au util izat cahle crenelate, fiale antropomorfe, turnuri şi păsări 248 •
Dimensiunile sale, volumele distincte din care a fost alcătuită, cât mai ales
coronamentul extrem de bogat şi variat decorat compoziţional a sugerat ipoteza că,
în real izarea sobei din „casa domniei", s-a dorit reprezentarea Cetăţii de scaun de la
. . '
S uceava, cu ce 1 e d oua mcmte a I e sa I e-49 .
-
De la Curtea domnească şi de la Cetatea de scaun, provin numeroase cahle

identice cu cele găsite în „casa domniei", ceea ce îndreptăţeşte concluzia că acest
tip de sobă nu era un unicat şi nici un produs izolat. Desi § ur că dimensiunile
sobelor variau în funcţie de încăperile în care erau amplasate 25 , dar este posibil ca
structura şi forma lor să fi fost asemănătoare cu aceea a sobei din „casa domniei".
l45 Ibidem, p. 5 7 1 -572, fig. 9/2 .

24 6 Observaţii făcute de autor, cu ocazia descoperirii locuinţei de pe strada Petru Rareş.
247 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ p. 1 42 .
l4X Ibidem. fig. 93.
lnterna nal d � s Ch �te�ux H storiques", no. 28, 1 98 1 , P; 1 07- 1 08.

2 4 9 R. Popa, Ein monumentales Keramikmodell des Festung Suceava, în „Bulletin. I nstitut
H?i � .
De d1mens1um relativ modeste erau sobele, tot m forma_ de turn, de la Ravensburg ( Rosemane
Franz, op. cit, p. 49, fig. 93) şi Erfurt - reconstituirea din Muzeul din Dresda (Ibidem, p. 33, fig. 1 02). De
-·
dimensiuni apropiate de ale sobei din „casa domniei" este soba din „camera aurită" din castelul
Hohensalzburg (Ibidem, p. 56-6 1 , fig. 1 40).
Pe de altă parte, unele detalii de execuţie observate la soba din „casa domniei",
anumite imperfecţiuni în realizarea decorului, cât mai ales felul neglijent de asamblare
a unor piese componente - au permis formularea ipotezei că această sobă a fost un
exemplar replică a unei sobe confecţionate şi montate în j urul anului 1 480 pentru
nevoile domniei, fiind alcătuită din cahle mai puţin realizate sub aspect artistic sau
rămase după realizarea altor sobe 25 1 . Aceste constatări duc la concluzia că soba din
„casa domniei" nu a reprezentat nici cea mai reuşită şi nici cea mai spectaculoasă
realizare de acest gen din clădirile de la Suceava 252 .
Este fi resc ca cele mai izbutite cahle realizate în atelierul specializat de la
Suceava, care lucra pentru domnie şi marii boieri şi care prin calităţile produselor
lui se diferenţiază de celelalte ateliere ceramice, să fi fost utilizate la confecţionarea
unor sobe în încăperile de reprezentare de la Cetatea de scaun şi Curtea
domnească25 3 .
Descoperirea la Cetatea de scaun, la Curtea domnească şi în diverse puncte
din oraş, a unor cahle şi fragmente de cahle decorate cu cavaleri în turnir, plasaţi
într-un decor arhitectural gotic, ca şi a unor cahle cu grifoni, cu leul hirsut care
păzeşte un copac - elemente componente ale „sobei cu cavaleri" de la Buda - ne
fac să presupunem existenţa, la Suceava, a unor sobe asemănătoare cu cele
reconstituite de arheologii maghiari 254 .
Demn de remarcat este faptul că cele mai numeroase, dar şi mai diverse tipuri
de cahle, atât din punctulde vedere al formei, cât şi din punctul de vedere al
decorului, se datează în a doua jumătate a secolului XV, mai precis, în timpul
domniei lui Ştefan cel Mare. În această perioadă, se întreprind lucrări de refacere la
Cetatea de scaun 255 şi la Curtea domnească 256 , refaceri care au impus şi
reamenajarea spaţiului interior, inclusiv a sobelor. Pe de altă parte, evenimentele
dramatice din anii 1 476, 1 485 şi 1 497 au impus orăşenilor să-şi refacă locuinţele
distruse în urma repetatelor incendii 25 7.
Un studiu relativ recent, despre un castel din Polonia, bazat pe cercetări
arheologice coroborate cu informaţii documentare, a arătat că, pentru perioada
gotică, durata de folosire a unei sobe era de 40-50 de ani, iar odată cu Renaşterea
înlocuirea sobelor începe să devină mai frecventă, la circa 30 de anim.
La Suceava, situaţia pare să fi fost următoarea: orăşenii erau obligaţi să-şi
refacă locuinţele şi implicit sobele în funcţie de distrugeri le suferite, şi. de cele mai
251
Este ipoteza fonnulată de R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit. . p. 1 3 1 - 1 32 .
25-' lhidem. p . 1 3 2 .
I . Holl. op. cit. fig. 89. 96.

:.<J lhidem.
2q
.
2 5 5 M . D. Matei, Contrihuţii arheologice la istoria oraşului Suceam. Bucureşti. 1 963. p. 1 25- 1 2 8 .
2 ' � Idem, Civilizaţia urhană medievalâ româneascâ. Contrihuţii (Sucem·a pânâ la mijlornl
secolului al XVI-iea). Bucureşti. 1 989. p. 79.

257
Gh. Diaconu, op. cit. , p. 267-282.
2'� M . Zemigala. Ogrzewanie piecowe na zamku Bolesalwcu nad Pro.ma XI V XVII 11', in Acta
ArchLodz, 33. 1 987, p. 94-95 .
multe ori, erau reconstituite mereu aceleaşi tipuri de sobe, din cahle simple, după
cum lasă să se vadă descoperirile arheologice 259 •
În cazul Curţii domneşti avansăm ipoteza că, în urma incendiului din anul
1 4 76, odată cu lucrările de refacere întreprinse, au fost refăcute şi sobele, cahlele
nesmălţuite şi cele mai stângaci executate fiind înlocuite cu cahle asemănătoare cu
cele utilizate la soba din „casa domniei" sau cu cele din „soba cu cavaleri",
realizate, după cum se ştie, în jurul anului 1 480.
Despre sobele de la Cetatea de scaun presupunem că au avut o viaţă mai
lungă, continuând a fi folosite şi în secolul XVI, până în anul 1 564, când voievodul
Alexandru Lăpuşneanu părăseşte şi incendiază cetatea 260 • Vasile Lupu, odată cu
lucrări le de refacere întreprinse la Cetatea de scaun şi Curtea domnească, va
modifica şi sobele respective, folosind cahle polono-lituaniene, după gustul epocii.
Cahlele cu decor figurativ se împuţinează, fiind uti lizate, conform cu preferinţele
vremii, cele cu decor geometric şi mai ales vegetal .
Reconstituirea sobelor din secolul XVII este uşurată de existenţa unor
exemplare păstrate întregi 261 • Soba îşi menţine cele trei mari volume: camera de
ardere, camera de încălzire şi coronamentul. Toate sunt de formă paralelipipedică.
Se observă că la realizarea zonelor de trecere de la soclu spre segmentele
funcţionale ale corpului sobei se folosesc cahle de coronament cu un registru în
formă de dusină. Pentru construirea corpului sobei se utilizează un singur motiv
decorativ - geometric sau vegetal, aşa-numitele cahle-tapet 2 62 , şi mai rar cahle cu
decor figurativ. Doar la coronament se mai întâlnesc cahle diferenţiate şi anume
cahle în formă de zid de cetate, cu crenele şi merloane 263 •
Cercetări le arheologice, ca şi descoperirile întâmplătoare au avut ca rezultat
găsirea la Suceava a unei mari cantităţi de ceramică monumental ă, de o mare
diversitate tipologică şi a motivelor decorative, atât în construcţii legate de domnie,
cât şi în locuinţe din oraş.
S-a observat că la Suceava cahle şi fragmente de cahle au fost descoperite pe
întreg teritoriul oraşului, în cursul unor cercetări arheologice sistematice, dar mai
ales în urma unor lucrări edilitare. Caracterul fortuit al celor mai multe descoperiri
a limitat cunoştinţele noastre despre natura sitului unde au fost găsite aceste cahle.
Doar rareori, în cazul descoperirilor fortuite, s-a putut proceda la o săpătură de
salvare pentru a se obţine informaţii suplimentare şi a se recupera o cantitate mai
mare de material 264 . Deşi am citat în lucrarea noastră diverse puncte din oraş unde
au fost găsite cahle, putem să precizăm că doar în cazul descoperirilor de la Hanul
domnesc, latura de nord a Curţii domneşti, străzile Dimitrie Dan şi Petru Rareş,
2 �9 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, op. cit.

260 Gr. Ureche, Letopiseţu/ Ţării Moldovei, ed. P. P. Panaitescu. Bucureşti, 1 95 5 , p. 1 79.
261 Rosemarie Franz, op. cit., fig. 363; S. Maslikh, Russian ornamental tiles. 15th - 1 9th
centurie.1·. Moscova. 1 976, fig. 1 75.
262
Rosemarie Franz. op. cit. p. 6 I .
263 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul colecţiei Romstorfer - ceramica monumentală. în ms.
2 6�
Excepţia este locuinţa de orăşean de pe strada Petru Rareş.
zona IRC este vorba de locuinţe. În curtea bisericii Sfântul Ni colae a fost găsit un
complex, posibil un fost cuptor de ars oale, refolosit drept groapă menajeră, unde au
fost aruncate resturile unei sobe dezafectate, iar despre celelalte puncte informaţiile
noastre se reduc la existenţa în sine a materialului brut.
O problemă care se pune este a apartenenţei acestor locuinţe. Erau ele casele
unor boieri sau au aparţinut unor orăşeni bogaţi, curteni, meşteşugari, negustori?
Pentru locuinţa de pe strada Petru Rareş - plasată în cartierul olarilor - , s-a
emis ipoteza că ar fi aparţinut unui meşter care făcea cahle pentru nevoile domniei
şi că o parte din cahlele care alcătuiau soba - cele cu pasărea bicefală, considerată
de descoperitori a fi acvila imperială bizantină - , mai puţin izbutite, au fost dăruite
de voievod sluj itorului său, meşterul olar26 5 .
Au fost considerate ca aparţinând unor negustori locuinţele cu pivniţă descoperite
încă în anul 1 954 în zona de nord-est a Curţii domneşti, care au necesitat resurse
materiale importante pentru construirea lor şi unde au fost găsite cantităţi
apreciabile de cahle, decorate cu motive geometrice, dar şi cu reprezentarea
Fecioarei Maria266 •
Nu este exclusă nici posibilitatea ca cel puţin unele locuinţe - cum ar fi cele de la
Hanul domnesc, din zona bisericii Sfântul Nicolae sau a străzii Mitropolit Dosoftei - să
fi aparţinut unor boieri, cum ar fi acel Costea pârcălabul, care, împrumutându-i
bani lui Gheorghe Heregariul, intră în proprietatea caselor acestuia26 7 .
În grupul de locuinţe de pe latura de nord a Curţii domneşti au fost descoperite
cahle decorate cu motive ornamentale, precum cavaleri în turnir, Sfântul Gheorghe
omorând balaurul, cerbul, stema dinastică a Moldovei şi cea a lui Ioan de Hunedoara,
vulpea predicând gâştelor, Manticora, unele dintre ele într-o tratare ce nu se va mai
regăsi şi în alte puncte de la Suceava ori din Moldova. În cazu l locuinţei de la
Hanul domnesc predomină cavalerii în turnir, fi ind de reţinut amănuntul că cei doi
protagonişti au fost figuraţi unul în galop spre dreapta şi altul spre stânga, pentru
ca, în corpul sobei, să se subl inieze tocmai înfruntarea, lupta. Cahlele din cele două
locuinţe din de nord-vest a oraşului, de pe străzile Dimitrie Dan şi Petru Rareş, se
încadrează în grupa celor util izate la compunerea sobei din „casa domniei" de pe
Câmpul Şanţuri lor.
Este de notat prezenţa unor motive decorative proprii numai unor anumite
locuinţe - cazul celor de pe latura nordică a Curţii domneşti - , dar şi a unor motive
decorative comune întregului oraş: cavaleri i, Sfântul Gheorghe, cerbul cu eşarfă,
leul rampant, Manticora, stema de stat şi dinastică a Moldovei, care se regăsesc nu
numai în locuinţe, dar şi în complexe aulice, atât la Suceava, cât şi în întreg
teritoriul de la răsărit de Carpaţi 268 . Acest repertoriu decorativ variat se datorează
265
M. D. Matei şi E. Emandi. op. cit., p. 5 73-574.
266
Gh. Diaconu, op. cit p. 267-282. şi p. 276. nota 3 .
..
: � - DRH, A . voi. l i , Bucureşti, 1 976, nr. 4 . p. 4-6.
2 M Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle de: la curţi domneşti din 1'vloldorn. în „Suceava". XX.
1 993, p. 7 1 -86.
unor ateliere diferite, care lucrau pentru clienţi cu posibil ităţi materiale diverse,
ateliere care foloseau motive decorative proprii , care le individualizează, cât şi
motive decorative comune Moldovei şi/sau spaţiului central-european2 69 .
Este de remarcat că o serie de motive decorative întâlnite pe cahle
descoperite la Suceava - , ca de altfel în întreaga Moldavă - sunt cunoscute pe
spaţii întinse: cavalerul în turnir, perechea de îndrăgostiţi, Sfântul Gheorghe,
Fecioara tronând, stemele şi emblemele, fabulele şi poveştile, animalele reale şi
fantastice. Modelele pentru aceste cahle au fost aduse în Moldova, unde au fost
folosite ca atare, sau remodelate după gustul local, după cum o serie de amănunte
pledează pentru ideea realizării modelelor şi apoi a tiparelor pentru unele cahle de
genul celor folosite în compunerea sobei din „casa domniei" în atelierul aulic care
lucra aici, la Suceava, răspândirea lor în oraş şi în ţară fi ind ulterioară.
Cantitatea remarcabilă de cahle descoperită la Suceava, atât forme simple,
dar şi decorate cu un repertoriu ornamental variat, probează utilizarea constantă în
complexe legate de domnie, dar şi în casele din oraş, a sobelor din cahle, produs
uti litar, dar şi, în acelaşi timp, cu un pronunţat aport decorativ în economia
spaţiului de locuit. Analizând harta oraşului Suceava cu zonele unde au fost
descoperite cahle, se impune o constatare: în secolele XV-XVII nu se poate vorbi
de o diferenţiere a oraşului în zone periferice şi rezidenţiale . Locuinţele unde au
funcţionat sobe din cahle-oală au fost găsite în imediata apropiere a Curţii
domneşti, după cum sobe bogat decorate au fost descoperite în zonele de margine
ale oraşului medieval, pe străzile M itropolit Dosoftei, Petru Rareş ori Dimitrie Dan.
Era preferată soba din cahle atât pentru confortul pe care îl o ferea, dar şi
pentru virtuţile sale decorative, fiind, prin forma sa structurală, fie ca o construcţie
gotică - turn de cetate sau de biserică - fie sub aspectul unor corpuri geometrice
logic îmbinate, un somptuos monument de arhitectură laică, de i nterior, vorbindu
ne despre gustul creatorilor şi comanditarilor, dar şi indicând receptarea unor
mentalităţi , care, poate, în lipsa ei, ar fi rămas necunoscute.
* Acest studiu a fost publ icat în „Arheologia Medievală", I , 1 996, p. 69- 1 24.
269 .
I . H o 11 op. elf. ;
. ·
, , R osernane F ranz, op. cit.
Cahle descoperite in locuinţe de orăşeni la Suceava 267
2
3
"* � 1
„.
��·:�<""�'1·�·�·:
.. „ • .
·� . .
„..
;,.
"·
5t „.
Fig. I . I , 2, cahle de coperite în zona str. Petru Rareş ( ec. XIV-XV);

3, 6, cahle descoperite la Şipot (sec.XfV-XV)· 4, 5, cahle descoperite la I R (sec. XIV- XV).
- - --- - - -("" _ ,_
- - - "" '- - , 1
_ __
.. .·
,
'
:
I
I
I
Fig. 2. I , 2, fragment de cahlă şi cahlă descoperite în zona str. Petru Rareş (sec. XV); 3, 6 cahle
descoperite la Ş ipot (sec. X I V-XV); 4, fragment de cahlă descoperit în curtea biseric i i
Sfântul N icolae ( sec. X V); 5, cahlă descoperită pe str. Petru Rareş ( sec. XV).
Cahle descoperite in locuinţe de orăşeni la Suceava 269
Fig. 3. 1 , 2, 4, cahle descoperite în zona Parc ( ec. XV);

3 , cahlă descoperită pe str. Ştefan cel Mare (sec. XV).
4
Fig. 4. 1 -3 , fragmente de cahle descoperite în curtea bisericii Sfăntul N icolae
(sec. XV); 4-5, cahle descoperite în zona Curţii domneşti (sec. XV).
4
Fig. 5. 1 , fragment de cahlă descoperit la IR ( ec. XV); 2, fragment de cahlă descoperit
la Ş ipot (sec. XV); 3 cahlă descoperită la Şipot (sec. XV I I ); 4, cahlă descoperită în zona
urţii domneşti (sec. XV).
4
Fig. 6. I , 2, cahle descoperite la mănăstirea Zamca ( sec. X V I I ) ;
3 , 4 , cahle descoperite la Şipot (sec. X V I-X V I I ) .
4
5
Fig. 7. I , fragment de cahlă de coperit în curtea bi ericii Sfântul icolae (sec. XV);
2, 3 , 5 fragmente de cahle şi cahlă descoperite în zona str. Petru Rareş (sec. XVL I);
4, cahlă descoperită pe str. Petru Rareş (sec. XV).
3
4
F ig. 8. I, cahlă descoperită la Ş ipot (sec. XV); 2 ,4, cahle descoperite în zona
Curţii domneşti (sec. XV); 3, cah lă descoperită pe str. Petru Rareş (sec. XV).
Fig. 9. I, fragment de cahlă descoperit pe str. Petru Rareş (sec. XYil); 2, fragment de cahlă descoperit
în zona Curţii domneşti ( sec. XV); 3, cahlă descoperită pe str. Mihai Viteazul ( sec. XV);
4, cahlă descoperită pe str. Petru Rareş (sec. XV).
Fig. I O. I, fragment de cahlă descoperit la xuceava (sec. XVl l );

2 cahlă de coperită în zona urţii domneşti ( ec. XV).
3 4
Fig. 1 1 . I, cahlă descoperită la Şipot (sec. XV); 2, 3, cahle descoperite în zona

Curţii domneşti (sec. X V ) ; 4, cahlă descoperită pe str. Petru Rareş (sec. XV).
3 4
•
F ig. 1 2. 1 , fragment de cahlă descoperit pe tr. Nicolae Bălcescu (sec . XVII);
2, 3 cahle descoperite la Şipot (sec. XV)· 4, cahlă de coperită î n zona urţii domneşti ( e c . XV).
Fig. 1 3 . I , 3, 4, fragmente şi cahlă descoperite în curtea bisericii Stăntul

N icolae (sec. XV); 4, cahlă descoperită în zona I L B (sec. X V I I ) .
3
4
Fig. 1 4. I , 2, fragment şi cahlă de coperite în zona Curţii domneşti ( ec. XV);

3 ,4, cahle descoperite în curtea Hanului domnesc ( ec. XV).
3
4
Fig. 1 5. I , fragment de cahlă descoperit la Şipot (sec. XV); 2, fragment de cahlă descoperit la Şipot
(sec. X V I I ) ; 3, cahlă descoperită în curtea biserici i Sfânta Cruce; 4, cahlă descoperită
în zona Curţii domneşti (sec. XV).
4
Fig. 1 6. I , fragment de cahlă descoperit în curtea bisericii Sfântul Ioan Botezătorul (sec. XVl l);
2, fragment de cahlă descoperit la I RC (sec. XVI I ) · 3, cahlă descoperită la mănă tirea
Zamca; 4, cahlă de coperită pe str. Petru Rareş (XV).
,- - - - - - - - - - - -r----�--..-
1
I
I 1-;--=-:.:� ::c :: =:.� = -:.
I ·:11 /.':::..•:.� (te:) ,�„
I ::11,, 1.:_"�.:
I I -': f..; „r -7 '„':l, ' \
,.:::J -l�--
..... . , ....""--
.. '""' "'
'"
4
Fig. 1 7. 1 , fragment de cahlă descoperit în zona Parc (sec. XV-XVI); 2, fragment de cahlă descoperit
în zona Curţii domneşti (sec. XV); 3, fragment de cahlă descoperit pe str. Ştefan cel Mare
(sec. XV); 4, cahlă descoperită în curtea bisericii S fântul N icolae (sec. XV-XVI).
5
4
Fig. 1 8. l , cahlă descoperită la Şipot (sec. XVT I)' 2, 4, cahle descoperite în zona Curţii domneşti
(sec. XV); 3, cahlă descoperită în zona cinematografului ,,Modem" (sec. XVII); 5, cahlă descoperită
pe str. Petru Rareş ( ec. XV).
5
4
Fig. 1 9. I , fragment de cahlă descoperit la Ş ipot (sec. X V I I); 2, fragment de cahlă descoperit
pe str. Mitropolit Dosoftei (sec. XV); 3, fragment de cahlă descoperit la Şipot (sec. XV); 4, 5,
fragmente de cahle descoperite pe str. Vasile Alecsandri (sec. XV); 6, fragment de cahlă descoperit
în zona Parc (sec. XV); 7, fragment de cahlă descoperit la Suceava (sec. XV).
CARREAUX D E POE L E D ECOUVERTS DANS DES HABITA TIONS URBAINES Ă SUCEAV A
(Resume)
Les recherches archeologiques effectuees a Suceava, tout comme Ies decouvertes fortuites, ont
mene a la decouverte d'un important volume de carreaux, datant de la periode des X I V-XV I I -e siecles.
L' auteur de cette etude se propose de presenter seulement Ies carreaux decouverts dans des
habitations et dans des complexes du territoire de la ville de Suceava, alors que Ies carreaux
decouverts a la Cour Princiere, a la Citadelle et dans Ies complexes ayant trait a la Cour formeront le
Ă force d'analyser la totalite des carreaux decouverts a Suceava, l 'auteur considere que ceux-ci
·
sujet d un futur ouvrage.
ont ete faits sur place, dans plusieurs categories d'ateliers, et qu ' on peut Ies departager en fonction de
la technique de travail, du repertoire ornamental et de l 'execution artistique. On distingue ainsi des
ateliers peripheriques, qui produisaient pour une clientele ordinaire, des ateliers urbains - pour Ies
petits aristocrates et pour Ies citadins aises, et un atelier aulique, pour le prince et Ies grands
aristocrates.
La plupart des carreaux ont ete faits en deux etapes: la plaque decoree etait imprimee a l ' aide
d'un moule et le pied de montage etait fait a la roue; on connaît aussi des carreaux faits seulement a la
roue ou seulement imprimes dans le moule.
Les carreaux Ies plus frequemment decouverts dans Ies habitations urbaines ne sont pas
emai lles - car c'etait moins cher - mais on connaît aussi des carreaux emailles de vert, jaune et brun.
On propose egalement une typologie des carreaux, a partir de la forme de la plaque decoree, de
l'endroit que la piece avait dans la structure du poele, de la technique de production du carreau et on
distingue 1 5 types, avec des sous-types et des variantes.
Les carreaux Ies plus anciens decouverts a Suceava, datant de la fin du X IV-e siecle et du
debut du siecle suivant, ont des formes simples, fonctionnelles et la plupart ne sont pas decores ou
Ă partir de la huitieme decennie du XV-e siecle, on commence a uti liser Ies carreaux a
bien ils sont omes de motifs geometriques.
decoration figurative, regroupes dans quelques grands cycles ornamentaux: vegetaux - des palmettes
0
et des demi-palmettes, des feuilles d acanthe, des vrilles; zoomorphes: des animaux reels, comme le
! ion, l'ours, le cerf, le paon, mais aussi des animaux fantastiques - la Manticore, le gri ffon, le
„basilisc", ou bien des representations animalieres inspirees par des fables et par des contes de fees;
heraldiques - Ies armoiries de la dynastie de Moldavie; des sujets religieux: Saint Georges tuant le
dragon, Saint Hubert, Susanne et Ies v ieillards, La Yierge sur le treme, I' Adoration des Mages; ou
bien, inspire par l'epos chevaleresque et la vie a la cour - des chevaliers en toumoi, des scenes de
chasse et de danse, des couples d'amoureux.
Les conditions des decouvertes n'ont pas perm i s la reconstitution d'aucun poele, a Suceava.
Nous ne pouvons que supposer l'existence de poeles gothiques tardifs en forme de tour de forteresse
et/ou d'eglise dans Ies habitations urbaines, aux XV-XY I-e siecles, et sous la forme de
parallelipipedes superposes, au XYII-e siecle.
Les motifs decoratifs des carreaux decouverts dans des habitations urbaines a Suceava ont ete
rencontres en Moldavie dans des milieux divers: maisons et cours princieres. residences d'aristocrates.
forteresses, monasteres, mais aussi dans tout l ' espace europeen qui a connu le poele fait de carreaux.
La quantite remarquable de carreaux decouverts a Suceava, Ies formes simples. mais egalement Ies
carreaux decores d'un repertoire omemental varie prouvent l 'util isation constante des poeles de
carreaux dans Ies maisons urbaines, ou le poele est un produit utilitaire, mais, en meme temps, un
Ă. force de regarder la carte de la viile de Suceava avec Ies zones ou Ies carreaux ont ete
monument d'architecture laîgue, d ' interieur, ayant un fort apport decoratif â !'economie de l 'espace habite.
decouverts, une constatation s ' i mpose: aux XY-e-X Y II-e siecles on ne saurait pas parler d ' une
differenciation de la viile en zones peripherigues et zones residentielles. Des habitations aux poeles de carreaux
du type „pot" ont ete decouvertes dans la toute proximite de la Cour Princiere, alors gue d 'autres, aux
poeles richement decores, ont ete decouvertes dans Ies zones peripherigues de la viile medievale, rues
M itropolit Dosoftei, Petru Rareş, Dimitrie Dan.
Le poele de carreaux etait prefere aussi bien pour le confort gu'i l offrait, gue pour ses vertus
decoratives, car ii fait, par sa forme structuree, soit en construction gothigue - tour de forteresse ou d'eglise,
'
soit sous ! 'aspect des corps geometrigues logiguement assembles, un somptueux monument d architecture
d ' i nterieur, gui nous parle du golit de ses createurs ou de ses commenditaires, mais gui indigue aussi
la reception de certaines mentalites gui, en son absence, seraient peut-etre restees inconnues.
EXPLICATION DES FIGURES
Fig. 1 / 1 ,2- Carreaux decouverts dans la zone de la rue Petru Rareş (XIY-e - XY-e siecles); 3, 6 -
carreaux decouverts a Şipot (XIY-e - XY-e siecles); 4, 5 - carreaux decouverts a IRC (XIY-e-XY-e siecles).
Fig. 2 I I 3 - Fragment de carreau et carreau decouverts dans la zone de la rue Petru Rareş
,
( XY-e siecle); 3, 6 - carreaux decouverts a Şipot ( X I Y-e - XY-e siecles); 4 - fragment de carreau
decouvert dans la cour de I ' egli se Saint N icolas ( XY-e siecle ); 5 - carreau decouvert rue Petru Rareş
( XY-e siecle).
F ig. 3 I 1 , 2, 4 - Carreaux decouverts dans la zone du Parc (XY-e siecle); 3 - carreau
decouvert rue Ştefan cel Mare ( XY-e siecle).
Fig. 41 1 , 3 - Fragments de carreaux decouverts dans la cour de l'eglise Saint Nicolas (XY-e siecle);
4 , 5 - carreaux decouverts dans la zone de la Cour Princiere (XV-e siecle ).
Fig. 511 - Fragment de carreau decouvert a IRC (XY-e siecle); 2 , 3 - fragments de carreaux
decouverts a Şipot (XY-e siecle ) ; 4 - carreau decouvert dans la zone de la Cour Princiere (XV-e siecle) .
Fig. 6 I I , 2- Carreaux decouverts au monastere Zamca ( XYi l -e siecle); 3 , 4 - carreaux
decouverts a Şipot (XY l-e - X Y I I -e siec les).
F ig. 7/ 1 - Fragment de carreau decouvert dans la cour de l 'egli se Saint N icolas (XY-e siecle);
2, 3, 5 - fragments de carreaux decouverts dans la zone de la rue Petru Rareş ( X V II-e siecle); 4 -
carreau decouvert rue Petru Rareş ( XY-e siecle ).
Fig. 8/ 1 - Carreau decouvert a Ş ipot ( XY-e siecle); 2, 4 - carreaux decouverts dans la zone de
la Cour Pri nciere (XV-e siecle); 3 - carreau decouvert rue Petru Rareş (XV-e siecle).
Fig. 91 1 - Fragment de carreau decouvert a Suceava (XYII-e siec le); 2 - carreau decouvert
dans la zone de la Cour Princiere (XY-e siecle).
Fig. I Ol i - Fragment de carreau decouvert dans la zone de la rue Petru Rareş (XVII-e siecle ); 2 -
fragment de carreau decouvert dans la zone de la Cour Princiere (XY-e siecle); 3 carreau decouvert
-
rue M ihai Viteazul ( XV-e siecle); 4 - carreau decouvert rue Petru Rareş (XV-e siecle).
Fig. I 1 / 1 - Carreau decouvert a Şipot (XY-e siec le); 2, 3 - carreaux decouverts dans la zone
de Ia Cour Princiere (XV-e siecle); 4 carreau decouvert rue Petru Rareş ( XY-e siecle).
-
Fig. 1 21 1 - Fragment de carreau decouvert rue N. Bălcescu (XVIl-e siecle); 2,3 - carreaux decouverts
a Ş ipot (XV-e siecle); 4 - carreau decouvert dans la zone de la Cour Princiere (XY-e siecle).
Fig. 1 31 1 , 2, 4 - Fragments et carreau decouverts dans la cour de l 'eglise Saint N icolas ( XV-e
siecle); 3 - carreau decouvert dans la zone I L B (XYI I-e siecle).
Fig. 1 4/ 1 , 2 - Fragment et carreau decouverts dans la zone de la Cour Princiere (XV-e siecle);
3, 4 carreaux decouverts dans la cour de l ' Auberge Princiere ( XV-e siecle).
-
Fig. 1 5/ I Fragment de carreau decouvert a Şipot (XV-e siecle); 2

- - fragment de carreau
decouvert a Şipot (XVII -e siecle); 3 - carreau decouvert dans la cour de l'eglise Saint Nicolas ( XV-e
siecle); 4 carreau decouvert dans la zone de la Cour Princiere ( XV-e siecle).
-
Fig. 1 6/ 1 Fragment de carreau decouvert dans la cour de l ' egl ise Saint Jean-Baptiste (XVI I-e
-
siecle ); 2 fragment de carreau decouvert a IRC (XVII-e siecle ); 3 carreau decouvert au monastere
- -
Zamca (XVII-e siecle); 4 - carreau decouvert rue Petru Rareş ( X V-e siecle).
Fig. 1 7/ l - Fragment de carreau decouvert dans la zone du Parc ( XV-e - X VI-e siecles);
2 - fragment de carreau decouvert dans Ia zone de la Cour Princiere (XV-e siecle); 3 fragment de
-
carreau decouvert rue Ştefan cel M are ( XV-e siecle); 4 carreau decouvert dans la cour de l ' eglise
-
Saint Nicolas ( XV-e - X VI-e siecles).

Fig. 1 8/ 1 - Carreau decouvert a Şipot (XVII-e siecle); 2, 4 carreaux decouverts dans la zone
-
de la Cour Princiere ( XV-e siecle); 3 - carreau decouvert dans la zone du cinema „Modem" (XVII-e
siecle); 5 carreau decouvert rue Petru Rareş ( XV-e siecle ).
-
Fig. 1 9/ 1 - Fragment de carreau decouvert a Şipot ( X V II-e siecle); 2 fragment de carreau

-
decouvert rue M itropolit Dosoftei ( XV-e siecle); 3 - fragment de carreau decouvert a Şipot ( XV-e
siecle); 4, 5 fragments de carreaux decouverts rue Vasile Alecsandri ( XV-e siecle); 6 fragment de
- -
carreau decouvert dans la zone du Parc (XV-e siecle ); 7 fragment de carreau decouvert a Suceava
-
(XV-e siecle).
MOMENTE DIN VIATA DE CURTE ILUSTRATE PE CAHLE
"
DESCOPERITE IN MOLDOVA - SCENE DE DANS
Motivele decorative de pe cahlele descoperite în Moldova se înscriu într-o

gamă diversă, ilustrând domenii felurite ale ornamenticii : geometrice, vegetale,
zoomorfe, heraldice, povestiri moralizatoare, subiecte religioase ori inspirate de
eposul cavaleresc şi viaţa de curte.
O grupă - nu prea numeroasă - din marea familie a cahlelor cu subiecte
inspirate din viaţa de curte o formează cele decorate cu scene de dans şi
prezentarea acestor piese face subiectul lucrării de faţă 1 •
De la început trebuie subliniat faptul că marea majoritate a cahlelor despre care
vom vorbi sunt publicate, cele mai multe dintre ele fiind menţi onate în diverse studii:
noi ne propunem să le dăm - cel puţin unora dintre ele - o nouă interpretare, deoarece
o parte a fost considerată ca ilustrând o pereche de îndrăgostiţi (das L iebespaar).
Ceea ce se impune a fi menţionat iniţial este faptul că majoritatea cahlelor cu
reprezentarea unor scene de dans datează din a doua j umătate a secolului XV, cahle
dintre cele mai timpurii, decorate cu acest subiect ornamental, fi ind găsite în casa
domnească de la mănăstirea Bistriţa, distrusă de incendiul din anul 1 476 2 sau în
locui nţa LV din apropierea bisericii catolice de la Baia, construită în toamna lui
14 76 3 , în timp ce descoperiri le de la mănăstirea Probota aparţin ultimului deceniu
al veacului al XV-lea4 , în secolele următoare, cu rare excepţii, predominând mai
ales motivele vegetale şi geometrice.
Au fost considerate şi publicate ca ilustrând scene de dans, cahle descoperite
în Moldova, în medii diverse: cetăţi, case şi curţi domneşti, reşedinţe boiereşti,
locuinţe de orăşeni, mănăstiri .
Au fost descrise două variante.
O primă variantă este întâlnită pe cahle şi fragmente de cahle descoperite la
Suceava - în curtea bisericii armene Sfânta Cruce 5 , Curtea domnească de la Cotnari 6 ,
1 Pentru redactarea acestei lucrări am beneficiat de îndrumările competente ale doamnei Liana
Tugearu şi ale domnului Ion Tugearu, cu care am discut problemele de coregrafie. Le aducem şi pe
această cale multumirile noastre.
�
2 Lia Băt îna, A. Bătrîna, O locuinţă domnească din vremea lui A lexandru cel Bun, în RMM
M IA. 2, 1 975, p. 76, fig. 4.

3 l idem, Unele consideraţii cu privire la stema dinastică a Moldovei în vremea lui Ştefan cel
Mare, în A l lA, l aşi, X X I V/ I , 1 987, p. 99- 1 00.
4 Corina Nicolescu, Florentina Jipescu, Din trecutul mănăstirii Probata, în SCIA, 1 -2, 1 956,
p. 297, fig. 1 0, 1 1 .
5 R. Gassauer, Teracote sucevene, în BCMI, X X V I I I , 1 935, p. 1 5 1 , 1 62, fig. 32.
6 Inedită, în colecţiile M uzeului Naţional al Bucovinei, Suceava.
Momente din viaţa de curte pe cahle 289
mănăstirea Probota7 , vechea mănăstire a Moldovitei 8 , curtea boierească de la Spătăreşti

„La Hate"9 . În stânga cahlei, chiar lângă chenar �pare un arbust cu frunze lanceolate.
Lângă arbust, un tânăr cu faţa ovală, părul lung, buclat, îmbrăcat cu o tunică cu
falduri _?ese, o ţine cu mâna dreapta pe fată, redată frontal, îmbrăcată cu o rochie
amplă. In dreapta se află cel de al doi lea tânăr, cu fata rotundă, părul scurt şi buclat,
îmbrăcat şi el cu o tunică cu falduri . Între cei doi dansatori se găseşte o floare de
crin stilizată, iar capul fetei este încadrat de vrej uri cu fru nze lanceolate (fig. l /2 ).
Cele trei personaje se mişcă încet, sugerând un dans lent, poate o pavană, unul dintre
cele mai răspândite dansuri de curte, datorită caracterului său solemn, maiestuos ' 0 .
O a doua variantă a temei prezintă, în locul tânărului dansator din dreapta, un
cântăreţ dintr-un fel de cimpoi cu burduful mic şi ţeava în formă de lulea, îmbrăcat
şi el, ca şi celălalt tânăr, cu o tunică strânsă în talie cu o centură compusă din
plăcuţe pătrate. Cei doi dansatori au fost figuraţi cu spatele spre cântăreţ, faţă în
faţă, cu corpurile din profil şi chipurile redate frontal. Tânărul are mâna dreaptă
liberă, iar cu stânga o ţine pe fată, _care la rândul ei i-a întins mâna dreaptă
partenerului, cea stângă fiind liberă. Intre cei doi dansatori se află un luj er cu
frunze lanceolate şi flori de crin stilizate (fig. I / I ). Şi în acest caz mişcarea celor
două persoane este înceată, sugerând un dans lent. Această vari antă se întâlneşte pe
� \("
cahle şi fragmente de cahle descoperite la curţile boiereşti de la Şipote-Iaşi 1 1 şi
Dm1!e �ţii Noi- -y �slui 1 2 , la curţile domneşti e la Hârl �u 1 3 , C� t � ari 14 , Iaş � ' aslui 16 ,
1 8 1 2 _ .
Bacau , la cetaţi le de la Suceava , Soroca , Neamţ , manastlfea 8 1stnţa- .
7 Corina Nicolescu, Florentina Jipescu, op.cit. , . 297, fig. 1 1 .

8 Gh. I. Cantacuzino, Vechea mănăstire a Moldovifei în lumina cercetări/or arheologice. în
B M I . 3, 1 97 1 , p. 82, 84, fig. 8.
9 Lia Bătrîna, O. Monoranu, A. Bătrîna, Cercetările arheologice din zona Fântâna Mare - Spătăreştii.
corn. Vadu Moldovei. jud. Suceava, în CAMNI. V I I I , 1 986. p. 92, fig. 5/ 1 .

1 ° F. Reyna, Histoire du ballet, Paris, 1 964, p. 1 1 , 1 6; A. De Miile, L 'âme de la dance, Paris, f.a., p. 58.
1 1 Corina Nicolescu, Florentina Jipescu, Date rn privire la istoria costumului în Moldova,
secolele XV-XVI. în SC IA. 1 -2, 1 957. p. 1 46.

1 2 M . Petrescu-Dîmbovita. Em. Bold, M. Dinu, Cercetări arheologice în Podişul Central
Moldovenesc, în AŞU, Iaşi. I , 1 95 5 , 1 -2. p. 2 1 -22, fig. 8/ 1 , 3 .

1 3 Corina N icolescu, Arta în epoca lui Ştefan cel Mare. î n voi. Cultura moldovenească în
timpul lui Ştefan cel Mare. Bucureşti, 1 964, p. 332, fig. 3 7.

1 4 B . Slătineanu, Ceramica de la Cotnari, I . în RFR. V. 1 938, I O, p. I 07, fig. 1 4.
1 5 A l .Andronic. Eugenia Neamţu, M . Dinu. Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească
din laşi, în ArhMold. V. 1 967. p. 24 1 , fig. 47/5.

1 6 Rica Popescu. Câteva elemente de factură gotică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui.
în R M M - M I A , I , 1 98 1 , p. 55. fig. 1 1 .
1 7 A l . Artimon. Date istorice şi arheologice cu pril'ire la Curtea Domnească din Bacău. in
RMM-M I A . 2. 1 987. p. 1 1 . fig. 1 1 /6, 7 .

IH
K . A . Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetărifărnte între 1895
-
şi 1 904, Bucureşti, 1 9 1 3. pi. V; R. Gassauer. op. cit. , p. 1 62. fig. 3 5 .
1 9 G h . Cebotarenco, Sorokskaja krepo.1·1 · pamiatnik starinv. Chişinău. 1 984. p. 32. fi g . 8 ;
P. Bâmea, Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în Moldova dintre Prut şi Nistru. in
ArhMold. X V I I , 1 994, p. 286. fig. 41 1 .
20 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din secolul al XV-iea decorate cu scene inspirate: din
via/a cavalerească, în Suceava", X I I I-XIV. 1 986- 1 987. p. 1 5 1 .

2
„
1 Lia Bâtrîna, A. Bătrîna, O locuin/ă domnemcă din vremea lui Alexandru cel Bun. in RMM-MIA.
2. 1 975, p. 76, fig. 4.
De la Suceava, din curtea bisericii Sfântul Ioan Botezătorul (a Coconilor) , în

construcţia considerată de descoperitori a fi prima reşedinţă a mitropoliţilor
Moldovei 22 , provine un fragment de cahlă cu o scenă cu doi dansatori acompaniaţi
de un cântăreţ din cimpoi 23 (fig. 2/2). Fragmente asemănătoare au mai fost
descoperite la Curtea domnească din Suceava 24 şi la Bomiş - Obârşia, j ud. Neamţ,
satul unde îşi avea curtea boierul Toader Hurdiugaş25 •
Multă vreme s-a considerat de către maj oritatea cercetătorilor - inclusiv de
către noi - că o grupă de cahle pe care au fost figuraţi doi ti neri ( un bărbat şi o fată
cu o floare de crin stilizată între ei), reprezintă o pereche de îndrăgostiţi26 • Este
vorba de cahle descoperite la Suceava, în diverse zone din oraş , precum casa din
zona „B" 2 7 şi „casa domniei"2 8 de pe Câmpul Şanţurilor, Cetatea de scaun 29 , Curtea
domnească 3 0 , locuinţe de orăşeni de la Şipot3 1 şi pe străzile Dimitrie Dan 32 şi Petru
Rareş 33 , la Curtea domnească din Vaslui 34 şi la vechea Mănăstire a Moldoviţei 35 . În
partea stângă a cahlei a fost reprezentat personajul masculin, cu trăsăturile feţei
puternic individual izate, îmbrăcat cu o tunică terminată cu falduri dese, pantaloni
pe picior şi solerets a la Poulaine. Mâna dreaptă o are în şold, iar cu cea stângă o
ţine pe fată, înfăţişată cu o siluetă graci lă, faţa ovală, părul lung şi drept descoperit
şi lăsat pe umeri, îmbrăcată cu o rochie cu mâneca răscroită ca la i ie, lungă şi cu
numeroase falduri. Între cele două personaje se află o floare de crin stilizată, cu
vârful în jos (fig. 3/2). Poziţia tânărului, cu mâna dreaptă în şold şi cu genunchiul stâng
uşor flexat, ca şi întreaga atitudine a celor două personaje, o „poză" marţială, sugerează
că cei doi dansează, aflându-se probabil în momentul de început al unui dans.
22
M. D. Matei, E . I . Emandi, Gh. Sion, A avut mitropolitul Iosif un palat. în Suceava, în
secolul al XIV-iea ?, în RMI. 1 -2, 1 993, 1-2, 1 994, p. 1 02- 1 07.
23 Paraschiva-Victoria Batariuc, A teliere pentru producerea cahlelor în Moldova medievală, în
SCIV A, 43, 1 992, 2, fig. 8/ 1 .

24 I nedite, în colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava.
2�
Rodica Popovici, Motive decorative în ceramica monumentală descoperită la Borniş
(Neam(}. secolele XV-XVI. comunicare susţinută la Simpozionul „Artă şi civilizaţie mediev ală",
Suceava, 25-26 noiembrie 1 994.
26
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casă a
domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare. Bucureşti, 1 979,
p. 47-48, fig. 24 şi p. 1 39; Al. Andronic, Probleme referitoare la cultura urbană medievală din
secolele XV-XVII din Moldova, în „Carpica", X, 1 978, p. 2 5 7-2 58 şi nota 22.
27 I . Nestor et alii, Şantierul arheologic Suceava. în „ Materiale", V, 1 959, fig. 6/2.
28
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op.cit., fig. 24.
29
K. A. Romstorfer, op. cit. . pi. V .
30 I nedite, î n colecţi ile Muzeu lui B ucovinei, Suceava.
3 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la Suceava.

comunicare susţinută la Sesiunea Institutului de Arheologie, I aşi, 3 i unie 1 995.
32 Paraschiva-Victoria Batariuc, M . Andronic, Descoperiri arheologice la Suceava - contribuţii la
cunoaşterea topografiei oraşului medieval, în Suceava, X V I I-XIX, 1 990- 1 992, p. 44.

33 M. D. Matei, E. I. Emandi, O casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceava, în
SCI VA. 28, 1 977, 4, fig. 7/ 1 .

34 R ica Popescu, op.cit. p. 5 5 , fig. I O.
.
3 5 Gh. I. Cantacuzino, op. cit„ fig. 8.
Momente din viaţa de curte pe cahle 29 1
Considerate de asemenea ca i lustrând o pereche de îndrăgostiţi sunt şi cahlele

descoperite în locuinţa LIV din zona bisericii catolice de la B aia36 , dar şi în grupul
de locuinţe distruse în incendiul din anul 1 4 76, locuinţe peste care s-a construit
zidul de nord al Curţii domneşti din Suceava37 • Într-un bogat decor vegetal compus
din copaci cu coroane rotunde şi tronconice, în stânga a fost reprezentat cavalerul,
cu mâna dreaptă în şold şi cea stângă ţinând-o pe fată, figurată cu o coroniţă în
mâna dreaptă ( fig. 311 ) M işcarea tânărului, păşind, ne face să ne întrebăm dacă şi
.
în cazul acestei reprezentări nu avem i lustrată tot o scenă de dans.

De la Curtea domnească din Vaslui 3 8 provine un fragment de cahlă cu două
personaje, faţă în faţă. Tânărul, în partea stângă a cahlei, îmbrăcat cu o tunică
scurtă, cu falduri dese, păşeşte spre fata, gracilă, cu o rochie strânsă în talie cu o
centură formată din plăcuţe rectangulare ( fig. 41 1 ). Poziţia picioarelor personajului
masculin, cu genunchiul stâng flexat sugerează mişcarea, ceea ce ne face să
considerăm şi această reprezentare drept o scenă de dans.
În locuinţa LV din apropierea bisericii catol ice de la Baia au fost găsite şase
cahle cu două personaje: o fată şi un bărbat încoronat, cahle care au fost
interpretate de către descoperitori ca reprezentând un moment din legenda
Sfăntului Ladislau şi anume „odihna regelui Ladislau şi a Ladivei"3 9 . De remarcat
că înşişi autorii descoperirii scriau că scena prezintă „o alură întrucâtva mondenă
sau curteană, Ladiva apărând mai degrabă în ipostaza unei domnişoare ce însoţeşte
un cavaler victorios, încarnând idealul dragostei terestre"4 0 . Ne-am exprimat recent
părerea despre această interpretare. Consideram că în cazul celor şase cahle de la
Baia ne găsim în faţa unor reprezentări al căror înţeles ne scapă4 1 • Anal izând atent
cele şase cahle am ajuns la concluzia că cel puţin trei dintre ele reprezintă scene de
dans ( fig. 51 1 , 2; 6/2). Ne referim la figurile 7, 1 1 şi 1 2 din lucrarea mai sus
menţionată, semnată de Lia Bătrîna şi Adrian Bătrîna 42 . Poziţia celor doi
protagonişti, frontal, cu picioarele din profil şi cu mâinile în şold într-un caz (fig.
6/2) sau îndoite în unghi drept şi libere (fig. 5/ 1 , 2), atât la fată, cât şi la personajul
încoronat ne face să ne întrebăm dacă nu cumva ne aflăm şi în cazul acestor cahle
în faţa unor scene de dans vioi, indicat mai cu seamă de mâinile libere, cu umeri
ridicaţi, mişcare care sugerează zborul.
Suceava. în „Suceava". XI-X I I , 1 984- 1 985, p. 1 50, 1 6 1 - 1 64, fig. I .

3 6 L i a Bătrîna, A. Bătrîna, Elemente decorative în ceramica monumentală de la Baia. jud.
17 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. .

J M Rica Popesu, op. cit. , p . 54, fig. 6.
Transilvania şi Moldova. în SCIV A. 4 1 , 1 990, 2. p. 1 74- 1 79. fig. 7- 1 2 .

w Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Legenda eroului de frontierei " în ceramica monumentalei din
„
40 Ibidem, p. 1 79.
4 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle decorate cu subiecte religioase descoperite 1/1 1Holdova.

în AT, IV, 1 994, p. 1 28 .
4 2 L i a Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit . .
De remarcat că un fragment de cahlă asemănătoare, dar nu identică cu cele de

la Baia a fost descoperit la Curtea domnească din Vaslui 43 şi a fost considerat ca o
reprezentare a unei perechi de îndrăgostiţi ( fig. 4/2).
Produsul unui atelier periferic se dovedeşte a fi un fragment de cahlă descoperit
la Şipot-Suceava44 , cu o tratare naivă, amintind crestăturile în lemn (fig. 21 1 ).
Este interesant de remarcat că cea mai mare parte a scenelor de dans de pe
cahle au fost figurate într-un bogat decor vegetal, sugerat de copaci , arbuşti cu flori
şi frunze lanceolate ori flori de crin şi nu este exclus ca meşterul să-i fi conceput pe
cei doi dansatori ca trăind sentimente de dragoste, decorul vegetal contribuind
tocmai la sublinierea stării lor sufleteşti .
Din secolul X V I I datează cahle ş i fragmente d e cahle descoperite la Cetatea
de scaun 45 , mănăstirea Zamca46 , Curtea domnească din Suceava47 pe care a fost
reprezentată o pereche de tineri, dansând. Cele două personaje, figurate frontal, se
ţin de mână, având mâna dreapta şi respectiv stânga ţinute în şold (fig. 6/ 1 ) .
Cahle cu scene de dans au fost descoperite în întreg spaţiul central-european

care a cunoscut soba din cahle. Printre cele mai vechi exemplare se numără cahla,
datând din prima jumătate a secolului XIV de la Koln, păstrată în colecţia
Venator4 8 , şi cele din perioada 1 3 80- 1 390, descoperite într-o locuinţă de orăşean
de la Târgovişte49 ( fig. 7/ 1 ). Din secolul XV datează cahlele de la Olomouc, cu
reprezentarea unui dans vioi 50 , cea de la Praga cu un rege acompaniat de un
cântăreţ din cimpoi 5 1 şi cu cele cu cântăreţi şi dansatori de la Pardubice şi
Votelez 5 2 , din Cehia. O cahlă pe care a fost ilustrat un dans vioi, plin de mişcare,
provine de la Banska Bistrica, din locuinţa Ebner, datată în anul 1 490 5 3 , după cum
o alta a fost lucrată după gravurile Maestrului E . S . 5 4 . Din secolele XVI-XVII
datează fragmentele de cahle descoperite la Feldioara, în ateli erul unui meşter
43 Rica Popescu, op. cit. p. 54, fig. 9.

.
44 Inedit, în colecti ile Muzeului National al Bucovinei, Suceava.

45 f ft
K. A. Romstor er, op. cit. , p. 79, g. 76/v; R. Gassauer, op. cit. , fig. 2 7 .
46 B . M itrea e l a l i i, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului, î n SCIV, 6, 1 95 5 , 3 -4,
p. 798, fig.38.
4 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, Motive decorative în ceramica ornamentală din secolul al
XVII-iea de la Curtea Domnească - Suceava, în „Suceava", V I I I, 1 98 1 , p. 1 1 5, 1 1 9, pi. 6/2.
4 8 Rosemarie Franz, Der Kache/ofen. Entstehung und kunstgeschichtliche Entwicklung vom
Millelalter bis zum Ausgang des Klassizismus, Graz, 1 969, fig. 63.
49 N. Constantinescu, C. Ionescu, A 1·11rira habitatului urban de la Târgovişte înainte de 1394. Repere
din vatra curţii domneşti, în SCIV A, 3 1 , 1 980, I , p. 65 -68, pi. I /5, fig. 8/2.
50 P. M ichna, Funde der ungarisch-băhmisch-polnischen Gruppe spătgotischer Kacheln in
Măhren, în Acta ArchCarp, 1 2, 1 97 1 , fig. 3/2.

51 V. Bryxh, Dana Steh likova, J, Z egklitz, Prazske kache doby goticke a Renesancni, Praga,
1 991, fig. 75.
52 Z. Hazlbauer, Ph.1pevek k technologii v_yrob_v pozdne stredovekych reliefnich kachlu. în
„Archaeologia H istorica", 1 1 , 1 986, fig. 21 1 -3.

5 3 P. Voit, I . Hol!, Anciens carreaux de poete hongrois, Budapesta, 1 963, p. 46, fig. 32.
54 Rosemarie Franz, op. cit., fig. 1 20.
olar55 , unde este i lustrat un dans vioi, protagoniştii fiind, într-unul din cazuri, un
personaj elegant şi o tânără încoronată (fig. 7/2).
*
Din secolul XVI avem şi ştiri literare despre dans.

Dacă răsfoim Curteanul lui Baldassare Castiglione vom vedea că părerile
despre dans sunt împărţite. Astfel, seniorul Gaspare Pallavicino povesteşte că în
Lombardia „mulţi tineri de neam dănţuiesc din zori şi până la asfinţit sub arşiţa
soarelui, dimpreună cu ţărani i", considerând că în acest mod se pune la încercare
puterea, şi nu nobleţea 56 . Messer Federico Fregosoo este de părere că dacă
curteanul „e să dănţuiască în faţa mai multor oameni . . . el va trebui să dea dovadă
de o anumită demnitate, îndulcită însă de o oarecare uşurinţă ş i măiestrită gingăşie
în măsuri şi chiar dacă se simte mai uşor ca fulgul şi ştie să-şi potrivească de
mişcările cu muzica să nu se apuce a iuţi j ocul picioarelor şi a bate paşi mărunţi . . .
aşa cum face Barletta a l nostru, p e care î l prind aceste lucruri, c e n-ar sta bine poate
unui gentilom; fiind însă vorba însă de o încăpere în casa vreunui nobil, cum este
cea în care ne aflăm, socot că-i este îngăduit s-o facă şi pe aceasta precum îi e de
asemeni şi să danseze moresche şi brandi. "5 7 Se mai face recomandarea ca „atât
muzica cât şi dansul trebuiesc lăsate deoparte înainte ca vârsta, în ciuda noastră, să
ne silească a le părăsi" 58 •
În spaţiul românesc, domnul Ţării Româneşti Neagoe Basarab îi recomanda
fiului său Theodosie, în celebrele sale învăţături : „Şi iarăşi se cade domnului să
aibă la masa sa multe fel iuri de tobe şi de vioare şi de surle de veselie . . . Iar voi,
dacă auziţi răsunându-vă glasuri ca acestea, nu se cade să vă ducă minte spre
dânsele, sau către jocurile cele de multe feliuri, care să fac şi vin pentru numele
vostru dentr-alte ţări (sub.n.) că omul ce (îşi) duce tot gândul spre cântece şi spre
jocuri ca acestea, acela n-are minte de-ajunsu. " 59 Mai departe, voievodul îi atrage
atenţia fiului său că datoria domnitorului este alta: „Pentru aceia te învăţ şi eu, fătul
mieu, de ţ-e voia să fii unsul lui Dumnezeu, şi să cade toate scopotele şi jocuri le să
le laşi jos. Că aşa se cade domnului să-şi veselească oştile; iar mintea să nu ţi-o
pleci către dânsele, deaca ţi-e voia să fi desăvârşit şi întreg."60
Din cele două exemple citate, unul din lumea italiană a Renaşterii şi al doilea de
la curtea unui principe român, vedem atitudinea diferită a celor două lumi despre dans .
Dansul poate fi practicat de nobili şi curteni, până ce vârsta îi si leşte a-l
părăsi, cu condiţia respectării unor reguli ce nu trebuiau să lezeze demnitatea
rangului social (să nu iuţească mişcări le şi să nu bată paşi mărunţi, ca Barletta,
j j Daniela Marcu. Cahle săseşti din secolele XV/�XVI/ descoperite la Feldioara. jud. Braşm·.
în RMI. I . 1 992, p. 28-29, 3 5 , fig. 7/a, b .
j h B. Castiglione, Curteanul. Bucureşti, 1 967. p. 1 1 1 - 1 1 2 .
j7 /hidem p. 1 1 3 .
j9 Înl'ă(ăturile lui Neagoe Basarah către .fui/ său Theodosie. Bucureşti, 1 970, p. 258.
.
j H lhidem. p. 1 1 7.
Mi lhidem. p. 259.
bufonul curţii din Urbino, sau să nu se petreacă în văzul unor oameni de altă
condiţie socială), este opinia rafinaţilor interlocutori italieni.
Voievodul român îi recomandă fiului dansul şi muzica drept divertisment
pentru soldaţii săi , dar personal, el trebuie să se ţină deoparte de „jocurile de multe
feliuri, care. . . vin din alte ţări ". Transpare aici, prin filieră bizantină, dispreţul anticilor
faţă de dansul-divertisment, practicat de profesionişti, care, deşi erau admiraţi şi
iubiţi, trăiau la marginea societăţii .
Este interesant d e notat că, după informaţiile fumizate d e Neagoe Basarab,
cel puţin o parte din dansurile - ,jocurile " de la curtea Ţării Româneşti - şi
presupunem că pentru Moldova situaţia era similară, erau venite de aiurea, „ din
alte fări , vehiculate poate de profesionişti atraşi de fastul acestor curţi.
"
Secolele XV-XVII aduc şi o altă categorie de documente despre manifestările

coregrafice din ţările române şi anume reprezentările din frescele de la bisericile
pictate din Moldova. Scene de dans figurate în frescă apar în contextul câtorva momente
din istoria sacră: Batjocorirea lui Iisus ( Bălineşti, Sfântul N icolae Dorohoi,
Dobrovăţ, Arbore, Probota, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Dragomirna), Parabola
Fiului Risipitor ( S fântul Gheorghe Hârlău, Probota, Sfântul Gheorghe Suceava,
Humor, Arbore, Voroneţ), Legenda Sfântului Gheorghe (Arbore). Se recunosc şi
dansuri le reprezentate: Dansul cu batista în scena Batjocoririi lui Iisus şi Hora în
Parabola Fiului Risipitor şi Viaţa Sfântului Gheorghe6 1 •
Din secolul XVII se înmulţesc informaţiile din surse literare, cronici ori
însemnări ale călători lor străini în ţările române referitoare la obiceiuri sau la mari
petreceri pri lejuite de nunţi domneşti, unde - evident - se şi dansa.
Călugărul N iccolo Barsi, care în intervalul 1 633-1 639, a călătorit în
Moldova, a lăsat următoarea descriere a obiceiurilor legate de dans: . . . şi când vor „
să înceapă jocul, se cântă mai întâi din diferite instrumente ca viori, cimpoaie,
fluiere, tobe, lăută cu trei coarde. Apoi se prind de mână câte un bărbat şi câte o femeie,
într-un şir lung, săltând mereu, strigând şi bătându-şi picioarele unul de altul. După ce
au săltat câtăva vreme se strâng cu toţii împreună într-un cerc şi saltă ca mai înainte."62
Vorbind despre nunta făcută în anul 1 643 de către Vasi le Lupu fi icei sale
Maria, măritată cu principele lituanian Janusz Radzivill, cronicarul Miron Costin a
povestit că au fost „ giocuri şi de ţeară şi străine "63, iar unul dintre invitaţi, nobilul
maghiar Ioan Kemeny scria: . . . ci jocul s-a ţinut în piaţa oraşului. Înainte de a ne
„
aşeza la masă, vreo 50 sau 60 de fete şi femei din înalta nobil ime, toate foarte
frumos îmbrăcate, prinzându-se de mâini, au dansat jocul românesc, când
învârtindu-se în cerc, când desfăcându-se în şir lung. Bărbaţii numai priveau la ele,
şi niciunul nu s-a amestecat în jocul lor; dar tocmai în fruntea lor, un stolnic bătrân,
6 1 I . I . Solcanu, Representations choreographiques de la peinture murale de Moldavie et leur
place dans I 'iconographie sud-est europeenne (XV-e - XVII-e siecles), în RESSE, X I V, 1 976, p. 45--65.
6� Călători străini despre ţările române. voi. V, Bucureşti, 1 975, p. 76-77.
63 Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron vodă încoace, în Opere, ed. P. P.
Panaitescu, Bucureşti, 1 958, p. 1 2 1 .
sărea cât putea învârtindu-şi toiagul."64 Şi despre nunta domniţei Ruxandra cu

Timuş Hmielniţki avem o însemnare datorată unui anonim german, martor la
evenimente: „Toate boieroaicele şi fetele moldovence, prea frumos gătite şi
strălucit gătite, jucau în curtea castelului, şi domnul Timuş la o fereastră bea tutun
în ochii tuturor şi privea la jocuri le moldoveneşti."65 Un negustor german, Georg
Franz Krebich, sticlar din Boemia, în timpul uneia din călători ile sale de afaceri în
Ţara Românească a participat, în februarie 1 686, la nunta domniţei Ilinca, fi ica
viitorului voievod Constantin Brâncoveanu, cu paharnicul Scarlat, fiul influentului
dragoman al Porţii, Alexandru Mavrocordat Exaporitul, nuntă pe care o descrie în
termeni entuziaşti, pomenind şi despre faptul că „ . . . şi s-au făcut şi multe alte jocuri
şi tot felul de dansuri, turceşti, arăbeşti, chinezeşti, franţu zeşti, spaniole, leşeşti şi
au ţinut toată noaptea până la ziuă; nu le pot descrie pe toate câte au fost"66 •
Dimitrie Cantemir, în celebra sa Descriere a Moldovei, ne vorbeşte despre
două din dansurile populare pe care le întâlnim şi azi : hora şi căluşarii, acesta din
urmă practicat în scopuri curative, vindecarea unor bol i cronice, cât şi despre un
altul, jucat la nunţi , în curţi şi pe străzi, de două şiruri, unul de bărbaţi şi altul de
femei6 7 . Dintre dansurile româneşti, „valahe", admirate şi practicate de nobi limea
maghiară, avem informaţii în opere literare precum poemul Pal/as şi Ester al
palatinului Paul Esterhazi, el însuşi cunoscător al acestor dansuri, după cum
mărturiseşte în povestea vieţii sale6 8 •
O altă categorie de informaţii ne-o oferă Codex Caioni, culegere alcătuită în
secolul XVII din cântece religioase şi laice. Printre acestea din urmă se află şi o
serie de dansuri internaţionale contemporane ca: Ballet english , Chorea, Galliarda,
Sarabanda, Couranta, Lauf, Allemanda, Paduan, Passomezzo etc. Din cele 1 4
dansuri notate, câteva sunt tipic româneşti, două purtând chiar titlul de „o/ah
fanez ", iar un al trei lea este intitulat Cântarea voievodesei lupu 69.
Că dansul şi muzica erau practicate în ţări le române în evul mediu în toate
mediile sociale ne-o dovedesc imprecaţiile moralizatoare întâln ite în scrieri le de
epocă. Astfel, cronicarul Grigore Ureche, vorbind despre prima domnie a lui Aron
Vodă Tiranul, îi imputa acestuia „ . . . că nu îi era grijă de alta numai de a prădarea şi
dinlăuntru nu se sătura de curve, de jocuri (sub. n.), de cimpoiaşi cari-i ţinea de
măscări" 70 . În Didahiile sale, mitropolitul Antim Ivireanul cerea credincioşilor „.„
iar nu să mergem pe la hore şi pe la jocuri (sub. n.) şi pe la cârciume, dupre cum ne

iaste obiciaiul . . . iar de ne trebuie să ne adunăm pre la hore . . . mai bună horă decât
aciasta a bisericii . . . " 7 1
M Călători străini despre ţările române. voi. V, Bucureşti , 1 975. p. 1 3 7.

65 lhidem. p. 475.
6 6 Călători străini despre ţările române. voi. VI l i , Bucureşti, 1 983, p. 1 2 7- 1 2 8 .
6 7 Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldm·iae. Bucureşti , 1 973, p. 3 1 2-3 1 5 .
6� M. Negrea, Un compozitor român ardelean din secolul al XVII-iea Ioan Caioni ( 1 6:!9 1 68 7) .
Craiova, 1 940, p. 35.
69 lhidem. p. 33-52.
7 0 Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei. ed. P. P. Panaitescu, Bucureşti, 1 955, p. 206.
71 Antim Ivireanul. Predici. Bucureşti, 1 962, p. 1 4 1 - 1 42 .
Prezent în scrieri literare, moralizatoare, cronici, frescă, dansul nu putea lipsi

de pe cahle, şi este interesant de reţinut că în afara unor reprezentări în pictura
bisericească, dar în alt context, cahlele sunt singurele obiecte descoperite în
Moldova care ilustrează momente din viaţa de curte.
Faptul că pe o serie dintre cahlele descoperite la est de Carpaţi, precum cele
cu Sfântul Gheorghe, Melusina, Manticora, stema dinastică a Moldovei, scenele de
dans prezintă o gamă de trăsături stilistice comune, proprii, care nu se mai întâlnesc
în altă parte, pledează pentru ipoteza realizări i modelelor şi tiparelor respective în
atelierul aulic de la Suceava, de unde s-au răspândit în întreg teritoriul dintre
Carpaţi şi Nistru7 2 .
Chiar dacă nu cunoaştem astăzi şi poate nu vom cunoaşte niciodată numele
dansurilor figurate pe cahlele descoperite în Moldova este clar că, cel puţin pentru
o parte din aceste cahle, scenele de dans au servit drept model . Autohtone sau aduse
„ din alte ţări '', cahlele cu scene de dans ilustrează un crâmpei din viaţa de l a curţile
domneşti şi boiereşti din Moldova Evului Mediu, care, altfel, ar fi rămas neştiut.
* Acest studiu a fost publicat în colaborare cu Florin Hău în „Ars Transsilvaniae", VI, 1 996,
p. 76-9 1 .
72
Paraschiva-Victoria Batariuc, Ateliere pentru producerea cahlelor în Moldova medievală.
în SC/VA, 43, 1 992, 2, p. 2 1 5-2 1 7.
2
Fig. I . I , cahlă descoperită la Curtea domnească din Vaslui, după Rica Pope cu·
2, cahlă descoperită în curtea bisericii fânta Cruce, Suceava, după R. Gassauer.
Fig. 2. I , fragment de cahlă descoperit la şipot, Suceava; 2, fragment de cahlă

descoperit în curtea bisericii Sfântul Ioan Botezătorul, Suceava.
· ·:· ::·. ·. : .
2
.· . :
.
Fig. 3 . I. ahlă de coperită în locuinţa LIV de la Baia, după Lia Bătrîna, A. Bătrîna; 2, cahlă
descoperită în „casa domniei" de la Suceava după R. Popa, Monica Mărgineanu- âr toiu.
F ig. 4. I , 2, fragmente de cahle descoperite la Curtea domnească, Vaslui, după Rica Popescu.
Momente din viaţa de curte pe cahle 30 1
Fig. 5 . I , 2, cahle descoperite în locuinţa LV de la Baia, după Lia Bătrîna A. Bătrîna.
2
Fig. 6. 1, cahlă descoperită la Cetatea de scaun a Sucevei, după R . Gassauer;
2, cahlă descoperită în locuinţa LV de la Baia, după Lia Bătrîna, A. Bătrîna.
::
·,
·j
·
- . - · - - ·- · - - _ ... - - · · · · - - · · · · --
Fig. 7. I, cahlă descoperită la Târgovişte, după N . onstantine cu, C. l one cu·

2, fragment de cahlă de coperit la Feldioara, după Daniela Marcu.
MOMENTS DE LA V I E DE COUR I LLUST RE S PAR DES C A RREAUX

D ECOUVERTS EN MOLDA V I E - LES SC EN ES DE DANS E
Resume
Les auteurs de cette etude mettent en evidence le fait que, dan s le cadre de la diversite des
motifs decorati fs rencontres sur Ies carreaux decouverts en Moldavie, ceux qui representent des
scenes de danse constituent une categorie a part.
On analyse des carreaux et des fragments de carreaux decouverts dans des milieux divers:
forteresses, cours princieres, residences d'aristocrates, habitations urbaines, monasteres, datant des XV-e
XVII-e siecles, dans leur grande majorite deja publies. On propose une nouvelle interpretation pour Ies
carreaux decores de ce que l 'on a considere etre un couple d'amoureux, deux personnages, un jeune
homme et une fille, dans des attitudes suggerant que Ies deux son ten train de danser (fig. 21 1 ; 3, 4, 5, 6).
Les auteurs insistent sur la valeur documentaire des carreaux a ux scenes de danse, pour ce qui
est de la possibilite de constater que, dans le mil ieu des elites sociales du Moyen Âge roumain, la
danse a ete I ' une des preoccupations frequentes de ceux qui avaient le privilege de participer a la vie
de cour. Le fait est demontre, a partir du XVI-e siecle, non seulement par Ies sources narratives intemes et
extemes, mais aussi par la serie de sequences de peinture murale qui decorent des eglises en Moldavie.
L ' etude contient egalement des donnees sur l ' anciennete et la continuite de l ' utilisation du
moti f decoratif des scenes de danse sur Ies carreaux de poele produits dans Ies trois provinces
roumaines ( X I V-e - XVJ-e siecles) et des donnees portant sur la circulation de ce motif dans un
espace plus ample, central-europeen, dans Ies limites duquel on a utilise des carreaux de poele. Les
auteurs considerent que la source d ' inspiration des artisans qui produisaient des carreaux ayant
comme decoration - entre autres - Ies scenes de danse, a du etre, naturellement, la vie de cour, qui ne
manquait pas de bon gout et de raffinement et qui gravitait autour des princes, a diverses occasions:
fetes, noces, campagnes victorieuses, ceremonie d ' accueil des messagers etrangers etc. D ' ai lleurs, la
plupart des carreaux ou des fragments de carreaux representant des scenes de danse provient des
ruines de constructions lai"ques, ayant appartenu autrefois aux sommets de la societe medievale
roumaine: maison et cours princiere, forteresses, cours d 'aristocrates.
Cette etude signale le fait que lorsqu'on voudra ecrire une histoire de la danse chez Ies Roumaines,
on ne pourra pas foire abstraction de l ' existence des carreaux de poele representant des scenes de
danse, puisque ceux-ci restent, pour le moment, Ies seules images a meme d 'attester des poses et des
attitudes speci fique a la danse de cour pratiquee dans le milieu social roumain, a une date qui precede
d ' un siecle, un siecle et demi, Ies premiers temoignages ecrits sur le meme phenomene.
Fig. I . I, carreau de poele decouvert a la Cour princiere de Vaslui, d'apres Rica Popescu ; 2, carreau
de poele decouvert dans la cour de l ' eglise La Sainte Croix, Suceava, d'apres R . Gassauer.
Fig. 2. I , fragment de carreau de poele decouvert a Şipot ; 2, fragment de carreau de poele
decouvert dans la cour de l'eglise Saint Jean le Baptiseur, Suceava.
Fig. 3. I , carreau de poele decouvert dans l'habitation L IV de Baia, d'apres Lia Bătrâna, A. Bătrina ;
2, carreau de poele decouvert dans "la maison du regne" de Suceava, d'apres R. Popa, Monica
Mărgineanu-Cârstoiu.
Fig. 4. I , 2, fragments de carreaux de poele decouverts a la Cour princiere, Vaslui, d'apres Rica
Popescu.
Fig. 5. I , 2, carreaux de poele decouverts dans l'habitation L V de Baia, d'apres Lia Bătrina,
A. Bătrâna.
Fig. 6. I , carreau de poele decouvert a la C ite princiere de Suceava, d'apres R. Gassauer ;
2, carreau de poele decouvert dans I ' habitation L V de Baia, d'apres Lia Bătrîna, A. Bătrîna.
Fig. 7. I , carreau de poele decouvert a Târgovi şte, d'apres N . Constantinescu, C. Ionescu ;
2, fragment de carreau de poele decouvert a Feldioara, d'apres Daniela Marcu.
CAHLE DE CORONAMENT DIN MOLDOVA
(SECOLELE XIV-XV)
În decursul existenţei sale, soba din cahle a cunoscut o evoluţie spectaculoasă, de

la formele simple, cu un corp cil indric sau conic, în care era încastrat un număr
redus de cahle cu deschidere circulară - cum sunt cele din reprezentările
iconografice de la Zilrich 1 şi Konstantz2 , datând de la mij locul secolului XIV, până
la cele gotice, având corpul structurat în volume distincte: soclu, cameră de ardere,
cameră de încălzire, coronament, toate compuse dintr-un număr variat de tipuri de
cahle, varietate dictată tocmai de funcţionalitatea acestora.
Dacă din secolul XIV şi din primele decenii ale secolului XV nu ne-au
parvenit sobe complete şi dispunem doar de cahle întregi şi fragmentare 3 , dar şi de
reconstituiri grafice4 sau din piese replică5 , din a doua jumătate a aceluiaşi secol şi
de la începutul celui următor avem sobe întregi, precum cele de la Ravensburg 6 ,
Erfurt7 , Salzburg8, castelul Meran din Tirol 9 , castelul arhiepiscopal Hohensalzburg lO,
acesta din urmă fiind în acelaşi timp şi cea mai complexă şi mai bine realizată
artistic dintre toate.
Anal iza atât a cahlelor izolate, cât mai cu seamă a sobelor reconstituite sau
păstrate din perioada de sfârşit a Evului Mediu european a condus la gruparea
acestora în două mari categori i : sobe în formă de turn de apărare, inspirate de
arhitectura militară a epocii, şi sobe în formă de turlă de biserică, evocând prin
1 Rosemarie Franz, Der Kachelofen. Entsteh1111g 11nd kunstgeschichtliche E11tll'ick/1111g vom
Millelalter bis zum A usgang des Klassizismus. Graz, 1 696, p. 1 4- 1 5 , fig. 4; R. Schnyder, Keramik des
Miltelalters. Berna, 1 9 72/A us dem Schll'eizerischen Lande.1· M11se11111. 30, fig. 7.
2 Rosemarie Franz, op. cit. . fig. 5.
3 Ibidem. fig. 32, 34-35, 37-39. 42-43. 60--63: L Holl. K6zepkori kâ�vhacsempek Magyarorszâgon.
I . în BudReg. 1 8. 1 958, fig. 1 9. 2 1 -24: idem, op. cit. l i , în BudReg. 22. 1 97 1 . fig. I 1 2- 1 1 6: I 1 9-1 29;
1 3 1 - 1 3 5 : idem. op. cit. . IV, în Arch Ert, 1 1 7, 1 990. fig. 1 -24; P. Voit, I . Hoit, A nciens carream
de poete hongrois. Budapesta, 1 963, pi. 1 1 I. V, VI; Julie Riechterova, Stredoveke hachle. Praga. 1 982.
fig. 1 6- 1 9 şi pi. 1 1 : Maria Zemigala. Ogrzewanie piecowe na zamku Boles/m\"Cu nad Prosna.
X/ V-XVII 11', în ActaArch lodz. 33, 1 987, p. 1 4- 1 7, fig. 1-4, foto 93.
E
4 I . Hoit. op. cit. . I , în BudReg, 1 8. 1 958, fig. 20. 52: idem. op. cit. IV. în Arch rt. 1 1 7. 1 980,
fig. 25; P. Voit. I . Holl, op. cit, pi. l i . V I I , IX.

j Ibidem. pi. IV.
6 Rosemarie Franz. op. cit. p. 49-50, fig. 93 .
'
Ibidem, p. 53-54. fig. I 02.
9 Ibidem. p. 54. fig. I 04.

� Ibidem, fig. 1 40.
1 0 Ibidem. p. 5 8-69. pi. I . fig. 1 25-1 26.
decor şi structură volumetrică catedralele gotice flamboiante 1 1 • Ceea ce defineşte

cele două categorii de sobe gotice târzii este tocmai coronamentul, partea superioară,
terminală, a construcţiei, fără atribute în încălzire, dar cu un pronunţat rol decorativ.
Astfel, pentru sobele gotice în formă de turn de apărare, caracteristice se dovedesc
a fi cahlele tratate ca un zid de cetate, cu creneluri şi merloane, în timp ce sobele
influenţate de arhitectura sacră a epocii utilizează în realizarea coronamentului
cahle triunghiulare simple sau decorate, terminate ori nu cu câte un pinaclu bogat
împodobit, cahle ce amintesc de fleşele catedralelor.
Ne propunem, în ceea ce urmează, să trecem în revistă acele cahle datând din
secolele XIV-XV, descoperite în Moldova, care, după opinia noastră, au servit la
realizarea coronamentului sobelor gotice târzii, încercând să aducem noi precizări
legate de funcţionalitatea, tipologia şi cronologia acestor piese.
De remarcat că piesele întrebuinţate la realizarea coronamentu l ui, pe care le
numim cu termenul generic de cahle, datorită formei, cât mai ales poziţiei ocupate
în structura sobei, au avut un rol minor sau nu au avut niciun rol în încălzire,
aportul lor fi ind în mod deosebit unul decorativ 1 2 •
Cele mai timpurii cahle de coronament cunoscute până astăzi în Moldova se
dovedesc a fi cele triunghiulare, descoperite la Baia şi Suceava şi datând de la
sfârşitul secolului XIV. Cahlele descoperite la Baia, în locuin ţele L 3 , L 4 , L din
5
sectorul Parc 1 3 şi în L 6 din zona pieţei 1 4 se pot grupa în două subtipuri: a) cahle
triunghiulare cu picior de montare cilindric şi b) cahle triunghiulare cu picior de
montare tronconic 1 5 • Aceste cahle pot fi simple (fig. 1 /3 , 6) sau terminate cu
pinaclu (fig. 1 17), nedecorate sau decorate la interior cu cercuri concentrice
alveolate (fig. 1 15), fie prezentând pe margine aplicaţii triunghiulare (fig. 1 /2), dar
şi cercuri concentrice incizate (fig. 1 /8) şi alveolate ( fig. 1 14). Cahlele triunghiulare
descoperite la Suceava, în zona Şipot, sunt simple, cu picior de montare cilindric,
scurt 16 (fig. 1 /9). De la Cetatea de scaun a Sucevei se păstrează în colecţia Romstorfer
un fragment de cahlă tri unghiulară, decorat la interior cu o torsadă care bordează
marginea, smălţuit în galben-crom 1 7 ( fig. 1 / 1 ). Locuinţele L 3 , L 4 şi L din sectorul
5
Parc de la Baia au fost construite la sfârşitul secolului XIV sau cel mai târziu în
primii ani ai celui următor şi au funcţionat până în noaptea de 1 41 1 5 decembrie
.
1 1 F B l iimel, Deutsche Ofen. Der Kunstofen von 1 480 bis 1 91 O. Kachel - und Eisenăfen aus
Deutschland, Osterreich und der Schweiz, Miinchen, 1 965, p. 32-3 3 .
2
1 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casă
a domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 979, p. 42.
1 3 Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia i'n secolele XlV-XVJ/,
voi. I , Iaşi, 1 980, p . 1 34-- 1 3 5, fig. 1 07/2-9; 1 1 4/ 1 1 , 1 2 ; 1 1 6/8- 1 1 ; 1 1 7/ 1 0- 1 1 .

1 4 I idem, op. cit. , voi. I I , Iaşi, 1 984, p. 235, fig. I 07/2, unde se consideră că aceste cahle
triunghiulare „erau întrebuinţate, probabil, la umplerea goluri lor dintre cele cu fata rotundă".
1 5 Parasch iva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova medievală, Iaşi, 1 997, teză de doctorat
(mss . ), p. 1 65- 1 66, fig. 3/2; 315 .

1 6 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, Descoperiri arheologice la Suceava - contribuţii
la cunoaşterea topografiei oraşului medieval, în „Suceava", 1 7- 1 9, 1 990- 1 992, p. 44, fig. 6/6.
1 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul colecţiei Romstorfer - ceramica monumentală (mss. ).
Cahle de coronament din Moldova 307
1 467, când au fost distruse de incendiul ce a mistuit întregul oraş 1 8 , în timp ce L din
6
zona pieţei, construită, de asemenea, la sfărşitul secolului XIV, a căzut pradă unui
incendiu produs în timpul uneia dintre domniile lui Iliaş vodă, fiul şi urmaşul lui
Alexandru cel Bun 1 9 • De la sfărşitul secolului XIV şi din primele decenii ale secolului
XV , datează şi cahlele triunghiulare descoperite la Şipot-Suceava20 , iar fragmentul de
cahlă din colecţia Romstorfer, provenit de la Cetatea de scaun a Sucevei, poate fi
încadrat cronologic, cu ajutorul culorii de smalţ, în a doua j umătate a secolului XV.
Aceste cahle, prin forma lor triunghiulară simplă ori triunghiulară terminată
cu un pinaclu, nedecorate sau decorate cu motive geometrice trebuie să fie
considerate ca servind la realizarea coronamentului acelor sobe care, prin structură
şi decor, amintesc de turlele catedralelor gotice 2 1 , iar prezenţa lor în locuinţe de
orăşeni de la Baia şi Suceava, vine să indice existenţa în Moldova, la cumpăna
veacurilor XIV-XV, a sobelor gotice târzii, i nspirate de edificiile de cult.
În timpul cercetărilor întreprinse în situri medievale din Moldova, au fost
descoperite numeroase cahle de o formă specială, amintind un bulb sau o cupolă, aşa
numitele cahle convexe. Asemene cahle au fost descoperite la Curtea domnească de
\
la Suceava, în construcţia de lemn ridicată de Petru I 22 , în casa din zona ,,B" de pe
Câmpul Şanţurilor23 , dar şi în locuinţe de orăşeni la Suceava24 , Baia L 3 , L4 din
sectorul Parc 25 şi L 2 , L , L 1 1 din zona pieţei 26 ), la Orheiul Vechi 2 , Bacău2 8 ,
6
Roman29 , Cetatea Albă30 , mănăstirea Pătrăuţi3 1 , la curtea logofătului Gavril Trotuşan
18 Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op. cit. , voi. I, Iaşi, 1 980, p. 24-30.
19 Idem, op. cit, 2, Iaşi, 1 984, p. 26.
0
2 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, op. cit . . p. 45.
2 1 Cf. I . H ol l , op. cit . . I , în BudReg. 1 8, 1 958, fig. 1 9, 34, 43; idem, op. cit. . l i , în B udReg. 22,
1 97 1 , fig. 1 50, 1 5 2. Toate sobele reconstituite de arheologii maghiari prezintă coronamentul realizat
din cahle triunghiulare simple ( I . Holl, op. cit. . I, în BudReg, 1 8, 1 958, fig. 36; P. Voiţ, I. Holl, op.
cit. IV) sau terminate cu pinaclu ( I . Holl, op. cit. . I, fig. 20, 36, 52; idem. op. cit. . IV, în ArchErt, 1 1 7, 1 990,
.
fig. 2 5 ; P. Voit, I . Holl, op. cit. , pi. l i ).

22 L. Chiţescu, Cercetări arheologice de la Curtea Domnească din Suceava. in CAMNI, I,
1 975, p. 247, fi g . 5/1 , 2.

23 Inedite in colecţiile Muzeului Bucovinei. Suceava. Pentru cond iţiile de descoperire şi
datarea cahlelor din casa „B" de la Câmpul Şanţurilor, cf. I . Nestor et alii, Şantierul arheologic
Suceava, în „Materiale", 5, 1 959. p. 602. 604 şi T. Martinovici. Şt. Olteanu. Şantierul Suceava, in
„Materiale", 6, 1 959, p. 685, 687.
2 4 Paraschiva-Victoria Batariuc. M . Andronic, op. cit. p. 44. fig. 7/6 şi p. 47. fig. 715 .
25 Eugenia Neamţu, V. Neamţu. Stela Cheptea, op. cit .. vol. I . 1 980. p. 1 3 5- 1 3 7. fig. 1 09;
1 1 4/ 1 3- 1 6; 1 1 6/ 1 2, 1 3 .
26
Idem, op. cit. . voi. l i , laşi, 1 984, p. 23 7, 239, fig. 1 061 1 -6 .
2 ' Inedite, î n colecţia Institutului d e Arheologie şi Istoric Veche. Chişinău. Informaţie d e la
colegul Pavel Bârnea, căruia îi aducem mulţumirile noastre.

28
A l . Artimon, Valorificarea ştiinţifică ş i muzeistică a unor obiecte medievale din colecţia
Muzeului de Istorie Bacău. in „Carpica", 7, p. 3 1 7, fig. 2/2, 3, unde sunt considerate „vase folosite
pentru interes constructiv" şi datate in secolele XI V-XV.
29 I nedite, in colecţi ile Muzeului de Istorie Roman. Informaţie de la domnişoara Domnita
Hordilă, căreia ii multumim şi pe această cale.

30 P. Bârnea, Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle descoperite in Moldova dintre Prut şi Sistru.
în ArhMold, 1 7, 1 993, p. 287.

·1 1 M . Andron ic, P. V. Batariuc, Contribuţii la cunoaşterea evoluţiei habitatului uman in zona
limitrofă a oraşului Suceava. în „Suceava", 1 7- 1 9, 1 990- 1 992, p. 1 2 .
de la Todireşti 32 , la Trifeşti, punctul „Dealul Curţii" 33 , dar şi în unele case din satul
Săbăoani de lângă Roman3 4 .
Cahlele convexe sunt variate ca formă: cu picior de montare cil indric, înalt şi
corp sferic aplatizat (Suceava) ( fig. 2/6) sau cu un corp sferic terminat cu un vârf
conic (Trifeşti, Bacău, Todireşti) (fig. 3/ 2--4 ) , cu un corp tronconic, rotunj it, având
la partea superioară o proeminenţă ascuţită simplă (Suceava, Pătrăuţi) (fig. 3/7) ori
încadrată de cercuri în relief (Baia) (fig. 3/5 ; 4/3 ) sau cu un buton amintind un
boboc de floare (Suceava) (fig. 3/6), fie asemănător cu apucătorile de la capacele
de uz comun (Suceava, Orheiul Vechi, Baia) (fig. 3/ 1 ; 4/6), dar şi mărginit de
cercuri concentrice incizate (fig. 4/4) ori alveolate (fig. 4/2 ) (Baia), semisferice, cu
un vârf ascuţit (Suceava, Săbăoan i) (fig. 2/4, 5), tronconice ( Suceava, Cetatea
Albă) (fig. 2/2-3 ). Se cunosc şi cahle convexe miniaturale (Suceava) (fig. 2/ 1 ).
Majoritatea cahlelor convexe descoperite la Baia prezintă la partea inferioară a
piciorului de montare câte un orificiu circular, servind la montarea acestor piese în
corpul sobei 35 (fig. 4/ 1 --4 ). Demn de notat ni se pare şi faptul că, în cea mai mare
parte a cazurilor, cahlele convexe sunt nesmălţuite, excepţie fac cahla descoperită
la Todireşti, acoperită cu smalţ verde oliv ( fig. 3/4) şi cahlele tronconice de la
Suceava, smălţuite în verde ocru (fig. 2/2-3 ). Cahlele convexe se pot încadra
cronologic într-o perioadă relativ lungă de timp: de la sfârşitul secolului XIV şi
37
primele decenii ale secolului XV, în cazul cahlelor de la Baia 36 şi Săbăoani , până
la sfârşitul aceluiaşi secol pentru cele din casa „B" de pe Câmpul Şanţurilor de la
Suceava 38 şi de la mănăstirea Pătrăuţi, ctitoria din anul 1 487 a lui Ştefan cel Mare,
39
sau în primele decenii ale veacului XVI, pentru cele de la Todireşti .
Despre locul ocupat de cahlele convexe în structura sobei au fost formulate
diverse păreri, în legătură cu aceleaşi descoperiri . Astfel, despre cahlele descoperite
în locuinţele de la Baia s-a considerat că erau folosite „în primul rând, pentru
împodobirea coronamentului sobei. Ca urmare, au fost descoperite câte trei-patru
asemenea exemplare la o distanţă mai mare de masa chirpiciului rezultat din
dărâmarea sobelor. Cahle simi lare erau fo losite ş i în cazul registrelor de pe feţele
32 Parasch iva-Victoria Batariuc, Ceramică monumentală descoperită la curţi boiereşti din

judeţul Suceava, în SCIV A, 45, 1 994, 1 , p. 80, fig. 312 .
33 N . Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa şi Emilia Zaharia, Aşezări din Moldova. De la paleolitic
pînă în secolul al XVJ/J-lea, Bucureşti, I 970, p. 282, pi. CCXXI I l/ 1 5 .

3 4 Domniţa H ordi lă, Contribuţii arheologice la cunoaşterea aşezărilor medievale Săbăoani şi
Berendeeşti, comun icare prezentată la Sesiunea M uzeului de Istorie Roman (30 martie 1 995).
3 5 Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op. cit, voi. I, Iaşi, 1 980, p: 1 36, fig, I 09/ 1 , 3, 5, 6;
idem, op. cit, voi. li, laşi, 1 984, p. 23 7.

36 !idem, op. cit, voi. I , laşi, 1 980, p. 24-30.
37 Domniţa Hordilă, op. cit.
Jx T. Martinovici, Şt. Olteanu, op. cit, p. 685, 687.
39 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit, p. 80.
sobelor, fiind găsite în masa de lut ars' "'0 • Arheologul slovac Josef Hosso, bazându-se
pe descoperiri făcute la Liptovska Mara, datând din secolul XIV, în propunerea de
reconstituire a sobei care a funcţionat aici, compune coronamentul sub forma unei
cupole realizate în exclusivitate din cahle convexe, alături de care apar şi cahle
triunghiulare şi o cahlă tum4 1 . Relativ recent, arheologul maghiar Peter Boldiszar,
în propunerea de reconstituire a unei sobe din cetatea Buda, datând din timpul
dinastiei angevine, întrebuinţează cahle convexe la compunerea camerei de
încălzire, alături de cahle-oală cu deschidere pătrată, în timp ce coronamentul a fost
realizat din cahle triunghiulare42 . Toate aceste puncte de vedere se cer confirmate
de descoperiri viitoare. Pentru cahlele descoperite în locuinţele L 3 şi L4 din sectorul
Parc de la Baia şi cele de la Suceava s-a putut face o observaţie interesantă, care,
credem noi, aduce o anumită contribuţie în reconsiderarea rolului jucat în economia
sobei şi implicit a locului ocupat de aceste piese. Este vorba de faptul că la interior
toate aceste cahle nu prezintă urme de funingine (sublinierea noastră), cum ar fi
fost normal să se întâmple în cazul în care ar fi fost util izate în compunerea
corpului propriu-zis al sobei: camera de ardere şi, mai ales camera de încălzire, şi
ar fi venit în contact cu fumul şi aerul cald rezultat din combustia lemnului.
Î n ceea ce ne priveşte, în lipsa descoperirii unor fragmente de mari dimensiuni,
semnificative, din corpul sobei, care să permită formularea unor ipoteze cât mai
aproape de realitate, considerăm că cel puţin o parte a cahlelor convexe, cum sunt
cele cu picior de montare cilindric şi corp sferic (fig. 3/2--4) sau cele tronconice
(fig. 2/2-3 ), au fost folosite la real izarea coronamentului, fi ind apropiate prin forma
lor de o altă categorie a cahlelor de coronament, cele în formă de turn (fig. 1 1 ; 1 2),
pe care le puteau substitui.
Un loc aparte printre cahlele de coronament îl ocupă cele descoperite la
Cetatea de scaun43 , dar şi în locuinţe de orăşeni de la Suceava44 , în locuinţa LV din
aproprierea bisericii catolice de la Baia 45 şi la curtea de la Părhăuţi a logofătului
Gavril Trotuşan 46 . Aceste cahle, după forma feţei decorate, dreptunghiulară, şi mai
ales a piciorului de montare, semicilindric, se încadrează în categoria celor ce
participă la alcătuirea camerei de încălzire, iar o anumită particularitate, şi anume
partea superioară, tratată precum o curtină de cetate cu crenel uri şi merloane, ne
indică clar că au servit la realizarea coronamentului. Se cunosc exemplare la care
40 Eugen ia Neamţu. V. Neamţu, Stela Cheptea. op. cit, voi . l i . laşi. 1 984, p. 237. 239.
4 1 J. Hosso. Neskorogotika kach/'orn pec z l ipto\'\·kej Mary. în A H. 7. 1 982, p. 499-508. fig. 5 .
42 P. Boldiszăr. Gotiku.1· kâlrhacsempek az ujahh hudm·â1T asatâ.1· leletanmgâhril. î n „ A Mora

Ferenc M uzeum Evkonyve ", Szeged. 1 988/ 1 , fig. 1 9.
43 K. A . Romstorfer. Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetârifăcute între /li95
şi 1 904. Bucureşti. 1 9 1 3, p. 79, fig. 77; M. D. Matei. Etapele devenirii Sucevei mediemle. în RMM-M IA.
I . 1 988, fig. I I .
44 I nedită, în colecţ i i l e M uzeului Naţional de Istorie a Român iei . Bucureşti . Cahla ne-a fost
oferită �p re public are de dna Ve� era Rădulescu. căreia i i aducem mulţumirile n oastre.
. . _ a Moldm·e1. 111
.
· Lia Bătrma_ Ş I A . Bătrma. Unele cons1deraţ11. cu pr11·1re la stema d111ast1ca
1·remea lui Ştefan cel Mare. în A l l A . laşi. 24. 1 987. I . fig. I .
4� Paraschi va-Victoria Batariuc. op. cit„ p. 79, fig. 314.
merloanele, triunghiulare (fig. 6/6), rectangulare ( fig. 5/2) sau în trepte ( fig. 5/5 ),
au fost decupate (Suceava), ori doar sugerate, fiind numai imprimate în pastă (fig. 5/ 1 ,
3 , 5 ) (Suceava, Baia, Părhăuţi). Î n cazul unor cahle de la Cetatea de scaun a
Sucevei (fig. 5/2) şi de la Părhăuţi (fig. 5 / 1 ), merloanele au fost decorate cu arce în
ogivă şi trefle. Aceste cahle funcţionale, servind în acelaşi timp la compunerea zonei
de sus a camerei de încălzire, dar şi la realizarea coronamentului, indică existenţa
în Moldova a unor sobe în formă de turn de cetate, cu o parte superioară mai
simplă, precum cele de la Ravensburg 47 , Erfurt48 , Buda49 , Pecs 50 , alături de care,
vom vedea, au funcţionat şi sobe cu un coronament deosebit de bogat şi complex.
Î ncadrarea cronologică a acestor cahle într-o lungă perioadă de timp, cuprinsă
între deceniul opt al secolului XV şi deceniul trei al secolului următor, este asigurată de
descoperirile făcute în locuinţa LV de la Baia, construită în toamna anului 1 476,
51
după campania sultanului Mehmed al Ii-lea în Moldova , precum şi cele de la
reşedinţa logofătului Trotuşan, care ctitorea, în anul 1 522, la Părhăuţi, biserica cu
hramul Duminica Tuturor Sfinţilor, drept capelă de curte şi necropolă a fami liei sale52 •
De o specializare mai accentuată se dovedesc a fi cahlele propriu-zise de
coronament, tratate sub formă de zid de cetate, cu creneluri şi merloane. Cahlele se
prezintă sub forma unor plăci dreptunghiulare, decorate în maniere diferite, având
sau nu un picior de montare, cilindric, aplatizat, modelat la roată şi aplicat cu
întărituri de pasti le de lut, pe spatele plăcii, la partea inferioară.
Cele mai simple variante ale acestui tip de cahle sunt cele care prezintă
suprafaţa tratată un itar, într-un singur plan. Î n zona străzii Dimitrie Dan din
Suceava 53 au fost descoperite mai multe fragmente masive de cahle de coronament
cu suprafaţa într-un singur plan. Partea inferioară sugerează un zid puternic, plin,
fiind decorată cu linii în relief, iar cea superioară, cu creneluri dreptunghiulare,
prezintă merloane uşor oblice, prevăzute cu o streaşină proeminentă ( fig. 7/ 1 O). La
vechea mănăstire a Humorului 54 şi în locuinţele de orăşeni de pe străzi le Petru
Rareş 55 şi Vasile Alecsandri 56 din Suceava, au fost descoperite fragmente de cahle
cu suprafaţa unitară, străpunsă de goluri de tragere dreptunghiulare, aproximativ
deasupra fiecărui gol aflându-se câte o streaşină puternic profilată (fig. 6/4; 8/4).
Din zona casei domneşti de la mănăstirea Putna 57 provine un fragment de cahlă de
"7 Rosemarie Franz, op. cit, p. 49-50, fig. 9 3 .
"9 I . Holl, op. cit. . I , în BudReg, 1 8, 1 958, fig. 89.

"8 Ibidem, p. 5 3-54, fi g . 1 02.
5 0 Ibidem, fig. 97.

5 1 Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, op. cit., p. I 00.
5 2 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit., p. 79.
53 Inedite, în colecţi ile M uzeului Bucovinei, Suceava.
5" Elena Busuioc, Noi date arheologice asupra vechii mănăstiri a Humorului, în „Suceava", V ,
1 978, p. 1 87, fig. 6/2; Elena Busuioc, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mittelalterliche Kachelofenarten in
den n"imănischen Furstenturmens (XIV-XV Jahrhunderts), în „ Dacia", N. S., XXlll, 1 979, fig. 1 3/ 1 , 2 1 .
5 5 Inedite, în colecţiile M uzeului Bucovinei, Suceava.
5 6 Paraschiva-V ictoria Batariuc, M. Andronic, op. cit„ p. 43.
57 Inedit, în colecţiile M uzeului B ucovinei, Suceava.
Cahle de coronament din Moldova 31 1
coronament cu suprafaţa într-un singur plan, zona inferioară a fost prevăzută cu

ferestre dreptunghiulare terminate în arc frânt, iar partea superioară sugerează un
zid de cetate, cu creneluri şi merloane rectangulare, prevăzute cu câte o streaşină în
relief (fig. 8/5 ). Î n zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava58 , au fost
descoperite câteva fragmente de cahle care se încadrează în grupa celor cu
suprafaţa tratată într-un singur plan. Registrul inferior a fost figurat asemeni unui
zid cu mari goluri dreptunghiulare de tragere, iar un brâu crestat separă registrul
superior, cu creneluri decupate uşor oblic în masa zidului , în vreme ce merloanele
au fost prevăzute fie cu o streaşină (fig. 7/6), fie cu un brâu crestat (fig. 7/ l ). La
Ş ipot-Suceava59 (fig. 717) şi în apropierea Sucevei, la Siliştea Şcheii 60 ( fig. 1 0/3 ),
au fost descoperite fragmente de cahle cu merloane triunghiulare, în registrul
inferior fiind practicate deschideri rectangulare. De la Cetatea de scaun a Sucevei,
în colecţia Romstorfer6 1 , se păstrează un fragment de cahlă de coronament cu
creneluri şi merloane triunghiulare, în timp ce zona inferioară, plină, fără
deschideri, are sugerate ferestre, doar imprimate în pastă (fig. 6/2).
O grupă de cahle de coronament, cu suprafaţa tratată într-un si ngur plan, o
constituie cea descoperită la Curtea domnească din Vaslui 62 . Cele două registre ale
cahlei au fost separate fie de o torsadă deasă, în relief (fig. 9/5), fie de un brâu
realizat din haşuri (fig. 1 0/ 1 , 2, 4). Cahlele de la Vaslui se grupează în mai multe
variante, în funcţie de modul de reprezentare a registrului superior: cu merloane
în „coadă de rândunică" (fig. 1 Ol 1 ). Registrul inferior este bogat decorat cu trasee

triunghiulare pline ( fig. 9/6) sau traforate (fig. 9/3 ), în trepte (fig. 9/5 ; 1 0/2, 4) sau
gotice: arce în acoladă şi căpriori (fig. 915, 6), rozete (fig. 91 1 , 4) sau cu o combinaţie
de linii frânte şi haşurate (fig. 1 0/1 , 2, 4 ) .
Deosebit de frecvent se dovedeşte a fi un subtip al cahlelor de coronament cu
creneluri şi merloane, şi anume acela care prezintă suprafaţa tratată în două registre -
inegale ca mărime -, dispuse în planuri diferite, separate între ele de un brâu în
torsadă. Registrul inferior, mai mic decât cel superior, dispus în plan retras şi având
în spate piciorul de montare, a fost reprezentat sub forma unui zid de cetate, cu
creneluri şi merloane, şi este de notat că modalităţile de tratare ale acestui registru
permit departajarea mai multor variante. De la Cetatea de scaun a Sucevei, în
colecţia Romstorfer63 se păstrează un fragment de cahlă la care creneluri le au fost
decupate drept, având la partea inferioară o streaşină, iar sub ea un dreptunghi
haşurat, sugerând zidul, merloanele, masive, prezintă la partea superioară o nervură
în relief, fiind perforate de o fereastră rectangulară (fig. 6/5). O altă cahlă
fragmentară, păstrată de asemenea în colecţia Romstorfer, prezintă creneluri le
'�
Inedit. în colecţiile Muzeului Bucovinei. Suceava.
'9 Inedit. în colecţiile M uzeului Bucovinei. Suceava.
60
Paraschiva- Victoria Batariuc. Descoperiri inedite de ceramică monumentală la Suceam. in
„Suceava '', 2 1 . 1 994. p. I 03. fig. I / I O.
6 1 Eadem. Catalogul colecfiei Romstorfer - ceramica monumentală (mss.).
62
Rica Popescu. Catalogul cahlelor din secolul al XV-iea de la Curfile Domneşti " - Vmlui (/). în
„
ActaM M . 3-4. 1 98 1 - 1 982. p. 1 1 4- 1 1 5. fig. 1 5- 1 7 .

63 Paraschiva-Victopria Batariuc. op. cit.
imprimate oblic în zid, iar sub merloane o streaşină în relie f'4 • Î n grupul de locuinţe
de pe latura de nord a Curţii Domneşti de la Suceava, locuinţe distruse de incendiul
din vara anului 14 76 în timpul campaniei sultanului Mehmed al I I-iea în
Moldova65 , au fost descoperite cahle de coronament cu merloane cu streaşină în
relief ce coboară până la o treime din zid şi crenelurile cu ambrazura oblică, în
registrul inferior aflându-se trei metope traforate, decorate cu rozete cu şase petale
(fig. 1 0/5 ). Un alt fragment prezintă registrul superior cu merloane prevăzute cu o
streaşină deosebit de proeminentă, ce coboară până la o treime din zid, decorate cu
câte o stea cu opt raze, iar partea de la baza crenelurilor este puternic adâncită66
(fig. 9/2 ). Cahlele descoperite în „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de la
Suceava 67 au registrul inferior retras, decorat cu trei metope în care se află o floare
cruciformă în relief, în timp ce merloanele au fost modelate unele simple, altele cu
streaşină, cu gol de tragere străpuns, într-un singur caz, şi imprimat, în celelalte
(fig. 1 0/6 ) .
Fragmente de cahle de coronament, tratate sub formă de zid de cetate, cu
suprafaţa dispusă în două planuri diferite - dintre care unele de mici dimensiuni -,
care să se înscrie mai mult sau mai puţin în aceste variante descrise mai sus, au fost
descoperite la Suceava în Cetatea de scaun 68 , la Curtea domnească69 , în locuinţe de
7 71
orăşeni de la Ş ipot 0 sau de pe strada Petru Rareş ( fig. 7/2, 3). Dimensiunile
acestor fragmente nu au permis, în multe cazuri, să li se precizeze destinaţia şi
concludent ni se pare ce scria, acum un secol, Romstorfer despre unele fragmente
de cahle de coronament descoperite la Cetatea de scaun: „Nu e l ămurit încă rostul
obiectelor arătate în fig. 1 1 d şi e. Cel dintâi e o bucată de placă cu cioc, în parte
72
smălţuită, de felul căreia s-au găsit multe în cetate„." şi, mai departe: „întrebuinţarea
celor două obiecte de pământ reproduse la fig. 80, e necunoscută (a se vedea şi fig.
2-4 din rândul de j os, partea dreaptă, pi. VII). S-au găsit numai fragmente din ele,
dar în număr mare„ . Fragmentul j, mai masiv, având 8- 1 0 cm lungime şi vreo 3 cm
lăţime şi terminându-se în partea de sus într-un cârlig. E l are smălţuit verde numai
cârl igul şi o mică parte de sub acesta, aşa că trebuie să admitem cum că, după
întrebuinţare (poate ca cârlig pentru fixarea plăcilor în zid), partea cealaltă nu se
mai vedea" 73 . Este vorba de fragmente de merloane figurate cu o streaşină
proeminentă. Fragmente de merloane dreptunghiulare, de mici dimensiuni, au mai
64K. A. Romstorfer, op. cit. , pi. V I I .

65Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite 1n locuinţe de orăşeni de la Suceava. în
ArhMed, 1 , 1 996, p. 95, fig. 1 8/2.
66 Inedit, în colecţi ile Muzeului Bucovinei, Suceava.
6 7 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 90-9 1 , fig. 76.
8
6 K. A. Romstorfer, op. cit. p. 2 3 , 25, fig. I l/d; p. 8 1 , fig. 80 i, j .
6 9 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramica ornamentală din secolul a l XV-iea descoperită la Curtea
Domnească din Suceava, în „Suceava", 1 O, 1 983, p. 2 5 2, pi. 1 /2, 3 .

7 0 I nedite, î n colecţiile M uzeului Bucovinei, Suceava.
7 1 I nedite, în colecţiile M uzeului Bucovinei, Suceava.
73 Ibidem, p. 8 1 , fig. 80/j .

72 K. A. Romstorfer, op. cit. p. 23, 2 5 , fig. 1 l/d, e.
74
fost descoperite ş i în locuinţe de orăşeni de la Bacău ş i Târgu Trotuş 75 , la curtea
76 77
boierească de la Spătăreşti „La Hate" şi la Todireşti, în judeţul Suceava .
Fragmentul de la Bacău, smălţuit în verde, a fost decorat cu un motiv vegetal ce
aminteşte floarea de aster, cele de la Târgu Trotuş, provenite din locuinţa 3 7, sunt
merloane simple, fără streaşină sau ferestre, dar şi decupate în trepte. De la Curtea
domnească de la Cotnari provin fragmente de cahle de mari dimen siuni, decorate
cu rozete ajurate 78 (fig. 6/6), care, după opinia noastră, reprezintă registrul inferior
al unor cahle de coronament.
Un alt tip de cahle de coronament este documentat deocamdată numai la Suceava,
prin câteva fragmente: unul din colecţia Romstorfer, provenit de la Cetatea de
79
scaun , precum şi altele de la Ş ipot80 , curtea bisericii Sfântului Dumitru 8 1 , străzi le
Mitropolit Dosoftei 82 şi Veronica M icle 83 • Aceste cahle, cu suprafaţa într-un singur
plan, prezintă registrul inferior simplu, masiv, dar şi decorat cu toruri şi cavete (fig.
6/3 ) sau cu o torsadă (fig. 6/ 1 ), în timp ce registrul superior este realizat din arce de
cerc care se întretaie formând mici baghete încrucişate, amintind un feston.
De la Cetatea de scaun a Sucevei, se păstrează în colecţia Romstorfer un singur
fragment de cahlă de coronament, figurat sub forma unei flori de crin angevine 84 .
Fragmente asemănătoare, fără a fi identice, au fost descoperite la Curtea domnească de
la Hârlău 85 .
Datarea cahlelor de coronament în formă de zid de cetate cu creneluri şi
merloane în a doua j umătate a secolului XV poate fi făcută cu aj utorul acelor piese
care provin din complexele arheologice închise, bine încadrate din punct de vedere
cronologic. Ne referim la grupul de locuinţe distruse în incendiul din vara anului 1 476,
peste care s-a ridicat mai apoi zidul nordic al Curţii domneşti de la Suceava86 , „casa
74 I nedită, în colecţiile Muzeului Judeţean de I storie ,,Iulian Antonescu", Bacău. lnfonnaţie de
la dl. Alexandru Artimon, căruia îi aducem mulţumirile noastre.

7 5 Al. Artimon, Aşezarea urbană medievală Târgu Trotuş. jud. Bacău. comunicare prezentată
la cea de a XXX I-a Sesiune naţională de rapoarte privind rezultatele cercetărilor arheologice,
76 Lia Bătrîna, O. Monoranu, A. Bătrîna, Cercetările arheologice din zona Fîntîna Mare. corn.
campania 1 996, Bucureşti, 1 2- 1 5 iunie 1 997.
Vadu Moldovei, jud. Suceava. în C AMNI, V I I I, 1 986, p. 92.

77 M. Andron ic. Evoluţia habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneţ din paleolitic şi până
la sfârşitul secolului al XVIII-iea, Suceava, 1 996, p. 3 5 .

7 H B . Slătineanu, Ceramica .feudală românească şi originile ei, Bucureşti, 1 958, fi g . 95.
7 9 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul colecţiei Romstmfer - ceramica monumentală (mss. ).
H o Inedite, în colecţiile Muzeului Bucov inei, Suceava.
8 2 Paraschiva-V ictoria Batariuc, Cahle descoperite în locuinţe de orâşeni la Suceava. în

8 1 Inedite, în colecţi ile Muzeului Bucovinei, Suceava.
ArhMed. I , 1 996, p. 95, fig. 1 9/2.

83 Inedit, în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei, Suceava.
84 K. A. Romstorfer, op. cit .. p i . V I I .
H s I nedite, în colecţiile Muzeului Naţional de Artă, Bucureşti, unde le-am putut studia datorită
86 M. D. Matei, E. I . Emandi, Cetatea de Scaun şi Curtea domneascâ din Suceam. Bucureşti.

amabilităţii regretatei Gabi Roşioru şi a dnei Doina Mândru. Le exprimăm gratitudinea noastră.
1 988, p. 1 44.
87 88
domniei" şi casa din zona „8" de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava,
construite în ultimele două decenii ale secolului XV, încăperea obştii monahale de
89
Ia vechea mănăstire a Humorului datând şi ea de la sfârşitul aceluiaşi secol .
O altă mare grupă d e cahle d e coronament o reprezintă cele î n formă d e turn,
care şi acestea cunosc diverse variante, după modul în care au fost modelate.
Avem, astfel, cahle turn tronconice, cu bulb, cu acoperiş conic şi cu drum de straj ă.
La Orheiul Vechi, în atelierul specializat în producerea cahlelor, au fost
descoperite două variante distincte în formă de turn: cahle tronconice având corpul
compus din proeminenţe suprapuse, sugerând vag o siluetă umană90 (fig. 1 1 14), şi
cahle terminate cu un bulb, cu un corp cilindric în care au fost practicate deschideri
92
rectangulare 9 1 (fig. 1 2/5 ). La vechea mănăstire a Humorului şi la Cetatea de
93
scaun a Sucevei au fost găsite fragmente ale unor cahle-turn, care, întregite, se
prezintă cu un corp tronconic terminat cu un acoperiş, putând fi neted, şi atunci au
desenată o fereastră ogivală (fig. 1 2/6 ), sau în trepte, sugerând şindrila (fig. 1 2/4 ),
acoperiş ce se termină cu o fleşă ce porneşte dintr-un bulb, care poate fi simplu
(fig. 1 2/4) sau decorat cu alveole (fig. 1 2/6). Suprafaţa turnului a fost străpunsă pe
aproape întreaga sa lungime de patru deschideri trapezoidale, terminate în arc
frânt, deschideri ce amintesc de ferestrele cu ancadramente în ogivă ( fig. 1 2/4, 6).
Din „casa domniei" de la Suceava provin trei subvariante de cah le turn cu
acoperişul conic, ce se continuă cu o fleşă ce porneşte dintr-un buton masiv, având
corpul cilindric, divizat în mai multe niveluri şi perforat de deschideri rectangulare
sugerând ferestrele şi uşile. Ferestrele au fost dispuse si metric, câte patru pe un
nivel, în aşa fel încât deasupra fiecărui gol se află un spaţiu plin, iar deasupra
fiecărui plin se găseşte o fereastră. Se cunosc cahle cu două rânduri de ferestre
dreptunghiulare şi acoperiş cu pante uşor concave 94 (fig. 1 1 15 ), cahle cu două
rânduri de ferestre, uşă în ogivă şi acoperiş bombat95 ( fig. 1 1 /7), precum şi cahle cu
trei rânduri de ferestre 96 (fig. 1 1 /6). Cahle, mai precis fragmente de cahle turn cu
acoperiş conic au mai fost descoperite în locuinţele de orăşeni de pe străzile Petru
97 98
Rareş (fig. 1 2/2) şi Vasile Alecsandri din Suceava (fig. 1 2/ 1 ), având acoperişul
87 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit., p. 27-30.

xx T. Martinovici, Şt. Olteanu, op. cit. , p. 685, 687.
X 9 Elena Busuioc, op. cit. , p. 1 80.
90 Gh. D. Smirnov, Proizvodstvo krasnoglinianych pecinych izrazcov i opyt rekonstrukcii pecei
po materia/am Starago Orcheja, în „lzvestija", Chişinău, 3 1 , 1 956, p. 77, fig. 3/ 1 O; P. Bârnea,

Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 28 1 -282, fig. 1 / 1 .
9 1 Gh. D . Smirnov, op. cit. , fig. 3 1 1 ; P . Bârnea, P. V . Batariuc, op. cit. , p. 282, fig. 1 /7.
92 Elena Busuioc, op. cit. , p. 1 86, fig. 6/ 1 ; Elena Busuioc, Monica Mărgineanu-Cârstoiu,
op. cit., fig. 1 8 .
9� R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 9 1 -92, fig. 77/a.

93 Inedit, în colecţi ile Muzeului Bucovinei, Suceava.
9 5 Ibidem, p. 93, fig. 77/b.
9 6 Ibidem, p. 92, fig. 77 /c .
97 M. D. Matei şi E. Emandi, O casă de orăşean din secolul al XV-iea la Suceava, în SCI V A,
28, 1 977, 4, p. 572.

9 8 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, op. cit., p. 43, fig. 6/ 1 . S
conic uşor bombat, cu bulbul din care porneşte fleşa simplu sau crestat şi corpul
străpuns măcar de două rânduri de ferestre dreptunghiulare. La Suceava, la Cetatea
de scaun, Curtea domnească, în curtea biserici i Sfântul Gheorghe (Mirăuţi) au fost
descoperite şi alte fragmente de cahle turn cu corpul prevăzut cu ferestre
dreptunghiulare. Unul dintre fragmentele de la Cetatea de scaun 99 prezintă cele trei
rânduri de ferestre aşezate unele sub altele, în partea anterioară a cilindrului, cea de
a doua parte, care nu era vizibilă, rămânând plină (fig. 1 1 /3). Al doilea fragment
aparţine unei cahle miniaturale 1 00 , cu trei ferestre dispuse pe întreaga suprafaţă a
nivelului, spaţiul plin fiind şi el străpuns de deschideri de mici dimensiuni (fig. 1 1 /2).
Dimensiunile reduse ale fragmentelor de cahle descoperite la Curtea domnească 1 0 1 şi în
curtea bisericii Mirăuţi 1 02 nu permit reconstituirea formei întregi ; putem doar să
presupunem că aveau câte patru ferestre dreptunghiulare pe fiecare nivel.
Cahlele turn cu drum de strajă prezintă şi ele cel puţin două variante: cilindrice şi
rectangulare. Prima variantă, cu un corp uşor tronconic, cu ferestre dreptunghiulare
dispuse pe două registre a cinci deschideri fiecare, se continuă la partea superioară
cu o terasă în consolă, cu cinci creneluri şi tot atâtea merloane, prevăzute cu
streaşină sau terminate în trepte. Întreg ansamblul sugerează u n turn cu drum de
strajă (fig. 1 2/3 ) . Fragmente de cahle care să aparţină acestui tip au fost descoperite
la Cetatea de scaun, încă de către Romstorfer, care însă nu a i ntuit la ce serveau 1 03 ,
şi în „casa domniei" 1 04 de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava. Cea de a doua variantă
este documentată până în prezent de un singur fragment descoperit la Cetatea de
Scaun a Sucevei, păstrat în colecţia Romstorfer' ° 5 . Este un fragment rectangular,
exteriorul sugerând un zid masiv en corbeau, străpuns de guri de păcură (machicoulis)
dreptunghiulare, cu zona de colţ întărită de un contrafort, zid ce se continuă la
partea superioară, de asemenea, cu creneluri şi merloane (fig. 8/3 ).
Datarea cahlelor de coronament în formă de turn la sfârşitul secolului XV şi
în primele decenii ale secolului următor este asigurată de descoRieririle de la vechea
mănăstire a Humorului 1 06 , „casa domniei" de la Suceava cn , atelierul pentru
producerea cahlelor de la Orheiul Vechi 1 08 .
Cahlele fială au fost şi ele uti lizate la compunerea coronamentului sobei. În
secolul XV, în teritoriul de la răsărit de Carpaţi au fost folosite cahle fiale antropomorfe
şi zoomorfe. Ceea ce caracterizează această grupă de cahle este faptul că au fost
modelate în ronde-bosse, multe dintre reprezentările antropomorfe fiind considerate
„statuete" ori ,j ucări i" .
99 P. V. Batariuc, Catalogul colecţiei Romstorfer - ceramica monumentală (mss.).

1 00
Inedite. în colecţi ile Muzeului Bucovinei, Suceava.
1
1 0 I nedite, în colecţiile Muzeului Bucovinei, Suceava.
1 0 � Inedite, în colecţiile Muzeului Bucovinei. Suceava.

'
1 0 K. A. Romstorfer. op. cit, p. 8 1 , fig. 80/i, unde se spune: „întrebuinţarea celor două obiecte
de pământ reproduse la figura 80/i e necunoscută".

1 1).1
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit, p. 93. fig. 78.
1 0 5 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit.
! oh
Elena Busuioc, op. cit. p. 1 80.
1
1 0 R. Popa, M. Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit„ p. 27-30.
i oK
Gh. D. Smirnov. op. cit. p. 75-77.
Î ntre fialele antropomorfe includem ,j ucăria" de ceramică descoperită la

Cetatea Albă şi publicată acum şase decenii de Barbu S lătineanu 1 0 9 • Este vorba de
un personaj feminin îmbrăcat într-o rochie amplă, drapat cu un şal care îi acoperă
capul şi umerii ( fig. 1 3/4 ) . A fost considerată „statuetă" fiala antropomorfă
descoperită la Suceava în perimetrul străzii Ion Vodă Viteazul (fostă Puşkin), un
adevărat portret al unui bărbat purtând plete bogate şi mustaţă 1 1 0 (fig. 1 3/3 ). Din
„casa domniei" 1 1 1 provin fiale antropomorfe figurate sub chipul unui personaj
masculin cu barbă ascuţită, mustaţă uşor răsucită, plete peste care poartă o coroană
cu trei fleuroni (fig. 1 3/5 ). Î n urmă cu trei decenii, regretatul Radu Popa avansa
ideea că ne găsim în faţa reprezentării împăratului Sigismund de Luxemburg 1 12 , o
reluare tridimensională a înfăţişării suveranului ungur pe cahle descoperite în
cetatea Buda 1 1 3 • Î n aceeaşi grupă a fialelor antropomorfe încadrăm şi figurina
fragmentară înfăţişând un personaj masculin aşezat, bare cântă dintr-un instrument
cu coarde, un luth, provenită de la Târgu Neamţ 1 14 (fig. 1 31 1 ). La Cetatea de scaun
de la Suceava a fost descoperită, cu ocazia cercetărilor întreprinse de Romstorfer, o
figurină „făcută dintr-un fel de materie ca porţelanul, nesmălţuită'', reprezentând un
personaj masculin îmbrăcat într-un caftan amplu, cu plete bogate peste care poartă
un turban 1 1 5 (fig. 1 3/2 ) . Actualmente, piesa s-a pierdut şi este dificil de spus dacă
într-adevăr avem de-a face cu o cahlă sau cu un alt gen de obiect decorativ.
Grupăm în rândul fialelor zoomorfe acel fragment de cahlă descoperit întâmplător
în zona Şipot de la Suceava şi descris drept „cap de pasăre răpitoare" 1 16 • Personal,
înclinăm să vedem în animalul reprezentat un grifon cu botul căscat, urechile
ciul ite, penele, redate ca nişte solzi, zburlite (fig. 1 4/2).
Î ncadrarea cronologică a cahlelor fială în a doua j umătate a secolului XV se
poate face cu aj utorul analogiilor oferite de cahlele descoperi te în „casa domniei"
de la Suceava, construită, după cum se ştie, în deceniul nouă al acestui secol 1 1 7 •
Din „casa domniei" de la Suceava provin şi alte piese de coronament, deocamdată
singulare în Moldova 1 1 8 • Este vorba de figurine zoomorfe, cu corp globular, aripi
asemeni unor arce de cerc şi înfăţişând păsări. După felul în care au fost modelate
1 09
8. Slătineanu, Ceramica românească, Bucureşti, 1 938, fig. 9.
1 10
Mărioara N icorescu, Noi descoperiri de ceramică ornamentală din secolele XV-XVI la
Suceal'a. în ArhMold, 4, 1 966, p. 3 1 9, fig. 3 .
111
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 89-90, fig. 7 5 .
I Ic
R . Popa, O casă domnească din secolul al XV-iea lângă Cetatea Sucevei, în SCIV, 20,
1 969, I , p. 60-62.
1 13
I. Holl, op. cit, fig. 67.
1 14
Inedit, în colecti ile M uzeului de Istorie Piatra Neamţ. Aducem ş1 pe această cale
mulţumirile noastre dnei Elena Ciubotaru care ne-a oferit cahla spre publicare.
115
K. A. Romstorfer, op. cit, p. 87, pi. X I .
1 16
E. I . Emandi, Un fragment de cahlă din secolul a l XV-iea necunoscut în Moldova, in
ActaMM, 5-6, 1 983- 1 984, p. 387-390, fig. 1 / 1 , unde se face afirmaţia că piesa a fost descoperită pe
Câmpul Şanţurilor ( c f, Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la
Sucea\'Q, în ArhMed. I , 1 996, p. 97, fig. 1 9/3 .
117
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit, p. 27-30.
1 18
Ibidem, p. 93-95 , fig. 79.
capetele putem recunoaşte păsări reale: cocoşul ( fig. 1 4/5), papagalul ( fig. 1 4/ 1 ),
porumbelul ( fig. 1 4/4 ), grangurul (fig. 1 4/3 ), dar şi păsări fantastice, cu un cioc
neverosimil de lung, curbat şi ochii plasaţi pe câte o proeminenţă laterală (fig. 1 4/6).
Şi aceste cahle se datează în u ltimele două deceni i ale secolului X V 1 1 9 •
Trebuie făcută precizarea că este posibil ca cel puţin o parte dintre cahlele de
coronament descrise mai sus să fi fost folosite şi la compunerea unor sobe în formă
de turn de catedrală şi ne referim la cele cu partea superioară decorată cu arce de
cerc care se întretaie sau la fialele antropomorfe şi zoomorfe şi cahlele păsări, ce ar
putea sugera fleşe sau garguie.
De remarcat, că toate aceste cahle de la coronamentul sobei, figurat sub
formă de turn de cetate, au fost datate - aşa cum am văzut - în literatura
românească de specialitate, în a doua j umătate a secolului XV ş i în primele decenii
ale celui următor, pe considerente stratigrafice, dar şi stilistice şi comparative i:20 •
Recent, la Suceava a fost făcută o descoperire fortuită care aduce o nouă
lumină în problema datării sobelor având coronamentul crenelat, inspirat din
arhitectura militară a epocii. Astfel, în urma unor lucrări edi litare făcute în anul
1 994 în faţa sediului Poştei, zonă cunoscută în literatura arheologică sub denumirea
IRC 1 2 1 , a fost distrusă, între altele, şi o locuinţă de suprafaţă cu pereţii lucraţi din
bârne acoperite cu lut amestecat cu pleavă, atent sclivisit şi podită cu scânduri cu o
grosime de 2,5 cm. De pe podea au fost recuperate câteva fragmente ceramice ce
provin de la ulcioare cu toartă lucrate din pastă cenuşie fină cu aspect de gresie, cât
şi de la castroane din pastă cenuşie, precum şi fragmente de cahle şi câteva mici
bucăţi de lut, de la corpul sobei, modelate în formă de tor. Fragmentele de cahle
aparţin mai multor tipuri : cahle-oală cu deschiderea pătrată, cahle traforate
decorate cu motive geometrice, cahle de coronament, cu corpul într-un singur plan,
tratate sub formă de zid de cetate, cu goluri de tragere dreptu nghiulare şi streaşină
proeminentă (fig. 7/9; 8/ 1 , 6), şi cahle turn cu drum de strajă în consolă (fig. 8/2 ;
1 1 1 1 ) . Prezenţa fragmentelor ceramice din pastă cenuşie, atribu ită, după cum se
ştie, coloniştilor germani stabil iţi în Moldova, permitea datarea acestei locuinţe şi
implicit a materialului arheologic descoperit aici în prima jumătate a secolului XV,
mai precis în primele decenii ale acestui veac 122 , în a doua jumătate a secolului XV
1 19
lhidem. p. 27-30.
1 2 11
R. Popa. Ein monumentale.1· Keramikmodell des Festung Suceava. în „Bulletin. Institut lntemational
des Chateaux H i storiques", 38, 1 98 1 , p. 1 07. şi nota 9. unde soba de la vechea mănăstire a Humorului
a fost datată. pe considerente stilistice, în prima j umătate a secolului XVI. fi ind considerată o repl ică
modestă şi. prin urmare, mai târzie a sobelor asemănătoare din clădirile principale.
121 Î
n zona IRC, cercetată în anii 1 954 şi 1 958, a funcţionat unul dintre cartierele olarilor
suceveni . Aici a fost descoperit, între altele, un cuptor datând de la începutul secolului XV unde se
ardea ceramică smălţuită şi decorată în tehnicile sgraffito şi champleve ( c f, B. Mitrea şi colab . .
Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului. în SCIV. 6. 1 955, 3-4, p. 780-78 1 , fig. 26.
122
Pentru problematica ceramicii cenuşii, cf. M. O . Matei, Ceramica cenuşie de la Sucea\'(/ ş i unele
prohleme ale arheologiei veacurilor XI V-XV în Moldo\'(/, în voi. Contrihuţii arheologice la istoria
oraşului Suceava. Bucureşti. 1 963, p. 1 3 1 - 1 60; L. Chitescu. Ceramica ştampilată de la Roman şi
unele prohleme în legăt1mi rn purtătorii ei in Moldova. în SCIV, 1 5 , 1 964. 3 , p. 4 1 1 -426: Al.
această ceramica nemaifiind întâlnită în locuinţele orăşenilor suceveni 123 •

Descoperirea făcută în sectorul I RC de la Suceava ne permite să afirmăm că soba
din cahle care avea coronamentul modelat în formă de turn de apărare a apărut în
Moldova în primele decenii ale secolului XV, pentru ca la sfârşitul aceluiaşi secol,
la Suceava, în „casa domniei" s ă funcţioneze o adevărată capodoperă a artei lutului,
cu un coronament extrem de complex.
Referitor la soba din „casa domniei" s-a emis, acum aproape două decenii, ipoteza,
extrem de tentantă că, în realizarea coronamentului, meşterul sobar s-a inspirat din
realitatea imediată, Cetatea de scaun de la Suceava, aşa cum arăta la sfârşitul
secolului XV, cu fortul muşatin întărit cu turnuri şi zidul de incintă crenelat
adăugat de Ştefan cel Mare 1 24 • Î n stadiul actual al cercetării, ideea avansată de Radu
Popa reprezintă o ipoteză, seducătoare, pe care nu o putem ignora şi nici respinge de
plano, rămânând ca în vi itor să fie confirmată sau infirmată de noi descoperiri.
Se mai impun câteva observaţii prilejuite de numărul, ca şi de varietatea
tipuri lor de cahle de coronament descoperite atât la Suceava, c ât şi în alte locuri din
Moldova, număr şi varietate ce vor spori prin publicarea şi interpretarea corectă a
materialelor păstrate în colecţiile muzeale.
Se confirmă ipoteza formulată acum două decenii de Radu Popa, şi anume că
„soba din casa domniei" este departe de a fi reprezentat, pentru epoca din care
datează, un exemplar unic sau de caracter cu totul special. Sobe asemănătoare au
exi stat, desigur, şi în încăperi din interiorul Cetăţii de scaun, în cuprinsul Curţii
domneşti din Suceava şi în alte curţi şi reşedinţe domneşti din vremea lui Ştefan cel
Mare, iar replici, doar cu ceva mai modeste, trebuie să fi existat în aceeaşi vreme şi
în reşedinţele mari lor boieri sau la mănăstirile importante 125 , dar şi în locuinţe de
orăşeni, adăugăm noi.
Cercetări le arheologice, mai vechi sau mai noi, descoperirile fortuite, ca şi
reinterpretarea unor vechi piese au demonstrat prezenţa sobei gotice târzii, fie sub
formă de turn de catedrală, fie sub formă de turn de cetate şi în casele unor orăşeni
înstăriţi, precum locuinţele L 3 , L4 , L 5 din sectorul Parc şi L 6 din zona pieţei de la
Baia, la Şipot-Suceava - sobe în formă de biserică, dar şi Cetatea A lbă, Orheiul
Vechi, locuinţa LV de la Baia, cele de pe străzile Mitropolit Dosoftei, Petru Rareş,
Vasile Alecsandri , I RC, latura de nord a Curţii domneşti de Ia Suceava - în formă
de turn de cetate -, începând de la sfârşitul secolului XIV şi din primele decenii ale
secolului XV şi până la mij locul veacului următor.
Rădulescu, Die Keramik von Şiret. Zur archăologischen Eiforschung der moldauischen mittelalterlichen
Stadt, în „Dacia", N.S., 1 6, 1 972, p. 225-242; Al. Artimon, Ceramică .fină de uz comun din secolele XIV-XV
descoperită în centre urbane din sud-vestul Moldovei, în ArhMed, I , 1 996, p. 1 5 5- 1 70. Ceramica
cenuşie fină din Moldova a făcut obiectul unui simpozion naţional desfăşurat la Roman în zilele de
1 9-20 aprilie 1 996. Î n urma discuţii lor s-a aj uns la concluzia că această specie ceramică continuă să
fie produsă şi în primele deceni i ale secolului XV.
123
Elena Busuioc, Ceramica de uz comun, nesmălţuită, din a douajumătate a secolului al XV-iea
de la Suceava, în SCIV, 1 8, 1 967, 3, p. 478.
1 24
R . Popa, op. cit„ p. 1 03- 1 08.
125
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ p. 1 3 1 .
Cantitatea, ca ş i diversitatea tipologică a cahlelor de coronament, utilizate la

realizarea sobelor încă de la sfârşitul secolului XIV, atât în formă de turlă de
b iserică, cât şi sub formă de turn de apărare, indică limpede receptarea, în medii
diverse, a spiritului gotic, care se manifestă în unele aspecte ale vieţii cotidiene,
precum veşmintele, podoabele, argintăria, armurile, dar şi decoraţia arhitecturală a
construcţiilor religioase şi laice, civile sau militare, ori a interioarelor de locuinţe.
Pe de altă parte, varietatea şi tratarea cahlelor de coronament, dar şi realizarea
lor din punct de vedere tehnic, mai cu seamă a celor în formă de zid de cetate, cu
creneluri şi merloane ne indică şi o diversitate de ateliere, care le produc, în serie,
pentru piaţă sau la cererea unor comanditari pretenţioşi, precu m domnul şi marii
boieri 1 26 .
Descoperirea unor cahle de coronament, tratate sub formă de curtină, cu
merloane şi creneluri triunghiulare, la Negoeşti-Neamţ 1 27 şi la Iaşi 128 , precum şi a
unor cahle-turn terminate cu bulb, la Negoeşti-Neamţ 1 29 , datate în secolul XVII,
demonstrează persistenţa, în plină epocă de fo losire a sobelor paralelipipedice cu o
cornişă realizată din cahle cu un registru în formă de dusină, a celor amintind
arhitectura militară sau de cult a perioadei gotice.
* Acest studiu a fost publicat în „Arheologia Moldovei", XX, 1 997, p. 1 27- 1 5 1 .
1 26
Paraschiva-Victoria Batariuc, Atelierele pentru producerea cahlelor în Moldova medievală.
în SCIVA, 43, 1 992, 2, p. 2 1 3 , 2 1 5-220.
arheolo�ice din anii 1 9 72- 1 9 77, în MemAntiq, 9- 1 1 , 1 977- 1 979. fig. 7/ 1 .

1 27
Rodica Popovici, Aşezarea nirală Negoie.şti (secolele XV-XVI/). Rezultatele cercetărilor
u N. N. Puşcaşu, Voica-Maria Puşcaşii, Mărturii de civiliza(ie .şi urhanizare medievală
descoperite în vatra istorică a laşilor. în RMM-MIA, 2, 1 983. fig. 34.

1 2Q
Inedite, în colecţi ile Muzeului de Istorie Piatra Neam\. Informaţie de la dna Rodica
Popovici, căreia îi aducem mulţumiri le noastre.
4 5 6
7 8 9
F ig. I . Fragment de cahlă ( I ) şi cahle triunghiulare (2-9), descoperite la Suceava ( ! , 9)

şi Baia (2-8), după Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea.
:
I
I
I
I
loo - - -"'°- - ..,I
-
: I
I
I
I
I
I
-- /S5----.....
- - n5---- ----
4
6
Fig. 2 . ahle convexe d e coperite la uceava ( 1 -6), după L. Chiţescu.
2 3
Fig. 3 . Cahle convexe descoperite la Baia ( 1 , 5 ), Bacău (2, 3 ), Todireşti(4), Suceava (6, 7),
după Eugenia Neamţu, V . Neamţu, Stela Cheptea ( 1 , 5 ), Al. Artimon (2, 3 ) .
6
5
4
Fig. 4. ahle convexe de coperite la Baia ( 1 -5 ) şi uceava (6),

după Eugenia eamţu V. Neamţu tela heptea ( 1 -5 ) .
4 5
F ig. 5. Fragmente de cahle ( 1 -3 ) şi cahle (4-5) cu partea superioară crenelată, descoperite

la Părhăuţi ( I ), Suceava (2-4) şi Baia ( 5), după M. D. Matei (2) şi Lia Bătrîna, A. Bătrîna ( 5 ) .
2 3
7
6
Fig. 6. Fragmente de cahle cu marginea realizată din baghete încrucişate ( I , 3 ) şi fragmente de

cahle crenelate (2, 4-7), descoperite la uceava ( 1 -6) şi Cotnari ( 7), după K. . Romstorfer (6)
şi B. lătineanu ( 7) .
- J5 -
2
3
- - ·
....
. _...-
8
7
5
6
10
9
Fig. 7 . Fragmente d e cahle crenelate, descoperite l a Suceava ( 1 - 1 O).
4
3
„ ... -- - · ·,
·� \
::
. .
:
'
'\��s··-ta
. . '
' ' I
I I '• . . ... ...
....
...._...iil
,•
�--· ·
::
, ,
' ·'" - - ...
;.-:_: :_·
_ ___
-- _ _ ______ ,„ __
5
6
F ig. 8. Fragmente de cahle crenelate ( I 4-6) şi în formă de turn (2, 3 ),

descoperite la uceava ( 1 -4, 6) şi Putna ( 5 ).
,- - - - . - - - ·- - - - - - - - - - - - - -
-
I
I
O. i 6 4
5 6
Fig. 9. Fragmente de cahle crenelate descoperite la Vaslu i ( I , 3-6)

ş i Suceava (2), după Rica Popescu ( I , 3-6).
�_jl._':;:
,\\„ '"t t� I
- Î
L--- - - 0. 1 70
---- n Ha
.
3
4
---- 255" ------�
5
6
Fig. 1 O. Fragmente de cahle crenelate descoperite la Vaslui ( I , 2, 4)

şi uceava (3, 5, 6), după Rica Popescu ( I , 2, 4).
3 4
:•
. . ,
. . ......
..,.�' :. ·��.�
7
-
6 8 9
Fig. 1 1 . Fragmente de cahle descoperite la Suceava ( 1 --4), cahle descoperite Ia Orhei (6) şi Suceava
(7-9), după G. D. Smirnov, R. Popa, Monica M ărgineanu-Cârstoiu ( 7-9).
Cahle de coronament din Moldova 33 1
3 4 5 6
Fig. 1 2. Fragmente de cahle ( 1 -2) şi cahle-turn ( 3-6) descoperite la uceava ( 1 -3 ), vechea

mănăstire a Humorului (4, 6), Orheiul Vechi (5), după R. Popa, Monica Mărgineanu- âr toiu
(4, 6), G. D. Smirnov (5).
3
2
o
4 5
Fig. 1 3 . Fragmente de cahle şi cahle fială (4-5) descoperite la Târgu Neamţ ( 1 ), Suceava (2, 3, 5),
Cetatea Albă (4), după K. A. Romstorfer (2), Mărioara Nicorescu (3), B. Slătineanu (4), R. Popa,
Monica Mărgineanu-Cârstoiu (5).
3 4
..�
�11
5 6
Fig. 1 4. Fragmente de cahle zoomorfe ( I , 3-6) şi cahlă fială (2) descoperite la Suceava ( 1 -6),
după E. I. Ernandi (2), R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu ( 1 , 3-6).
DES CARREAUX DE PO E LE DE COURONNEMENT EN MOLDAV I E

( X I Vc-xvc S I ECLES)
Resume
Les poeles a carreaux datant des X I Vc-xve siecles peuvent etre groupes en deux grandes
categories: ceux qui de par leur fonne rappelent Ies tours des cathedrales gothiques, inspires par
l'architecture ecclesiastique, et ceux sous fonne de tours de château-fort, ayant pour modele
l'architecture militaire de l'epoque. Ce qui separe ces deux grandes categories c'est la partie
superieure, le couronnement, n'ayant pas le role de chauffage, mais avec un puissant caractere
decoratif, realise avec des carreaux de poele speciaux.
Le present article se propose passer en revue j ustement Ies carreaux datant des X I Ve-xve
siecles decouverts en Moldavie et qui, selon l'opinion de l'auteur, ont servi a l a realisation du
couronnement des poeles gothiques tardifs, apportant des precisions liees a la fonctionnalite, a la
typologie et a la chronologie de ces pieces.
Les premiers carreaux de poele de couronnement de Moldavie s'averent triangulaires, simples
ou decores, datant de la fin du X I Ve siecle et du debut du siecle suivant, decouverts a Baia ( fig. 1 /2-8)
et Suceava (fig. 1 1 1 , 9).
Varies quant a la forme s'averent Ies carreaux de poele convexes decouverts a Baia (fig. 3/ l , 5;
411 -5 ), Suceava ( fig. 2; 316, 7; 4/6), Bacău (fig. 312, 3 ), Roman, Orheiul Vechi, Todireşti ( fig. 3/4)
etc, ceux-ci etant uti lises des la fin du x1ve siecle et jusqu'au milieu du xv1 e siecle.
Ces deux categories de carreaux servaient a la realisation du couronnement des poeles en
Ă la realisation des poeles sous fonne de tour de dffense on utilisait des carreaux speciaux,
fonne de clocher d'eglise.
dont la partie superieure etait traitee comme une muraille a creneaux et merlons. On connait de
nombreux sous-types et variantes, decouverts a Suceava (fig. 512-4; 6/ l -6; 7; 8/ l , 4, 5; 9/ 1 ; 1 013, 5,
6), Baia ( fig. 515), Părhăuţi (fig. 511 ), Putna (fig. 8/6), Vaslui ( fig. 9/ 1 , 3-6; 1 0/ l , 2, 5 ), Cotnari (fig.
617 ) etc.
Un autre type de carreaux de poele de couronnement qui connait aussi des sous-types et variantes
c'est le type de carreaux en fonne de tours, datant du xv-e siecle, decouverts a Orheiul Vechi (fig.
1 1 /4; 1 2/5), Suceava (fig. 1 1 1 1 -3 ; 5-7; 1 2/ l -3), l'ancien monastere de Humor ( fig. 1 2/4, 6).
Au couronnement des poeles on utilisait des carreaux-pinacle, anthropomorphes et
zoomorphes, ainsi que des figurines qui rappelent Ies gargouilles (fig. 1 4/ l , 3-6). Tous datent du X Ve
siecle, etant decouverts a Suceava ( fig. 1 3/2, 3, 5), Cetatea A lbă (fig. 1 3/4), Tg. Neamţ ( fig. 1 3/ 1 ).
Les carreaux de couronnement ont ete decouverts dans des milieux divers: maisons et cours
princieres, châteaux-forts, residences des boyards, monasteres, demeures des citadins, ce qui prouve
la dispersion en Moldavie des poeles gothiques tardifs, installations de chauffage ayant un role
decoratif prononce et qui contribuaient au parachevement artistique de l'espace habite, satisfaisant le
penchant pour le beau de ceux qui se faisaient commander de pareils objets.
Fig. I . Fragments de carreau de poele ( I ) et des carreaux triangulaires (2-9) decouverts a

Suceava ( I , 9) et Baia (2-8), d'apres E. Neamţu, V . Neamţu, S. Cheptea (2-8).
Fig. 2. Des carreaux de poele convexes decouverts a Suceava ( 1 -6), d'apres L. Chiţescu (6).
Fig. 3. Des carreaux de poele convexes decouverts a Baia ( I , 5), Bacău (2, 3), Todireşti (4),
Suceava (6, 7), d'apres E. Neamţu, V. Neamţu, S. Cheptea ( I , 5 ), A . Artimon (2, 3).
Fig. 4. Des carreaux de poele decouverts a Baia ( 1 -5 ) et Suceava (6), d'apres E. Neamţu,
V. Neamţu, S. Cheptea ( 1 -5).
F ig. 5 . Fragments de carreaux de poele ( 1 -3 ) et des carreaux de poele, creneles a la partie

superieure, decouverts a Părhăuţi ( I ), Suceava (2--4), Baia ( 5 ), d'apres M. D. Matei (2), L. Bătrîna,
A. Bătrîna (5).
Fig. 6. Fragments de carreaux de poele au rebords realises de baguettes entrecroisees ( 1 3),
fragments de carreaux de poele creneles (2, 4-7), decouverts a Suceava ( 1 -6) et Cotnari (7), d'apres
K. A. Romstorfer (6), B. S lătineanu (7).
Fig. 7 . Fragments de carreaux de poele creneles decouverts a Suceava ( 1 - 1 O).
Fig. 8 . Fragments de carreaux de poele creneles ( I , 4-6) et en forme de tour (2-3) decouverts a
Suceava ( 1 --4, 6) et a Putna ( 5 ).
Fig. 9. Fragments de carreaux de poete creneles decouverts a Vaslui ( I , 3--6) et Suceava (2),
d'apres R. Popescu ( I , 3--6).
F ig. J O. Des carreaux de poele decouverts a Vaslui ( 1 -2, 4) et Suceava (3, 5--6), d'apres
R. Popescu ( 1 -2, 4), R. Popa, M. Mărgineanu-Cârstoiu (6).
F ig. 1 I . Fragments de carreaux de poele ( 1 -3) et de carreaux-tours (4-7) decouverts a Suceava
( 1 -3 , 5-7) et Orheiul Vechi (4), d'apres G. D. Smirnov (4), R. Popa, M. Mărgineanu-Cârstoiu (5-7).
Fig. 1 2 . Fragments de carreaux de poele ( 1 -2 ) et de carreaux-tours (3--6) decouverts a Suceava
( 1 -3), l'ancien monastere de H umor (4, 6) et Orheiul Vechi ( 5 ), d'apres R. Popa, M. Mărgineanu
Cârstoiu (4, 6), G. D. Smirnov ( 5 ).
F ig. 1 3 . Fragments de carreaux de poele ( 1 -3) et de carreaux-pinacle (4-5) decouverts a
Tg. Neamţ ( I ), Suceava (2, 3, 5) et Cetatea A lbă (4), d'apres K. A. Romstorfer (2), M . N icorescu (3),
B . Slătineanu (4), R. Popa, M . Mărgineanu-Cârstoiu (5).
Fig. 1 4. Fragments de carreaux de poele-oiseaux ( I , 3-6) et carreau-pinacle (2), decouverts a
Suceava ( 1 --6), d'apres E . I. Emandi (2), R. Popa, M. Mărgineanu-Cârstoiu ( I , 3--6).
CAHLE CU REPREZENTĂRI DE CAVALERI, DIN
SECOLELE XVI-XVII, DESCOPERITE ÎN MOLDOVA
Dintre numeroasele obiecte de uz cotidian din Evul Mediu ajunse până la noi,
cahlele se constituie într-o categorie privilegiată; prin formă, execuţie, colorit,
ornamentică, ele şi-au depăşit condiţia de produse artizanale, fiind adevărate opere
de artă decorativă, ce satisfăceau nevoia de frumos a celor care le fo loseau.
Repertoriul decorativ întâlnit pe cahle este deosebit de variat şi complex,
toate mari le teme ornamentale fiind subsumate simbol ismului şi mentalităţii
medievale: motive geometrice, vegetale, heraldice, zoomorfe, fabule şi povestiri
moral izatoare, istoria sacră, eposul cavaleresc şi viaţa de curte.
Î ntre mari le teme decorative întâlnite pe cahle, un loc important îl ocupă cele
inspirate din eposul cavaleresc şi viaţa de curte, cahlele cu reprezentarea unor
cavaleri în turnir numărându-se printre cele mai realizate şi, în acelaşi timp, cele mai
răspândite produse ale genului, şi ne referim îndeosebi la piesele componente ale
'
cunoscutei „sobe cu cavaleri" (der Ritterofen), din palatul regal din cetatea de la Buda .
„Soba cu cavaleri" a fost construită la mij locul secolului XV, în perioada
1 454- 1 457, cu ocazia amenajărilor întreprinse în palatul regal de la Buda, în timpul
domniei lui Ladislau V Postumul 2 • Soba şi-a căpătat numele în literatura arheologică
de la cahlele traforate ce compuneau registrul superior al camerei de încălzire,
decorate cu reprezentarea unui cavaler în armură, călare, înarmat cu o lance cu
vârful ascuţit, plasat într-un decor arhitectural gotic, sugerat de o faţadă cu şapte
ferestre înalte, cu ancadramente aj urate şi portal în acoladă, împodobit cu fleuroane
cruciforme şi terminat cu un pinaclu masiv 3 .
Creaţii ale unor ateliere aulice, cahlele cu reprezentarea unor cavaleri în
turnir au fost util izate nu numai în palatele regale, ci şi în reşedinţele unor mari
seniori laici sau ecleziastici, fiind probabil danii făcute de suzeran unor
colaboratori recrutaţi dintre vasali 4 . Dar cahle cu reprezentări de cavaleri în turnir
au fost produse şi în ateliere mai puţin pretenţioase, care lucrau pentru nobil i
mărunţi sau orăşeni bogaţi 5 . Asemenea piese, mai puţin elaborate, sunt cunoscute
în urma unor descoperiri din zona de est a regatului ungar, în Transi lvania, la
1 I. Holl, Kijzepkori kalyhacsempek Magyarorszagon, I, în BudReg, X V I I I , 1 958, fig. 89;
P. Voit. I. Hol I, Anciens carreaux de poele hongrois, Budapesta, 1 963, pi. 9.

2 I. Holl, op. cit. , p. 294-296; P. Voit, I. Holl, op.cit., p. 1 8-24.
1 I. Holl, op. cit. , p. 292, fig. 8 1 ; P. Voit, I. Holl, op. cit. , p. 20, fig. 1 5 .
4 I. Holl, op. cit. , p. 296; P. Voit, I. Holl, op. cil., p. 20-23.

5 Z. Smetanka, Zaklady uhersko-cesko-polske skupiny pozdne gotic/cych kachlu. în PamArch.
L l l , 2, 1 96 1 , fig. 1 -2 .
Cahle cu reprezentări de cavaleri din secolele XVI-XVI/ 337
7
castelul de la Hunedoara6 , cetatea Făgăraşului , cetatea Mălăieşti a cnezilor români
8 9
de pe valea Sălaşului haţegan , în zona Sibiului . Ele sunt atestate şi la începutul
secolului XVI şi în perioada următoare, într-o tratare simplificată, la Şiclod 1 0,
Fotoş 1 1 , Feldioara 1 2 , castelul de la Lăzarea 1 3 •
Copii doar puţin mai modeste decât cahlele din Ungaria au fost descoperite şi
în Moldova, la Cetatea de scaun 1 4 , Curtea domnească 1 5 şi locuinţe de orăşeni de la
Suceava 1 6 , cetatea Hotin 1 7 , curţile boiereşti de la Bălineşti (logofătul Ioan Tăutu) 1 8 ,
Arbore (portarul de Suceava Luca Arbure) 1 9 , Părhăuţi ( logofătul Gavril Trotuşan) 20 ,
Spătăreşti 2 1 • Spre deosebire de cahlele din cetatea Buda, traforate, cele provenind
din Transilvania şi Moldova prezintă suprafaţa plină şi decorul în relief, amănunt
tehnic ce caracterizează o sobă replică realizată între anii 1 498- 1 500, la Pecs, în
reşedinţa episcopului Emuszt Zsigmond de Csaktomya22 • Ele au servit, considerăm
noi, drept modele pentru produsele similare de la răsărit de Carpaţi .
6 V. Vătăşianu, Istoria arteifeudale în ţările române. voi. I, Bucureşti, 1 959, p. 754-755, fig. 72 1 .
7 Voica Maria Puşcaşu, Plăci ceramice descoperite la Cetatea Făgăraşului între anii 1 96 6- 1 9 73,
în ActaMM. l i . 1 980, p. 229, fi g. 7.
8 V. Eskenasy, A. A. Rusu, Cahle cu cavaler în turnir din cetatea cnezială de la Mălăieşti
(jud. Hunedoara). în „Sargetia", XV, 1 98 1 , p. 1 1 1 - 1 1 3 , fig. 8.

9 Th. Năgler, Un depozit de plăci ornamentale descoperit la Roşia (r. Sibiu), în „Cumidava", I,
1 967, fi � . 1 5 .
1
I . Holl, op.cit„ p . 272, fig. 98 ş i p . 278, nota 39; Benko E „ Ughy I , Szekelykereszturi
kalyhacsempek. 15- 1 7 szazad, Bucureşti, 1 984, p.59, fig. 26.
1 1
I . Hol I, op.cit„ p. 272, fig. 1 00 şi p. 278, nota 40.
12 Daniela Marcu, Cahle săseşti din secolele XVI-XVII descoperite la Feldioara. jud. Braşor.
în RMI. I , 1 99 1 , p. 27-28, fig.3 ; 5/a-b.
Şt. Molnar et alii, Însemnări pe marginea cercetărilor de la castelul din Lăzarea (jud Harghita),
13
în ActaMP. l i , 1 980, p. 1 1 O, fig. X I V/2-4.

14
K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetărifăcute între 1 985
şi 1 904, Bucureşti, 1 9 1 3, pi. V; R. Gassauer, Teracote sucevene, în BCMI, XXVIII, 1 935, p. 1 52, fig. 1 8;
B. Mitrea et alii, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului, în SCIV, 5, 1 954, 1 -2, p. 282.
fig. 1 6; V. Vătăşi anu. op.cit„ p. 728, fig. 683.
15
Corina Nicolescu, Arta în epoca lui Ştefan cel Mare, în voi. Cultura moldovenească în
timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti. 1 964, p. 3 3 1 . fig. 36; Paraschiva-Victoria Batariuc. Ceramica
ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la Curtea domnească din Suceava. în „ Suceava ' ', X,
I 983, p.249. pi. 21 1 . 2.
16
Eadem. Cahle din secolul al XV-iea decorate Cii scene inspirate din viaţa cavalerească. în
„Suceava", XIII-XIV. 1 986- 1 987, p. 1 47- 1 48, fig. 1 / 1 , 3 ; eadem, Cahle descoperite în lorninţe de
orăşeni la Suceava, în ArhMed. I. I 996, p. 87-88, fig. I 4/3. 4.
1 7 P. Bâmea. Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în Moldova dintre Prut şi Nistru.
în ArhMold, XVII. I 994, p. 286.

IK Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramică monumentală descoperită la curţi boiereşti din
j11deţul Suceava. în SCIVA. 45, 1 994, I , p. 75.
1 9 Ihidem. p. 76.
2 0 lhidem. p. 78, fig. 2/3, 4.

21
Venera Rădulescu, Reprezentarea cavalerului în turnir pe cahle medievale. comunicare
susţinută la simpozionul „Artă şi civil izaţie medievală", Suceava, 5-6 decembrie I 997.
22
I. Hol!. op.cit„ p. 297, fig. 96/ 1 -3 ; idem, Neutronenaktivier11ngsana�vse millelalterlicher
O. fenkacheln, II, în ActaArchHung. 4 7, I 995. fig. I 2/3 .
In Moldova, cahlele cu reprezentarea cavalerului în turnir au cunoscut

numeroase variante de tratare, fapt ce dovedeşte succesul de care s-a bucurat acest
motiv decorativ, larga sa receptare printre războinicii de aici.
Demn de remarcat ni se pare faptul că nicio reprezentare de pe cahlele moldovene
nu este întru totul identică cu cele de pe cahlele din palatele din Ungaria: le
diferenţiază fundalul arhitectonic cu numai două ferestre23 , cât şi amănunte legate
de modul în care au fost tratate armura cavalerului, harnaşamentul, mişcarea calului24 •
Alături de cahle cu reprezentări de cavaleri înarmaţi cu lance şi figuraţi în faţa
portalului în acoladă, se cunosc şi exemplare pe care protagoniştii au fost redaţi
purtând buzdugane25 ori având în fundal o construcţie rectangulară şi bastioane
rotunde, crenelate 26 • Se întâlnesc şi reprezentări de cavaleri pedeştri, îmbrăcaţi în
elegante tunici de modă burgundă, plasaţi în faţa aceluiaşi portal în acoladă27 .
Odată cu Renaşterea, multe dintre vechile teme decorative agreate de arta
gotică vor fi părăsite sau vor cunoaşte noi forme de tratare 28 . Este şi cazul cahlelor
cu reprezentări de cavaleri, ce vor continua să fie folosite, a lături de alte motive
decorative, precum portretele unor personaj e princiare 29 , împăraţi romani 30 , soldaţi
în repaus 3 1 , eroi din antichitatea greco-romană32 sau alte motive inspirate de istoria
sacră 33 . Cahlele cu reprezentarea unor cavaleri devin din ce în ce mai puţin
frecvente şi cunosc noi modalităţi de tratare. Î n primul rând au dispărut decorurile
gotice flamboiante, personaj ele fiind redate în noile decoruri inspirate de arta
Renaşterii sau a barocului (cazul portretelor princiare sau de împăraţi romani), în
cele mai dese cazuri preferându-se un spaţiu neutru, fără niciun detaliu arhitectural.
Cavalerii nu mai sunt figuraţi în greoaiele armuri gotice şi, atunci când detaliile
sunt evidente, se poate observa că au fost îmbrăcaţi în haine împodobite cu
numeroase găitane 34 .
23 Venera Rădulescu, op. cit.

24 Compară în acest sens tratarea temei cavalerului în turnir pe cahlele de la Buda ( I . Hol!,
Kâzepkori ka(ihacsempek Magyarorszagon. I, în BudReg, XVIII, 1 958, fig. 8 1 ) şi pe cele de la
Suceava ( Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la Suceava, în
ArhMed. L 1 996, fig. 1 4/3-4).
25 Eadem, Cahle din secolul al XV-iea decorate cu scene inspirate din viaţa cavalerească. în
Suceava. X I I I-XIV, 1 986- 1 987, fig. 2/2 .

26
Eadem, Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la Suceava, în ArhMed, I, 1 996, p. 88, fig. 1 4/ 1 .
2 7 Corina Nicolescu, op. cit. , fig. 36.
2x Rosemarie Franz, Der Kachelofen. Entstehung und kunstgeschichtiche Entwicklung vom
Miltelalter bis zum Ausgang des Klassizismus, Graz, 1 969, p. 7 1 - 1 06.

29 Ibidem. p. 85-86, pi. V, fig. 22 1 -226; P. Voit, I. Hali, op. cit., fig. 3 8-39; Maria Dabrowska,
Kafle i piece kaflowe w Polsce do konca XV/11 wieku, Varşovia, 1 987, fig. 97; V. Brych, Dana
Stehli kova, J. Zegklitz, Praike kachle doby goticke a Renesancni, Praga, 1 990, fig. 202-203.
3 0 Rosemarie Franz, op. cit. , p. 77-78, fig. 1 77, 1 80- 1 83 .
3 1 Ibidem, fi g . 260.
31 Ibidem, p. 8 1 -83, fig. 203 .
33 Ibidem, p. 83-85, fig. 1 9 1 , 207, 265-266 etc.
34 B. Slătineanu, Plăci de ceramică românească din secolul al XVII-iea, în R I R, VIII, 1 938,

p. 64, fig. 7.
Cahle cu reprezentări de cavaleri din secolele XVI-XVII 339
Toate aceste constatări sunt valabile şi pentru cahlele descoperite în teritoriul

de la est de Carpaţi.
La aproape două secole după apariţia prototipului, cahlele cu reprezentarea
cavalerului într-un decor arhitectural gotic au fost utilizate în Moldova în secolul
XVII, după cum o probează descoperirea făcută într-o locuinţă d in satul Negreşti,
judeţul Neamţ35 . Cavalerul, în armură realizată din plăci metalice şi înarmat cu o
sabie cu lama curbă, a fost figurat în faţa unui portal în arc în acoladă. Mai ales
decorul arhitectural a fost reinterpretat într-o manieră naivă de meşterul popular,
care, neînţelegând detaliile ornamentale gotice, precum fleuroanele şi pinaclul, le-a
simplificat într-atât încât au devenit de nerecunoscut. Presupunem că meşterul olar
care a modelat cahlele de la Negreşti a cunoscut exemplarele mai vechi cu aceeaşi
tematică, ce mai erau în uz, poate cahlele de la Suceava sau Şiclod, care i-au putut
servi drept sursă de inspiraţie.
La Curtea domnească de la Suceava36 au fost descoperite mai multe
fragmente de cahle, cu un decor arhitectural gotic schematizat, unde locul
cavalerului în turnir a fost luat de un personaj călare, îmbrăcat cu o platoşă canelată
(?), având la spate, atârnat de şa, un arc dublu (fig. 1 /4). Detal iile au fost neglij ate
(personajul nu are picioare), proporţii le nu au fost respectate, întreaga compoziţie
degajând impresia de lipsă de spaţiu, de apăsare. Iniţial, am considerat aceste
fragmente de cahle ca datând de la sfârşitul secolului XV. Reanalizând calităţile
tehnice ale pastei, revenim şi propunem o nouă încadrare cronologică, şi anume
secolele XVI-XVII.
De la Curtea domnească din Piatra Neamţ 37 provine un fragment de cahlă cu
reprezentarea unui cavaler îmbrăcat într-o cămaşă de zale şi ţi nând în mâini un
buzdugan faţetat, scena petrecându-se pe fundalul unor turle de biserică (fig. 1 /3).
Acest fragment a fost datat de autoarea descoperirii în secolul XV, mai precis în
timpul domniei lui Ştefan cel Mare, datare pe care ne-am însuşi t-o şi noi,
considerând exemplarul în cauză ca fi ind produsul unui atelier popular38 . Anal izând
detaliile tehnice: pasta fină cu nisip cernut şi granule de calcar ca degresanţi ,
relieful plat, chenarul în formă de zimţi ce încadrează câmpul, revenim asupra
datării iniţiale şi încadrăm acest fragment în secolul XVII.
La Iaşi, pe strada Ştefan cel Mare, a fost descoperit acum patru decen ii, cu
ocazia unor lucrări edil itare, un fragment de cahlă, datat în prima jumătate a
35 Rodica Popovici, Unele consideraţii mupra aşezării 111rale medievale Negreşti-Neam( (secolele
XV-XVII). comunicare prezentată la sesiunea Institutului de Arheologie. Iaşi. 28 iunie I iulie 1 990.
-
36 Paraschiva-Victoria Batariuc. Ceramică ornamentală din secolul al XV-iea descoperi/li la
Curtea Domnească din Suceava. în „Suceava". X, 1 983, p. 249, pi. 2/3 ; 412 .
17 Eugenia Neamţu, Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea DomneasCli din Piatra
Neamţ. în MemAntiq. I , 1 969, p. 234, fig. 5/2 .

3H Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle din secolul al XV-iea decorate cu scene inspirate din
l"iaţa camlerească. în „Suceava", X I I I-X IV. 1 986- 1 987, p. 1 50.
secolului XV 39 . Î n câmp, într-un decor vegetal sugerat de vrejuri cu frunze şi

ghinde, a fost figurat un cavaler călare (fig. 3/5), totul într-o tratare schematizată.
Şi în acest caz, aceleaşi considerente legate de calitatea pastei din care a fost lucrat
fragmentul respectiv conduc la datarea sa în secolul XVII.
Din aceeaşi vatră istorică a laşilor (străzile Anastasie Panu, Ştefan cel Mare,
fosta mănăstire Sfântul Sava), provin numeroase cahle întregi şi fragmentare, cu o
reprezentare singulară în repertoriul iconografic al cahlelor moldovene40 . Î n câmp a
fost figurat un cavaler călare, îmbrăcat cu o tunică cu mâneci ample, care ţine în
mâna dreaptă un topor de luptă identic cu cele descoperite în gropile căzăceşti de
pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava4 1 , iar în cea stângă, înălţată deasupra capului, o
sabie cu lama curbă. Calul, corect desenat, păşeşte vioi spre dreapta (fig. 2/5 ).
Detal iile de costum şi faţa personajului sunt ilizibile, datorită folosirii unui tipar
uzat. Aceste cahle au fost datate de către descoperitori în secolul XV, dar o serie de
amănunte pledează pentru o încadrare cronologică mai târzie, în a doua jumătate a
secolului XVI sau la începutul celui următor: pasta foarte fină, având ca degresanţi
nisip cernut şi granule de calcar, toporul de luptă şi, mai ales, sabia cu lama curbă,
care înlocuieşte tradiţionala lance.
Cercetări le arheologice întreprinse la mănăstirea Căpriana 42 au dus la
descoperirea mai multor fragmente de cahle, care au permis reconstituirea
motivului decorativ. Este vorba de un cavaler apărat de o platoşă din plăcuţe
metal ice, care ţine în mâna dreaptă, ridicată, o sabie cu lama curbă (fig. 2/4).
Din zona de sud-vest a Moldovei, de la Tg. Trotuş, provin câteva cahle cu
reprezentări de cavaleri deosebit de interesante. O grupă de cahle a fost descoperită
în locuinţa 1 O, care a fost construită în secolul XVI, perioadă când, cu siguranţă, a
fost amenaj ată şi soba, ce a funcţionat până la mij locul secolu lui XVIl 43 . Pe cahle
întregi şi fragmentare a fost identificat un călăreţ ce ţine în mâini o lance44 . Decorul
arhitectural a dispărut, cavalerul fiind încadrat de un chenar zimţat. Detaliile se
disting greu, ceea ce ne indică faptul că ne găsim în faţa prod uselor unui atelier
periferic. Cavalerul este îmbrăcat cu o tunică încheiată pe piept cu numeroase găitane,
iar pe cap a avut o căciulă cu panaş (?). Sub picioarele calului sunt redate trei
39 Al. Andronic, Contribuţii arheologice la istoricul oraşului laşi în perioada feudală, în
ArhMold, I, 1 960, p. 276, 278, fig. 4/ 1 2 ; idem, laşii până la mijlocul secolului al XVII-iea. Geneză şi
evoluţie. laşi, 1 986, fig. 23/ 1 2 .
40 N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, Mărturii de civilizaţie şi urbanizare medievală
descoperite în vatra istorică a laşilor, în R M M-MIA, 2, 1 983, fig. 29.

4 1 8 . M i trea et alii, op. cit., fig. 22.
4� Gh. Posti că. N. Constantinescu, Căpriana. Repere istorico-arheologice, Chişinău, 1 996, fig. 8 1 .
43 Al. Artimon, Cercetările arheologice în aşezarea medievală de la Tg. Trotuş, jud. Bacău, în
„Materiale ". XIV, 1 980, Tulcea, p. 6 1 2-6 1 7 ; idem, Oraşul medieval Tg. Trotuş în lumina datelor
arheologice, în „Carpica ", X I V, 1 982, p. I 05.
44 Ibidem, p. 1 1 O, fig. 1 6/ I .
cercuri care s e întretaie, c e a r putea s ă reprezinte o marcă d e atelier sau d e meşter

(fig. 2/2), situaţie întâlnită şi în cazul unor exemplare de la Oraşul de F loci 45 .
Dintr-o groapă cu resturi menajere, care conţinea diverse obiecte din secolul
XVI I , provine şi un fragment de cahlă cu o reprezentare unică până în prezent în
Moldova46 . Este vorba de un personaj călare, îmbrăcat într-un caftan tivit pe
margini şi la poale şi purtând cucă cu surguci. De oblâncul şeii sau de mij locul
personaj ului atârnă un buzdugan cu coada lungă. Î ntr-o mână cavalerul ţine frâul
calului, iar în cealaltă, ridicată deasupra capului, sabia cu l ama curbă47 (fig. 21 1 ). Î n
aceeaşi groapă a fost descoperit şi un alt fragment de cahlă pe care a fost înfăţişat
un cavaler călare, ţinând în mâini o lance de care este prinsă o flamură48 .
Pe fragmente de cahle provenite de la Cetatea de scaun 49 (fig. l /2), Curtea
dornnească50 (fig. 1 1 1 ) şi dintr-un complex descoperit în curtea bisericii Sfântul Ioan
Botezătorul - a Coconi lor5 1 - de la Suceava (fig. 3/6), sunt reprezentaţi cavaleri
călare, acoperiţi de mari scuturi triunghiulare, asimetrice, şi înarmaţi cu lănci.
Fragmente de cahle cu reprezentarea unor cavaleri au mai fost descoperite şi
în alte localităţi din Moldova. Pe un fragment de mici dimensiuni găsit la Răuseni
Odaie, j udeţul Botoşani 52 , este figurat un cavaler îmbrăcat în cămaşă de zale (fig.
3/2). Pe mai multe fragmente de cahle de la Iaşi, descoperite pe strada Ştefan cel
Mare 53 (fig. 31 1 ) şi la Curtea domnească 54 (fig. 3/3 , 4, 7), au fost reprezentaţi, se
pare, cavaleri înarmaţi cu lance. De la cetatea Soroca 55 provine un fragment de
cahlă pe care este figurat un călăreţ înarmat cu o lance lungă, în faţa calului
aflându-se îngenuncheat un personaj îmbrăcat într-un caftan, cu mâinile împreunate
într-un gest de rugă (fig. 2/3 ).
Cahlele descrise mai sus sunt, de cele mai multe ori, reprezentări singulare,
care cu greu îşi găsesc analogii printre descoperiri făcute atât în teritoriile româneşti,
4 5 L. Chiţescu et alii, Cercetări arheologice în anul 1 9 79 la Piua Petri (Oraşul de Floci). comuna
Giurgeni. jud. lalomifa. în CAMNI, IV, 1 98 1 , p. 1 3 5, fig. 1 0/ 1 .

4h Al. Artimon, Aşezarea medievală de la Tg. Trotuş în lumina descoperirilor arheologice din
în „Materiale". XVI. Vaslui, 1 982, p. 268.

1 98 1 .
4 7 lhidem. fig. 81 1 ; Al. Artimon, Oraşul medieval Tg. Trotuş în lumina datelor istorico
arheologice, în „Carpica". XIV, 1 982, p. 1 1 2, fig. 1 7/2.
48 Idem, Aşezarea medievală de la Tg. Trotuş în lumina descoperirilor arheologice din 1 98 1 .
î n „Materiale " , XVI. 1 982, Vaslui. p. 268, fig. 8/2 .

49 K. A. Romstorfer, op. cit . . p, V.
5 0 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit.. fig. 31 I .

5 1 Eadem, Cahle descoperite în lorninfe de orăşeni la Suceam. în ArhMed. I. 1 996. fig. 1 5/2 .
52 I . Ioniţă, Recunoaşteri arheologice în regiunea satelor ?ogorăşti şi Ră11seni (r. Botoşani.
reg. Suceava). în ArhMold. I, 1 960, p. 302, fig. 9/ I .
53 Al. Andronic, Contriufii arheologice la istorirnl oraşului laşi în perioada feudalâ. in
ArhMold, I, 1 960, p. 276, 278, fig. 41 1 1 .
54 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domncascâ
din laşi, în ArhMold. V. 1 967, p. 253, fig. 6 1 .
5 ' Gh. Cebotarenco. Sorokskaja krepo.1·t · pamjatnik stariny. Chişinău, 1 984, p. 32, fig. 8 .
-
cât şi aiurea. Toate aceste cahle sunt caracterizate printr-o stilizare excesivă, iar
stângăci i le în execuţie şi atitudinea rigidă le dau o originală savoare, trădând în
acelaşi timp formaţia de meşter popular a celui care le-a produs.
Pe unele cahle de la Negreşti, Curtea domnească de la Suceava, Piatra Neamţ,
Iaşi - strada Ştefan cel Mare, se mai păstrează rudimentele unui decor în care
evoluează protagonistul, pentru ca cele mai multe dintre reprezentările de cavaleri
să fie caracterizate de un spaţiu neutru, fără niciun element arhitectural.
Unele cahle, precum cele de la Negreşti sau Curtea domnească de la Suceava,
reprezintă poate ultima generaţie, cea mai îndepărtată în spaţi u şi timp, a unui
motiv decorativ mult îndrăgit în spaţiul central-european, cavalerul în turnir.
Cu titlu de ipoteză, putem doar să sugerăm, ca posibilă sursă de inspiraţie
pentru cahlele cu reprezentarea cavalerului cu lance de la Tg. Trotuş, cahlele cu
husari, precum cele de la Curtea de Argeş 56 , Cerbureni 57 , Snagov 58 , Târgovişte 59 ,
mănăstirile Radu Vodă60 şi M ihai Vodă6 1 din Bucureşti, Oraşul de F loci 62 din
Muntenia sau Alba Iulia63 din Transilvania.
Î n cazul celorlalte cahle, considerăm plauzibilă ipoteza că modelele au fost
elaborate în Moldova, pentru realizarea lor servind drept sursă de inspiraţie
realitatea imediată, cetele de călăreţi polonezi sau unguri care cunoşteau şi
foloseau, în urma contactului cu soldaţii turci şi tătari, sabia cu lama curbă, armă de
origine orientală, preluată şi de armatele europene 64 .
fragmentul de cahlă descoperit la Tg. Trotuş ( fig. 21 1 ). Personajul în caftan ni se

Interesantă este, după opinia noastră, reprezentarea personaj ului de pe
pare reprezentarea unui domnitor şi ne gândim că ne găsim în faţa tratări i naive,

dar nu lipsite de farmec, a voievodului Vasile Lupu, care „cu hire Înaltă şi
împărătească, mai mult decât domnească "65, şi-a impresionat profund contemporanii.
Personaje istorice, precum conducătorul husit Jan Z izska66 , împăratul Sigismund de
56 V. Drăghiceanu, Curtea Domnească din Argeş. Note istorice şi arheologice, în BCMI,

X-XVI, 1 9 1 7- 1 923. p. 72-73, fig. 84.
5 7 B. Slătineanu, op. cit. , fig. 7, 8; idem, Ceramica românească, Bucureşti, 1 938, p. 205, pi. 9.
5 8 Gh. Cantacuzino, Observaţii privind unele cahle de la mănăstirea Mihai Vodă, în SCIV, 1 6,
1 965. 4, p. 749, fig. 2k, d.
59 B . Slătineanu, Ceramica feudală românească şi originile ei, Bucureşti, 1 958, p. 1 94, fig. 1 25.
11
6 V. Zirra, Mănăstirea Radu Vodă şi Biserica Bucur, în voi. Bucureştii de odinioară,
6 1 Gh. Cantacuzino, op. cit. . p. 745-763, fig. I , 3.

Bucureşti, 1 959, p. 1 79, pi. L V l l l/4 şi LX/5.
62 L. Chiţescu et al ii, op. cit., p. 1 3 5 , fig. I O/ I .

63 A.A. Rusu, Cahle din Transilvania, li, în ArhMed, I, 1 996, p. 1 30- 1 3 1 , fig. 5 .
6� C r . M . Vlădescu, Încercări asupra periodizării ş i tipologiei armelor albe medievale
occidentale (secolele XV-XVIII), în SMMIM, I, 1 968, p. 87-89.
6
5 Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron vodă încoace, în Opere, ed. P. P. Panaitescu,
Bucureşti, 1 958, p. 1 1 3
66
V. Brych, Dana Stehlikova, J. Zegklitz, op. cit., p. 37, fi g. 78.
Luxembrug6 7 , regii Matia Corvin al Ungariei 6 8 sau Kazimir al IV-iea al Poloniei 69 ,

împăratul Rudolf al Il-lea7 0 , ca să nu mai pomenim numeroşii principi din spaţiul
central european 7 1 , au fost figurate pe cahle şi nu ni se pare deloc neobişnuit ca un
voievod al Moldovei să fi fost reprezentat pe cahle. Prezenţa pe cahle a voievodului
Vasile Lupu ar fi o dovadă a simpatiei, a popularităţii de care se bucura acesta in
ochii supuşilor săi, una dintre puţinele mărturii de acest gen pe care le avem, nu
numai în Moldova, dar şi în întreg spaţiul locuit de români în Evul Mediu.
Este o ipoteză pe care noi descoperiri o vor confirma sau infirma. Rămâne
doar să aşteptăm aceste descoperiri .
* Acest studiu a fost publicat în SCIV A. 49, 1 998, 2, p. 1 95-205.
67 I. Holl, op. cit. , fig. 67.

6R
P. Voit. I. Holl, op. cit. p. 3 1 -32, fig. 2 3 .
6 9 Rosemarie Franz, op. cit . . fig. 1 3 7 ; M . Dabrowska. op. cit fi g . 4 3 .
.
. .
7 0 Rosemarie Franz, op. cit. . fig. 4 1 1 -4 1 2 .
7 1 /hidem. pi. V. fig. 223-226.
I I
I I
,_ - - - - - - - - - - - o. m - - - - - - - - _;
2
I
I
I
I
I
I
I
I 4
I
I
L - - - - - - - - - - - O, ffl
F ig. I . Fragmente de cahle cu cavaler: I , Suceava, Curtea domnească; 2, Suceava, Cetatea de

scaun (după K. A. Romstorfer); 3, Piatra Neamţ, Curtea domnească (după Eugenia Neamţu);
4, Suceava, Curtea domnească.
Fig. 2. ahle cu reprezentarea unor cavaleri: 1 -2, Tg. Trotuş ( după Al. Artimon); 3, cetatea oroca
(după Oh. Cebotarenco); 4, mănăstirea Căpriana (după Oh. Postică, on tantine cu);
5, l aşi, str. A . Panu (după N . N. Puşcaşu Voica Maria Puşcaşu).
- - - - - - - - - - - - - - - O, 220
5
4
Fig. 3 . Fragmente de cahle cu cavaler: I , 5 laşi, str. Ştefan cel M are (după Al. Andronic);
2, Răuseni-Odae (după I . Ioniţă); 3, 4, 7 Iaşi, Curtea domnească (după Al. Andronic, Eugenia
Neamţu, M . Dinu); 6, Suceava, curtea bisericii Sfântul Ioan Botezătorul (după E. I . Emandi,
M. Şt. Ceauşu).
CARREAUX D E POE L E REPRE S ENTANT DES C H EV A L IERS

DES XVI-E-XVII-E SJ EC LES, D ECOU V E RTS E N MOLDA V I E
Resume
Les carreaux de poele â chevaliers en toumoi, places dans un riche decor architectural gothique,
ont ete crees au milieu du X V-e siecle dans ! ' atelier royal de Buda, connaissant une grande diffusion
dans le temps et dans l 'espace dans toute la zone europeene qui avait connu le poele â carreaux.
Des repliques un peu plus modestes que Ies pieces originales hongroises et datant de la fin du
XV-e siecle et du commencement du suivant ont ete decouvertes aussi en Moldavie, â Suceava, â
citadelle de H otin, et dans Ies residences des boyards de Bălineşti, Arbore, Părhăuţi, Spătăreşti .
Mais e n Moldavie c e sujet decoratif sera utilise aussi dans Ies siecles suivants d'une maniere
simplifiee, rappelant ! ' art naîf, ainsi que le prouvent Ies decouvertes faites â Negreşti (dep. de Neamţ),
â Suceava ( fig. 1 /4) et â Piatra Neamţ (fig. 1 /3). On a decouvert aussi des carreaux de poele
representant des chevaliers armes de sabres au tranchant courbe, figures dans un espace neutre, sans
aucun detail architectural, â Iaşi ( fig. 2/5), Tg. Trotuş ( fig. 2/2) et dans le monastere Căpriana, en
Bessarabie ( fig. 2/4). Sur un fragment de carreau de poele decouvert â Tg. Trotuş on a represente,
d 'une maniere schematisee, un personnage princier, probablement le voîvode Vasile Lupu ( fig. 2/ 1 ).
Certains carreaux de poele ( de Negreşti, de la Cour princiere de Suceava) representent la
demiere generation, la plus lointaine dans le temps, des carreaux de poele de Buda, tandis que
d' autres comme ceux de Iassy, le monastere Căpriana, Tg. Trotuş sont, d'apres nous, creations des
artisans autochtones, qui se sont inspires dans la realite immediate, c ' est-â-dire representant des
chevaliers qui pouvaient etre vus en Moldavie.
F ig. I . Fragments de carreaux â chevalier: I , Suceava, Cour princiere; 2, Suceava, Cite de

Siege (d' apres K. A. Romstorfer); 3, Piatra Neamţ, Cour princiere (d' apres Eugenia Neamţu);
4, Suceava, Cour Princiere.
Fig. 2. Carreaux â chevalier: I , 2, Tg. Trotuş (d'apres Al. Artimon); 3, Cite Soroca (d'apres
Gh. Cebotarenco), 4, monastere Căpriana (d'apres Gh. Postică, N. Constantinescvu); 5, lassy, rue A. Panu
(d'apres N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu).
Fig. 3. Fragments de carreaux â chevalier. I , Iassy, rue Ştefan cel Mare (d'apres Al.Andronic);
2 Răuseni-Odaie (d'apres I. loniiă); 3, 4, 7 lassy, Cour princiere (d'apres Al. Andronic, Eugenia Neamţu,
M. Dinu); 5, Iassy, rue Ştefan cel Mare (d'apres Al. Andronic); 6, Suceava, la cour de l'eglise Saint Jean
Baptiste (d'apres E. I. Emandi, M. Şt. Ceauşu).
CAHLE CU REPREZENTĂRI DE CA VALERI ÎN TURNIR
DESCOPERITE ÎN MOLDOVA. SECOLELE XV-XVI
Dintre numeroasele obiecte ceramice descoperite în urma cercetărilor arheologice,

cahlele se constituie într-o categorie de piese privilegiate, deoarece, prin diversitatea
tipologică şi varietatea motivelor ornamentale, şi-au depăşit condiţia de „banale"
produse artizanale de uz curent, devenind, prin măiestria celor ce le-au creat, în cea
mai mare parte a cazurilor, adevărate opere de artă, care satisfăceau nevoia
cotidiană de frumos a înaintaşilor noştri .
Repertoriul decorativ întâlnit pe cahle este deosebit de variat şi complex,
toate mari le teme ornamentale fiind subsumate simbolismului şi mentalităţii
moralizatoare, istoria sacră, eposul cavaleresc şi viata de curte.
,
Între subiectele decorative întâlnite pe aceas tă categorie de obiecte, un loc
distinct îl ocupă cele inspirate de viaţa de curte, cahlele cu reprezentarea unor
cavaleri în turnir numărându-se printre cele mai realizate produse ale genului - ,
dar şi îndrăgite, judecând după răspândirea lor în timp şi în spaţiu - şi ne referim în
mod deosebit la piesele componente ale cunoscutei „sobe cu cavaleri" (der
Ritterofen) de la Buda 1 •
„Soba cu cavaleri" a fost construită în deceniul şase al secolului XV, în perioada
ani lor 1 454- 1 457, în palatul regal de la Buda, cu ocazia lucrărilor de amenajare
întreprinse în ultimii ani de domnie ai lui Ladislau V Postumul 2 . Soba şi-a căpătat
numele, în literatura arheologică, de la acele cahle traforate, care compuneau regis
trul median al camerei de încălzire, ornamentate cu reprezentarea unui cavaler
călare, în armură, înarmat cu o lance cu vârful ascuţit, în cumpănire, plasat într-un
cadru arhitectural gotic, sugerat de o faţadă cu trei ferestre bi şi trilobate terminate
în ogivă, înalte, aj urate, care ocupă toată partea superioară a câmpului, şi un portal
în arc în acoladă, împodobit cu fleuroane cruciforme şi terminat cu un pinaclu
masiv, cu aspect vegetal 3 . De fapt, în palatul regal de la Buda au fost construite
1 I. Hol!. Kiizepkori kci�vhacsempek Magyarorszagon. I, în BudReg. X V I I I , 1 958, fig. 89 (în
continuare, I. Hol!, Kiizepkori. . .); P. Voit, I. Hali, Anciens carreaux de poete hongrois, Budapesta,
1 963. pi. IX.
� I. Hali, op. cit.. p. 264, 266; P. Voit, I . Holl, op. cit. p. 1 8-24. O ipoteză diferită a formulat Rosemarie
.
Franz. Der Kachelofen. Entstehung und kunstge.schichtliche Entwicklung vom Millelalter bis zum A usgang
des Klassizismus. Graz, 1 969, p. 53, care, analizând stilul şi unele componente ale „sobei cu cavaleri",
precum capitelul care încheie cahla de vârf, unele console sau cvadratura „diamantină" folosită drept
ornament, forme proprii Renaşterii, propune ca datare ultimul sfert al secolului XV, în timpul domniei
lui M atia Corvinul.
3 I. Hol!, op. cit. p. 252, fig. 8 1 ; P. Voit, I . Holl, op. cit., p. 20, fig. 1 5 .
.
Cahle cu reprezentări de cavaleri din secolele XV-XVI 349
două asemenea sobe, una în partea de est a edificiului, orientată spre Dunăre, şi alta
în „Palatul Nou"4 . „Sobe cu cavaleri" au funcţionat şi în palatul de vânătoare de la
Nyek, şi în reşedinţa de vară regală de la Visegnid 5 • O constatare care se cuvine a fi
făcută în legătură cu modul de realizare a cahlelor cu reprezen tarea cavalerului în
turnir, descoperite în palatul de la Buda, este aceea că, dacă trama ornamentală se
păstrează neschimbată, amănuntele în tratarea subiectului decorativ diferă, probând
utilizarea a cel puţin trei tipare deosebite6 •
Creaţii ale atelierelor aulice, cahlele cu reprezentarea cavalerului în turnir au
fost utilizate nu numai în palatele regale, ci şi în cele ale unor înalţi prelaţi, unde au
ajuns în urma daniilor făcute de suzeran colaboratorilor săi apropiaţi, precum
M iklos, episcop de Pecs, cancelar secret ( 1 457- 1 459), sau Denes Szechi,
arhiepiscop de Esztergom ( l 440- 1 465), cel care 1 -a încoronat, în pofida legilor
ţării, pe nevârstnicul Ladislau V Postumul 7 • Cahle cu reprezentări de cavaleri în
turnir au continuat să fie produse şi mai târziu, în jurul anului 1 490, pentru castelul
boemian Lichnice 8 , dar şi în ateliere mai puţin pretenţioase, unde se lucrau piese
diferite faţă de prototipurile din palatele regale, precum sunt cele care, în perioada
1 498-1 500, au fost folosite la realizarea unei sobe în reşedinţa de la Pecs a
episcopului Ernuszt Zsigmond de Csaktornya9 . Cahlele de la Pecs sunt diferite, din
punctul de vedere al tehnicii de execuţie, de cele de la Buda, nu sunt traforate, ci
aparţin tipului cu faţa plină şi decor în relief, puţin înalt (basorelief).
Cahle cu motivul cavalerului în turnir, cu faţa plină şi decor în relief (tipul IX C
a conform clasificări i propuse de noi 1 0), nesmălţuite sau smălţuite monocrom, au
fost descoperite şi în Transilvania, la castelul de la Hunedoara 1 1 , fosta stradă
Kornis nr. 6 din Cluj 1 2 , în zona Sibiului (probabil Cristian) 1 3 , cetatea Făgăraşului 14 ,
4
I. Hol!. op. cit. , p. 266.
Ibidem, p. 268; P. Voit. I. Hoit, op. cit. , p. 20.
5
Ofenkacheln, I I. în ActaArchHung. 1 995, fig. 1 21 1 (în continuare, I. Holl, Neutronenaktivie11111g1·mw�vse. . .).

6 I. Hol I. op. cit. , p. 252, fig. 80, 8 1 ; idem, Neutronenaktivie-rungsanalyse millelalterlicher
7 I. Holl, Kăzâpkori„ .. p. 268; P. Voit. I. Hoit. op. cit. , p. 20.

8 Z. Smetanka. Zâklady uhersko-cesko-polske skupiny pozdne gotickf·ch kachhl. în PamArch.
L l l . 2, 1 96 1 . fig. 1 -2 .
9 1. Holl, op. cit. . p . 269-270. fig. 96/ 1 -2; idem. Neutronenaktivie11111gsana�1·se. . . , fig. 1 2/3 ; P . Voit.
I. Hol!, op. cit., p. 22.
1 0 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova medievalâ. Secolele XIV-XVII. Suceava.
1 999, p. 89, fig. 1 /3 1 ( în continuare P. V. Batariuc, Cahle din Moldova„ .).
1 1 I . Mol ler. A Vaidahunyadi vâr epitesi korai. Budapesta. 1 9 1 3, p. 1 5, fig. 5 5 ; Jolan Balogh.
Az erde�vi renai.uance, voi. I ( 1 460- 1 54 1 ), Cluj, 1 943, p. 34, fig. 3 7; V. Vătăşianu. Istoria artei feu
dale în ţările române. Bucureşti, 1 959, fig. 72 1 .
12
Jolan Balogh, op. cit.. p. 340. fig. 270.
1 3 Th. Năgler, Un depozit de plăci ornamentale descoperit la Roşia (r. Sibiu). în „Cum idava"
I, Braşov, 1 967, fig. 1 5 . Cf. V. Eskenasy, A. A. Rusu, Cahle rn cavaler în turnir din cetatea cne::.ialâ
de la Mălăieşti (jud. Hunedoara). în „ Sargetia". XV, 1 98 1 . p. 1 1 6, nota 1 4. unde se face precizarea că
fragmentul respectiv a fost donat Muzeului Brukenthal la începutul secolului XX de un cetăţean din
Cristian ( în continuare, V. Eskenasy. A. A. Rusu. Cahle„ . ).
1 4 Voica Maria Puşcaşu. Plăci ceramice decorative descoperite la Cetatea Făgâraş11/11i intre
anii 1 966- 1 9 73. în ActaMM. 1 1 , 1 980, p. 229. fig. 7.
cetatea Lita 1 5 , cetatea de la Mălăieşti a cnezilor români de pe valea Sălaşul ui

haţegan 16 • O cahlă asemănătoare cu fragmentul de la Cluj se păstra, în perioada
interbelică, la Mintia, în colecţia Kunn Geza 1 7 • Datând de la începutul secolului
XVI şi din perioada următoare, într-o tratare simplificată, care, în unele cazuri, cu
greu mai aminteşte de original, sunt cahlele de la Şiclod 1 8 , Fotoş 1 9 , Cristuru!
S ecmesc -10 , L-azarea-1 1 , F e Id 1oara
. ' 22 .
Despre datarea şi provenienţa cahlelor transilvane cu reprezentarea cavalerului în
turnir au fost formulate, de-a lungul timpului, mai multe ipoteze. Încă de la începutul
secolului XX, arhitectul Moller Istvan, vorbind despre etapele de construcţie ale
castelului de la Hunedoara, considera prezenţa cahlei cu reprezentarea cavalerului
legată de perioada Elisabetei Szilagyi, văduva lui Ioan de Hunedoara ( 1 457- 1 465)23 .
Balogh Jolan, în lucrarea sa dedicată Renaşterii în Transilvania, datează cahla
hunedoreană, pe care o consideră un produs gotic, în a doua jumătate a secolului
XV2 4, în timp ce despre fragmentul de cahlă cu reprezentarea unui cavaler, descoperit
pe fosta stradă Komis din Cluj, face două afirmaţii contradictorii. Iniţial, se spune că
fragmentul datează din jurul anului 1 500, apoi se revine şi se face precizarea că
această cahlă a fost lucrată în ani i 1 466- 1 468, pentru o casă din Cluj a familiei
Szentgyorgyi, deoarece stema conţilor Szentgyorgyi şi Bozin a fost figurată pe
cahlă2 5 . Istoricul de artă Virgil Vătăşianu, vorbind despre cahla de la Hunedoara, la
care surprinde atât elemente gotice, vizibile în tratarea decorului arhitectural, cât şi
trăsături specifice Renaşterii în redarea calului, este de părere că ne găsim în faţa
unei reprezentări a Sfântului Gheorghe, care poate fi datată la sfârşitul secolului
XV sau în primele decenii ale celui următor26 . Cu mai bine de trei decenii în urmă,
arheologul maghiar Imre Hoit afirma: c 'est ainsi qu'une copie du poe/e aux cavaliers
„
de Ladislas V se retrouve au cours du siecle suivant au château de la familie

Hunyadi, a Vaidahunyad (Hunedoara, Roumanie) "27. Anterior, autorul citat era de
părere că printre meşterii constructori adunaţi la Hunedoara se afla şi un olar, care,
în timpul peregrinări lor sale, a aj uns şi la Buda, unde şi-a făcut copii după modelele
15 Inedite, în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Informaţie

doamna dr. Daniela Marcu, căreia îi mulţumim şi pe această cale pentru ajutorul dat.
1 6 V. Eskenasy, A. A. Rusu, op. cit„ p. 1 1 1 - 1 1 3 , fig. 8.
17 Jolan Balogh, op. cit„ p. 340.
1 8 I . Holl, Kăzepkori„ „ p. 272, fig. 98 şi p. 278, nota 39; E. Benko, I . Ughy, Szeke(vkeresztliri
ka(rhacsempek. 1 5- 1 7 szazad, Bucureşti, 1 984, p. 59, fig. 26.

1 9 I . Hol I, op. cil, p. 272, fig. 1 00 şi p. 278, nota 40.
20 E . Benko, I. Ughy, op. cit„ fig. 27.
2 1 Ş t . Molnar et alii, Însemnări pe marginea cercetărilor de la castelul din Lăzarea ljud.
Harghita), în ActaMP, l i , 1 980, p. 1 1 0, fig. X I V/2--4.

22 Dan iela Marcu, Cahle săseşti din secolele XVI-XVII descoperite la Feldioara jud. Braşov,
în RMI, 1 , 1 99 1 , p. 2 7-28, fig. 3 ; 5/a-b.
2 3 I . Moller, op. cit„ p. 1 5 .
24 Jolan Balogh, op. cil„p. 34.
2 5 lhidem, p. 340. Fragmentul de cahlă descoperit pe fosta stradă Komis din Cluj, a mai fost datat, pe
aceleaşi considerente heraldice, în perioada 1 498 şi 1 5 1 O. Cf. V. Yătăşianu, op. cit„ p. 755.
26 Ibidem, p. 754-755.
2 7 P. Voit, I . Hol!, op. cit, p. 2
Cahle cu reprezentări de cavaleri din secolele XV-XVI 35 1
originale, fiind, astfel, pregătit să confecţioneze o sobă identică28 . Cu ocazia

publicării cahlelor de la Mălăieşti, autorii descoperirii, Victor Eskenasy şi Adrian
Andrei Rusu, bazându-se pe asemănarea stilistică a exemplarului hunedorean cu
originalele de la Buda, îl consideră pe primul a fi preluat imediat în epocă, fie ca
urmare a unei dani i regale, fie prin confecţionarea unei matriţe după prototip.
Autorii citaţi, aducând ca argument faptul că exemplarul de la Hunedoara se
încadrează în grupa cahlelor cu faţa plină - „g iacă"- înclină să considere mai
plauzibilă cea de a doua ipoteză formulată de ei 9 . Despre cahlele de la Mălăieşti,
cei doi autori au avansat ipoteza că sunt contemporane cu piesa hunedoreană30 şi au
intrat în posesia cnezilor români sălăşeni, în urma unei danii făcute de Ioan de
H undeoara familiarilor săi, fiind un reflex al luptei antiotomane, la care îşi
aduseseră contribuţia micii nobili haţegani 3 1 • Fragmentul de cahlă provenit din
zona Sibiului (probabil de la Cristian) 32 , precum şi cele descoperite la cetatea
Făgăraşului 33 sunt doar menţionate în lucrările în care au fost publicate, fără a se
propune o încadrare cronologică sau a se face aprecieri privind originea lor. Despre
cahla de la Şiclod, care are înscrisă în registrul superior cifra 1 5 1 5 , considerată a fi
data când a fost executată 34 , Imre Holl este de părere că, prezentând modificări în
tratarea subiectului decorativ faţă de modelul original, este un produs al unui
meşter provincial, activ în lumea satelor3 5 . Cahlele din secolul XVI, precum sunt
cele de la Fotoş, Cristuru! Secuiesc, Lăzarea, sunt considerate produse locale, „de
tip ţărănesc şi de tipul celor confecţionate în cadrul breslelor" 36 .
Dar în Transi lvania au fost descoperite cahle şi fragmente de cahle pe care a
fost reprezentat doar decorul arhitectural gotic, cu ferestre înalte, ajurate şi portal în
arc în acoladă, protagonistul, cavalerul în turnir, lipsind, cum sunt piesele de la
Braşov 3 7 , de la cetatea Lita 3 x sau din cetatea Gherla 39 • Atât cahla de la Braşov, care
a fost considerată a fi o transpunere a portalului vestic al Bi sericii Negre40 , cât şi
fragmentul descoperit la cetatea Lita sunt mai neglijent real izate, fi ind, după opinia
noastră, produsele unor ateliere populare, care lucrau pentru clienţi mai puţin exigenţi.
Fragmentul de cahlă de la Gherla, datat la începutul secolului XVI , aparţine unui
exemplar de coronament, cu partea superioară tratată sub formă de curtină, cu
2K
I . Hol!, op. cit. . p. 269.
29 V. Eskenasy, A . A . Rusu, op. cit. . p. 1 1 4.
30 Idem, Cetatea Mălăieşti şi cnezatul Sălaşului (Sec. XIV-XV//). în A l lA. Cluj, XXV. 1 982, p. 70.
nota 74, datate imediat post 1 457.

3 1 Idem. Cahle . . . p. 1 1 5.
.
3 2 Th. Năgler, op. cit . p. 1 49, fig. 1 5 .

.
·1 3 Voica Maria Puşcaşu, op. cit. p. 229, fig. 7.
34 I . Hol!, op. cit. . p. 278, nota 39.

.
3 ' lhidem. p. 272.
36 Şt. Molnar et alii, op. cit . p. 1 1 O.

3 7 A. Eichhom, Ceramica populară săsească. în Ţara Bârsei. voi. l i , Bucureşti. 1 974, fig. 8 1 .
.
3K Inedit, în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei, Cluj -Napoca. Informaţie

doamna dr. Daniela Marcu .
.19 I. Hol!. op. cit . p. 273, fig. 99 şi p. 278, nota 4 1 .
40 A . Eichhom, op. cit . p. 225.

.
merloane şi creneluri decupate în pastă; traforat, decorul arhitectural, simplificat şi

stângaci realizat, este compus din trei ferestre în plin cintru , ornamentate cu un
motiv cruci form, şi un portal în arc în acoladă4 1 • Dimensiunile acestui fragment nu
permit să se precizeze dacă ne găsim în faţa unei alte teme decorative, aşa cum
înclină să creadă Imre Holl, care consideră că este vorba de un exemplar inspirat de
o cahlă de tipul 4, conform clasificări i propuse de domnia sa42 , ori este o cahlă cu
reprezentarea cavalerului în turnir, într-o tratare diferită de original .
Se trece foarte uşor cu vederea, după părerea noastră, peste un detaliu de
primă importanţă, atunci când se consideră cahlele transilvănene de la Hunedoara
şi Mălăieşti drept copii contemporane sau foarte apropiate ca timp de execuţie faţă
de modelul original. Cahlele de la Buda sunt traforate şi policrome (subl. n.), într-o
rafinată combinaţie a culorii de smalţ cu cele două nuanţe de roşu, cea a argilei arse
a cavalerului şi cealaltă, a angobei cu care au fost vopsite detaliile de harnaşament43 , în
timp ce exemplarele ardelene, monocrome ( Hunedoara) ori nesmălţuite (Mălăieşti),
aparţin tipului de cahlă cu faţa plină şi decor în relief (tipul IX C a conform
clasificării propuse de noi )"14 . Mai mult chiar, atât cahla de la castelul de la
Hunedoara, cât şi cele de la Mălăieşti au fost neglijent imprimate, cu tipare
îndelung folosite, posibil de lemn, fapt care a avut drept rezultat obţinerea unor
contururi estompate 45 , iar detaliile nu au mai fost finisate sau corectate prin
operaţiuni speciale, ceea ce exclude, de la început, ideea producerii lor în ateliere de
primă mână, cum erau cele aulice, care lucrau pentru rege şi favoriţii săi. Avansăm,
cu titlul de ipoteză, presupunerea că atât cahla de la Hunedoara, cât şi cele de la
Mălăieşti sunt replici târzii, de la sfârşitul secolului XV, posibil din ultimii ani de
domnie ai lui Matia Corvinul, având drept model nu elaboratele cahle policrome şi
traforate din palatele regale, ci exemplarele „de a doua generaţie", mult mai modeste,
precum cele utilizate la Pecs, în reşedinţa episcopului Emuszt Zsigrnond de Csaktomya,
fiind produse în Transilvania de meşteri itineranţi, familiarizaţi cu marile teme
decorative ale vremii. Prezenţa în câmpul inferior al cahlelor de la Mălăieşti a unui scut
cu un inorog, considerat a reprezenta stema nobililor haţegani 46 , cât şi a capului de
turc 4 7 este o dovadă că modelele pentru aceste exemplare au fost create la comanda
beneficiarului, care dorea să dea o notă personală răspânditului motiv decorativ.
Fragmentul de cahlă din zona Sibiului (Cristian?), aflat în colecţiile Muzeului
Brukenthal, cele de la cetatea Lita sau de la cetatea Făgăraşului au aparţinut unor
exemplare nesmălţuite, cu faţa plină şi decor în relief, drept pentru care le datăm,
de asemenea, la sfârşitul secolului XV. Este semnificativ faptul, considerăm noi, că
pe fragmentele de cahle de la cetatea Făgăraşului apar figurate rozete masive, cu
41 I.
Holl, op. cit., fig. 99.
42 !hidem, p. 252, 273, fig. 79.
4 3 Jhidem, p. 2 5 2 ; P. Voit, I. Holl, op. cit., p. 20.
44 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit, p. 89, fig. I /3 1 .
4 5 V. Vătăşianu, op. cit. , fig. 72 1 ; V. Eskenasy, A . A . Rusu, op. cit., fig. 1 -7.
46 !hidem. p. 1 1 2 , 1 1 5 , fig. 3,7.
47 /hidem. p . 1 1 3 , 1 1 5 , fig. 3,7.
şase raze, una în spatele cavalerului şi alte două în partea inferioară a câmpului 48 ,
amintind de rozetele cu opt raze - una dintre mobilele heraldice care compun stema
episcopului Emuszt Zsigmond de Csăktomya49 - prezente şi pe cahlele de la
Pecs50 , amănunt semnificativ, ce pledează în favoarea ipotezei formulate de noi.
Replici mai modeste şi, în acelaşi timp, diferite de cahlele din Ungaria au fost
descoperite în Moldova, la Cetatea de scaun 5 1 , Curtea dornnească5 2 , locuinţele unor
orăşeni aflate în diverse zone ale Sucevei 53 , la cetatea Hotinului 54 , vechea mănăstire
Moldoviţa55 , precum şi la curţile unor boieri, cum sunt cele de la Bălineşti (a
logofătului Ioan Tăutu) 56 , Arbore (a portarului de Suceava, Luca Arbure) 5 7 , Părhăuţi
(a logofătului Gavril Trotuşan) 58 , Spătăreşti 59 •
În Moldova, cele mai frecvent întâlnite cahle cu reprezentarea cavalerului în
turnir se dovedesc a fi cele cu faţa plină şi decor în relief (fig. 1 12-4; 3; 4; 5/ 1-3; 6; 7;
8; 9/1 ; 1 0/ 1 -4; 6-7), dar se cunosc şi exemplare traforate (fig. 2/2-4; 514; 913-4; l 0/5).
Au fost descoperite cahle şi fragmente de cahle nesmălţuite - cele mai numeroase - ,
dar există şi piese smălţuite în verde, galben, brun, cu diverse nuanţe, datorate atât
dozării colorantului, cât şi arderii.
Cahlele descoperite în teritoriul est-carpatic diferă de piesele similare din Ungaria,
datorită unor caracteristici tehnice şi unor deosebiri fie în tratarea subiectului, fie în
48 Voica M aria Puşcaşu, op. cit. fig. 7.

49 I . Holl , op. cit„ p. 270, fig. 96/3 .
50 Idem, Neutronenaktivierungsanalyse. . fig. 1 2/3 .
. .
1
5 K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetărijărnte între 1895
şi 1 904, Bucureşti, 1 9 1 3 , pi. V-V I ; R. Gassauer, Teracote sucevene, în BCMI. XXVI I I , 1 935, p. 1 52,
fig. 1 8 ; B . M itrea et al ii, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului. în SCIV. 5 , 1 954, p. 282,
fig. 1 6; V. Vătăşianu, op. cit„ p. 728, fig. 683. Vezi şi Istoria României, voi. II, Bucureşti, 1 962, fig.
I 04, unde este publicat un desen cu următoarea legendă: „Cavaler în armură medievală (reconstituire
după o cahlă de la Suceava, sec. XV)''.
52 Corina Nicolescu, Arta în epoca lui Ştefan cel Mare. Antecedentele şi etapele de dezvoltare
ale artei moldoveneşti din epoca lui Ştefan cel Mare, în voi. Cultura moldovenească în timpul lui
Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 964, p. 3 3 1 , fig. 36; Paraschiva-Victoria Batariuc. Ceramica
ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la Curtea Domnească din Suceava. în „Suceava". X.
1 983, p. 249, pi. 1 1 1 1 ,2 (în continuare, Ceramica ornamentală„ .).
5 3 Eadem, Cahle din secolul al XV-iea decorate rn scene inspirate de viaţa cavalerească. în
Suceava. X I I I-XIV. 1 986-- 1 987, p. 1 4 7- 1 48. fig. I 1 1 .3 (în continuare, Cahle din secolul XV„ . ); eadem.
Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la Suceava, înArhMed I, 1 996, p. 87-88, fig. 1 4/3, 4 (în continuare.
Cahle în lorninţe de orăşeni„ .).
54 P. Bârnea. Parasch iva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în Moldova dintre Prut şi Nistrn,
în ArhMold. X V I I . 1 994, p. 286.
55 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova. , p. 1 68.
..
5 6 M . Andronic, Repertoriul arheologic al comunei Grămeşti ljud. Suceava). în Suceava. XIII-XIV,
1 986-- 1 987. p. 77-78; Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramică monumentală descoperită la rnrţi hoiereşti
din judeţul Suceava, în SCIV A. 45, 1 994, I , p. 75 (în continuare, Ceramică de la curţi hoiereşti. . . ).
5 P. Oprea, Urme ceramice de la casele hatmanului Lu�·a Arhore. în SCIA. 2. 1 965. p. 330,
fig. 3 ,4; Paraschiva-Victoria Batari uc, op. cit. . p. 76.
sx /hidem. p. 78, fig. 2/3,4.
59 Venera Rădulescu, Reprezentarea cavalerului în turnir pe cahle medievale. comunicare
prezentată la simpozionul Artă şi civilizaţie medievală ". Suceava. 5-6 decembrie 1 997; Paraschiva
„
Victoria Batariuc, op. cit„ p. 73, nota 1 2 .
redarea unor detalii. Astfel, cahlele moldovene se încadrează într-o categorie aparte -
tipul IX 8, conform clasificări i propuse de noi 60 -, definită atât de suprafaţa în
două planuri, cât şi de prezenţa unui chenar articulat, dispus oblic faţă de câmpul
cahlei (fig. l /2-4 ). Chenarul a fost tratat sub forma unei nişe terminate cu o fleşă
împodobită cu fleuroane ( fig. 2/4 ), nişă care aminteşte baldach inele de pe faţadele
bisericilor gotice. Nişa adăposteşte statuia unor personaje, masculine (fig. 21 1 -8)
sau feminine (fig. 2/9; 7/3 ), nude (fig. 217-9; 7/3 ), ori îmbrăcate cu o tunică scurtă,
cu (fig. 2/2,5) sau fără glugă ( fig. 2/3 ,4 ), aşezate pe un soclu decorat cu un scut plin
(fig. 2/2, 4, 9) ori mobilat cu o pasăre (fig. 2/8). Se pare că originea acestui tip de
chenar trebuie căutată printre cahlele componente ale „sobei cu cavaleri" din
palatul regal de la Buda, şi anume tipurile 3, 4 şi 6 ale clasificării propuse de Imre
Holl, care prezintă câmpul decorat cu ferestre înalte şi portal în arc în acoladă,
încadrat de nişe - în acelaşi plan - ce adăpostesc statuile unor sfinţi sau profeţi 61 • În
teritoriul central-european, cahle având chenarul articulat, tratat asemenea unei
nişe, încep să se răspândească în j urul anului 1 500, odată cu realizarea grupului de
cahle de la domul Sfântul Ştefan din Viena62 .
Cahlele din teritoriul de la răsărit de Carpaţi mai prezintă însă şi alte detalii,
care le diferenţiază de cele din Ungaria.
Decorul arhitectural gotic a fost simplificat, locul celor trei ferestre în ogivă,
înalte, aj urate, din spatele portalului în acoladă, a fost luat de două ferestre laterale,
spaţiul central rămânând gol (fig. 1 /3 ,4), iar detal iile ornamentale au fost modificate
şi reduse. Astfel, ferestrele înalte sunt, uneori, terminate în ogivă (fig. 4/4), alteori, în
arc în plin cintru (fig. 3/ 1 -3 , 5-6; 412, 3), iar mulurile gotice, care ornamentează
interiorul ferestrelor, sunt, şi ele, diferite. În cazul ferestrelor în ogivă, arce de cerc
trasează un romb cu laturi le arcuite, unul dintre vârfuri prelungindu-se cu menoul
(fig . 4/4 ) Ferestrele terminate în arc în plin cintru sunt divers decorate la interior: două
.
arce, ce se unesc în punctul de naştere a menoului, trasează un spaţiu triunghiular

(fig. 1 13 ), iar în alt caz cele două spaţii separate de menou, tratate în arc frânt, sunt
ornamentate cu trefle, având lobii alungiţi (fig. 3/5; 4/2). Se întâlnesc şi ferestre în
plin cintru cu suprafaţa superioară decorată cu o cruce aj urată, cele două spaţii
divizate de menou fiind ocupate de trefle cu lobi i rotunj iţi ( fig. 311 ; 4/3 ). Portalul
plasat în faţa ferestrelor aj urate este, uneori, în arc frânt ( fig. 311 ), dar mai ales în
acoladă (fig. 1 /4; 3/4,5; 412, 3 ), iar pinaclul şi-a pierdut aspectul vegetal, sugerând o
compoziţie geometrică (fig. 3/2; 413, 4). Fleuroanele vegetale, care decorează extradosul
portalului, au cunoscut şi ele modificări, transformându-se în trefle (fig. 1 /3 ,4; 3/4)
sau aj ungând să semene unor sfere din care pleacă frunze sti lizate (fig. 3/5 ; 4/2,3).
La Suceava au mai fost descoperite fragmente de cahle cu decor arhitectural gotic
(fig . 3/6; 4/ l ), dar dimensiunile lor nu ne permit să stabilim întregul motiv ornamental.
Cele mai notabile diferenţieri faţă de prototipul din palatele regale din Ungaria se
constată, însă, în tratarea protagonistului - cavalerul călare - , modificări care alterează
11
6 Eadem, Cahle din Moldova. p. 89, fig. 1 /29.
6 1 I. H a l i ,
. „
op. cit. p. 252, 2 56, fig. 76-79, 82.

.
62 Rosemarie Franz, op. cit fig. I 06- 1 1 1 .

..
chiar ideea de reprezentare a unui turnir. În unele cazuri, locul cavalerului înarmat
cu o lance în cumpănire, în plină înfruntare, a fost luat de un personaj purtând o
cască Celata cu viziera ridicată, decorată cu o pană în forma unui semn de
întrebare şi ţinând în mâna dreaptă un buzdugan faţetat, într-o atitudine de aşteptare
( fig. 5/3). Mai mult chiar, se întâlnesc şi cahle unde, în locul cavalerului în armură,
călare, a fost figurat un paj în tunică, pedestru, în acelaşi decor gotic6 3 (fig. 51 1 , 2).
Nici reprezentarea cavalerului în turnir, înarmat cu lance, nu este unitară,
întâlnindu-se numeroase variante. Cele mai numeroase diferenţe în tratare se
observă în modul de reprezentare a armurii . În unele cazuri, cavalerul poartă un
coif Bacinet simplu, fără nicio podoabă ( fig. 1 12; 5/4) sau arborează un panaş
masiv, dreptunghiular, ca o perie ( fig. 6/ 1 ,4), în timp ce un altul sugerează o creastă
(fig. 6/2). Se cunosc şi cahle unde armura purtată de cavaler e ste completată de un
coif Armet64 . Pe unele cahle armura nu prezintă niciun detaliu (fig. 1 12--4), în
schimb pe altele lamele mobile care compun braconiera ce apără abdomenul şi
spatele, cât şi tasetele sau pulparele, sunt minuţios redate (fig. 7 / 1 ; 8/ 1 ). Scutul a
fost figurat, fie plin ( fig. 6/2), fie mobi lat cu un leu rampant, ( fig. 6/4), iar lancea
are, acum, un vârf tocit - „curtenitoare" - ( fig. 1 /3 , 4).
În cazul cahlelor descoperite pe teritoriul oraşului Suceava, se pot stabili
variante şi în funcţie de modul de reprezentare a calului, cu un harnaşament bogat,
compus din frâu, simplu (fig. 7/3 ) sau în „dinţi de ferestrău" ( fig. 7/2), pieptar, şa
înaltă completată de o crupieră în reţea, decorată cu benzi dreptunghiulare drepte
( fig. 7 / 1 ,4; 8/2--4; 9/ l ) sau terminate cu trefle ( fig. 1 0/6, 7). Calul a fost redat având
capul plecat, încordat de efort ( fig. 7/2, 3 ; 8/4; 9/3 , 4; 1 0/ 1 -5), cu o coamă
învolburată (fig. 6/3 ; 7/3 ) ori ordonat ţesălată (fig. 1 0/ l , 5), păşind fie lent (fig. 7/4;
8/2), fie cu unul ( fig. 1 /2--4; 7 /2, 3) sau cu ambele picioare anterioare în aer ( fig.
8/4), pentru a sugera mişcarea tumultuoasă din timpul întreceri i dintre cavaleri. În
plus, un amănunt demn de precizat. Pe nicio cahlă descoperită până acum în
Moldova înfăţi şarea calului, mişcarea lui şi, mai ales, poziţia picioarelor anterioare
nu sunt identice cu cele ale calului de pe cahlele din Ungaria 6 5 . Cahlele descoperite
în teritoriul est-carpatic prezintă cavalerul figurat în mişcare spre dreapta (fig. 1 /4;
514; 612; 7/ 1 ; 8/ 1 , 3,4; 91 1 ; 1 0/1 ,7) sau stânga (fig. 1/2, 3; 6/ 1 , 3,4; 7/2--4; 8/2; 9/4,5)
pentru ca, puse în operă, faţă în faţă, să sublinieze tocmai ideea de luptă, de înfruntare.
La Curtea domnească, dar şi într-o locuinţă de orăşean de la Suceava66 au fost
descoperite mai multe fragmente de cahle nesmălţuite sau acoperite cu smalţ roşu
chenar articulat şi picior de montare semicilindric: tipul I X C al clasi ficării propuse

„drojdie de vin", cu pete verzi, de tipul celor cu faţa plină, decor în relief, fără
de noi 6 7. În câmp au fost figurate o masivă construcţie rectangulară cu acoperişul
63 Corina Nicolescu, op. cit. fig. 36; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 1 1 9, fig. 5 1 /6 .
.
M Venera Rădulescu, op. cit.

6' I. Ho!L op. cit. fig .. 8 1 ; 96/ 1 .
66 Paraschiva- Victoria Batariuc, Cahle în locuinţe de orăşeni . . . . p. 88, fig. 1 4/ 1 .
67 Eadem, Cahle din Jfoldom . . . . p. 89. fig. I /3 1 .
de olane, de la ferestrele căreia privesc două personaj e, precum şi un turn circular

cu zidul străpuns de ferestre . În prim plan, a fost înfăţişat un cavaler călare, şarjând,
cu o lance lungă, în cumpănire, cu vârful tocit, purtând o cască Celata cu viziera
ridicată . Calul, în galop spre stânga, a fost redat picioarele anterioare în aer, tocmai
pentru a sugera impresia de mişcare, în plin efort (fig. 1 / 1 ) Este o nouă variaţiune
.
pe tema cavalerului în turnir, într-o tratare diferită de modelul consacrat, pentru

care, până în prezent, nu cunoaştem analogii .
Î n Moldova au fost descoperite ş i alte cahle p e care au fost figuraţi cavaleri într-o
tratare cu totul diferită de motivul decorativ creat în deceniu l şase al secolului XV
în atelierele regale din Ungaria, şi ne referim la exemplarele descoperite în locuinţa
LIV de la Baia 6 8 şi la curtea de la Todireşti a logofătului Gavril Trotuşan 69 , la care
s-a renunţat la fundalul arhitectural gotic.
Cahla din locuinţa LIV de lângă biserica catolică de la Baia - parte
componentă a unei sobe bogat decorate 70 - nesmălţuită, este un exemplar cu faţa
pl ină, încadrată de un chenar liniar simplu, fără picior de montare - tipul VIII A,
conform clasificări i propuse de noi 7 1 • În câmp, a fost figurat un cavaler îmbrăcat
într-o armură „gotică", cu pieptarul canelat, braconieră proeminentă şi tasete până
la jumătatea coapsei terminate în acoladă, coif Bacinet cu apărătoarea de nas foarte
ascuţită şi panaş cilindric . Cavalerul ţine cu o mână frâul şi cu cealaltă o lance
lungă, cu vârful tocit . Calul a fost redat având capul plecat, încordat de efortul
depus, în mişcare spre dreapta. Se observă câteva detal ii ale harnaşamentului:
pieptarul, frâul, şaua arcuită având crupiera în reţea, decorată cu rozete (fig. 9/2).
De la curtea logofătului Gavri l Trotuşan de la Todireşti provine o cahlă
fragmentară, acoperită cu angobă gălbuie şi smalţ incolor, cu faţa plină, decor in
relief şi picior de montare semicil indric : tipul IX C a 72 • Cahla a fost decorată,
probabil, cu un cavaler călare, galopând printr-o pădure, dar tocmai fragmentul cu
reprezentarea protagonistului l ipseşte. Calul, frumos desenat, cu picioare din faţă în
aer şi capul în piept, încordat de efort, are un harnaşament din care se disting frâul,
pieptarul, şaua înaltă şi crupiera în reţea. În faţa calului, figurat în mişcare spre
dreapta, se află un copac având coroane conice, ceea ce sugerează că scena se
petrece într-o pădure (fig. 9/4 ).
Reprezentările de pe exemplarele provenite din locuinţa LIV de la Baia şi de
la curtea de la Todireşti constituie, până în prezent, unicate în repertoriul
ornamental al cahlelor descoperite în Moldova.
Despre cahla de la Baia, autorii descoperiri i, Lia Bătrîna şi Adrian Bătrîna,
consideră că motivul decorativ îşi are originea în piesele cu aceeaşi tematică de la
Buda, fiind cele mai apropiate - ca timp de elaborare - cahle din Moldova, faţă de
6x
Lia Bătrîna şi A . Bătrîna, Elemente decorative în ceramica monumentală de la Baia (jud.
S11cea1·a), în „Suceava", XI-X I I , 1 984- 1 985, p. 1 56, fig. 7 .
6 9 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramică de la curţi boiereşti, p. 80, fi g . 2/5 .
711
Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, op. cit. , p. 1 49- 1 6 1 , fig. 1 -8.
7 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova„ . , p. 87, fig. 1 /23.
72 Ibidem, p. 89, fig. I /3 1 .
prototip 73 . Suntem de părere că diferenţierile maj ore care se constată în tratarea

motivului decorativ pe cahla de la Baia exclud această idee. Din elaboratele cahle
utilizate la realizarea unor sobe în palatele regale ungare a fost preluat doar
subiectul : reprezentarea unui cavaler în turnir, modul de tratare fiind total diferit. În
aceste condiţii, după opinia noastră, originea acestei variante a temei cavalerului în
turnir de la Baia rămâne necunoscută.
Încadrarea cronologică a cahlelor cu reprezentarea cavalerului în turnir
descoperite în teritoriul cuprins între Carpaţi şi Nistru nu este unitară, fi ind
asigurată, doar în puţine cazuri, de contextul arheologic în care au fost găsite.
Printre cele mai timpurii cahle cu reprezentarea unui cavaler se dovedeşte a fi
cea descoperită în locuinţa LIV de la Baia, locuinţă care a fost utilizată în intervalul
1 467- 1 476 74 .
Aproximativ contemporană este şi cahla fragmentară cu reprezentarea cavalerului
purtând o cască Celata şi înarmat cu o lance de turnir, descoperită într-una din cele cinci
locuinţe aflate în zona de nord a Curţii domneşti din Suceava, distruse în incendiul
din anul 1 476, în timpul campaniei sultanului Mehmed al Ii-lea în Moldova, şi
peste care s-a construit, mai apoi, palatul de zid de către Ştefan cel Mare75 •
Datarea cahlelor cu reprezentarea cavalerului în turnir, figurat într-un decor
arhitectural gotic, nu beneficiază de aportul observaţiilor stratigrafice ori de condiţiile
de descoperire. Multe dintre ele provin de la Cetatea de scaun, fiind găsite în timpul
lucrărilor de degaj are a zidurilor, întreprinse de arhitectul K .A. Romstorfer76 , în
timp ce o altă parte a fost descoperită fie în condiţii incerte, în molozul rezultat din
dărâmarea construcţii lor în care fuseseră amenaj ate sobele respective, fie în cursul
unor lucrări edilitare. Am propus încadrarea cronologică a acestor cahle la sfârşitul
secolului XV şi în primele trei decenii ale secolului XVl 77 , plecând de la ipoteza
că, în realizarea cahlelor moldovene, modelul l-a constituit nu prototipul din
palatele regale, ci piesele, mai modeste şi asemănătoare ca execuţie tehnică,
utilizate la realizarea sobei din palatul episcopal de la Pecs, în vremea când în
fruntea acelei eparhii se găsea Ernuszt Zsigmond de Csaktornya 78 . Un alt amănunt,
care pledează pentru datarea cahlelor cu reprezentarea cavalerului în turnir, în
primele trei decenii ale secolului XVI, este faptul că exemplare cu acest motiv
decorativ au făcut parte dintr-o sobă construită la curtea de la Părhăuţi a logofătului
Gavril Trotuşan, curte ridicată în jurul anului 1 522, odată cu ctitorirea bisericii cu
hramul Duminica Tuturor Sfinţilor, ce a servit drept capelă a reşedinţei de aici 79.
Cahlele cu reprezentarea cavalerului în turnir, figurat într-un decor arhitectural
gotic, descoperite în Moldova, deşi diferite din punct de vedere tipologic şi prezentând
n Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, op. cit. p. 1 64- 1 65 .

.
74 /hidem, p. 1 48- 1 49 ş i nota 9 .

7 5 M. D . Matei, E. I . Emandi, Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Sucea\'a, Bucureşti.
1 989, p. 1 44.
76 K . A . Romstorfer, op. cit„ pi. V-VI.
7 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p. 1 1 9 ; eadem, Ceramicâ de la curţi hoiercşti

. . p . 79.
. . .
7K I. Holl, op. cit, p. 269-270. fig. 96/ 1 , 2 ; idem. Neutrunenaktil"ierungsanalrsc . . tig. 1 2/3.
. .
19 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p. 79.

.
numeroase deosebiri de detaliu faţă de prototip, se încadrează, tematic şi stilistic,

grupului de piese create în deceniul şase al secolului XV pentru palatele regale din
Ungaria şi difuzate, mai apoi, pe un spaţiu întins din zonele învecinate80 .
Numeroasele diferenţe constatate faţă de exemplarele din palatele regelui
Ladislau V Postumul, evidente atât în modul de reprezentare a decorului arhitectural
gotic, cât şi în tratarea cavalerului şi a calului ne sugerează ipoteza că în cazul
cahlelor moldovene ne găsim în faţa unor replici doar inspirate, şi nu copiate aidoma
după piesele ungare, replici care au remodelat după gustul local elaboratele modele
originale.
Pentru a realiza exemplarele descoperite în Moldova, creatorul ori creatorii
modelelor după care au fost obţinute cahlele de la Suceava, Hotin, vechea
mănăstire Moldoviţa, Bălineşti, Arbore, Părhăuţi , Spătăreşti au folosit drept sursă
de inspiraţie nu doar cahlele cu reprezentarea cavalerului în turnir, tipurile 5 şi 5a
conform clasificării propuse de Imre Holl 81 , ci şi piesele de tipurile 3, 4, 6 82 . A
rezultat o cahlă diferită tipologic faţă de cele ungare, care p rezentau suprafaţa într-un
singur plan, şi anume cahla în două registre diferite, cu un chenar articulat dispus
oblic faţă de câmp. Chenarul a fost tratat separat, ca un registru individual bogat
decorat, de asemenea, cu detalii arhitecturale gotice, şi anume o nişă terminată cu o
fleşă împodobită cu fleuroane treflate (fig. 2/4 ). Locul personajelor sacre, care se
găseau la marginea cahlelor ungare 83 , a fost luat de figurile nude ( fig. 2/7, 9; 7/3)
sau înveşmântate în tunici simple (fig. 2/ 1 , 3,4, 6, 8; 7/4; 9/ 1 ) ori cu glugă (fig. 2/2, 5)
ale unor tineri . Cahlele de tipul 4, prezentând trei ferestre ajurate, terminate în arc în
plin cintru 84 , au putut servi drept sursă de inspiraţie pentru exemplarele din
Moldova, unde cavalerul, figurat înarmat cu un buzdugan şi purtând o cască Celata
cu viziera ridicată (fig. 5/3 ) a fost plasat într-un decor gotic similar (fig. 4/2, 3 ).
,
În aceste condiţii, putem să presupunem că autori i modelelor pentru cahlele

cu reprezentarea cavalerului în turnir descoperite în Moldova au cunoscut nemij locit
toate exemplarele prototip, care au servit la realizarea „sobelor cu cavaleri" din
palatele din Ungaria.
Problema care se pune este aceea de a stabili, chiar şi ipotetic, soba ale cărei
cahle au servit drept sursă de inspiraţie creatorilor ce au rea lizat modelele cahlelor
din Moldova, deoarece, considerăm noi, accesul în palatele regale sau ale marilor
seniori laici şi eclesiastici nu era la îndemâna oricărui meşter olar8 5 . Dacă acceptăm
xo
P. Voit. I. Holl, op. cit. harta anexă l i . Pentru răspândirea unor motive decorative întâlnite în
.
compunerea „sobei cu cavaleri", cf. Judith Tamasi, Verwandte Typen in schweizerischen und ungarischen
Kacheljimdmaterial in der zweiten Hă/fie des 1 5. Jahrhunderts. Vergleichsuntersuchungen zu den
Werkstattheziehungen zwischen den Oberrheinischen Raum und Ungam. Budapesta, 1 995, passim.
8 1 I. Holl, Kăzepkori. . p. 252, fig. 80, 8 1 .
. .
81 lhidem. p. 252, fig. 76-79, 82, 9 1 .
8 4 Ibidem. p. 252, fig. 79.

83 Ibidem. p. 252, fig. 76-79, 82, 90-9 1 .
85Copierea cahlelor era interzisă de reglementărle unor bresle de olari, precum cele din anul 1 52 1
de la Graz, care pedepseau cu o sumă considerabilă pe cei vinovaţi de asemenea practici. Cf. I . Holl,
Neutronenaktivierungsana(vse. . . . p. 277.
ipoteza formulată de către Imre Holl, conform căreia unele cahle, precum cele cu
reprezentarea cavalerului în turnir, produse ale atelierelor au lice, erau dăruite de
rege favoriţilor săi 8 6 , atunci putem să presupunem că nici meşterii olari , care lucrau
în amintitele ateliere, nu erau interesaţi în a copia şi răspândi aiurea rezultatele muncii
lor, adevărate piese de excepţie, accesibile doar unui număr redus de beneficiari. Este
firesc de acceptat ideea că, după trecerea unui număr de ani, atunci când cahlele
create în atel ierele regale nu mai erau noutăţi destinate doar uzului curţii sau al
unor mari demnitari ai statului, au ajuns să fie copiate şi de alţi meşteri olari 87 , fiind
răspândite în întreg spaţiul central şi est-european, care a cu noscut soba din cahle 88 •
În acest caz, considerăm că în elaborarea modelelor pentru cahlele moldovene, au fost
folosite drept sursă de inspiraţie, nu piesele componente ale sobelor din castelele
regale sau ale marilor seniori eclesiastici , colaboratori ai lui Ladislau V Postumul,
ci cahle realizate la sfârşitul secolului XV, precum cele din castelul Lichnice din
Boemia89 , ori din palatul episcopal de la Pecs9 0.
Cea mai mare parte a cahlelor reprezentând cavalerul în turnir descoperite în
Transilvania diferă atât tipologic, cât şi prin numeroase detalii de cele din Moldova,
care, după cum am văzut, sunt, de fapt, un produs compozit, realizat din îmbinarea
unor părţi constitutive de la mai multe exemplare felurite. Am prezentat pe larg
cahlele transilvănene cu reprezentarea cavalerului în turnir şi am aj uns la concluzia
că, şi acestea, aidoma cu exemplarele similare din Moldova, datează de la sfârşitul
secolului XV. Dar asemănările se opresc aici. Este sigur, consi derăm noi, că pentru
cea mai mare parte a cahlelor din Transi lvania au fost folosite modele diferite de
cele moldovene, create de meşteri activi în Ungaria, la sfârşitul secolului XV.
O altă problemă, care se pune în legătură cu prezenţa cahlelor cu reprezentarea
cavalerului în turnir figurat într-un decor arhitectural gotic, ca, de altfel, a tuturor
cahlelor descoperite în Moldova, este aceea a locului unde au fost produse, precum
şi a meşterilor ce le-au creat.
Cahlele descoperite în teritoriul de la est de Carpaţi au fost considerate, de unii
cercetători, a fi produse de import, lucrate de meşteri saşi, în Transilvania, şi aduse
în Moldova. Este opinia formulată, cu mai bine de jumătate de secol în urmă, de
către istoricul german Julius Bielz9 1 sau de către profesorul bucureştean Radu
Manolescu 9 2 . O părere uşor diferită o găsim la G. Balş, care opina că cea mai mare
86
Idem. Kiizepkori. p. 268; P. Voit. I. Holl. op. cit. . p. 20.
H7 lhidem. p. 2 2 . ;
HH
/hidem. harta anexă l i ; Judith Tamasi . op. cit.
89 z. Smetanka. op. cit . . fig. I . 2 .
9 0 I . H o l l . op. cit . p. 269-270. fi g . 96,97; idem. Neutronenaktivierungmna/rse . . fig. 1 213.

9 1 J . Bielz. Deutsch-siehenhiirgische Hafnerarheitenfiir die Moldau, în Deutsche Forscl111ngen
. . .
in S1'idosten. Sibiu. 1 942. p. 260-262. fig. 1 -6.

92 R. Manolescu, Comerţul Ţării Române.şti .şi Moldovei rn Bra.şoml (�ec. XI V-XV/), Bucureşti, 1 965.
prezintă pe o pagină cu ilustraţii cahle provenite din casa din zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor de la
Suceava cu următoarea legendă: „cahle lucrate în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XV-iea
descoperite la Suceava"'.
parte a cahlelor era produsă pe loc şi că doar plăcile decorative şi exemplarele de

calitate superioară erau aduse din afara Moldovei 9 3 •
Cantitatea impresionantă de cahle descoperită pe teritoriul cuprins între
Carpaţi şi Nistru, în cele mai diverse medii, natura materialului din care erau
lucrate, dar şi posibilităţile de transport, pe drumurile greu de străbătut ale epocii,
al unei mărfi fragile şi cu volum mare, exclud, de la bun început, ideea că aceste
piese au fost produse în altă parte şi aduse în Moldova94 •
Încă la sfârşitul secolului XIX, la circa 20 km de oraşul Suceava, în satul
Stupea - astăzi comuna Ciprian Porumbescu - a fost descoperit un cuptor în care se
găseau cahle identice cu cele de la Cetatea de scaun, dar nesmălţuite. Bazându-se
pe această descoperire şi luând în considerare faptul că pe Câmpul Şanţurilor a fost
găsită o mare cantitate de smalţ plumbifer, arhitectul Romstorfer a formulat ipoteza
conform căreia cahlele erau produse la Stupea şi doar smălţuirea se făcea în
apropierea cetăţii 95 . Cercetătorul ieşean Alexandru Andronic a presupus existenţa
unui atelier, care confecţiona cahle „fie pe platoul din faţa C etăţii de Scaun, fie
chiar în Cetate"96 . O descoperire fortuită, făcută în toamna anului 1 99 1 , pare să
confirme i p otezele formulate anterior de către K. A. Romstorfer şi Alexandru
Andronic. In apropierea cetăţii, în zona de sud-est a Câmpului Şanţurilor, acolo
unde se ridică Muzeul Satului Bucovinean (casa Roşu), au fost găsite resturile unui
cuptor pentru ars ceramică, cu diametrul de aproximativ 4,5 m, şi câteva fragmente
de smalţ zgurificat9 7 •
Se pare, însă, că la Suceava au mai fost descoperite cuptoare de ars cahle, în
perioada interbelică98 ori în deceniul şase al secolului XX 99 , fără să fi fost puse în
evidenţă vestigiile propriu-zise ale unui atelier unde erau produse diversele specii
ale ceramicii monumentale.
Despre condiţi ile de producere a cahlelor de la Suceava a mai fost emisă o
ipoteză, de către Rudolf Gassauer. Studiind numeroasele fragmente de cahle, identice
cu cele sucevene, care apăreau în urma lucrărilor agricole pe teritoriul comunei
Ilişeşti, în fostul sat Săsciori pe Costâna, dispărut în secolul XVIII, profesorul
Gassauer era de părere că locuitorii lui, germani la origine (S ăsciori saşi), erau =
9 3 G. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, în BCMJ, XVIII, 1 92 5 , p. 2 3 5 .

a domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 979, p. 1 3 8.
9 5 K. A. Romstorfer, op. cit. , p. 77.
'16 Al. Andronic, recenzie la R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie
mediemlă românească, Bucureşti, Ed. Academiei RSR. 1 9 79, în AIIA. Iaşi, XVII, 1 980, p. 7 3 3 .
9 7 Parasch iva-Victoria Batariuc, Meşteşugurile în Suceava medievală - secolele XIV-XVII. în
„Suceava", X X I I-XX I I I , 1 995- 1 996, p. 2 4 8 ; eadem, Cahle din Moldova. . , p. 60.
.
98 R. Gassauer, op. cit., p. 1 5 1 - 1 52. Se face precizarea că au fost descoperite întâmplător, cu

ocazia unor lucrări edilitare, „cuptoare de cărămizi", fără alte informaţii suplimentare. Faptul că
aceste cuptoare au fost menţionate într-un studiu dedicat cahlelor de la Suceava ne face să
presupunem că au servit nu numai pentru „cărămizi", c i şi pentru arderea ceramicii monumentale.
99 Î n sectorul „Parc" de la Suceava au fost descoperite cuptoare rectangulare, de mari dimensiuni,
cu două camere, în care se puteau arde cahle şi conducte pentru canalizare. Cf. Mărioara N icorescu,
Cuptoare de ars ceramică din secolele XIV-XV de la Suceava, în SCIV. 1 6, 1 965, I , p. I 03, fig. 5/ 1 -2 .
olari ce produceau cahlele necesare domniei, drept pentru care au fost scutiţi de
diverse obligaţii 1 00 • În zona unde se găseau fragmentele de cahle, Orest Tafrali a
efectuat cercetări arheologice, dar, din păcate, rezultatele au rămas inedite 1 0 1 .
Până în prezent, în Moldova a fost descoperit un singur atelier specializat
doar în producerea cahlelor decorate în exclusivitate cu motive geometrice: cel care
a activat în a doua j umătate a secolului XV � i în primele decen ii ale celui următor
la Orheiul Vechi, la circa 1 50 m est de cetate 02 .
Dar atel iere în care, pe lângă ceramica de uz comun, se lucrau şi cahle
nesmălţuite, datând din secolele XV-XVI, au fost descoperite în vatra istorică a
oraşului Iaşi, în mai multe zone: perimetrul ansamblului mănăstirii Sfântul Sava,
frontonul sudic al străzi i Costachi Negri, peste drum de mănăstirea Bărboi, tot pe
.
strad a C ostac h 1 N egn· 1 03 .
Atelierele de olărie care funcţionau la Baia produceau atât cah le, cât şi vasele
necesare în gospodărie, afirmaţia noastră bazându-se pe rezultatele analizelor efectuate
prin activarea cu neutroni a unor probe ceramice prelevate de la obiecte descoperite
în locuinţele şi cuptoarele cercetate în oraşul de pe valea Mol dovei, mai cu seamă
probele nr. J O I , 1 02, 1 03 , 1 05 1 04 .
În urma descoperirii unor ateliere de olari, producători de cah le, sau a unor
cuptoare în care acestea erau arse pe teritoriul Moldovei, prob lema locului unde
erau lucrate numeroasele piese necesare pentru construirea unei sobe considerăm
noi că şi-a găsit rezolvarea.
Nu acelaşi lucru se poate spune însă şi despre originea meşteri lor care au
creat cahlele descoperite în teritoriul est-carpatic.
De-a lungul timpului au fost formulate mai multe opinii. S-a spus despre
creatorii acestor produse că erau saşi stabiliţi în Moldova, influenţaţi de mari le
curente artistice ale vremii 1 05 , meşteri autohtoni 1 06 , sobari veniţi din zona dintre
t
Brandenburg şi Minsk 107 sau, pur şi simplu, meşteri străini, care au venit în
teritoriul de la răsărit de Carpa i şi au executat cahlele pe l oc 1 08 • S-a negat prezenţa
meşterilor olari transilvăneni 10 şi s-a sugerat căutarea unor influenţe exercitate de
centre de olărie din Polonia 1 10 • Odată cu trecerea timpului s-a conturat o idee care a
10
0 R. Gassauer, Beitrăge ziir Kulturgeschichte der Bukoll'ina. în „Siidost-Forschungen ".
I 1 1 94 1 , Mtinchen, p. 4-- 7 .
101
lhidem. p. 4.
1 02
G. D. Smirnov, Proizvod�tvo krasnoglinianych pecinych izrazcov i opyt rekonst111kcii pdei po
materia/am Starogo Orcheja. în „ lzvestija", Chişinău, 3 1 , 1 956, p. 75-87.
1 0 3 N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, Mărturii de cil'iliza(ie şi urhanizare medievală
descoperite în 1·atra istorică a laşilor. în RMM-MIA. 2. 1 983, p. 36-3 7.

1 04 Eugenia Neamţu. V. Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia în secolele X/ V-XVII.
voi . l i , laşi, 1 984, p. 262-263.

1 05 R. Gassauer, Teracote .rncevene. în BCMI. XXV I I I , 1 935, p. 1 63 .
10
6 B. Slătineanu, Despre teracotele sucevene. în BCM I , XXX, 1 937, p. 1 3 7- 1 42 .
1
07 B. Mitrea et alii, op. cit. p. 278.
i oR
.
V. Vătăşianu, op. cit. p. 728.

.
1 09 B. M itrea et alii. op. cit„ p. 278.
1 10
V. Vătăşianu, op. cit . p. 728; Al. Andronic, Eugenia Neamţu. M . Dinu, Sâpâturile
.
arheologice de la Curtea Domneascâ din laşi, în ArhMold. V, 1 967, p. 257.
întrunit adeziunile celor mai mulţi cercetători şi cu care suntem şi noi de acord, anume
despre influenţele exercitate de cahlele şi meşterii din Transi lvania. Se admit fie
prezenţa la Suceava a unor meşteri veniţi cu tiparele lor 1 1 1 , fie utilizarea unor
motive decorative occidentale transmise direct sau prin filieră transilvăneană 1 1 2 •
În absenţa unor documente care să aducă dovezi sigure referitoare la prezenţa
în Moldova a unor meşteri „căhlari", orice opinie poate fi plauzibilă. În acest sens
formulăm şi noi mai multe ipoteze.
Nu este exclus ca în oraşele moldovene să fi activat meşteri olari autohtoni,
recrutaţi atât dintre băştinaşi, cât şi dintre coloniştii stabiliţi de-a lungul timpului în
teritoriul est-carpatic. Aceşti meşteri întreţineau frecvente l egături cu oraşele din
Transi lvania sau U ngaria, unde mergeau pentru a învăţa o meserie 1 1 3 ori a-şi face
călătoria de calfă, cu care prilej puteau cunoaşte, în mod nemij locit, sobe şi cahle,
dar şi noi teme decorative. Nu putem nega nici prezenţa unor meşteri itineranţi, de
naţionalităţi diferite, veniţi din zona central-europeană să lucreze la comandă,
pentru diversele categori i de clienţi sau chiar pentru piaţă. De asemenea, nu este
imposibil ca modelele pentru cahle să fi făcut obiectul unui comerţ activ, la care să
participe şi meşteri moldoveni 1 1 4 , după cum este plauzibil ca, în epocă, să fi circulat
adevărate „caiete" cu modele, mult mai uşor de transportat decât voluminoasele şi
greoaiele tipare de lut sau lemn necesare pentru realizarea cahlelor.
În ceea ce priveşte cahlele cu reprezentarea cavalerului în turnir, figurat într
un decor gotic, putem să presupunem că modelele şi, implicit, tiparele pentru
exemplarele sucevene au fost executate pe loc, în oraşul de reşedinţă al voievozilor
Moldovei, în funcţie de posibilităţile tehnice locale şi în consonanţă cu detaliile
arhitecturale existente la edificiile laice şi religioase din zonă, fie de meşteri
autohtoni, care au putut cunoaşte, în urma unor călătorii, produsele artei lutului din
regatul ungar, fie de meşteri itineranţi, veniţi de aiurea, atraşi de fastul curţii lui
Ştefan cel Mare 1 1 5 • Dar la fel de plauzibilă pare a fi şi ipoteza că modelele pentru
cahlele moldovene au fost realizate într-un atelier provincial din Ungaria, poate
chiar în Transilvan ia, activ la sfârşitul secolului XV şi începutul celui următor,
atelier unde erau cunoscute nu numai cahlele cu reprezentarea cavalerului în turnir,
ci şi celelalte piese, care compuneau „soba cu cavaleri". Faptu l că cea mai mare
parte a exemplarelor descoperite în Transilvania se deosebeşte atât tipologic, cât şi
printr- o serie de detalii, de cahlele din Moldova ne face să ne întrebăm dacă
atelierele ardelene au putut transmite în teritoriul est-carpatic modelele respective.
Suntem de părere că unele oraşe transilvănene, care aveau intense legături comerciale
1 1 1
R. Popa, O casă domnească din secolul al XV-iea lângă Cetatea Sucevei, în SCIV. 20,
1 969. p. 60-62 şi nota 20.
1 1:
Lis Bătrîna şi A. Bătrîna, op. cil. , p. 1 70.
1 1
3 R. Manolescu, Legăturile economice între ţările române 1n secolele XIV-XV, în Studii de
i.1 /orie a 1wfionalilă{ii germane şi a înfrăţirii ei cu naţiunea română, voi. I , Bucureşti, 1 976, p. 209-2 1 8;
cf. şi H unnuzaki-lorga, Documenle, voi. XVII, p. 22, 77 (documentele din 9 iunie 1 436 şi 22 iunie 1 472).
1 1
4 Rosemarie Franz, op. cil. , p. 3 1 , 73.
1 1
5 Parasch iva-Victoria Batariuc, A teliere pentru producerea cahlelor în Moldova medievală.
Secolele XI V-XVII, în SCIV A. 43, 1 992, 2, p. 222-223 (în continuare, A1eliere. . .).
cu ţările române, precum Bistriţa şi Braşovul, au putut contribui la retransmiterea în

Moldova a unor teme decorative create fie în spaţiul central-european, fie pe teritoriul
Ungariei 1 1 6 • Nu putem să negl ijăm faptul că la Bistriţa, în ansamblul Şugălete, au
fost descoperite mai multe cahle decorate cu motive identice cu cele întâlnite în
Moldova 1 1 7 , printre care se află şi un fragment, de o foarte bună calitate a execuţiei
tehnice, cu reprezentarea unui cavaler, purtând o cască Celata a vue coupee care
lasă să i se distingă trăsăturile feţei, redate cu precizie 1 1 8 , identic cu exemplare
provenite de la Cetatea de scaun a Sucevei (fig. 5/3 ). De altfe l, şi la cetatea Lita au
fost descoperite fragmente de cahle cu reprezentarea cavalerului în turnir,
prezentând aceeaşi tratare a unor detalii cu cele provenite de la Suceava. Cahla de
la Şiclod, datată 1 5 1 5 1 1 9 , se încadrează tipologic seriei de exemplare din Moldova,
cu chenar articulat dispus oblic faţă de câmp - tipul IX B conform clasificării
- 1 20
propuse de noi , asemănările continuând şi în modul de tratare a decorului
arhitectural gotic şi a mişcării calului.
Cahle cu reprezentarea unor cavaleri în turnir au fost descoperite în Moldova
la Curtea domnească şi Cetatea de scaun, dar şi în locuinţele unor orăşeni din
diverse zone ale Sucevei: Şipot, strada Ciprian Porumbescu (curtea clădiri i
cunoscută sub denumirea d e „Hanul domnesc"), lângă mănăstirea Sfântul Ioan,
IRC, curtea bisericii Sfântul Nicolae, precum şi la cetatea Hotin, la vechea
mănăstire a MoldoviJei, în cuprinsul unor curţi boiereşti, la Bălineşti, Arbore,
Părhăuţi, Spătăreşti. In cea mai mare parte a cazurilor au fost descoperite doar
fragmente, fie de chenar (Cetatea de scaun, Curtea domnească, Ş ipot, mănăstirea
Sfântul Ioan, IRC, curtea bisericii Sfântul Nicolae de la Suceava, cetatea Hotin,
Bălineşti), fie de decor arhitectural gotic (Cetatea de scaun, Curtea domnească,
Şipot, curtea bisericii Sfântul Nicolae, strada Simion Florea Marian de la Suceava,
Arbore), fie de cal ori cavaler (Cetatea de scaun, Curtea domnească de la Suceava,
curtea bisericii Sfântul Nicolae). Se cunosc doar patru exemplare întregi sau
întregite: două, din curtea „Hanului domnesc" de la Suceava, un altul, descoperit
întâmplător pe teritoriul satului Spătăreşti, şi un al patrulea, provenind, se pare, de
la vechea mănăstire a Moldoviţei 1 21 • Faptul că cea mai mare parte a exemplarelor
descoperite în Moldova este fragmentară îngreunează stabi lirea cu exactitate a
întregului, în funcţie de variantele de detaliu care au fost semnalate.
Numeroasele fragmente de cahle şi cahlele cu reprezentarea cavalerului în
turnir descoperite în teritoriul de la răsărit de Carpaţi nu sunt unitare, nici din
I
lhB . Slătineanu, Ceramica feudală românească şi originile ei. Bucureşti. 1 958. p. 8 1 .
1 17
Lia Bătrina şi A. Bătrina, Legenda eroului de frontieră „ În ceramica monumentală din
„
Transilvania şi Moldom. în SCIV A 4 1 , 1 990, 2. p. 1 68- 1 70, fig. I ; idem, Elemente de iconografie
creştină in ceramica monumentală. în SCIA. AP. 40, 1 993, p. 46--49, fig. 3. 5. 7.
I IK
I nedit, î n colecţiile Muzeului Naţional de I storie. Bucureşti. Informaţie doamna Venera
Rădulescu. căreia ii aducem mulţumirile noastre.
1 19
E. Benkti, I . Ughy. op. cit .. fig. 26.
i w Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova . . . p. 89, fig. I /29.
121
.
Cahla. păstrată î n colecţiile Muzeului „Arta Lemnului" din Câmpulung Moldovenesc. ne-a
fost inaccesibilă.
punctul de vedere al execuţiei tehnice, nici, mai ales, al real izării artistice.
Predomină cahlele cu decor în relief, dar se cunosc şi exemplare traforate, întâlnite,
mai cu seamă, în descoperirile de la Curtea domnească din Suceava. Cele mai
multe dintre exemplarele moldovene prezintă un relief şters, cu detali i greu lizibile,
atât în cazul pieselor nesmălţuite, cât şi al celor smălţuite, chiar smalţul contribuind
în plus la estomparea contururilor. Aceste considerente ne fac să avansăm ideea că
marea majoritate a cahlelor cu reprezentarea unor cavaleri în turnir au fost produse
în atelierele orăşeneşti 1 22 , active la Suceava, în zona de nord a oraşului, pe strada
pretenţioşi, recrutaţi dintre boierii de rang mai mic şi orăşenii înstăriţi (fig. l /2--4) .
Petru Rareş 1 23 şi în sectorul „Parc" 1 24 , ateliere care lucrau pentru clienţi mai puţin
executate, cu detalii minuţios evidenţiate (fig.2/8 ; 5/3 ; 6/2,4; 712, 3; 1 0/2--4 ) , care,
La Cetatea de scaun au fost descoperite, însă, câteva fragmente de cahle îngrijit
considerăm noi, au fost lucrate în acel atelier aulic a cărui existenţă am postulat-o
la Suceava, activ în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi al primilor săi urmaşi 1 25 .
Despre cahlele descoperite la curtea boierească de la Spătăreşti s-a emis
ipoteza, perfect plauzibilă, că provin din atelierele de olărie de la Baia, centrul
urban cel mai apropiat, şi că i lustrează legăturile economice şi culturale existente
între oraşul de pe valea Moldovei şi satele învecinate, în epoca de maximă înflorire
a acestuia: secolele XV-XVI 1 26 •
Pe de altă parte, numărul mare de fragmente de cahle cu reprezentarea
cavalerului în turnir descoperite la Suceava ne face să credem că atât în construcţii
legate, strict, de domnie - precum Curtea domnească şi Cetatea de scaun - , cât şi
în unele locuinţe de orăşeni, cum era cea din zona „Hanului domnesc", au putut să
existe sobe având un anume registru - probabil cel median - al camerei de încălzire
realizat din cahle cu acest motiv decorativ. La Cetatea de scaun a Sucevei a fost
descoperit unicul fragment de cahlă decorat cu leul bărbos ce păzeşte un copac 127 , o
altă temă ornamentală care se regăseşte în compunerea „sobei cu cavaleri" din
palatul regal de la Buda 1 28 . Alte tipuri de cahle utilizate la realizarea „sobei cu
cavaleri" din palatele regale ungare nu au fost descoperite până în prezent în
Moldova, ceea ce ne conduce la concluzia că, în teritoriul de la răsărit de Carpaţi,
nu au existat sobe identice cu cele reconstituite de colegii maghiari.
1 22
Paraschiva-Victoria Batariuc, A teliere. . . , p. 2 1 3 , 2 1 5 , fig. 3 .
1 23
M. D. Matei şi E. Emandi, O ca.să de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceava. în SCIVA.
28, 1 977. 4, p. 57 1 ; M. D. Matei, Civilizaţia urbană medievală românească. Contribuţii (Suceava până la
mijlocul secolului al XVI-iea). Bucureşti, 1 989, p. 96-97.
1 2�
Mărioara N icorescu, op. cit. . p. I 03.
1 25
Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 2 1 5-2 1 9, fig. 5/ 1 -3 .
1 26
Lia Bătrîna, O. Monoranu, A. Bătrîna, Cercetările arheologice din zona Fântâna Mare -
Spătâreşti, corn. Vadu Moldovei. jud. Suceava. în CAMNI. V I I I , 1 986, p. 92. Vezi şi S. Achim, Noi
atestări arheologice ale vechimii şi continuităţii popornlui român în vatra strămoşească. II, în „Scânteia".
nr. 1 3 554 din 2 1 martie 1 986.
1 2 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, Motive decorative de inspiraţie literară pe cahle din secolele
XV-XVI descoperite în Moldova, în AT, V, 1 995, p. 1 1 5 , fig. 3/ I .

1 2K .
I H a l i , Kăzepkori. . . . p. 252, fig. 72; P. Voit, I . Hali, op. cit . . pi. V I I I .
Este posibil ca în cazul sobelor existente în majoritatea casel or de orăşeni să

nu mai avem un registru întreg al camerei de încălzire realizat din cahle cu
reprezentarea cavalerului în turnir, ci să fi fost util izate doar câteva piese cu acest
motiv decorativ, intercalate între alte cahle divers ornamentate.
Prezenţa acestor cahle în medii diverse vorbeşte atât despre preferinţa arătată
motivelor decorative inspirate de viaţa de curte, într-o lume de războinici, unde
virtuţile cavalereşti erau, de bună seamă, preţuite şi cultivate, dar şi despre faptul
că, în Evul Mediu,Moldova se găsea într-un permanent contact cu vecinii şi nu
numai cu ei, fiind angrenată în schimbul de valori materiale şi spirituale din Europa
acelor vremi.
Indiferent cine au fost cei care au creat modelele sau au executat cahlele cu
reprezentarea cavalerului în turnir, acestea au răspuns gustului comanditarilor
autohtoni, printre care se numărau domnul ţării, dar şi boieri mari şi mici, oşteni,
orăşeni, călugări . În acest spirit, suntem de părere că au rămas la fel de actuale, cele
scrise cu mai bine de şase decenii în urmă despre cahlele de la Suceava de către Rudolf
Gassauer: „Totuşi, aceste lucrări ale unor oameni harnici, cinstiţi şi paşnici, sunt
executate din lut românesc, pe pământ românesc, pentru podoaba ţării româneşti şi
din acest punct de vedere pot fi considerate ca opere de artă românească" 1 29 •
Acest studiu a fost publicat în „Arheologia Moldovei", XXII. 1 999. p. 1 25- 1 45.
1 24 R. Gassauer. op. cit p. 1 64.

. .
3 4
-----210 -----
Fig. l . Fragmente de cahle cu reprezentarea cavalerului descoperite la: 1 , Curtea domnească

din Suceava; 2, Cetatea de scaun a Sucevei, după B. M itrea et alii; 3-4, cahle descoperite în curtea
„Hanului domnesc", Suceava.
1
2
7 B 9
Fig. 2. Fragmente de cahle, chenar descoperite la: I Bălineşti, 2, 8, 9, etatea de
scaun a Sucevei; 3, 4, 6, 7, Curtea domnea că uceava; 5, Părhăuţi.
----
83
3
Fig. 3 . Fragmente de cahle, decor arhitectural gotic, descoperite la: 1 -2, Arbore; 3, 4 Cetatea
de scaun a Sucevei (3, după K. A. Romstorfer); 5, Curtea domnească, Suceava; 6, Şipot, Suceava.
2
1
3 4
Fig. 4. Fragmente de cahle, decor arhitectural gotic, descoperite la: 1 , curtea bisericii Sfântul icolae,
Suceava; 2, Cetatea de scaun a Sucevei; 3 4, strada Simion Florea Marian Suceava.
-
1 2
3 4
F ig. 5 . Fragmente de cahle cu reprezentarea cavalerului descoperite la: I , 2, 4, Curtea domnească,

Suceava ( I , după Corina Nicolescu); 3, Cetatea de scaun a Sucevei, după K. A. Romstorfer.
....�
. � 1 25 ��__.
3
��
F ig. 6. Fragmente de cahle cu reprezentarea cavalerului descoperite la: I , 3, 4 Curtea

domnească, Suceava; 2, Cetatea de caun a ucevei, după K. A. Romstorfer.
4
--�� 1 20 �----- 125 ------ ·
3
Fig. 7. Fragmente de cahle cu reprezentarea cavalerului descoperite la:
1 -4, Cetatea de scaun a Sucevei ( I , după K . A . Romstorfer, 3 , după R. Gassauer).
I.
�::=...�
.. �8�0��-=--��-�_�_-�J
_ 75
1
___
157
] 4
Fig. 8. Fragmente de cahle cu reprezentarea cavalerului descoperite la:
1 -2, Cetatea de scaun a Sucevei; 3-4, Curtea domnea că, Suceava.
'- ------
4
5
Fig. 9. Fragmente de cahle cu reprezentarea cavalerului descoperite la: I , Cetatea de scaun
a Sucevei; 3-4, Curtea domnească, Suceava; 5, Todireşti; 2, cahlă descoperită la Baia,
după Lia Bătrîna, A. Bătrîna.
1 ------- 74
2 3
s ____ g,
4
73
· ��VN..t„,r
6 7
------- 1 1 7 ....
- .. -----=-- 135
Fig. I O. Fragmente de cahle cu reprezentarea calului descoperite la: 1 -4, 6, Cetatea de scaun
a Sucevei; 5, Curtea domnească, Suceava; 7, curtea bisericii Sfântul icolae, Suceava.
CARREAUX D E PO E L E Ă L'IMAGE DU CHEVA L I E R EN TOURNOI

D ECOU V ERTS EN MOLDA V I E . XVc-XVIe S IECLES
Resume
Au xvc siecle, aux annees 60, durant Ies demieres annees du regne de Ladislas V le Posthume,
dans Ies palais royaux de Hongrie ont ete construits des poeles gothiques tardifs, richement decores,
connus dans la litterature archeologique sous le nom de «poeles a chevaliers» (der Rillerofen). Ces
poeles ont pris leur nom aux carreaux qui paraient le registre moyen de la chambre a chauffer, etant
decores avec l'image d'un chevalier en toumoi. Des carreaux de poele a chevaliers en toumoi ont
continue a etre produits tout le long du xvc siecle, dans des ateliers moins pretentieux, ou l'on
fac;onnait des pieces differentes par rapport aux objets originaux, telles Ies pieces utilisees a Ia
construction d'un poele dans la residence de Pecs de l'eveque Emuszt Zsigmond de Csâktomya ( I 473-I 505).
On a encore decouvert des carreaux de poele a l'image du chevalier en toumoi, en
Transylvanie, a Hunedoara, a Cluj, dans la zone de S ibiu, dans la cite de Făgăraş, la cite L ita, Ia cite
Mălăieşti, datant, a notre avis, de la fin du XVc siecle, mais aussi plus tardifs, des XVIe-X V I Ie siecles,
a Şiclod, Fotoş, Cristuru! Secuiesc, Lăzarea, Feldioara.
Des repliques plus modestes et, en meme temps, d'autre facture que Ies carreaux de poele de
Hongrie, ont ete decouvertes en Moldavie aussi, a la residence princiere, a la Cour princiere, dans des
demeures urbaines a Suceava, dans la c ite de Hotin, dans l'ancien monastere de Moldoviţa, de meme
qu'aux residences de certains boyards de Bălineşti, Arbore, Părhăuţi, Spătăreşti .
Les carreaux de poele decouverts en Moldavie se distinguent de ceux provenant de Hongrie,
tant par leur maniere de construction, etant realises en deux plans distincts, a savoir la bordure
disposee de biais et le champ proprement dit, que par la maniere de traiter le motif omemental. Le
decor architectural gothique a ete simplifie, etant different par rapport a celui qu'on peut voir sur Ies
carreaux de poele originels, comme differents sont egalement Ies details ayant trait a I ' image du
chevalier et de son cheval.
En Moldavie on a decouvert aussi des carreaux de poele a l'image de chevaliers qu'on ne peut
pas encadrer dans le paradigme cree par Ies artisans hongrois, tels ceux representant des pages
pedestres ou bien ceux avec un decor architectural different (la Cour princiere de Suceava), ou sans
aucun autre element omemental ( Baia).
Toutes Ies differences constatees dans le cas des carreaux de poele decouverts en Moldavie
plaident pour l'hypothese que ces pieces sont des repliques inspirees et non pas copiees d'apres Ies
prototypes des palais royaux magyars, datant depuis la fin du xvc siecle et des premieres decennies
du suivant. Nous sommes d'avis que ces carreaux de poele a chevaliers en toumoi decouverts en
Moldavie ont ete produits dans des ateliers locaux, par des maîtres qui ont connu Ies pieces
hongroises datees de la fin du XVe siecle, comme par exemple celles du palais diocesain de Pecs,
arrivees probablement par fil iere transylvaine, un role i mportant dans la transmision des motifs
decoratifs revenant a la ville de Bistriţa, qui entretenait de frequentes liaisons avec Ie monde est
carpatique. I I est probable que Ies maîtres createurs des carreaux de poele moldaves aient ete recrutes
panni Ies potiers autochtones, mais cependant on ne peut pas exclure la presence en Moldavie de
maîtres itinerants, qui aient pu travai ller soit sur commande, soit pour le troc.
La presence de ces carreaux de poele en m il ieux divers atteste Ia preference pour Ies motifs
inspires de la vie courtoise, dans un monde de guerriers, ou Ies vertus chevaleresques etaient, a coup
sur, estimees et cultivees, mais elle fait egalement ressortir le fait que, deja au Moyen Âge, la
Moldavie se trouvait dans un permanent contact avec ses voisins et non seulement avec eux, etant
entrainee dans l'echange de valeurs materielles et spirituelles de !'Europe du temps.
E X P L I C ATION DES FIGURES
Fig. I . Fragments de carreaux de poele a l'image du chevalier decouverts a: 1 , la residence

princiere de Suceava; 2, la Cour princiere de Suceava, d'apres B. Mitrea et alii; 3--4, carreaux de poele
decouverts dans la cour de «l'Auberge princiere», Suceava.
Fig. 2. Fragments de carreaux de poele, bordure, decouverts a: 1 , Bălineşti; 2, 8, 9, la Cour
princiere Suceava; 3, 4, 6, 7; la residence princiere, Suceava; 5; Părhăuţi.
Fig. 3. Fragments de carreaux de poele, decor architectural gothique, decouverts a: 1 -2,
Arbore; 3, 4, la Residence princiere, Suceava (3 d' apres K. A. Romstorfer); 5, la Cour princiere,
Suceava; 6, Şipot, Suceava.
F ig. 4. Fragments de carreaux de poele, decor architectural gothique, decouverts a: 1 , la cour
de l'eglise Saint Nicolas, Suceava; 2, la residence princiere, Suceava; 3--4, rue de Simion F lorea
Marian, Suceava.
Fig. 5. Fragments de carreaux de poele a l'image du chevalier decouverts a: 1 ,2, 4, la Cour princiere,
Suceava ( 1 , d'apres C. Nicolescu); 3, la Residence princiere, Suceava, d'apres K. A. Romstorfer.
F ig. 6. Fragments de carreaux de poele a l'image du chevalier decouverts a: 1 , 3, 4 la Cour
princiere, Suceava; 2, la residence prindere, Suceava, d'apres K. A. Romstorfer.
F ig. 7. Fragments de carreaux de poele a l'image du chevalier decouverts a: 1 --4, la residence
princiere, Suceava ( 1 , d'apres K. A. Romstorfer, 3, d'apres R. Gassauer).
F ig. 8. Fragments de carreaux de poele a l'image du chevalier decouverts a: 1 -2, la residence
princiere, Suceava; 3--4, la Cour princiere, Suceava.
Fig. 9. Fragments de carreaux de poele a l'image du chevalier decouverts a: 1 , la residence
princiere, Suceava; 3--4, la Cour princiere, Suceava, 5, Todireşti; 2) carreau de poele decouvert a
Baia, d'apres L. Bătrâna , A. Bătrâna.
Fig. 1 O. Fragments de carreaux de poele a l'image du cheval decouverts a: 1 --4, 6, la residence
princiere, Suceava; 5, la Cour princiere, Suceava; 7, la cour de l'eglise Saint Nicolas, Suceava.
CAHLE CU ELEMENTE HERALDICE
DESCOPERITE LA BAIA
Cercetări le arheologice efectuate la Baia, pe parcursul a peste patru decenii,

au dus la descoperirea unor vestigii deosebit de diverse datând din secolele XIII-XVII,
multe dintre acestea fiind publ icate în cele trei volume cu caracter monografic
dedicate aşezării de pe valea Moldovei 1 • Alte numeroase şi variate obiecte găsite la
Baia aşteaptă şi astăzi, răbdătoare, la un sfert de veac de la aflarea lor, să vadă
lumina tiparului sau să fie cunoscute de către specialişti.
Ne propunem, în cele ce urmează, prezentarea câtorva cahle decorate cu
elemente heraldice, descoperite la Baia în anul 1 975 şi rămase, cele mai multe
dintre ele, inedite.
Lucrările de restaurare iniţiate în deceniul opt al secolului XX la biserica
catol ică de la Baia au prilejuit efectuarea unor cercetări arheologice care s-au soldat
cu descoperiri remarcabile, legate atât de istoria în sine a mo numentului, cât şi de
cea a oraşului 2 .
La circa 30 m nord-est de ruinele bisericii catolice, au fost descoperite
vestigi ile a trei locuinţe (LIII-LV) 3 , dintre care ultimele două, LIV şi LV, au fost
înzestrate cu sobe realizate din cahle cu un bogat repertoriu decorativ: motive
geometrice, animale reale şi fantastice, fabule, cavaleri, subi ecte rel igioase,
elemente heraldice4 . Locuinţa LIV, o construcţie de suprafaţă, de mari dimensiuni -
6 1 mp -, realizată din lemn, a aparţinut unui orăşean înstărit, aşa cum o sugerează
materialul arheologic aflat în umplutura sa. Contextul stratigrafic, coroborat cu materialul
numismatic, dar şi cu izvoarele documentare, a permis descoperitorilor să dateze
1 Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia în secolele X/V-XVII.
Cercetările arheologice din anii 1 96 7- 1 9 76, laşi, 1 980; iidem, Oraşul medieval Baia în secolele
X/ V-XV//. Cercetările arheologice din anii 1 9 77-1 980, laşi, 1 984; V. Neamţu, Istoria oraşului
mediem/ Baiu (Civitu.1· Molduviensis}, I aşi, 1 997.
2 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Contribuţii arheologice c u privire la aşezarea de la Baia în epoca anterioară
întemeierii statuluifeudul Moldova, în SCJV A. 3 1 , 1 980, 4, p. 599--6 1 3; iidem, Date istorice şi arheologice
despre biserica catolică de la Baiu, în „Suceava", X , 1 983, p. 43 1 --454; iidem, Unele opinii privind
aşezarea .1aşilor de la Baia În lumina cercetărilor arheologice, în CAMNI. VI, 1 983, p. 239-258;
iidem, Contribuţii arheologice la istoria oraşului Baia, în CAMNI, VII, 1 984, p. 23 1 -243 .
3 I idem, Unele consideraţii cu privire la stema dinastică a Moldovei În vremea lui Ştefan cel
Mare. în A I I A. laşi, X X I V/ I , 1 987, p. 99- 1 00 (în continuare, Unele consideraţii„ .).

4 l idem, Elemente decorative în ceramica monumentală de la Baia (jud. Suceava), în „Suceava",
X I -X I I , 1 984- 1 985, p. 1 47- 1 72, fig. 1 -9 (în continuare Elemente decorative„ .); i idem, Unele
consideraţii„ „ p. I 00- 1 O I , fig. 1 -2 ; iidem, Legenda eroului defrontieră " în ceramica monumentală
„
din Transilvania şi Moldova, în SCJV A, 4 1 , 1 990, 2 , p. 1 72, fig. 2 şi p. 1 74- 1 79, fig. 7- 1 2.
Cahle cu elemente heraldice de la Baia 3 79
locuinţa LIV într-un interval restrâns de timp, cuprins între ani i 1 467 şi 1 4 76,
dezafectarea sa producându-se ca urmare a unui incendiu 5 . Resturile incendiate ale
locuinţei LIV au fost nivelate şi, peste acestea, aproape suprapunându-le, a fost
ridicată noua locuinţă, LV, construită imediat după campania otomană din 1 476 în
Moldova, probabi l chiar în toamna aceluiaşi an6 . Şi locuinţa LV a sfârşit violent,
tot în urma unui incendiu 7 •
Cahlele decorate cu elemente heraldice descoperite la Baia, în locuinţele LIV
şi LV, se încadrează în mai multe tipuri, subtipuri şi variante, conform clasificării
p ropuse de noi : tipul V I I I B a, cahle pătrate, picior de montare tronconic, decor
în reliet; tipul IX C a, cahle dreptunghiulare, picior de montare semicilindric,
decor în relief; tipul IX C b, cahle dreptunghiulare, picior de montare semicilindric,
decor traforat 1 0 ; tipul IX C d, cahle dreptunghiulare, picior de montare semicilindric,
partea superioară crenelată 1 1 ; tipul X B a, cahle de colţ, dreptunghiulare, chenar de
contact simplu 1 2 ; tipul X B b, cahle de colţ, dreptunghiulare, chenar de contact în
torsadă 1 3 • Din punctul de vedere al tehnicii de fabricare, cahlele care fac obiectul
lucrări i noastre au fost executate în două etape: piciorul de montare şi suprafaţa
decorată. Piciorul de montare, tronconic ori semicilindric, a fost modelat la roată şi
apoi fasonat într-un cadru de lemn, pentru a se obţine o deschidere rectangulară,
sau a fost secţionat pe verticală, în timp ce suprafaţa decorată a fost realizată prin
imprimare cu aj utorul unor tipare de lemn sau lut ars 1 4 • Cahlele din locuinţa LIV au
fost imprimate în basorelief şi sunt nesmălţuite, iar cele din locuinţa LV sunt în
parte traforate, unele sunt nesmălţuite, iar altele acoperite cu smalţ, probabil verde
(fiind arse secundar, culorile de smalţ sunt azi greu de determinat).
O parte a cahlelor din locuinţa LIV sunt decorate cu două mobile heraldice care
compuneau stema Huniazilor, după concesiunile succesive, din 1 8 octombrie 1 409,
făcute lui Voicu şi familiei sale de Sigismund de Luxemburg 1 5 , şi din 30 ianuarie şi
3 februarie 1 453, de la regele Ladislau V Postumul pentru [oan de Hunedoara 16 •
Pe unele cahle a fost reprezentat un scut „polonez", având la partea
superioară câte o scobitură laterală şi terminat în acoladă, fără partiţiuni, în care o
roză cu cinci rânduri de petale asupreşte un corb din profil spre stânga 1 7 , încoronat
5 I idem, Elemente decorative. . . p. 1 48- 1 49 şi nota 9.

6
.
I idem. Unele consideraţii„ . p. 99- 1 00.

.
7 J nformatie de la d-na Lia Bătrîna, căreia îi multumim şi pe această cale.
8 Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle din Moldova medievală. Secolele X/V-XVII. Suceava, 1 999.
p. 87-88, fig. 1 124.

9 lhidem. p. 89, fig. I /3 1 .
1 0 lhidem. p. 89. fig. I /3 2 .
1 1 /hidem. p . 90. fi g . I /34.
1 2 /hidem. p. 9 1 . fig. 1 /39.

11
/hidem. p. 9 1 . fig. I /40.
14 lhidem. p. 7 1 -72.
1 5 C . Mureşan, lanrn de Hunedoara. Bucureşti. 1 968. p. 42.
1 6 lhidem. p. 1 78 .
1 7 Dreapta şi stânga î n sens heraldic. referirea s e face l a scut. ş i n u la privitor.
Paraschiva- Victoria Batariuc
380
cu 0 coroană cu trei fleuroni şi ţinând în cioc un inel. Scutul este încadrat de doi 18
tenanti îmbrăcati cu tunici scurte, pantalon i pe picior şi solerets a la Poulaine
(fig. I f l ). Alte c;hle au fost decorate cu un scut „polonez" asimetric, terminat în acoladă,
mobi lat cu leu rampant spre stânga, susţinând în labele anterioare o coroană
masivă, cu trei fleuroni. Scutul este încadrat de vrejuri cu frunze lanceolate şi flori
cu cinci petale 19 (fig. 1 12 ). Cahle decorate cu cele două elemente heraldice ce
compun stema Huniazilor au mai fost descoperite în locuinţe de orăşeni la
Suceava2 0, dar şi la curţile domneşti de la Suceava2 1 şi Vaslui22 •
În locuinta . LV cahlele decorate cu steme se dovedesc a fi mai diversificate
'
din punctul de vedere al reprezentărilor heraldice, dar şi al tipurilor constructive, în

comparaţie cu cele din locuinţa LIV.
Cele mai numeroase exemplare sunt cele decorate cu stema dinastică a
Moldovei, unde capul de bour este cimierul unui coif ce timbrează scutul 23 • Se
cunosc mai multe variante în modul de reprezentare a acestui subiect decorativ.
Într-un caz, câmpul cahlei a fost divizat în trei registre, inegale ca mărime. Primul
registru, cel mic, a fost tratat precum un zid de cetate, cu creneluri şi merloane,
crenelurile nefiind decupate, ci doar adâncite în pastă. Urmează registrul median,
decorat cu arce în ogivă în care au fost înscrise trefle. În registrul inferior se găseşte
un scut înclinat, aproape culcat, în bară, despicat, mobi lat în cartierul prim cu zece
flori de crin, cartierul secund fasciat. Scutul este timbrat de coif spre stânga, ca
cimier al coifului, cap de bour masiv, văzut din faţă, cu stea cu şase raze între
coarne, gât spre dreapta, încadrat de câte un înger pseudotenant24 , cu braţele
ridicate şi aripile strânse pe spate, îmbrăcat cu o dalmatică cu falduri dese. Lângă
obrazul îngerului drept, se află semiluna răsturnată şi stea cu şase raze 25 (fig. 2/2).
O altă variantă prezintă câmpul divizat în două registre : cel superior decorat cu
muluri gotice şi cel inferior cu stema propriu-zisă. Trama decorului este aceeaşi ca
şi la piesele descrise anterior, doar amănuntele diferă: scutul nu este atât de
ix
Lia Bătrîna. A. Bătrîna, Elemente decoratil'e. . . . p. 1 5 3, fig. 3; Paraschiva-Victoria Batariuc,
Elemente heraldice pe cahle descoperite Îll Moldova (secolele XV-XVI). în ArhGen. I I ( V I I ), 1 995, 1 -2,
p. 325. fi g. I 0/ 1 (în continuare Ele men te heraldice .. . ).
19
Lia Bătrîna, A . Bătrîna, op. cit. . p. 1 5 3, fig. 4; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. . p. 325,
fig. 1 0/2 .
211
Eadem, Cahle descoperite În locuinţe de orăşeni la Suceava. în ArhMed, I, 1 996, p. 93 (în
continuare Cahle În locuinfe .. .).
21
Eadem, Ceramica ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la Curtea Domnească din
S11cem·i_;� în „Suceava". X . 1 983, p. 2 5 1 , pi. 4/5 ; eadem, Elemente heraldice. . . p. 325 şi nota 7 1 .
-- Rica Popescu. Câtel'a elemente de factură gotică descoperite la Curţile domneşti de la
Va.1/11i. i n R M M - M I A I . 1 98 1 . p. 55, fig. 1 2 ; Paraschi va-Victoria Batariuc, op. cit. . p. 325 şi nota 74.
,,
_, Pentru distincţia dintre stema de stat şi cea dinastică a Moldovei, cf. I. N. Mănescu, Stema
Moldol'ei. în M l . V, nr. 5, 1 972, p. 37--42 şi D. Cemovodeanu, Ştiinţa şi arta heraldică în România.
Bucureşti, 1 977, p. 82- 1 2 5 .
2 4 Tenanţii susţin scutul ş i n u cimierul unei steme. C f. M . Sturdza-Săuceşti, Heraldica. Bucureşti,
1 974, P,·, 1 1 .7-1 1 9 ; D. Cemovodeanu, op. cit .. p. 99.

- Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Unele consideraţii. . . p. I 00- 1 O I , fig. I ; Paraschiva-Victoria Batariuc,
op. cit„ p. 3 1 6, lig. 1 /2 .
Cahle cu elemente heraldice de la Baia 381
înclinat, florile de crin, în număr de opt, sunt perfect vizibile, capul d e bour
prezintă un alt desen (fig. 3/2). Se cunosc şi cahle traforate, motivul decorativ fiind
asemănător cu cel de la varianta în care câmpul a fost divizat doar în două registre,
dintre care cel superior este ornamentat cu muluri gotice, diferite ca tratare faţă de
piesele în rel ief (fig. 3/ 1 ).
O reprezentare diferită faţă de cele descrise anterior se întâlneşte pe o cahlă cu
decor în relief, smălţuită în verde, prezentând un scut înclinat, în bară, mobi lat în
cartierul dextru cu şapte flori de crin, iar cel senestro fasciat. Scutul este timbrat de coif
din profil spre stânga, având drept cimier capul de bour cu stea răsturnată între coarne
şi gât drept din care pleacă lambrechini cu aspect vegetal. În partea inferioară a
cahlei, încadrând scutul, două feline având capul întors spre interior, care prin
poziţie pot fi asimilate unor tenanţi . Îngerii pseudotenanţi lipsesc 26 (fig. 21 1 ).
Pe cahle din locuinţa LV de la Baia au fost reprezentate şi alte steme. Astfel,
pe un exemplar nesmălţuit, cu decor în relief, a fost figurat un scut romboidal,
mobilat cu o pasăre cu aripile deschise şi capul din profil spre stânga, înconj urat de
o coroană de pene, probabil o pupăză. Scutul este timbrat de coif din profil spre
stânga, coiful fiind surmontat de o coroană masivă, cu patru fleuroni. Coiful este
încadrat de doi îngeri pseudotenanţi , drapaţi în dalmatice cu falduri dese,
disproporţionat de mici în raport cu întreaga compoziţie. La partea inferioară a
cahlei, câte o floare de crin sti lizată, într-o tratare geometrizantă, iar în centru, sub
scut, sugerând un suport, litera „M" majusculă (fig. 4/2).
Alte cahle, smălţuite în verde şi cu suprafaţa în parte în relief şi în parte
cu o acvilă cu aripile deschise şi ciocul spre stânga (acvila brandenburgică ?).

traforată, au fost decorate cu un scut cu vârful în acoladă, înclinat în bară, mobilat
Scutul este timbrat de coif, încoronat de o coroană cu cinci fleuroni . Coiful şi

coroana sunt încadrate de doi îngeri pseudotenanţi cu aripile strânse pe spate şi braţele
întinse. De sub coif pleacă lambrechini. În partea inferioară a cahlei, încadrând
scutul, câte o floare de crin stilizată ( fig. 4/ 1 ).
A fost descoperită şi o piesă de colţ, realizată din îmbinarea a două cahle
dreptunghiulare traforate, unite în unghi drept, zona de contact fiind tratată sub
formă de torsadă ( fig. 5/1 ). Pe una din feţe a fost redată stema dinastică a
Moldovei: scut înclinat în bară, despicat, mobi lat în cartierul prim de şapte flori de
crin, iar cel secund fasciat. Scutul este timbrat de coif din p rofil spre stânga, având
drept cimier capul de bour cu stea răsturnată între coame. Din coif se desprind
lambrechini cu aspect vegetal . Îngeri i pseudotenanţi lipsesc (fig. 5/3 ). Pe cea de - a
doua faţă, se află scut mobi lat cu acvila cu aripile deschise ş i capul spre stânga,
coif din profil spre stânga, încadrat de îngeri cu aripile strânse pe spate, sugerând
ideea de zbor planat. Din coif ies lambrechini cu aspect vegetal. Din păcate, partea
inferioară de două flori de crin stilizate, care pot fi asimilate unor susţinători ( fig . 5/2 ).
superioară a coifului, timbrat de coroană, lipseşte. Scutul este încadrat la partea
�6 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit.. p. I O I, fig. 2; Paraschiva-Victoria Batariuc. op.cit . . p. 3 1 7. fig. II I .
382
Pe lângă aceste cahle, decorate în mod nem�jlocit cu steme definite de �rezenţa

. .
scutului divers mobi lat, în locuinţa LV de la Baia au mai fost descopente ş 1 altele,
care considerăm noi, pot fi de asemenea încadrate în categoria celor ornamentate
cu e lemente heraldice, jucând ro lul unor embleme. Ne referim, în special, la cahlele
unde au fost figurate liber, fără scut, o acvilă cu aripile deschise şi ciocul spre
stânga, încadrat de stea şi floare de crin (fig. 61 1 ), dar şi la cele pe care a fost
reprezentat un coif Bacinet din profil spre stânga, având drept cimier un tors de
bărbat văzut din faţă, ţinând în braţele ridicate deasupra capului o spadă; coiful este
înconjurat de o filacteră pe care se disting câteva l itere gotice minuscule (fig. 6/2). Se
cunosc şi cahle de colţ, decorate cu torsul de bărbat ca cimier şi motive geometrice
( fig.61 1 ,2) sau pe fiecare faţă cu câte un înger în zbor planat, unul dintre ei însoţit
de semi lună răsturnată şi stea cu şase raze (fig. 7/3 , 4).
*
Cahle decorate cu elemente heraldice datând din a doua j umătate a secolului

XV au mai fost descoperite în teritoriul est-carpatic: cu stema de stat a M oldovei la
Cetatea de scaun 2 7 şi într-un complex din curtea bisericii Sfântul N icolae de
la Suceava28 , precum şi într-o locuinţă de orăşean de la Târgul Trotuş2 9 , ori
cu stema dinastică (armele. personale ale lui Ştefan cel Mare), la Cetatea de scaun3 0 ,
. ' " 11 .
. d e 1 a S uceava 32 ş1 T argu
„casa domme1 , m I ocumţe de oraşem
-
- ' l Trotuş 33 , C etatea
3
·
Neamţului , curţi le domneşti de la Iaşi , Bacău , Vaslui , H ârlău 38 , Cotnari 3 9 .

4 35 3 6 3 7
: - K. A . Romstorfer. Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări.făcute între 1895

şi 1 904. Bucureşti, 1 9 1 3 , pl. VI: R. Gassauer, Teracote sucevene. în BCMI. XXV I I I, 1 93 5 , p. 1 62,
fig. 30; Paraschi va-Victoria Batariuc, op.cit. , p. 323, fig. 9/ 1 .
:>s Mărioara N icorescu, Noi descoperiri de ceramică ornamentală din secolele XV-XVI de la
Suceava, în ArhMold, IV, 1 966, p. 320-32 I , fig. 41 1 .

='9 A l . Artimon, Ci1·ilizaţia medievală urbană din secolele X/ V-XVJJ (Bacău, Tg. Trotuş,
Adjud). Bacău, 1 998, p. 1 28, fig. 7 1 /9 ( în continuare Civilizaţia medievală„ .).
311
K. A. Romstorfer, op. cit. , p. 79, fig. 75/t; 78/b, pl. V I ; R. Gassauer, op. cit., p. 1 5 7, fig. 29;
Parasc�iva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 3 1 7-3 1 8, fig. 2/2 .
·" R. Popa, Monica M ărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie medievală românească.
O casă a domniei şi o sohă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare, Bucureşti,
1 979, Pi, 46, fig. 22; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit., p. 3 1 7, fig. 2/ 1 .
� A l . Artimon. op. cit. , p. 1 2 8, fig. 7 1 17 .

�; Eadem, Cahle în locuinţe, p. 92-93.
0 4 G h . Dumitroaia, Materiale ş i cercetări arheologice în nord-estuljudeţului Neam(, î n MemAntiq,
} �
X V I I I , 992, fig. 42/2; Parasc iva-Victoria Bat �riuc, Elemente heraldice„ . , p. 3 1 8, fig. 5/2 .
. . 5 :A-L Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dmu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească
d111 laşi, m ArhMold, V, 1 96 7. p. 243-245 , fig. 49-5 1 ; Eugenia N eamţu, Contribuţii la cunoaşterea
2; Para �� h1va-V1ctona Batanuc, op. cit. , p. 3 1 8, fig. 3/ 1 , 2 .

stemei dezl'O/ta/ � a Moldovei în epoca lui Ştefan cel Mare, în ArhMold, VI, 1 969, p. 33 1 -332, fig. I ,
I. Antonescu, Cw1ife domneşti din Bacău, în „Carpica", II, 1 969, p. 336, fig. 1 1/3; 1 212; Al. Artimon,
Dat� LHonce ş1 arheologice cu privire la Cw1ea Domnemcă din Bacău, în RMM-MIA, 2, 1 987, p. 1 1 , fig. 1 1/ 1 ,
.
Ti Rica Popescu, Cahle

_
2 , 4;1de C� 1·1/izaţw medievală„ ., p. 75, fig. 34/ 1 , 2; Paraschiva-Victoria Batariuc, op.cil., p. 3 1 8-3 1 9, fig. 412.
şi plăci decorative descoperite la Curtea Domnească din Vaslui, î n
�
RMM- IA, 2. 1 97 8 p. 63-65, fi g. 3/ 1 , 2 ; Paraschiva-V ictoria Batariuc, op. cit. , p. 3 1 9, fi g . 4/ 1 .
_ :
Gh. I . Bratianu, _ _ stemelor Moldovei şi Ţării
Ong1n1/e Româneşti, în RIR, I , 1 93 1 , p. 54-5 5 ;
M . Ber�a, Stema _ Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare, î n SCIA, 1 -2, 1 95 5 , p . 8 1 -82, fi g . 1 3 ;
Parasch1va -V1ctona Batanuc, _ op. cit. , p. 3 1 8 .
3 9 B . Slătineanu. Ceramica de la Cotnari, I, în
R F R, V, 1 938, nr. 1 0, fi g . 1 5 ; Paraschiva
Victoria Batariuc, op. cit. , p. 3 1 8.
Condiţiile de descoperire a acestor cahle au fost de cele mai multe ori precare, în
molozul rezultat de la dărâmarea construcţiilor în care fuseseră amenajate sobele
respective, astfel că posibilităţile de încadrare cronologică sunt minime. Excepţie
fac cahlele descoperite în „casa domniei" de la Suceava, considerată, pe criterii
stratigrafice coroborate cu surse numismatice, a fi fost construită în jurul anului
1 48040 şi cele de la Curtea domnească din Hârlău, unde s-a păstrat pi sania din
1 4864 1 .
Situaţia locuinţelor LIV şi LV din vecinătatea bisericii catolice de la Baia
este un caz fericit. Stratigrafia vestigiilor acestor locuinţe care s-au suprapus în
timp pe acelaşi loc, împreună cu datele oferite de emisiunile monetare găsite în
depuneri le succesive, au permis stabilirea unei cronologii extrem de precise:
locuinţa LIII a fost distrusă în timpul luptelor dintre Ştefan cel Mare şi regele Matia
Corvin din noaptea de 1 41 1 5 decembrie 1 467 42 . După aceste evenimente, resturile
locuinţei LIII au fost nivelate şi deasupra a fost amenajată locuinţa LIV, care a
sfârşit şi ea tot într-un incendiu, de data aceasta în urma campaniei din 1 4 76 a
sultanului Mehmed II în Moldova43 . Imediat, peste resturi le arse ale locuinţei LIV a
fost construită locuinţa L V44 , care şi ea a fost mistuită de flăcări , cândva, la
sfârşitul secolului XV45 . După ultimul incendiu, cel care a pus capăt locuinţei LV,
nimeni nu a mai amenajat în vreun fel locul: stăpânii terenului fie că au murit în
catastrofa care le-a distrus casa, fie că au renunţat să mai vieţuiască acolo unde,
într-o j umătate de veac, se succedaseră întâmplări atât de tragice.
Încadrarea cronologică a celor două locuinţe de la Baia, LIV în tre 1 46 7 şi
1 476 şi LV după 1 476, permite implicit şi datarea întregului material arheologic
descoperit în aceste complexe închise. Astfel, cahlele cu mobil ele heraldice ce
aparţineau Huniazilor se datează în jurul anului 1 467, perioadă când a fost realizată
LIV şi când a fost amenajată şi soba, în timp ce cahlele din LV au fost executate
între 1 476- 1 477, când se estimează că a fost refăcută noua construcţie. Datarea
cahlelor din locuinţele LlV şi LV în deceniile şapte şi opt ale secolului XV este
confirmată şi de alte elemente, oferite de descoperiri recente ori de reinterpretarea
unor date cunoscute anterior.
La Suceava, în zona de nord a Curţii domneşti, au fost descoperite cinci
locuinţe care au fost distruse în urma incendiului din vara anului 14 76 şi peste ale
40 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op.cit. , p. 27-29.

41 Repertoriul monumentelor şi ohiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Jfare. Bucureşt i .
1 958. p. 234.
4 � Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit. , p. I 00.
4.1 lhidem. Cf. Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Elemente decorative . . . , p. 1 48- 1 49, nota 9.
44 ! idem. Unele considera/ii . . , p. 99- 1 00.

.
4 5 V. Neamtu, op. cit..p. 46.
384
căror vestigii s-a construit zidul palatului ctitorit de Ştefan cel Mare46 • În interiorul uneia
dintre aceste locuinţe, au fost descoperite cahle decorate cu o componentă a blazonului
Huniazilor, corbul cu inel în cioc 47 , dar şi cu stema dinastică a Moldovei: scut
despicat, mobilat cu flori de crin şi fascii şi având drept cimier capul de bour48 .
Dar stema dinastică a Moldovei, cu scut despicat, mobilat cu fl ori de crin şi
fascii, este folosită tocmai în această perioadă, după cum o probează cele două pisani i
constructie executate sub conducerea pârcălabilor Luca şi Herman ( 1 4 76) şi Duma

din anii 1 476 şi 1 479 d e la Cetatea Albă, prilej uite d e realizarea unor lucrări de
şi Herm�n ( 1 479)49 . De fapt, în afara cahlelor din zona de nord a Curţii domneşti de
la Suceava, din LV de la Baia, cât şi de cele două pisanii de la Cetatea A lbă, alte
reprezentări ale acestei variante a stemei dinastice a Moldovei nu se cunosc 50 • Din
8 septembrie 14 77 datează o nouă stemă cu pisanie, descoperită la Cetatea de Scaun
a Sucevei, unde scutul despicat este mobilat în cartierul dextru de o cruce dublă cu
capete lăţite (croix double pattee), iar în cartierul senestru de o floare dublă de crin 5 1 •
Se pare că deceniul opt al secolului XV a fost unul de căutări în elaborarea
stemei dinastice, care, după cum se cunoaşte astăzi, va fi definitivată în j urul anului
1 494, când se realizează ceea ce inspirat a fost denumită „marea sinteză heraldică"
de la sfârşitul domniei lui Ştefan cel Mare 52 . În deceniul opt se folosesc două
variante : cu scut mobi lat cu flori de crin şi fascii, care se va întâlni şi pe cahle, şi cu
scut cu o cruce dublă cu capete lăţite şi floare dublă de crin, cunoscută numai din
sculptura în piatră. Meşterii olari de la Baia şi Suceava erau la curent cu evoluţia
stemei dinastice, inspirându-se probabil din reprezentările heraldice „oficiale",
lucrate în piatră şi plasate la ctitoriile voievodale real izate în epocă.
După cum am văzut, în locuinţele L I V şi LV de la Baia au fost descoperite
mai multe cahle decorate cu elemente heraldice: însemne ale familiei Huniazilor,
stema dinastică a Moldovei, o acvilă sau o pupăză. Prezenţa acestor obiecte decorate cu
steme în locuinţe aparţinând unor orăşeni, e drept, înstăriţi, în cazul celor de la
Baia, este dificil de explicat, deoarece marea majoritate a cah lelor cu elemente
heraldice a fost descoperită în complexe legate de domnie, cetăţi şi curţi domneşti.
De altfel, multă vreme în literatura arheologică românească se considera că
prezenţa unor cahle cu stema Moldovei în interiorul unei construcţi i constituia un
46 M. D. M a t e i . E. I. Emandi , Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Suceava, Bucureşti,

1 988, p . 1 44.
4 � Paraschiva-V ictoria Batariuc. op. cit. , p. 3 2 5 : eadem, Cahle în locuinţe„
. , p. 93, fig. 1 8/4.
• x M. D. M a t e i , E. I. Emand i, op. cit. , p. 1 44, fig. 22; Paraschiva-Victoria Batariuc, Elemente
heraldice„ . p. 3 1 6; eadcm, Cahle in locuinţe„ . p. 92, fig. 1 7/2.

49 M. Bcrza. op. cit„ p. 74. fig. 3, 4; M ariana Şlapac, Cetatea
A lbă. Studiu de arhitectură
mediem/ci militarii, C h i ş i nău, 1 998, p. 1 4 1 - 1 42, fig. I 03- 1 04.
"'
Lia Bătrîna. A. BăLrîna, op. cit .. p. I 02.
5 1 M. D. M a t e i . O nouă stemii rn pisanie de la Ştefan
cel Mare descoperită la Cetatea de
Srn1111 � Sucel'ei. în SCIV, 24, 1 973, 2, p. 323-3 3 1 , fig. I .
-, L N. M ănescu, op.cit; Şt. S. Gorovei,
, Les armoiries de la Moldavie et de ses princes
re�n'.mt.1· (X/ V-e XVI-e siecles). în Recueil du li-e Congres International des Sciences
Genealog1q11e.1 et ffr!raldiques (liege. 1 9 72). Braga, 1 973, p. 268-269 .
indiciu irefutabi l că acest edificiu avea un caracter aulic, caracter subliniat tocmai
de aceste obiecte 53 , deşi încă din anul 1 959, la Suceava, într-un complex din curtea
bisericii Sfântul N icolae, în plin cartier al meşterilor olari, unde nu se găsea nicio
construcţie legată nemij locit de domnie, fuseseră descoperite fragmente de cahle cu
stema de stat a ţării , capul de bour, decolat, în scut54 .
Rămâne să ne întrebăm dacă nu cumva, în a doua j umătate a secolului XV,
cel puţin o parte a reprezentărilor figurate pe cahle îşi pierduse sensul iniţial,
devenind simple motive decorative, lipsite de o semnificaţie anume. Şi ne gândim
în primul rând la cele ornamentate cu elemente heraldice 55 .
Este clar că, în cazul cahlelor cu mobilele heraldice ale famil iei Huniazilor
sau al celor cu stema dinastică a Moldovei, descoperite în locu inţe de orăşeni de la
Suceava, Baia ori Târgul Trotuş, nu se pot face niciun fel de asocieri între
proprietarii acestor case şi posesorii de drept ai armoariilor respective. Este posibi l
ca orăşenii moldoveni să fi cunoscut semnificaţia heraldică a acestor reprezentări,
să fi ştiut cui aparţineau aceste steme, şi ne referim mai ales la corbul cu inel în
cioc, leul rampant susţinând o coroană, pupăza ori acvi la cu aripile deschise, fără
ca între proprietarii locuinţelor şi deţinătorii blazoanelor să existe vreo legătură.
Cu un deceniu în urmă, profesorul Mircea D. Matei, vorbind despre cahlele
descoperite într-o locuinţă de orăşean de pe strada Petru Rareş din Suceava şi
decorate, după părerea d-sale, cu reprezentarea „vulturului bicefal", avansa ipoteza
că piesele în cauză, mai puţin izbutite, au fost donate de voievodul Alexandru cel
Bun proe rietarului casei în cauză, un meşter olar care lucra pentru nevoile
domniei. 6 Ipoteza formulată de arheologul bucureştean este tentantă şi ar putea
explica prezenţa cahlelor decorate cu însemne heraldice în alte construcţi i decât
cele legate strict de posesori i fireşti ai blazoanelor respective, dar nu credem că este
plauzibilă, deoarece cahle cu aceeaşi reprezentare a păsării bicefale au mai fost
descoperite şi în alte locuinţe la Suceava, care nu pot fi puse, toate, în legătură cu
meşterii olari aflaţi în slujba domniei 5 7 .
Este puţin probabil ca între preocupările regelui Matia Corvin ori ale lui
Ştefan cel Mare să se fi găsit şi acordarea permisiunii unor orăşeni de rând,
recrutaţi dintre meşterii olari sau negustori i de la Suceava sau dintre patricienii de
la Baia şi Târgul Trotuş, de a folosi, reprezentarea pe cahle, a însemnelor heraldice
ale familiei sau dinastiei . Ne întrebăm cum putea, de pi ldă, domnul Moldovei să
permită unor supuşi ai săi să folosească armele personale ale regelui Ungariei, într-un
moment în care relaţiile dintre cele două state se normalizaseră.
5 J R. Popa. Monica Mărgineanu-Cărstoiu, op. cit„ p. 30, nota 6 1 ; A l . Andronic et a l i i . Şantierul
arheologic Va�lui. Principalele rezultate ale săpăturilor din anii 1 9 76-- 1 9 77. în ActaMM. I. 1 979, p. 1 1 3;
Paraschiva-Victoria Batariuc, Elemente heraldice„ . p. 329 şi nota I 09.
.
5 4 Mărioara Nicorescu, op.cit„ p. 3 1 9, 32 1 -322. fig. 4/ I .

"
Lia Bătrîna. A. Bătrîna, Elemente decorative. . . p. 1 66- 1 6 7.
5 � M. D. Matei . E. I. Emandi. O casei de orâşean din sccolul al XV-iea de la Suceam. în
SC I V A. 28, 1 977. 4. p. 5 7 1 ; M. D. Matei, Civilizaţia urhanâ medievalei. Contrihuţii (Suceal'll pânLi la

mijlornl secolului al XVI-iea). Bucureşti . 1 989. p. 96-97.
5 1 Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cit„ p. 327.
Putem doar să avansăm ipoteza că, în a doua jumătate a secolului XV, în

Moldova, cel puţin o parte a motivelor decorative, între care şi cele de inspiraţie
heraldică, îşi pierduseră semnificaţia iniţială, transformându-se în simple ornamente,
descărcate de orice mesaj simbolic sau emblematic. Dar nu putem neglij a nici
presupunerea că, în atelierele de olărie care activau la Suceava şi Baia, se produceau
cahle cu însemnele heraldice ale unor mari personalităţi ale vremii şi că proprietari i
locuinţelor unde urmau să se construiască sobele respective îşi comandau cahlele
decorate cu steme în semn de omagiu sau de fidel itate pentru posesorii de drept ai
armoari i lor în cauză, fără a le cere însă permisiunea.
Atâta vreme cât problema dreptului de blazon din Moldova medievală
rămâne deschisă, toate ipotezele sunt acceptabile. Depinde din ce perspectivă
abordăm subiectul . Deocamdată, viabilă rămâne ideea că descoperirile arheologice
de tipul celor prezentate de noi contribuie la o mai adecvată p unere în ecuaţie a
problematicii heraldice, atâta timp cât celelalte surse nu sunt nici ele mai elocvente.
* Acest studiu a fost publi cat în Herb", I ( V I ) 1 999. 1 -2. p. 87- 1 00.
..
2
Fig. I . 1 -2, cahle descoperite în locuinţa LIV de la Baia, după Lia Băttîna, A . Băttîna.
2
Fig. 2. l , 2, cahle descoperite în locuinţa LV de la Baia, după Lia Bătrîna, A. Bătrîna.
388
li
�-- - ··- -..-�· ----
-
2
Fig. 3 . I, 2 , cahle descoperite în locuinta
' LV de la Baia.
2
Fig. 4. 1 , 2, cahle descoperite în locuinţa LV de la Baia.
2 3
Fig. 5. 1, cahlă de colţ descoperită în locuinţa LV de la Baia;
2, 3, cele două componente ale piesei de colţ.
390
·1
„
·1
l
. li
.II ·.
l
l
2
Fig. 6. 1 , 2 cahle descoperite în locuinţa L V de la Baia.
Cahle cu elemente heraldice de la Baia 39 1
3 4
Fig. 7. 1 , 2, cahle de colţ descoperite în locuinţa LV de la Baia;
3, 4, cahle de colţ descoperite în locuinţa LV de la Baia.
CA RREAUX DE PO E L E A VEC DES E L E M ENTS H E RAL D IQUES D E COUVERTS Ă BAIA
Les recherches archeologiques effectuees â Baia, le long d e plus d e quatre decennies, ont mene
â la decouverte des vestiges extremement diverses datant des X I I I-eme - XVI l-eme siecles, plusieurs
de ceux-ci s 'encadrant dans la categorie de la ceramique monumentale.
Les travaux de restauration inities â l 'eglise catholique de Baia ont conduit â la decouverte, â
environ 30 m nord-est des ruines de ( 'edifice dedie â la V ierge Marie, des vestiges de quelques
habitations, dont deux, LJV et LV, ont ete douees avec des poeles realises en carreaux de poele avec
un repertoire decoratif riche : motifs geometriques, animaux reels et fantastiques, fibules, chevaliers,
sujets religieux, elements herald iques. Les deux habitations, appartenant â des citadins aises, sont
datees dans la seconde moitie du XV-eme siecle : L I V a fonctionne dans l ' intervalle 1 467- 1 476, et
LV a ete amenagee selon la campagne ottomane de la M oldavie, possiblement pendant l 'automne de
l ' annee 1 476.
Dans l 'habitation LJV, on a decouvert des carreaux de poele decores avec deux meubles heraldiques
qui composent ! 'embleme de Huniadi, selon Ies concessions successives de Sigismund de Luxembourg
et Ladislau V Postumul : ecu avec corbeau avec anneau dans le bec et ecu avec le !ion "rampant" soutenant
une couronne.
Les carreaux de poele decouverts dans I 'habitation L V se sont prouves etre plus diversifies du
point de vue constructif, mais aussi des representations heraldiques.
Sur Ies carreaux de poele, a ete represente ! ' embleme dynastique de la Moldavie, l 'ecu meuble
avec des fascia et fleurs de lys, ecu timbre par la casque ayant comme cimier la tete de breuf encadree
par deux anges pseudotenants. Sur un carreau de poele, un ecu est meuble avec un oiseau ressemblant
â une huppe. pendant que des autres carreaux de poele ont ete decores avec l ' aigle avec Ies ailes
ouvertes et le bec vers la gauche.
Sur des autres carreaux de poele ont ete representees des emblemes, sans etre encadrees dans
l 'ecu : un aigle avec Ies ailes ouvertes ou une casque ayant comme cimier un torse d 'homme tenant
dans Ies bras hausses une epee, la casque etant entouree par une phylactere avec des lettres gothiques.
La presence des carreaux de poele decores avec des signes heraldiques dans des habitations de
citadins â Baia, comme d ' ailleurs â Suceava et Târgu Trotuş, perrnet la forrnulation de l 'hypothese
que. dans la seconde moitie du XV-eme siecle, dans la M oldavie, au moins une partie des motifs
decoratifs, parrni lesquels ceux d ' inspiration heraldique, avaient perdu leur signification initiale, tout
en se transforrnant en simples omements, decharges de tout message symbolique ou emblematique.
Fig. I . 1 -2, carreaux de poele decouverts dans l ' habitation L I V de Baia, d ' apres Lia Bătrîna,
A. Bătrîna ;
F ig. 2 . 1 -2, carreaux de poele decouverts dans l ' h abitation LV de Baia, d' apres Lia Bătrîna,
A. Bătrîna ;
Fig. 3 . 1 -2 , carreaux de poele decouverts dans l ' habitation LV de Baia ;
Fig. 4. 1 -2 , carreaux de poele decouverts dans l 'habitation LV de Baia ;
Fig. 5 . I , carreau de poele de coin decouvert en LV de Baia ; 2-3, Ies deux composantes de l a
piece de coin ;
Fig. 6. 1 -2, carreaux de poele decouverts dans I ' habitation LV de Baia ;
Fig. 7. 1 -2, carreau de poele de coin decouvert en LV de Baia ; 3-4, carreau de poele de coin
decouvert dans I ' habitation LV de Baia.
CAHLE ÎN COLECTILE MUZEULUI DE ISTORIE
DIN ROMAN
'
Colecţiile arheologice ale Muzeului de Istorie din Roman, bogate şi diversificate,

constituite pe parcursul a mai bine de patru decenii de cercetare, conţin piese
datând din perioade istorice diferite, dintre care cele ce se încadrează din punct de
vedere cronologic în epoca medievală formează o grupă distinctă. Cea mai mare
parte a obiectelor datând din Evul Mediu au fost descoperite în cursul cercetărilor
arheologice efectuate pe teritoriul oraşului Roman, dar şi în cuprinsul unor aşezări
rurale din perimetrul fostului judeţ Roman.
Prezentarea cahlelor şi fragmentelor de cahle descoperite de-a lungul timpului,
fie cu ocazia unor lucrări edilitare, fie în urma unor cercetări arheologice sistematice
şi păstrate în colecţiile Muzeului de Istorie Roman, face subiectul lucrării de faţă.
*
* *
Cahlele şi fragmentele de cahle provenite de pe teritoriul actual al oraşului

Roman au fost descoperite atât fortuit, cu ocazia unor lucrări edilitare, cât şi în
timpul unor cercetări arheologice sistematice.
Marea majoritate a cahlelor descoperite pe teritoriul oraşului Roman sunt
forme simple, amintind olăria de uz casnic, cu care au în comun pasta aspră, cu
mult nisip, din care au fost lucrate, cât şi modelarea cu aj uto rul roţii olarului, aşa
numitele cahle-pahar, cahle-oală şi cahle convexe, care se pot încadra în tipuri le I
a 1 , II A a2 , III 3 şi XI C4 , conform clasificării propuse de către noi.
numere 6- 1 O de pe strada Nicolae Titulescu, a fost descoperită o cahlă-oală, de

În anul 1 978, cu ocazia unor lucrări edil itare efectuate în zona fostelor
tipul II A a, modelată dintr-o pastă aspră, cu mult nisip. Cahla are desch iderea
de un chenar liniar simplu, negl ijent realizat, cu lăţimea vari ind între 7 şi I O m m ,
rectangulară, obţinută în urma „trageri i" cu ajutorul unui cadru de lemn, mărginită
I /2 ). La interiorul cahlei se observă striuri orizontale, „coaste" în relief, rezultat al

având colţuri le drepte, îngroşate. Piciorul de montare este tronconic, scurt (fig.
modelării la roata olarului. Cahla prezintă la exterior urme de ardere secundară,

probabil de la incendiul care a distrus locuinţa în care fusese amenajată soba a cărei
1 Paraschiva-Victoria Batari uc. Cahle din Moldova mediemlă. Secolele XIV-XVII. Suceava,
1 999, p. 83. fig. I / I ( Se va cita în continuare Cahle din Moldova. . . ).

: lhidem, p. 85. fig. 1 /3 .
.1 lhidem. p. 8 5 . fig. I /8.
� lhidem. p . 92, fig. I /45.
parte componentă era. Nedispunând de condiţiile de descoperire, încadrarea cronologică

a acestei cahle la sfârşitul secolului XIV şi în prima jumătate a celui următor poate
fi făcută bazându-ne pe analogiile oferite de piesele similare care au fost găsite în
cuprinsul construcţiei de lemn de la Curtea domnească din Suceava 5 , dar şi în
locuinţe de orăşeni de la Baia6 , Hârlău 7 sau Târgu Neamţ8 .
Pe strada Cuza Vodă, la numerele 6, 1 O, 1 1 , 1 6, lucrări edi litare efectuate în
deceniul opt al secolului XX au distrus vestigiile unor locuinţe datând din veacul
al XV-iea.
Pe strada Cuza Vodă nr. 6 a fost descoperită o cahlă convexă, de coronament,
care se încadrează într-o variantă a tipului XI C. Cahla, de mici dimensiuni, de
formă aproape sferică, bombată, sugerând un bulb de ceapă9 , se termină cu un vârf
conic ascuţit (fig. 5/2 ). La exterior cahla prezintă urme de tutuială de la montarea în
corpul sobei.
Din punctul Cuza Vodă nr. 1 O provine o cahlă-oală (tipul III), cu deschiderea
pătrată şi laturi le uşor arcuite, mărginite de un chenar liniar simplu, lat de circa 1 1 mm,
cu zona colţuri lor evazată şi îngroşată. Corpul sub formă de trunchi de piramidă al
cahlei a fost modelat cu pereţi i rotunj iţi ; o nervură proeminentă marchează trecerea
spre piciorul de montare cilindric, ce ocupă aproximativ două treimi din înălţimea
cahlei (fig. 2/4). Cahla prezintă la exterior urme de lutuială cu pleavă, de la montarea în
corpul sobei . Fixarea cahlei în corpul sobei a fost neglij ent făcută, astfel că bucăţi
de lut amestecat cu pleavă, folosit la montare au căzut pe suprafaţa vizibilă a cahlei.
La interior, partea superioară a cahlei, cu deschiderea rectangulară, a fost acoperită cu
şlem de culoare gălbuie, aplicat cu probabilitate după terminarea construirii sobei,
cu scopul de a masca eventualele imperfecţiuni legate de punerea în operă a
pieselor componente, dar şi pentru a uniformiza cromatic suprafaţa instalaţiei de
încălzit. În acelaşi loc, strada Cuza Vodă nr. l O, a fost descoperită o cahlă convexă
(variantă a tipului XI 0) 1 0• Cahla prezintă un corp cil indric care se continuă cu un
buton conic cu vârful rotunj it (fig. 6/ l ) şi a fost acoperită cu smalţ verde deschis,
aşternut direct pe pasta roşie, fără angobă. Interiorul cahlei este acoperit cu funingine,
ceea ce probează faptul că această piesă a făcut parte din structura camerei de
încălzire şi a venit în contact cu fumul rezultat din combustia lemnului. Această
observaţie făcută în cazul cahlei convexe descoperite la Roman permite formularea
ipotezei potrivit căreia cel puţin o parte a acestui tip de cah le era folosită nu numai
5 L. Chiţescu, Cercetări arheologice de la Curtea Domnească din Suceava, în CA MN I I , ,
1 975, p. 247, fi g . 5.
� Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia i'n secolele XIV-XVII, voi. I,
l aşi, 1 980, pp. 1 30- 1 3 1 , fig. I O 1 13-5 ; 1 1 413 ; idem, op. cit„ voi. II, l aşi, 1 984, p. 232, 234, fig. I 02/3 .
7 Stela Cheptea, Un oraş medieval. Hârlău, l aşi, 2000, p. I 02, fig. 27 /3,4, 28/ 1-4 .
8 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 1 83- 1 84.

9 Acest tip de cahlă reprezintă o variantă întâlnită până acum doar la Roman. Cf. Paraschiva
Yictoria Batariuc, Cahle de coronament din Moldova (Secolele XIV-XV), în ArhMold, XX, 1 998,
p. 1 29- 1 30, fig. 2/ l -6; 3 / 1 -7 ; 4/ 1 -6 (se va cita în continuare Cahle de coronament .. .)
10
Eadem, Cahle din Moldova, p. 92, fig. 1 /46; eadem, Cahle de coronament, p. 1 29, fig. 2/2, 3 .
Cahle în colecţiile Muzeului de Istorie din Roman 395
pentru realizarea coronamentului, dar şi la compunerea acelor c ompartimente ale

corpului propriu-zis al sobei, cu rol în înmagazinarea şi iradierea căldurii 1 1
Pe strada Cuza Vodă nr. 1 1 a fost descoperită o groapă în care se afla o cahlă ce
se încadrează în tipul III, cu deschiderea rectangulară şi piciorul de montare cilindric;
zona care face trecerea de la trunchiul de piramidă la cilindru este marcată de o
nervură proeminentă ( fig. 2/ 1 ). La interior, întreaga suprafaţă rectangulară a cahlei
a fost acoperită cu un strat uni form de şlem de culoarea lutului.
Din aceeaşi zonă a străzii Cuza Vodă, la nr. 1 6, au fost descoperite vestigiile
unei locuinţe datând din secolul XV, de unde provin atât fragmente de cahle, cât şi
mai multe cahle întregite, diversificate din punct de vedere tipologic, simple, dar şi
decorate: cahle-pahar (tipul I a), cahle-oală cu picior de montare tronconic (tipul II
A a), cahle-oală cu picior de montare cilindric (tipul III), cahle-ancadrament (tipul
XIII 8 ) 1 2 , cahle cu faţa plină şi decor în relief (tipurile VIII A 1 3 sau IX A 1 4 ) , cahle
turn (tipul XVI 1 5 , variantă inedită) 1 6 , dar şi fragmente de horn 1 7 •
Cahla-pahar prezintă deschiderea circulară, simplă, mărginită d e un chenar
liniar cu lăţimea de 1 1 mm; piciorul de montare tronconic este masiv, înalt, cu un profil
greoi (fig. 4/6). La interiorul şi exteriorul cahlei se observă striuri concentrice,
„coaste" în relief, urme ale modelării la roata rapidă. Cahla p rezintă urme de ardere
secundară, posibil de la incendiul care a pus capăt existenţei locuinţei. Au fost
întregite şi două cahle-oale, uşor diferite între ele. Una dintre aceste cahle are
deschiderea rectangulară, mărgin ită de un chenar liniar simplu; colţuri le, drepte,
sunt îngroşate. Imediat sub chenarul marginal, la exterior, se găseşte o canelură
orizontală pronunţată, după care corpul cahlei prezintă pereţi i bombaţi, rotunjiţi,
curbura depăşind deschiderea rectangulară. Piciorul de montare, tronconic, este
relativ scurt în raport cu deschiderea (fig. 1 14). Cea de a doua cahlă-oală, de asemenea
masivă, prezintă deschiderea cvasipătrată, mărginită de un chen ar liniar simplu,
uşor bombat spre exterior; colţuri le sunt îngroşate, mult ieşite în afară, evazate .
Piciorul de montare este tronconic, scurt (fig. l / I ). Cahla-oală de tipul I l I are
deschiderea rectangulară, mărgin ită de un chenar liniar simplu, uşor arcuit spre
exterior; colţuri le au fost îngroşate, unul dintre ele fiind evazat. Piciorul de montare
este cilindric, scurt. Zona de trecere de la corpul rectangular la piciorul cilindric, tratată
sub formă de trunchi de piramidă, este marcată de o nervură proeminentă (fig. 2/2).
Cahla prezintă suprafaţa exterioară acoperită în unele locuri cu urme de lutuială de
1 1 Discuţia despre folosirea cahlelor convexe la realizarea volumelor funcţionale ale sobei la
Paraschiva-Victoria Batariuc, op.cit., p. 1 29- 1 30. P. Boldiszâr, Gâtikus ka�vhacsempek az ujahh hudawin·
asatâ1 leletanyagahâl. în „A Mora Ferenc M useum Evk6nyve", Szeged, 1 98 8/ 1 . fig. 1 9, propune o
încercare de reconstituire a unei sobe din cetatea Buda datând din perioada angevină ,unde cahlele
convexe sunt folosite la compunerea camerei de încălzire.
1 2 Paraschiva-Victoria Batari uc, Cahle din Moldo\'(/ . . . . p. 93, fig. 1 /5 2 .
1 3 lh idem. p . 8 7 , fi g . 1 /2 3 .
1 4 lhidem. p. 88, fi g . I /28 .
1 5 /h idem. p . 94, fi g . I /6 1 -64.
l b Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle de coronament. . . . pp. 1 3 3- 1 34, fig. 1 1 /I -7: 1 21 1 -6.
1 7 Eugen ia Neamţu, V. Neamtu, Stela Cheptea, op. cit . . voi. 1 1 . laşi, 1 984. p. 24 1 . tig. I 08.
la montarea în corpul sobei. Cahla-ancadrament (tipul XIII B ) este compusă dintr-o

placă dreptunghiulară, decorată în câmp cu o torsadă deasă, încadrată de un chenar
zimţat. Cahla a fost prevăzută cu un picior de montare sub forma unui peduncul
lamelar 1 8 ( fig. 7 /3 ). Întreaga suprafaţă a cahlei a fost acoperită cu un şlem obţinut
dintr-un lut gălbui. A fost descoperit şi un fragment de cahlă cu faţa plină, fără picior
de montare, şi decor în relief - baghete care se întretaie (fig. 7/2). D imensiunile
reduse ale acestui fragment fac dificilă încadrarea tipologică a cahlei, care poate să
aparţină tipului VIII A, pătrată, cu faţa pl ină şi decor în rel ief 9 , dar şi tipului IX A,
dreptunghiulară, de asemenea cu faţa plină şi decor în relief 0 . În realizarea corpului
sobei, cahlele de tipul VIII, masive, erau folosite pentru compunerea camerei de ardere,
iar cele de tipul IX la camera de încălzire 2 1 . Cahla-turn formează o variantă inedită
a tipului XVI 8 22 . Într-o primă etapă, cahla a fost modelată la roata rapidă, sub forma
unui cilindru căruia i-au fost aplatizate două suprafeţe, pentru a rezulta un triunghi.
Pe fiecare dintre cele două laturi aproximativ egale ale triunghiului a fost practicată
câte o deschidere dreptunghiulară, care sugerează ferestrele unui turn de apărare
( fig. 5/4 ). Au fost descoperite şi fragmente de horn, o piesă masivă, uşor tronconică,
având partea inferioară mărginită de un chenar proeminent, liniar, în relief 3 .
Toate cahlele şi fragmentele de cahle descoperite în locuinţa s ituată pe strada
Cuza Vodă nr. 1 6 au fost acoperite cu şlem gălbui, unele dintre ele prezentând şi
urme de lutuială care a servit la montarea acestor piese în corpul sobei. Se pare că
şlemul a fost aplicat pe suprafaţa cahlelor după punerea acestora în operă, dorindu-se
acoperirea întregi i suprafeţe a sobei, atât carcasa de lut, cât şi cahlele încastrate în
această carcasă, pentru a se masca în acest mod eventualele defecte de montare.
Dacă luăm în considerare limitele teritoriale ale Romanului la sfârşitul
secolului XIV şi începutul celui următor, propuse de cercetători i care s-au ocupat
de fortificaţiile oraşului 24 , atunci cahlele descoperite în zonele de nord, nord-est şi
nord-vest, în perimetrul străzilor Cuza Vodă şi Nicolae Titulescu, aparţin lumii
rurale. În această zonă se afla un sat din hinterlandul Romanului, sat inclus mai
apoi în componenţa oraşului . Cum însă, arheologic, fortificaţia oraşului nu a fost
surprinsă în această zonă nordică putem să avansăm ipoteza că şi locuinţele descoperite
pe străzile Cuza Vodă şi Nicolae Titulescu se încadrează spaţiului urban medieval.
În anul 1 997, în zona Poştei au fost descoperite vestigiile a două locuinţe distruse
parţial cu ocazia construirii la începutul secolului trecut a n umitului edificiu, după
planurile arhitectului Ion Mincu. Săpăturile de salvare întreprinse au dat posibilitatea

a domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare. Bucureşti, 1 979,
p. 5 5-56, fig. 34.
1 9 Paraschiva-V ictoria Batariuc, Cahle din Moldova .. p. 87,fig. 1 /2 3 .
„
" 0 Ibidem. p. 88, fi g . 1 /28.
" 1 Ibidem, p. 1 3 7- 1 3 9; R. Popa, M onica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ pp. 1 05 - 1 1 3 , fig. 93.
22 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle de coronament .. pp. 1 33- 1 34, fig. 1 1 1 1 -7; 1 21 1 -6.
„
2 3 Eugenia Neamţu, V . Neamţu, Stela Cheptea, op. cit. , p. 24 1 , fig. 1 08.
2 4 M . O. Matei, L. Chiţescu, Problemes historique concernant laforteresse du temps des Muşats el
I ' etablissement urbain de Roman. în „Dacia". N. S., X, 1 966, pp. 292-298, fig. I .
recuperării unei cantităţi însemnate de material arheologic con stând din fragmente
ceramice de uz comun, atât acea specie denumită cu sintagma „ceramica muşatină",
cât şi ceramică cenuşie fină şi o cahlă-oală cu picior de montare cilindric (tipul III),
cu deschiderea rectangulară, cu laturile uşor arcuite, mărginită de un chenar liniar
simplu, lat de 9 mm; colţuri le sunt drepte, iar piciorul de montare este scurt. Partea
superioară, tratată sub forma unui trunchi de piramidă, prezintă în zona de contact
cu piciorul cilindric o nervură proeminentă ( fig. 2/3 ). Această cahlă, încadrată
cronologic la sfărşitul secolului XIV şi începutul secolului XV, pe baza materialului
ceramic descoperit în locuinţa L 1 îşi găseşte analogii în locui nţele de orăşeni de la
Baia25 şi Suceava26 .
Pe strada Elena Doamna nr. 1 8, în urma unei săpături de salvare, a fost
descoperită o groapă în care se aflau ceramică uzuală care se datează în secolul
XVI, cât şi o cahlă-oală, fragmentară, modelată dintr-o pastă aspră, cu mult nisip
cu granulaţie medie. Cahla are deschiderea cvasipătrată, mărgin ită de un chenar
liniar simplu, lat de circa 8 mm, şi prezintă colţurile îngroşate şi evazate; p iciorul
de montare este înalt şi zvelt (fig. 3/5).
În perimetrul Şcoli i generale nr. 5 din Roman, cu pri lejul săpături lor
arheologice întreprinse în necropola medievală din secolele XV-XVII, au fost
descoperite o locuinţă uşor adâncită şi o groapă cu resturi menaj ere de unde a fost
recoltat un variat material ceramic, care se datează în secolele XVI-XVII. Din
această zonă provin câteva fragmente de cahle, de tipuri diferite: cahle
dreptunghiulare, cu faţa plină, decor în relief şi picior de montare rectangular, scurt
(tipul IX D) 27 , şi cahle de coronament cu sug rafaţa tratată sub formă de zid de
cetate, cu creneluri şi merloane (tipul XV A b) .
Fragmentele de cahle care se încadrează în tipul IX D au fost decorate cu
grupuri de linii în relief, care se întretaie compunând un motiv geometric, greu de
descifrat din cauza dimensiuni lor reduse ( fig. 7/4,5). Pe alte fragmente, de
asemenea de mici dimensiuni, au fost desenate frunze (fig. 8/ 1 ) sau petale încadrate
de linii circulare dublate de un cerc format din pastile rotunde (fig. 8/2 ).
Fragmentele de cahle de coronament (tipul XV A b) prezintă suprafaţa tratată într-un
singur plan, divizată în două registre, aproximativ egale, de o friză de haşuri oblice,
paralele între ele, sugerând o torsadă rară. Registrul inferior, masiv, a fost decorat
trese haşurate; cercuri separate de triunghiuri afrontate (fig. 9/ 1 , 2, 4 ) . Registrul

cu motive geometrice în relief: cercuri în care au fost înscrise cruci realizate din
superior a fost figurat sub forma unei curtine, cu merloane în trepte (fig. 9/3 ) . Se
cunosc şi exemplare unde la partea inferioară a creneluri lor se găsesc impri mate în
pastă streşini în relief (fig . 9/3 ). Toate aceste fragmente de cahle se datează în
secolele XV I-XV I I , încadrare cronologică asigurată atât de ceramica de uz comun
2 ' Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea. op. cit„ voi. I, p. 1 3 1 , fig. I 02/6 ; I 031 1 - 2 ;
1 1 417; 1 1 5/4; 1 1 7/4; iidem, op. cit . . voi. I I , p. 234. fig. 1 02/5 .
2" Paraschiva-Victoria Batariuc. M. Andronic. Dcsrnpcriri arheologice la S11ccal'll contrih11fii la
rnnoaştcrca topografici oraşului medicl'al. în „Suceava". XVI I-XIX. 1 990-- 1 992, p. 37. fig. 6/5 .
27 Parasch iva-Victoria Batariuc. Cahle din Moldo\'(/, p. 90-9 1 , fig. I /3 5 .
2� lhidem, p. 9 3 , fi g . 1 /5 7 .
cu care au fost descoperite în asociere, cât şi de analogiile o ferite de p iese

asemănătoare, provenite de la Iaşi 2 9 şi Negoeşti-Neamţ30 , dar şi din Transilvania, la
mănăstirea Vaca3 1 şi de la Geogiu-Băi 32 •
În zona Bibl iotecii municipale, în anul 1 98 1 a fost descoperit un fragment de
cahlă, de tipul IX D, cu faţa plină şi decor vegetal în relief (fig. 8/3 ), fragment care
se datează în secolele XVI-XVII 33 .
Un lot important de cahle păstrat în colecţiile Muzeului de Istorie Roman a
fost descoperit în cursul cercetărilor arheologice sistematice efectuate în cuprinsul
satului medieval Săbăoani, în punctul „La cruci" sau „La B isericuţă", atât în
locuinţe, cât şi în strat. La Săbăoani, cahle şi fragmente de cahle au fost descoperite
în trei locuinţe: L 1 , L4 şi L5, precum şi în groapa G 1 .
În anul 1 988, în SI a fost descoperită locuinţa L 1 , semiadâncită, de mici
dimensiuni şi având o formă mai puţin obişnuită, cvasielipsoidală. În interiorul ei
se găsea o cantitate impresionantă de tutuială fără pleavă în compoziţie, puternic
arsă, provenind cu siguranţă de la instalaţia de încălzit. Podeaua locuinţei, simplă,
nelutuită, prezenta pe o suprafaţă de circa 1 mp, în zona central-estică, · urme
puternice de arsură, care se constituie într-o dovadă indiscutabilă a existenţei
acestei instalaţii 34 . În interiorul locuinţei L 1 au fost descoperite două cahle-pahar
(tipul I a). Una dintre cahle a fost modelată dintr-o pastă fină, cu nisip cernut.
Cahla, tronconică, înaltă, cu pereţii uşor arcuiţi, are deschiderea circulară,
mărginită de un chenar liniar, lat de circa 1 3 mm, prevăzut cu o nervură în relief
(fig. 4/3 ). La interior cahla prezintă acele „coaste" în rel ief, striuri concentrice
rezultate în urma modelării la roata rapidă. Cel de al doilea exemplar a fost de
asemenea lucrat dintr-o pastă fi nă, ce caracterizează toate cahlele descoperite la
Săbăoani, cu aj utorul roţi i olarului, urmele modelării fiind puse în evidenţă prin
acele „coaste" concentrice în relief, vizibile la interior. Cah la este asemănătoare cu
cea descrisă anterior, fără a fi identică. O deosebeşte doar chenarul ce mărgineşte
deschiderea circulară, lat de 1 4 mm şi fără nervură mediană (fig. 4/4). Prin
inventarul ceramic descoperit, între care menţionăm vase lucrate din pastă cenuşie
fină, cu decor de inspiraţie heraldică realizat cu ruloul 35 , locuinţa L 1 şi implicit
29 N . N. Puşcaşu, Voica M aria Puşcaşu, Mărturii de civilizaţie şi urbanizare medievală

descoperite în vatra istorică a laşilor, în RMM-MIA, 2, 1 983, fig. 34.
3 0 Rodica Popovici, Aşezarea rurală Negoeşti (secolele XV-XVII). Rezultatele cercetărilor
arheologice din anii 1 9 72- 1 9 7 7, în MemAntiq, I X-X I , 1 997- 1 979, fi g. 71 1 .

3 1 Daniela Marcu, Sobele din cahle din Mănăstirea Vaca (sec. XVII), în AT. I I , 1 992, fig. 6/a, c.
3 2 Paraschiva-Victoria Batariuc, Eug. Pescaru, Cahle descoperite la Germisara (Geoagiu-Băi,
judeţul Hunedoara), în „Sargetia", XXVI/ I , 1 995-1 996, fig. 1 5/5 .

33 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din
laşi, în ArhMold, V, 1 967, fig. 54, 5 5 , 60; A l . A ndronic, laşii până la mijlocul secolului XVII. Geneză
şi evoluţie, Iaşi, 1 986, fig. 49, fig. 5 015 . Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. I 03- 1 04, fig. 26.
3 4 Domnita Hordilă, Contribuţii arheologice la cunoaşterea aşezărilor medievale Săbăoani şi
Berendeşti, Comunicare prezentată la sesiunea Muzeului de I storie Roman, 30 martie 1 99 5 .

3 5 Eadem, Decorul de p e vasele cenuşii din sec. XI V-XV aflate în colecţia Muzeului de Istorie
Roman, comun icare prezentată la Colocviul naţional „Ceramica fină cenuşie din M oldova în sec.
X I V-XV", Roman, 1 9-20 aprilie 1 996.
instalaţia de încălzit existentă aici se datează la sfărşitul secolului XIV şi la începutul

secolului următor.
În locuinţa L4, descoperită în SVI în anul 1 989 a fost găsită o cahlă-disc,
circulară, decorată cu cercuri concentrice în relief şi având în centru o proeminenţă
cilindrică (fig. 6/2). Neîntâlnite în Moldova3 6 , asemenea cahle-disc se cunosc din
. . A Ţ" .
d escoperm � iacute m T ara R A - I c
omaneasca, a urtea e
d A rges 37 , argov1şte 38 , p o I ata3 9 ,
Ţ"
,
4 0 4 1 42 - . - · 43 44
T, argşor
A , c otmeana , c omana , M a1caneşt1 , anganu , oraşu I d e F I oc1· 45 , un d e
au fost descrise ca fiind obiecte ornamentale ce serveau la decorarea pereţilor46 •
Din locuinţă provin două fragmente de cahle de mici dimensiuni, fapt care face
dificilă încadrarea lor într-unul din tipuri le constructive cunoscute. Unul dintre
aceste fragmente, care poate să aparţină atât tipului VIII A 4 7 , dar şi tipului IX A48 ,
imprimat cu ajutorul unui tipar într-o pastă cu mult nisip, a fost decorat cu un motiv
geometric liniar, greu de descifrat (fig. 8/6). Acest fragment prezintă pe suprafaţa
decorată urme de lipitură de lut, de la montarea sa în corpul sobei. Cel de al doilea
fragment, lucrat din pastă fină, cu nisip cernut în care se afl ă accidental şi paiete de
mică, provine de la o cahlă traforată, posibil de tipul VIII B b49 , având în centru o
suprafaţă circulară, decorată cu o cruce liniară, cu braţe egale, în relief (fig. 711 ) .
36 Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cit. . pp. 83-96.

37 N. Constanţinescu. Curtea de Argeş. 1 200-1 400. Asupra Începuturilor Ţării Româneşti.
Bucureşti, 1 984, p. 1 3 8, 1 39, fig. 651 1 , 2; Lia Bătrâna şi A. B ătrâna, Cercetări arheologice efectuate
în anul 1 9 79 în cuprinsul aşezării Curtea de Argeş. în CA MNI, IV, 1 98 1 , p. 1 66, fig. 1 4/3 ; iidem,
Cercetări arheologice de la Curtea de Argeş, în CAMNI. V, 1 982, p. I 03, pi. VI I .
3 8 N. Constantinescu, C . I onescu, Asupra habitatului uman de la Târgovişte Înainte de 1 3 94.
Repere din viaţa curţii domneşti. în SCIV A, 3 1 , 1 980, I , p. 65, fig. 9.

3 9 Venera Rădulescu, I . Cămui, O locuinţă cu pivniţă de piatră din secolul XI V-XV de la
j
Polata. ud. Gorj. în C A MN I , V I I I , 1 986, fig. 61 1 2.
0 D. Popescu et alii, Şantierul arheologic Târgşor. în „Materiale''. VI, 1 959, p. 732-73 5 , fig.
1 2/6, 7, 9.
4 1 I nedite. O menţiune la L. Bătrâna şi A . Bătrâna, Cercetări arheologice efectuate În anul
1 9 79 În cuprinsul aşezării Curtea de Argeş. în CAMNI. VI, 1 98 1 , p. 1 68, nota 1 6.

42 I idem, Evoluţia ansamblului fostei mănăstiri Comana în lumina cercetărilor arheologice. în
RMM-MIA, I , 1 974, p. 20, 26, fig. 8.

4 3 P. I. Panait, Contribuţii arheologice la cunoaşterea satului În secolul al XV-iea pe teritoriul
de azi al Bucureştiului. în M I M. I , 1 964, p. 226, fig. 4; Margareta Constantiniu, P. I. Panait, Ioana

Cristache-Panait, Şantierul arheologic Băneasa - Străuleşti, în CAB. l i , 1 965, p. 2 1 8, nota 2, fig.
1 1 6; Margareta Constantiniu. P. I . Panait, Şantierul arheologic Băneasa-Străuleşti. Cercetările din
sectorul Măicăneşti (/ 964-1 966). în „Bucureşti". VI, 1 968, p. 73, fig. 1 3/9.
44 P. I. Panait el alii, Complexul medieval Tânganu, în CAB. li, 1 965, p. 235. fig. 1 1 /2; P. I. Panait.
M ioara Turcu, Cercetările arheologice de la Tânganu. în „Bucureşti", VI, 1 968, p. 88. fig. 3/ 1 .
4 1 P. I . Panait, Contribuţii arheologice la cunoaşterea satului în secolul al Xl '-lea pe teritoriul
de azi al Bucureştiului. în MIM. I , 1 964, p. 226. fig. 4; M. Constantiniu, P. I. Panait. I. Cristache- Panait,
Şantierul arheologic Băneasa - Străuleşti. în C AB. l i , 1 965, p. 2 1 8, nota 2, fig. 1 1 6; M. Constantiniu.
P. I. Panait Şantierol arheologic Băneam-Străuleşti. Cercetările din sectorul Mâicâneşti ( 1 964 - 1 966), în
„Bucureşti'". VI, 1 968, p. 73, fig. 1 3/9.
46 P. I. Panait, op.cit .. p. 235,; Margareta Constantiniu, P. I. Panait, op. cit. , p. 2 1 8. nota 2:
L. Chiţescu et alii, op.cit. . p.220.
47 Paraschiva-Victoria Batariuc. op.cit .. p. 87, fig. I /2 3.
4� lhidem. p. 88. fig. I /28.

4� lhidem. fig. I /24.
Locuinţa L4 aparţine tipologic categoriei celor adâncite, cu intrarea în formă de

gârlici, şi se datează pe baza ceramicii uzuale în prima jumătate a secolului XV 50 ,
perioadă cronologică în care se încadrează şi cahlele de aici.
Locuinţa L5 a fost descoperită în SIV/ 1 993 . Este o locuinţă de tipul celor
uşor adâncite, cu dimensiunile de 5,5x4,6 m, şi a fost construită din lemn; în
momentul descoperiri i se mai păstrau urmele bârnelor talpă. În centrul locuinţei se
afla o suprafaţă de pământ ars la roşu, cât şi cenuşă 5 1 , provenind cu siguranţă de la
o instalaţie de încălzit, posibil o vatră cu camniţă realizată din cahle sau, de ce nu, de la
o sobă. În interiorul locuinţei au fost descoperite fragmente de vase de uz comun, unele
dintre ele aparţinând speciei cenuşii fine, cu decor ştampilat, dar şi trei monede de
la Alexandru cel Bun, care asigură încadrarea cronologică a acestei construcţi i în
prima jumătate a secolului XV 52 . Fragmentele de cahle nu au fost descoperite în
interiorul locuinţei L5, ci în spaţiul exterior, în imediata apropiere a acesteia53 .
Cahlele provenite din preajma locuinţei L5 de la Săbăoani aparţin mai multor
tipuri constructive: cahle-pahar (tipul I a), cahle-oală (tipul II a a), cahle convexe
(tipul XI C). Toate aceste cahle au fost modelate cu aj utorul roţii rapide, dintr-o
pastă fină, omogenă, şi au fost arse oxidant.
Cahlele-pahar, trei la număr, aşa după cum le arată şi numele, sunt asemănătoare
unor pocale de mari dimensiuni, uşor tronconice, cu deschidere circulară, mărginită
de un chenar liniar simplu, rară nervură mediană, cu lăţimea de aproximativ 1 1 mm .
Ceea ce trebuie menţionat este faptul că aceste cahle-pahar nu sunt identice între
ele, diferenţele fiind datorate modelării libere pe roata olaru lui. Astfel, una dintre
aceste cahle, aproape cilindrică, a fost modelată cu un corp înalt, zvelt (fig. 4/5 ), o
alta, tronconică, are un profil îndesat, prezentând la exterior, sub chenarul care
formează buza, striuri concentrice ( fig. 4/2), în timp ce a treia este diferită de
celelalte, având pereţii uşor bombaţi ( fig. 41 1 ). Toate aceste cahle-pahar prezintă la
interior striuri concentrice pronunţate, „coaste" în relief de la modelarea cu ajutorul
roţii olarului. Şi o altă observaţie racută în cazul cahlelor-pahar descoperite lângă
locuinţa L5 de la Săbăoani : toate prezintă urme de ardere secundară, posibil de la
incendiul care a pus capăt locuinţei. Cahla-oală este un exempl ar masiv, cu un
profil puţin întâlnit printre cahlele de acest tip din Moldova medievală54 . Deschiderea
este cvasipătrată, mărginită de un chenar liniar simplu, uşor bombat în zona mediană,
cu laturile arcuite şi colţuri le evazate, pereţii drepţi, circa o treime a piciorului de
montare, după care se continuă sub forma unui trunchi de con (fig. 1 13). Pe suprafaţa
cahlei se observă amprentele meşterului olar care a modelat-o. Cahla convexă, o
variantă a tipului XI C, având un corp perfect semisferic, se termină cu un buton
masiv, cilindric, încadrat de striuri concentrice 55 ( fig. 6/3 ). Cahla a fost acoperită la
5 0 Domn iţa H ordilă, Contribuţii arheologice la cunoaşterea aşezărilor medievale Săbăoani şi
Berendeşti. comunicare prezentată la sesiunea M uzeului de Istorie Roman, 30 apri lie 1 99 5 .

5 1 Ibidem.
52 Ibidem.
53 Ibidem.
54 Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op.cit., voi.I, fig. 1 0 1 /3-4; 1 1 4/3; iidem, op.cit„ voi. II,
Iaşi, 1 984, fig. 1 02/3; Paraschiva-Victoria Batariuc, op.cit„ fig. 8; Stela Cheptea, op.cit„ fig. 27/3-4; 28/ 1 -4.
55 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle de coronament, fig. 21 1 -6; 3/ 1 -7 ; 4/ 1 -6.
Cahle în colecţiile Muzeului de Istorie din Roman 40 1
exterior cu smalţ verde deschis, aplicat direct peste pasta foarte fină din care a fost
modelată cu ajutorul roţii rapide. Toate cahlele descoperite în preaj ma locuinţei L5
de la Săbăoani prezintă urme de ardere, de la montarea lor în corpul sobei, dovedind că
aceste obiecte nu se găseau aici întâmplător, produse sau depoz itate de cei care
locuiau în această casă, ci au fost util izate la realizarea unei instalaţii de încălzit.
Din secţiunea SVI, groapa G l , provine un fragment de cahlă cu faţa plină şi decor
în relief, posibi l încadrându-se în tipul VII 8 a5 6 • În câmp, lângă chenarul liniar al
cahlei, se află o rozetă încadrată de un cerc compus din „dinţi de ferăstrău",
motivul decorativ amintind crestăturile în lemn (fig. 8/4). Suprafaţa cahlei a fost
acoperită cu şlem gălbui. În umplutura gropii G 1 au fost găsite fragmente ceramice
de la vase de uz comun caracteristice secolului XVII, cât şi un tezaur compus din 53 de
monede emise în Polonia între 1 622 şi 1 653 5 7 . Considerăm că şi fragmentul de cahlă
poate fi datat în secolul XVII.
În anul 1 988, la Săbăoani, în SI, caseta 6, au fost descoperite în stratul cu
depuneri arheologice o cahlă convexă5 8 , de tipul IX C, perfect semisferică, având în
centru o proeminenţă tronconică (fig. 5/3 ), precum şi un horn din ceramică,
cilindric, masiv, având buza lată de 1 5 mm ( fig. 6/4 ). Cahla a fost lucrată dintr-o
pastă fină, cu nisip cernut, cu aj utorul roţii olarului.
O altă cahlă convexă a fost descoperită în anul 1 989 la Săbăoani, de asemenea în
strat59. Cahla, modelată la roată dintr-o pastă foarte fină, este de formă semisferică,
având în centru o proeminenţă cu vârful rotunj it (fig. 5/ 1 ).
În anul 1 989, la Săbăoani, pe întreaga suprafaţă a secţiunii SVI, în stratul cu
depuneri arheologice, au fost descoperite mai multe fragmente de cahle-oală60 , de
tipul II A a, lucrate dintr-o pastă foarte fină, la roata olaru lui, şi apoi „trase" la
gură, modelate cu aj utorul unui cadru de lemn, pentru a se obţi ne deschiderea
rectangulară, mărginită de un chenar liniar simplu (fig. 3/ 1 -4) .
Î n S I , caroul I , în stratul c u depuneri arheologice, l a adâncimea de 1 ,3 0-1 ,50 m,
a fost descoperit un fragment de cahlă cu faţa plină, fără pic i or de montare, care se
poate încadra fie în tipul VIII A, fie în tipul IX A. Decorul, în relief, constă dintr-o
bandă de linii oblice, paralele între ele, mărginite de un chenar li niar şi un arc de
cerc (fig. 8/5 ) .
Cu excepţia fragmentului de cahlă descoperit în groapa G 1 , toate cahlele şi
fragmentele de cahle provenite de la Săbăoani din stratul cu depuneri arheologice
se datează la sfârşitul secolului XIV şi în primele decenii ale celui următor, aşa cum
o demonstrează analogiile oferite de piese similare descoperite la Baia6 1 şi Suceava62 .
'6 Eadem. Cahle din Moldol'a, p. 87-88, fi g . I /24.

,-
Domnita Hordilă. op. cit. .
'� lhidem.
59 lhidem.
60
/hidem.
6 1 Eugenia Neamţu, V. Neam\u. Stela Cheptea, op. cit. . voi . I . laşi. 1 980. p. 1 29. 1 30. fig. 1 031 1 .
3-5; 1 1 4/ I . 3 ; iidem. op. cit. . voi. I I . laşi. 1 984, p. 232. 234. fig. 1 02/3, 4.
02 Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle descoperite în locuinţe de orâşeni la S11cea1·a. în
ArhMed, I. 1 996. p. 76-77. fig. 1 /4. 5; 2/3 .

În colecţiile Muzeului de Istorie Roman se păstrează un grup de cahle şi fragmente

de cahle care au fost descoperite în anul 1 968, în interiorul unui cuptor de olar, cu
ocazia unor cercetări arheologice sistematice efectuate pe teritoriul fostului sat
Buda, înglobat astăzi în comuna Bozieni.
Cuptorul în care au fost descoperite cahlele era de formă rectangulară, având
pereţi i realizaţi din cărămizi dreptunghiulare, cu suprafaţa acoperită cu şănţuiri
orizontale obţinute cu degetele (fig. 1 1 /2). Cuptor,:_ul a fost îndelung folosit, pereţii
fiind arşi, iar căptuşeala de cărămidă vitrificată. In momentul descoperirii, partea
superioară a cuptorului era distrusă, fi ind tăiată de o locuintă în care se aflau vase
smălţuite, care datează din secolul XVII . În interior cupto � lui se aflau, pe lângă
cărbune şi resturile pereţilor prăbuşiţi, numeroase fragmente de cahle.
Fragmentele de cahle descoperite în interiorul cuptorului se încadrează în
tipul IX O: cahle dreptunghiulare, cu faţa plină, decor în relief şi picior de montare
rectangular, scurt. Repertoriul ornamental se înscrie în registrul motivelor geometrice
şi compozite, vegetale şi zoomorfe.
Pasta din care au fost lucrate cahlele descoperite în interiorul cuptorului de
olar de la Buda-Bozieni nu este unitară. Se cunosc exemplare modelate dintr-o pastă
fină, în care se găsesc granule de calcar, dar şi altele dintr-o pastă ce aminteşte caolinul.
Cahlele au fost impri mate cu aj utorul tiparului, posibil de lemn, picioarele de
montare fiind modelate manual . Toate fragmentele de cahle descoperite la Buda
Bozieni sunt nesmălţuite.
Din fragmentele descoperite la B uda-Bozieni au fost întregite câteva cahle.
Una dintre aceste cahle a fost decorată cu o tresă formată din trei l inii în relief, care
se întretaie, desenând romburi; în interiorul fiecărui romb se găsesc înscrise mici
flori crucifere (fig. 1 1 / 1 ). Alte cahle au fost decorate cu un motiv compozit: vegetal
şi zoomorf. In câmp se află un leu „oriental", cu aspect canin, având coama bogată,
tratată sub forma unor liniuţe. Leul, figurat passant, este înconjurat de elemente
vegetale: un arbust cu frunze lanceolate, flori de lalea şi răsură, frunze palmate. La
realizarea cahlelor decorate cu leul passant au fost folosite cel puţin două tipare
diferite, şi ne bazăm afirmaţia pe unele detalii. Astfel, pe unele dintre cahle corpul
(fig. 1 O/ 1 ) , în timp ce pe altele, corpul leului este simplu, fără niciun detaliu ( fig. 1 0/2).
leului este acoperit cu puncte, iar elementul vegetal, din fundal, adânc palmat
Cahlele şi fragmentele de cahle aflate în cuptorul de olar de la Buda-Bozieni

se pot încadra, pe criterii stratigrafice, dar şi tipologice şi iconografice, în secolul
XVII, cele mai bune analogii pentru o parte din aceste piese fi ind oferite de piese
similare descoperite la mănăstirea Caşin63•
*
* *
Cahlele medievale păstrate în colecţii le Muzeului de Istorie Roman, deşi

puţin numeroase, se dovedesc a fi diversificate din punct de vedere tipologic,
întâlnindu-se mai multe forme constructive, cerute de structura sobei gotice64 şi a celei
63 Inedite. I n formaţie colegul Alexandru Artimon, căruia îi mulţumim şi pe această cale.

64 Paraschiva- Victoria Batariuc, Cahle din Moldo va, p. 3 5-36, 1 3 5- 1 3 7 .
influenţate de Renaştere6 5 şi care se încadrează într-o perioadă de timp cuprinsă

între secolele XIV şi XVII .
Cele mai numeroase cahle datează d e l a cumpăna veacurilor XIV-XV ş i din
secolul XV şi au fost descoperite în cuprinsul oraşului medieval Roman, dar şi în
hinterlandul său, la Săbăoani . Aceste cahle au forme simple, nedecorate: cahle
pahar, cahle-oală, ce amintesc atât prin caracteristicile tehnice: pastă de bună calitate,
omogenă, bine arsă în atmosferă oxidantă, dar şi prin formă, olăria de uz comun a
epocii. Şi o altă caracteristică a cahlelor descoperite la Roman şi Săbăoani : cea mai
mare parte sunt nesmălţuite, deoarece erau mai ieftine66, ceea ce probează o dată în
plus faptul că au fost folosite la realizarea unor instalaţii de încălzit în locuinţele
unor oameni ce nu aparţineau patriciatului urban.
Tipurile de cahle provenite de la Roman şi Săbăoani erau util izate la
compunerea diverselor volume ce alcătuiau corpul structurat al sobelor gotice:
camera de ardere, camera de încălzire, coronamentul .
Reconstituirea grafică a sobelor d e l a Râmnicu-Vâlcea 67 şi vechea mănăstire
a Humorului6 8 permite formularea unor ipoteze referitoare la structura şi forma
unor sobe la care erau utilizate cahle identice ori asemănătoare cu cele folosite la
realizarea celor două instalaţii de încălzit mai sus menţionate.
Cahle-oală simple, cu deschidere rectangulară şi picior de montare tronconic
(tipul II A a), dar şi cele oală, cu deschidere cvasipătrată şi având partea superioară
a corpului tronconico-piramidală şi un picior de montare cilindric, (tipul II I), erau
folosite la compunerea camerei inferioare, de ardere; cahlele-pahar, cu deschidere
circulară (tipul I a), fiind uti lizate la realizarea camerei de încălzire. Cahlele
convexe puteau fi uti lizate atât la compunerea corpului propriu-zis al sobei, cât mai
cu seamă la realizarea coronamentului, care, în acest caz se prezenta sub forma
unei cupole, formată în întregime din astfel de cahle 69.
Faptul că unele cahle găsite pe teritoriul oraşului Roman provin din descoperirile
întâmplătoare prilejuite de lucrări edilitare a redus informaţi ile noastre legate de natura
complexelor arheologice respective. În cele mai multe cazuri au fost recuperate
doar câteva fragmente, ce au permis reconstituirea a două sau trei cahle. Nu au fost
consemnate observaţii legate de condiţiile în care a fost făcută descoperirea acestor
fragmente de cahle, respectiv zona din locuinţă unde au fost găsite, numărul acestor
obiecte, după cum nu s-a menţionat prezenţa bucăţilor de lutuială de la corpul sobei.
Singurele date concrete pe care le avem sunt de fapt fragmentele de cahle respective.
6' lhidem. p. 37. 1 4 1 - 1 42.

66 H . Fabini. Sihiul gotic. Bucureşti. f.a . . p. 40. nota 1 96 .
6 7 Elena Busuioc. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mittelalterliche Kachclofi:11arten in drn
111miinischen Fiirstentiimerm (XIV-XV Jahrl111nderts). în .. Dacia". N. S . . XXIII. 1 979. p. 275-28 1 . fig. 1 1 .
oH lhidem, p. 289-306, fig. 2 5 .
6 9 Vezi reconstituirea sobelor d e la Liptovska Mara ( J . Hosso. 1Veskorogotika kachl 'om /h'C ::.
Liptm·eskej Mary. în A H , 7, 1 982. p.499-505, fig. 5 ) şi din palatul regal de la Visegrad ( Eva Kocsis.
T. Sabjan. A 1·isegrâdi kiritli palota kâlrhiti e kâlrhacsempe leletei. Visegrad. 1 998. fig. 29. 30. I 02.
1 03. 1 04.
În faţa acestor necunoscute, putem doar să avansăm ipoteza că, la sfârşitu l

secolului XIV şi l a începutul celui următor, precum şi p e tot p arcursul secolului
XV, în locuinţele orăşenilor de la Roman, - ca de altfel Suceava70, Baia7 1 , Târgu
- . - - .
N eamţn-, H ar
' 1 au 73 , O rh em I V ec h 1" 74 , d ar ş1 I a vec h ea manast1re a H umoru l u1· 7 5 , au
.
existat sobe din cahle cu forme simple, având corpul structurat în volume distincte:
un soclu masiv, posibil din lut, o cameră de ardere cubică compusă din cahle-oală,
suprapusă de o cameră de încălzire poligonală, realizată din cahle-pahar, cameră de
încălzire care se continua cu un coronament în formă de cupolă, compus din cahle
convexe. Dispunerea cahlelor în corpul sobei putea fi făcută intercalat, în şiruri
succesive, astfel ca rostul dintre două cahle învecinate de pe acelaşi rând să vină pe
mij locul câte unei cahle din şirurile învecinate76• Dar avem dovada concretă a
existenţei la Roman a sobelor în care cahlele erau dispuse rost pe rost77, iar pentru a
se masca sistemul de îmbinare a cahlelor în operă se foloseau p iese speciale, sub
forma unor plăci dreptunghiulare prevăzute cu un picior de montare lamelar şi
decorate cu o torsadă, aşa-numitele cahle-ancadrament (tipul XIIl)78•
Dar cahlele-ancadrament, pe lângă rolul lor funcţional, aveau şi un pronunţat
caracter decorativ, ritmând suprafaţa corpului sobei, iar în cazul cahlelor smălţuite
creând contraste coloristice rafinate 79. Folosirea doar în spaţiul est-carpatic a
cahlelor-ancadrament la realizarea sobelor atât din cahle simple, cât mai ales
decorate cu un amplu repertoriu ornamental, din raţiuni tehnice, dar şi estetice, a
permis definirea unei variante locale a sobei gotice târzii, şi anume varianta
moldovenească80. Descoperirea unei cahle-ancadrament la Roman vine să adauge
un nou nume, a I atun- . d e S uceava 8 1 , H a' r1-au 8 2 , Va sI u 1" 83 , O rh em
.
I V ec h 1" 84 , pe l ista
.
oraşelor unde au fost construite sobe gotice târzii în varianta moldovenească,
probând încă o dată răspândirea acesteia în întreg teritoriul de la răsărit de Carpaţi.
'0 Parasch iva-Victoria Batariuc, Cahle în locuinţe, p. 76-77, fig. 1 1 1 , 5 ; 2/3.

71 Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, op. cit„ voi. I , Iaşi, 1 980, p. 1 29, 1 30, 1 35, 1 36,
fig. J O I /I, 3-5; 1 09/ 1 -6; 1 1 4/ 1 , 3; iidem, op.cit„ voi. II, laşi, 1 984, p. 232, 234, 237, fig. 1 02/3, 4; 1 06/2-4, 6.
72 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova, p. 1 83- 1 84.
73 Stela Cheptea, op. cit„ p. I 02, fig. 27 / l -4; 28/1 -4.
74 P. Bâmea, Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în Moldova dintre Prut şi Nistru,
în ArhMold, X V I I , 1 994, p. 2 8 1 -282, fig. I 1 1 1 ; 21 1 - 1 1 .

7 5 E lena B usuioc, Noi date arheologice asupra vechii mănăstirii a Humorului, în „Suceava",
V, 1 978, p. 1 83- 1 87, fig. 21 1 -4; 3 / 1 -4; 6/2.

76 Elena Busuioc, Monica M ărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ fig. 2 5 ; Paraschiva-Victoria Batariuc,
g
op. cit. , 1 3 5- 1 36.
op. cit„ fx" 1 3 8- 1 39.

.
. . . . . . .
R. Popa, Monica Mărgmeanu-Carstmu, op. cit„ p. 1 02- 1 08, fig. 93; Parasch 1va-V1ctona Batanuc,
8 Radu Popa, Monica M ărgineanu-Cârstoiu, op.cit„ p. 57, fig. 35.
7 9 Ibidem, p. I 02- 1 04.
80 Ibidem. p. 1 42- 1 44.
8 1 Ibidem. p. 53-57, fig. 3 1 -3 5 .
8 2 B . Slătineanu, Ceramica feudală românească şi originile ei, Bucureşti, 1 958, p. 1 89, 1 94,
fig. 70, 1 24.

83 Rica Popescu, Catalogul cahlelor din secolul al XV-iea de la „ Curţile Domneşti " - Vaslui
(I), în ActaMM , I I I-IV, 1 98 1 - 1 982, p. 1 1 5 , fig. 1 8/ 1 , 2 .
8 4 P. Bâmea, Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 282, fig. 2/ 1 .
Cahlele cu forme simple, ce amintesc vasele de uz comun se numără printre

cele mai timpurii obiecte de acest fel descoperite în Moldova. Cahlele-oală cu
deschidere pătrată şi picior de montare tronconic (tipul I I A a), datând de la
sfârşitul secolului XIV şi din primele decenii ale celui următor au fost descoperite
la Suceava, atât în construcţia de lemn de la Curtea domnească ctitorită de
voievodul Petru I 85 , cât şi în locuinţe de orăşeni86, dar şi la Baia87, Hârlău88, Târ u
�
Neamţ89• Din secolul XV datează cahlele desco.E erite la Suceava90 , Iaşi9 1 , Vaslui 2 ,
Orheiul Vechi93 , vechea mănăstire a Humorului 4. Cahle-pahar (tipul I a), datând de
la sfârşitul secolului XIV şi începutul secolului XV, au fost descoperite la Baia95,
Târgu Neamţ96, Hârlău97, Suceava98. În aceeaşi perioadă, sfârşitu l secolului XIV şi
începutul celui următor, se încadrează cronologic cahlele convexe descoperite la
Baia99 şi Suceava1 00 , cele mai numeroase cahle convexe datând din secolul XV 1 0 1 .
Descoperirea cahlelor la Săbăoani, într-un sat din hinterlandul oraşului
Roman, unde a fost cercetată doar o suprafaţă restrânsă în zona locuinţelor, ridică o
serie de probleme interesante.
Până relativ recent se considera, legat de apariţia sobei de cahle în Moldova,
că . . prin raritatea cu care apar cahlele în locuinţele orăşeneşti ale vremii [nu fac]
„.
decât să evidenţieze că practica utilizării cahlelor era la începuturi le ei chiar în

mediul urban, ea lăr� indu-se abia spre mij locul şi mai ales în a doua jumătate a
secolului al XV-lea" 1 2• Or descoperirea la Săbăoani, în locuinţe, dar şi în stratul cu
depuneri arheologice a cahlelor şi fragmentelor de cahle deschi de discuţia
privitoare la perioada când aceste preţioase elemente de confort urban părăsesc
locuinţele aristocraţiei şi patriciatului pentru a contribui şi la încălzirea caselor
ţărăneşti din M oldova.
Rs L. Chi\escu. op. cit .. p. 247.

R fi Parasch iva-Victoria Batariuc. Cahle în locuinţe, p. 76-77. fig. 'I..
R? Eugenia Neam\u. V. Neamţu, Stela Cheptea. op. cit .. voi. I, laşi, 1 980, p. 1 30, fig. I O I /3-5;
1 1 4/3 ; i idem, op. cit. , voi. I I . laşi, 1 984. p. 232, 234. fig. 1 02/3 .
R
R Stela Cheptea, op. cit. , p. 1 02. fig. 27/3-4; 281 1 -4.
R 9 Paraschiva-V ictoria Batariuc. Cahle din Moldova, p. 1 83.
9 0 Paraschiva-Victoria Batariuc. M . Andronic, op.cit. , p. 37-38, 4 1 , 43-4 5 , 47.
9 1 A l . Andron ic. Eugenia Neamţu, M . Dinu, op. cit . . p. 237. fig. 43/5.
92 Parasch iva-Victoria Batariuc. op. cit .. p. 1 86 .
9 ' P. Bâmea. Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cit . . p.282. fi g . 3/4. 8 .
9 � Elena Busuioc, op. cit. . p. 1 83, fig. 2/3.
9 5 Eugenia Neamţu, V. Neam\u. Stela Cheptea. op.cit . voi. 1, laşi, 1 980, p. 1 29. fig. I O I / I ;
96 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit .. p. 1 86.

.
1 1 4/ 1 ; iidem, op. cit . voi . I I . laşi. 1 984. p. 232. fig. 1 02/4.

.
97 Stela Cheptea, op. cit . p. I 00. fig. 271 1 -2. unde sunt considerate pocale de mari dimens iuni.
.
9 8 Inedite. în coleqi ile Muzeului Bucovinei. Suceava
99 Eugenia Neam\u. V. Neam\u. Stela Cheptea. op. cit. . voi. I. laşi. 1 980. p. 1 3 5- 1 36. fig.
1 09/ 1 -6; iidem, op. cit. , voi. I I . laşi. 1 984, p. 237, fig. 1 06/2, 4-6.
1 <x> Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle de coronament. p. 1 29- 1 3 0. fig. 2/6.
101
/hidem fig. 21 1 -5 ; 3/2-4; 4/6.
.
1 1 12
M. D. Matei. E. I. Emandi. O. Monoranu. Cercetări arheologice prii·iml hahitutul medinal rural
din huzinul .rnperioral Şomuzului Mare şi al Moldovei (secolele X/V- XVI/). Suceava. 1 982. p. 56. nota 30.
În faţa evidenţei, trebuie să admitem folosirea în mediul rural, la realizarea

instalaţii lor de încălzit, a cahlelor cu forme simple, pahar şi convexe în ultimii ani
ai secolului XIV şi la începutul secolului XV, mai precis în prima parte a domniei
lui Alexandru cel Bun. Problema care se pune este aceea de a stabili natura
instal�ţiei de încălzit la care erau utilizate cahlele descoperite la Săbăoani .
In cadrul aşezării rurale d e la Săbăoani a u fost descoperite cahle în trei
locuinţe: L 1 , L4 şi L 5 , într-o groapă cu resturi menajere, G 1 , precum şi în stratul cu
depuneri arheologice. Numărul cahlelor aflate în interiorul locuinţelor de la
Săbăoani este surprinzător de redus. O cahlă întreagă şi fragmente de la alte două
în L4, două în L 1 , cinci în L5, prea puţine pentru a fi putut a lcătui corpul unei sobe.
O situaţie simi lară cu cea de la Săbăoani a fost întâlnită şi în cazul a două locuinţe
semiadâncite descoperite la Orheiul Vechi şi datând de la sfârş itul secolului XV şi
începutul celui următorw3 . Astfel, în cuprinsul complexului nr. 5 3 , au fost găsite
trei cahle 1 04, iar în complexul nr. 54, şapte cahle 1 05 prezentând urme de lutuială de
la montarea lor, dovada că au fost puse în operă.
În legătură cu situaţia de la Orheiul Vechi au fost formulate c âteva ipoteze,
care, credem noi, sunt valabile şi pentru instalaţiile de încăl zit folosite în interiorul
locuinţelor de la Săbăoani. Astfel, s-a presupus că sobele din cele două locuinţe de
la Orheiul Vechi au fost demolate, iar cahlele rezultate refolosite 1 06. Conform altei
ipoteze care are mai multe şanse să se apropie de adevăr, la Orheiul Vechi au putut
fi construite cuptoare din piatră şi/sau cărămidă şi lut, având doar pe suprafaţa
vizibi lă, dinspre interiorul locuinţei, încastrate câteva cahl e 1 07. După cum spuneam,
ipotezele formulate în legătură cu situaţia întâlnită la Orheiu l Vechii, se pot aplica
şi în cazul locuinţelor de la Săbăoani, dar nu este exclus ca în satul de pe valea
Siretului să avem de-a face şi cu alte explicaţi i. Este posibil ca la Săbăoani să fi
existat vetre prevăzute cu un coş de lut, asemănătoare cu cea aflată într-un bordei
datând din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, descoperit la Vădastra-Dealul
Cişmelei 1 08 . Practica folosirii unor coşuri plasate deasupra vetrei, cu sc opul de a
conduce fumul � R�e exterior, a f� st doc � mentată d 7 c �rc �t ările etnogr�fice �n ma�
,
toate zonele ţărn- 1 . Aceste coşun , adevarate „hote pnm1tive, _ de forma cubica- on
piramidală, realizate dintr-o împletitură de nuiele acoperită c u un strat de lut
amestecat cu pleavă şi suspendate deasupra vetrei cu ajutorul u nor bare de fier,
poartă numele de căloniu, capră, camniţă 1 1 0. Nu putem respinge ipoteza conform
1 03
P. Bâmea, Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. . p. 2 8 3 .
1 04
lhidem. p. 283, fig. 2/2, 4, 8 .
1 0�
lhidem. fig. 2/3, 5-7, 1 1 .
1 06
Ibidem. p. 283.
1 07
lhidem. p. 2 8 3 .
1 08
C. N . Mateescu, Un hordei din epoca lui Mircea cel Bâtrân descoperit la Vădastra, în
„Materiale". IX, 1 970, p. 34 1 .
1 09
N . Dunăre, Colecţia de cahle a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj. în „Anuarul
Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe anii 1 95 7-1 958", Cluj, 1 958, p. 1 64- 1 69, 1 70, fig. 2; P. Petrescu,
A rhitectura ţărănească de lemn din România. B ucureşti, 1 974, p. 27,30.
1 10
N . Dunăre, op. cit. . p. 1 64; Paraschi va-Victoria Batariuc, Instalaţii de încălzit în locuinţe din
mediul rural din Moldova. Secolele XI V-XVII. în ArhMold, XXI, 1 998, p. 1 60.
căreia în interiorul locuinţelor de la Săbăoani - sau măcar într-o parte dintre ele - ,
erau amenajate vetre prevăzute cu camniţe alcătuite din nuiele împletite şi
acoperite cu lut. În locuinţa L 1 a fost găsită o cantitate impresionantă de lut ars
provenită cu siguranţă de la corpul instalaţiei de încălzit -, în care au fost încastrate
un număr redus de cahle, doar pe partea vizibilă, având mai mult un rol decorativ,
decât unul funcţional, de înmagazinare şi iradiere a călduri i .
Oricare dintre aceste ipoteze poate corespunde realităţii, dar un lucru este
cert. Cahlele descoperite la Săbăoani, fie în locuinţe, fie în stratul cu depuneri
arheologice, au servit la realizarea unei instalaţii de încălzi t, indiferent de formă, şi
ne bazăm afirmaţia noastră pe faptul că toate cahlele provenite de aici prezintă
urme de lutuială de la montarea lor, dovada irefutabilă că au fost puse în operă,
servind menirii pentru care au fost create.
În mediul rural din Moldova, cahle şi fragmente de cahle datând de la
sfârşitul secolului XIV şi la începutul celui următor şi din secolul XV au fost
descoperite la Vornicenii Mari-Tulova 1 1 1 , Măleşti 1 1 2 , Râşcani „La Râpă"1 1 3 , Trifeşti
„Dealul Curţii"1 1 4 şi „La Iezătură" 1 1 5 , Rusciori pe Dragomireşti 1 1 6 şi Săsciori e
8
�
Costâna1 1 7 - ambele sate dispărute din ţinutul Sucevei - , Todireşti „Sil işte" 1 ,
0 1
Soloneţ „Dealul lui Beldeanu'". i 1 9, Oşlobeni 1 2 , Mălăieştii Vechi 1 2 1 , Stâncăuţi 22 .
Fragmentele de cahle de la Vornicenii Mari au fost descoperite în cuprinsul curţii
vornicului Oană de la Tulova. Despre celelalte descoperiri este dificil de spus dacă
pot fi puse în legătură cu existenţa în zonă a unor reşedinţe boiereşti - cum
înclinăm să credem că ne găsim în cazul toponimului atât de revelator „Dealul
Curţii" de la Trifeşti - sau dacă este vorba de locuinţe ţărăneşti. Cahle simple, pahar şi
disc, datând din secolele XIV-XV, dar şi din secolele următoare, au fost descogerite pe
teritoriul unor sate şi în Ţara Românească, precum Bradu 1 2 3 sau Măicăneşti 2 4.
În contextul în care cunoştinţele noastre despre locuinţele din zona rurală se
rezumă la rezultatele unor cercetări arheologice limitate, este dificil de expl icat
111
D. D. Matei. E. I. Emandi, Habitatul medieval rural din Valea Moldorei şi din bazinul
Şomuzul11i Mare (secolele XI- XVII). Bucureşti, 1 982, p. I 08- 1 09, 1 1 3, fig. 1 7 /9.
1 12
Rodica Popovici. Cercetări arheologice în aşezarea rurală medievală Mă/eşti (secolele
X/ V-XVII). în ArhMold, XI. 1 98 7. p. 1 7 1.
1 13
N. Zaharia. M. Petrescu-Dîmboviţa, Emilia Zaharia, Aşezări din Moldova din paleolitic
până în secolul al XVIII-iea. Bucureşt i, 1 970. p. 33 1 .
1 1 4 Ibidem. p. 282. pi. CCX X l l I/ 1 3- 1 5 .
1 1 5 Ibidem, p. 283.
1 16
Paraschiva-Victoria Batari uc, Cahle din Moldova. p. 1 73 .
1 11
Ibidem. p. 1 73 .
I IM
M . Andronic. El'O/uţia habitatului uman din bazinul hidrografic Solone( din paleolitic ş i
până la sfârşit11/ secolu/11i a l XVIII-iea. Suceava, 1 996, p . 3 5 .
1 1 � Ibidem. p . 39.
1 20
Paraschi va-Victoria Batariuc. Cahle din ,\,/o/do\'(/, p. 1 70.
121
P . Bâmea. Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cit. p. 287. fig. 4/5-6.
I .'.' .
Ibidem. p. 287, fig. 4/4.
�,� . 5/2, 3. 7,
121 I . Chicideanu. O aşezare din sec. XI V-XV la Bradu. jud Buzău. in CAMNI. I I I . 1 9 79,
p.428. 1 1 13.
: . . . .
- Margareta C onstantm1u. P. I . Panait. I . C nstachc Panait. op. cit„ p. 2 1 8. fig. 1 1 6 .
.
.
prezenţa cahlelor în casele unor săteni de la Săbăoani tocmai în perioada când

aceste obiecte încep să se generalizeze în Moldova. Este sigur că sobele din cahle
au apărut în teritoriul est-carpatic în cuprinsul unor reşedinţe domneşti , dar şi al
unor locuinţe din mediul urban, spaţii de unde au putut fi cunoscute şi de locuitorii
mai înstăriţi din lumea satelor. Rămâne să sperăm ca cercetările viitoare, întreprinse în
aşezări rurale din întreaga M oldavă, să aducă noi date care să nuanţeze cunoştinţele
noastre atât despre locuinţele medievale, câtşi despre spaţiul interior şi amenajarea
acestuia, inclusiv despre existenţa instalaţii lor de încălzire.
Cuptorul de olar de la Buda-Bozieni se numără printre puţinele descoperiri de
acest fel făcute în Moldova 125. Fragmentele de cahle care se întregesc ne fac să
considerăm că acestea nu au fost aruncate în interiorul cuptoru lui după dezafectarea
lui şi probează faptul că aceste obiecte erau produse pe loc, în satul Buda.
Existenţa unui atelier de olărie în care se produceau cahle, în secolul XVII, în
mediul rural, este, considerăm noi , edificatoare în ceea ce priveşte procesul de
răspândire a acestor obiecte şi în lumea satelor. În faţa cereri i deosebit de mari de
cahle înregistrată în secolul XVII, calitatea a fost sacrificată în favoarea cantităţii,
iar cea mai mare parte a atel ierelor - atât cele de la oraşe, dar şi cele ce funcţionează
în mediul rural, aşa cum o probează descoperirea de la Buda, produc obiecte de serie
mare, motivele decorative suferind stil izări succesive, fapt ce le apropie fie de
crestăturile în lemn, fie de arta naivă. Producând cahle divers decorate, dar de o
execuţie tehnică modestă, atelierul de la Buda se adresa, prin produsele sale, cu
siguranţă unor cl ienţi mai puţin pretenţioşi, recrutaţi din rândurile ţăranilor înstăriţi
şi, de ce nu, ale unor orăşeni cu posibilităţi materiale mai reduse.
Descoperiri făcute în întreaga Moldavă probează faptul că în secolul XVII
cahlele încep să fie utilizate constant şi în lumea satelor pentru realizarea unor
instalaţii de încălzit, oricare ar fi acestea, iar cuptorul de olar de la Buda-Bozieni,
conţinând fragmente de cahle care nu prezintă urme de folosire, este o mărturie
indirectă ce confirmă o dată în plus realităţi le vremii.
Cahlele descoperite pe teritoriul oraşului medieval Roman, dar şi în satele din
hinterlandul acestuia, datând de la sfârşitul secolului XIV şi până în secolul XVII,
sunt forme comune, dar care se constituie în tot atâtea dovezi că, în această
perioadă, în locuinţele orăşenilor, dar şi ale ţăranilor, soba din cahle devenise o
prezenţă obişnuită, fami liară, care însoţea cu căldura sa prietenoasă viaţa de zi cu zi
a oamenilor, contribuind în acelaşi timp la împl inirea cromatică şi ornamentală a
spaţi ului domestic.
* Acest studiu a fost publicat, în colaborare cu Domnita Hordilă, în „Suceava", XXVI-XXVIII,

1 999-200 1 , p. 3 85-4 1 6.
1 25 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 5 8-6 1 .

2
1
4
Fig. I . Cahle descoperite la Roman, str. uza Vodă nr. 1 6 ( I , 4)
tr. . Titulescu ( 2 ), şi în LS de la ăbăoani ( 3 ).
:r
�
�
��/ · J_
1
_ _ _
Fig. 2 . Cahle descoperite la Roman , str. Cuza Vodă nr. 1 1 ( 1 ),

Cuza Vodă nr. 1 6 (2), Cuza Vodă nr. 1 0 (4) şi în zona Poştei ( 3 ) .
I
,___. __ _ P2mm
:i---�-- S7m m
Fig. 3 . Fragmente de cahle de coperite la Săbăoani 1 988, . V I ( 1 -4),

şi la Roman, str. Elena Doamnei, nr. 1 8 ( 5 ).
412
1 2 3
•
4
__ __.
5 6
F ig. 4. Cahle descoperite la Săbăoani, în L l (3, 4),
L5 ( I , 2, 5 ), şi la Roman, str. Cuza Vodă nr. 1 6 ( 6).
t- . - .. - - P'l l11 trl -·

1 I
1
2
(/---- �-.I . �
·.. . ·.. \
. . ,.-. . .
.
.
·„�
'
. „
i
. • .
I.
" . ·,·: � •.
,E .. . . .
„
.
·-;/"'
I
I
97m m �
3
I
Fig. 5. ah le de coperite la ăbăoani, în trat ( I ) şi în r, ca . 6 ( 3 ) ·

Roman tr. uza Vodă nr. 6 ( 2 ) şi tr. uza Vodă nr. 1 6 (4).
414
,
�
�
-- -
..---
. ····�
�·W:'•
� -t
..,... r:
. • ...: ---
;;_-..
> • „ � „
...
ţ i� ll'llD
2
�--
4
F ig. 6. Cahle descoperite la Roman, str. C uza Vodă nr. J O ( ! );
Săbăoani în L4 ( 2 ) şi L5 (3); horn descoperit la Săboani, în S I , cas. 6 ( 4).
:--- 11 mm
1
.f-9, .'!l __
2
___ _
5
Fig. 7. Fragmente de cahle de coperite la ăbăoani în L4 ( 1 ) ; Roman,
tr. uza Vodă nr. I (2, 3) i în zona col i i generale nr. 5 (4 5 ).
416
9fmm --i
5
- __
6
Fig. 8. Fragmente de cah le descoperite la Roman, în zona Şcolii generale nr. 5 ( I , 2),
Biblioteca Municipală ( 3 ), şi la Săbăoani, în groapa Gl ( 4) şi în S I , cas. I (5) şi în L 2 (6).
1 mm -- ·
1
• A •- � --- -- - -1- """ •
-;.'
��'1:1l- _ _ }_ l
Fig. . Fragmente de cahle de operite la Roman, în zona colii generale nr.
4
(I ).
418
Fig. I O. Cahle descoperite în satul B uda-Bozieni .
Cahle in colecţiile Muzeului de Istorie din Roman 419
1cii
I
I
I
- - - - - - - - -
Fig. 1 1 . ahlă ( I ) şi cărămidă (2) de coperite la Buda- Bozien i .
D ES CARREAUX DE PO E L E DANS LES COLLECTIONS

DU MUS E E D'H ISTO I RE DE ROMAN
Resume
Les collections archeologigues du Musee d'H istoire de Roman sont variees, constituees en cours de
plus de guatre decennies de recherche, et contiennent des pieces gui datent d'epogues h istorigues
difTerentes, panni lesguelles ceux gui appartiennent du point de vue chronologi gue a l'epogue medievale
representent un groupe distinct. Parmi Ies pieces archeologigue datant du Moyen Age on peut remarguer un
nombre de carreaux de poele et des fragments de carreaux de poele decouverts soit a l'occasion de certains
travaux edilitaires, soit a la suite des recherches archeologigues systematigues, realisees autant sur le territoire
de Ia viile de Roman gu'aux alentours de la viile, dans Ies villages de Săbăoani et B uda - Bozieni.
La plupart de carreaux de poele decouverts sur le territoire de la v i i le de Roman sont des
formes simples, evoguant la poterie d'usage courant, par la pâte utilisee, gui est grossiere, avec
beaucoup de sabie, mais aussi le modelage a l'aide de la roue du potier, Ies soi-disant carreaux de
poele-verre ou ceux en forme de pot, des carreaux de poele convexes, gui datent tous du xve siecle.
Des carreaux de poele pareils ont ete decouverts dans la rue N icolae Titulescu, no. 6 (fig. 1 /3 ), rue
Cuza Vodă, no. 6 (fig. 5/2), no. 1 0 (fig. 2/4; 6/ 1 ), no. 1 1 . (fig. 2/ 1 ), no. 1 6 (fig. 1 / 1 ,4; 2/2; 4/6), rue Elena
Doamna, no. 1 8. (fig. 3/5 ), dans le secteur du bureau de poste (fig. 2/3 ) . Sur le territoire de la viile de
Roman ont ete decouverts aussi des carreaux encadrement et tour, dans la rue Cuza Vodă, no. 1 6 (fig.
713; 514). Des fragmentes de carreaux de poele a decor geometrigue, vegetal mais aussi couronnement
ont ete decouverts aux alentours de l'Ecole Generale no. 5 de Roman, datant de XV!e - XVI l e siecles.
Un ensemble important de carreaux de poele conserve dans Ies collections du M usee d'H i stoire
de Roman a ete decouvert au cours des recherches archeologigues systematigues effectuees sur l'etendue du
vil lage medieval Săbăoani, au points „La cruci" ou „La bisericu ţă", dans Ies habitations L I , L4, L5,
dans la fosse G I et en couche. Dans l'habitation L I ont ete decouverts des carreaux de poele-verre
(fig. 4/3--4 ), dans l'habitation L4 un carreau de poele-disgue, (fig. 7I I ), dans l'habitation L5 des
carreaux de poele-verre (fig. 4/ 1 -2,5), un carreau de poele-pot (fig. 1 /3 ), un carreau de poele convexe
( fig. 6/3 ), dans la fosse G I a ete decouvert un fragment de carreau de poele a decor geometrigue (fig. 8/4) et
pot (fig. 3/ 1 --4 ), et aussi deux carreaux de poele convexes ( fig. 5/ 1 ,3 ). Ă l'exception du fragment de
dans la couche de sediments archeologigues ont ete decouverts des fragments de carreaux de poele
carreau de poele decouvert dans la fosse G I , tous Ies carreaux de poele et Ies fragments de carreaux
de poele de Săbăoani datent de la fin du X!Ve siecle et le debut du xvc siecle.
Un autre group de carreaux de poele gui sont conserves dans Ies collections du M usee de
l'Histoire de Roman a ete decouvert a l'interieur d'un four de potier, a l'occasion des recherches
archeologigues systematigues effectuees sur le territoire de l'ancien v i llage Buda, inclus auj ourd'hui
dans la commune de Bozieni . Les fragmentes des carreaux de poele decouverts font partie de la
categorie rectangulaires, a decor en rel ief plat. Comme motifs decoratifs, on peut remarquer des
lignes gui s'entrecroisent formant des carres (fig. 1 1 / 1 ) et des composites, des elements vegetaux gui
encadrent un lion „passant" (fig. 1 1 / 1 -2). Les carreaux de poele et Ies fragments de carreaux de poele
°
decouverts dans le four de Buda-Bozieni datent du X V I I siecle.
EXPLJCATION DES FIGURES
Fig. I . Carreaux de poele decouverts a Roman, rue Cuza Vodă no. 1 6 ( 1 ,4), rue N . Titulescu
(2) et dans L5 de Săbăoani (3 ).
Fig. 2. Carreaux de poele decouverts a Roman, rue Cuza Vodă, no. 1 1 ( 1 ), rue Cuza Vodă,
no I O (4) et dans le secteur du bureau de poste (3 ).
Fig. 3 . Fragments de carreaux de poele decouverts a Săbăoani , 1 998, S V I ( 1 -4) et a Roman,

rue Elena Doamna, no 1 8 (5).
Fig. 4. Carreaux de poele decouverts a Săbăoani, dans L I ( 3 ,4) et a Roman, rue Cuza Vodă,
no. 1 6 ( 6).
Fig. 5. Carreaux de poele decouverts a Săbăoani, dans la couche archeologique ( I ) dans SI,
cas. 6 ( 3 ) et a Roman, rue Cuza Vodă, no. 6 ( 2 ) et Cuza Vodă, no. 1 6 (4).
Fig. 6. Carreaux de poele decouverts a Roman, rue Cuza Vodă no. I O ( I ); et a Săbăoani dans
L4 (2) et L5 ( 3 ) et tuyau decouvert a Săbăoani , dans SI, cas. 6 (4).
Fig. 7. Fragments de carreaux de poele decouverts a Săbăoani, dans L4 ( I ) et a Roman, rue
Cuza Vodă, no. 1 6 ( 2 , 3 ) et dans la proximite de L'Ecole Generale no. 5 (4-5).
F ig. 8. Fragments de carreaux de poele decouverts a Roman, dans la proximite de L'Ecole
Generale no. 5 ( 1 -2 ), la Bibl iotheque Municipale ( 3 ) et a Săbăoani, dans l a fosse G I ( 4) et dans SI,
cas. I (5) et L4 (6).
Fig. 9. Fragments de carreaux de poele decouverts a Roman, dans la proximite de L'Ecole
Generale no. 5 ( 1-4 ).
Fig. I O. Carreaux de poele decouverts dans le village de Buda - Bozieni.
F ig. 1 1 . Carreau de poele ( I ) et brique (2) decouverts dans le village de Buda-Bozieni.
PLĂCI PAVIMENT ARE CERAMICE
Cercetări arheologice începute la Suceava, la Cetatea de scaun, în vara anului

1 895, şi continuate până în zilele noastre în diferite zone din oraş au dus la
descoperirea unor importante şi variate vestigii ale tre cutului , cele mai numeroase
A
dintre ele fiind legate de civilizaţia Evului Mediu. Intre aceste mărturii un loc
important îl ocupă diversele categorii ale ceramicii monumentale, care într-un mod
sau altul contribuiau, în mod fericit, la împlinirea coloristică şi plastică a edi ficiilor,
cele mai multe dintre ele construcţii de piatră: cărămizi de faţadă, discuri şi butoni
ornamentali, cahle, plăci pavimentare. Iar dacă unele specii ale ceramicii ornamentale,
precum discurile şi cahlele, s-au aflat în atenţia cercetători l or, fie istorici de artă, fie
arheologi, făcând obiectul unor studi i, plăcile pavimentare au fost doar menţionate
în treacăt, în lucrări dedicate descrierii unor monumente.
Ne propunem, în cele ce urmează, prezentarea plăcilor pavirnentare ceramice
descoperite atât la Cetatea de scaun, cât şi în cuprinsul altor monumente de arhitectură,
laică ori religioasă, de la Suceava.
Cercetări făcute în interiorul unor biserici din Moldova, datând din timpul
domniei lui Ştefan cel Mare, au dovedit că pavimentul era realizat din plăci
spic", în zig-zag (,,spina di pesce ') sau „en losange . Acest gen de paviment se mai
ceramice nesmălţuite sau smălţuite, de formă pătrată sau romboi dală, dispuse „în
' "
păstra parţial în bisericile Sfântul Ilie de lângă Suceava ( 1 48 8), Precista din Bacău
( 1 49 1 ) şi Sfântul Nicolae din Popăuţi, Botoşani ( l 496). La biserica fostei mănăstiri
Sfântul Il ie plăci le pavimentare romboidale (2 l , 5 x 2 3 c m ; 2 1 ,5 x 2 l cm), smălţuite
în două nuanţe de verde, una mai închisă şi alta mai deschisă, galben şi brun, se
mai păstrează în zona altarului, fi ind dispuse „în spic" pe latura de nord, şi în mod
neregulat pe cea de sud 1 • La biserica Precista, în naos, în zona de lângă absida de
sud, se găsea pavimentul din plăci dreptunghiulare (27-2 8 x l 3- l 4 x 6 cm), smălţuite
în verde, galben, brun, dispuse în zig-zag („spina di pesce"). Unele dintre aceste
plăci mai păstrează smalţul în întregime, iar altele prezintă doar urme de smălţuire
pe părţile laterale. Porţiunile acoperite cu pardoseală ceramică sunt mult prea mici
pentru a se putea constata dacă s - a urmărit alternarea culori lor ori acestea au fost
dispuse întâmplător2 • Biserica Sfântul Nicolae din Popăuţi păstra în altar un
paviment realizat din plăci ceramice romboidale, smălţuite în verde3 , plăci care
1 V. Vătăşianu. Istoria artei feudale în ţările române. voi. I, Bucureşti, 1 959, p. 65, I susţine că
: Şt. Balş. Vechea pardosea/li a hisericii Precista din Bacău. în BCMI, XXVI I I , 1 93 5 , p. 9 1 .
�
la biser ca Sfântul Ilic, în altar, se găsesc cărămizi pătrate, smălţuite în verde, d ispuse ,,în spic".
) V. Vătăşianu. op. cit. p. 660.

.
Plăci pavimentare la Suceava 423
apar şi în zona unde se afla zidul, acum desfiinţat, care separa naosul de pronaos,
situaţie care ridică problema datării celor două tipuri de pardoseală, din piatră şi din
ceramică, ale acestui edificiu4.
Săpăturile arheologice întreprinse de-a lungul timpului în cuprinsul unor
monumente au îmbogăţit lista bisericilor care au fost pardosite cu plăci pavimentare
ceramice nesmălţuite sau smălţuite: capela de lemn de pe Câmpul Şanţurilor,
biserica Sfânta Paraschiva de la Şipot, mănăstirea armeană Sfântul Auxentie
(Zamca), biserica cu abside pătrate - considerată a fi catol ică - de la Sfântul
Dumitru, biserica Sfântul Gheorghe ( M irăuţi), toate din Suceava, Voroneţ, Probata
I şi II, biserica mănăstirii Moldoviţa, ctitoria lui Petru Rareş.
Despre capela de lemn de pe Câmpul Şanţurilor de lângă Cetatea de scaun a
Sucevei încă arhitectul K. A. Romstorfer nota că a avut o podea de cărămizi5 .
Cercetările d i n anul 1 952 a u precizat c ă această biserică a avut două faze de
existenţă, în ultima etapă fi ind pavată cu cărămizi. Se mai face menţiunea că,
alături de fragmentele de cărămizi pavimentare, au fost descope rite şi cărămizi
smălţuite, fără a se preciza dacă acestea erau întrebuinţate la decorarea faţadelor
sau la realizarea pavimentelor6 .
Biserica Sfănta Paraschiva de la Şipot a fost datată în timpul domniei lui Ştefan
cel Mare, fiind considerată contemporană cu cea de la Bădeuţi, cu hramul Sfântul
Procopie ( 1 487), cu care se asemăna atât ca dimensiuni, cât şi ca plan7. S-a apreciat
că această biserică a avut podeaua realizată din lespezi de piatră sau mai ales din
cărămizi nesmălţuite, aproape pătrate (20x I 8 x 4 cm), în timp ce absida altarului a
fost pardosită cu plăci pavimentare romboidale smălţuite în verdeR.
Cu mai bine de patru decenii în urmă, în anul 1 954, la circa 200 m vest de
mănăstirea armeană Sfăntul Auxentie (,.Zamca"), pe marginea platoului care coboară
spre pârâul Şcheia, au fost descoperite mai multe plăci pavimentare hexagonale,
smălţuite în verde, fi xate într-un pat de mortar9. Aceste plăci au fost puse în
legătură cu vechea biserică episcopală a armenilor de la Suceava, din secolul XV,
care a fost distrusă fie în urma unei catastrofe naturale, datorită plasări i sale
deasupra unei râpe, fie a fost dărâmată din ordinul voievodului Ştefan Rareş, cel
care a iniţiat persecuţii rel igioase în Moldova împotriva credincioşilor care
aparţineau altor confesiuni ' 0 .
În zona actualei bisericii Sfântul Dumitru au fost descoperite vestigi ile a încă
două edificii de cult, unul cu abside pătrate, datând din secolul XIV, considerat ca
� G. Balş. Bisericile lui Ştefan cel Mare. în BC MI. X V I I I . 1 925. p. 47.

' K. A. Romstorfer. Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetâri jâcute intre 1895
şi 1 904. Bucureşti. 1 9 1 3 . p. 26.
� 1. Nestor et alii. Şantierul Suceava. în SCIV. 4. 1 -2. 1 95 3 . p. 3 54 .
' G . Balş, op. cit . p . 2 6 . fi g . 2 3 : B . Mi trea e t a l i i . Şantierul arheoloKic Sucearn

. Cetatea
Seam(ului. în SCIV. 6. 1 955. 3-4. p. 778. fig. 2 3 .
x lhidem. p . 778.
4 Gr. Foit, Monumente de cultură armeană ale Suce1·ei. în „Suceava", X I - X 1 1 . 1 984- 1 98 5 .
p. 7 4 ş i nota 2 2 .
1 0 lhidem. p. 74.
424
II
aparţinând cultului catolic, şi un altul, de plan triconc, din secol_u l XVI _ B iserica
cu abside pătrate a avut un pavaj realizat din cărămizi dreptungh mlare (28x 1 8 cm),
. p
fixate într-un strat foarte su b ţire de mortar - .
Vechea catedrală mitropolitană Sfântul Gheorghe Mirăuţi din Suceava,
construită la sfârşitul secolului XIV, a avut, la un moment dat, posibil în secolul
XV, cel puţin în naos şi pronaos un paviment realizat din p lăci ceramice pătrate
(20x l 9,5 x5,2 cm), smălţuite în mai multe nuanţe de verde, precum şi în galben
13
închis şi deschis • Î n zidul nordic al bisericii Mirăuţi se găsea, înainte de începerea
lucrărilor de restaurare întreprinse la sfârşitul secolului XIX de către arhitectul
K. A. Romstorfer, o cărămidă smălţuită în verde, despre care autorul descoperirii a
presupus, dat fiind faptul că nu au mai fost găsite şi altele, că a fost adusă de la
învecinata Cetate de scaun 1 4 • Amplele lucrări de restaurare iniţiate în anul 1 992 ne-au
permis efectuarea unor observaţii interesante. Cercetând cu atenţie paramentul
bisericii actuale, care datează din secolul XVI I, am aflat încastrate în zidăria
pereţilor mai multe fragmente de plăci pavimentare smălţuite în verde, identice cu
cele descoperite în naos şi pronaos. Această constatare ne-a făcut să avansăm
ipoteza că primul lăcaş al Mitropoliei Moldovei nu a avut un decor realizat din
cărămizi de faţadă, fragmentele găsite în masa de zidărie fi ind de fapt bucăţi de
plăci pavimentare care, alături de fragmente de olane pentru aducţiunea apei şi de
pietre cu tencuială şi frescă provenite de la vechiul edificiu, au fost reutilizate drept
material de construcţie la ridicarea noii biserici 1 5 • Se confirmă astfel părerea emisă
cu aproape un secol în urmă referitoare la faptul că biserica M i răuţi nu a avut
16
paramentul decorat cu elemente ceramice • B i serica Mirăuţi, cea zidită în secolul
XVII, a avut un pavaj realizat din plăci ceramice hexagonale, neglij ent lucrate,
nesmălţuite, cu latura de 1 2- 1 3 cm şi grosimea de 5-6 cm, care în decursul
timpului a fost dezafectat, din aceste plăci construindu-se mai apoi cavourile 4, 5, 6,
aflate în pronaos 1 7 .
1 1 M . D. Matei. Al. Rădulescu. A l . Artimon. Bisericile de piatră de la Sf Dumitru din
Suceam. în SClV, 20, 1 969, 4, p. 54 1 -5 5 5 .

1 2 Ib ide m . p. 544. şi nota 1 1 .
1 3 M.D. Matei. FI. Hău. Gh. Sion. Paraschiva-Victoria Batariuc. Şantierul arheologic de la biserica
Sja111ul Gheorghe . . Mirăufi Suceava. comunicare prezentată la cea de a XXXII-a sesiune naţională de
„.
rapoarte privind rezultatele cercetări lor arheologice. campania 1 997, Călăraşi, 20-24 mai 1 998.
1 4 K. A. Romstorfer. op.cit . . p. 1 9-20.
1 5 Paraschiva-Victoria Batariuc. Decorul ceramic al monumentelor din Moldova medievală
(s eco le le XI V-X VII). în SClA. AP, 42. 1 995, p. 1 2 .

I <• Deşi
K. A. Romstorfer este categoric în afirmaţiile sale referitor la faptul că la biserica
Mirăuţi nu a fost descoperită decât o .1 ingură cărămidă smăl{uită în verde ( sub!. N . ), B. Slătineanu
(Ceramica feudală româneuscli şi originile ei, Bucureşti, 1 958. p. 69) scrie că amintita biserică a avut
un decor ceramic realizat din discuri-ciuper că, iar Corina Nicolescu vorbeşte despre „cărămizile
smălţuite de dimensiuni variate. de culoare albastru de peruzea, găsite cu ocazia săpăturilor realizate
la biserica M irăuţi şi la cetatea Sucevei" ( l"nceputurile ceramicii monumentale în Moldova, în voi.
/
Omugil1 11i George Opresrn rn prifojul împlinirii a 80 de ani. Bucureşti , f.a, p. 3 8 5 ) .
1
M. D. Matei, FI. Hău, Gh. S1on. Paraschiva-Victoria Batariuc, Rezultatele cercetărilor arheologice
d111 w111/ 1 9<)6 de la hiserica Sl Gheorghe Mirăufi , Suceava, comunicare prezentată la cea de a XXXI-a
.
„ "
La biserica fostei mănăstiri Voroneţ, construcţia din lemn anterioară cunoscutei

ctitorii ştefaniene din anul 1 48 8 a avut pavimentul realizat din cărămidă 1 8 •
Vechea biserică a mănăstirii Probota, astăzi î n ruină, ctitorie a voievodului
Ştefan cel Mare şi care a cunoscut două faze de construcţie, a fost pavată în prima
etapă - Probota I, în jurul anului 1 465 - cu plăci nesmălţuite, dreptunghiulare
(30x23x4 cm), cu muchiile uşor teşite, aşezate pe un suport de argilă bine
compactată 19, iar în etapa a doua - Probota II, în ultimul deceniu al secolului XV -,
absidele naosului au fost acoperite de plăci, de asemenea dreptunghiulare
(26, 5 x l 3 x 5 cm), de bună calitate, dispuse în rânduri paralele pe direcţia est-vest,
montate pe un pat de mortar2 °, iar în altar se aflau plăci nesmălţuite aşezate în zig-zag
(,�pina de pesce")2 1 . Ctitoria voievodului Petru Rareş din anul 1 530 a fost pardosită
cu cărămizi nesmălţuite, dreptunghiulare, cu dimensiunile de 27 x 1 2,5- 1 3 ,5 x 5 cm22 .
Lucrări le de restaurare efectuate în deceniul şapte al secolului XX la
mănăstirea Moldoviţa, ctitoria lui Petru Rareş din anul 1 53 2 , au pus în evidenţă
existenţa unor fragmente de paviment din plăci ceramice, în naos şi pronaos. În
naos, pardoseala era formată din plăci pătrate (27 x 2 7 x 7 cm), smălţuite în verde şi
galben, dispuse alternativ, montate pe un suport de pământ argi los, bine compactat,
cu o grosime de 1 O cm. În pronaos, în colţul de nord-vest şi nişa de nord-est, se
găsea un paviment realizat din cărămizi dreptunghiulare, obişnuite, nesmălţuite, cu
dimensiunile de 2 8 x 1 3 x6 cm, aşezate un rând pe lat şi altul pe lung23. Deoarece
plăcile pavimentare smălţuite din naos erau situate cu 8 cm peste nivelul praguri lor
de la uşi, fi ind aşternute „ca un covor", s-a emis ipoteza că ar data din vremea
refaceri lor datorate episcopului Efrem de Rădăuţi din anul 1 6 1 9 2 4 .
Din secolul XVII dispunem şi de o informaţie documentară referitoare la
pardoseala bisericilor, datorată diaconului Paul de Alep, care 1-a însoţit între anii
1 652-1 659 pe tatăl său, patriarhul Macarie al Antiohiei, în vizita sa, după ajutoare
pentru biserica siriană în Moldova, Ţara Românească şi Rusia. Descriind biserica
mănăstirii Sfântul Sava din Iaşi, Paul de Alep scria: „Pardosea la este alcătuită din
cărămidă, căci de la Brusa până la Moscova, cele mai mu lte biserici din ţara
aceasta sunt pardosite cu cărămizi. "25
sesiune natională de rapoarte privind rezultatele cercetări lor arheologice. campania 1 996, Bucureşti.
1 2- 1 3 mai 1 997.
i x D. Popescu, Săpăturile arheologice din Repuhlicu Socialistă România din anul 1 964. in
SCIV. 1 6. 1 965, 3 . p . 603 .

14 Lia Bătrina. A. Bătrina, O primă ctitorie .şi necropolă voiemdalâ datoratei lui Ştef(m cel
Mare: Mânâstirea Prohota. in SCIA. AP, 24, 1 977, p. 2 1 0, 2 1 1 . fig. 7.

' 0 lhidem. p. 222.
' 1 H . Teodoru, Contrihuţii lu studiul originii şi cmluţiei planului triconc in .tloldm·u. in B M I .
I , 1 970. p. 36.
" Voica Maria Puşcaşu. Ccrcetâri arheologice la hiserica mâmistirii Proho1u. construi11i ele
mie\'Odul Petru Rareş. i n R M I . LX VI, 1 997. 1 -2. p. 1 5 .
21
Şt. Balş. Câte\'a date noi despre mănăstirea 1'vloldol'i{a. in 8 .\41. 3 . 1 97 1 . p. 86. fi g . 5 .
' 4 lhidem.
2'
Câlâtori .1 trciini despre fârilc române. voi . V I . Bucureşti. 1 976. p. 3 5 .
426
Dar pavimentul realizat din plăci ceramice nu era caracteristic edificiilor de

cult, fiind utilizat şi în cuprinsul unor construcţii laice, precum Cetatea de scaun a
Sucevei, curţi le domneşti, casele domneşti din incinta unor mănăstiri, la reşedinţele
boiereşti şi, probabil, în locuinţele unor orăşeni.
La Casa domnească de Ia mănăstirea Bistriţa, construită în timpul domniei lui
Alexandru cel Bun, au fost folosite p lăci pavimentare smălţuite în verde şi galben,
hexagonale şi octogonale2 6.
Fragmente de plăci pavimentare smălţuite în verde au fost descoperite şi la
Casa domnească din incinta mănăstirii Putna, ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare,
dar dimensiunile reduse ale acestor fragmente nu permit să li stabilească forma27 .
Într-o construcţie realizată din lemn pe o temelie de piatră descoperită în
cuprinsul vechii mănăstiri a Humorului au fost găsite resturile unui paviment
realizat din cărămizi nesmălţuite, de formă dreptunghiulară (24,5 x 1 3 x 5 cm)28 .
Plăci le ceramice dreptunghiulare şi hexagonale, de dimensiuni v ariate,
nesmălţuite, dintre care unele cu însemne pentru jocul de „ţintar", care au fost
descoperite la Curtea domnească din Iaşi, au fost considerate ca fiind „folosite
pentru pardosirea iatacului şi a camerelor palatului". Aceste p lăci pavimentare au
fost datate în epoc i diferite: cele dreptunghiulare în secolele XV-XVI, iar cele
hexagonale în a doua jumătate a secolului XVIl 29 •
Şi la Curtea domnească de la Suceava au fost utilizate, de-a lungul timpului,
pardoseli realizate din ceramică. În molozul rezultat din distrugerea încăperilor
palatului au fost găsite fragmente de plăci pavimentare, de mici dimensiuni, posibil
de formă pătrată, smălţuite în verde. În beciurile amenajate pe latura de est, în
secolul XVII, în timpul domniei lui Vasile Lupu, au fost descoperite in situ plăci
pavimentare pătrate (25,4x24,5 x 5 cm) şi hexagonale ( l 2,8 x l 2,8x4,8 cm), nesmălţuite,
iar în casa scări i de acces spre aceste beciuri s-au aflat, de asemenea, p lăci
hexagonale nesmălţuite ( J 6x l 5 , 5 x 6 cm). 3 0
Descoperirea unor fragmente de plăci pavimentare smălţuite în v erde şi
galben în „casa domniei"3 1 şi în casa din zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor3 2 sau în
locuinţa de orăşean de pe strada Petru Rareş 33 de Ia Suceava demonstrează că şi
aceste construcţi i au benefic iat de o pardoseală ceramică.
21'
Lia Bătrina. A. Bătrina, O locuinţă domnească de la A lexandn1 cel Bun. în RMM-MIA, 2,
1 975. p. 76.
2 ' Inedite. în coleq iile M uzeului Bucovinei. Suceava. Autorul a făcut parte din colectivul de
cerceta �� al Casei do mneşti de la mănăstirea Putna din anii 1 980- 1 98 1 .

Elena Busuioc._ Gh. I . Cantacuzino. Date arheologice asupra vechii mănăstiri a Humont!ui, în
�CIV, 20. I ?,69. I . p . 74: Elena Busuioc. Noi date arheologice asupra vechii mănăstirii a Humorului.
m „Suceava . V. 1 978. p. 1 79 şi nota
3.
din laş1 in ArhM � ld, V, 1 967, p. 208, fi g . 24/4, 5 , 7 .

2 9 A l . Andronic, Eugenia Neam\u, M . Dinu, Săpăturile
arheologice de la Curtea Domnească
i0
lned1te m colecţnle Muzeului Bucovinei, Suceava. Autorul a făcut parte d i n colectivul de
._
cercetare a C, uq11 domne şti de la Suceava în anii 1 974- 1 97 5 .
:'. I nedite. î n colecţii le M uzeului Bucovi nei , Suceava.
'- lhidem.
'1 lhiJem.
Fragmente de plăci pavimentare ceramice smălţuite în verde au fost descoperite

şi la curtea de la Arbore a portarului de Suceava, Luca Arbure, reşedinţă boierească
care a fost edificată în primii ani ai secolului XVI, în aceeaş i vreme cu biserica cu
hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul 34 .
Plăci pavimentare pătrate ( l 9,7x20x 5,4 cm; 20,2 x 20 x 4,5 cm) sau romboidale
( l 8 x l 8 x 4 cm; 2 l x 2 I x 5 ,7 cm), nesmălţuite sau smălţuite, întregi sau fragmentare,
au fost descoperite în cursul cercetări lor arheologice pe tot cuprinsul Cetăţii de
scaun a Sucevei 35 . Cele mai des întâlnite se dovedesc a fi plăcile pătrate, simple,
nesmălţuite. Uneori plăcile pavimentare au câte două laturi paralele teşite, pentru o mai
bună fixare în mortar. Ca o remarcă ce se poate face în cazul p lăcilor pavimentare
nesmălţuite este faptul că uneori aceste obiecte au fost negi ij ent lucrate, numeroase
exemplare neavând ambele suprafeţe perfect plane, ci prezintă grosimi diferite. Culorile
de smalţ sunt cele cunoscute şi util izate atât în ceramica de uz comun, simplă sau
decorată, cât şi la cea ornamentală: galben, verde, brun, într-o varietate de nuanţe
datorate atât dozării coloranţilor, cât şi arderii. Au fost descoperite exemplare
monocrome - cele mai frecvente fiind cele verzi - , dar se întâlnesc şi altele, cu
mai multe nuanţe ale aceleiaşi culori ori cu vrâste şi pete divers colorate 3 6 .
Alături de plăcile pavimentare nesmălţuite sau smălţuite, la Cetatea de scaun a
Sucevei au fost descoperite şi fragmente de plăci pavimentare decorate în tehnicile
sgraffito şi champleve. De-a lungul timpului, în cursul cercetărilor arheologice
întreprinse la Cetatea de scaun, nu a fost găsită decât o singură placă aproape întreagă
(fig. 7/ l ), de formă pătrată, cu latura de aproximativ 38 cm, smălţuită în două
nuanţe ale aceloraşi culori : fondul în verde închis, iar motivul decorativ în verde
deschi s37 . Celelalte exemplare sunt fragmentare, în general de mici dimensiuni.
Singura dimensiune care poate fi stabilită cu certitudine este grosimea plăcii, care
se încadrează între limitele de 3-5 ,2 cm, cele mai frecvente fi ind cele de 3-3 ,2 cm .
Plăcile pavimentare, ca de altfel toate plăcile pavimentare descoperite în
Moldova, au fost lucrate prin turnare şi apoi presate în tipare de lemn. A fost utilizat un
lut de bună cal itate, având degresanţi nisip cu bobul mare şi chiar microprundişuri,
bine frământat, omogen, dar se cunosc şi exemplare mai neglijent lucrate, cu goluri
de aer în pastă, defect care a contribuit, în timpul întrebuinţării, la deteriorarea acestora.
Dacă în cazul plăci lor simple smalţul a fost aşternut uneori d i rect peste pasta
roşie,în schimb plăcile decorate au fost acoperite cu angobă albă şi apoi smălţuite .
Rar plăcile decorate au fost smălţuite monocrom, de cele mai mu lte ori pe aceeaşi
piesă se întâlnesc mai multe nuanţe ale culori i de smalţ, dar şi alte culori. Frecvent
fondul îl constituie o anumită culoare, din gama tonalităţi lor de verde, galben-brun,
în timp ce motivele decorative au fost realizate într-o anume nuanţă a culori i de
fond, de obicei mai închisă. Ca o caracteristică a plăc ilor pav imentare se constată
14 /hidem. Cercetări personale ale autorului.

1� K . A. Romstorfer. op. cit . p. 66-67.
·1h Paraschiva-Victoria Batariuc. CataloKZtl Colecţiei Romstorfer ceramica mo11111nentalli, in ms.
- .
1 K. A. Romstorfer. op c1t. p. 66-67. fig. 46/a.
preferinţa arătată pentru tonalităţile închise ale culorilor: v erde oliv, verde crom,
verde smarald, brun „terra di Siena ", umbră arsă, galben ocru, galben orange.
Cea de-a doua componentă a ornamenticii unei părţi a plăci lor pavimentare
de la Suceava, alături de culoarea de smalţ, o constituie decorul propriu-zis, realizat
în tehnicile sgraffito - incizia care a afectat superficial angoba - şi champleve -
excizia care face ca ornamentul să iasă în evidenţă prin adâncirea fondului,
amintind un procedeu propri u artei metalului şi emailului. Curent în realizarea
motivului ornamental au fost utilizate, combinate, ambele procedee, din îmbinarea
celor două tehnici pe o singură piesă rezultând noi valenţe decorative.
Motivele decorative realizate în tehnicile sgraffito şi champleve întâlnite pe
plăcile pavimentare se pot încadra în mai multe categorii ale o rnamenticii:
geometrice, care se dovedesc a fi cele mai numeroase şi diversificate, dar şi
vegetale, zoomorfe, antropomorfe.
De cele mai multe ori, pentru a se realiza decorul plăcilor pavimentare, suprafaţa
acestora a fost divizată în două registre, inegale ca mărime: chenarul şi zona centrală. O
notă caracteristică a ornamenticii plăcilor pavimentare o constituie dispunerea tectonică
a decorului . Fi ind di spus în zone distincte, au fost utilizate anumite motive
ornamentale, care sunt proprii pentru fiecare dintre cele două registre decorative.
De obicei chenarul a fost decorat cu motive geometrice, o alternanţă de linii
sgraffitate cu altele realizate în champleve, drepte (fig. l / l ; 4/3 ) sau oblice (fig. 3/5;
5/4), pătrate cu faţa haşurată, urmate de pătrate cu faţa plină (fig. l /3, 5; 212, 4-5 ; 3/4;
4/2 ), frize cu căpriori (fig. 3/3), triunghiuri concentrice, dispuse alternativ, simple
(fig. 1 /4) sau având la interior spirale (fig. l /2, 6; 5/ 1 ) şi cercuri în care se află
înscrise ove (fig. 3/1 ) sau romburi (fig. 3/2 ), hexagoane aplatizate combinate cu
spirale (fig . 4/4; 513 ) şi cercuri (fig.41 1 ,5), dar şi vrej uri sinuoase, de care sunt
prinse semi palmete cu lobii rotunj iţi (fig. 6/ 1 -5; 71 1 ). Se întâlnesc şi fragmente de
plăci pavimentare fără chenar (fig. 2/ 1 ; 515), dar şi altele unde câmpul este mărginit
de un chenar dublu sau chiar triplu, primul registru fiind decorat cu o alternanţă de
pătrate cu faţa plină separate de linii în champleve de pătrate haşurate, cel de al
doi lea registru constând dintr-o bandă de linii subţiri şi foarte dese (fig. l /5), altă
dată la margine aflându-se un rând de triunghiuri în care sunt înscrise spirale, urmat
de pătrate pl ine (fig. 1 /6), pentru ca în alt caz să avem trei şiruri de căpriori dispuşi
alternativ (fig. 3/3 ). Se cunosc şi plăci pavimentare, mai puţin numeroase, unde
suprafaţa a fost tratată unitar, fără a mai fi divizată în regi stre, şi această situaţie se
întâlneşte mai cu seamă în cazul în care au fost utilizate şi alte ornamente decât
cele geometrice, precum sunt cele vegetale (fig. 5/5 ), ori palmetele (fig. 6/6).
În cazul când suprafaţa plăcii pavimentare a fost divizată în registre, pentru
decorarea zonei centrale au fost uti l izate elemente geometrice (fig. 1 /3-5 ; 212-5 ;
312, 3 ), dar şi compozite, geometrice şi vegetale (fig. 1 / 1 ; 312; 412 ; 515), zoomorfe
(fig . 8/ 1 , 2), antropomorfe (fig. 8/3 ). Dintre motivele geometrice se întâlnesc cruci
de Malta înscrise în romburi alungite, separate de elipse haşurate (fig. 2/3-5; 772),
tabla de şah - damier - , realizată atât prin haşurare, sgraffito (fig. 1 /5), cât şi prin
excizie, champ/eve (fig. 3/3 ), entrelacs-ul simplu (fig. 2/2) sau asociat cu reprezentarea
unor copaci stilizaţi, care amintesc de brazii desenaţi de cop i i (fig. 4/2; 5/2). Dintre
elementele vegetale, se remarcă vrej urile sinuoase care poartă semipalmete cu lobii
rotunjiţi şi palmete înscrise în spaţii cordiforme (fig. 6/6), frunze stilizate (fig. 4/ 1 , 3, 4),
arbuşti având crengile terminate cu fructe rotunde, simple (fig. 4/5 ; 5/3 ) sau
asociaţi cu brazi stilizaţi (fig. 5/4), chiparoşi (fig. 5/ 1 ).
Mai puţin frecvente se dovedesc a fi motivele decorative zoomorfe: un câine
în plin efort, alergând cu botul căscat şi l imba scoasă (fig. 8/2), şi antropomorfe: o
siluetă umană sti lizată, sugerând un războinic îmbrăcat în şalvari, în plină mişcare
(fig. 8/3 ). Suntem de părerea exprimată de Romstorfer că reprezentarea unui ogar
pe o placă pavimentară smălţuită în verde (fig. 8/ 1 ) nu poate fi considerată un
motiv decorativ în sine, ci reprezintă un simplu „accident", incizat din întâmplare,
în joacă, de unul dintre cei care lucrau în atelierul ceramic respectiv38 .
Dimensiunile reduse ale celor mai multe fragmente de plăci pavi mentare nu
permit, în cele mai frecvente cazuri, să aflăm cum erau asociate între ele cele două
componente ale motivului decorativ: chenarul şi zona centrală. Doar în câteva
cazuri se poate face precizarea că un chenar realizat din motive geometrice -
alternanţa de pătrate cu faţa plină cu altele haşurate - , este asociat cu entrelacs
simplu (fig. 2/2) sau acompaniat de elemente vegetale (fig. 4/2) ori cu romburi
alungite în care sunt înscrise cruci de Malta (fig. 2/4, 5), dar tot un chenar
geometric - hexagoane aplatizate în care au fost înscrise cercuri, linii haşurate sau
în champleve, triunghiuri adosate - însoţeşte reprezentarea bradului sti lizat (fig.
4/ 1 , 3 ), a arbustului cu fructe rotunde (fig.4/5 ; 5/3 , 4) ori a chiparosului (fig. 5/1 ),
după cum un registru marginal decorat cu vrejuri cu semipalmete încadrează un
spaţiu central, tratat precum un medalion pătrat, realizat dintr-un meandru
unghiular în care se află triunghiuri şi o floare cu opt petale (fig. 71 1 ).
Demn de remarcat ni se pare faptul că o parte a motivelor decorative întâlnite
pe plăcile pavimentare se regăsesc şi pe vasele smălţuite care erau uti lizate fie ca
veselă, fie ca farfurii ornamentale, atârnate pe pereţi 39 , dar şi pe unele cahle, realizate în
tehnicile sgra.fftto şi champleve, cum sunt cele descoperite în „casa domniei" de la
Suceava40 . Identitatea merge şi mai departe, aceleaşi motive fiind folos ite la
ornamentarea chenarelor41 ori a zonelor centrale42 , atât în cazul vaselor smălţuite, cât şi
al plăcilor pavimentare, identitate care pledează pentru realizarea în acelaşi atelier,
probabil în cel aul ic de la Suceava, care lucra pentru domnie şi marii boieri , posibil
chiar de către acelaşi meşteşugar, a tuturor acestor specii ccramice4 3 .
ix
K . A . Romstorfer, op. cit . p. 67.
Paraschiva-Victoria Batariuc, Motive ornamentale în ceramicu smâ/ţuitâ de uz casnic de la
.
vi
Suceava. din secolul al XV-iea. în „Suceava", XI-X I I . 1 984- 1 985, p. 50-5 1 . pi. 1 -4.
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie mediei·ahi romaneascâ. O wsli
411
a domniei şi o .rnhă monumentală de la Suceava din \Temea lui Ştefi.m cel Mare. Bucureşti. 1 979,
p. 62--63 , fig. 4 1 -43 .
41 Paraschiva-V ictoria Batariuc. op. cit. . pi. 1 /2, 3. 8; 315, 6 .
4 2 /hidem. pi. 2/5, 8; 3/ I O ; 417.
Paraschiva-Victoria Batariuc, A teliere pentru producerea cahlelor in Jfoldorn medientlli. in

41
SCIV A. 43, 1 992, 2. p. 2 1 5- 2 1 9.
Dar pe teritoriul oraşului Suceava, de-a lungul timpului, au fost descoperite,

alături de plăcile pavimentare simple sau ornamentate real izate în tehnicile sgraffito
şi champleve, şi câteva piese cu motive decorative în relief înalt. Două dintre aceste
piese au locul de descoperire necunoscut (fig. 9/ 1 , 2), alte două provin din zona
„Turn" de la biserica Sfântul Dumitru (fig. 9/3 , 4). Este vorba de obiecte masive,
cu decorul în relief pronunţat faţă de fond, fragmentare, lucrate din pastă aspră cu
nisip cu granulaţie medie şi mare, insuficient de omogenă, şi au fost acoperite cu
angobă albă şi smalţ verde de diverse nuanţe. Plăcile au fost obţinute prin presare,
în cadre speciale, presare care în unele cazuri s-a dovedit insuficientă, în masa de
lut observându-se goluri de aer. Decorul, în relief, a fost realizat cu ajutorul unui
tipar, probabi l din lemn, dat fiind faptul că detal iile sunt lipsite de acurateţă.
Una dintre plăcile cu loc de descoperire necunoscut, smălţuită în verde
deschis, probabil pătrată (latura de 1 9,2 cm), a fost decorată cu un motiv compozit: în
colţuri frunze stilizate, iar în centru unghiuri adosate compun o cruce (fig. 9/ 1 ), iar
cealaltă piesă cu loc de descoperire necunoscut, smălţuită în verde ocru, dreptunghiulară
(latura de 1 7,3 cm), prezintă în câmp o reprezentare fantastică greu de definit (o
caracatiţă ?) (fig. 9/2). Cele două fragmente rezultate în urma cercetărilor arheologice
din anul 1 968 de la biserica Sfăntul Dumitru, smălţuite în verde, au fost ornamentate
una cu doi cerbi având coarnele culcate pe spate, afrontaţi, separaţi de elemente
vegetale (fig. 9/3 ), iar cealaltă cu o Manticora, animal fantastic cu trup de fel ină,
înaripat şi cu chip de om (fig. 9/4 ). Se mai poate observa că două dintre aceste plăci
pavimentare cu decorul în relief au smalţul tocit, ceea ce dovedeşte o folosire
îndelungată (fig. 9/2, 4 ). Şi o altă observaţie se impune în cazul plăcilor pavimentare cu
decor în relief. Dacă pentru două dintre motivele ornamentale nu cunoaştem
analogii (fig. 9/ 1 , 2), în schimb cerbii afrontaţi şi Manticora se întâlnesc în
repertoriul iconografic al cahlelor din Moldova datate în a doua j umătate a
seco I u I u1 XV , d escopente I a I aşi· 44 , S uceava45 sau B aia46 .
. . .
În cursul cercetărilor arheologice întreprinse la Cetatea de scaun a Sucevei de-a

lungul timpului au fost găsite numeroase plăci pavimentare, întregi sau fra�mentare,
dar, din păcate, doar în puţine cazuri a fost precizat locul de descoperire. In timpul
primelor săpături efectuate de către arhitectul K. A. Romstorfer nu s-au făcut
însemnări privind locul şi condiţi ile de descoperire a celor mai multe dintre
obiectele găsite şi din acest punct de vedere plăcile pavimentare nu au făcut
excepţie. Doar în câteva cazuri, precum capela de lemn de pe Câmpul Şanţurilor4 7
sau încăperile din cetate numerotate 8 şi 1 2 4 8 , se face menţiunea că au fost pardosite cu
4 4 N . N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, Mărturii de civilizaţie şi urbanizare medievală
descoperite în vatra istorică a laşilor. în RMM - M I A. 2 , 1 98 3 , fig. 3 8 .

4 5 M . D. Matei, E. I . Emandi, Cetatea de Scaun ş i Curtea domnească din Suceava. Bucureşti, 1 98 8,
p. 1 44, pi. XV şi fi g. 2 5 ; Parasch iva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la
Suceava. în A rhMed, I , 1 996, p. 8 1 , fig. 8/4.
4 6 I nedite, în coleqiile M uzeului Bucovinei, Suceava. Informaţie doamna Lia Bătrîna, căreia îi
mulţumim şi pe această cale.
47 K . A. Romstorfer, op. cit„ p. 26.
4 8 Ibidem. p. 3 7 .
Plăci pavimentare la Suceava 43 1
cărămizi. Se mai spune că foarte multe cărămizi smălţuite în galben brun au fost găsite
în moloz49 . Nici vechile inventare ale obiectelor colecţionate de Muzeul Sucevei -
provenite în marea majoritate a cazurilor de la Cetatea de scaun - nu sunt mai explicite.
Astfel, primul inventar realizat în anul 1 9 1 O în l imba germană de către custodele
Alfred von Peyersfeld şi tradus în l imba română în anul 1 9 1 2 menţionează locul de
descoperire a plăcilor pavimentare în felul următor: ,,Ziegel, sechseckig aus der 3.
Kammer, Ruine ", Pflasterziegel glas iert, aus den ersten Kammer ", Neun Stiick
„ „
Pflasterziegelln, aus allen Kammern ", Ziegel Damenbrett, aus den oberen Halle ",
„
sau Graviert glasierte Pflasterziegeln in Burghof Kabinette ",

„ Brunglasierte „
50
Ziegeln, Ruine ", Gelbglasierte Ziegeln, Ruine "etc . Inventarul întocmit de
„
profesorii Rudolf Gassauer şi Nicon Turturean, publicat în 1 926 şi reluat într-o altă
ediţie în 1 929, se mulţumeşte să preia informaţia din vechile l ucrări datorate custodelui
A. Von Peyersfel: „cărămidă în şase unghiuri, din camera a 3-a a Cetăţii", „cărămidă
de pardoseală smălţuită, din camera primă, cetate", „nouă cărămizi de pardoseală din
toate camerele, ibidem", „cărămizi de pavat, smălţuite şi cu gravuri, din cabinetul
curţii, ibidem", „cărămizi brune smălţuite, ibidem", „cărămizi galbene smălţuite,
ibidem"5 1 • Din păcate, autorii acestor inventare au omis să indice în vreun fel oarecare
localizarea în spaţiu sau să anexeze un plan al cetăţii cu numerotarea încăperilor
unde s-au făcut descoperirile, deoarece numerotarea propusă de ei nu coincide cu
cea folosită şi publicată de către Romstorfer52 . În stadiul de astăzi al cunoştinţelor
noastre despre cetate este imposibil de localizat „prima cameră", „camera 3" sau
„cabinetul curţii", singura încăpere pe care o putem identifica fiind ,,hala de sus", o lungă
cameră boltită pe latura de est, care apare sub numărul 44 în planul Romstorfer5 3 .
Nici noile cercetări începute la Cetatea de scaun a Sucevei în anul 1 95 1 nu au
adus informaţii mai detaliate: rapoartele anuale de săpătură, succinte, se mulţumesc
să consemneze că plăcile pavimentare lucrate în tehnica champleve şi ornate cu
semipalmete obişnuite în epoca lui Ştefan cel Mare (fig. 2/2) au fost descoperite în
zona porţii 54 . Se mai speci fică şi că, în curtea interioară, nivelul II de locuire prezintă
un pavaj compus „dintr-o placă de mortar acoperită cu cărămidă"5 5 , iar în curtea
exterioară, în zona porţii şi a sectorului de nord-vest, în R 1 2 se găseau mai multe
pavaje, albiate, dintre care unul era din cărămidă 5 (i. În R8 şi R 1 2 mormintele au
49 lhidem, p. 67.
'O
· Ha11ptkataIog der Suczawer Museu ms, Suceava, 1 9 1 O, p. I , nr. 25. p. 2. nr. 4 7-49. p. 8.
nr.27 1 -273; c f. şi Catalog11I ohiectelor colecţionate de M11zeul local " din S11cea\'ll de fa 1895 plinii
„
fa 1 9 1 2. Suceava. 1 9 1 2. p. 2, nr. 2 5 . 47-49, p. 9, nr. 27 1 -273.

' 1 R. Gassauer, N. Turturean. M11ze11I oraşului S11cem·a. în A n11arul Liceul11i ori. or. „ Ştefi m cel
Mare în Sucea\'ll . I 924- 1 925. puhlicat fa finele an11l11i şcolar. Suceava. 1 926. p. 1 3 . nr. 48-50. 59.
"
6 1 --63 şi Catalogul ohiectelor colecţionate de M11ze11I orifyenesc " Sucecl\'a, Suceava. 1 929. p. 6. nr. 48.
„
58. 59. 6 1 --63 .

5� K . A. Romstorfer. op. cit„ pi. l i .
"
lhidem.
q I . Nestor et alii, op. cit„ p. 3 5 1 . fig. 1 9. De notat că în figura 1 9/a este reprezentată o placă
pavimentară decorată cu un entrefacs .

" B. Mitrea et alii, Şa111ienif arheologic Suceam - Cetatea Neamţ11!11i. în SCIV. 5. 1 954. 1 -2. p. 258.
' h lhidem. p. 267.
deranj at sau se aflau acolo unde pavajul de cărămidă lipsea 57 . Atunci când se face
descrierea săpături i din curtea exterioară, vorbindu-se despre zidul masiv aflat în
dreptul încăperii R6 şi considerat un pilon al unuia dintre podurile care legaseră,
de-a lungul timpului, cetatea de platou, sunt menţionate cărămizile smălţuite în
diferite culori, cât şi una acoperită cu smalţ galben şi decorată cu un câine alergând,
în plin efort58 (fig. 8/2). Bazându-se pe faptul că Romstorfer găsise o placă pavimentară
smăltuită în verde, pe care se afla incizată si lueta unui câine aplecat pe labele din
9
faţă 5 (fig. 81 1 ), se emite ipoteza că „multiplicarea acestui motiv decorativ al
câinelui pare a indica o decorare intenţionată cu acest motiv, făcând probabil parte
dintr-un complex mai mare (scenă de vânătoare ?)" 60 .
Şi în cazul plăcilor pavimentare cu decor în relief situaţia nu este diferită,
deoarece doar despre două ştim că provin de pe teritoriul oraşului Suceava, iar
pentru alte două informaţia noastră se reduce la marcajul de şantier, lapidar: „Suceava,
1 968, Sf. Dumitru, Turn". Documentaţia legată de condiţiile de descoperire ne-a fost
inaccesibi lă, iar studiile referitoare la cercetările întreprin se în perimetrul ctitoriei
lui Petru Rareş nu fac nicio menţiune despre aceste obiecte 6 1 • Faptul că zona din
jurul bisericii Sfântul Dumitru a fost afectată de i ntervenţii târzii, din secolele
XVIII-XIX, nu contribuie la o mai bună cunoaştere a edificiului la pavarea căruia
au fost folosite plăci cu decor în relief.
În condiţiile în care nu putem preciza la pardosirea căror spaţii au fost utilizate
aceste plăci pavimentare, putem doar să formulăm o serie de ipoteze. La Cetatea de
scaun, în spaţiile mai puţin reprezentative, precum camerele de gardă, cele pentru
oşteni sau pivniţele au putut fi întrebuinţate plăci simple, pătrate, romboidale,
hexagonale, nesmălţuite sau smălţuite. În încăperea unde se întrunea sfatul
domnesc, aflată după cum par să indice descoperirile făcute pe latura de vest62 , dar
şi în paraclisul şi în iatacuri le domneşti de pe latura de est, au fost utilizate plăci
ceramice decorate în tehnicile sgraffito şi champleve. Nu vom şti poate niciodată
dacă pentru pardosirea unei încăperi era folosit un singur motiv decorativ,
compunând un ornament continuu, care amintea suprafaţa unei ţesături, sau erau
folosite mai multe motive decorative dispuse aleator, într-o varietate de nuanţe
coloristice, urmărindu-se doar realizarea unui anumit efect cromatic.
La Suceava, în afara plăcilor pavimentare decorate, menţionate mai sus, a mai
fost descoperit un singur fragment, smălţuit în verde şi decorat cu un vrej cu
semi palmete (fig. 6/4 }, într-o locuinţă de pe latura de nord a Curţii domneşti (L2).
57 ibidem, p . 2 7 3 .
5 8 ibidem, p. 2 76, fi g . 1 21 1 1 .
5 9 K . A . Romstorfer, op. cit. , p. 67, fig. 47.
6
B . M itrea et alii, op. cit., p. 276.
0
6
1
M. O. Matei, Al. Rădulescu, Al. Artimon, op.cit., p. 54 1 -555; Al. Artimon, Cronologia mo1mintelor
şi descoperirilor monetare din complexul arheologic de la biserica Sf Dumitru din Suceava, în
„Suceava", I I I , 1 973, p. 1 37- 1 57; Gr. Foit, Al. Artimon, Noi descoperiri monetare la Suceava, în
„Suceava'', I I I, 1 973, p. 297-309; A l . A rtimon, Al. Rădulescu, Necropola medievală de la Sf Dumitru
din Suceava (sec. XV-XVJJ/), în „Suceava", V I I I , 1 98 1 , p. 85-99.
62
K. A . Romstorfer, op. cit., p. 7 0 , fi g . 58, 5 9 , pi. I I , încăperea 50.
Tehnica de construcţie a locuinţelor descoperite pe latura de n ord a Curţi i

domneşti, ca şi inventarul ce se găsea în ele au condus la formularea ipotezei că
acestea au aparţinut unor negustori 63 . Prezenţa, alături de cahlele decorate cu
motive geometrice sau cu reprezentarea Fecioarei Maria 64 , a unui paviment realizat
din plăci ceramice decorate şi smălţuite nu trebuie să pară insolită. Dar nu trebuie
să pierdem din vedere nici posibilitatea că acest singur fragment de placă
pavimentară decorată să aparţină unei încăperi din structura Curţii Domneşti şi să fi
ajuns în umplutura locuinţei L2 în urma dezafectării reşedinţei voievodale şi a
numeroaselor intervenţii ulterioare care au afectat întreaga zo nă.
Un fragment de placă pavimentară, un rebut rămas în stadiul de biscuit, prima
ardere înainte de smălţuire, decorat cu motive geometrice şi acoperit cu angobă
albă (fig. 31 1 ), a fost descoperit în zona de la Şipot, probând existenţa acolo, într-un
perimetru în care activau numeroşi meşteşugari 6 , a unui atelier care executa
produse ceramice de calitate, posibil pentru nevoi le domniei şi ale mari lor boieri .
La Horodnic, în punctul „Călugăriţa", acolo unde tradiţia plasează existenţa
uneia dintre cele mai vechi mănăstiri de călugăriţe din Moldova, menţionată
documentar în anul 1 439 66 , cercetările arheologice au dus la descoperirea câtorva
fragmente de plăci pavimentare smălţuite şi decorate în tehnica champleve, cu tabla
de şah dam ier şi palmete6 7 . Nici aceste fragmente ceramice nu au fost descoperite
- -
in situ, presupunându-se că „provin fără îndoială de la un complex de locuire fastuos,

construit în a doua jumătate a secolului al XV-iea, din păcate, însă, nereperat pe
„
ca I e arh eo I og1ca_ 68 .
.
Datarea în a doua jumătate a secol ului XV a acestor plăci pavimentare este

asigurată datorită prezenţei constante a acelui element ornamental caracteristic
reprezentat de pal meta şi semipalmeta cu lobii rotunj iţi, un adevărat leit-motiv
întâlnit în frescă, broderie, sculptura în piatră, toreutică, ceramică69 .
Folosirea plăci lor pavimentare ceramice a fost un obicei frecvent întâlnit la
construcţiile din Europa romanică şi gotică, strălucirea culori lor de smalţ
contribuind la împlinirea cromatică a încăperilor, laice sau de cult, unde formau un
adevărat covor multicolor. Erau folosite, după cum o probează descoperiri făcute în
6 1 Gh. Diaconu. Oh.1·e1Tafii cu privire la urmele 1·echi11!11i târg al Sucevei în 1remea marilor
asedii otomane şi polone din 1·eac11! al XV-iea, în S M I M. I. 1 956. p. 267-272. 274.

64 lhidem. p. 274-276.
6 � T. Martinovici. Meşteşugul metalurgiei pe tl!ritoriul Cetăţii de Scaun a Sucewi. în SC IV. 1 2. 1 96 1 .
2 . p. 322: Mărioara N icorescu. Date noi privitoare la cartierul meşteşugarilor din Suceal'a. în SC I V.
1 3. 1 962. I . p. 8 1 -85; eadem. Cuptoarele de ars ceramicâ din secolele XI V-XV de la Suceava, în SCIV. 1 6.
1 965. 1 , p. 98. I 07. fig. I /a : M. O. Matei, Contrihu(ii arheologice la istoria oraşului Suceam. Bucureşti.
1 963. p. 79. 1 36 ; Elena Busuioc, Ceramica de 11;; casnic din wcolul al XIV-iea de la Sucem·a ({). în
SC I V. 1 5 . 1 964. 1 . p. 86.
66 DRH. A. I ( 1 3 84- 1 448). p. 278-2 80. nr. 1 97.
6 - Lia Rătrina. A. Bătrîna. Cercetâri arheologice de la l/orodnic (jud Suceam). în „Suceava".
V. 1 978, p. 1 7 1 . fig. 4/6--9 .

6 x lhidem.
69 Florentina Dumitrescu. Motiml palmetei în decora(ia medievalei românea.1·cci. în voi . Omagiu lui
George Opre.1rn rn prilejul împlinirii a /'10 de ani. Bucureşti. f.a .. p. 1 43 - 1 56.

Germania 7 0 , Elveţia7 1 , Cehia7 2 , cu precădere plăci masive, pătrate, decorate în relief

înalt, cu motive zoomorfe, vegetale, geometrice. La curtea de la Buda, în timpul
domniei lui Matia Corvinul, au fost uti lizate placi pavimentare din maj olică, pictată
în verde şi albastru sub smalţul incolor, cu însemnele heraldice ale regelui şi ale
soţiei sale Beatrix de Aragon, produse în atel ierul special care a funcţionat aici şi în
care lucrau meşteri italieni 7 3 .
În Moldova, obiceiul folosiri i plăcilor pavimentare ceramice simple sau
smălţuite a fost introdus, cu probabilitate, de constructorii gotici ai cetăţilor74 şi
bisericilor7 5, veniţi, după cum se ştie, din Polonia şi Transi lvania. Ca şi în cazul
altor specii ale ceramicii monumentale, şi în cazul plăci lor pavimentare, ideea
gotică a pavimentului ceramic a fost îmbinată cu tehnicile bizantine de obţinere a
decorului sgraffito şi champleve
- realizându-se un procedeu original, care
-,
deocamdată se întâlneşte numai în teritoriul de la răsărit de Carpaţi.

În lipsa imaginilor de epocă sau a unor informaţii documentare care să ne
vorbească despre modul cum arătau interioarele locuite de oamen ii Evului Mediu,
materialele oferite de cercetări le arheologice, unele dintre ele „banale" obiecte de
lut, precum plăcile pavimentare, se constituie în mărturii care, grupate împreună,
completează cunoştinţele noastre despre edificiile medievale, î ntre ele un loc
deosebit ocupându-l Cetatea de Scaun a Sucevei.
* Acest studiu a fost publ icat în „Arheologia Medievală", I I I, 2000, p. 20 1 -2 1 8.
70 Ed. Sangmeister, Zeit�puren. Archăologisches aus Baden. Freiburg, 1 993, p. 204-205.

71 R. Schnyder, Keramik des Mittelalters, Berna, 1 972/Aus dem schweizerischen Landesmuseum.
fig. 1 8 .
72
V. Nekuda, Kveta Reichertova, Stfedoveke keramika v Cechach a na Morave. Bmo, 1 968, pi.
LXXXVI, CIL, CL; B. Nechvatal, Stfedoveke dlaidice v Jinich Cechach. în A H , 1 3 , 1 988, fig. 1 - 1 7.
7 3 P. Voit, Hunyadi Matia.1· budavari majolikagyurta muhelye. în BudReg, XVII, 1 956, fig. 1 2-1 6,
1 8, 1 9, 2 5 ; P. Voit, I . Hol I, Anciens carreaux de poe/e hongoris, Budapesta, 1 963, p. 2 5-29, pi. X I .
7 4 V. Vătăşianu, op. cit„ p . 290; M . O. Matei, A l . Andronic, Cetatea de Scaun a Sucevei.
Bucureşti, 1 965, p. 1 4- 1 5 .
7 5 A l . Lapedatu, Cercetări istorice cu privire la meşterii bisericilor moldoveneşti din secolul al
XVI-iea. în BCM I , V, 1 9 1 2, p. 23-29; idem, Ioan Zidarul lui Petru Vodă Rareş, în B C M I , V, 1 9 1 2,
p. 83-86; K. A . Romstorfer, op.cit„ p. 72-74, fig. 64; G. Balş, op. cit„ p. 3 1 7-3 1 8; M i ra Voitec
Dordea, Reflexe gotice în arhitectura Moldovei. Bucureşti, 1 976, p. 66--69.
Plăci pavimenlare la Suceava 435
------- - ------...
1 2
------ 7 3 --
3 4
5 6
Fig. I. Plăci pavimentare fragmentare de coperite la etatea de scaun a ucevei.
'----- · --- tlll ______ ... i.------ 1 58

4 F ig. 2 . Plăci pavi mentare fragmentare descoperite la Cetatea de scaun 5
a Sucevei : 2, după I . Nestor et alii; 4, 5, după R. Gassauer.
"1t�
-. - �'---T
� -- ?f m
r .t: �
t.
.. ..,�
..-.-....-. ....„l'!':"'
""- · �:u.t...i�.
�
.....
� .,,.....,.=, ...
�
.... ... ..
.:..:.
.... ...:
.... -
.. -
1
2
........
__ ... ...- . .__. ...o:.:.:.oll,o.--_...--
. �
.' -� -'
......, _ · --- ....
-'"'
. „ .- -· - - -
-- - - - - -----
---- 9 0
4 Fig. 3 . Plăci pa imentare fragmentare de coperite la Şipot 1 ; 5

etatea de caun a ucevei, 3 , 5 , după R. Ga sauer.
- · -·- - --- 67
o
o
------- 1 16
4 Fig. 4. Plăci pavimentare fragmentare descoperite 5

la Cetatea de scaun a Sucevei: 2, 3, după R. Gassauer.
4 5
Fig. 5 . Plăci pa imentare fragmentare de coperite la etatea de caun a ucevei.
1
2
3
92
5
Fig. 6. Plăci pavimentare fragmentare descoperite la Cetatea de scaun a Sucevei,
1 -3 , 5-6, după R. Gassauer; în L2 de la Curtea domnească din Suceava.
Plăci pavimentare la Suceava 44 1
Fig. 7. Placă pavimentară descoperită la Cetatea de caun a ucevei :

I , după K . A. Rom torfer; 2, recon tituirea motivului decorativ al unei plăci pavimentare
·-------- ----
2 3
Fig. 8. Plăci pavimentare fragmentare descoperite la Cetatea de scaun

a Sucevei: I , după K. A. Romstorfer; 2, după B. M itrea et alii.
�··
.· ::4: . „ '!. „.. .
I
.
. .„
.
.
'· -
„
r.,.,._
. „,
· -: -... . I
\
·.
d-. ·
·. �.1 �
.
�·
.
----- -- --- 134 _ ___ , ______ _,

3 4
Fig. 9. Plăci pavimentare, cu decor în relief, de coperite

la ucea a: 1 , 2, pa sim; 3, 4, Bi erica tăntul Dumitru, Turn.
PLAQUES DE C ARRELAGE D ECOU V E RTS Ă SUCEA V A
Resume
Les recherches entreprises sur l ' etendue de certains monuments medievaux de la M oldavie ont
demontre que ceux-ci ont eu un pavage fait de plaques ceramiques, carrees, rombiques, hexagonales,
email lees et non- emai llees.
Ce type de carrelage se conserve encore dans Ies eglises de Sf. Ilie de Suceava ( 1 488), Precista de
Bacău ( 1 492), St. N icolae de Popăuţi, Botoşani ( 1 496), ou a ete decouvert, suite aux fouilles archeologiques, a
la chapelle en bois de Câmpul Şanţurilor, a l'eglise St. Paraschiva de Şipot, a l'eglise Saint Georges ( Mirău�),
a l'eglise arrnenienne Saint Auxentie (Zamca), a l'eglise aux absides carrees de Saint Demetrte, toutes de
Suceava, aux monasteres Voroneţ, Probota I et II, Moldoviţa, etabilssement de Petru Rareş. On a uti lise
aussi des plaques de carrelage a l ' interieur du Chateau fort de Suceava, dans Ies cours princieres de
Suceava et laşi, dans Ies maisons princieres de I' enceinte des monasteres B istriţa et Putna, a la "maison
princiere" et a la maison de la zone "B" de Câmpul Şanţurilor, dans la maison d'un citadin de la rue Petru
Rareş de Suceava. a la residence du boyard Luca Arbure.
Au chateau-fort de Suceava on a decouvert des plaques de carrelage decorees dans Ies techniques
sgraffito et champleve. avec des themes geometriques, v egetaux, zoomorphes, anthropomorphes. Dans
le perimetre de l ' eglise Saint Demetre et dans toute la viile de Suceava on trouve des plaques de
carrelage decorees avec des themes vegetaux ou zoomorphes en haut rel ief.
Les plaques de carrelage ceramiques emaillees ou non-email lees colorees en vert, jaune, brun,
simples ou decorees contribuaient au parachevement chromatique de l 'espace habitable, s'encadrant dans la
mode gothique, mode agreee aussi dans l 'espace roumain de Moldavie, tant dans Ies milieux qui avaient
liaisons avec le regne. mais aussi dans l'enceinte de certaines residences des boyards ou maisons de citadins.
EPLICATION DES FIGURES
Fig. I . Fragments des plaques de carrelage decouvertes au chateau-fort de Suceava.

F ig. 2. Fragments des plaques de carrelage decouvertes au chateau-fort de Suceava, 2, d'apres
I . Nestor et alli; 4-5 , d'apres R. Gassauer.
F ig. 3. Fragments de plaques de carrelage decouvertes a Şipot ( I ) et au chateau-fort de
Suceava, 3, 5, d'apres R. Gassauer
F ig. 4. Fragment des plaques de carrelage decouvertes au chateau-fort de Suceava, 2, 3 ,
d'apres R . Gassauer.
Fig. 5. Fragments de plaques de carrelage decouvertes au chateau-fort de Suceava.
F ig. 6. Fragments des plaques de carrelage decouvertes au chateau-fort de Suceava ( 1 -3 , 5, 6),
I , 2 d apres R. Gassauer et au Cour princiere de Suceava ( 4 ).
·
Fig. 7 . Fragments des plaques de carrelage decouvertes au chateau-fort de Suceava, 1 , d'apres

K. A. Romstorfer, 2, la reconstituion du motif decoratif d'une plaque de carrelage.
F ig. 8. Fragments des plaques de carrelage decouvertes au chateau-fort de Suceava, 1 , d' apres
K. A. Romstorfer, 2, d' apres B. Mitrea et alii.
Fig. 9. Fragments des plaques de carrelage decorees en relief, decouvertes a Suceava ( 1 , 2 ) et a
l 'egl ise de St. Demetre ( 3 , 4).
CAHLE DIN TIMPUL LUI ŞTEFAN CEL MARE
DESCOPERITE LA CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI
Cetatea de scaun de la Suceava a fost construită la sfârşitul secolului XIV, în

timpul voievodului Petru I, ca fortăreaţă, menită să servească drept adăpost
domnului şi celor apropiaţi lui, dar şi bunurilor acestora, în vremuri de restrişte ' .
Ca spaţiu de locuit era folosită Curtea domnească, un vast ansamblu arhitectonic
situat în inima oraşului medieval, cu numeroase construcţii ce asigurau voievodului
şi familiei sale, dar şi curteni lor şi sluj itorilor condiţii de confort pe care nu le putea
oferi o clădire cu destinaţie militară, precum era Cetatea de scaun 2 •
În a doua jumătate a secolului al XV-iea, voievodul Ştefan cel Mare, în

efortul său de a spori capacitatea de apărare a Moldovei, va acorda o atenţie deosebită
Cetăţii de scaun, care a cunoscut modificări esenţiale, atât în ceea ce priveşte
aspectul exterior, prin construirea unui zid de incintă întărit cu turnuri iniţial � ătrate
şi apoi semicirculare, cât şi în ceea ce priveşte amenajarea spaţii lor interioare .
Din prima fază de existenţă a fortului muşatin, ceramica monumentală
descoperită pe parcursul unui secol de cercetări arheologice nu este numeroasă şi
este puţin diversificată, fiind reprezentată de cărămizi de fatadă, acoperite cu smalţ
4
de bună calitate, de culoare albastru de peruzea ( turquoise) , cât şi de fragmente de
cahle-oală, cu deschidere pătrată, simplă şi cu picior de montare tronconic 5 şi de
cahle-castron, scunde, cu deschidere rectangulară şi decorate la interior cu cercuri
concentrice crestate6 , asemănătoare cu cele găsite atât în casa de lemn de la Curtea
domnească din Suceava, construită în timpul lui Petru 1 7 , cât şi în locuinţele unor
orăşeni de la Baia şi datate la sfârşitul secolului XIV şi la începutul celui următor8 .
1 M . D. Matei. Când şi cine a constmit Cetatea de Scaun a Sucevei, în voi. Contrihuţii arheologiff
la istoria oraşului Suceava, Bucureşti. 1 963, p. 89- 1 30; M . D. M atei. Al. Andronic, Cetatea de Scaun
a Sucevei. Bucureşti, 1 96 7. p. 1 3-23 ; M . D. Matei, E. I . Emandi. Cetratea de Scaun şi Curtea
domnească din Suceava, Bucureşti , 1 988, p. 86-90.
c lhidem. p. 1 30- 1 6 5.
1 M . O. Matei. op. cit., p. 9 1 -95; M . D. Matei. Al. Andronic, op. cit .. p. 23
4 Corina Nicolescu.
Începuturile ceramicii monumentale În Moldol'll, în voi . Omagiu lui
George Opresrn rn prilejul Împlinirii a 80 de ani. Bucureşti, f.a., p. 385.
5 K . A. Romstorfer. Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetăn flicute intre 1 8 95
şi 1 904. Bucureşti. 1 9 1 3 . 1 9 1 3 , p. 77, fig. 73/a

6 lhidem. pi. V I I .
L . Chiţescu, Cercetări arheologice la Curtea Domnem·că din Sucea\'(/, în CAMN I . I . 1 9 7 5 .

,
p. 247. fig. 515.
H Eugenia Neamţu. V. Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia in secolele .\"l i " .\TI/.
voi. I . laşi. 1 980. p. 1 3 2- 1 3 3 , fig. I 05/6.
Aceste modeste fragmente ceramice se constituie în tot atâtea mărturii legate de

aspectul exterior al severelor paramente din piatră brută ale fortului muşatin, însufleţite
de podoaba policromă a cărămizilor smălţuite în albastru de peruzea, dar şi de existenţa
unor sobe din cahle simple, nesmălţuite, nedecorate ori decorate cu motive geometrice,
amenajate în încăperile Cetăţii de scaun în prima sa etapă de funcţionare.
Situaţia se schimbă odată cu domnia lui Ştefan cel Mare, când, în urma lucrărilor
care au remodelat Cetatea de la Suceava, au fost uti lizate diverse categorii ale ceramicii
monumentale, atât în ornamentarea sobrelor faţade de piatră, cât şi pentru împlinirea
cromatică a interioarelor, prin realizarea pardoselilor policrome sau a sobelor: discuri şi
butoni smălţuiţi 9 , plăci pavimentare simple şi decorate în tehnicile sgrafjito şi
champleve 1 0 , cahle 1 1 , care au fost descoperite într-o cantitate impresionantă.
Prezentarea succintă a tipurilor de cahle şi a motivelor decorative întâln ite pe
această categorie de piese ceramice descoperite la Cetatea de Scaun, pe parcursul
unui secol de cercetări arheologice, începute în anul 1 895 şi continuate, cu
întreruperi, până în prezent, şi datând din a doua j umătate a secolului XV şi din
primele decenii ale celui următor, din timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi a
primilor săi urmaşi direcţi, cât şi formularea unor ipoteze privind sobele care au
funcţionat aici constituie subiectul lucrării de faţă.
Am adoptat termenul generic de cahle pentru toate piesele componente ale unei
sobe, deşi unele dintre ele, care au avut mai ales un rol constructiv sau decorativ,
sunt diferite de ceea ce în mod curent se înţelege prin acest termen. Considerăm că
toate piesele care au fost concepute pentru a compune corpul sobei - indiferent de
locul pe care îl ocupau - contribuiau într-o măsură mai mare sau mai mică la
înmagazinarea şi transmiterea căldurii 1 2 •
Din punctul de vedere al formei, cahlele şi fragmentele de cahle descoperite la
Cetatea de scaun se pot grupa în mai multe tipuri constructive 1 3 , definite în funcţie
de locul pe care îl ocupau în structura sobei : soclu, cameră de ardere, cameră de
încălzire, coronament. Pentru realizarea soclului erau folosite cahle masive, cu
suprafaţa decorată cu toruri şi cavete, pe care le-am încadrat, conform clasificării
9 K . A . Romstorfer. op. cit. , p. 80-8 1 , fig. 78/a; Paraschiva-Victoria Batariuc, Decont!
ceramic al monumente/or din Moldova medievală (secolele XIV-XVII). în SCIA, AP, 42, 1 995, p. 9- 1 0,
fig. 1 /5, 6; 2/ 1 3 ; 3/1 .
10 Eadem, Plăci pavimentare ceramice descoperite la Suceava. în ArhMed, III, 2000, p. 204-205,
fig. 1 -8 .
1 1 K . A . Romstorfer, op. cit. , p. 77-78; fig. 73-77; 8 1 ; pi. V-V i l ; B . M itrea et alii, Şantierul
arheolo!fic Suceava-Cetatea Neamţului. în SCIV, 5, 1 954, p. 276, 278, fig. 1 2 .

1 - R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casă
a domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare. Bucureşti, 1 979, p. 42;
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova medievală. Secolele XIV-XVII. Suceava, 1 999, p. 8 1
(în continuare se va cita Cahle din Moldova).
1 3 Fragmentele de cahle descoperite la Cetatea de Scaun a Sucevei sunt în general de dimensiuni
mici, care, în cele mai multe cazuri, nu permit încadrarea într-unul dintre tipurile constructive stabi lite
de noi. Frecvent, determinarea tipologică a fost făcută cu aproximaţie, bazându-ne pe analogi ile oferite
de cahle cu motive decorative simi lare.
Cahle din timpul lui Ştefan cel Mare descoperite la Cetatea de Scaun a Sucevei 447
propuse de noi, în tipul XII, cu subtipurile A: piese de câmp 1 4 , şi B: piese de colţ 1 5 •

Camera de ardere era compusă din cahle pătrate, cu faţa plină, decor în relief şi picior
de montare tronconic, tipul VIII B a 1 6 , compartimentul imediat următor, camera de
încălzire, cu rol major în înmagazinarea şi iradierea căldurii, fiind formată din
cahle dreptunghiulare, decor în rel ief sau traforat, picior de montare semicilindric,
subtipurile IX B 1 7 şi IX C 1 8 • Fără a participa direct la încălzire şi jucând mai cu seamă
un rol decorativ, coronamentul era realizat din piese speciale, precum sunt cahlele
tratate sub forma unor ziduri de cetate, cu creneluri şi merloane, subtipul XV B 1 9 ;
turn, subtipul XVI C, cu variantele XVI C a20 şi XVI C b 2 1 ; filialele antropomorfe
şi fitomorfe, subtipuri le XVII A 22 şi XVII C 23 . Pentru asamblarea cahlelor în
corpul sobei erau folosite piese speciale, cahlele de colţ, real izate din îmbinarea în
unghi de 90° a două cahle, pătrate, tipuri le X A a şi X A b 24 , sau dreptunghiulare,
tipurile X B a şi X B b2 5 , dar şi cahle-ancadrament, de tipul XIII 8 2 6 .
Variate sunt şi modalităţile de obţinere a cahlelor descoperite la Cetatea de
Scaun, cu decorul plat, în relief mai mult sau mai puţin înalt, ori traforat: modelarea
la roată şi în tipar, tehnicile sgrafjito şi champleve, operaţii speciale care au avut
drept scop sublinierea unor detalii, corectarea unor defecţiuni sau finisarea cu
aj utorul inciziei şi exciziei 27 . Dat fiind caracterul aulic, de reprezentare al Cetăţii de
scaun, cele mai frecvente se dovedesc a fi cahlele smălţuite - mai scumpe decât
cele nesmălţuite 28 - acoperite cu o întinsă paletă a nuanţelor de verde, galben, brun,
datorată atât dozării coloranţilor, cât mai cu seamă arderi i 2 9 . Se întâlnesc însă şi
cahle acoperite doar cu angobă albă sau nesmălţuite, aceste două categorii fi ind
mult mai reduse numeric în comparaţie cu cele smălţuite.
Repertoriul ornamental al cahlelor descoperite în cuprinsul Cetăţii de scaun
datând din a doua jumătate a secolului XV şi din primele deceni i ale celui următor,
perioadă care coincide cu domniile lui Ştefan cel Mare şi ale urmaşilor săi, un adevărat
„secol de aur" al artei lutului în Moldova, este variat şi complex, mari le teme
decorative fi ind subsumate mentalităţii medievale: motive geometrice, vegetale,
14 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 92, fig. I /47.

1' lhidcm. fig. I /48.
1 � lhidcm. p. 87-88, fig. 1 /24.
,- .
lh1dc111. p. 89, fig. I /29, 30.
'' lhidcm. fig. 1 /3 1 -3 3 .
" lhidcm. p . 94, fig. I /59.
'"
- lhidcm. fig. I /64.
-' .
'
lh1dcm. p. 95.
2 2 lhidcm. fig. I /65 .
2 .1 /hidcm. fig. l /67.
24 lhidem. p.9 1 , fig. 1 /36, 37.
2 ' lhidcm. fig. l /39-40
2 6 lhidcm. p. 93. fig. l /5 2 .
2 ' lhidcm. p. 68-90.
2 � li. Fabini. Sihiul Rotic. Bucureşti, fa .. p. 40. nota 1 96 .
24 Paraschiva- Victoria Batariuc, op. cit . . p. 78-79.
heraldice, zoomorfe, fabule şi povestiri cu animale, scene inspirate de eposul

cavaleresc şi viaţa de curte, subiecte religioase.
Motivele decorative geometrice sunt puţin numeroase, în comparaţie cu
reprezentările figurate. Cele mai frecvent întâlnite sunt ,,roţile solare", rozete cu braţele
curbate tip „vârtej" sau „morişcă'', mărginite de un chenar din „dinţi de ferăstrău'',
amintind crestăturile în lemn 3 0 . O rozetă realizată din arce de cerc care se întretaie,
încadrată de un chenar în meandru grec, a fost reprezentată pe un fragment de cahlă cu
decorul realizat în tehnicile sgraffito şi champleve, fragment care face parte din colecţia
Romstorfer, constituită din piese descoperite cu ocazia lucrărilor de degajare a zidurilor
Cetăţii de scaun întreprinse în perioada 1 895-1 904 3 1 • Se cunosc şi fragmente pe care au
fost desenate rozete încadrate de cercuri compuse din alveole, în combinaţie cu linii
curbe terminate cu trefle3 2 . Alte motive decorative de inspiraţie geometrică se l imitează
la combinaţii liniare: baghete în relief care se întretaie form�nd romburi 33 ori şiruri de
triunghiuri în relief, ce sugerează nişte solzi de şindrilă3 4 • In cazul cahlelor cu decor
traforat, dimensiunile reduse ale rragmentelor descoperite nu ne permit să spunem decât
că s-a dorit obţinerea unor trasee gotice 3 5 , asemănătoare cu cele întâlnite pe cahlele
folosite la realizarea sobei din „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava3 6 .
Motivele ornamentale vegetale se întâlnesc mai cu seamă pe cahlele cu decorul
realizat în tehnicile sgrafjito şi champleve şi se limitează, în cazul fragmentelor
descoperite în perimetrul Cetăţii de scaun, la vrejuri de care sunt prinse semipalmete şi
palmete cu lobii rotunjiţi 3 7 .
Subiectele decorative de inspiraţie heraldică constituie un cap itol important al
ornamenticii întâlnite pe cahlele descoperite de-a lungul timpului în cuprinsul
Cetăţii de scaun. Au fost figurate atât stema de stat, cât şi cea dinastică a Moldovei,
dar şi acvila poloneză, precum şi alte armoarii, ai căror posesori au rămas până în
prezent necunoscuţi .
Cele mai numeroase cahle şi rragmente de cahle decorate cu însemne heraldice
sunt cele pe care a fost figurată stema dinastică a Moldovei 3 8 , armele personale ale
voievodului Ştefan cel Mare, unde capul de bour are rolul de cimier al coifului.
Stema dinastică a cunoscut mai multe variante de tratare, de la primele reprezentări
datate în anii 1 4 76- 1 4 77 şi până la ceea ce inspirat a fost definit drept „sinteza
heraldică" de la sfârşitul domniei il ustrului său posesor 39 .
3° K. A . Romstorfer, op. cit. , p. 79, fig. 76/x

31 Ibidem. pi. V I I .
3 2 Ibidem.
33 Ibidem,
3� K. A. Romstorfer, op. cit. , pi. V I I ; Parasch iva-Victoria Batariuc, op. cit. , fig. 1 7/4
35 CA. Romstorfer, op. cit. , pi. V I I .

3 6 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , 84-87, fig. 70-7 1 .
3 7 K. A. Romstorfer, op. cit. , pi. V I I ; R. Gassauer, Teracote sucevene, în B C M I , X X V I I I , 1 93 5 ,

p. 1 60, fi g . 7 .
Js Pentru distincţia dintre cele două tipuri d e steme, cf. I . N. Mănescu, Stema Moldovei, î n M I , V,
1 972, p. 3 7--42; D. Cemovodeanu, Ştiinţa şi arta heraldică în România, Bucureşti, 1 977, p. 82- 1 2 5 .
39 I . N . Mănescu, op. cit. ; Lia Bătrîna, A . Bătrîna, Unele consideraţii c u privire la stema
dinastică a Moldovei în vremea lui Ştefan cel Mare, în A I I A laşi, X XI V/ I , 1 987, p. 99- 1 1 1 , fig. 1 -3 .
În colecţia Romstorfer se păstrează numeroase fragmente de cahle cu reprezentarea

stemei dinastice a Moldovei din perioada 1 480- 1 490: scut înclinat, în bară,
despicat, mobilat în cartierul dextru de roză cu şase petale ce asupreşte o cruce
dublă cu capetele lăţite (croix double pattee), aşezate în pal ; în cartierul senestro
floare dublă de crin asupreşte o rozetă cu şase petale, aşezată în pal. Scutul este
timbrat de un coif din profil spre stânga40 , coif ce are ca cimier cap de bour văzut
din faţă, cu gât masiv spre dreapta, între coame stea cu şase raze, în dreapta luna
figurată, iar în stânga soarele reprezentat cu o stea cu şase raze. De sub gâtul
bourului pleacă lambrechini de aspect vegetal. Capul de bour este încadrat de doi
îngeri pseudotenanţi 4 1 , inegali ca mărime, văzuţi frontal, cu faţa rotundă, cu pomeţi
proeminenţi, părul scurt şi buclat, îmbrăcaţi în dalmatice ample, cu falduri dese şi
agitate, sugerând mişcarea, cu poziţia corpului marcată de o uşoară genuflexiune42
(fig. 1 /5 ) Se cunosc şi variante ale acestei teme decorative, determinate de modul de
.
tratare a unor detalii ale stemei dinastice. Astfel, pe unele fragmente, îngerul
pseudotenant stâng, mai mare şi cu dalmatica cu falduri mai pronunţate decât în
cazul pseudotenantului drept, a fost redat purtând pe cap o semilună43 (?). In alt
caz, luna figurată antropomorf a fost reprezentată cu un gât masiv, contumat44 . Pe
un fragment de cahlă, pseudotenantul a fost figurat cu faţa ovală şi părul lung şi
drept, iar dalmatica este simplă, fără falduri 45 .
La Cetatea de scaun au fost descoperite singurele trei fragmente de cahle
decorate cu o reprezentare a stemei dinastice a Moldovei, datată în anul 1 493 : un
scut asimetric cu partea inferioară în acoladă, fără partiţiuni , conţine mobi lele
plasate liber în câmp; în partea dextră se află o cruce dublă cu capete treflate care
asupreşte trei roze dispuse în bandă, în partea senestră se afl ă şapte fascii care
asupresc o floare dublă de crin, în bară, în dreapta scutului, un lambrechin cu
aspect vegetal 46 (fig. 1 /4 ).
În colecţia Romstorfer se mai păstrează câteva fragmente de cahle pe care a
fost figurat capul de bour, dar dimensiunile reduse ale acestora nu ne permit să
spunem prea multe despre ele. Faptul că în unul dintre cazuri capul de bour a fost
redat cu gât conturnat spre stânga·17 (fig. I /1 ), iar în altul acesta nu mobi lează un
scut4x (fig. 1 /2 ) ne permite să avansăm ipoteza că şi pe aceste fragmente de cahle
s-a dorit reprezentarea stemei dinastice .
40 Stânga în sens heraldic. care se referă la scut. şi nu la privitor.

41 Tenanţii sus\in de obicei scutul. şi nu ci mierul unei steme. Pentru folosirea unui limbaj
heraldic adecvat. cf. M . Sturdza-Săuceşti. Heraldicu. Bucureşti . 1 974, passim.
4 ' K. A. Romstorfer. op.cit„ p. 79. fig. 75/t; pi. VI; Paraschiva-Victoria Batariuc, Elemente heraldice
pe cahle descoperite in Moldom (Secolele XV-XVII). în ArhGen. 1 1 ( V I I ), 1 995, 1 -2. p. 3 1 7 ( se va

cita în continuare Elemente heraldice ).
4 3 lhidem. p.3 1 7, fig. 21 1 .
44 /hidem. p. 3 1 8. fig. 41 1 .
4 � lhidem. fig. 312 .
4� K. A. Romstorfer. op. cit . . pi. V I ; P.V. Batariuc. op. cit. . p. 32 1 . tig. 1 3 16
4 0 lhidem. p. 32 1 , fig. 1 31 1 .
4 � K . A . Romstorfer. op. cit. . pi. V I ; Paraschiva-V ictoria Batariuc. op cil . p. 32 1 . fi g . 1 3'4
Stema de stat cunoaşte doar o singură variantă de tratare pe cahle, care se

încadrează în subtipul IX B a, conform clasificării propuse de noi49 . Cahla, cu suprafaţa
în două planuri, prezintă câmpul încadrat de un chenar articulat, dispus oblic,
decorat cu o baghetă pe care se înfăşoară un vrej cu frunze lanceolate. Câmpul
cahlei a fost divizat în două registre inegale ca mărime. În registrul inferior, scut
dreptunghiular, cu laturile uşor arcuite spre interior, mobilat de cap de bour
decolat, văzut din faţă, cu semiluna culcată şi stea cu şase raze între coarne. În
registrul superior, un înger cu aripile deschise susţine pe piept scutul 5 0 (fig. 1 /6).
Acvila poloneză a fost reprezentată pe câteva fragmente de cahle provenind fie
din colecţia Romstorfer, fie descoperite în urma cercetărilor arheologice întreprinse
în deceniul şapte al secolului XX 5 1 (fig. l /3). Dintre reprezentările armoriate ale
căror posesori ne sunt necunoscuţi, menţionăm un scut mobilat cu un leu rampant
ce ţine în labe o secure 52 şi un alt scut cu suprafaţa acoperită cu solzi, peste care se
află doi peşti încrucişaţi 5 3 .
Între cahlele şi fragmentele de cahle descoperite la Cetatea de scaun, cele cu
motive zoomorfe se dovedesc a fi numeroase. Animalele reprezentate pe cahlele
sucevene se pot grupa în două mari categorii : reale şi fantastice, dar graniţele dintre
aceste lumi nu au fost prec is delimitate, detalii reale şi fantastice împletindu-se în
figurarea celor mai multe dintre motivele zoomorfe.
Dintre animalele reale care au fost figurate pe fragmente de cahle descoperite la
Cetatea de scaun, menţionăm reprezentarea emblematică a unui leu rampant, având
corpul suplu, coama bogată, coada cu aspect vegetal şi gheare d isproporţionat de
mari 5 4 (fig. 2/5 ). Pe alte fragmente întâlnim o găină cu penele înfoiate55 (fig. 2/ 1 ), un
peşte 56 , un câine alergând cu botul căscat şi limba scoasă 5 7 (fig. 2/2), dar dimensiunile
reduse ale acestor fragmente nu ne permit descifrarea întregului motiv decorativ.
Pe alte fragmente de cahle au fost înfăţişate animale fantastice, fiinţe hibride,
jumătate om, jumătate animal, precum Manticora, monstrul din scrierile lui Ctesias,
reprezentant cu un trup de felină înaripată şi chip uman purtând o coroană cu trei
fleuroni 5 8 , sau Melusina, un personaj feminin terminat cu două cozi de peşte 59 (fig.
216). Au mai fost figurate pe fragmente de cahle, păstrate în colecţia Romstorfer, o
pasăre masi vă, cu gâtul lung terminat cu un cap împodobit cu un moţ de pene şi
ciocul căscat, lăsând să i se vadă limba încovoiată (pasărea Phoenix?) 6° (fig. 2/4 ),
�9 Eadem, Cahle din Moldorn. p.89, fig. 1 /29-30.

jO K . A. Romsorfer, op. cit. . pi. VI; R. Gassauer, op. cit. . p. 1 62; Paraschiva-Victoria Batariuc,
Elemente heraldice. p. 323, fig. 9/ 1
5 1 K . A . Romstorfer. op. cit . . pi. V ; P.V. Batariuc, op. cit. . fig. 1 3/3 .
52 K. A . Romstorfer, op. cit. , pi. V; P.V. Batariuc, op. cit, p. 326, fig. 1 1 /2.
5 3 Ibidem, p. 3 2 5 , fig. 1 1 I I .
5� K . A . Romstorfer, op. cit. p. 79, fig. 76/u; pi. V.

5 5 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldo va. p. I 06, fig. 3 5/5
56 Ibidem. fig. 35/2 .
5 7 Ibidem. fig. 53/3.
5 8 Ibidem. fig. 33/ I .

5 9 Ibidem, p. 1 07, fig. 32/ 1 .
60
Ibidem. fig. 3 7/2
Cahle din timpul lui Ştefan cel Mare descoperite la Cetatea de Scaun a Sucevei 45 1
sau un dragon cu o coamă bogată şi botul căscat, prevăzut cu doi colţi încovoiaţi, în
luptă cu un ogar (?), care tocmai l-a prins de o labă6 1 (fig. 2/3 ).
Cahlele decorate cu motive inspirate de opere literare, fabule şi poveşti cu
animale, fără a fi prea numeroase, formează o grupă distinctă în marea familie a
cahlelor figurate, ce se cuvine a fi menţionată.
Inspirată de o fabulă este reprezentarea de pe câteva fragmente de cahle pe
care a fost figurată o vulpe-călugăr îmbrăcată într-o rasă cu glugă, care, sprij inindu-se
într-un toiag şi ţinând rozariul, predică unor evlavioase gâşte strânse într-un ţarc6 2 .
Imagini le de pe alte fragmente de cahle descoperite la Cetatea de Scaun au
fost inspirate de poveşti cu animale. Pe un fragment de mici dimensiuni a fost redat
un cap de leu cu trăsături omeneşti, încadrat de o barbă cârlionţată ce se împleteşte
cu coama bogată6 3 ( fig. 3 / 1 ), posibil transpunerea pe o cahlă a poveştii Frumoasa şi
Bestia, despre prinţul vrăj it, transformat în animal şi mântuit de dragostea tinerei fete
cu care se căsătoreşte şi lângă care, după numeroase peripeţii, îşi găseşte fericirea64 •
Pe câteva fragmente a fost ilustrată o altă poveste, de asemenea cu un leu bărbos
care păzeşte un copac ce rodeşte fructe rotunde din care se nasc oameni 65 (fig. 3/4 ),
o îmbinare a basmului Frumoasa şi Bestia cu altul, despre planta miraculoasă ce rodeşte
fiinţe vii din îndepărtata insulă Wac- Wqc, insulă pomenită în scrieri savante, dar şi
în basmele din O mie şi una de nopţi66 . O altă poveste cu animale a fost figurată pe
câteva fragmente de cahle de la Cetatea de scaun: în câmp a fost reprezentat un
cerb masiv, având la gât o zgardă de care este prins un văl (fig. 3/3 ), amănunt care ne-a
făcut să avansăm ipoteza că ne găsim în faţa basmului despre ce i doi copii orfani,
dintre care băiatul a fost transformat în animal şi a fost salvat de devotamentul
surorii sale, devenită între timp soţia unui rege 67 . O scenă pe care o considerăm ca
fi ind o reprezentare a unei poveşti cu animale, reale şi fantastice, a fost figurată pe
un fragment de cah lă pe care au fost redaţi un peşte, un personaj cu trup de pasăre
şi chip de om (Sirenă?) şi un bărbat care înoată ţinând în mâini o spadă68 (fig. 3/2).
O grupă aparte în marea familie a cahlelor figurate o constituie cea legată de
ilustrarea unor momente inspirate de viaţa de curte, cu fastul şi strălucirea ei:
cavaleri în întreceri războinice , tineri eleganţi, scene de dans.
Judecând după marele număr de fragmente de cahle descoperite la Cetatea de
Scaun, una dintre cele mai îndrăgite teme întâlnite se dovedeşte a fi reprezentarea
încadrează într-o categorie aparte, subtipul I X 8, conform clasificări i propuse de

cavalerului în plin efort, în turnir. Cahlele moldovene cu această reprezentare se
01 lhidem. fig. 3613.

"� Paraschiva-V ictoria Batariuc. Motii·e decorati1·e de inspiraţie literară pe cahle din secolele
XV- XV/ descoperite in Moldol'a. in AT. 1 995 , p. 1 1 1 - 1 1 2 . fig. I / I .
1
0 lhidem. p. 1 1 5 . fig. 31 1 .
M /hidem.
" ' /hidem. p. 1 1 5- 1 1 6. fig. 3/2
"� lhidem.
"' /hidem. p. 1 1 2- 1 1 3 . fig.2
M lhidem. p. I 1 6, fig. 4/4.
noi 6 9 , definit de suprafaţa în două planuri şi de prezenţa unui chenar articulat,

dispus oblic în raport cu câmpul cahlei. Chenarul a fost tratat sub forma unei nişe
terminate cu o fleşă împodobită cu fleuroane, nişă care adăposteşte statuia unui personaj
fie masculin, fie feminin, nud sau îmbrăcat în veşminte de modă burgundă70 •
Înfruntarea dintre cavaleri are loc în faţa unei construcţii (c atedrală?) cu o faţadă cu
două ferestre înalte, cu ancadramente ajurate şi portal în arc în acoladă împodobit
cu fleuroane cruciforme şi terminat cu un pinaclu masiv 7 1 • Cavalerul a fost figurat
călare, îmbrăcat în armură „gotică" şi având un coif Bacinet cu panaş, ţinând într-o mână
o lance cu vârful tocit, „curtenitoare", iar în cealaltă, scutul (fig. 41 1 ,4,6). Modul de
reprezentare a scenei cunoaşte variante în tratare. Cele mai numeroase diferenţe se
observă în felul de redare a armuri i : în unele cazuri cavalerul poartă un coif Bacinet
perie 73 (fig. 4/4 ) , în timp ce altul sugerează o creastă 74 (fig. 41 1 ). Scutul a fost desenat
simplu, fără nicio podoabă 72 , sau arborează un panaş masiv, dreptunghiular, ca o
fie plin 7 5 , fie mobilat cu un leu rampant 76• Calul a fost reprezentat cu o mare grij ă
pentru detalii, în mişcare, păşind fie lent77 , fi e în galop78 (fig. 4/5), cu un harnaşament
bogat, compus din frâu, pieptar, şa înaltă, completată de o crupieră simplă7 9 sau decorată
.
. - cavaI eru I redat 'm mişcare . 7
8 1 on dreapta8 -,
cu trefl e8 ° . C ahi e I e prezmtă spre stanga
' pentru
ca, montate în corpul sobei, faţă în faţă, să sublinieze tocmai ideea de luptă, de înfruntare.
În unele cazuri, în locul cavalerului înarmat cu o lance în cumpănire, în
turnir, a fost reprezentat un personaj purtând o cască Ce/ata a vue coupee, decorată
cu un panaş în forma unui semn de întrebare şi ţinând în mâna dreaptă un buzdugan
faţetat, într-o atitudine de aşteptare 83 (fig. 4/6). Pe un fragment de cahlă din colecţia
Romstorfer a fost figurat un cavaler călare, îmbrăcat cu o platoşă canelată şi purtând un
coif oval, fără nazal 84 , asemănător acelor coifuri cu care au fost reprezentaţi oşten i i
î n fresca d e l a mănăstirea Moldoviţa8 5 (fig. 4/2).
6
9
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova. p. 89, fig. 1 129, 30.
7°K . A . Romstorfer, op. cit. pi. V I ; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu reprezentări de
camleri descoperiîe în Moldol'O. Secolele XV-XVI. în ArhMold. X X I I , 1 999, fig. 2 (se va cita în
continuare Cahle cu reprezentări).
-, .
Ibidem, fig. 3/3,4; 4/2.
72 Ibidem, fig. I /2
7 3 K. A. Romstorfer, op. cit„ p i . V I ; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova. fig. 5015;
Eadem, Cahle cu reprezentări. fig. 61 1 .

74 Ibidem. fig. 612.
7 5 Ibidem. fig. 612.
7 6 Ibidem, fig. 614
77 K . A . Romstorfer, op. cit„ p i . V I ; Paraschiva-V ictoria Batariuc, op.cit„ fig. 1 /2.
7 8 R. Gassauer, op. cit, p. 1 6 1 , fig. 1 8 ; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit, fig. 7 /2, 3 ; 8/4.
-y .
Ibidem. fig. 8/3, 4.
x o Ibidem, fig. I 0/6, 7 .
XI .
Ibidem. fig. 1 /2, 712-4; 8/2-3 ; 91 1 ; I O/ I .
xJ Ibidem. fig. 5/4; 612 ; 7/ 1 ; 8/ 1 .
83 K. A . Romstorfer, op. cit„ p i . V I ; P. V. Batariuc, Cahle din Moldova. p. 1 1 9, fig. 50/3.
84 Ibidem. p. 1 20, fig. 5 1 / 1 .
8 5 Istoria artelor plastice în România, voi . I , Bucureşti, 1 968, fig. 3 1 1 .
Legată de viaţa cavalerilor este şi tema ilustrată pe fragmente de cahle cu un

decor arhitectural gotic, format din arce în acoladă ce se întretaie şi compun
ferestre ajurate, susţinute de coloane în torsadă. Au fost figurate personaje
masculine purtând câte o pălărie de fier cu borurile răsfrânte şi ţinând în mâini un
buzdugan şi o flamură 8 6 . Scena a cărei semnificaţie ne scapă a fost considerată ca
fiind o învestitură 8 7 •
Momente din viaţa de curte se întâlnesc şi pe alte fragmente de cahle descoperite
la Cetatea de scaun, de dimensiuni reduse, care nu permit recon stituirea scenei
respective şi, în consecinţă, nu se poate spune mai mult despre ele. Ne referim în
mod special la un fragment de cahlă din colecţia Romstorfer unde, în colţul
superior, a fost desenat un ulcior cu gâtul lung şi corp globul ar, iar alături, un tânăr
cu părul bogat, lung până la umeri, îmbrăcat într-o armură „gotică", cu pieptar
carenat şi canelat88 (fig. 4/3 ).
Inspirate de viaţa de curte sunt şi fragmentele de cahle pe care au fost
înfăţişate scene de dans. În colecţia Romstorfer se păstrează câteva fragmente de
cahle pe care au fost reprezentaţi tineri dansând. În pofida di mensiunilor reduse ale
acestor fragmente, se poate face precizarea că ne găsim în faţa unor variante în
tratarea temei ornamentale, variante definite de o serie de detalii, precum înfăţişarea şi
mişcarea personajelor sau modul în care a fost desenat instrumentul muzical care-i
acompaniază pe dansatori : cimpoiul. Astfel, pe fragmente descoperite la Cetatea de
scaun au fost figuraţi doi tineri, un bărbat şi o fată, ţinându-se de mână şi executând
un dans lent, înconjuraţi de elemente vegetale 8 9 , acompaniaţi fiind de un cântăreţ
dintr-un cimpoi umflat, plasat în partea dreaptă a cahlei 90 . În cazul altei variante,
cântăreţul foloseşte un cimpoi cu burduful mai mic, de formă ovală91 .
Pe alte fragmente de cahle a fost înfăţişată o scenă care multă vreme a fost
considerată o reprezentare a unei perechi de îndrăgostiţi (das Liebespaar/ Y , sau a
„arborelui vieţii'm. Au fost figuraţi doi tineri, un bărbat şi o fată ţinându-se de
mână, între ei, o floare de crin sti lizată; atitudinea personaj ului masculin, cu mâna
dreaptă în şold şi cu genunchiul stâng flexat, sugerează că ne găsim tocmai în
momentul de început al unui dans94 (fig. 3/5 ).
"0 R. Gassauer. op. cit. . p. 1 6 1 . fig. 1 7 .

H' Rica Popescu. Câtem elemente def(1ctură gotică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui.
în RM-M IA. 1 . 1 98 1 , p. 52. fig. 7: Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 1 2 1 . fig. 4914.
"" K. A. Romstorfer. op. cit. pi. V: Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cit„ p. 1 2 1 . fig. 5 1 12 .
x<1
K. A. Romstorfer. op.cit„ pi. V: Paraschiva-Victoria Batariuc. FI. Hău, momente din 1·ia(a de
rnrte ilustrate pe cahle descoperite in Moldm·a - Scenele de dans. în AT. V I . 1 996. p. 76, fig. I / I .
''0 R. Gassauer. op. cit. p. 1 62. fig. 3 1 .
9 1 Paraschiva-Victoria Batariuc. Catalogul colecţiei Romstorfer - ceramica monumentalei. in ms.
9 � Al. Andron ic. Proh/eme referitoare la rnltura urhanâ mediemlă din secolele XV XVII din
Moldm·a. în „Carpica". X. 1 978. p. 257-258 şi nota 2 : R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit . .
p. 47--48, fig. 24.
· n R. Popa. O casă domnească din secolul al XV-iea lângă Cetatea Suce1·ei. in SCIV. 20. 1 969.
I , p. 57. fig. 1 7 .
9� Paraschivia-Victoria Batariuc. FI. Hău. op. cit„ p. 77- 78, fig. 312.
O grupă importantă din categoria cahlelor figurate descoperite la Cetatea de

scaun de-a lungul celor o sută de ani de cercetări arheologice o constituie cele cu
subiecte religioase. Sursele de inspiraţie pentru cahlele decorate cu subiecte legate
de istoria sacră sunt diverse: Vechiul Testament, Evangheliile, povestirile
hagiografice.
Inspirate de scrierile Vechiului Testament avem câteva fragmente de cahle, pe
care a fost reprezentat Pomul Cunoaşterii, pe trunchiul căruia se încolăceşte
şarpele 95 , precum şi chipul încoronat al regelui Israelului, profetul şi poetul David,
creatorul Psalmilor96 .
Mai numeroase sunt fragmentele de cahle decorate cu subiecte preluate din
viaţa Fecioarei Maria şi din ciclul hristologic.
Pe câteva cahle din colecţia Romstorfer a fost înfăţişată scena Bunei Vestiri,
plasată într-un interior sugerat de o coloană şi un lutrin pe care se află o carte
deschisă, într-o tratare ce ne trimite la picturile unor maeştri flamanzi . In stânga,
arhanghelul Gavri il îmbrăcat într-o dalmatică cu falduri agitate, ce sugerează că
mesagerul divin tocmai şi-a oprit zborul, şi ţinând într-o mână floarea de crin şi în
cealaltă o filacteră, a îngenuncheat în faţa Fecioarei Maria, prezentată în picioare,
aureolată, cu mâinile încrucişate pe piept. Din colţul superior stâng, unde a fost
figurat Dumnezeu -Tatăl, coboară pe un fascicul de raze un copi l gol, ţinând în
mâini o cruce, o aluzie la Întrupare97 .
Pe alte fragmente a fost înfăţişată Fecioara Măria tronând, în glorie, cu
Pruncul Iisus. Într-un decor arhitectural gotic, sugerat de un portal în acoladă şi de linii
ce se întretaie, desenând plăci pavimentare rectangulare, într-o încercare de redare
a perspectivei, Sfânta Fecioară, drapată într-o rochie amplă, î ncoronată, aureolată,
ţine pe genunchi copilul Iisus, reprezentat gol, întinzând mâinile spre mărul oferit
de mama Sa 9 8 (fig. 5/5 ).
În colecţia Romstorfer se păstrează un fragment de cahlă având câmpul încadrat
de un chenar articulat, dispus oblic, decorat cu grupuri de romburi care se suprapun, pe
care a fost reprezentată încoronarea Mariei de către I isus Hristos99 (fig. 5/3 ).
Subiecte oferite de ciclul hristologic au servit drept sursă de inspiraţie în
decorarea unor fragmente de cahle descoperite la Cetatea de scaun.
Pe un fragment de cahlă a fost redat un moment din închinarea regi lor magi,
şi anume magul Melchior oferind darul său, cutia cu aur, Pruncului Iisus, însoţit de
95 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova. p. 1 25 - 1 26, fig. 5 7/3 .

96 R. Gassauer, Beitrăge zur Kulturgeschicte der Bukowina. în Siidost Forschungen, I , 1 94 1 1 1 ,
fig. I ( se va cita în continuare Beitrăge) ; Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle decorate cu subiecte
religioase descoperite in Moldova, în AT, IV, 1 994, p. 1 1 6
97 K. A . Romstorfer, op. cit„ pi.V; R. Gassauer, Teracote sucevene. în BCM I . X X V I I I, 1 93 5 ,
p. 1 6 1 , fig. 2 5 , 2 6 ; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 1 1 8, fi g . 2/2.

98 K. A. Romstorfer, op. cit. , pi. V; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 1 1 8- 1 1 9, fig. 3/ I .
99 K. A . Romstorfer, op. cit„ pi.V; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 1 1 9, fig. 21 1 .
un scutier ce struneşte un cal în plin efort 1 00 (fig. 5/1 ) , motiv pentru care scena
respectivă a fost interpretată ca reprezentând un voievod însoţit de sluj itorul său 10 1 •
O altă scenă inspirată de viaţa terestră a lui Iisus a fost figurată pe un
fragment de cahlă de mici dimensiuni, din colecţia Romstorfer. Este vorba de
judecata lui Pilat din Pont, şi anume momentul când I isus a fost adus în faţa
procuratorului Iudeii, reprezentat tronând, drapat într-o haină cu falduri ample 1 02
Cele mai numeroase cahle şi fragmente de cahle decorate cu subi ecte legate
de istoria sacră descoperite la Cetatea de scaun sunt cele pe care au fost înfăţişate
scene inspirate de povestiri hagiografice, vieţi sau minuni săvârşite de sfinţi. Dintre
acestea o grupă distinctă o formează cele cu reprezentarea Sfântului Gheorghe.
Sfântul Gheorghe, patronul cavalerilor războinici de pretutindeni, a fost figurat pe
fragmentele de cahle provenind de la Cetatea de scaun în luptă cu balaurul, în două
ipostaze: călare - cea mai frecventă - şi pedestru; prima ipostază, la rândul ei,
numărând mai multe variante în tratarea subiectului . Schema decorativă în cazul
primului tip iconografic este aproximativ aceeaşi : sfântul, călare, neaureolat,
străpunge, fără un efort vizibil, balaurul plasat în partea inferioară a cahlei,
di sproporţionat de mic în raport cu întreaga compoziţie.
Una dintre variantele miracolului săvârşit de sfânt în lupta cu întruchiparea
forţelor răului îl prezintă pe protagonist cu o faţă ovală, prelungă, părul lung şi
drept, îmbrăcat cu o tunică strânsă în talie de o centură. Calul, frumos desenat, are
o mişcare ţeapănă. Balaurul, plasat în partea inferioară a cahlei, a fost figurat cu un
corp segmentat, sugerând o insectă apocaliptică, străpunsă de lance. În stânga sus,
într-un chenar ce indică o construcţie, privesc două personaje încoronate, regele şi
regina cetăţii Berytului, pustiită de monstru, iar în dreapta, purtând coroană peste
părul lung revărsat pe umeri, îngenuncheată, se află prinţesa salvată de sfânt 1 03 (fig.
5/4 ). O altă variantă prezintă pe Sfântul Gheorghe cu faţa ovală, cu pomeţii şi
bărbia proeminente, părul scurt şi buclat, îmbrăcat cu o armură cu platoşă carenată,
solerets a la Poulaine din metal şi pinteni cu tija lung� . Balaurul a fost înfăţişat sub
forma unei şopârle uriaşe, cu corpul striat de solzi . In stânga sus se află prinţesa
îngenuncheată, cu părul lung răsfirat pe umeri , iar în dreapta, un zid crenelat
sugerează cetatea de unde urmăresc înfruntarea dintre sfânt şi balaur regele şi
regina cetăţi i pusti ite 1 04 (fig. 3/6). În cazul altei reprezentări a minunii săvârşite de
Sfântul Gheorghe, reprezentată pe un fragment de cahlă descoperit la Cetatea de
scaun, calul a fost desenat pă � ind spre dreapta, cu o mişcare ţeapănă, zdrobind sub
copite un balaur mic, filiform 0 5
Mărioara Nicorescu . .Voi descoperiri de ceramicâ ornamentalâ din secolele XV X I "f la

i r ni
K. A. Romstorfer. op.cit. . p i . VL Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cit. . p. I 22. fig. 4/1 .
Suceam. în ArhMold. IV. 1 966, p. 3 2 1 -322. AL. Andronic. op. cit. . p.256.
1 11 1
R. Gassauer. op. cit. . p. 1 6 1 . fig. 22; Idem. Bcitriige. fig. I O. 1 1 ; Paraschiva-Victoria

1 0� Paraschiva-V ictoria Batariuc. op. cit . . p. 1 22 ; Eadem. Cahle din ,\,/o/dorn. p. 1 2 8 .
1 11 1
K. A. Romstorfer. op. cit. . p. 79. fig. 75iq ; p i . V; Paraschiva-Victoria Ratariuc. op cit. .

Batariuc, op. cit. . p. 1 29. fig. 62/2 .
l l J.l
p. 1 29. fig. 62/6.

1 0' lhidem. fig. 6412 .
A doua ipostază a înfruntării dintre Sfântul Gheorghe şi balaur, şi anume

aceea unde protagonistul este pedestru, îl străpunge cu lancea pe monstru, a fost
figurată pe un singur fragment de mici dimensiuni 1 06 •
Un alt miracol înraţişat pe fragmente de cahle care se încadrează în tipul IX B,
cu suprafaţa dispusă în două planuri şi având câmpul încadrat de un chenar articulat
dispus oblic, decorat cu o baghetă pe care se înraşoară un vrej cu frunze lanceolate,
a fost inspirat de legenda Sfântului H ubertus. Episcop de Liege, Hubertus, vânător
pasionat, are în Vinerea Mare viziunea unui cerb purtând crucea între coame. Pe
fragmentele de cahle păstrate în colecţia Romstorfer, în câmp, în partea superioară,
se află copaci având coroane ovale şi conice, care sugerează pădurea unde a avut
loc minunea; în prim plan, un cerb în salt purtând între coame crucea şi o b iserică
în faţa căreia se află un preot: Sfântul Hubertus 1 07 •
În aceeaşi Colecţie, Romstorfer, se păstrează un fragment de cahlă pe care a
fost figurat Sfântul Apostol Petru, cu faţa rotundă, barba scurtă, părul buclat,
îmbrăcat într-o mantie amplă şi ţinând în mâini o cheie uriaşă, atributul său de
purtător al chei lor Raiulu i : Petrus claviger coe!i 108 (fig. 5/2).
Alături de cahlele propriu-zise, care contribuiau în mod nemij l ocit la
înmagazinarea şi iradierea căldurii, la Cetatea de scaun, au fo st descoperite, de-a
lungul timpului, în cursul cercetări lor arheologice, numeroase fragmente de cahle
speciale, care au avut mai ales un rol constructiv şi/sau decorativ. Ne referim la
cahlele soclu, ancadrament sau cele de coronament.
Cahlele-soclu sunt piese masive, cu suprafaţa în mai mult planuri, decorate
cu toruri şi cavete, fiind întru totul identice cu piesele folosite la real izarea sobei
din „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava 1 09 •
Cahlele-ancadrament serveau la real izarea corpului sobei, mascând sistemul
de îmbinare şi mai cu seamă prezenţa lutului liant între piesel e componente. Au
fost descoperite cahle-ancadrament decorate cu o torsadă deasă, mărginită de un
chenar zimtat 1 1 0 • Multă vreme cahlele-ancadrament au fost considerate detali i
arhitectonic � 1 1 1 ş i doar reconstituirea grafică a sobei d i n „casa domniei" d e l a
Suceava (fig . 6) a permis stabilirea c u precizie a destinaţiei acestor obiecte 1 1 2 • Dar
cahlele-ancadrament, pe lângă menirea lor strict funcţională, aveau şi un pronunţat
rol ornamental, contrastul dintre diversele nuanţe de smalţ ale cahlelor figurate şi
culoarea roşie a frizelor compuse din cahle-ancadrament conferind strălucire sobei,
în general, şi subl ini ind, în acelaşi timp, decorul fiecărei piese în parte 1 1 3 •
1 01'
Ibidem. p. 1 3 0, fig. 64/ 1 .
1 07
K . A . Romstorfer, op. cit. , pi. V, VI; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p. 1 32 , fig. 6 1 /6.
i ox
.
Ibidem, p. 1 32 , fig. 66/2.

1 09
R . Popa, M onica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. p. 44--4 5 , fig. 2 1 .
.
1 1°
K. A . Romstorfer, op. cit. . pi. V I I .
1 1 1
B . Slătineanu, Ceramica feudală românească şi originile ei, Bucureşti, 1 958, p. 1 9 1 , 1 94,
fig. 90, 1 24; Corina N icolescu, Arta în epoca lui Ştefan cel Mare. în voi. Cultura moldovenească în
!impui lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 964, p. 3 3 1 .
�
1 1 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit., p. 5 3-56, 1 07-1 09, fig. 3 1 -34.
1 1 3 Ibidem. fig. 82.
Cahlele de colţ erau compuse din îmbinarea în unghi de 90° a două piese, zona
de contact fiind fie simplă, dar mult mai lată decât un chenar obişnuit, fie tratată
sub formă de torsadă. Frecvent, cahlele de colţ, cu zona de contact simplă, erau folosite
la realizarea camerei de ardere 1 1 4 , în timp ce piesele cu torsadă erau util izate la
camera de încălzire 1 1 5 • Dintre cahlele de colţ cu zona de contact simplă, tratată precum
un chenar l iniar lat care ajungea să măsoare 5-7 ,5 cm, în Colecţia Romstorfer se
păstra un fragment decorat pe una dintre feţe cu scena înfruntării dintre Sfântul
Gheorghe şi balaur 1 1 6 • Cea de-a doua variantă a cahlelor de colţ este reprezentată d e
câteva fragmente d e torsadă, masive, realizate d i n împletirea a doi sau a trei cil indri
de lut 1 1 7 • De notat că şi aceste fragmente de torsadă au fost considerate a fi detali i
arhitecturale „ . .întrebuinţate î n locul brâelor împletite ciopl ite î n piatră". 1 1 8
De o varietate remarcabilă din punct de vedere tipologic 1 1 9 , dar şi al execuţiei
tehnice 1 20 sunt acele fragmente de cahle descoperite de-a lungul timpului la Cetatea de
scaun, care au avut o destinaţie pur decorativă, servind la realizarea coronamentului
sobelor gotice târzii, structurate fie sub formă de turlă de biserică, fie sub formă de
turn de cetate.
În Colecţia Romstorfer se păstrează un fragment de cahlă triunghiulară, decorat
la interior cu o torsadă 1 2 1 , dar şi fragmente de cahle dreptunghiulare, ornamentate
fie cu motive geometrice traforate şi având registrul superior prevăzut cu merloane
triunghiulare 1 22 , fie cu motive arhitecturale în relief şi merloane rectangulare 1 23 .
Alte fragmente de cahle de coronament au suprafaţa divizată în două registre,
inegale ca mărime, dispuse în planuri diferite, separate între ele de un brâu în
torsadă. Registrul superior a fost tratat sub formă de zid de cetate, având creneluri şi
merloane dreptunghiulare, acestea din urmă masive . prevăzute cu o streaşină
proeminentă şi fiind perforate de o fereastră rectangulară 1 24 • Dimensiunile reduse
ale unor fragmente de astfel de cahle, şi ne referim mai ales la merloanele
prevăzute cu streaşină proeminentă, nu au � ermis, până la descoperirea sobei din
„casa domn iei", să li se precizeze destinaţi a u .
1 1�
/hidem. p . 52-53. I 00- 1 05. fi g . 30. 80.
1 15
/hidem. p. 82-84. I 05- 1 1 2 . fig. 68. 82. 84.
1 16
K. A. Romstorfer. op. cit. , pi. VII.
1 17
lhidem.
1 1 � lhidem, p. 80.
1 19
Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle din Moldova. p. 86-87. 90, 93-95. fig. I i i 7- 1 8. 34.
56, 57. 59. 63-65. 67.
1 211
Eadem. Cahlele de coronament din Moldova (Secolele XI V-XV), în ArhMold. XX. 1 997.
p. 1 27- 1 5 1 .
121
lhidem. p. 1 28. fig. 1 1 1 .
122
K. A. Romstorfer. op.cit. p. 80. fig. 77; Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cil. . p. 1 30. fig. 6/6.
.
121
lhidem. p. 1 30. fig. 512.
1 2� K .
A. Romstorfer. op. cit. , p.24. fig. 1 1 /d; p. 8 1 . fig. 80/j ; pi. V I I ; Paraschiva-Victoria
Batariuc. op. cit. p. 1 3 1 - 1 3 2. fig. 6/5 .
12'
.
K . A . Romstorfer. op. cil. , p . 23-25. nota: „Nu e lămurit incă rostul obiectelor arătate i n fig.
1 1 Id şi e. Cel dintâi e o bucată de placă cu cioc. in parte smălţuită. de felul cărora s-au găsit multe in
cetate". iar la p. 8 1 : .. Î ntrebuinţarea celor două obiecte de pământ reproduse la fig. 80 e necunoscută
Un alt tip de cahlă de coronament descoperit la Cetatea de scaun prezintă

suprafaţa într-un singur plan cu registrul inferior masiv, decorat cu toruri şi cavete,
iar cel superior realizat din arce de cerc care se întretaie fo rmând mici baghete
încrucişate, amintind un feston 1 26 • În Colecţia Romstorfer se păstra un sinşur
fragment de cahlă de coronament, figurat sub forma unei flori de crin angevine 1 7 .
O altă mare grupă de cahle de coronament o constituie cele în formă de turn,
care şi ele cunosc variante, în funcţie de modul în care au fost modelate. Astfel,
avem cahle-turn cu corpul tronconic, străpuns de patru mari ferestre trapezoidale,
terminate în arc frânt şi acoperişul conic 1 28 , dar şi cahle cilindrice cu suprafaţa
divizată în registre, fiecare dintre ele fiind prevăzut cu desc hideri rectangulare care
sugerează uşi şi ferestre şi acoperişul de asemenea conic 1 29 • Se cunosc şi cahle
turn cu drum de strajă în consolă, mărginit de creneluri şi merloane simp le ori în
trepte, având corpul fie cilindric, străpuns de ferestre 1 30 , fie rectangular 1 3 .Cahlele
fială erau şi ele folosite la compunerea coronamentului sobei . La Cetatea de scaun
au fost descoperite fragmente de cahle-fială antropomorfe: un personaj masculin cu
plete bogate şi barbă, purtând turban şi îmbrăcat într-un caftan 1 3 2 , cât şi fiale
fitomorfe, în forma unor frunze de stejar stilizate 1 33 •
După cum am văzut, cahlele descoperite la Cetatea de scaun începând cu anul
1 895, pe parcursul unui secol de cercetări arheologice, se încadrează într-un vast registru
tipologic, forma fiind dictată de necesităţi funcţionale, iar decoraţia consemnând un
repertoriu iconografic bogat, care subsumează marile teme ornamentale întâlnite în
ceramica din Moldova, dar şi din întreg spaţiul european ce a cunoscut soba din cahle.
M otivele decorative de pe cahlele descoperite la Cetatea de scaun se întâlnesc
ş1. -m a 1te me d 1 1 , 1a curţi·1 e d omneşt1. d e 1 a S uceava 1 34 , I aşi , i J s V as 1 m· 1 3 6 , C otnan· 1 37 ,
.. .
(a se vedea şi fig. 2--4 din rândul de jos, partea dreaptă, pi. V I I ). S-au găsit numai fragmente din ele, dar
în număr mare. Fragmentul j. mai masiv, având 8-1 O cm lungime şi vreo 3 cm lăţime şi terminându-se
în partea de sus într-un cârl ig. El are smălţuit verde numai cârligul şi o mică parte sub acesta, aşa că
trebuie să admitem cum că, după întrebuinţare ( poate ca cârlig pentru fixarea plăcilor în zid), partea
cealaltă nu se mai vedea."
1 c 6 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 1 32, fig. 6/ 1 , 3 .
1 2 7 K. A . Romstorfer, op. cit. , pi. V I I ; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit., p . 1 32.
t :> xlhidem.
1 29 Jhidem, p. 1 3 3, fig. 1 1 /2,3.
1 3 ° K. A . Romstorfer, op. cit. , p. 8 1 , fig. 80/i ; pi. V I I : „întrebuinţarea celor două obiecte de
pământ reproduse la figura 80/i e necunoscută".

1 3 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 1 34, fig. 8/3.
1 3 2 K. A. Romstorfer, op.cit., p. 87, pi. X I ; Paraschiva-Victoria Batariuc, op.cit., p. 1 34, fig. 1 3/3 .
1 3 3 K. A . Romstorfer, op. cit, pi. V I I .
1 3 � Paraschiva-V ictoria Batariuc, Ceramica ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la
Curtea Domnească din Suceava, în „Suceava", X , 1 983, p. 245-2 57, pi. I-V.
1 35 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească
din laşi, în ArhMold, V, 1 969, p. 24 1 -246, fig. 4 7, 49, 50.
1 3 6 Al. Andronic, Rica Popescu, Şantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale săpăturilor
din 1 9 79 de la Curtea Domnească, în ActaMM. l i , 1 980, p. 1 97, fig. 2/5; 3 / 1 ; Rica Popescu, Cahle şi
plăci decorative descoperite la Curtea Domnească din Vaslui, în R M M - M I A. 2, 1 978, p. 63, 65, fig.
3/2; Eadem, Câteva elemente de factură gotică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui, în RMM
MIA I , 1 98 1 , p. 52-5 5, fig. 7, 1 0, 1 1 , 1 2.
Hârlău 1 38 , Bacău 1 3 9 , cetăţile Neamţ 1 40 , Soroca 1 4 1 , Hotin 1 42 , reşedinţele unor boieri,

precum cele de la Dumeştii Noi - Duma Negru 1 43 - , Bălineşti - Ioan Tăutu 1 44 , Arbore -
Luca Arbore 1 45 ", Părhăuţi - Gavril Trotuşan 1 46 , Spătăreşti - "La Hate" 1 47 , casele
domneşti din incinta mănăstirilor Bistriţa, 1 48 Putna 1 49 , Probota 1 50 , vechea Moldoviţă 1 5 1 ,
locuinţe ale unor orăşeni de la Suceava 1 52 şi Baia 1 53
Ceea ce diferenţiază cea mai mare parte a cahlelor provenite de la Cetatea de
scaun este calitatea lor de excepţie din punctul de vedere al execuţiei tehnice.
Predomină exemplarele smălţuite, executate în tipare de lut, noi, exemplare care au
fost atent finisate, cu detaliile anatomice şi de costum evidenţiate prin operaţiuni
speciale, toate aceste indicii conducând la concluzia că au fost produse în acel
atel ier specializat de la Suceava, pe care l-am denumit aulic şi unde erau lucrate
toate obiectele ceramice necesare unor clienţi pretenţioşi, precum domnul şi mari i
boieri 1 54 . Se confirmă ipoteza, formulată cu mai bine de două decenii în urmă de
regretatul Radu Popa, conform căreia cele mai izbutite cahle erau uti lizate la
construirea unor sobe în încăperi reprezentative din Cetatea de scaun şi de la Curtea
137 B . S lătineanu, Ceramica de la Cotnari, I , în RFR, V, 1 93 8, nr. 1 O, fig. 1 , 2, 1 5 , 1 6.

1 38 Corina N icolescu, op. cit. , fig. 3 5 , 37. 38.
1 3 9 Al. Artimon, Date istorice ş i arheologice c u privire la Curtea Domnească din Bacău, în
R MM - MIA, 2, 1 987, pp. 1 1 - 1 2, fig. 1 1 / 1 -7; Al. Artimon, I. Mitrea, Bacău. Reşedinţă voievodală,
Bacău, 1 996, p. 74-76, fig. 34/ 1 , 3 5/ 1 , 2 ; 37/2; 3 8/4; 39.
1 40 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova, p. 1 60.
1 4 1 P. Bârnea, Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite tn Moldova dintre Prut şi
Nistru, în ArhMold, XVII, 1 994, p. 286, fig. 411 .

142 Ibidem, p. 286.
1 4 3 M. Petrescu-Dîmbovita, Em. Bold, M. Dinu, Cercetări arheologice în Podişul Central
Moldovenesc, în AŞU, laşi, I , 1 955, 1 -2, p. 2 1 -22, fig. 8/ 1 ,3 .

1 44 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramică monumentală descoperită la rnr(i boiereşti din
judeţul Suceava, în SCIVA, 45, 1 994, I , p. 73-75.

1 4 5 P. Oprea, Urme ceramice de la casele hatmanului Luca Arbore, în SC/A . 2. 1 965, p. 329-333.
fig. 1 -6 ; Paraschiva-Victoria Batariuc. op.cit .. p. 75-76.

1 46 Ibidem. p. 76-78, fig. I /2, 3; 2/ 1 , 2
1 4 7 Lia Bătrina, O. Monoranu. A. Bătrina, Cercetări arheologice din zona Fântâna Mare - Spătăreşti.
corn. Vadu Moldovei. jud. Suceava, în CAMNI, V I I I , 1 986, p. 92, 93, fig. 5 .
H
1 4 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, O locuinţă domnească din vremea lui A lexandru cel Bun. în R M M
M IA, 2, 1 975, p. 76, fig. 4.

1 49 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova, p. 1 7 1 - 1 72.
1 '° Corina Nicolescu. Florentina Jipescu, Din trecutul mănăstirii Prohota. în SCIA. 1 -2. 1 956.
p. 297, fig. 1 0. 1 1 .
'
1 1 Gh.I. Cantacuzino, Vechea mănăstire a Moldoviţei în lumina cercetărilor arheologice. în
BMI, 3. 1 97 1 , p. 82, 84, fig. 7, 8 .

1 ' 2 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle în locuinţe de orăşeni la Suceam. în ArhMed. I.
fig. 4/ 1 -3 ; 5/2; 7/; 8/4, 9/2 ; 1 1 / 1 , 3, 4; 1 2/3, 4; 1 4/3, 4; 1 6/4; 1 7/ 1 , 3 , 4; 1 8/2; 1 9/ 1 , 7.

151
Lia Bătrîna. A. Bătrîna, Elemente decorative în ceramica monumentalei de la Baia (jud
Suceava). în „Suceava'', XI-X I I , 1 984- 1 985, p. 1 56- 1 6 1 , fig.8; Eugenia Neamtu. V. Neamtu. Stela
Cheptea, op. cit . voi. l i , laşi. 1 984, p. 239, 242. fig. 1 07/5 .
.
l '4 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ateliere pentru producerea cahlelor în Moldom mediC1·alâ.
în SCIV A. 43, 1 992, 2, p. 2 1 5-2 1 9; Eadem. Cahle din Moldova. p. 63-64.

domnească 1 55 Dar nu putem să neglijăm faptul că în cuprinsul Cetăţii de scaun au fost

•
descoperite şi piese mai puţin izbutite, cu detalii greu l izibile, ce trădează folosirea
unor tipare uzate, motivul decorativ suferind stilizări, care îl apropie de arta
crestături lor în lemn. Presupunem că sobe realizate din astfel de cahle se găseau
amplasate în încăperi mai puţin importante, locuite de oşteni sau curteni.
Împrejurările dramatice prin care a trecut Cetatea de scaun la mij locul secolului
XVl , refacerile întreprinse în timpul domniei lui Vasile Lupu 1 5 7 , distrugerea sa din
1 56
ordinul turci lor în anul 1 675 1 5 8 , cât mai ales faptul că mai bine de două secole a servit
drept carieră de piatră, au făcut ca până la noi să nu ajungă întreagă nicio încăpere şi
să nu cunoaştem înfăţişarea sobelor care au funcţionat aici într-o anume perioadă
istorică. Neconservându-se întreagă nicio încăpere din cetate, nu se cunosc cu
precizie nici locul unde au fost amplasate sobele, nici forma, nici aspectul acestora,
iar faptul că, acum un secol, la începerea lucrărilor de degajare a zidurilor, nu s-a
menţionat locul de descoperire a obiectelor găsite, îngreunează cercetarea noastră.
Datorită naturii sale de fortăreaţă, doar o parte a încăperilor Cetăţii de scaun -
ca de altfel şi a celorlalte cetăţi din Moldova - au fost prevăzute cu instalaţii
speciale de încălzire. Considerăm că din numărul de încăperi ale cetăţii, doar o
parte, precum cele destinate ostaşilor sau curtenilor, camerele de gardă, iatacurile
domneşti sau „sala sfatului domnesc", au fost înzestrate cu sobe de cahle. O altă
parte a încăperilor cetăţi i : pulberăria, depozitele aflate la baza turnuri lor şi
bastioanelor, închisoarea, dar şi paraclisul şi pivniţele sau „hala de sus'', un vast
spaţiu situat pe latura de est, segmentat de pilaştri, şi a cărui destinaţie rămâne
obscură, nu au beneficiat de instalati i de încălzire.
În spaţi ul care urma a fi înc ălzit, sobele erau gândite, proiectate ab initio ca
piese cu funcţionalitate multiplă, drept instalaţie de încălzire, dar şi ca obiect
decorativ principal, în funcţie de � are erau armonizate celelal te elemente
ornamentale ale interiorului respectiv. In acest context principalul nostru argument
îl constituie der Goldenen Stube, amenaj ată în castelul Hohensalzburg, în anul
1 50 I , de autoritarul arhiepiscop de Salzburg, Konrad von Keutschach 1 59 •
Forma acestor sobe, înfăţişarea lor, motivele decorative folosite pentru

realizarea lor ne transpun în domeniul ipotezelor, care sunt susţinute de analogiile
oferite de instalaţii de încălzire similare, fie păstrate întregi, fie reconstituite.
Sobe gotice datând din a doua j umătate a secolului al XV-iea, care ne-au
parvenit întregi, mai mult sau mai puţin afectate de intervenţi i ulterioare, sunt cele
de la Ravensburg 1 60 , Erfurt 1 6 1 , Salzburg 1 62 , castelul Meran din Tirol 1 63 , castelul
1 55 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit .. p. 1 3 2- 1 3 3 .

6
15 Gh. Pungă, Ţara Moldovei în vremea lui A lexandru Lăpuşneanu. Iaşi, 1 994, p. 1 53 - 1 56.
1 5 7 M . O. Matei şi A I . Andronic, op. cit.. p. 39-40; M . D . Matei, Em.I. Emandi, Cetatea de
Scaun. g8 96-97.
. _ . . . . .
· Ion Neculce, Le1op1seţul Ţaru Moldovei. ed. Gabnel Ştrempel, Bucureşti, 1 982, p. 244, 245 .
1 5 9 Rosemarie Franz, Der Kahelofen. Entstehung und kunstgeschichtliche Entwicklung vom
Mittelalet bis zum A usgang des Klassizismus. Graz, 1 969, p. 58--6 1 , pi. I .
t w Ibidem, p. 49-50, fig. 93.
161
Ibidem, p. 53-54, fig. I 02.
arhiepiscopal Hohensalzburg 1 64 , iar dintre reconstituiri, menţionăm sobele de la Buda 1 65 ,

. 1 6 .
r
cetatea ep1scopa1-a Me 1 1ce 6 , L 1 tovska M ara 1 6 7 , B o l es1aw1ec
·
•
v· '
pe prosna 1 6 8 , 1segrad 1 69 ,
·
„casa domniei" de la Suceava 1 7 etc. Sobele păstrate întregi, dar şi cele reconstituite, fie
din cahle repl ică, fie grafic, au corpul structurat în volume d istincte: soclu, cameră
de ardere cubică, cameră de încălzire cilindrică sau poligonală , coronament. În
funcţie de forma coronamentului, sobele gotice târzii au fost grupate în două mari
tipuri : cele inspirate de arhitectura militară a epocii, aminti nd turnurile de apărare,
şi cele sugerând o turlă de biserică, evocând, prin decor şi structură, volumetria
catedralelor flamboiante 1 7 1 .
Reconstituirea grafică a sobei din „casa domniei" de la Suceava (fig. 6) a condus
nu numai la lămurirea funcţionalităţii unor piese componente, precum cahlele
ancadrament, cui, de colţ cu torsadă sau a celor de coronament, dar în acelaşi timp
a evidenţiat particularităţile constructive proprii teritoriului est-carpatic, ceea ce i-a
permis lui Radu Popa să definească o variantă locală a sobei gotice târzii, şi anume
varianta moldovenească 1 72 .
În aceste condiţii, bazându-ne pe observaţiile făcute de cei care ne-au
precedat, avansăm câteva ipoteze privind structura şi forma sobelor, care au
încălzit cel puţin o parte a încăperi lor de la Cetatea de scaun, în a doua jumătate a
secolului XV şi până la mij locul secolului XVI , adică după refaceri le întrepri nse de
către Ştefan cel Mare şi până la dramaticele evenimente din anu l 1 563, când
asediul din timpul domniei lui Despot Vodă a provocat distrugeri masive, care l-au
obligat pe Alexandru Lăpuşneanu să mute principala reşedinţă a voievozilor
Moldovei la I aşi 1 7 3 .
Astfel, putem presupune existenţa unor sobe gotice târzii, în varianta
moldovenească, având coronamentul sub forma unui turn de apărare, mai mult sau
mai puţin asemănătoare cu monumentala sobă care a funcţionat în apropiata „casă a
domniei" de pe Câmpul Şanţuri lor. Dacă structura volumetrică a sobelor de la
Cetatea de scaun este aproximativ aceeaşi şi poate fi dedusă din prezenţa unor anumite
tipuri constructive cerute de forma şi funcţionalitatea fiecăru i compartiment în
1 62
lhidcm. fig. 1 40.
1 6J lhidcm. p. 54. fig. I 04.
6
1 4 lhidcm, p. 58-6 1 . pi. I . fig. 1 25- 1 26.
1
65 I . Holl. Kiizepkori ka�i-hacscmpek Magxarorszagon. I . în BudReg. XVII I , 1 958, fig. 89.
1 66
P. M ichna. Goticka kachlovâ kamna z hradu Mclic na Vy.i:km'.1·k11. Pok11.1 a rcconstruckcii.
în A H . 6/ 1 98 1 . fig. 1 0, 1 1 .
1 67
J. Hosfo. Ncskorogoticka kachcl 'ova pec z Liptm·skej Mary. in AH. 7/ 1 982. fig. 5 .
IM
Maria Zemigala. Ogrzewanie piecrrn·c na zamku Boleslmrcu nad Prosna. XI V - XI 11 11·. in
ArctaArchLodz, nr. 3 3 . 1 987. fig. I . 2 .
1 64 E. Kocsis. T. Sabjan, A 1·iscgrâd1· kirali palota es kâ�1·hac.1c111pe leletei. Yi segrad. 1 998.
fig. 1 5 3- 1 54.
'
1 0 R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu. p. 97- 1 2 7. fig. 93;
1 ' 1 F. Bliimel. Deutsche Ofen. Der Kunsto/en 1·011 1 4/JO his / C) / (J. Kachel-und Eisenofi.'11 am
De11t.1chland. (Jsterreich und der Schweiz. Milnchen. 1 965. p. 32-3 3 .

'
1 2 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit. . p. 1 4 1 - 1 44.
l'1 Gh. Pungă. op. cit. . p. 1 5 3 - 1 56.

parte, repertori ul ornamental al cahlelor, dar şi dimensiunile acestor instalaţii de

încălzit sunt diferite.
Dimensiunile sobelor erau dictate, cu siguranţă, de dimensiunile încăperilor în
care erau amplasate şi este logic să avansăm ipoteza conform căreia, în „sala sfatului
domnesc", se găsea o sobă monumentală, asemănătoare cu cea din „casa domniei",
care, prin forma ei, contribuia la împlinirea cromatică şi decorativă a acestui spaţiu
reprezentativ al cetăţii. După cum este normal să presupunem că proporţiile sobelor
din celelalte încăperi ale Cetăţii de scaun erau în deplină concordanţă cu forma şi
dimensiunile spaţiului în care fuseseră construite, dar şi cu destinaţia acestui spaţiu.
Repertoriul decorativ al cahlelor descoperite la Cetatea de scaun este deosebit
de bogat şi variat, subsumat fiind n:i entalităţii, universului cotidian, cu năzuinţele şi
preocupări le omului medieval. In condiţiile în care rezultatele cercetărilor
arheologice nu au permis reconstituirea grafică a vreunei sobe, care a funcţionat în
cuprinsul Cetăţii de scaun, este dificil de spus dacă au existat sobe cu o anumită
tematică decorativă, precum „soba cu dragoste" (der Minneofen) din Elveţia 1 74 sau
„soba cu steme" din castelul Boleslawiec pe Prosna 1 75 , ori erau grupate, în corpul
acestor instalaţii de încălzit, cahlele cu diferitele motive ornamentale. Diversitatea
temelor ornamentale întâlnite pe cahlele descoperite la Cetatea de scaun ne face să
presupunem că în compunerea corpului sobei se foloseau cahle cu un repertoriu
iconografic variat, dictat de gustul comanditarului. Deşi la Cetatea de Scaun au fost
descoperite numeroase fragmente de cahle cu reprezentarea caval erului în turnir,
nu credem că în întreaga Moldovă a existat o sobă asemănătoare celor din Ungaria,
reconstituite din piese-replică de către arheologii maghiari 1 76 . Este posibil ca doar
un anumit registru al camerei de încălzire să fi fost realizat din cahle cu
reprezentarea cavalerului în turnir, restul corpului sobei fiind compus din piese cu
un repertoriu decorativ diferit de cel al sobelor din Ungaria.
O problemă importantă legată de sobele existente la un moment d at la
Cetatea de scaun - ca de altfel şi în cuprinsul altor ansambluri de locuit, aulice,
boiereşti sau urbane - este aceea a duratei lor de funcţionare. Existenţa în castele
din Austria şi Germania a unor sobe construite la sfârşitul sec olului XV sau în
primele decenii ale secolului următor: Meran 1 77 , Salzburg 1 7 8 , Hohensalzburg 1 79 ,
1 80,
Fussen im Al lgau care sunt încă funcţionale, este un argument în favoarea
ipotezei că, cel puţin în cazul unor edificii solide, ce au rezistat timpului, instalaţiile
de încălzire de tipul sobelor din cahle au avut o existenţă îndelungată. Se pare că
nimeni nu îşi refăcea periodic sobele, doar pentru a se încadra în moda cerută de
noile curente artistice ale epocii. Sobele erau refăcute numai cu ocazia unor lucrări
ample, de reamenaj are a spaţii lor interioare ale castelelor sau reşedinţelor nobiliare.
1 74 Rosemarie Franz, op. cit., p. 40, fig. 60-63.

1 75 M. Zemigata, op. cit., p. 3 0-34, fig. 2.
6
1 7 I . Holl, op. cit. , fig. 89.
1 7 7 Rosemarie Franz, op. cit., fig. 1 40.

x
1 7 Ibidem, p. 54, fig. I 04.
1 79 Ibidem, p. 58-6 1 , fig. 1 25- 1 26.

i xu
Ibidem, p. 63, fig. 1 42 .
Considerăm că aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul sobelo r amenaj ate în cetăţile

din Moldova. Cu excepţia sobelor cu cahle figurate existente în încăperile de la
Cetatea Albă şi Chilia, despre care credem că au fost distruse de musulmani i care
agreau aniconicul, în celelalte cetăţi moldovene, sobele au avut o mai lungă
perioadă de utilizare.
Cetatea de la Suceava s-a aflat, după cum era şi firesc, în atenţia domnitorului
Ştefan cel Mare, care i-a mărit capacitatea de apărare, dar, în acelaşi timp, a întreprins
ample lucrări de reamenajare a spaţiului interior, cu care ocazie este logic să presupunem
că au fost construite şi sobele, în încăperile destinate fie ceremonialului de aparat,
fie uti lizării de către voievod şi fami lia sa ori de oşteni şi curteni.
Momentul amenajării acestor sobe nu coincide cu cel al restructurării sistemului
defensiv al Cetăţii de scaun, care, aşa cum au arătat-o descoperirile arheologice
efectuate, a avut loc pe parcursul a mai bine de două decenii de la sfărşitul secolului
XV 1 8 1 Suntem de părere că noua organizare a spaţiului interior ş i implicit a sobelor a
•
fost făcută după anul 1 480, aşa cum o sugerează de altfel şi prezenţa numeroaselor
fragmente de cahle decorate cu stema dinastică a Moldovei, varianta cu scutul
despicat, mobilat în primul cartier de roză care asupreşte crucea dublă cu capete lăţite
şi în cartierul secund de floare dublă de crin ce asupreşte roză, variantă care apare în
jurul acestei date 1 82 • Repertoriul decorativ al cahlelor, însumând atât motive care nu se
mai întâlnesc în altă parte, cât mai ales elemente ornamentale comune pentru cetăţi şi
curţi domneşti şi boiereşti, mănăstiri, pledează şi el pentru o încadrare cronologică a
construirii acestor sobe în deceniul nouă al secolului XV, datare susţinută şi de pisania
Curţii domneşti din Hârlău, pusă în anul 1486 1 83 •
Sobele amenajate la Cetatea de scaun de la Suceava în deceniul nouă al
secolului XV, mai precis în jurul anului 1 480, vor dăinui până în anul 1 563, când
asediul din vremea lui Despot Vodă a afectat grav cetatea, obl igându- l pe
Alexandru Lăpuşneanu să mute reşedinţa domnească la Iaşi 1 84 • O perioadă de
aproximativ optzeci de ani nu este excesiv de lungă pentru o sobă amenajată într-un
spaţiu care nu era încălzit frecvent 1 8 5 , cum înclinăm să credem că era cel locuit cu
intermitenţe la Cetatea de scaun a Sucevei .
Decorate cu un anumit program iconografic, subsumat unei anumite teme,
sau cu un repertoriu ornamental variat, sobele din cahle au fost martore tăcute la
ixi
M . D. Matei, O nouâ stemei cu pisanie de la Ştefan cel Afare descoperitei la Cetatea de
Scaun a Sucevei. în SCIV, 24. 1 973, 2, p. 327-328; Idem, Cronologia unor amenajeiri din zona porţii
Celă/ii de Scaun a Sucevei. în SCIV A. 26, 1 975, I , p. 1 1 1 .
i x�
Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, Unele considerafii rn privire la stema dinasticei a ,\,/o/dm·ei in
1Temea lui Ştefan cel Mare, în AI IA. laşi. XXIV/I, 1 987, p. 1 1 0, fig. 3 .
ix
J Repertoriu/ monumentelor şi ohiectelor de artâ din timpul lui Ştefan cel .\fare. Bucureşti.
1 958, p. 234-2 35.

1 x � Gh. Pungă, op. cit . p. 1 5 3- 1 56.
i x�
.
Un studiu relativ recent. bazat pe cercetări arheologice coroborate cu informaţii de arhi vă,
referitor la castelul polonez Boleslawiec pe Prosna. a arătat că în perioada gotică durata de
funcţionare a unei sobe era de aproximativ 50 de ani, c f. M. Zemigala. op. cit. , p. 94-95.
toate mari le momente ale istoriei Moldovei, dar şi la toate întâmplările cotidiene,
care s-au petrecut în încăperile Cetăţii de scaun, unde au fost amplasate. Au încălzit
cu căldura lor prietenoasă încăperile, iar, prin forma şi culoarea lor, au contribuit la
împlinirea decorativă a acestor spaţii austere, dintr-o fortăreaţă. Fiecare motiv
decorativ în parte, pe lângă necesităţile estetice, fără de care ansamblul ornamental
al sobei ar fi fost de neconceput, era încărcat şi de un mesaj simbolic, în mare parte
pierdut pentru noi, dar cu profunde semnificaţii pentru contemporani i săi, mesaj ce
transforma cotidiana instalaţie de încălzire într-o adevărată carte care se adresa
celor ce o priveau, spre a-i instrui.
Produse utilitare prin excelenţă, cahlele descoperite la Cetatea de scaun,
în marea maj oritate a cazurilor, şi-au depăşit condiţia de produs artizanal, putând
fi considerate opere de artă, mărturii ale măiestriei celor care le-au creat şi, în
acelaşi timp, dovezi ale gustului ales al comanditarului lor, ilustrul voievod Ştefan
cel Mare.
*Acest studiu a fost publicat în „ Ars Transsilvaniae". X-X I , 2000-200 1 , p. 35-62.
Fig. 1 . Fragmente de cahle decorate cu tema dinastică a Moldovei ( I , 2 4 ); fragment de cahlă decorat cu
acvilă ( 3 )· cahlă decorată cu tema dinastică a Moldo ei (5); cahlă decorată cu tema de tat a Moldovei (6).
1 2
f
(
I
'
I
6
'
5
Fig. 2. Fragment de cahlă decorat cu o găină ( l ); fragment de cahlă decorat cu un câine (2);
fragment de cahlă decorat cu un dragon (3); fragment de cahlă decorat cu pasăre fantastică
(4); cahlă decorată cu leu „rampant" ( 5 ); cahlă decorată cu Melusina (6).
Fig. 3. Fragment de cahlă decorat cu leu bărbo ( I ); fragment de cahlă decorat cu o poveste cu animale
fanta tice (2); cahlă decorată cu un cerb cu eşarfă ( 3 ); fragment de cahlă decorat cu un leu ce
păzeşte un copac (4); cahlă decorată cu scenă de dans ( 5 ) · cahlă decorată cu fântul Gheorghe
în luptă cu balaurul (6).
Fig. 4. Fragmente de cahle decorate cu cavaleri în turnir ( 1 , 4, 5); fragment de cahlă decorat
cu cavaler (2); fragment de cahlă decorat cu cavaler purtând cască Celata a vue coupe; fragment
de cahlă decorat cu un tânăr elegant (3).
4
Fig. 5 . Fragment de cahlă decorat cu Î nchinarea magului Melchior ( I ); fragment de cahlă
decorat cu fântul Petru (2)· fragment de cah lă decorat cu Î ncoronarea Mariei ( 3 ); cahlă cu
fântul. Gheorghe în luptă cu balaurul (4); fragment de cahlă decorat cu Fecioara tronând ( 5 ).
Fig. 6. Reconstituirea grafică a sobei din „casa domniei"

de l a Suceava, după R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu .
Fig. 7. Reconstituirea grafică a sobei din ca telul epi copal Melice după P. M ichna.
C A R REAUX DE PO E LE DU TEMPS D' E TI ENNE LE GRAND

D ECOUVERTS DANS LA CITE PRINCI E RE DE SUCEAV A
( Resume)
Des recherches archeologiques effectuees dans la Cite princiere le long d'un siecle ont abouti a
la decouverte d'importantes quantitees de ceramique ornementale, dont, par la variete et surtout par le
repertoire decoratif, Ies plus nombreuses s'averent Ies carreau x de poele et Ies fragments ayant servi
aux poeles.
On peut encadrer chronologiquement Ies carreaux de poele et Ies fragments de carreaux qu'on
y a decouverts dans l'intervalle compris entre la fin du X ! Vc siecle et le milieu du X V I I c . Les plus
nombreuses, divers i fiees typologiquement et du point de vue des ornements, sont Ies carreaux de
poele datant du regne d' E tienne le Grand, plus precisement du temps des grands travaux qui ont
remodele la C ite princiere, et jusqu'au siege qu'elle a subi en 1 563.
On y a decouvert des fragments qui entrent du point de vue typologique dans diverses categories
formales, dictees autant par la forme que par la fonctionnalite de ces objets: carreaux socle, pour la
chambre de combustion, de chauffage, de couronnement, mais aussi clous ou encadrement, destinees
a assembler Ies carreaux dans le corps du poele.
Le repertoire decoratif des carreaux de poele provenant de la C ite princiere est varie et
complexe. Ies grands themes decoratifs s'y subordonnant a la mentalite medievale: motifs
geometriques. vegetaux. heraldiques, zoomorphes, fables et contes d'animaux, sujets religieux, scenes
inspirees par Ies epopees chevaleresques ou la vie de cour.
On rencontre des carreaux de poele simi laires a celles qu'on a decouverts dans la C ite princiere
de Suceava dans d'autres milieux aussi, tels Ies cours du prince regnant de Suceava, de l aşi, de Vaslui,
Cotnari, Hârlău, Bacău, Ies cites de Neamţ, Soroca, H otin, Ies residences de certains boyards telles
celles de Dumeştii Noi, Bălineşti, Arbore, Părhăuţi, Todireşti, Spătăreşti, Ies maisons princieres de
l'enceinte des monasteres de Bistriţa, Putna, Probota, la viei l le Moldoviţa, Ies habitations de certains
citadins de Suceava et de Baia.
Ce qui differencie la plupart des carreaux de poele provenant de la C ite princiere, c'est la
qualite d'exception du point de vue de l'execution. Y predominent Ies exemplairs emailles, executes
dans des moules d'argile, nouveaux, attentivement travail les, produits dans ('atelier aulique de
Suceava qui en fabriquait pour le prince et Ies grands boyards. Mais on ne peut pas negliger qu'a
l'interieur de la Cite princiere on a decouvert des pieces moins reussies, avec des details difficilement
lisibles. trahissant Ies produits de grande serie.
Dans Ies conditions ou aucune salle intacte ne s'est conservee dans la Cite, et nous ne savons donc
pas l'emplacement des poeles, ni leur forme, ni leur aspect, on ne peut qu'avancer une serie d'hypotheses.
A insi. on peut supposer qu' il y avait des poeles en carreaux de bonne qualite dans Ies pieces situees du
câte est, reservees au prince et a sa famil ie, alors qu'il resi dait dans la cite, de meme que dans la salle
gothique du câte ouest, ou, probablement, se reunissait le Conseil du prince et ou avait l ieu l'activite
de ceremonial. tandis que dans Ies pieces moins representatives, destinees aux militaires, aux hommes
de cour, on avait fait construire des poeles en carreaux moins realisees artistiquement.
On peut aussi supposer, s'apuyant sur Ies analogies qu'offrent Ies poeles conserves intacts,
aussi bien que des reconstitutions graphiques, parmi lesquelles la «maison du prince» de Suceava
occupe une place i mportante, que dans la C ite princiere on avait fait construire des poeles rappelant
par leur forme l'arch itecture militaire de l ' epoque medievale.
Les di mensions, mais aussi la forme des poeles etaient dictees tant par Ies dimensions des
pieces ou ils etaient emplaces, que par la destination de celles-c i. Dans ces conditions on peut croire
que dans la salle du "Conseil princier" on avait emplace un poe le monumental, semblable a celui de la
"maison du prince" de Suceava. Comme ii est normal de supposer que Ies proportions des autres
pieces de la Cite princiere etaient en pleine concordance avec la forme et Ies dimensions de l'espace
ou on Ies a fait construire, mais aussi avec la destination de celui-ci.
Decores suivant un certain programme iconographique, subordonnes a u n certain theme, ou

avec un repertoire omemental varie, Ies poeles de carreaux ont rechauffe avec leur chaleur amicale Ies
salles de la cite, et par leur forme et leur couleur ont contri bue a l'accomplissement decorati f et
chromatique d'espaces habites austeres d'une forteresse.
Produits utilitaires par excellence, Ies carreaux de poele decouverts a Suceava dans la Cite
princiere ont depasse dans la plupart des cas leur condition de travail artisanal, pouvant etre
consideres comme des oeuvres d'art decoratif, temoignant de l'habilete de ceux qui Ies ont crees et, en
meme temps, du gout exquis de leur commanditaire, l'illustre vo"ivode Etienne le Grand.
Fig. I . Fragments de carreaux de poele decores avec )'embleme dynastique de la Moldavie ( I , 2, 4) ;

fragment de carreau de poele decore avec aigle ( 3 ) ; carreau de poele decore avec ) 'embleme
dynastique de la Moldavie ( 5 ) ; carreau de poele decore avec I' embleme d ' Etat de la M oldavie (6).
Fig. 2 . Fragment de carreau de poele avec une poule ( I ) ; fragment de carreau de poele decore
avec un chien ( 2 ) ; fragment de carreau de poele decore avec un dragon ( 3 ) ; fragment de carreau de
poele decore avec un oiseau fantastique (4) ; carreau de poele decore avec lion "rampant" ( 5 ) ;
carreau de poele decore avec Melusina (6).
Fig. 3 . Fragment de carreau de poele decore avec un lion barbu ( I ) ; fragment de carreau de
poele decore avec une histoire avec animaux fantastiques (2) ; carreau de poele decore avec un cerf
avec echarpe ( 3 ) ; fragment de carreau de poele decore avec un lion qui garde un arbre ( 4) ; carreau de
poele decore avec une scene de danse ( 5 ) ; carreau de poele decore avec le Saint Georges dans la lutte
avec le dragon (6).
Fig. 4. Fragments de carreaux de poele decores avec chevaliers en toumoi ( I , 4, 5 ) ; fragment
de carreau de poele decore avec un chevalier ( 2 ) ; fragment de carreau de poele avec un chevalier
portant une casque Celata a vue coupee (6) ; fragment de carreau de poele decore avec un jeune
homme elegant (3).
Fig. 5. Fragment de carreau de poele decore avec la Veneration du mage Melchior ( I ) ;
fragment de carreau de poele decore avec le Saint Pierre (2) ; fragment de carreau de poele decore
avec le Couronnement de M arie ( 3 ) ; carreau de poele avec Saint Georges en lutte avec le dragon ( 4) ;
fragment de carreau de poele decore avec la Vierge sur le treme (5).
Fig. 6. L a reconstitution graphique d u poele d e "la maison d u regne" d e Suceava, d'apres
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu.
Fig. 7 . La reconstitution graphique du poele du château de l ' eveque de Melice, d ' apres
P. Michna.
ELEMENTE VESTIMENTARE FIGURA TE
PE CAHLE DIN MOLDOVA MEDIEVALĂ
În iulie 1 862, în „Revista română", tânărul Alexandru Odobescu, după ce făcuse

o excursie de documentare la biserici şi mănăstiri vechi din Muntenia, a publicat
studiul Câteva ore la Snagov, unde era făcut un adevărat inventar al surselor de
cunoaştere a istoriei vestimentaţiei în ţări le române: „ . . . izvoarele sarbede şi puţin
atrăgătoare, . . . foi de zestre . . . , hrisoave mucede şi la portrete de biserici, aspre şi
înnegrite ... " ' . Au fost menţionate, între posibilele surse de studiere a pieselor de
port, reprezentările din pictura murală: „portrete de biserici", ori mărturiile
documentare: „foi de zestre" şi „hrisoave mucede", surse valabi le şi astăzi. În a
doua j umătate a secolului XIX, descoperirile arheologice nu erau luate în calcul
drept potenţiale izvoare documentare privind istoria şi evoluţia costumului în
spaţiului locuit de români în Evul Mediu, deşi încă din anul 1 8 56, în urma
deschiderii mormintelor de la mănăstirea Putna 2 , au putut fi cercetate şi cunoscute
veşmintele domneşti aflate aici. Secolul XX a pus la dispoziţia cercetărilor, în urma
săpături lor, numeroase fragmente texti le, dar şi veşminte întregi descoperite în
morminte, piese care au permis studierea evoluţiei costumului în ţările române3 .
Cercetări le arheologice au dus la descoperirea unei game extrem de diverse
de obiecte ţinând de viaţa cotidiană, între care cahlele, specia cea mai răspândită a
ceramicii monumentale, constituie un inepuizabil izvor de informaţii preţioase
legate de civilizaţia medievală. Repertoriul iconografic al cah lelor descoperite în
Moldova şi care datează din secolele XI V-XVII este deosebit de variat şi complex :
motive geometrice, vegetale, zoomorfe, povestiri moralizatoare, elemente heraldice,
subiecte religioase, scene inspirate de eposul cavaleresc şi viaţa de curte4 . Registrul
ornamental al cahlelor figurate, acoperind o mare varietate de teme iconografice,
tratate într-o diversitate de variante, se constituie într-un i zvor istoric de prima
mână privind realităţi le epocii în care au fost create aceste obiecte de uz curent. Cu
1 Al . Odobescu. Câteva ore la Snagov, în Opere, l i , Bucureşti, 1 967, p. 2 1 2 .

2 I . Porumbescu, Desmormântarea domnitorilor Moldoveni: În catacombele mănăstirei Putna, în
Calendarul pentru români, laşi, 1 857; idem, Desm01mântarea domnilor Moldoveni: Sfinte oseminte la Putna,
Cernăuţi, 1 865, passim: K. A. Romstorfer, Erojfnung der gr. -ort. Klosterkirche Putna. befindlichen
Fiirstengrăber im Jahre 1856. Protokoll und Akten hieriiber, Cernăuţi, 1 904, prusim: I. Zugrav, V. M.
Demciuc, Commissionprotokoll iiher die Eroffnung der Klostergriifie von Putna, în „Codrul Cosrninului",
2 ( 1 2 ), 1 996, p. 380--408.
3 Paraschiva-Victoria Batariuc, Din istoria vestimentaţiei în ţările române. Costumul feminin
de la Siret. în AT, V I I I-IX, 1 998- 1 999, p. 26 1 -286 cu bibl iografia problemei.

4 Eadem, Cahle din Moldova medievală. Secolele X/V-XVII, Suceava, 1 999, p. 98- 1 33, fig. 8-66
( se va cita în continuare Cahle din Moldova).
Elemente vestimentare pe cahle din Moldova 475
ocazia tratări i diverselor teme ornamentale, pe cahle au fost reprezentate arhitecturi

de inspiraţie gotică, veşminte şi podoabe, arme şi armuri, steme şi embleme,
instrumente muzicale etc.
Ne propunem, în cele ce urmează, prezentarea succintă a elementelor vestimentare
figurate pe cahlele descoperite în Moldova şi datând din perioada secolelor XV-XVII.
Veşminte şi detalii de costum, caracteristice epocii în care au fost realizate aceste
obiecte de uz cotidian, apar pe cahle cu o ornamentică diversă, cu ocazia reprezentării
unor scene având ca protagonişti fiinţe umane: scutieri şi paj i , cavaleri, vânători
şoimari, dansatori, precum şi personaje care ţin de istoria sacră: regele-profet David,
Iisus şi Fecioara Maria, arhanghelul Gavriil, cei trei regi magi, Apostolii Petru şi Pavel,
sfinţii Gheorghe şi Ladislau. Dar se cunosc şi cazuri când elemente vestimentare apar şi
în tratarea unor animale fantastice sau a unor fabule şi povestiri cu animale.
Elementele de costum întâlnite pe cahle sunt diverse şi în acelaşi timp
complexe: de la pălări i, la o ţinută completă, atât masculină, cât şi feminină,
întregită de accesori i precum nasturii şi centurile.
Acoperămintele de cap purtate de personajele figurate pe cahle sunt de o mare
diversitate. Pe o cahlă cu decorul realizat în tehnicile sgraffito şi champleve provenind
din „casa domniei" de la Suceava, a fost figurat un personaj fantastic, o pasăre cu
cap de om, un soi de harpie de sex masculin 5 ( fig. 1 1 1 ) purtând o pălărie care-i
,
acoperă urechile, asemănătoare, dar nu identică cu cea a dogelui veneţian Loredano

Loredani din portretul realizat de Giovanni Belini 6 . Tot pe cah le cu decor sgraffitat
descoperite în „casa domniei" de la Suceava şi datând din ultimele două decenii ale
secolului XV se întâlnesc personaje purtând pălării tronconice, având calota rotunj ită,
amintind căciulile, şi împodobite cu pene 7 (fig. 1 /3 ; 21 1 ), precum şi un acoperământ
de cap realizat din benzi care se suprapun, sugerând un turban (fig. 1 /2), fapt ce l-a
determinat pe regretatul Radu Popa să considere că s-a dorit reprezentarea unui turc H .
O pălărie înaltă, având calota rotunj ită, boruri le răsfrânte şi împodobită cu
pene, poartă tânărul vânător figurat pe cahle descoperite în locuinţa LIV din
apropierea bisericii catolice de la Baia9 ( fig. 3/3 ). Pe o cahlă descoperită într-o
locuinţă de orăşean, din zona de nord a Curţii domneşti din Suceava, distrusă în
incendiul din anul 1 476, a fost reprezentat un oştean înarmat cu un arc, purtând o
căciulă cu vârful ascuţit 10 (fig . 3/ 1 ) . O căciulă ascuţită poartă şi cântăreţul din
cimpoi, figurat pe cahle şi fragmente de cahle descoperite la Borniş-Obârşia (jud.
' R . Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Miirturii de c"ii'ilizafie medie\'lllâ romlÎnea.1·cii. O casii

u domniei şi o .rnhii monumentalii de lu Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare. Bucureşti. 1 979.
p. 68--7 1 , fig. 5 1 .
h Istoria ilustra/ii a picturii. De la arta rupestrii la arta ahstractâ. Bucureşti. 1 968. p. 6 3 .
7 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit . . p. 7 9 . 8 1 . fig. 66/5a. p. 6 7. fi g . 4 7 .
K lhidem . p. 60-6 1 . fig. 40.
9 Lia Bătrîna. A. Bătrîna. Elemente decorative in ceramica monumentalii de la Baia (jud Succlll"CI),
în „Suceava". X I-X I I , 1 984- 1 985. p. 1 50. 1 53 . fig. 2 ( se va cita in continuare Elemente dccorati1·c ).
E. I . Emandi. Contrihufii la cunoaşterea el'Olufiei urhanistice u oraşului Sucem·a. in secolele
1 11
XIV XX. în RMM-M IA. 1 . 1 988. fig. 9.

Neamţ) 1 1 (fig. 2/2, 3 ) şi Curtea domnească din Suceava 1 2 (fig.3/4) şi datând din
secolele XV şi XV-XVI .
Din secolul XVII datează cahle ş i fragmente de cahle descoperite l a Iaşi, decorate
cu trei personaje îmbrăcate cu veşminte largi şi purtând căciul i înalte şi ascuţite
(fig. 1 1 1 1 ), care tocmai datorită acestui tip de acoperământ de cap, caracteristic
tătarilor, au fost considerate a reprezenta pe războinicii stepelor 1 3 . Pe un fragment
de cahlă provenit de la cetatea Soroca 14 (fig. 2/7) şi pe altele descoperite în locuinţe
de orăşeni de la Târgul Trotuş 1 5 (fig. 1 0/3 ), personajele figurate călare poartă nişte
acoperăminte de cap de forma unor triunghiuri cu vârful în j os, amintind calpacele
popoarelor de stepă. Pe cahle fragmentare provenind, de asemenea, de la Târgul
Trotuş a fost figurat un personaj călare purtând o cucă decorată cu un surguci de
pene 1 6 (fig. 1 01 1 ). Se ştie că această pălărie de o formă specială era acordată, în
cadrul ceremoniei de învestitură, domnilor din ţările române, alături de caftan şi
steag 1 7 • Am presupus că personajul figurat pe fragmentele de cahle trotuşene este
Vasile Lupu, domnul Moldovei 1 8 , ipoteză întărită şi de faptul că acesta apare
îmbrăcat într-un veşmânt bordat cu blană, un caftan, şi purtând un buzdugan.
Personajele feminine figurate mai cu seamă pe cahle cu reprezentarea unor
scene de dans, descoperite atât în locuinţe de orăşeni de la Suceava 1 9 (fig. 4/ 1 ),
Baia 20 (fig. 4/3 ), dar şi la curţile domneşti de la Cotnari 2 1 şi Iaşi 22 (fig. 4/2), precum
şi la Suceava, în „casa domniei" 23 (fig. 4/4 ), au fost redate având capul descoperit,
cu părul buclat (fig. 2/5), lăsat pe umeri (fig. 41 1 ) ori strâns într-o coadă ce atârnă
pe spate (fig. 4/4 ). Excepţie fac două dintre cahlele considerate ca aparţinând
11
Rodica Popovici, Despre 1110ti1•ele decorative de pe cahlele din secolul al XV-iea descoperite
la Borniş, jud. Neam{. în ArhMold. XXI, 1 998, p. 1 69, fig. 2 .
1 2 Paraschiva-Victoria Batari uc, Noi cahle descoperite la Curtea Domnească din Suceava, în
voi. Artă. Istorie. Cultură. Studii în onoarea lui Marius Porumb, Cluj-Napoca, 2003, p. 1 23- 1 24, fig. 5.
1 3 N. N. Puşcaşu, Voica M aria Puşcaşu, Mărturii de civilizaţie şi urbanizare medievală
descoperite în vatra istorică a laşilor, în R M M - M IA, 2, 1 983, fig. 30.
1 4 P. Bâmea, Paraschiva-V ictoria Batariuc, Cahle descoperite în Moldova dintre Prut şi Nistru,
în ArhMold, X V I I , 1 994, p. 286, fig. 4/7 .
1 5 Al. Artimon, Oraşul medieval Trotuş în secolele XI V-XVII. Geneză şi evoluţie, Bacău, 2003,
p. 1 68, fig. 521 1 (se va cita în continuare Oraşul medieval Trotuş).
1 6 Ibidem. p. 1 69, fig. 53/2.
1 7 Corina Nicolescu, Istoria costumului de curte în ţările române. Bucureşti, 1 970. p. 1 5 1 şi
notele 9, 1 32 . Cf. Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar. Bucureşti, 1 988, sub voce caftan
(p. 63-64) şi domn (p. 1 70).
1 8 Paraschiva-V ictoria Batariuc, Cahle cu reprezentări de cavaleri din secolele XVI-XVII
descoperite în Moldova, în SCIVA, 49, 1 998, 2, p. 204.

1 9 R. Gassauer, Teracote sucevene, în BCMI, X X V I I I , 1 935, p. 1 5 1 , 1 62, fig. 32.
20
Lia Bătrîna, A . Bătrîna, op. cit„ p. 1 50, fig. I .
2 1 B . Slătineanu, Ceramica de la Cotnari. I, în R F R, V, 1 938, 1 0, fig. 1 4; Paraschiva-Victoria
Batariuc, F I . H ău, Momente din viaţa de curte ilustrate pe cahle descoperite în Moldova - scenele de
dans, în AT, VI, 1 996, p. 76.
22
Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească
din laşi. în ArhMo1d, V, 1 96 7, p. 24 1 -244, fig. 4 7 .
23 R . Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ p. 47-48, fi g . 24.
ciclului Sfântului rege Ladislau, descoperite în locuinţa LV din zona bisericii

catolice de la Baia24 , unde tinerele fete au fost înfăţişate purtând, peste părul buclat,
scufe cu burlet striat, ce le încadrează feţele, acoperăminte de cap aparţinând celei
de a doua jumătăţi a secolului XIV 25 •
Elemente propriu-zise de costum se întâlnesc pe cahle în cazul reprezentării
unor personaje masculine, cât şi feminine, laice ori legate de istoria sacră.
Personajele masculine care populează cahlele datând din a doua j umătate a
secolului XV, indiferent de subiectul decorativ, au fost înfăţişate înveşmântate, în
cele mai frecvente cazuri, după moda burgundă, cu o tunică strânsă în talie de o
centură, pantaloni pe picior şi pantofi cu vârful lung şi ascuţit, aşa-numiţii solerets a la
Poulaine. Se constată diferenţe în modul de tratare a principalei piese v estimentare,
tunica, ce poate fi simplă ori cu numeroase falduri.
Tunici simple, cu partea inferioară dreaptă (fig. 4/3 ) sau răscroite în faţă
(fig. 3/2, 3 ), apar pe cahle cu reprezentarea unei fabule cu vânător şi urs 2 6 şi cu o
scenă de dans27 , descoperite în locuinţa LIV din apropierea biserici i catol ice de la
Baia, dar şi a tenanţilor care susţin stema lui Ioan de Hunedoara, scutul mobilat cu
corbul cu inel în cioc, din aceeaşi locuinţă de la Baia28 (fig. 3/2) şi de la Curtea
domnească din Suceava2 9 •
Personajele îmbrăcate cu tunici cu falduri dese se dovedesc a fi mai numeroase,
de la Melusina, fiinţă fantastică având în loc de picioare trupuri de peşte, figurată pe
cahle descoperite la Suceava 30 (fig. 61 1 ), Baia3 1 , Iaşi 32 , Cetatea Nouă de la Roman33 ,
la vânătorul cu şoim 34 (fig. 1 /3 ) şi „turcul" din „casa domniei" de la Suceava35 (fig.
1 /2) ori la tinerii dansatori figurând pe cahlele provenite din locuinţe de orăşeni 3 6 ,
precum şi din „casa domniei" de la Suceava 37 (fig. 4/4) sau de la curţile domneşti
24 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, L egenda eroului de frontieră în ceramica monumentală din

„
„
Transilvania şi Moldova, în SCIVA. 4 1 , 1 990, 2, p. 1 74- 1 79, fig. 7- 1 2 ( se va cita în continuare

Legenda eroului defrontieră ").
2 5 Pentru reprezentarea unor scufe cu burlet asemănătoare, cf. P. Chihaia, Perechile galante şi pafiaua
„
de la Argeş. în voi. Sfârşit şi început de ev. Reprezentări de cavaleri la începuturile Renaşterii. Bucureşti.
1 977, p. 1 05- 1 06.
26
Lia Bătrîna. A. Bătrîna. Elemente decorative. p. 1 50, 1 5 3 , fig. 2.
20 lhidem. p. 1 50, fig. I .
2 � lhidem. p. 1 53 , fig. 3 .
2 9 Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle în lorninţe de orăşeni la Suceam. î n ArhMed. L 1 996. p . 93.
fig. 1 8/4 ( se va cita în continuare Cahle în lorninţe).

30
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit. . p. 5 1 , fig. 28: Paraschiva-Victoria Batariuc.
S. Haimovici. Elemente animaliere pe cahle descoperite în Moldom medievală. în ArhMold. XXV I .
2003, lif. 31 1 .
1 I nedite, în colecţiile Complexului Muzeal Bucovina, Suceava.
12
N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit„ fig. 2 3 .
1 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din ,Holdova. p. 1 72 .
1 4 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. . p. 6 7 , fi g . 47.
·1 ' lhidem. p. 60. 6 1 , fig. 40.
·1 6 Parasch iva-Victoria Batariuc. Cahle în lorninţe, p. 90-9 1 . fig. 1 6/4.
1 7 R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op.cit. . p. 47--48. fig. 24.
de 1a I aşi" 3 8 , V as 1m· 3 9 , H ar
. ·
- 4 1 . Tumc1
" 1-au40 , B acau 1e au fiost redate scurte, pana 1 a coapse
A -
(fig. 4/1 ,2), dar şi lungi, până aproape de genunchi (fig. 4/4), strânse în talie de o centură
simplă (fig. 4/4) ori formată din plăcuţe rectangulare (fig. 4/2), tunici terminate cu falduri
dese. În unele cazuri, dansatorul de pe cahlele din „casa domniei" (fig. 4/4 ), „turcul" cu
turban (fig. 1 12) sau tânărul reprezentat pe un fragment de cahlă descoperit la
Curtea domnească de la Suceava42 (fig. 2/6) au fost înveşmântaţi cu tunici încheiate
în faţă cu un şir ( fig. 2/6; 4/4) sau cu două şiruri (fig. 1 12) de nasturi globulari,
asemănători cu cei aflaţi în morminte contemporane cu cahlele respective.
În secolul XVII, reprezentări le vestimentare se diversifică, astfel că întâlnim
figuraţi pe cahle un voievod îmbrăcat într-un caftan bordat cu blană ( fragmentele
de cahle de la Târgul Trotuş) 4 3 (fig. 1 0/ 1 ), cavaleri purtând o pălărie cu pană, o
tunică cu guler fraise, pantaloni bufanţi până la genunchi şi cizme „muschetar"
(cahle şi fragmente de cahle de la Suceava)44 (fig. 1 0/4), dar şi tunici drepte,
decorate pe piept cu pasmanterie ( fragmente de cahle de la mănăstirea Căpriana)45
(fig. 1 0/2 ) sau cu numeroase brandenburguri, amintind dolmanul unui husar
(cahlele de la Târgul Trotuş)46 (fig. 1 0/3 ).
Veşmi ntele feminine sunt mai puţin diversificate şi apar cu precădere pe
cahle cu reprezentarea unor scene de dans. Pe cahle datând din a doua jumătate a
secolului XV şi din primele decenii ale celui următor, provenite din locuinţe de
orăşeni de la Baia4 7 (fig. 4/3 ), Suceava4 8 (fig. 4/ 1 ), dar şi din medii aulice precum
„casa domniei" de la Suceava49 ( fig. 4/4), curţile domneşti de la Hârlău 5 0 (fig. 4/2),
Iaşi 5 1 , Vaslui 5� , Bacău 5 3 , tinerele fete au fost figurate îmbrăcate cu rochi i lungi,
38 Al. Andronic, Eugen ia Neamţu, M . Dinu, op. cit .. p. 24 1 -244, fig. 47.
39 Rica Popescu, Câteva elemente de factură gotică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui,
în R M M-M IA, I , 1 98 I . p. 55. fig. 1 1 .
411 Corina Nicolescu, A rta în epoca lui Ştefan cel Mare. A ntecedentele şi etapele de dezvoltare
ale artei moldoveneşti din epoca lui Ştefan cel Mare, în voi. Cultura moldovenească în timpul lui
Ştefan cel Mare. Bucureşti, 1 964, fig. 3 7 .
4 1 Al. Artimon, Date istorice ş i arheologice c u privire la Curtea Domnească din Bacău, în
R M M - M I A. 2, 1 987, fig. 1 1 16, 7 ( se va cita în continuare Date istorice şi arheologice).

Curtea Domnească din Suceava. în „Suceava", X, 1 983, p. 249, pi. I I l/2 .

43 Al. A rti mon, Oraşul medieval Trotuş. p. 1 69, fig. 53/2.
44 K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descri.să pe temeiul propriilor cercetărifăcute între 1895 şi 1 904,
Bucureşti, 1 9 1 3, p. 79, fig. 75/p, s; R. Gassauer, op.cit„ p. 1 62, fig. 33; N. Constantinescu, Precizări în legătură
cu data const111irii mănă1·tirii armeneşti Zamca-Suceava. în SC/A. 2, 1 96 1 , p. 368, fig. 7; Paraschiva-Victoria
Batariuc, Motive decorative în ceramica ornamentală din secolul al XVJ/-lea de la Curtea Domnească -
Suceava. în „Suceava". VIII, 1 98 1 , p. 1 1 5, 1 1 9, pi. 6/2 (se ca cita în continuare Motive decorative).
45 Gh. Postică, N . Constantinescu, Căpriana. Repere istorico-arheologice, Chişinău, 1 996, fig. 82.
4 6 Al. Artimon, op. cit„ p. 1 68, fig. 521 1 .

47 Lia Bătrîna, A . Bătrîna, op.cit„ p. 1 50, fig. I .
4 8 R . Gassauer, op. cit„ p. 1 5 1 , 1 62, fig. 32.
4 9 R . Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op.cit„ p. 47-48, fig. 24.
5° Corina Nicolescu, op. cit„ p. 3 7 .

5 1 A l . Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, op.cit„ p. 2 4 1 -244, fi g . 47.
5 2 Rica Popescu, op. cit„ p. 55, fig. 1 1 .

53 Al. Artimon, Date istorice şi arheologice. fig. 1 1 /6, 7 .
ample, strânse în talie cu o centură simplă (fig. 41 1 , 4) ori compusă

din plăcuţe dreptunghiulare (fig. 4/2) şi purtând pantofi cu vârful ascuţit (fig. 4/2, 4).
Pe cahle fragmentare provenind de la Curtea domnească din Hârlău5 4 , Melusina a
fost redată într-o rochie cu mâneci lungi şi falduri mici şi dese (fig. 6/2). O
reprezentare inedită apare pe un fragment de cahlă descoperit într-o locuinţă de
orăşean de la Suceava şi datat la sfârşitul secolului XV 55 . Tânăra fată este
îmbrăcată cu o rochie având corsajul plisat şi brodat, mânecile lungi, încreţite,
ţinuta fiind completată de un colier de mărgele mari, rotunde ( fig. 2/5 ).
Pe cahle cu scene de dans datând din secolul XVII şi provenind de la Cetatea
de scaun 56 , manas .
- - t irea Z amca 5 7 , C urtea d omneasca- de 1 a S uceava 5 8 , t anara
' - f;ata
poartă o tocă cu pene, o rochie cu un guler mare dreptunghiular şi o fustă brodată cu
şiruri (fig. 1 0/4). Despre acest motiv decorativ, în urmă cu aproape şapte decenii,
profesorul sucevean Rudolf Gassauer a avansat ipoteza că meşterul care a realizat
cahlele respectiv s-a inspirat dintr-o carte cu modele pentru cusături 59 .
O situaţie aparte o constituie cele şase cahle aflate în locuinţa LV din zona
bisericii catolice de la Baia şi considerate de descoperitori drept ilustrarea unui moment
din legenda Stăntului Ladislau, şi anume „odihna regelui Ladislau'.6°, unde personajele
reprezentate au fost înfăţişate îmbrăcate în veşminte caracteri stice celei de a doua
jumătate a secolului XIV61 • Regele, purtând o coroană masivă, cu trei fleuroni, este
îmbrăcat cu o surcotă lungă, ce coboară mult dincolo de genunch i, cu umeri largi,
încheiată în faţă cu nasturi rotunzi şi strânsă în talie de o centură decorată cu plăci
discoidale (fig. 6/3 ; 71 1 , 3, 4), centură de care, în două cazuri, atârnă o pungă
trapezoidală, prevăzută cu aceleaşi aplici discoidale (fig. 7/3 , 4), pungă destinată
banilor pentru milostenii (aumoniere) , iar în alte două cazuri o spadă cu garda în
cruce (fig. 7/2, 3 ). Fata poartă o rochie lungă şi dreaptă, uşor mulată, cu mâneci
până la cot, simplă (fig. 6/3 ; 7/4) sau încheiată în faţă cu nasturi mari, rotunzi (fig.
71 1 -3 ) şi strânsă în talie de o centură decorată cu aplici discoidale (fig. 7/3 ) Într-un .
caz, pe întreaga suprafaţă a rochiei au fost imprimate şiruri succesive de mici

cercuri, care, cu siguranţă, sugerează motivul decorativ al ţesături i (fig. 7/2 , 4),
cercuri ce se regăsesc şi pe surcota regelui (fig. 6/3 ; 7/2 ).
Veşmintele în care apar îmbrăcate personajele legate de istoria sacră, din
Vechiul şi Noul Testament ori din povestiri le hagiografice, sunt asemănătoare cu
cele ale cavalerilor şi dansatorilor . Astfel, regele profet Dav id a fost figurat pe cahle
q B. Slătineanu. Trei plăci de ceramică din secolul ul XVI-leu. în RIR. V-VI. 1 935-1 936. fig. I .
55 Parasch iva-Victoria Batariuc, Cahle in lornin{e. p. 9 1 . fig. 1 5 1 1 .
56
K. A. Romstorfer, op. cit. . p. 75/p, s; R. Gassauer. op. cit. . fig. 3 3 .
, - N. Constantinescu. op. cit„ fi g . 7.
5 K Paraschiva-Victoria Batariuc. Jfotive decoratii·e. p. 1 1 5 . 1 1 9. pi. 6/2 .
;q R. Gassauer. op cit„ p. 1 5 8, fig. 3 3 .

60
Lia Bătrina, A. Bătrina. Legenda eroului de.fi·ontieni . p. 1 74- 1 79, fig. 7- 1 2 .
„ "
6 1 lhidem. p. 1 78.
descoperite la Baia62 şi Cetatea de scaun a Sucevei 6 3 , îmbrăcat cu o tunică cu

numeroase falduri (fig. 9/4 ), după cum magul Balthasar oferind ciboriul, redat pe
cahle care provin de la Drăgoeşti 64 (fig. 8/3) şi Iaşi 65 (fig. 8/4), poartă o tunică
scurtă cu falduri dese. Magul Melchior, figurat pe cahle descoperite la Suceava,
oferind cutia cu aur66 , poartă peste o tunică strâmtă cu mâneci, o amplă mantie cu
numeroase falduri, iar soleretele cu vârf ascuţit au pinteni cu tij a lungă şi duriţă, în
timp ce scutierul care struneşte cu greu calul este îmbrăcat cu o tunică simplă,
scurtă, cu glugă (fig. 8/ l ). Sfinţii Apostol i Petru l i Pavel au fost reprezentaţi pe
cahle descoperite la Cetatea de scaun a Sucevei 7 şi la curtea boierească de la
Spătăreşti „La Hate"6 8 desculţi, drapaţi în dalmatice cu falduri dese, peste care
poartă ample mantale, cu numeroase cute (fig. 8/2), în timp ce Sfântul Gheorghe în
luptă cu balaurul a fost figurat pe cahle descoperite la Suceava69 şi Baia7 0 , îmbrăcat
cu o tunică cu falduri dese, pantaloni pe picior şi solerets a la Poulaine (fig. 6/4).
Îngerii pseudotenanţi care susţin cimierul stemei dinastice a lui Ştefan cel Mare au
fost redaţi îmbrăcaţi în ample dalmatice cu mânecile lungi, strânse în talie de centuri
compuse din plăcuţe rectangulare, dalmaticele cu falduri dese, agitate, sugerând
ideea de mişcare. Astfel de cahle au fost descoperite la Cetatea de scaun 7 1 (fig. 5/3)
şi „casa domniei" de la Suceava7 � (fig. 5/ l ), Cl!_rţile domneşti de la Hârlău 73 , Cotnari 74 ,
Iaşi 7 5 (fig. 5/2), Vaslui 7 6 , Bacău 77 (fig. 5/4). In scene precum Buna Vestire figurată
pe fragmentele de cahle de la Cotnari 7 8 , Suceava7 9 , Baia80 (fig. 9/4), Crucificarea de
6
2 Eugenia Neamţu. Cahle rn reprezentarea profetului David descoperite la Baia, în SCIVA,
25. 1 974. 4. p. 4 73-4 76. fig. I .

<u R. Gassauer, Beitrăge z11r Kulturgeschichte der Bukowina. în Siidost Forschung, M ilnchen,
1 94 1 1 1 . fig. I .
6
4 Idem, Teracote sucevene. în B C M I , XXV I I I , 1 934, fig. 1 6 1 , fig. 20.
6 ' N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit„ pi. X V I .

66
K. A. Romstorfer, op. cit„ pi. VI; Mărioara N icorescu, Noi descoperiri de ceramică ornamentală
din secolele XV-XVI la Suceava, în ArhMold, IV, 1 966, p. 3 2 1 -322, fig. 41 1 .
67 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle decorate cu subiecte religioase descoperite în Moldova,
în AT, IV. 1 994. p. 1 28 (se va cita în continuare Cahle cu subiecte religioase).
Spătărefi, corn. Vad11 Moldovei, jud Suceava, în CAMN I, V I I I, 1 986, p. 92, fig. 5/3 .
6x
Lia Bătrîna, O. M onoranu, A. Bătrîna, Cercetările arheologice din zona Fântâna Mare -
6 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle c u S fântul Gheorghe descoperite la Suceava, î n SCIA.

AP, 397 1 992, p. 34, fig. 1 /2.
0
Lia Bătrîna, A . Bătrîna, Elemente decorative, p. 1 56, 1 6 1 , fig. 8 .
7 1 K. A . Romstorfer, op.cit„ p. V.
72 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ p. 46, fig. 22.
73 Gh. I . Brătianu, Originile stemelor Moldovei şi Ţării Româneşti, în R I R, I , 1 93 1 , p. 54-5 5 ;
M . Berza, Stema Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare, î n SCIA, 1 -2, 1 95 5 , p. 8 1 -82, fi g . 1 3 .
74 B. Slătineanu, Ceramica de la Cotnari, I , în R F R, V, 1 938, I O, fig. 1 5 .
7' Eugenia N eamţu, Contribufii la cunoaşterea stemei dezvoltate a Moldovei în epoca lui
Ştefan cel Mare, în ArhMold, V I , 1 969, p. 322-3 3 3 , fig. I , 2.

7 6 Rica Popescu, Cahle şi plăci decorative descoperite la Curtea Domnească din Vaslui, în
R M M - M I A, 2, 1 978, p. 63, 65, fig. 3/2.

7 7 Al. Artimon, Civilizaţia medievală urbană din secolele X/V-XVII (Bacău, Tg. Trotuş, Adjud),
Bacău, 1 998, p. 74-76, fig. 34/ 1 -2.

7 8 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu subiecte religioase, p. 1 1 8 .
79 K. A. Romstorfer, op. cit„ pi. V; R. Gassauer, op. cit„ p. 1 6 1 , fig. 25, 26.
80
Eugenia N eamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia în secolele XIV-XVII,
voi . l i ; l aşi, 1 984, p. 239, 242, fig. 1 05/5 .
Elemente vestimentare pe cahle din Moldova 48 1
la Iaşi 8 1 (fig. 9/ 1 ) sau Fecioara cu Pruncul de la Suceava82 (fig. 9/2), Maica

Domnului a fost înfăţişată purtând o rochie amplă, cu falduri dese (fig. 9/2, 4 ), sau
drapată într-o mantie (fig. 9/ 1 ).
Conform mentalităţii medievale occidentale, toate personajele scenelor sacre
au fost considerate contemporane cu cei care le executau şi, în consecinţă, au fost
înveşmântate după moda burgundă, cu pantaloni pe picior, tunici scurte cu falduri
dese, mantii ample, solerets a la Poulaine, armuri canelate, coifuri Bacinet sau Armet.
Aşa îi vedem figuraţi pe regele David, creatorul Psalmilor, pe sfinţii Gheorghe şi
Ladislau, pe magi i Balthasar şi Melchior, în timp ce Fecioara Maria este drapată
într-o bogată rochie de aparat, şi nu în maforionul tradiţional . După cum am văzut,
majoritatea covârşitoare a veşmintelor reprezentate pe cahlele descoperite în Moldova
se dovedesc a fi de sorginte occidentală, fiind inspirate de moda gotico-burgundă,
un adevărat curent internaţional în evoluţia costumului european.
În aceste condiţii, problema care se pune pentru noi este aceea de a şti dacă
elementele de costum întâlnite pe cahlele descoperite în Moldova reflectă realitatea
existentă în teritoriul est-carpatic, dacă locuitorii ţării, ce l puţin în secolul XV şi în
prima j umătate a celui următor, perioadă în care pot fi încadrate cronologic cele
mai multe cahle, purtau veşminte de croială occidentală, fiind receptivi la marile
curente europene în materie de vestimentaţie.
Cele câteva reprezentări figurate care au ajuns până la noi, şi ne referim la
ctitori i reprezentaţi fie în tablouri le votive realizate în fre scă8 3 , fie în broderie 84 , dar
şi la cunoscutul portret al lui Ştefan cel Mare din Tetraevangheliarul de la
Humor8 5 , ne permit să spunem că, la nivelul familiei voievodale, dar şi al unor
înalţi dregători precum Ioan Tăutu 86 şi Luca Arbure 8 7 erau purtate atât veşminte de
tradiţie bizantină sau orientală, somptuoasele granaţe brodate cu perle şi pietre
preţioase, cât şi caftane, dar şi cele de sorginte occidentală, precum tunica scurtă,
pantalonii strânşi pe picior, mantia răscroită la mâneci, cu falduri dese, ce coboară
până la genunchi. Descoperirile arheologice făcute în necropola medievală de pe
Câmpul Şanţuri lor de la Suceava 88 , dar şi altele au dovedit că măcar o parte a
sluj itori lor şi curtenilor ce locuiau în Cetatea de scaun purtau veşminte de croială
i
x N. N . Puşcaşu. Voica Maria Puşcaşu. op. cit. . fi g . 24.
x�K. A. Romstorfer. op. cit. . pi. V; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. . fig. 3/ 1 .
x i Teodora Voinescu. Portretele lui Ştef(m cel Mare în arta epocii sale. în voi. Cultura
moldon'nea.1ni în timpul lui Ştefan cel Mare. Bucureşti . 1 964. p. 463-4 78. fig. 2-7.
x� Maria Ana M usicescu. Ana Dobjansch i . Broderia 1·eche rormineascâ. Bucureşti. 1 985. fig.
1 9. 20. 4 1 . 42. 44, 48. 5 3 . 64.

x > C. Popescu . .\.liniatura ro m âneas c â. Bucureşti . 1 98 1 . fi g . I O. I I .
x� Corina Popa. Bâlincşti. Bucureşti . 1 98 1 . fig. 34.
x7 V. Drăgut. Arhore. Dragoş Coman ·· mae.1·trnl.fi"e.1celor de la Arhore. Bucureşti. 1 969. fi g . I .

xx Corina Nicolescu. Istoria costmnului de rnrte în ţârilc ro mL ine. Bucureşti, 1 970. p. 1 1 3 - 1 1 4.
lig. 32. pi. LXXXV - LXXXV I I .
occidentală. Putem să avansăm ipoteza conform căreia cel puţin o parte a

populaţiei din teritoriul est-carpatic, mai cu seamă în mediul urban, purta veşminte
de modă occidentală.
Dar trebuie să menţionăm şi un aspect legat de elementele de costum figurate
pe cahle, şi anume acela că veşmintele de croială occidentală se constituie într-un
indiciu referitor la originea meşterului ori a meşterilor care au creat modelele sau
chiar cahlele respective. Nu este exclus ca o parte a modelelor pentru cahle să fi
fost creată în Moldova şi ne referim, în mod special, la scena de dans figurată pe
cahle descoperite în „casa domniei" şi în locuinţe de orăşeni de la Suceava (fig. 4/4)
şi la „odihna regelui Ladislau" de la Baia (fig. 6/3 , 4; 7/ 1 -4) . Pe cahlele sucevene,
tânăra fată apare îmbrăcată cu o rochie cu mâneci le răscroite oblic, detaliu ce
caracterizează iile româneşti până în zilele noastre 89 . Dar cea mai mare parte a
motivelor decorative întâlnite pe cahlele descoperite în teritoriul est-carpatic au fost
create în spaţiul central-european, care a cunoscut soba din cahle, şi au fost
vehiculate de meşteri itineranţi, veniţi să lucreze în Moldova ori pe calea
schimbului 9 0 .
Rămâne să sperăm că noile descoperiri arheologice, coroborate c u cercetări
interdisciplinare, să îşi aducă contribuţia la cunoaşterea, sub toate aspectele, a
civilizaţiei medievale româneşti , la care evoluţia vestimentaţiei constituie o
componentă importantă.
* Acest studiu a fost publicat în „Acta Moldaviae Meri dionalis", XXI I-XXIV, 200 1 -2003 ,
p. 62-83.
viaţa cavalerească. în „Suceava", X I I I-XIV, 1 986- 1 987, p. 1 52- 1 53 .
90 Eadem, Cahle din Moldova. p. 5 8-68 .
Fig. I . ah le descoperite la uceava, după R. Popa Monica Mărgineanu- âr toiu.
6 7
Fig. 2. Fragmente de cahle desco

perite la Sucea va ( 1 , 5, 6), după R. Popa , Moni
Cârs toiu ( 1 ), Bom iş după Rodi ca ca Mărg inean u
Popo vici (2, 3, 4); la cetat ea Soro ca, după Gh.
Cebo taren co (7).
f".• .�,· �-."'�':·:: ..:.,· .- a :

· - - ·- - -- ---
�- _ . . .:· • v • � ..,.. � �.:.._, .

·- --
... . ... .
-·.: .
. .
3 4
Fig. 3 . ah l e de coperite l a ucea a I , 4), după E . I . mandi ( I );

Baia, după Lia Bătrîna, . Bătrîna ( 2 , 3).
486
2
1
3 4
Fig. 4. Cahle descoperite la Suceava, după R. Gassauer ( I ) şi R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu

(4); Vaslui, după Rica Popescu (2); Baia, după Lia Bătrîna, A. Bătrîna ( 3 ).
,-- - - --- - - - -
[
r
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
J
I
I
I
I
)
_
__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ___ _ _ _ _ _ _ _
2
_
Fig. 5 . ahle d e coperite l a uceava ( 1 , 3 ), după R. Popa, Monica Mărgineanu-Câr toiu ( I ); Iaşi,
după Eugenia eamţu ( 2 ); Bacău, după I . rtimon (4).
488
1
2
3 4
Fig. 6 . Cahle descoperite la Suceava ( l ); H ârlău, după B . Slătineanu (2);

Baia, după Lia Bătrîna, A . Bătrîna, ( 3 , 4).
Elemente ve timentare pe cahle din Moldova 489
·"_;,rţq.;:)"'� .„""A-.:...·.�n
__ ........, ,... _.,/
4
Fig. 7. ahle de coperite la Baia, după Lia Bătrîna, . Bătrîna.
490
3 4
Fig. 8. Cahlă fragmentară descoperită la Suceava, după Mărioara N icorescu ( I ); cahle descoperite
la pătăreşti, după Lia Bătrîna, O. Monoranu, A. Bătrîna (2); I aşi, după N. N. Puşcaşu, Voica
Maria Puşcaşu ( 3 ) ; Drăgoeşti, după R . Gassauer (4).
Elemente vestimentare pe cahle din Moldova 49 1
-·-====:;:=:=:::::..J
3 4
Fig. 9 . ahle de coperite la l aşi, după . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu ( I );

ucea a 2); Baia după Eugenia eamţu, V. Neamţu, tela heptea ( 3, 4).
492
3 4
Fig. 1 0. Cahle descoperite la Tg. Trotuş, după Al. Artimon ( 1 , 3 ); mănăstirea Căpriana,
după Gh. Postică, N. Constantinescu ( 2 ); Suceava, după R. Gassauer (4).
Fig. 1 1 . ahle de coperite la laşi, după . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu ( l 2 ).
494
EL EM ENTS VEST I M ENTA IRES R E P RE S ENTE S S U R

D E S CAREREAUX D E PO E L E M E D I E V AUX D E M O L D AV I E
Resume
L'etude des pieces vestimentaires des Pays Roumains a de multiples sources, partant des temoignages
documentaires et des representations de la peinture murale jusqu'aux fragments de costumes decouverts
pendant Ies recherches archeologiques.
Les elements vestimentaires apparaissent aussi sur des carreaux de poele avec une
omementation variee; Ies protagonistes des scenes representees sont des animaux fantastiques, des
ecuyers et des pages, des chevaliers, des chasseurs avec des faucons, des danseurs, ansi que des
personnages qui tiennent de l ' histoire sacree: le roi prophete David, Jesus-Christ, La V ierge M arie,
I 'archange Gabriel, Ies Rois mages, Ies ap6tres Pierre et Paul , Ies saints Georges et Ladislas.
Les elements de costume rencontres sur Ies carreaux de poele sont divers et en meme temps
complexes; ils evoluent des chapeaux de formes variees, ayant la calotte arrondie ( fig. 1 / 1 , 3; 2/ 1 , 3/3)
ou aiguisee ( fig. 212, 3: 3 1 1 ; 1 1 1 1 ). meme d ' un turban (fig. 1 /2 ) ou d' une toque ( fig. 1 0/ 1 ), j usqu' â une
tenue complete, masculine ou feminine, achevee grâce aux accessoires comme Ies boutons ou Ies ceintures.
Les personnages masculins figures sur Ies carreaux de poele du XV-e siecle et des le debut du
siecle suivant ont ete representes revetis de tuniques courtes, simples (fig. 3/2, 3; 4/3 ) ou terminees en
nombreuses plis ( fig. I /2: 216; 41 1 , 2. 4; 61 1 ) et serrees sur la taille â 1 ' aide d ' une ceinture, des
chausses et chaussures â bout aigu, Ies ainsi nommees solerets a la Poulaine. On peut apercevoir sur
Ies carreaux de poele du XVl-e et X V II-e siecles des personnages vetus de vetements simples ( fig.
217) ou bordees de fourrure, mais aussi de tuniques decorees des passementeries ( fig. 1 0/2, 3 ) .
Les vetements fem inins sont moins divers ifies; i i s'agit de longues robes, amples, ayant
plusieurs plis, resserrees sur la taille â l ' aide d ' une ceinture simple (fig. 4/ 1 ,4) ou composee de
plaquettes rectangulaires (fig. 4/2 ).
Les personnages sacres apparaissent, â leur tour, vetus conformement â la mentalite
moyenâgeuse occidentale; ils sont consideres contemporains aux executants des carreaux de poele et,
en consequences, ils sont habilles avec des tuniques aux plis drus, des manteaux amples, des solerets
a la Poulaine ou des robes tres plisses (fig. 8/ 1 -4; O/ l -4 ).
La grande majorite des vetements representes sur Ies carreaux decouverts en M oldavie sont
d' origine europeenne, inspires de la mode gothique-bourguignonne, un veritable courant intemational
dans l' evolution du costume europeen.
Selon notre avis, Ies elements de costume figures sur Ies carreaux de poele decouverts en
Moldavie constituent un argument soutenant I ' hypothese que, le long du XV-e siecle, sur le territoire
qui se trouve â l ' est des Carpates, au moins une partie de la population, et surtout celle urbaine,
portait des vetements tai lles selon la mode occidentale. Mais, on doit mentionner, aussi, un aspect lie
aux elements de costume figures sur Ies carreaux; ii s'agit des information sur !' origine de l ' artisan ou
des artisans qui ont cree Ies modeles et Ies patrons pour Ies carreaux de poele respecti fs, qui,
certamement, etaient originaires de l' espace central-europeen.
Fig. I . Carreaux de poele decouverts â Suceava, d' apres R . Popa, M onica Mărgineanu
Cârstoiu.
Fig. 2. hagmen :s de carreaux de poele decouverts â Suceava ( I , 5, 6), d' apres R. Popa,
� orn. � a Mar
_ meanu-Carsto1u
�
_ ( I ); â Bomiş, d' apres Rodica Popovici (2, 3, 4); â la citadelle Soroca,
d apres Gh. C ebotarenco ( 7 ).
Fig. 3. Carreaux de poete decouverts â Suceava ( I , 4), d ' apres E . I . Emandi (2, 3 ) ; â Baia,
d ' apres Lia Bătrîna, A . Bătrîna.
Fig. 4. Carreaux de poete decouverts â Suceava, d ' apres R. Gassauer ( I ) et R. Popa, Monica
Mărgineanu-Cârstoiu (4); â Vaslui, d' apres Rica Popescu (2); â Baia, d ' apres Lia Bătrîna, A. Bătrîna.
F ig. 5. Carreaux de poete decouvets â Suceava, d' apres R. Popa, Monica M ărgineanu-Cârstoiu
( I , 3 ) ; â laşi, d ' apres Eugenia Neamţu ( 2 ); â Bacău ( 3 ), d ' apres A l . Artimon (4).
Fig. 6. Carreaux de poete decouverts â Suceava ( I ); â Hârlău, d ' apres B . Slătineanu (2); â Baia,
d ' apres Lia Bătrîna, A. Bătrîna.
Fig. 7. Carreaux de poete decouvets â Baia, d ' apres Lia Bătrîna, A. Bătrîna ( 1 -4).
Fig. 8 . Fragment de carreau de poete decouvert â Suceava, d' apres Mărioara Nicorescu ( I );
carreaux de poete decouverts â Spătăreşti, d ' apres Lia Bătrîna, O. M onoranu, A . Bătrîna (2); â Iaşi,
d ' apres N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu (3); â Drăgoeşti (4), d ' apres R. Gassauer.
Fig. 9. Carreaux de poete decouverts â laşi, d ' apres N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu ( I ); â
Suceava ( 2 ); â Baia, d ' apres Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea (3, 4).
Fig. 1 0. Carreaux de poete decouverts â Tg. Trotuş, d ' apres Al. Artimon ( I , 3); au monastere
Căpriana, d ' apres Gh. Postică, N. Constantinescu ( 2 ); â Suceava, d ' apres R. Gassauer (4).
Fig. 1 1 . Carreaux de poete decouverts â Iaşi, d'apres N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu ( I , 2).
NOI CAHLE DESCOPERITE LA CURTEA DOMNEASCĂ
DIN SUCEAVA
Cercetările arheologice sistematice au debutat la Suceava în vara anului 1 95 1 ,

când sub conducerea profesorului Ion Nestor s-a organizat, în oraşul fostă reşedinţă
principală a voievozilor Moldovei, primul şantier şcoală de arheologie medievală
din Român ia.
Între obiectivele colectivului de cercetare de la Suceava, încă din primul an
de activitate, s-a găsit şi Curtea domnească, construcţie plasată de tradiţia locală în
zona din imediata apropiere a bisericii Sfântul Dumitru, ctitoria din ani i 1 534- 1 5 3 5
a voievodului Petru Rareş. Într-o primă etapă a u fost efectuate săpături arheologice
sistematice în anii 1 95 1 , 1 953, 1 954, 1 955 şi 1 960, rezultatele nu tocmai spectaculoase
ale acestor campanii fiind făcute cunoscute în succintele rapoarte publicate iniţial în
Studii şi Cercetări de Istorie Veche ' şi apoi în Materiale şi Cercetări A rheologice 2 •
În anul 1 974 cercetările arheologice de la Curtea domnească din Suceava au
fost reluate în condiţiile în care o parte a construcţiilor modeme aflate în perimetrul
monumentului au fost demolate. Cercetări le au continuat, cu intermitenţe, până în
anul 1 989, fiind publicate fie rapoarte precum cel referitor la descoperirea casei
domneşti construite din lemn în timpul lui Petru 1 3 , dar şi diverse studii care îşi
propuneau prezentarea unor probleme legate de istoria acestui e dificiu4 . În anul
1 988 apărea în colecţia Monumente şi Muzee a Editurii Sport Turism, sub
semnătura profesorului Mircea D. Matei, responsabi lul colectivului de cercetare de
la Suceava, şi a regretatului Emil I. Emandi, lucrarea care se adresa unui public
larg: Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Suceava, lucrare unde pentru
prima dată era publicat un plan detaliat al diverselor construcţii ce formează
ansamblul Curţii domneşti de la Suceava. 5
1 I . Nestor et al ii. Şantient

! Suceava (sondaj preliminw�. în SCIV, 3, 1 952, p. 43 1 ; B. M itrea et al ii,
Şa111ierul arheologic Suceal'G - Cetatea Neamţului. în SCIV, 5, 1 954, 1 -2, p. 290-297; iidem, Şantiernl
arheol�gic Suceal'G - Cetatea Neam/ului. în SCJV, 6, 1 95 5 , 3-4, p. 768-777.
- I. Nestor et alii, Şantierul arheologic Suceava. Raport preliminar asupra săpăturilor din
campania an11l1 1 i l 955. în „Materiale". IV, 1 957, p. 252-262; M . D. M atei et alii, Şantiernl arheologic
Sucea1•c; . în „Materiale ", I X , 1 970, p. 382-3 87.
-' L. Chiţescu. Cercetări arheologice la Curtea Domnească din Suceava. în CAMNI, I , 1 975,
p. 245-249.
� M . D . Matei. E. I . Emandi. Ohservaţii asupra stratigra
fiei Curţii domneşti de la Suceava, în
„Suceava'' , IV. 1 977, p. 1 05-1 1 8; M. D. Matei, Nivelul premuşatin de la Curtea domnească din
Suceam. în SClVA. 29, 1 978. 4, p. 54 1 -554.
5 M . D. Matei, E . I. Emandi, Cetatea de Scaun ş i Curtea
domnească de la Suceava' Bucureşti '
1 988, lig. 2 1 .
Noi cahle descoperite la Curtea Domnească din Suceava 497
Întrerupte aproape un deceniu, cercetările arheologice de la Curtea

domnească din Suceava au fost reluate în anul 1 998, fi ind ocazionate de lucrări de
proiectare în vederea restaurării 6 •
În toate cele trei mari etape de cercetare a Curţii domneşti a fost descoperit
un foarte bogat şi diversificat material arheologic, rămas, din păcate, în cea mai
mare parte inedit. Între materialele arheologice descoperite pe parcursul unei
j umătăţi de veac de săpături sistematice, un loc important îl ocupă cahlele. Nu este
lipsit de importanţă să menţionăm faptul că în anul 1 974, în pivniţa casei domneşti
construite în timpul lui Petru I, aşa numitul complex C 1 , au fost descoperite, prăbuşite,
resturile unei sobe compuse din cahle oală, castron, convexe, nesmălţuite, simple
ori decorate cu motive geometrice 7 • Datate la cumpăna veacurilor XIV-XV,
cahlele din casa domnească se numără printre cele mai timpurii obiecte de acest fel
descoperite în Moldova8 . Din păcate, casa domnească nu a putut fi cercetată în
întregime, astfel că doar o parte a cahlelor folosite la realizarea sobei amenaj ate
aici au putut fi recuperate, limitând drastic cunoştinţele noastre despre această
instalaţie de încălzire, ca şi posibilitatea de a o reconstitui .
La Curtea domnească de l a Suceava, alături de cahlele care în mod cert au
aparţinut sobei din casa domnească a lui Petru I, construcţie ce şi-a continuat existenţa
până la asediul otoman din vara anului 1 476, au mai fost descoperite şi alte cahle
fragmentare, foarte numeroase, diversificate tipologic şi cu un registru decorativ
extrem de variat, care se încadrează cronologic în perioada secolelor XV-XVII.
Din marea categorie a cahlelor folosite la sfârşitul secolului XIV şi la
începutul celui următor, dar şi pe tot parcursul veacului XV au fost descoperite
fragmente de cahle-oală simple şi cu marginile decorate cu apli caţii triunghiulare
(tipuri le II A a şi II A b ), cahle-castron cu ornamente geometrice la interior
(tipuri le V A a şi V A b ), cahle traforate (tipul VIII 8 b ), cahle convexe (tipul XI
8), dar şi cahle turn (tipul XVI 8), după tipologia propusă de noi 9 . În a doua
jumătate a secolului XV se încadrează cronologic cahlele pătrate cu picior de montare
tronconic şi decor în relief (tipurile VII I 8 a şi VIII 8 b), cele dreptunghiulare cu
picior de montare semicilindric, cu decor de asemenea în relief ori traforat (tipurile
IX 8 a şi IX 8 b), şi cahlele de coronament, crenelate (tipul XV 8) 1 0 • Ornamentica
acestor cahle, variată şi complexă, însumează motive geometrice, zoomorfe, religioase,
0 M. D. Matei. FI. Hău, Monica Gogu, Curtea Domnemcă din Suceava (sector sud). in Cronica
cercetârilor arheologie Campania 1 9Wi. Bucureşti, 1 999, p. 1 1 1 - 1 1 2; FI. Hău, Monica Gogu. V. Blănaru.
Sucea1·a. jud Sucem·a. Punct Curtea Domnească. în Cronica cercetări/or arheologice. Campania
1 999. Bucureşti. 2000. p. 99- 1 00. nr. 1 3 7; M . D. Matei . Gh. Sion. FI. Hău. Monica Gogu. V. Blănaru.
Sucean1. jud Sucem·a. Punct Curtea Domneascâ. in Cronica cercetărilor arheologice. Campania
2000. Bucureşti, 200 1 . p. 237-239. nr. 1 96. p i . 63.
L. Chiţescu. op. cit. . p . 247. li g . 5.
-
x Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle din Moldol'll mediel'ală. Secolele XI V-XUI. Suceava,
1 999, p. 48.
� lhidem. p. 84-8!( 92. 94. lig. 1 13 . 4. 1 1 . 1 2. 25. 43. 62.
1 0 lhidem. p. 87-90. 94, fig. 1 124. 25. 3 1 . 32. 59.
498
insp irate din viaţa de curte şi eposul cavaleresc 1 1 • Cahlele fo losite la sfârşitul
secolului XVI şi în timpul celui următor, de formă dreptunghiulară, cu decor în
relief şi picior de montare rectangular, scurt (tipul IX 0) 1 2 , au fost ornamentate mai
cu seamă cu motive vegetale şi compozite, vegetale şi geometrice, cele geometrice
sau figurate fiind mult mai puţin frecvente 1 3 •
în anul 1 983 Ia Curtea domnească a fost făcută o descoperire deosebită, legată
atât de planimetria reşedinţei voievodale, cât şi de structura oraşului medieval. Pe
latura de nord a complexului arhitectonic, unde se află palatul de piatră construit în
vremea lui Ştefan cel Mare, au fost descoperite vestigiile a ci nci locuinţe cu
pivniţă, cu pereţii realizaţi din bârne acoperite cu lut amestecat cu p leavă, locuinţe
care şi-au încetat existenţa în urma unui incendiu violent, cel mai probabi l în vara
anului 1 476, cu ocazia invaziei otomane în Moldova 1 4 • Peste resturile nivelate ale
acestor locuinţe, care, cu siguranţă, au aparţinut unor orăşeni înstăriţi, cu ani în
urmă s - a emis ipoteza perfect plauzibilă că locuinţele aflate în zona de nord a Curţii
_
domneşti au aparţinut unor negustori bogaţi 1 5 , a fost ridicat palatul ştefanian. I n
interiorul acestor locuinţe au fost descoperite numeroase fragmente d e cahle nesmălţuite,
care tipologic se încadrează între cahlele pătrate cu picior de montare tronconic şi
decor în relief (tipul V l l l B a), cahle dreptunghiulare cu picior de montare
semicil indric şi decor traforat (tipul IX C b ), precum şi cahle de coronament cu
suprafaţa în două planuri şi registrul superior crenelat (tipul XV B). Registrul
decorativ este variat: cerbul încadrat de brazi, vulpea călugăr predicând gâştelor,
grifonul, Manticora, Sfântul Gheorghe omorând balaurul, un oştean înarmat cu un
arc, considerat de descoperitori a fi un tătar, dar şi o rozasă traforată 1 6 •
În urma noilor cercetări, în anii 1 999-2000 au mai fost descoperite vestigiile
a cel puţin două locui nţe pe latura de nord, L6 şi L 7, de unde provin numeroase
fragmente de cahle . Au fost găsite fragmente de cahle-oală, cu deschidere pătrată,
simplă, mărginită de un chenar liniar şi cu picior de montare tronconic înalt (tipul
II A a), dar şi cahle - oală cu deschidere pătrată şi picior de montare cilindric (tipul
III), precum şi numeroase cahle rectangulare, cu picior de montare tronconic şi
decor în relief (tipul VIII B b ). Ornamentica cahlelor figurate este identică cu cea
menţionată mai sus, cu o singură excepţie: au apărut numeroase fragmente de cahle
decorate cu un copac sti lizat, încadrat în ambele părţi de păsări în zbor, o variantă a
„arborelui vieţii" 1 7 .
11
Parasch iva-Victo ria Batariuc, Ceramica ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la
C11rtea �omnească din Sucea\'a, în „Suceava" , X, 1 983, p. 245-259, p i . I-V.
1 Eadem. Cahle din Moldova
medievală. Secolele X/V-XVll, Suceava, 1 999, p. 90-9 1 , fig. 1 /3 5 .
,
1 ' Eadem, Motil·e decorative
în ceramica ornamentală din secolul al XVll-lea de la Curtea
c:;
Do mn c 1 că - Suceam, !n „Suceava ", V I I I , 1 98 1 , p. 1 1 1 - 1 20, pi. 1 -6 .
. M . D. M ate i . E. I . Emandi . op. cit. , p. 1 44, fig. 2 1 .
1 ' G h. Diaconu,
Ohsen·aţii cu privire la urmele vechiului târg al Sucevei în vremea marilor asedii
otoman �:>·i polone din l'eacul al XV-iea, în S M I M. I , 1 956, p. 267-282 şi mai cu seamă p. 276 şi nota 3 .
M . D. M ate1, E . I . Emand i , op. cit. , p. 1 44, fi g . 22, 2 5 , 27/a.
_1
7 _ inedit,
Material care ne-a fost oferit pentru studiu de colegul F lorin Hău. Î i mulţumi m şi pe
aceasta cale pentru generoz itate.
Noi cahle descoperite la Curtea Domnească din Suceava 499
Repertoriul de forme, dar şi cel decorativ al cahlelor provenite din locuinţele

din zona de nord a Curţii domneşti este relativ unitar. În toate cele şapte locuinţe
cercetate parţial au fost descoperite cahle identice, atât din punctul de vedere al
tehnicii de lucru, fi ind modelate cu ajutorul unor tipare din lemn, dintr-o pastă cu
foarte mult nisip, ceea ce a avut drept rezultat obţinerea unor suprafeţe aspre, cât şi
din acela al motivelor ornamentale. Se pare că toate sobele afl ate în cele şapte
locuinţe au fost construite în acelaşi timp, probabil în urma unui incendiu care a distrus
casele existente anterior, fiind folosite cahle lucrate într-un singur atelier, ce producea
obiecte de serie, cu stilizări naive, dar de bună calitate 1 8 • Pe baza fragmentelor de cahle
aflate în aceste locuinţe putem, să avansăm şi o ipoteză legată de forma sobelor
existente. Pe un soclu de lut, masiv, se înălţa camera de ardere, cubică, realizată din
cahle rectangulare şi decor în rel ief. Urma registrul inferior al camerei de încălzire,
poligonal, compus din cahle dreptunghiulare traforate, suprapus de partea superioară a
aceleiaşi structuri funcţionale, de asemenea poligonală şi dispusă retras faţă de zona
inferioară, şi formată din cahle-oală cu deschidere pătrată. Coronamentul, realizat
cu ajutorul cahlelor crenelate, sugera un turn de cetate 1 9 •
Ceea ce se cuvine subl iniat este faptul că toate aceste cahle au fost utilizate la
construirea unor sobe în locuinţe de orăşeni şi că nu au nicio legătură cu
amenaj area interioarelor Curţii domneşti .
I n anul 200 1 , lucrări de restaurare efectuate la turnul clopotn iţă a l bisericii
Sfăntul Dumitru, ctitoria din 1 560/ 1 56 1 a lui Alexandru Lăpuşneanu, au dus la
descoperirea unei _wopi cu resturi menajere, aflată la aproximativ 25 m nord de zidurile
Curţii domneşti . In umplutura acestei gropi, probabil fie o fântână abandonată, fie o
„groapă de împrumut", pentru obţinerea lutului galben, care a putut fi cercetată parţial,
doar un segment de cerc cu latura de circa 0,90 m, până la adâncimea de 4 m faţă de
nivelul actual de călcare, se găseau numeroase oase de animale, precum şi o cantitate
deosebită de fragmente ceramice de la vase de uz comun, simple şi smălţuite, fragmente
de cahle, veselă şi plăci de perete de Iznik, precum şi două monede poloneze de
argint, posibil solidi, care au fost distruse în timpul procesului de restaurare.
Cahlele descoperite în umplutura gropii sunt diferite din punct de vedere tipologic:
cahle-oală cu deschiderea pătrată şi picior de montare tronconic, scurt (variantă a
tipului II A a) (fig. l ), din care au fost recuperate trei exemplare întregi şi alte 20
fragmentare, cât şi cahle dreptunghiulare, decor în relief şi picior de montare
semicilindric (tipuri le IX B a şi IX C a). Cahlele dreptunghiul are sunt atât simple,
nesmălţuite ori acoperite cu vopsea roşie, cât şi smălţuite în verde ocru. Motivele
ornamentale sunt variate, fiind întâlnite pe cahle datând din secolele XV-XVI,
descoperite şi în alte zone ale Sucevei, dar nu numai, atât în complexe aulice, cât şi
în locuinţe de orăşeni . Un dragon în luptă cu un câine2 0 , o roată solară asociată cu
i x Paraschiva-Victoria Batariuc. Ateliere pentru producerea cahlelor în Moldo\'(J medievală. in

SCIV A. 43. 1 992. 2. p. 2 1 9-220.
J<; Elena Busuioc. Monica Mărgineanu-Cârstoiu. 1Hi1telalterliche Kachelo(enartcn in dcn
rumiini� chen Fiirstcntiimern.1 (XI V-XV Jahrhundcrts). in „Dacia „. N . S . . XX 1 1 1 . 1 979. tig. 24. 2 5 .
_ o U n fragment de cahlă c u un motiv asemănător se păstrează i n Colecţia Romstorfer. tiind descoperit
la Cetatea de Scaun. Cf. R. Gassauer. Teracote 111ce1rne. in BC.\-11. XXVIII. 1 935. p. 1 62. tig. 39.
500
cvadratura diamantină 2 1 (fig. 2), o combinaţie de l inii curbe şi trefle (fig. 3/3 ),
cavalerul în turnir într-un decor arhitectural gotic, o variantă simplificată, naivă, a
elaboratu lui motiv creat la mij locul secolului XV în atel ierele regale din Ungaria22
(fig. 4). Încadrate în secolele XVI-XVII sunt cahlele dreptunghiulare cu picior de
montare rectangular, scurt şi pedunculi de fixare (tipul IX D), care au fost decorate
cu scene inspirate de viaţa de curte : doi tineri, un băiat şi o fată dansează în
acompaniamentul unui cântăreţ din cimpoi 23 (fig. 5 ), dar şi un cavaler călare, având
atârnat de şa un arc dublu 24 (fig. 3/4 ).
Din punct de vedere cronologic, materialul aflat în groapa cu resturi menajere nu
este unitar. Fragmentele ceramice de la vasele de uz comun şi cele de porţelan de Iznik
datează din secolul XVII, în timp ce marea majoritate a cahlelor şi fragmentelor de
cahle aparţin secolelor XV şi XVI. O observaţie legată de depunerea pe verticală a
obiectelor aflate în groapă vine să întregească stratigrafia acestui complex închis: la
partea inferioară se găseau doar oase de animale, fragmente de vase de uz comun,
plăci de perete de Iznik, precum şi câteva fragmente de cahle cu decor compozit,
geometric şi vegetal 2 5, care se datează în secolul XVII, ceea ce conduce la
concluzia că procesul de umplere a gropii a început în această vreme, mai precis în
timpul domniei lui Vasi le Lupu. Acest voievod iubitor de fast a fost cel care a
dispus montarea la curţile domneşti de la Iaşi şi Suceava a panourilor decorative
realizate din plăci de faianţă policromă, „ciniile" menţionate de cronicarii moldoveni 26 ,
în groapa de lângă Curtea domnească de la Suceava au fost descoperite fragmente
de la asemenea plăci de perete, sparte desigur în momentul punerii în operă, ele
constituind un preţios indiciu de încadrare cronologică. De altfel, şi cele câteva
fragmente de cahle cu decor compozit, datând din secolul XVII au ajuns în groapa
cu resturi menaj ere în urma deteriorării în timpul amenajării sobelor din vremea lui
Vasile Lupu.
21
Fragmente de cahle cu un astfel de motiv decorativ provin de la Cetatea de Scaun. Cf. K. A .
Romstorfer, Cetutea Suce1·ii descrisă p e temeiul propriilor cercetări făcute intre I895 şi I 904,
Bucure�! i: 1 9 1 3 . fig. 76/x.
- - ln Moldova au fost descoperite, în medii diverse, numeroase cahle şi fragmente de cahle decorate
cu reprezentarea cavalerului în turnir. C f. Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu reprezentări de
cal'Uleri descoperite în Moldova. Secolele XV-XVI. în ArhMold, X X I I , 1 999, p. 1 25 - 1 45, fig. 1 - 1 0;
Venera Rădulescu, Noi cahle mediel'ale decorate rn scene de turnir (secolele XIV-XV). în SCJV A.
5 1 . 2000. 1 -2. p. 97-98, fig. 2/1 .
-1 ·1 Fragmente d e cahle cu u n motiv decorativ asemănător au fost descoperite la Suceava
.
( Parasch1va-V1cton a Batariuc. FI. Hău, Momente din viaţa de curte ilustrate pe cahle descoperite in
Moldol'U - scenele de dans. în AT. V I , 1 996, fig. 2/2 ) şi la Bomiş ( Rodica Popovici, Despre motivele
decorntm : de pe cahlele din secolul al XV- iea descoperite la Borniş. jud. Neamţ, în A rhMold. X X I ,
1 998, p. 1 69, fig. 2 ) .
=' 4 Fragmente d e cahle identice a u fost descoperite î n
deceniul nouă al secolului trecut la Curtea
domnească de la Suceava ( Paraschiva-Vi ctoria Batariuc, Cahle cu reprezentări de cavaleri din
secolel /�
Vl-XVI/ descoperite în Moldovu. în SCJV A. 49, 1 998, I , p. 1 99, fi g. 1 /4).
Fragmente de cahle cu acelaşi motiv decorativ se păstrează în Colecţia Romstorfer,
.
proven ind de la Cetatea de scaun a Suceve i
26
�
Corina Nicolescu, Ceramica oto ană de Jznik din secolele XVI-XVJJ găsită in Moldova. în
ArhMo ld. V, 1 967, p. 295-30 5, fig. 5- 1 2 .
Noi cahle descoperite la Curtea Domnească din Suceava 50 1
Prezenţa cahlelor şi fragmentelor de cahle la partea superioară a gropii nu

poate avea decât o singură explicaţie, considerăm noi. L a o anumită dată, în timpul
domniei lui Vasile Lupu, posibil în intervalul 1 63 7- 1 643, când ştiri documentare
menţionează lucrări de refacere a Curţii domneşti de la Suceava, 2 7 l ucrări care au
dus şi la reamenajarea spaţiului interior, vechile sobe construite la sfârşitul
secolului XV şi în prima j umătate a celui următor, fie din cahle-oală, fie din cahle
decorate cu motive geometrice şi cavaleri în turnir, au fost dezafectate, iar resturile
lor aruncate în cea mai apropiată groapă cu resturi menajere, fapt ce dovedeşte că
în acea vreme astfel de obiecte erau deosebit de ieftine, dar ş i că, acum, în timpul
domniei lui Vasile Lupu, cel cu „hire mai mult împărătească decât domnească",
chiar întregi fiind, erau considerate moral depăşite. Ştim că în secolul XVII sobele
îşi schimbă forma. Se renunţă la vechile structuri gotice, ce aminteau arhitectura
militară sau rel igioasă, pentru a se construi forme noi, inspirate de Renaştere. Au
loc mutaţii şi în ceea ce priveşte repertoriul decorativ al cah lelor, motivele
figurative sunt abandonate în favoarea celor geometrice şi mai cu seamă vegetale,
care se repetă obsesiv, în corpul sobei, creând suprafeţe ce amintesc ţesăturile 2 8 .
La prima vedere, pare neobişnuit faptul că sobele din cahle au fost folosite un
timp atât de îndelungat. Se poate obiecta că, fiind utilizate continuu, sufereau
stricăciuni şi unii cercetători au mers şi mai departe, comparând instalaţiile de
încălzire medievale, ce aveau o cu totul altă structură interioară, cu sobele noastre
modeme, care se deteriorează după câţiva ani de întrebuinţare.
Nu trebuie să neglijăm faptul că, funcţionând mereu, sobele au suferit degradări
în timp, ceea ce nu se întâmpla în cazul instalaţii lor de încăl zire din reşedinţele
domneşti, care nu erau locuite pe tot parcursul anului. Analiza datării topice a
� � l
documentelor emise de cancelaria lui Petru Rareş a demonstrat că acest voievod a
rezi at d� s ul de P � in la Suceava,pr�ferând � ă locuiască î� reşedinţele d� la Vaslui,
.
Huşi, Harlau, Iaşi- . Doar sobele dm locumţele orăşern lor erau folosite _m mod
curent pe tot anotimpul rece, deşi aici intervine un alt factor. Distruse periodic din
cauza unor catastrofe precum incendiile, locuinţele şi împreună cu ele sobele erau
mereu refăcute. Construite din piatră, cetăţile şi curţile domneşti erau mai puţin
afectate de incendii şi astfel sobele aflate în încăperile acestor edificii au putut
supravieţui un timp îndelungat. Nu putem exclude din calculele noastre nici
reparaţiile de mică amploare, care însă nu interveneau în mod brutal şi nu afectau
forma şi structura sobelor, reparaţii care însă nu pot fi puse în evidenţă în timpul
cercetărilor arheologice şi care trebuie postulate atunc i când se vorbeşte despre
instalaţii de încălzire cu o mare longevitate.
Un studiu relativ recent, efectuat asupra sobelor amenajate într-un castel din
sudul Poloniei, Boleslawiec pe Prosna, bazat pe cercetări arheo logice coroborate cu
documentaţia de arhivă, aduce noi argumente în favoarea ipotezei noastre . Astfel,
� · V. G h . Miron. M. Şt. Ceaşu. I . Caproşu. Ci. Irimescu. Suceal'll. File de istoric. Dornmentc
pri1·itoare la istoria oraşului I 3X/i I 91 X. voi . I. Bucureşti. 1 989. p. 269-2 72. 274. 277 -28 1 .
� H J . Pajer. Pohith nm·m·eke keramikv 1·e Strainici. Strafoice. 1 983. fig. 66. pi. XXXI
�" Maria Magdalena Szekely. ltinerarii domneşti · Pctn1 Rareş. in AllX. laşi. 1 99 1 . p. 285 -299.
în epoca gotică, sobele construite în perioada când castelul se găsea în proprietatea

ducelui Vladislav de Oppeln, în a doua jumătate a secolului XIV, au durat în j ur de
45 de ani, în timp ce sobele din a doua jumătate a secolului XV, amenaj ate de către
Jacub Kepinski, au funcţionat aproximativ 55 de ani. După 1 5 1 O, sobele din castelul
Boleslawiec pe Prosna au fost refăcute periodic, la interval de aproximativ 30 de ani 3 0 •
În cazul Curţii domneşti de la Suceava, sobele compuse din cahle-oală, aflate
în încăperi rezervate curteni lor şi sluj itori lor, cât şi din cahle figurate, amenaj ate
pentru uzul famil iei voievodale, la sfârşitul secolului XV, probabi l după asediul
polon din toamna anului 1 497, au putut fi folosite foarte bine, cu reparaţiile
inerente, timp de aproximativ jumătate de veac, până la cea de a doua domnie a lui
Alexandru Lăpuşneanu, când reşedinţa principală a voievozilor M oldovei va fi
transferată la Iaşi. Vasile Lupu, cel care a întreprins ample l ucrări de restaurare a
construcţi ilor aulice de la Suceava, Cetatea de scaun şi Curtea domnească, a
amenajat şi spaţiile interioare ale acestor edificii reprezentative pentru domnie, cu
care ocazie a înlocuit vechile sobe gotice cu altele noi, după gustul epoci i sale.
Să nu uităm faptul că Suceava, după anul 1 563 , în urma dramaticelor
evenimente care au dus la asedierea şi avarierea gravă a cetăţii în timpul lui Despot
Vodă, îşi pierde caracterul de reşedinţă principală a domnilor ţării , care de acum
încolo vor prefera să locuiască la Iaşi. Îşi vor stabili reşedi nţa la Suceava voievozi
precum Ştefan Răzvan sau Ieremia Movilă, la cumpăna veacurilor XVI-XVII, fără
să avem certitudinea că în timpul zbuciumatelor lor domnii au întreprins lucrări de
restructurare a spaţiilor interioare ale Curţii Domneşti.
Descoperirea întâmplătoare făcută în primăvara anului 200 1 în preajma Curţii
domneşti de la Suceava a unei banale gropi cu resturi menaj ere vine să aducă noi
indicii legate de problema controversată a duratei de funcţionare a sobelor din
cahle în Moldova medievală.
* Acest studiu a fost publ icat în volumul A rtă. Istorie. Cultură. Studii în onoarea lui Marius
Purumh. Cluj-Napoca. 2003 . p. 1 2 1 - 1 2 7 .
111 M
· . 7 .
ana .emtgala, Ogrzewanie piecowe na zamku Boleslawcu nad Prosna, w,
XIV- XVII în
ActaA rchlo dz, 33, 1 987, p. 94-95 .
Noi cahle descoperite la Curtea Domnească din Suceava 5 03
Fig. 1 . Cahlă oală, sec. XV.
Fig. 2. Cahlă cu rozetă şi cvadratură diamantină, sec. X V-X V I .
1
2
Fig. 3 . Fragment de cahlă decorat cu steluţe, sec. XV-XVI ( 1 ); fragment de cahlă cu decor
geometric, sec. X V-X V I I (2); fragment de cahlă decorat cu linii curbe şi trefle, sec X V-XVI
( 3 ); fragment de cahlă decorat c u cavaler, sec. X V I I (4).
oi cahle descoperite la Curtea Domnească din Suceava 505
F ig. 4. Cablă decorată cu reprezentarea unui cavaler în turnir, sec. XV-X V I .
Fig. 5 . ahlă decorată c u scenă d e dan , ec. X V I .
Ă LA COUR PRINCI E RE DE SUCEA V A

NOUVEAUX CARREAUX DE PO E L E DECOUVERTS
La decouverte des carreaux et des fragments des carreaux de poete dans la zone de la Cour
princiere de Suceava a permis de faire quelques observations concemant Ies poeles gothiques tardifs,
installation de chauffage ayant un râile decoratif et qui contribuait au parachevement artistique de
l 'espace habite de la Cour princiere de Suceava.
F ig. I . carreau pot, sec. XV

Fig. 2 . carreau de poete a decor geometrique
Fig. 3. 1 -3 fragments de carreaux â decor geometrique (sec . XV-X V I ) ; 4 fragment de carreau
de poete â chevalier, sec. XVI-X V II .
Fig. 4 . carreau d e poete â chevalier, sec. XV-XVI
Fig. 5. carreau de poete â scene de danse
CAHLE CU ELEMENTE ANIMALIERE
DESCOPERITE ÎN MOLDOVA
Cercetările arheologice efectuate în teritoriul est-carpatic vreme de mai bine

de un secol au dus la descoperirea unor importante vestigii datând din Evul mediu,
între care un loc deosebit îl ocupă, prin varietatea tipologică şi diversitatea
motivelor decorative, cahlele.
Repertoriul ornamental întâlnit pe cahlele descoperite în Moldova este variat
şi complex, toate marile teme decorative fiind subsumate simbolismului şi mentalităţii
moralizatoare, eposul cavaleresc şi viaţa de curte.
Depăşind multe dintre ele condiţia de modeste produse artizanal e şi putând
fi considerate adevărate obiecte de artă decorativă, cahlele s-au bucurat,
de-a lungul timpului, de atenţia a numeroşi cercetători, care le-au dedicat lucrări
ce îşi propuneau fie o prezentare generală, fie tratarea unei anumite probleme
ţinând mai cu seamă de repertoriul decorativ. Au văzut astfel l umina tiparului
studii privind cahlele descoperite cu ocazia cercetării unui monument sau sit
arheologic 1 , dar şi altele, dedicate prezentării unei anumite teme decorative2 , iar
1 K. A Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute intre 1 895 şi
1 904. Bucureşti, 1 9 1 3, p. 77-8 1 , fig. 73-77, 80, pi. V, VI, VII (se va cita în continuare Cetatea Sucevii:
A l . Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din laşi, în
Arh Mold, V, 1 967, p. 236-259, fig. 43--64: L. Chiţescu, Cercetări arheologice de la Curtea
Domnească din Suceava, în CAMN I. I , 1 975, p. 247, 249, ftg. 5 : Elena Busuioc, Noi date arheologice
asupra vechii mănăstiri a Humorolui, în Suceava", V, 1 978, p. 1 82- 1 87. fig. 2-6: R. Popa. Monica
„
Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casă a domniei şi o sobă

monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 979, p. 4 1 -95. ftg. 2 1 -79:
M. D. Matei. Em. Emandi, O casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceava, în SCIVA. 28.
1 977, 4, p. 553-5 76, ftg. 7-9: Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia in
secolele XI V-XVII. I, Iaşi, 1 980, p. 1 28- 1 39, fig. I 0 1 - 1 1 7 : iidem, op cit. , l i, l aşi , 1 984. p. 232-242,
fig. 1 02- 1 08: N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, Mărturii de civilizaţie şi urbanizare medievală
descoperite în vatra istorică a laşilor, în RMM-MIA, 2, 1 983, p. 20--6 3, ftg. 1 2- 1 5 , 20--2 5, 27-3 1 .
34-38, pi. X V I : Al. Artimon. Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea Domnească din Bacău,
în RMM-MIA, 2. 1 987, p. 1 1 - 1 3. fig. 1 1 - 1 4: idem, Civilizaţia medievală urbană din secolele X/V-XVII
(Bacău, Tg. Trotuş, Adjud). Bacău. 1 998, passim.
2 R. Gassauer. Teracote suari·ene, în BCMI, XXVI II. 1 935. p. 1 45- 1 64. fig. 1 --40: Mărioara
Nicorescu, Noi descoperiri de ceramică ornamentală din secolele XV-XVI la Suceava, 1'n ArhMold. IV.
1 966. p. 3 1 7-326. fig. 1 --6: Eugenia Neamţu. Contribuţii la cunoaşterea stemei dezvoltate a Moldovei in
epoca lui Ştefan cel Mare. în ArhMold. VI. 1 969, p. 329-334. ftg. I . 2 : eadem. Ceramica decorati\'(i
polono-lituaniană de la Curtea Domneascâ din laşi. în SCIV. 2 1 , 1 970. 4. p. 697-703. pi. I : eadem.
Contribuţii la cunoaşterea motivelor ceramicii ornamentale medievale moldoveneşti. în SCIV A. 2 5 .
1 974. 3. p. 309-3 1 3 . fi g . I : eadem. Cahle rn reprezentarea profetului David descoperite la Baia. in
recent a fost publicată şi o lucrare de sinteză referitoare la cahlele din Moldova

medievală3 .
Ne propunem, în cele ce urmează, prezentarea acelor elemente animaliere care
apar reprezentate pe cahlele descoperite pe teritoriul cuprins între Carpaţi şi Nistru.
De la început trebuie făcută precizarea că nu ne vom limita, în tratarea
subiectului propus, doar la studierea cahlelor decorate cu motive zoomorfe, ci vom
aduce în discuţie şi acele cahle, indiferent de tema ornamentală, care conţin
elemente animaliere, şi ne referim la subiectele heraldice, rel igioase, fabulele şi
povestirile cu animale, eposul cavaleresc şi viaţa de curte.
Din punctul de vedere al formei constructive şi al rolului jucat în structura
sobei, cahlele pe care se întâlnesc elemente animaliere se pot grupa în mai multe
tipuri, conform tipologiei propuse noi : V I I I A - cahle pătrate, fără p icior de
montare, decor în relief V I I I B a - cahle pătrate, picior de montare tronconic,
decor în relief5 ; V I I I B b - cahle pătrate, picior de montare tronconic cu decor
traforat6 ; IX A - cahle dreptunghiulare, fără picior de montare, decor în relief7 ; IX B
a - cahle dreptunghiulare cu chenar dispus oblic faţă de câmp, p icior de montare
semicilindric, decor în rel ieF; IX B b - cahle dreptunghiulare, chenar dispus oblic
faţă de câmp, picior de montare semicilindric, decor traforat 9 ; IX C a - cahle
dreptunghiulare, picior de montare semicilindric, decor în relief1 0 ; IX C c - cahle
dreptunghiulare, picior de montare semicilindric, decor realizat în tehnicile sgraffito
SCIV A, 2 5 , 1 974, 4, p. 4 73-4 76, fig. I ; Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, Elemente decorative în ceramica
monumentală de la Baia (jud. Suceava), în „ Suceava", XI-X I I , I 984- 1 985, p. 1 47-1 72, fig. 1 -9; iidem,
Unele con.sideraţii C11 privire la stema dinastică a Moldovei în vremea lui Ştefan cel Mare, în AIIA, Iaşi,
XXIV/ I , 1 987, p. I O l , fig. I , 2; iidem, Legenda eroului de frontieră " în ceramica monumentală din
„
Transilvania şi Moldova, în SCIV A, 4 1 , 1 990,2, p. 1 72- 1 78, fig. 4, 7- 1 2; Paraschiva-Victoria Batariuc,

Cahle din secolul al XV-iea decorate cu scene inspirate din viaţa cavalerească, în Suceava", X I I I-XIV,
„
1 986- 1 987, p. 1 47 - 1 54, fig. 1 -5 ; eadem, Cahle cu Sfântul Gheorghe descoperite la Suceava, în
SCIA, AP, 39, 1 992, p. 33-40, fig. 1 -3 ; eadem, Cahle de la curţile domneşti din Moldova, în
„ Suceava", XX, 1 993, p. 7 1 -79, fig. 1 -7; eadem, Cahle decorate cu subiecte religioase descoperite
în Moldova, în AT, IV, 1 994, p. 1 1 5- 1 34, fig. 1 -8; eadem, Ceramică monumentală descoperită la
curţi boiereşti din judeţul Suceava, în SCIV A. 45, 1 994, I , p. 7 1 -83, fig. 1 -3 ; eadem, Elemente
heraldice pe cahle descoperite în Moldova (secolele XV-XVI), în ArhGen, I I (VII), 1 995, 1 -2, p. 3 1 5-330,
fig. 1 - 1 3; eadem, Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la Suceava, în ArhMed, I, 1 996, p. 69- 1 06,
fig. 1 - 1 9; eadem, Cahle de coronament din Moldova (.secolele XI V-XV), în Arh Mold, XX, 1 997,
p. 1 27- 1 5 1 , fig. 1 - 1 4; eadem, Cahle rn reprezentări de cavaleri din .secolele XVI-XVII descoperite în
Moldova, în SCIVA, 49, 1 998, 2, p. 1 95-205, fig. 1 -3 ; eadem, Cahle cu reprezentări de cavaleri din
Moldova. Secolele XV-XVI, în ArhMold, XXII, 1 999, p. 1 25- 1 45, fig. 1 - 1 0; Rodica Popovici, Despre
motivele decorative de pe cahlele din .secolul al XV-iea descoperite la Borniş, jud. Neamţ, în
ArhMold, X X I , 1 998, p. 1 65-1 79, fig. 1 -4.
3 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova medievală. Secolele XIV-XVII, Suceava, 1 999.
4 Ibidem, p. 87, fig. 1 12 3 .
5 Ibidem, p. 87-88, fi g . 1 /24.

6 Ibidem, p. 88, fig. 1 /2 5 .
7 Ibidem, p . 8 8 , fi g . 1 /28 .
8 Ibidem, p. 8 9 , fig. 1 /29.

9 Ibidem, p. 89, fig. 1 /30.
10
Ibidem, p. 89, fig. 1 /3 1 .
Cahle cu elemente animaliere descoperite în Moldova 5 09
şi champleve 1 1 ; IX D - cahle dreptunghiulare, picior de montare rectangular, scurt,

decor în relief 2 ; XVIII - cahle de coronament în formă de animale 1 3 • Cahlele pătrate
erau utilizate în general la compunerea camerei de ardere, cele dreptunghiulare cu
picior de montare semicilindric la camera de încălzire, în timp ce cahlele fială, în
formă de figurine, contribuiau la alcătuirea coronamentului sobelor gotice.
Decorul cahlelor, în marea majoritate a cazuri lor realizat în relief mai mult
(basorelief) sau mai puţin accentuat (meplat), a fost obţinut prin imprimare cu
ajutorul tiparului, pentru sublinierea unor detalii fi ind folos ite incizia şi excizia. Se
cunosc şi cahle cu suprafaţa traforată, obţinute, de asemenea, cu ajutorul tiparului,
cât şi altele, cu decorul în meplat, realizat în tehnicile sgrafjito şi champleve. Cele
mai frecvente sunt cahlele nesmălţuite - deoarece erau mai ieftine -, dar se
întâlnesc şi exemplare acoperite cu angobă alb-roşietică sau gălbuie, cât şi altele
smălţuite în verde, galben şi brun, într-o diversitate de nuanţe datorate atât dozării
coloranţi lor, cât şi arderii 14 •
Animalele reprezentate pe cahlele decorate cu motive zoomorfe pot fi grupate
în două mari categori i : reale şi fantastice, fără ca graniţele dintre cele două lumi să
fie precis conturate. Modul de reprezentare a animalelor figurate pe cahle nu este în
cele mai frecvente dintre cazuri întrutotul conform cu realitatea zoologică. De cele
mai multe ori animalele întâlnite pe cahle sunt adevărate puzzle, realizate din
elemente compozite preluate de la specii diverse, creându-se reprezentări întrutotul
neconforme, care însă erau socotite egale cu cele reale şi pe care doar noi, oamenii
moderni, datorită cunoştinţelor noastre, le considerăm fantastice. Aici trebuie
făcută precizarea că, pentru oamenii din Evul Mediu, fiinţele pe care noi le
considerăm fabuloase aveau o existenţă pe care nu o contesta ni meni fiind la fel de
reale ca şi cele întâlnite în viaţa de zi cu zi .
Printre cele mai vechi cahle figurate din Moldova, decorate cu reprezentarea
unui animal care prezintă caracteristici compozite, se numără cele descoperite în
locuinţa domnească de la Vaslui 1 5 , ridicată în timpul domniei lui Ştefan al II-iea,
cel care între 1 43 5 şi 1 442 şi-a fixat aici reşedinţa. Este vorba de reprezentarea
unui animal passant, cu un cap ovoidal, un gât cilindric care se continuă cu un corp
suplu acoperit în partea anterioară şi în zona picioarelor posterioare cu linii
verticale şi pete, cu labe prea masive în raport de rest, prevăzute cu gheare puternice,
terminat cu o coadă neverosimil de lungă, ce descrie două volute. Această
reprezentare a fost considerată a fi cea a unui ghepard (A cinonyx jubatus ), deşi
forma de tratare este cu totul neconformă, singurele detalii care fac tri mitere la
specia respectivă fiind doar petele, care însă, nu apar desenate pe întreg corpul, ca
în cazul acestei specii . Tot atât de bine, în cazul fragmentelor de cahle de la Vaslui -
11 lhidem. p. 90. fig. I /3 3 .

12 lhidem. p. 90. fig. I /3 5 .
11 lhidem. p. 95, fig. I /68 .
1 4 lhidem. pp. 78-79.
1 � A I. Andronic. Unele prohleme referitoare la feudalismul de contact şi rnltura medie1·alli din

,\1oldol'a în sernlul al XV-iea. în MemAntiq. IX-X I . 1 977- 1 979. p. 284. fig. I .
motivul decorativ fiind reconstituit grafic - este posibil să ne găsim în faţa

reprezentării unui leu (?) (Pantera (Leo) leo) sau a unui leopard (Panthera
(Panthera) pardus), liniile şi punctele din partea anterioară a corpului putând să
sugereze coama leului ( fig. 1 /4). Stilizarea excesivă face ca o determinare precisă a
animalului figurat pe cahlele de la Vaslui să fie imposibi lă, p utând doar spune că
ne găsim în faţa unei fel ine de talie mare.
În grupul de locuinţe aflate în zona de nord a Curţi i domneşti de la Suceava,
distruse de incendiul din vara anului 1 476, peste care mai apoi s-a construit zidul
nordic al palatului lui Ştefan cel Mare 1 6 , au fost descoperite cahle şi fragmente de
cahle decorate cu un animal real şi anume cerbul roşu mascul (Cervus elaphus/ 7•
În câmpul cahlei, încadrat de doi copaci stilizaţi, a fost reprezentat un cerb păşind
lent spre dreapta. Cerbul a fost figurat cu un cap oval, împodobit de coarne
rămuroase, nu cu totul conforme. Totodată nu sunt reprezentate partea distală,
coroana, gâtul subţire, trupul masiv, uşor umflat în partea anterioară, terminându-se
cu o coadă subţire şi destul de lungă, neconformă. Picioarele anterioare sunt groase
şi scurte, iar cele posterioare lungi şi gracile (fig. 1 /6).
De la laşi, din zona fostei mănăstiri Stăntul Sava, rrovine un fragment de cahlă
pe care au fost figuraţi doi cerbi afrontaţi, în mişcare ' . Cerbul din dreapta cahlei,
singurul păstrat, a fost corect figurat, putând fi făcută precizarea că ne găsim în faţa
reprezentării unui cerb roşu mascul ( Cervus elaphus), dar prezentând aceleaşi
caracteristici ale coarnelor ca la exemplarul descris mai sus ( fig. 1 / 1 ).
În perioada interbelică, pe strada Dragoş Vodă din Suceava a fost descoperit
un fragment de cahlă - astăzi pierdut - cu reprezentarea unui căprior mascul
( Capreolus capreolus) păscând 1 9 , coamele fiind destul de conforme (fig. 1 12).
În colecţia Romstorfer, formată din obiecte descoperite cu ocazia lucrărilor
de degajare a zidurilor Cetăţii de Scaun de la Suceava, efectuate în perioada 1 895-1 904,
se păstrează câteva fragmente de cahle, de mici dimensiuni, pe care au fost redate o
pasăre cu penele înfoiate 2 0 , poate o galinacee (fig. 2/6), un peşte cu corpul relativ
lat2 1 (fig. 2/4) şi un câine având un cap rotund şi bot scurt 22 (fig. 2/5 ).
Din secolul XVII datează cahla fragmentară descoperită la laşi, în zona
Halelor Centrale 2 3 , cu reprezentarea unui animal rampant, extrem de stilizat, cu
corpul având partea anterioară acoperită cu pete circulare, posibil un leu (fig. 1 /5).
Alte fragmente de cahle datând din secolul XVII provin de la Suceava. Astfel,
în Colecţia Romstorfer, se păstrează un fragment de cahlă pe care este figurat un leu
cu aspect canin, de tip oriental, cu o coamă redată sub forma unor haşuri şi o coadă
16
M . D. Matei, E . I. Emandi, Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Suceava, Bucureşti,
1 988, p. 1 44.
17
Ibidem, fig. 25.
18
N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit. , fig. 2 8 .
R. Gassauer, op. cit„ p . 1 6 2, fig. 36.
19
2 0 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. I 06, fig. 3 5/5.
Ibidem, p. I 06, fig. 3 5/2.

21
22
Ibidem, fig. 3 5/3 .
2 3 Al. Andronic, laş·ii până la mijlocul secolului al XVII-iea. Geneză şi evoluţie, Iaşi, 1 986, fig. 25/2.
Cahle cu elemente animaliere descoperite în Moldova 511
excesiv de lungă, căreia nu i se vede zona vârfului şi care se încolăceşte printre

picioare, păşind spre stânga24 ( fig. 1 /3 ). Alte două fragmente, descoperite într-o
construcţie considerată a fi bolniţa zidită de Anastasie Crimca în apropierea Curţi i
domneşti 25 , a u fo s t decorate, unul probabil c u un l u p ( Canis lupus) alergând, cu
botul căscat26 (fig. 2/7), iar cel de al doilea cu o pasăre cu un co f.P voluminos, cu o
coadă bogată şi picioare subţiri, posibil un păun (Pava cristatus/ (fig. 2/8).
Mai numeroase şi diversificate se dovedesc a fi cahlele şi fragmentele de
cahle p e care au fost înfăţişate animale fantastice.
Intre cele mai timpurii cahle figurate cu reprezentări zoomorfe se numără cele
descoperite în grupul de locuinţe de pe latura de nord a Curţi i domneşti din
Suceava, distruse de incendiul din timpul campaniei sultanului Mehmed al II-iea în
Moldova, în anul 1 476 28 . Pe o cahlă a fost redat un grifon passant cu un trup de
fel ină, aripi desenate ca o succesiune de arce de cerc curbate spre spate, coada cu
aspect vegetal, amintind crinii angevini stilizaţi, labe scurte şi terminate cu degete
lungi, crestate29 (fig. 3/6).
Din acelaşi grup de locuinţe aflate pe latura de nord a Curţii domneşti de la
Suceava3 0 , precum şi din locuinţa L V din zona de nord-est a b isericii catolice de la
Baia3 1 , provin cahle şi fragmente de cahle pe care a fost figurată o Manticora3 2, cu
un chip omenesc purtând o coroană cu trei fleuroni şi având un trup de felină,
suplu, mult alungit, înaripat şi terminat cu o coadă lungă şi răsucită şi care are la
vârf un ciorchine, care se contopit cu ornamentul vegetal sti lizat ce acoperă partea
superioară a cahlei, şi picioare cu copite bifurcate (fig. 3/4).
În „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor33 , dar şi în locuinţele unor orăşeni
aflate pe străzile Dimitrie Dan 34 şi Petru Rareş 35 de la Suceava, au fost descoperite
cahle cu o altă reprezentare a Manticorei, figurată cu un trup de taur cu atribute
viri le, cu aripi mari, deschise, cu penele atent desenate, cu un chip de om cu faţa
ovală, încadrată de firele de păr care-l înconj oară ca nişte raze şi purtând o coroană
cu cinci fleuroni . Coada, lungă şi răsucită, se termină cu un nod masiv, cu trei
ramifi c aţii. Picioarele au fost prevăzute cu gheare despicate ( fig. 4/6).
24 R. Gassauer, op. cit . p. 1 62 . fig. 3 7 .

.
25 E. I . Emandi, M . S t . Ceauşu, Contribuţii de morfologie urbană la cunoaşterea istoriei

oraşului Suceava, 1 388- 1 988, în „Suceava", XV, 1 988, p. 1 30- 1 3 1 .
26 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la Suceava. în
ArhMed. I, 1 996. p. 8 1 . fig. 7/2 ( se va cita în continuare Cahle i'n lorninţe . . ).

20 Ibidem. 1•. 8 1 . fig. 7/3 .
.
2 x Ibidem. p. 82, fig. 9/2.
29 J. P. Clebert. Bestiar fabulos. Dicţionar de simboluri animaliere. Bucureşti, 1 995, p. 1 40- 1 42 .
30 Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cit. , p . 8 1 , fi g . 8/4.

1
1 Inedite. în colecţiile Muzeu lui Bucovinei, Suceava.
12
J. P. Clebert, op. cit:, pp. 1 82- 1 83 .
11
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit„ p. 5 1 . fig. 27. 29.
34 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, Descoperiri arheologice la Suceava - Contnhuţii
la rnnoaşterea topografiei oraşului medieval. în Suceava"', XVII-XIX. 1 990- 1 992. p. 48.

„
·1 5 M . D. Matei. Em. Emandi, O casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Succan1. ln
SCIVA. 28. 1 977, 4, p. 569, fig. 9/ 1 ( se va cita în continuare O casă de orâşean. . . ) .

Pe cahlele şi fragmentele de cahle descoperite la Cetatea de scaun36 , Şipot

Suceava3 7 şi în grădina fostei mănăstiri de călugăriţe de la Pătrăuţi 3 8 a fost
reprezentat un grifon, animal cu trup de leu, cu o coamă bogată până la jumătatea
spatelui, cu atribute virile, coadă cu aspect vegetal, aripi asemănătoare cu nişte arce
de cerc terminate cu gheare puternice şi cap de pasăre de pradă, cu urechi
asemănătoare celor de lup, purtând o coroană cu trei fleuroni (fig. 3/3 ) .
D e la sfârşitul secolului X V ş i începutul celui următor datează o cahlă
descrisă de Gassauer39 , astăzi pierdută, pe care a fost redată o pasăre masivă, cu
capul împodobit cu un moţ de pene ca de egretă, ciocul drept şi căscat, gâtul lung şi
un corp ovoidal, ce aminteşte pe cel de lebădă ( Cignus), picioare puternice,
terminate cu gheare (fig. 4/5 ). În colecţia Romstorfer40 se păstrează un fragment de
cahlă cu o reprezentare asemănătoare, fără a fi identică (fig. 4/3) . Tot o pasăre
fantastică, cu picioare foarte scurte, cu gheare puternice şi trupul segmentat,
amintind de o insectă gigantică, a fost figurată pe un fragment de cahlă descoperit
pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava4 1 (fig. 4/2).
De la Cetatea de scaun a Sucevei 42 şi din zona bisericii Sfântul N icolae din
Rădăuţi 43 provin câteva fragmente de cahle pe care a fost reprezentat un animal
fantastic ce aminteşte de un dragon chinezesc, cu coama bogată, capul prelung cu
urechi ascuţite şi ciul ite, ochii migdalaţi, nările fremătând, botul căscat, lăsând să
se vadă un şir de dinţi ascuţiţi pe falca inferioară şi o pereche de colţi încovoiaţi pe
cea superioară. De una dintre labele anterioare, terminate cu gheare ascuţite, este
prins un animal cu botul lung - un câine (?) (fig. 4/ 1 ).
O altă reprezentare fantastică prezentă pe cahle descoperite la Curtea
domnească de la Hârlău este şi Sirena44 . În câmp a fost figurată o pasăre având un
cap de om văzut din profil, ce se continuă cu un gât gros şi un corp prelung
terminat cu o coadă răsucită în spirală. Aripi le, deschise, redate sub forma unor
linii frânte paralele între ele, crează impresia de mişcare, de zbor45 (fig. 3/5 ).
Melusina, fiinţa hibridă, jumătate animal, jumătate om46 , apare figurată pe
cahle şi fragmente de cahle descoperite la Cetatea de scaun4 7 , „casa domniei"48 ,
casa din zona „8"49 de pe Câmpul Şanţuri lor de la Suceava, curtea lui Luca Arbure
36 Inedite, în colecţi i le M uzeu lui Bucovinei, Suceava.

37 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 82.
3 8 Eadem, Cahle din Moldova medievală. Secolele X/V-XVII. Suceava, 1 999, p. I 0 7 fig. 3 2/5.
,
39 R . Gassauer, op. cit. , p. 1 62- 1 63, fig. 40.
4 0 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p . 1 07, fi g. 3 7/2 .

.
4 1 Ibidem, fig. 3 7/ 1 .
4 2 R . Gassauer, op. cit . . p. 1 62, fig. 39.
43 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. . p. I 07.

44 B. Slătineanu, Trei plăci de ceramică din secolul al XVI-iea. în RIR. V-VI, 1 935- 1 936, fig. I .
4 5 J . P . Clebert, op. cit. : p . 256-262.
Ibidem, p. 1 92- 1 93.

46
4 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p . I 07.
4 8 R . Popa, M onica M ărgineanu - Cârstoiu, op. cit. , p. 5 1 , fig. 2 8 .
49 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p . I 0 7 .

.
Cahle cu elemente animaliere descoperite În Moldova 513
de la Arbore 50 , Curtea domnească de la Vaslui 5 1 , Iaşi 52 , Curtea domnească de la

Hârlău 53 . Se pot distinge două variante în funcţie de reprezentarea părţii umane a
acestui personaj fantastic. Astfel, pe cahlele de la Suceava, Arbore, Vaslui, şi Iaşi a
fost figurat un personaj încoronat, cu o faţă ovală cu pomeţi proeminenţi marcaţi,
îmbrăcat cu o tunică cu falduri dese strânsă în talie de o centură şi având în loc de
picioare două trupuri de peşte cu solzi mari şi terminate cu cozi în evantai (fig. 3/ 1 ).
Cea de a doua variantă apare figurată numai pe cahlele de la Hârlău. Aici a fost
reprezentat un personaj feminin îmbrăcat cu o rochie cu falduri dese sub care se
conturează sânii rotunzi, în loc de picioare având două corpuri de peşte, desenate
cu solzi proeminenţi, aripioare dorsale şi cozi b ifurcate (fig. 3/2).
Din secolul XVII datează fragmentele de cahle descoperite la Orheiul
Vechi 54 , cu reprezentarea unei Manticore stilizate (fig. 7/3), precum şi cel păstrat în
colecţia Barbu Slătineanu şi provenind din Moldova de nord 55 , cu un grifon cu cap
de cocoş(?), gât comat, trup înaripat de felină, picioare de cocoş cu pinten, şi coadă
lungă terminată cu o floare de lalea (fig. 4/4).
Un loc aparte printre reprezentări le zoomorfe îl ocupă cele de pe cahlele cu
decor realizat în tehnicile sgrafjito şi champleve, descoperite în „casa domniei" de
la Suceava. Au fost figurate atât animale reale, cât şi fantastice, încadrate de un
bogat decor vegetal , mai cu seamă vrejuri cu palmete şi semipal mete, ramuri cu
frunze, flori, ghinde. Dintre animalele reale se întâlnesc două păsări graci le, cu
aripile şi coada prelungi, plasate în medalioane realizate din vrejuri 56 (fig. 6/ 1 ), în
timp ce pe o altă cahlă având câmpul divizat în două registre de o friză de palmete,
în registrul superior a fost figurată o cămilă cu două cocoaşe - bactriană (Camelus
bactrianus) şi un ciudat chip omenesc, tratat din profi l; în registrul inferior se
găseşte un elefant, probabil african (loxodonta africana oxiotis), având în vedere
urechile mari şi ascuţite 5 7 (fig. 6/3 ). Pe un fragment de cahlă decorat cu vrejuri,
semipalmete şi un boboc de floare a fost reprezentat poate un cocor (Grus grus), cu
capul rotund, ciocul relativ scurt şi destul de gros, dar cu gâtul foarte alungit şi
curbat, purtând pe cap o coroană cu trei fleuroni 5 8 ( fig. 5/ I ). Pe altă cahlă, în
registrul superior a fost figurată o pasăre cu un cioc lung şi curbat, capul cu un moţ
de pene, aripi mari, deschise şi picioare terminate cu gheare puternice, sugerând o
pasăre de pradă, probabil o acvilă, iar în registrul inferior un porc mistreţ (Sus
scmfa), având capul cu un bot prelung, caracteristic, urechi mici, ascuţite, părul de
'0 P. Oprea. Urme ceramice de la casele hatmanului Luca Arhore. în SCIA. 2. 1 965, p. 329-330.
'1 Al. Andronic. Rica Popescu. Şantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale
.1ăpăturilor din I 9 79 de la Curtea Domnească. in ActaMM. I I , 1 980. fi g . 3/ I .
' � N . N. Puşcaşu. Voica Maria Puşcaşu. op. cit . . fi g . 23.
< J B. Slătineanu. Ceramica . feudală româneascâ şi originile ei. Bucureşti. 1 958. p. 1 90, fi g . 82.
q P. Bâmea. Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în Moldova dintre Pmt şi .\"istm.
in ArhMold, X V I I . 1 994. p. 282. fig. 4/3 .

" B. Slătineanu, op. cit. :p. 1 90. fi g . 78.
'6 R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu. op. cit. . p. 59. fi g . 37.
' lhidem. p. 7 1 , fi g . 52.

"
' H lhidem. p 78. fig. 63.
pe spinare zburlit şi picioare lungi oarecum neconforme, terminate cu copite 59 (fig.

6/2). În cazul altei cahle, în registrul superior se găseşte o cămilă, poate un dromader
( Camefus dromedarius ), cu un gât lung şi încovoiat, o cocoaşă la greabăn şi
picioare terminate cu două degete prevăzute cu copite, iar în registrul inferior o
pasăre cu aripile deschise şi gheare puternice, amintind o pasăre de pradă6 0 (fig.
5/3 ). Pe o altă cahlă, în registrul superior a fost reprezentat un hipogrif, patruped cu
trup ca de cămilă, înaripat, cu capul mic, cu coame scurte, pi cioarele anterioare
terminate cu gheare şi cele posterioare cu copite şi o coadă foarte lungă, iar în
registrul inferior o pasăre, păstrată fragmentar, a cărei siluetă, cu gâtul lung, aplecat
graţios spre piept, aminteşte de o pasăre acvatică, posibi l o l ebădă ( Cignus)6 1 (fig.
514 ). Pe o cahlă întreagă, în registrul superior a fost desenată o pasăre cu capul
terminat cu un cioc scurt, gâtul întins şi aripile deschise, ce amintesc o acvi lă, o
coadă lungă şi aceleaşi picioare terminate cu gheare puternice, în timp ce în
registrul inferior se află o apariţie fantastică, un personaj cu cap de bărbat purtând o
beretă de nobil veneţian, din gura căruia creşte un vrej de flori şi ghinde. Capul se
continuă cu un gât lung şi subţire urmat de un corp umflat, greoi, cu ari i le strânse
E
şi picioare terminate cu gheare puternice - o Harpie de sex masculin (?) 2 (fig. 6/5) .
P e cahle fragmentare au fost reprezentaţi o Sirenă 6 3 ( fi g . 5/6) sau u n grifon c u capul
cu un cioc încovoiat, urechi ascuţite, gheare puternice şi aripile strânse pe spate64
(fig. 6/6).
În acelaşi registru al animalelor fantastice trebuie grupate şi cahlele fială,
utilizate la realizarea coronamentului sobelor gotice, descoperite deocamdată
numai la Suceava. Ne referim la fragmentul de cahlă în formă de cap de grifon
puternic stilizat, cu întreaga suprafaţă acoperită cu pene desenate cu nişte arce de
cerc care se repetă, de la Şipot65 (fig. 2/3 ), şi cahlele şi fragmentele de cahle din
„casa domniei"66 . Cahlele din „casa domniei" au fost modelate sub forma unor
păsări cu un corp globular şi aripi asemănătoare unor arce de cerc, gâturi destul de
lungi, terminate fie cu capete ireale (fig. 2/2 ), dar şi altele amintind păsări reale,
cum ar putea fi porumbelul ( Columba) (fig. 2/ 1 ) ori cocoşul ( Gallus).
Trebuie să amintim faptul că o serie de motive ornamentale întâlnite pe
cahlele cu decor zoomorf apar şi pe discurile ceramice smălţuite care împodobeau
sau mai împodobesc încă paramentele unor edificii laice sau ecleziastice construite
în perioada 1 487- 1 496 : leul rampant, cerbul, cerbul cu o funie legată de gât,
grifonul, Manticora, Melusina, pe discuri apărând în plus faţă de cahle şi doi
59 Ibidem, p. 62, fig. 80.

60 Ibidem, p. 7 1 , fig. 5 3 .
61
Ibidem. p. 60, fig. 39.
62
Ibidem. p. 68-7 1 , fig. 5 1 .
63 Ibidem, p. 68, fig. 49.
6 5 E . I. Emandi, Un fragment de cahlă din secolul al XV-iea necunoscut în Moldova, în

64 Ibidem, p. 68, fig. 48.
ActaMM . V-VI , 1 983-1 984, p. 3 87-390, fig. 1 / 1 .

66
R. Popa, Monica Mărgineanu - Cârstoiu, op. cit„ p. 93-95, fig. 79.
balauri cu gâturile şi cozile încleştate în luptă, capul de bour ca cimier al coifului

încadrat de unul sau doi pseudotenanţi, rozeta tip „morişcă" sau „vârtej"6 7 .
Fără a fi prea numeroase, dar formând o grupă distinctă se dovedesc a fi
cahlele cu motive zoomorfe inspirate de opere literare, fabule şi povestiri cu
animale, dar şi povestiri moralizatoare.
Printre cele mai timpurii cahle pe care este i lustrată o fabulă sau o poveste cu
animale se numără exemplarele provenite din locuinţa L I V din partea nord-estică a
bisericii catol ice de la Baia, locuinţă care a funcţionat între 1 467- 1 4766 8 • Un tânăr
elegant, însoţit de un câine de mici dimensiuni, îndreaptă o lance către un urs
( Ursus arctos) ridicat pe picioarele posterioare în poziţie de atac, fiind înarmat şi el
cu o ghioagă. Ursul a fost înfăţişat cu un cap alungit, prevăzut cu urechi mici, un
gât scurt şi gros şi un corp masiv şi pântecos, terminat cu o mică coadă neconformă
(fig. 7 /6). Scena a fost considerată de către descoperitori ca fiind o vânătoare69 , fără
a se ţine seama de amănuntul semnificativ că la vânătoare anima lul nu poate fi
înarmat.
Aproximativ contemporane sunt fragmentele de cahle din Colecţia Romstorfer70 ,
dar şi cele descoperite pe strada Mitropolit Dosoftei 7 1 şi în grupul de locuinţe distruse
de incendiul din anul 1 476 peste care s-a construit zidul de nord al Curţii domneşti de la
Suceava72 • Pe acestea a fost figurată o vulpe (Vulpes vulpes), îmbrăcată într-o rasă de
călugăr şi ţinând într-o mână rozariul şi cu cealaltă sprijinindu-se într-un toiag, care
predică unor evlavioase gâşte (Anser) strânse într-un ţarc (fig. 7/2).
Din ultimele două decenii ale secolului XV datează mai multe cahle şi
fragmente de cahle descoperite la Cetatea de scaun 73 , casa din zona „B"74 şi „casa
domniei" de pe Câmpul Şanţurilor75 , în locuinţe de orăşeni de pe străzile Nicolae
Bălcescu 76 , Petru Rareş77 şi Dimitrie Dan 78 de la Suceava, pe care a fost înfăţişat un
cerb roşu mascul ( Cervus elaphus), având la gât o zgardă din verigi de mari
dimensiuni de care este prins un văl . Cerbul a fost figurat cu o statură impunătoare,
cu capul împodobit cu o pereche de coarne rămuroase, nu cu totul conforme,
susţinut de un gât lung, corpul masiv, picioarele zvelte şi puternice terminate cu
67
Paraschiva-V ictoria Batariuc, Decorul ceramic al monumentelor din Moldova medievală
(.1ecolele X/ V XVI/), în SCIA. AP. 42, 1 995, p. 3-1 1 , fig. 1 -3 .
6H
Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, Elemente decoratii·e în ceramica monumentală de la Baia (jud.
Suceava). în „ Suceava", X I -X I I , 1 984- 1 985, p. 1 48- 1 49, 1 50- 1 53 , fig. 2.
6 9 lhidem. p. 1 66.
-o Paraschiva-V ictoria Batariuc, Motive decorative de inspiraţie literară pe cahle din secolele
XV-XVI descoperite în 1\,foldova, în AT.V. 1 995, p. 1 1 1 - 1 1 2 .

7 1 lhidem.
-c M . D. Matei, E. I . Emandi, Cetatea de Scaun şi Curtea domnească din Suceam. Bucureşti,
1 988, p . 1 44; Paraschi va-Victoria Batariuc, op. cit. . p. 1 1 1 - 1 1 2, fig. I / I .

' ·1 Inedite, în colecţiile Muzeu lui Bucovinei, Suceava.
74 Paraschiva-V ictoria Batariuc, op. cit. , p. 1 1 2.

"' R. Popa, Monica
Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit . p. 48, fig. 25.
.
- 6 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 1 1 2.
77 M . D. Matei, Em. Emandi, O casă de orăşean„ . , p . 576, fig. 81 1 .

- K Parasch iva-Victoria Batariuc, M . Andronic, op. cit. p. 48.
.
copite despicate (fig. 717). Suntem de părere că ne găsim în faţa i lustrări i pe cahle a
unei poveşti cunoscute din culegerea fraţilor Grimm, despre cei doi copii orfani,
dintre care băiatul a fost transformat în cerb şi salvat de devotamentul surorii sale,
devenită între timp soţia unui rege 79 .
Pe un fragment de cahlă de mici dimensiuni, făcând parte din Colecţia
Romstorfer80 şi datând de la sfârşitul secolului XV, a fost reprezentat un cap de leu
cu trăsături vagi antropoide, încadrat de o barbă cârlionţată care se împleteşte cu o
coamă bogată (fig. 71 1 ). Descoperiri făcute aproape în întreaga Europă, care a
cunoscut soba din cahle 8 1 , ne permit să întregim scena reprezentată: pe un teren
stâncos, un leu cu figura umană, încadrată de o barbă cârlionţată, şi cu o coamă
bogată îşi ţine o labă petrecută pe după trunchiul unui copac. Leul cu chip de om
hirsut ce păzeşte rădăcina unui arbore ne poate trimite la pove stea Frumoasa şi
Bestia, despre prinţul vrăjit, transformat în animal şi mântuit de dragostea tinerei
fete cu care se căsătoreşte şi lângă care, după multe peripeţi i , îşi va găsi înfăţişarea
omenească şi fericirea.
Pe o cahlă provenită de la Curtea domnească din Vaslui 82 şi pe fragmente
păstrate în Colecţia Romstorfer83 , constituită din obiecte descoperite la Cetatea de
scaun de la Suceava, a fost figurat câte un leu bărbos aşezat sub un copac, alături
de care se află un alt copac ce rodeşte un fruct rotund, ca un dovleac, din care se
desprinde un trup de om nud, puternic răsucit (fig. 7/5 ). Au fost îmbinate aici două
poveşti, cea despre Frumoasa şi Bestia şi o alta, despre planta miraculoasă ce
rodeşte fiinţe vii, din îndepărtata insulă Wac-Wac, numită aşa după strigătele
scoase de ciudatele creaturi, insula pomenită în basmele din 1 00 1 de nopţi, dar şi în
scrieri savante sau însemnări de călătorie din Evul Mediu 84 •
Un fragment de cahlă descoperit la Cetatea de scaun a Sucevei 85 ilustrează,
considerăm noi, o poveste cu animale. Astfel, în partea inferioară a cahlei a fost
redat un peşte cu corpul cilindric, având capul prelungit cu maxilare foarte lungi şi
răsfrânte, apoi un animal (?), oarecum cu un chip uman, cu numeroase picioare
care trimit la un miriapod, dar şi cu o pereche de braţe, precum şi un personaj cu o
si luetă umană care pare să înoate ţinând în mâini o spadă (fig. 7/4).
De la sfârşitul secolului XVI datează o cahlă descoperită în perimetrul fostei
mănăstiri Sfântul Sava din Iaşi 86 • Au fost figuraţi, probabil, un urs care cântă din
79 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. . p. 1 1 3 .

80 Ibidem. p. 1 1 5 , fig. 3/ I .
8 1 P. Voit, I. Holl, Anciens carreaux de poete hongrois . Budapesta, 1 963, harta anexă I I ; Judith
Tamasi, Ve1wandte Typen in schweizerischen und ungarischen Kachelfundmaterial in der z:weiten
Hă/jte des 1 5. Jahrhunderts. Vergleischsuntersuchungen zu den Werkstattbeziehungen zwischen dem
Oberrheinischen Raum und Ungarn. Budapesta, 1 995, p. 5 0-69.
82 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit .. p. 1 1 5 .
8 3 K. A . Romstorfer, op. cit. , p i . V; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 1 1 5 , fi g . 3/2.
84 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 1 1 5 .

8 5 Ibidem. p. 1 1 6, fig. 4/4.
8 6 Eugenia Neamţu, Contribuţii la cunoaşterea motivelor ceramicii ornamentale medievale
moldoveneşti, în S C I V A, 2 5, 1 974, 3,p. 309-3 1 3 , fig. I .
cimpoi, un bovideu cu coame scurte şi groase ce bate toba şi un animal cu trup de

lup înaripat dansând (fig. 8/6). Interpretarea acestei scene este controversată. S-a
susţinut de către Alexandru Andronic că ne găsim în faţa unor personaje umane
mascate, i lustrând tradiţii populare legate de jocurile cu măşti prilej uite de Anul
Nou, precum „Capra", „Turcii", „Cucii"87 , în timp ce Eugenia Neamţu a fost de părere
că este vorba de animale cu îndeletniciri omeneşti, legate de credinţele populare,
prezente şi în poveşti, după care, în noaptea Anului Nou, animalele comunică între ele
. . . . .. . . ·
pnn vm grai ş1 au ocupaţn omeneşti· 88 , mterpretare pe care ne-am msuş1t-o ş1 noi 89 .
� .
O grupă restrânsă de cahle cu decor zoomorf descoperite în Moldova prezintă,

după opinia noastră, i lustrarea unor povestiri moralizatoare sau cu înţeles simbolic.
Pe două cahle fragmentare descoperite în „casa domniei" de la S uceava90 , cu
decorul realizat în tehnicile sgrafjito şi champleve, a fost figurată o pasăre cu un
gât lung, ce aminteşte o pasăre acvatică precum lebăda, care se pare că îşi sfâşie
pieptul cu ciocul (fig. 5/4, 6/4). Dacă interpretarea noastră este corectă, ne găsim în
faţa reprezentării pelicanului care îşi sfâşie pieptul cu ciocu l pentru a-şi hrăni puii
cu propriul sânge, o prefigurare simbolică a lui Iisus Hristos care S-a jertfit pentru
mântuirea noastră9 1 .
Pe o cahlă datând de la sfârşitu l secolului XV, provenind din zona cartierului
Mihai Viteazul din Suceava92 , un leu rampant cu coada lungă şi stufoasă, amintind
oarecum o plantă, este „atacat" de un mic animal diform, cu o coadă lungă tot cu aspect
vegetal, care ţine în labe o lance îndreptată spre „regele animalelor" (fig. 8/ 1 ).
Din secolul XVII datează fragmentele de cahle de la Curtea domnească din
Piatra Neamţ93 şi cahlele de la Negoeşti-Neamţ94 , unde leul este atacat de două
asemenea animale monstruoase. Tot din secolul XVII datează o cahlă provenită de
la Baia95 şi un fragment descoperit pe strada Petru Rareş din Suceava96 (fig. 8/5 ),
pe care au fost figuraţi lei în luptă cu balauri . Pe cahla de l a Baia, leul a fost
puternic sti lizat, aducând mai degrabă cu un câine cu capul mare, un gât lung şi
cilindric, corpul relativ suplu, coada lungă, culcată pe spate, terminată în formă de
migdală. Labele anterioare, subţiri , sunt întru totul neconforme, cele posterioare
sunt scurte şi stângaci desenate. Leul calcă în picioare un bal aur figurat asemeni
87 Al. Andron ic. Prohle me referitoare la rnltura urbană medievală din secolele XV-XVII din
Moldol'O, în Carpica", X. 1 978, p. 26 1 -263.

„
xx Eugenia Neamţu, op. cit. p. 3 1 1 -3 1 2 .
H9 Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cit„ p. 1 1 9.
9 0 R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. . p. 59-60. fig. 38.
9 I . Bamea. Legenda pelicanului şijertfa Mântuitont!ui Hristos. în BOR. LXI. 1 943. p. 225-229;
1
L. Reau. L 'iconographie de /'art chretien. I. Paris. 1 955, p. 94.

9 ' Mărioara Nicorescu. op. cit . p. 323. fig. 5/2, 6.
.
9 J Eugenia Neamţu, Date istorice şi arheologice cu pril'ire la Curtea Domnească din Piatra
Neam ( în MemAntiq, I . 1 969. p. 234. fig. 412. 3 ; 51 1 .

,
94 Rodica Popovici. Comideraţii mupra aşezârii ntrale medievale de la Negreşti - 1\'eamf (secolele
X/ V-XVII). comunicare prezentată la sesiunea Institutului de Arheologie. Iaşi. 28 iunie - 1 iulie 1 990.
9 5 Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle din Moldorn mediernlâ Secolele Xi i . XVII. „Suceava"".
1 999. p. 1 09, fig. 39/3 .
% Eadem, Cahle în lorninfe . . „p. 82, fig. 1 0/ 1 .
unui ofidio-saurian, cu un corp filiform, prevăzut cu două picioruşe terminate cu

gheare (fig. 8/2). Ştiind că în simbolistica medievală leul este asimilat uneori lui Iisus
Hristos, fiind în acelaşi timp considerat o personificare a curajului şi devotamentului,
micile animale terifiante şi reptilele pot fi interpretate ca î ntruchipări ale viciilor
sau forţelor malefice, învinse de reprezentarea B inelui 9 7 .
Un alt capitol al ornamenticii întâlnite pe cahle din Moldova, unde întâlnim
reprezentări animaliere, îl constituie cel al motivelor heraldice. Pe cahlele decorate
cu elemente heraldice animalele pot fi întâlnite fie în scut, j ucând rolul unor
mobile, fie în postura de cimier, ca ornament al coifului care în cele mai frecvente
cazuri timbrează scutul, dar şi figurate liber, prin poziţia lor, rampant sau passant,
constituindu-se în adevărate embleme.
Printre reprezentările animaliere aflate în scut se numără capul de bour, acvila,
pupăza, corbul cu inel în cioc, leul care susţine o coroană sau o secure, peşti.
Au fost figurate pe cahle stema de stat şi stema dinastică a Mo ldovei 98 ,
aceasta din urmă în mai multe variante de tratare.
În cazul stemei de stat, capul de bour, de fapt o stilizare a sa, decolat, văzut
din faţă, figurat cu coame scurte şi groase, a fost plasat în scut (fig. 9/5) . Cahle cu
reprezentarea stemei de stat a Moldovei, datând de la sfârşitul secolului XV, au fost
descoperite la Cetatea de scaun99 , într-o groapă din curtea bisericii Sfântul N icolae
de la Suceava ' 00 ca şi la Târgu Trotuş 1 0 1 .
Mult mai numeroase se dovedesc a fi cahlele şi fragmentele de cahle decorate
cu stema dinastică a Moldovei din timpul lui Ştefan cel Mare, utilizată în deceniile
opt şi nouă ale secol ului XV. Sunt cunoscute două mari forme de reprezentare, una
cu scut despicat, mobilat cu fasci i şi flori de crin, datând din deceniul opt al
secolului XV 1 0 2 , şi cea de a doua, cu scutul mobi lat în cartierul prim de roză cu şase
petale ce asupreşte o cruce dublă cu capete lăţite, în pal, iar în cartierul secund
floare dublă de crin asupreşte roză cu şase petale, în pal 1 03 (fig. 9/ 1 ) .
În ambele cazuri capul de bour are rolul de cimier al coifului care timbrează
scutul . Capul de bour, stilizat, a fost figurat masiv, cu stea cu şase raze între
coamele semilunare, cu un gât puternic, conturnat, acoperit de păr bogat, redat sub
forma unor haşuri .
Cahle cu prima variantă a stemei dinastice a Moldovei, care se datează în
deceniul opt al secolului XV, au fost descoperite în grupul de locuinţe de pe latura
97 L. Reau, op. cir. , p. 88.

98 Î n legătură cu distincţia dintre cele două tipuri de steme, de stat şi dinastică din Moldova
medievală, vezi J. N. Mănescu, Stema Moldovei, în M l , V, 1 972, 5 , p. 3 7-42; D. Cemovodeanu,
Ştiinţa şi arta heraldică în România, Bucureşti, 1 977, p. 82- 1 25 .
9 9 K . A . Romstorfer, op. cit. , pi. V I ; R. Gassauer, op. cit., p. 1 62, fi g . 30.
1 00
Mărioara N icorescu, op. cir. p. 320-32 1 , fig. 4/ 1 .
101
.
A l . Artimon, op. cit. , p. 1 28, fi g . 7 1 /9.

1 02
Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, Unele consideraţii cu privire la stema dinastică a Moldovei în vremea
lui Ştefan cel Mare, în A llA . Iaşi, XXIVI 1 , p. 1 00-1 0 1 ; Paraschiva-Victoria Batariuc, Elemente heraldice
pe cahle descoperire în Moldova (.�ecolele XV-XVI), în ArhGen, I I (VII), 1 995, 1 -2, p. 3 1 6--3 I 7.
1 03
Lia Bătrîna şi A . Bătrîna, op. cir. ; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit., p. 3 1 7-3 1 9.
de nord a Curţii domneşti de la Suceava distruse în incendiul d in vara anului

1 476 1 04 , precum şi în locuinţa LV din zona de nord-est a b isericii catolice de la
Baia, construită imediat după aceleaşi evenimente din 1 476, chiar în toamna anului
respectiv 1 05 (fig. 9/3 ). În cazul cahlei de la Baia, cele două animale care flanchează
scutul prezintă caracteristici de canid, cel din dreapta amintind un lup.
După anul 1 480 stema dinastică a Moldovei va fi remaniată, scutul fi ind
acum mobilat de roză, cruce dublă, floare dublă de crin şi roză. Această nouă formă
de reprezentare a stemei, care va fi utilizată, cu diverse vari ante, în intervalul
1 480- 1 49 1 , a fost figurată pe cahle şi fragmente de cahle descoperite la Cetatea de
scaun 1 06 , „casa domniei" 1 07 , o locuinţă de orăşean de pe strada Ştefan cel Mare de
la Suceava 1 0 8 , Cetatea Neamţului 1 09 , curţile domneşti de la Hârlău 1 1 0 , Iaşi 1 1 1 ,
Bacău 1 1 2 , Vaslui 1 1 3 , Cotnari 1 14 , în oraşul Târgu Trotuş 1 1 5 (fig. 9/ 1 ).
Realizate în tehnicile sgraffito şi champleve sunt câteva fragmente de cahle
provenite din „casa domniei" de la Suceava 1 1 6 , unde apare din nou capul de bour ca
cimier din stema dinastică a Moldovei (fig. 5/2).
Pe cahle descoperite în locuinţa din apropierea b isericii catolice de la Baia,
care a fost construită în toamna anului 1 476, după campania sultanului Mehmed al
II-iea în-Moldova 1 1 7 , au fost figurate şi alte steme care sunt mobilate în scut cu
reprezentări animaliere. Astfel, pe unele cahle se găseşte în scut o acvilă cu aripi le
deschise şi capul cu ciocul îndreptat spre stânga ' 1 8 (fig. 9/4). O altă reprezentare a unei
păsări plasată în scut, ca mobilă heraldică, este probabil a unei pupeze , figurată cu
aripile deschise, picioarele întinse şi desfăcute, încadrând coada desenată în evantai
1 04
M. D. Matei, E. I. Emandi, Cetatea de Scaun. . . , p. 1 44, fig. 22.
1 05
Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, op. cit. . pp. 99- 1 O I , fig. 1 -2 .
1 06
Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 3 1 7, fig. 2/2 .
1 07
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. . p. 46, fig. 22.
i oR
Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, op. cit . . p. 4 1 -42, fig. 517.
1 09
Gh. Dumitroaia, Materiale şi cercetări arheologice din nord-estul judeţului Neam(. în
MemAntiq, XVII, 1 992, fig. 42/2 .
1 10
Gh. I . Brătianu, Originile stemelor Moldovei şi Ţării Româneşti, în R I R. I , 1 93 1 , p. 54-5 5 :
M. Berza, Stema Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare. î n S C I A, 1 -2, 1 955, p. 8 1 -82. fig. 1 3 .
1 1 1
Al. Andronic. Eugenia Neamtu. M . Dinu. op. cit. . p. 243-245, fig. 49-5 1 ; Eug. Neamtu.
Contrihu(ii la cunoaşterea stemei dezvoltate a Moldovei în epoca lui Ştefan cel 1Hare. în ArhMold.
VI. 1 969, p. 329-3 34, fig. 1 , 2.
1 12
Al. Artimon. Date istorice şi arheologice rn privire la Curtea Domnească din Bacău. în
RMM-MIA. 2. 1 987, p. 1 1 . fig. 1 1 / I , 2. 4; idem, Civiliza(ia medievală urhană din secolele XI V-XVII
(Bacău. Tg. Trot11ş. Adj11d). Bacău, 1 998, p. 75, fig. 34/ 1 ,2.
i
1.1 Rica Popescu. Cahle şi plăci decorative descoperite la C11rtea Domneascâ din Vaslui. în
RMM- M I A. 2. 1 978. p. 63-65, fig. 31 1 ,2 .

1 14
B . Slătineanu. Ceramica de la Cornari. I, în RFR, V. 1 938, I O, fig. 1 5 .
1 15
Al. Artimon, op. cit. . p . 1 28. fig. 7 1 17.
R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. . p. 64-67. fig. 44, 54. 70. 73.
1 16
1 17
Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, op. cit. . p. 99- 1 0 1 .
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle CI/ elemente heraldice descoperite la Baia. în Herb. I ( V I ).
1 18
1 999. 1 -2, p. 90--9 1 , fig. 4/ 1 . 6/2.

şi capul din profil spre stânga, purtând o coroană de pene caracteristică speciei 1 1 9
( Upupa epops) (fig. 9/6).
Din locuinţa LIV, aflată în zona nord-estică a bisericii catolice din Baia, care
a funcţionat în intervalul 1 467- 1 476 1 2 0 , dar şi în locuinţele unor orăşeni, cum sunt
cele de pe strada Mitropolit Dosoftei 1 2 1 ş i de p e latura de nord a Curţii domneşti de
1
la Suceava 22 şi de la Curtea domnească din Vaslui 1 2 3 , provin câteva cahle decorate cu
însemne heraldice care au aparţinut familiei Huniazilor, după concesiunile succesive,
din 1 8 octombrie 1 409, făcute lui Voicu şi familiei sale de către Sigismund de
Luxemburg, din 30 ianuarie şi 1 februarie 1 45 3 , de la regele Ladislau V Postumul
pentru Ioan de Hunedoara 1 24 • Astfel, pe cahle şi fragmente de cahle de la Suceava
şi Baia a fost reprezentat un scut fără partiţiuni, mobilat de o roză cu cinci rânduri
de petale ce asupreşte un corb ( Corvus corax) figurat din profil, cu capul spre
stânga, încoronat de o coroană cu trei fleuroni şi ţinând în ciocul puternic, caracteristic
speciei, un inel ( fig. 1 1 /5). Alte cahle, întregi şi fragmentare, descoperite într-o
locuinţă de orăşean de pe strada Ştefan cel Mare de la Suceava, în locuinţa LIV de
la Baia şi Curtea domnească din Vaslui, au fost decorate cu un scut mobilat de un
leu rampant, spre stânga, care susţine în labele anterioare o coroană cu trei
fleuroni . Leul a fost redat cu capul cu botul căscat, lăsând să i se vadă dinţii ascuţiţi
şi o limbă lungă şi curbată în sus, cu urechi mici, continuat cu un gât puternic şi un
trup suplu; gâtul şi aproape jumătate din partea anterioară a corpului sunt acoperite
de o coamă bogată şi cârlionţată. Corpul se termină cu o coadă lungă, răsucită în
spirală, lipsită de acel smoc de blană din vârf, specific speciei. Labele, scurte şi
puternice, se termină cu gheare (fig. 1 1 16).
De la Cetatea de scaun 1 2 5 , din zona Parc de la Suceava 1 2 6 , precum şi de la
curtea de la Părhăuţi a logofătului Gavril Trotuşan 1 2 7 , provin fragmente de cahle cu
un scut în care se găsesc doi peşti teleosteen i încrucişaţi, cu corpurile prelungi şi
înguste (fig. 1 0/5). La Cetatea de scaun 1 28 , Curtea domnească din Suceava 1 2 9 şi la
curtea de la Părhăuţi a logofătului Trotuşan 1 30 , au fost descoperite fragmente de
cahle decorate cu un scut despicat, având în cartierul dextru un leu cu un corp
foarte suplu, ţinând în labele anterioare o secure cu o coadă lungă, iar în cel
senestru o pasăre în zbor, cu aripile deschise, într-o reprezentare extrem de sti lizată
1 1 9 Ibidem. p. 90, fig. 4/2 .

1 20
Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, Elemente decorative in ceramica monumentală de la Baia (jud.
Suceava). în Suceava", X I -X I I , 1 984- 1 985, p. 1 49- 1 53, fig. 3 , 4.
1 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle în locuinţe„ „ p. 93 .
2
„
1 22 Ibidem. p. 93, fig. 1 8/4.

1 2 3 R ica Popescu, Cîteva elemente defactură gotică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui.
în R M M - M IA. 1 , 1 98 1 , p. 5 5 , fig. 1 2.
1 2 4 C . M ureşan, Iancu de Hunedoara. Bucureşti, 1 968, p. 42 şi 1 78.
1 25 Paraschiva-Victoria Batariuc, Elemente heraldice„., p. 3 2 5 .
1 26 M . D. Matei et alii, Şantierul arheologic Suceava, în „Materiale", IX, 1 970, p . 375.
1 2 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p . 325, fig. 1 1 / 1 .
K
1 2 K. A . Romstorfer, op. cit„ p i . V.
1 29 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 3 2 5 .
1 3 0 Ibidem, p. 3 25-326, fig. 1 1 /2.
(fig. 9/2). Aceste fragmente de cahle, decorate atât cu scutul mobilat de peştii încrucişaţi,
cât şi cele cu leul care susţine în labe o secure, au fost încadrate cronologic în j urul anului
1 522, data la care a fost construită la Părhăuţi de către Gavri I Trotuşan biserica cu
hramul Duminica Tuturor Sfinţilor drept capelă a curţii boiereşti de aici 1 3 1 •
Din secolul XVII datează şi alte cahle cu reprezentarea unor animale în scut, şi
ne referim la fragmentele descoperite în zona Curţii domneşti şi pe terenul alăturat
incintei mănăstirii Gol ia din Iaşi 1 32 , unde în scut a fost figurat un cal rampant (fig.
1 0/3 ). Este vorba de una dintre cele mai vechi reprezentări a stemei oraşului Iaşi 1 33 .
O grupă de cahle prezintă ca motiv ornamental animale figurate liber, fără a
fi plasate în scut, dar care prin poziţia lor, rampant, pot j uca rolul unor adevărate
embleme: acvila, leul, ursul, pasărea bicefală, acvila bicefală.
Pe cahle descoperite în locuinţa LV din apropierea bisericii catolice de la
Baia 1 34 a fost figurată o acvilă cu capul îndreptat spre stânga, cu aripile deschise,
picioarele întinse şi îndepărtate, coada în evantai, totul într-o tratare naivă, care
face greu de recunoscut nobila răpitoare (fig. 1 1 /3 ).
„Regele animalelor", leul (Panthera (Leo) !ea), apare pe cahle descoperite la
Cetatea de scaun 1 3 5 , casa din zona ,,8" 1 3 6 şi „casa domniei" 1 37 de pe Câmpul Şanţurilor,
în locuinţe de orăşeni de pe străzile Petru Rareş 1 38 şi Dimitrie Dan 1 3 9 de la Suceava,
la cetatea Neamţului 1 40 , Curtea domnească din Vaslui 141 , Curtea omnească 1 42 şi zona
casei Dosoftei 14 3 de la Iaşi, satul Stâncăuţi din Basarabia 144 , figurat într-o atitudine
emblematică. Leul a fost redat la graniţa dintre reprezentările reale şi cele fantastice, cu
un cap masiv, dreptunghiular, continuat cu un trunchi puternic, supradimensionat în
raport cu partea posterioară, cu o coamă evidentă; picioarele sunt scurte, terminate cu
gheare puternice, neconforme, iar coada, lungă şi arcuită, sugerează un vrej terminat în
vârf cu o semipalmetă cu lobii ascuţiţi, care constituie elementul ireal al acestei
reprezentări ( fig. 8/3 , 4).
Dintr-un complex din curtea bisericii Sfântul Nicolae de Ia Suceava 1 45 ,
datând de la începutul secolului XVI, provine singurul fragment de cahlă pe care a
111 lhidem. p . 326.

1 .1
2
N. N. Puşcaşu. Voica Maria Puşcaşu, op. cit fig. 36.
. .
1 1 3 S . l ftirni. Vechi pecefi ale târgului laşi. in A l l X , Iaşi, XXX. 1 993, p. 423--434.
1 14 Paraschiva-Victoria
Batariuc. Cahle rn elemente heraldice descoperite la Baia. in Herb. I ( VI ).
1 999, 1 -2, fig. 6/ 1 .
1 1'
K. A. Rornstorfer. op. cit . p. 79, fig. 76/u, pi. V.
.
1 1 � I. Nestor et alii, Şantierul arheologic Suceava„ . , in Materiale. V. 1 959. fig. 6/4.

1 17
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. . p. 48, fig. 26 şi p. 89. fig. 74.
1 1H
M . D. Matei. Ern. Ernandi, op. cit. , p. 57 1 .
1 1 9 Paraschiva-Victoria Batariuc. M. Andronic, op. cit. p. 48.
11
.
1 4 Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle din Moldova mediernlă. Secolele XI V-XVII. Suceava.
1 999. p. 1 06.
1 4 1 Al. Andronic. Rica Popescu. op. cit„ p. 1 97. fig. 215.
1 4 2 Al. Andron ic. Eugen ia Neamţu. M . Dinu. op. cit„ p. 237. fig. 43/2.
1 43 N. N. Puşcaşu. Voica Maria Puşcaşu. op. cit . fig. 1 4. 1 5 .
1 44 P. Bâmea. Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cit. p. 287. fig. 4/4.

.
14' Paraschiva-V ictoria Batariuc. Elemente heraldice„ . p. 327. fig. 1 3/2.

.
fost figurat un urs ( Ursus arctos) rampant, cu un corp masiv, labe puternice cu
gheare ascuţite şi botul căscat, lăsând să se vadă limba lungă şi arcuită (fig. 1 0/ 1 ).
În casele de orăşeni de pe străzile Petru Rareş 1 46 şi Dimitrie Dan 1 47 , de la
Suceava au fost descoperite cahle şi fragmente de cahle decorate cu o pasăre
fantastică, cu un corp cordiform stilizat, aripile desfăcute şi picioarele terminate cu
gheare. Din partea superioară a corpului pleacă două gâturi lungi, care se termină,
unul cu un cap rotund şi ciocul lung, şi cel de-al doilea cu capul oval şi ciocul mai
scurt, capete, încoronate cu coroane cu trei fleuroni (fig. 1 0/6). Descoperitori i
locuinţei de pe strada Petru Rareş au interpretat această reprezentare emblematică drept
„vultur imperial bizantin" 1 48 , dar detaliile anatomice neconforme cu caracteristicile
proprii răpitoarelor - lipsa ciocului puternic curbat - ne fac să considerăm că ne
găsim în faţa unor capete a două specii diferite greu de determinat.
Din secolul XVII datează cahlele şi fragmentele de cahle pe care a fost redată
acvila bicefală încoronată, în mai multe variante, determinate de modul mai
elaborat sau mai simplificat în care a fost tratată această reprezentare emblematică.
Este vorba de cahle şi fragmente de cahle descoperite pe străzi le Ştefan cel Mare 1 49
şi Costachi Negri 1 5 0 , la mănăstirea Barnovschi din Iaşi 1 5 1 , mănăstirea Dobrovăţ 1 5 2
sau mănăstirea Tazlău 1 5 3 • Pasărea bicefală a fost figurată cu un corp cordiform,
alungit, acoperit cu pene desenate asemenea unor haşuri, cu aripile şi picioarele
desfăcute şi coada stilizată şi terminată cu volute. Cele două capete se găsesc în
prelungirea unor gâturi lungi şi uşor curbate (fig. 1 0/4 ). Deşi sunt stil izate se
observă caracteristici proprii răpitoarelor şi ne referim la capetele identice tipice
unor răpitoare; cele două coroane sunt asemănătoare între ele.
În repertoriul iconografic al cahlelor din Moldova, motivele decorative inspirate
din scrierile religioase ocupă un loc deosebit. Sursele de inspiraţie pentru motivele
ornamentale cu subiecte religioase sunt diferite: Vechiul Testament, Evangheliile,
povestirile hagiografice. Cahlele cu subiecte religioase pe care apar figurate reprezentări
animaliere tratează teme inspirate de viaţa terestră a lui Iisus Hristos, şi mai cu
seamă de vieţile unor sfinţi .
Subsumate ciclului hristologic sunt scenele cu reprezentarea magului Balthasar,
cât şi a magului Melchior, veniţi din Răsărit să se închine Pru ncului Iisus şi să-i
ofere smirnă şi aur. Magul Balthasar, purtând ciboriul în care se afla smirna, a fost
figurat călare, pe fragmente de cahle descoperite în incinta fo stei mănăstiri Sfântul
1 �6 M . D. Matei, Em. Emandi, op. cit. , p. 5 70-5 7 1 , fig. 7/2.

1 47 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, op. cit. , p. 48.
1 �8
M . D. Matei, Em. Emandi, op. cit., p. 5 7 1 .
1 � 9 N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit. fig.37.
.
1 50
A l . Andronic, laşii pînă la mijlocul secolului a l XVII. Geneză şi Evoluţie, Iaşi, 1 986, p. 70,
fig. 50/ I .
Rodica Popovici, Cahle cu acvila bicefală în Moldova, comunicare prezentată la cel de-al
151
X i -lea Congres de Genealogie şi H eraldică, laşi, 20-23 septembrie 200 1 .

1 52
N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit., fig.38.
1 53
Şt. Scorţanu, Mănăstirea Tazlău, jud. Neam(, comunicare prezentată la cea de-a XXVI-a Sesiune
naţională de rapoarte privind rezultatele cercetări lor arheologice din anul 1 99 1 , l aşi, 1 5- 1 7 mai 1 992.
Sava din Iaşi 1 54 , dar şi pe cahle provenite de la curtea de la Drăgoeşti a pârcălabului

Ioan Drăgoi 1 55 , în timp ce magul Melchior, oferind cutia cu aur, apare pe fragmente
de cahle păstrate în Colecţia Romstorfer 1 56 ori găsite în curtea bisericii Sfântul
Nicolae din Suceava 1 57 . Pe toate aceste cahle a fost figurat câte un cal, fiecare în
altă tratare: puternic stilizat în cazul fragmentelor de la Iaşi (fig. 1 2/ 1 ) şi al cahlelor
de la Drăgoeşti (fig. 1 1 /4), desenat cu minuţiozitate pe fragmentele de la Suceava
(fig. 1 1 /2); dar ceea ce caracterizează pe toţi aceşti cai este talia lor înaltă, tipică
pentru caii de călărie.
De asemenea, legate de ciclul hristologic par a fi reprezentări le unui taur
înaripat - simbol al Sfântului Evanghelist Luca - (fi Ş. . 1 1 1 1 ), pe fragmente de cahle
descoperite la Şipot 1 5 8 , în zona străzii Petru Rareş 1 9 şi în curtea bisericii Sfântul
Nicolae din Suceava 1 60•
Atunci când au fost i lustrate legende hagiografice, precum în cazul vieţii sau
minunilor săvârşite de sfinţii Ladislau, Hubertus, Gheorghe, au fost figurate atât
animale reale, cât şi fantastice.
Sfântul rege Ladislau a fost înfăţişat pe cahle în două ipostaze, ilustrând tot
atâtea momente ale ciclului hagiografic: plecarea la luptă (pe fragmente de cahle de
la Curtea domnească din Suceava 1 6 1 , Bomiş 1 6 2 şi pe cahle de la Curtea domnească
din Bacău 1 63 ) (fig. 1 2/3 ) şi lupta dintre sfânt şi cumanul răpitor de fete ( locuinţa L V
d e lângă biserica catolică d e l a Baia 1 64 ). Şi aici elementul animalier este reprezentat
de cai cu talie înaltă pentru călărie, figuraţi schematic, sti l izare datorată formaţiei
modeste a meşterului care a desenat modelele pentru aceste cahle (fig. 1 2/5) .
ş·
P e cahle ş i fragmente de cahle descoperite la Cetatea de scaun 165 , Curtea
7 .
d omneasca- 1 66 , 1pot 1 6 , zona H anu l u1 domnesc de I a S uceava 16 8 , I a curţi· 1 e b 01ereşt1
. .
de la Arbore 1 69 , Todireşti 1 70 , Drăgoeşti 1 7 1 , a fost figurat Sfântul Hubertus, cel care,
vânător pasionat, are în Vinerea Mare viziunea unui cerb care poartă între coame o
iq N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit. pi. X V I .

.
1 55 R. Gassauer, op. c it p . 1 6 1 , fi g . 2 0 ; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p . 1 2 7, fig. 62/ I .

. , .
1 5 6 K. A. Romstorfer, op. cit . . pi. VI.
"7 Mărioara Nicorescu, op. cit. , pp. 32 1 -322, fig. 41 1 ; 5/ 1 .

1 58 Paraschiva-V ictoria
Batariuc, Cahle în locuinţe„ . p. 87, fig. 1 3 1 1 .
i w lhidem.
1 611
l h idem
161
.
Paraschiva-V ictoria Batariuc, Cahle decorate CI/ subiecte religioase descoperite in

Moldova, în AT. IV, 1 994, p. 1 2 8.
16
� R. Popovici, op. cit„ în ArhMold. XXI, 1 998, p. 1 7 1 , 1 72, fig. 3/ 1 -6; 4.
.
Al . A rt1mon. op. elf. . p. 75- 76, fig. 34/3 , 6.
16J .
1 64
Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, Legenda „ eroului de frontieră " în ceramica monumentalâ din
Transilvania şi Moldova. în SCIV A. 4 1 , 1 990, 2, p. 1 72. fig. 4.
1 6 5 Paraschiva-V ictoria Batariuc, op. cit. p. 1 29.
1 66
.
lhidem.f1g. IV I .
1 67 Paraschiva-victoria Batariuc. Cahle în lorninţe„ „ p. 8 5 .
1 68
lhidem.
1 69 P. Oprea. op. cit p. 329-3 30. fig. I .
. .
P o Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cit . . în SCIV A. 45, 1 994, 1 . p. 80. fig. I /4.
171
Eadem. Cahle cu suhiecte religioase„ . . p. 1 29. fig. 8/2 .
cruce. Cerbul reprezentat este cerbul roşu mascul ( Cervus elaphus) redat cu un trup
relativ gracil, picioare subţiri şi purtând coame ramificate n econforme - indicativ
al speciei (fig. 1 2/2, 6).
Cahlele decorate cu un episod din legenda Sfântului Gheorghe, şi anume
înfruntarea cu balaurul, sunt numeroase, deoarece subiectul a fost mult îndrăgit în lumea
cavalerilor războinici de pretutindeni, al căror patron era tocmai Sfântul Gheorghe.
Tema cunoaşte două mari tipuri iconografice, tipuri care la rândul lor cunosc mai
multe variante: sfântul figurat călare şi sfântul figurat pedestru.
În cazul primului tip iconografic se pot distinge mai multe variante,
determinate între altele şi de reprezentarea calului şi mai ales a balaurului. Astfel,
pe cele mai vechi cahle decorate cu scena înfruntări i dintre Sfântul Gheorghe şi
balaur, descoperite la Curtea domnească din Vaslui şi datate în prima jumătate a
secolului XV 1 72 , atât calul, cât şi balaurul au fost reprezentaţi extrem de stilizaţi,
amintind crestăturile în lemn . Balaurul a fost figurat sub forma unei şopârle uriaşe,
cu botul căscat, lăsând să i se vadă limba bifurcată, cu un gât striat, un corp fusiform
terminat într-o coadă de peşte, prevăzut la partea dorsală cu p atru aripioare
triunghiulare ihtioforme şi susţinut de două mici picioare. Şi reprezentarea calului
este la fel de insolită, sugerând mai de grabă un cal de lemn (fig. 1 2/4) .
Cahlele descoperite î n grupul d e locuinţe distruse î n anul 1 476, peste care s-a
construit zidul nordic al Curţii Domneşti de la Suceava 1 73 , prezintă un cal stângaci
desenat, cu un cap masiv, un corp umflat şi picioare scurte şi îndesate, în timp ce
balaurul a fost înfăţişat sub forma unei şopârle cu capul oval prevăzut cu urechi
scurte şi coamă stilizată, corpul acoperit de numeroase haşuri ce sugerează solzii, o
coadă scurtă şi groasă şi patru picioare cu aspect reptilian (fig. 1 3/2).
Pe cah lele prezente în grupurile de locuinţe de pe latura de nord a Curţii
domneşti 1 74 , la Cetatea de scaun 1 7 5 , Curtea domnească 1 7 6 , casa din zona „B" 1 77 de
pe Câmpul Şanţuri lor, în locuinţe de orăşeni de la Şipot 1 78 şi de la IRC 1 7 9 de la
Suceava, vechea mănăstire a Moldoviţei 1 80 , Curtea domnească din Bacău 1 8 1 , locuinţa
LIV de lângă biserica catolică de la Baia 1 8 2 , calul a fost corect desenat, cu un cap
masiv, osos, dreptunghiular, dar având o atitudine ţeapănă nefirească. Balaurul, care
ocupă partea inferioară a cahlei, a fost redat sub forma unei i nsecte uriaşe cu partea
anterioară a corpului segmentată şi aripi mari, membranoase (fig. 1 3/3 ).
72
1 A l . Andronic, op. cit. , î n MemAntiq, I X-XI , 1 977- 1 979, p . 284, fi g . 2 .
1 73 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , în S C I A, A P , 39, 1 992, p . 34, fi g . 1 / 1 .
1 7� Ibidem, p. 34, fig. 1 /2.
1 7 5 R. Gassauer, op. cit. , p . 1 6 1 , fig. 22; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 34.
1 6
7 Eadem, Cahle cu subiecte religioase. . . , p. 1 24 .
1 77 I . Nestor e t a l i i , op. cit., fi g . 6/3 .
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle în locuinţe ... , p. 84.

1 78
1 79
Ibidem.
1 80
Gh. I . Cantacuzino, Vechea mănăstire a Moldoviţei în lumina cercetărilor arheologice, în BMI.
3 , 1 97 1 , fig. 7 .
Al. Artimon, op. cit. , p. 75, fi g . 3 5 / 1 -4 .
181
Lia Bătrîna şi A. Bătrîna, Elemente decorative. . . , p. 1 56, 1 6 1 , fig. 8.

1 82
De la Cetatea de scaun 1 83 , „casa domniei" 1 84 , în locuinţe de orăşeni de pe

străzile Petru Rareş 1 85 şi Dimitrie Dan din Suceava 1 8 6 , Iaşi 1 87 , Curtea domnească de
la Vaslui 1 88 , curtea de la Băl ineşti a logofătului Ion Tău tu 1 8 9 , provin cahle şi
fragmente de cahle cu o altă variantă a luptei dintre Sfăntul Gheorghe şi balaur. Calul,
cu un cap bine proporţionat, dreptunghiular, şi corpul destul de înalt, cu o atitudine
rigidă, aminteşte caii de lemn. Balaurul a fost figurat sub forma unei şopârle uriaşe
cu un cap masiv, cu urechi ascuţite şi botul căscat lăsând să i se vadă dinţii ascuţiţi,
un gât lung continuat cu un corp greoi, umflat, acoperit de solzii sugeraţi de striuri
verticale şi terminat cu o coadă subţire ce se încolăceşte pe p i c iorul stâng al calului;
cele patru picioare sunt de tip reptilian (fig. 1 3/6). Se cunoaşte, prin descoperiri
făcute în zona Şipot 1 90 şi pe strada 6 Noiembrie 1 9 1 de la Suceava, şi o variantă
simplificată a acestei scene, unde atât calul, cât şi balaurul au fost figuraţi mult
schematizaţi, amintind crestăturile în lemn ( fig. 1 3/4).
Pe un fragment de cahlă descoperit la Cetatea de scaun a Sucevei 1 9 2 , balaurul
a fost înfăţişat sub forma unui animal serpentiform, dar înzestrat cu două picioare
scurte (fig. 1 3/ l ).
Pe alte fragmente de cahle care se datează în secolul XVII, decorate cu scena
înfruntări i dintre Sfântul Gheorghe şi balaur, reprezentările animaliere cunosc noi
interpretări.
Astfel, pe fragmente de cahle aparţinând Colecţiei Romstorfer 19 3 , calul a fost
desenat cu un cap gracil, foarte fin şi un corp masiv, cu picioare scurte, în plin
efort, călcând în picioare un balaur mai degrabă grotesc decât terifiant, figurat cu partea
anterioară aducând a câine întins pe labele din faţă şi coada moniliformă (fig. 1 3/5). O
altă variantă prezintă calul desenat schematizat, cu capul bine proporţionat, gâtul
scurt, un corp masiv şi partea posterioară mult alungită şi picioare prea subţiri în
raport cu corpul. Balaurul a fost redat pe spate, cu picioarele în sus, cu un cap mic
şi un cioc ca de raţă, un corp lung şi subţire prevăzut cu două aripi ovale şi picioare
de tip reptilian, terminate cu gheare ( fig. 1 4/2).
Dintr-o locuinţă de orăşean de pe strada Nicolae Bălcescu din Suceava 1 94 provine
un fragment de cahlă, unde calul a fost frumos desenat, respectându-se proporţiile,
iar balaurul apare cu un corp serpentiform, cu o buc lă, este înaripat şi are un cap cu
cioc de raţă (fig. 1 4/5 ).
I
KJ K. A. Romstorfer. op. cit„ p. 79, fig. 75/q; pi. V.
I K4 R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit„ p. 46-47. fig. 2 3 .
I H'
M. D. Matei. Em. Emandi, op. cit„ p. 568-569, fig. 8/2.
1 H6 Paraschiva-Victoria Batariuc. M. Andronic. op. cit„ p. 48.
I '
K N. N. Puşcaşu. Voica Maria Puşcaşu, op. cit„ fig. 1 2 .
I KH Rica Popescu, op. cit. . p. 53. fig. 5.

I K9 Paraschiva-Victoria Batariuc. Ceramicei de la rnrţi hoiereşti„ . , p. 75.
1 90
Eadem. Cahle în locuinfe„ . , p. 8 5 .
1 9 1 Eadem. Cahle rn Sfântul Gheorghe„ „ p. 36, fig. 21 1 .
1 92 lhidem. p. 36, fig. 315 .
1 9 1 lhidem p. 33-37. fig. 214; Paraschiva-V ictoria Batariuc. Ca h le din .Ho/do rn med1ernhi.
Secolele X/V-XVII. Suceava, 1 999. p. 1 30, fig. 63/2.
.
1 94 Paraschiva-V ictoria Batariuc. M. Andron ic. op. cit„ p. 43. fig. 5/8.
La Curtea domnească din Piatra Neamţ 1 95 a fost descoperit un fragment de cahlă

cu scena înfruntării dintre Sfântul Gheorghe şi balaur. Şi în acest caz calul, înalt, a
fost reprezentat uşor schematizat, având corpul puţin mai scurt decât normal, cu
picioare foarte lungi, dar puternice, călcând în picioare un balaur disproporţionat de
mic în raport cu scena înfăţişată, figurat cu botul căscat, un gât scurt, corpul umflat
ca o minge şi o coadă lungă şi încârl igată (fig. 1 4/6).
Secolul XV şi prima j umătate a celui următor cunosc şi o altă man ieră de
redare a înfruntării dintre Sfântul Gheorghe şi balaur, şi anume aceea în care
sfântul a fost figurat pedestru. Fragmente de cahle cu acest gen de reprezentare au
fost descoperite la Cetatea de scaun 1 96 de la Suceava, Curtea domnească din Vaslui 1 97 ,
Iaşi 19 8 şi la curtea de la Părhăuţi a logofătului Trotuşan 1 99 . În general, dimensiunile
reduse ale acestor fragmente nu ne permit să spunem decât că balaurul a fost
figurat sub forma unei reptile cu un cap masiv, cu botul căscat, lăsând să i se vadă
un şir de dinţi ascuţiţi pe ambele fălci (fig. 1 41 1 ). La Curtea domnească din Vaslui
au fost descoperite mai multe fragmente de cahle care au permis reconstituirea
motivului decorativ. Pe această cahlă balaurul a fost înfăţişat sub forma unui
miriapod uriaş, cu un bot căscat lăsând să se vadă şirul dinţilor ascuţiţi, un gât
excesiv de lung, segmentat, care sugerează o torsadă, corpul fi ind urmat de o
formaţiune ovaloidă şi o coadă fi liformă (fig. 1 4/3 ).
Dintre cahlele figurate, deosebit de numeroase se dovedesc a fi cele cu
subiecte inspirate de eposul cavaleresc şi viaţa de curte, cu fastul şi strălucirea ei: turnire,
cavaleri războinici, tineri eleganţi, vânători fastuoase, perec hi de îndrăgostiţi, scene
de dans.
Dintre marile teme inspirate de viaţa de curte şi eposul cavaleresc ne interesează
în tratarea subiectului nostru reprezentările de cavaleri, precum şi scenele de vânătoare.
Una dintre cele mai îndrăgite teme se dovedeşte a fi cea a cavalerului figurat
călare, în turnir, într-un decor arhitectural gotic.
Cahle cu reprezentarea cavalerului în turnir, în decor arhitectural gotic, au
fost descoperite în mai multe puncte din Moldova, la Suceava2 00 , curtea de la
Bălineşti a lo �ofătului Tăutu 2 0 1 sau cea de la Părhăuţi a logofătului Trotuşan 2 02 ,
cetatea Hotin 2 3 , Spătăreşti „La Hate" 2 04 , dar starea de conservare a celor mai multe
1 95 C . Matasă, Şantierul arheologic Piatra Neam(, în S C I V, 6, 1 85 5 , 3-4, fig. 7/4.

1 9 6 Paraschiva-victoria Batariuc, Cahle cu Sfântul Gheorghe . , p. 36.
. .
1 97 Al. Andronic, Rica Popescu, Şantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale
săpăturilor din anii 1 980- 1 98 1 de la Curtea Domnească, în ActaMM, V VI, 1 983-1 984, fig. 4.
-
1 9 8 N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit., fi g . 2 2 .

1 99 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramică de la cur(i boiereşti. . . , p. 76, fi g . 2/ 1 .
20°
K. A . Romstorfer, op. cit. , pi. V-VI ; R. Gassauer, op. cit., fig. 1 8; Paraschiva-Victoria Batariuc,
Cahle cu reprezentări de cavaleri descoperite în Moldova. Secolele XV-XVI, în ArhMold, X X I I ,
1 999, fi g . 5/4; 613 ; 71 1 -4; 8/ 1 -4; 9/ 1 , 3 , 4; 1 01 1 -7.
0
- 0 1 E ad em, Ceram1ca . . . .
- de Ia cur{I b01ereşt1 . . . , p. 73 .
202
Ibidem, p. 78, fig. 2/3, 4.
203
P. Bârnea, Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit., p. 2 86.
204
Maria Venera Rădulescu, Cahle decorate cu scene de turnir din colec(ia Muzeului Na(ional
de Istorie a României, în ArhMed, I I I, 2000, p. 243-244, fig. 2/a.
dintre acestea - fragmente de mici dimensiuni - nu ne permite să spunem prea

multe despre ele ( fig. 1 6/5 , 6).
Pe cahlele şi fragmentele de cahle de la Suceava, modul de tratare a cailor
cunoaşte diferite variante ce pot fi definite în funcţie de modul cum a fost înfăţişat,
în plin efort, cu unul (fig. 1 5/ 1 ,5 ) sau ambele picioare în aer (fig. 1 5/4, 6) ori păşind
lent (fig. 1 6/5, 6), dar şi de amănunte anatomice. Se disting cel puţin două variante:
una în care calul a fost desenat cu un cap trapezoidal, osos, cu coama învolburată,
gâtul încordat de efort, cu corp suplu susţinut de picioare fine (fig. 1 5/5), şi o alta,
în care calul a fost redat cu un cap trapezoidal, mai puţin masiv, şi coama atent
ţesălată; toţi caii reprezentaţi pe cahle cu cavaleri în turnir se încadrează în
categoria celor înalţi, tipici pentru călărie, şi nu pentru tracţiune (fig. 1 5/ 1 , 4 ).
Pe o cahlă cu reprezentarea unui cavaler înarmat cu o lance de turnir,
descoperită în locuinţa LIV de lângă biserica catolică de la Baia2 05 , calul a fost
figurat păşind lent, cu capul plecat, cu un corp corect desenat (fig. 1 6/2).
Din grupul de locuinţe de pe latura de nord a Curţii domneşti de la Suceava
distruse în incendiul din anul 1 476 206 , provin câteva cahle şi fragmente de cahle cu
reprezentarea unui arcaş. Aici a fost figurat un cal mai puţin înalt, cu un corp mult
alungit şi o mişcare ţeapănă (fig. 1 6/ 1 ) .
Din secolul XVII datează cahlele şi fragmentele de cahle descoperite la

Curtea domnească din Piatra Neamţ2 0 7 , în locuinţe de orăşeni de la Târgu Trotuş 2 08 ,
mănăstirea Căpriana2 09 . Pe toate aceste cahle au fost înfăţişaţi cavaleri călare pe cai
mai puţin înalţi, cu picioarele relativ scurte, desenaţi stângaci, amintind arta naivă,
dovezi ale capacităţilor artistice reduse ale meşterilor care au creat modelele şi
tiparele pentru aceste cahle (fig. 1 6/3 ,4).
De la laşi, din zona fostei mănăstiri Sfântul Sava2 1 0 , provin mai multe cahle şi
fragmente de cahle pe care a fost figurat un personaj masculin înarmat cu o sabie
cu lama curbă şi un topor de luptă. Calul , înalt, păşind vioi spre dreapta, a fost
corect desenat, respectându-se proporţiile (fig. 1 7/4).
Pe cahle descoperite în Moldova au fost înfăţişate scene de vân ătoare. Dintre
acestea, cele mai elaborate se dovedesc a fi cele provenite de la Curtea domnească
de la Vaslui2 1 1 . Într-un peisaj montan, indicat de brazi sti lizaţi, a fost figurată o
vânătoare fastuoasă, la care participă cavaleri în armură, înso ţiţi de scutieri care
poartă flamuri şi baniere, dar şi de o haită de câini de vânătoare (fig. 1 7 /2, 5 ),
W' Lia Bătrîna şi A. Bătrîna. op. cil . p. 1 56. fig. 7.

�00
E. I . Emandi. Contribuţii la cunoaşterea evoluţiei urbanistice a oruşului Suceava în
secolele X/ V-XX. în RMM-M I A. I . 1 988. fig. 9.
�0 1
Eugen ia Neam\u, op. cit. . în MemAntiq. I. 1 969. p. 234. fig. 5/2 .
�ox
Al. Artimon. Civilizaţia medievală urbană, p. I 1 4-- 1 45 , fig. 97I I , 6 .
�09
Gh. Postică. N . Constantinescu, Căpriana. Repere istorico-arheolo�ice,
, Chişinău. 1 996. fig. 82.
�10
N . N. Puşcaşu. Voica Maria Puşcaşu, op. cit. fig. 34.
.
� 1 1 Rica Popescu, Cahle din vremea lui Ştefan cel Mare rn reprezentări de cavaleri medin·alt
descoperite la Curtea Domnească din Vaslui. în ActaMM. I . 1 979, p. 1 29- 1 3 5. fig. l / L 21 1 ; eadem.
Cîteva elemente de .factură l{Otică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui. în RMM-M IA. I . 1 98 1 .
p. 5 5 . fi g . 1 3 .
cavalerii urmăresc căprioare, lupi, urşi, lei, mistreţi, berze sau cocori, una dintre
aceste păsări are chiar două capete (fig. 1 7/2). Pe una dintre cahle, dedesubtul
flamurii a fost reprezentată o acvi lă, prezenţă care face trimiterea la o vânătoare
nobiliară (fig. 1 7 /2). Faptul că la Vaslui au fost descoperite fragmente de cahle
înfăţişând diferite momente ale unei vânători, posibil domneşti, precum şi cahle pe
care au fost înfăţişate numai animale sălbatice (fig. 1 7/3 ), ne face să avansăm
ipoteza existenţei la Curtea domnească de aici în ultimii ani de domnie ai lui Ştefan
cel Mare a unei sobe cu decor exclusiv cinegetic, una dintre puţinele sobe din
Moldova cu un repertoriu subsumat unei anumite teme 2 1 2 .
De la Curtea domnească de la Suceava2 1 3 provine un fragment de cahlă pe
mascul, cu coame ramificate neconforme (fig. 1 7I I ).

care a fost figurat un vânător, înarmat cu un arc dublu, cu care ţinteşte un cerb roşu
Din secolul XVII datează fragmentele de cahle descoperite la Cetatea Albă2 1 4

şi dintr-o locuinţă de orăşean din zona I RC de la Suceava 2 1 5 pe care au fost
înfăţişate scene de vânătoare cu şoimi: un cavaler călare ţine pe pumn o pasăre
răpitoare puternic stil izată, cu aripile deschise (fig. 1 5/3 ).
Cahlele cu reprezentări zoomorfe au cunoscut o mare longevitate, fi ind
utilizate din a doua jumătate a secolului XV şi până în secolul XVII, la realizarea
unor sobe ce erau amenajate în locuinţele unor orăşeni şi ţărani înstăriţi, în
reşedinţele boiereşti, în cuprinsul caselor şi curţilor domneşti şi al cetăţilor.
Preferinţa arătată elementelor an imal iere, frecvent întâlnite în repertoriul
ornamental al ceramici i monumentale din Moldova, îşi are originea în gândirea
medievală. Mentalitatea Evului de Mij loc a cunoscut, pe parcursul a mai bine de un
mi leniu, o faună încărcată de profunde semnificaţii simbolice. De la arta animalieră
a popoarelor de stepă, şi podoabele policrome ale barbari lor germanici, motivele
zoomorfe create de arta romanică şi preluate de cea gotică au cunoscut o mare
răspândire. Animalele exotice, făpturile fabuloase au satisfăcut gustul omului medieval
pentru necunoscut, insolit, pentru ţinuturile de la capătul pământului, care, trasând
o geografie fantastică, întregeau imaginea lumii cunoscute pe care şi-o reprezentau
tocmai prin existenţa acestor fiinţe.
Pe de altă parte, alături de flori, pietre preţioase, istoria sacră, animalele sunt
marile domenii ale simbolismului medieval. In lumina Physiologului şi a Bestiariilor,
animalele reale şi fantastice au ajuns să simbolizeze virtuţile, dar, mai ales, viciile
şi forţele infernale, amintind prin prezenţa lor în cele mai diverse locuri faptele bune
care trebuiau săvârşite în condiţiile unei vieţi trăite conform moralei creştine2 1 6 .
rn Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova medievală. Secolele X/V-XVII, Suceava,
1 999, p. 1 22.
213
Eadem, Ceramică ornamentală din secolul al XV-iea descoperită la Curtea Domnească din
Suceava, în „Suceava", X , 1 983, p. 250, pi. V/2 .
214
P. Bâmea, Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p. 287, fig. 4/2.
215
.
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle în locuinţe„ . , p. 89, fig. 1 6/2.

216
Pentru simbolistica animalieră, cf. J . P . Clebert, op. cit. , passim; J. Chevalier, A. Gheerbrant,
Dicţionar de simboluri. Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, I-I I I , Bucureşti,
1 995. passim.
Trăind într-o epocă în care obiectele cotidiene şi-au pierdut încărcătura simbolică,
ne-am aplecat asupra acestui subiect legat de reprezentările animaliere pe cahle din
Moldova Evului Mediu, pentru a încerca şi din acest punct de vedere să punem în
evidenţă anumite faţete culturale şi cultice ale lumi i strămoşi lor noştri, pe care noi,
oamenii epocii moderne, le înţelegem mult mai greu.
* Acest studiu a fost publicat în colaborare cu Sergiu Haimovici, în „Arheologia Moldovei",

XXVI, 2003, p. 1 43-1 75.
2
1
4
3
5 6
F ig. I . Fragmente de cahle descoperite la I aşi, după N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu ( ! ),
A l . Andronic (5); la Suceava, după R. Gassauer (2, 3); cahle descoperite la Vaslui, după Al.
Andronic (4) şi Suceava, după M . D. Matei, E. I. Emandi (6).
1 2
3
4
5
6
8
Fig. 2. ahle şi fragmente de coperite la uceava, după R. Popa, Monica Mărgineanu- ârstoiu
( I , 2 )· fragment de cahlă de coperit la uceava, după E . I . Emandi (3); fragmente de cahle
descoperite la uceava, după Paraschiva-Victoria Batariuc.
I I
;j
I : i
I;
I '
jj
' i
I •
1!
' i
2
- -- - - .:... J
1
. · .. . .„ 1 , 1„ o1 :· .• �
...::.::_„_:.--· . : .. �{.�·-:�.t
'
5 6 .
•.
Fig. 3. Cahle descoperite la Suceava, după R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu ( 1 ), M. D. Matei,

E. I . Emaodi ( 4, 6); la H ârlău, după B. S lătineanu (2, 5); la Pătrăuţi, după Paraschiva-Victoria
Batariuc (3).
2
1
5 6
Fig. 4. Fragmente de cahle de coperite la uceava, după R. Gassauer ( 1 ) Para chiva-Victoria
,
Batariuc (2, 3 ); fragment de cahlă provenit din nordul Moldovei, după B. lătineanu (4); cahle
descoperite la uceava, după R. Oa sauer ( 5 ), R. Popa Monica Mărgineanu- âr toiu (6).
6
Fig. 5 . Cahle fragmentare descoperite la Suceava, după R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu.
2
1
3
„ - .-�- .- ,
I
•
- · -
, ,
11
1'
• ''
•
1 1
, ,
1 1
1 1
t l
1 1
' I
•1
11
11
li
1 •
, ,
"
• ',
,
i
l
1 '
• '
1, 11
, .
1 '
1 •
, 1
, ,
l i
l i
5 6
F ig. 6. Cahle descoperite la uceava după R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu ( 1 ).
5
4
6 7
Fig. 7. Fragmente de cahle şi cahle descoperite la Suceava, după Paraschiva-Victoria Batariuc
( 1 , 4, 5), M. D. Matei, E . I . Emandi (2), R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu (7); fragment
de cahlă descoperit la Orheiul Vechi, după P. Bâmea, Parasch iva-Victoria Batariuc ( 3 ); cahlă
descoperită la Baia, după Lia Bătrîna, A . Bătrîna (6).
Fig. 8. ahle şi fragment de cahlă descoperite la uceava, după Mărioara Nicorescu { I ), Paraschiva
Victoria Batariuc (3, 5 ) R. Popa Monica Mărgineanu-Cârstoiu ( 4); cahlă de coperită la Baia,
după Para chiva-Victoria Batariuc (2); cahlă de coperită la l aşi, după Eugenia eamţu (6).
5 6
Fig. 9. Cahle descoperite la Suceava, după R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu ( 1 ), R. Gassauer

(6); la Părhăuţi, după Paraschiva-Victoria Batariuc (2); la Bai a, după Lia Bătrîna, A. Bătrîna
( 3 ), Parasch iva-Victoria Batariuc (4, 5 ).
2
1
5 6
Fig. 1 O. Fragmente de cahle descoperite la uceava, după Para chiva-Yictoria Batariuc ( 1 , 2, 5);
cahlă descoperită la Suceava după M. D. Matei, E. I. Emandi (6); fragment de cahlă de coperit la
Iaşi, după N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu (3); cahlă de coperită la Iaşi, după Al. Andronic (4).
5 6
Fig. 1 1 . Fragmente de cahle descoperite la Suceava, după Paraschiva-Victoria Batariuc ( I ),
Mărioara N i corescu (2); cahle descoperite la Baia, după Paraschiva-Victoria Batariuc ( 3 ),
Lia Bătrîna, A. Bătrîna (5, 6); cahlă descoperită la Drăgoeşti, după R. Gassauer (4).
Cahle cu elemente animaliere descoperite in Moldova 54 1
2
1
5 6
Fig. 1 2. ahJă de coperită la Iaşi, după . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu ( \ ) · cahlă de coperită
la Drăgoeşti după R. Gas auer ( 2 ); cahlă descoperită la Bacău după Al. Artimon ( 3 ); cablă
descoperită la Vaslui, după Al. Andronic (4)- cahlă descoperită la Baia, după Lia Bătrîna, A. Bătrîna;
cahlă descoperită la Todireşti, după Para chiva-Victoria Batariuc (6).
5 6
F ig. 1 3 . Fragment de cahlă şi cahle descoperite Ia Suceava,
după Paraschiva-Victoria Batariuc ( 1 --6).
5 6
Fig. 1 4. Fragmente de cahle de coperite la uceava, după Paraschiva-Victoria Batariuc ( I 2 4, 5 ),
cahlă de coperită la Vaslui, după Al. Andronic Rica Popescu ( 3 ); fragment de cahlă de coperit
la Piatra eamt, după C. Mata ă (6).
5 6
Fig. 1 5 . Fragmente de cahle descoperite la Suceava, după Paraschiva-Victoria Batariuc ( 1 -4),
R . Gassauer ( 5 ); fragment de cahlă descoperit la Todireşti, după Paraschiva-Victoria Batariuc (6).
1
... ...��- - - -
"'....„ ----- -- ,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
1
3
I
4
- .
1 1·
I 1 '
, ,:, ·,
I , .(. \1
1 , r':.i ' 1 '�ţ'"
I �)
1-: I ,,'
I 1 �· J 1 li
,.
I
„.
l ' "'!�, .
, ,, ?
IJ„•1' I
1 1 : iJ 1
I a..
1 1li/N\„ ,I
••
llJ, : · I
I I i /l!
I !\.
� I
\ro
I '
5 6
Fig. 1 6. ah le descoperite la uceava după . I . Emandi ( I ), Para chiva-Victoria Batariuc (5, 6);
cahlă descoperită la Baia, după Lia Bătrîna, A. Bătrîna ( 2 ); cahlă descoperită la Tg. Trotu ,
după Al. Artimon ( 3 ); cahlă fragmentară de coperită la Mănăstirea ăpriana, după Gh. Po tică,
on tantine cu (4).
:I- ::_:.:.:-_-_-_-::.-: �---_-.:: :._:-_-.:�- - - - - - -„
I
I
5
Fig. 1 7. Fragment de cahlă descoperit la Suceava, după Paraschiva-Victoria Batariuc ( 1 ); fragmente
de cablă şi cahlă descoperite la Vaslui, după R ica Popescu (2, 3, 5); cahlă descoperită la Iaşi,
după N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu (4).
E L EM ENTS ANIMALIERS SUR DES C A RREAUX

DE PO E L E D ECOUVERTS EN MOLDA VIE
Re sume
Le repertoire omemental rencontre sur des carreaux de poele en Moldavie est varie et
complexe, tous Ies grands themes decorati fs se subordonnant au symbolisme et â la mentalite
medievale: motifs geometriques, vegetaux, heraldiques, zoomorphes, fables et contes moralisateurs,
histoire sacree, epopees chevaleresques et la vie de cour.
Notre etude, dediee â la presentation des animaux qui sont representes sur Ies carreaux de
poele qu'on a decouverts dans le territoire situe entre Ies Carpates et le Dnestr, et datant de la periode
comprise entre Ies XVe-XVIIe siecles, ne se l im ite pas seulement â examiner Ies carreaux decores
avec des motifs zoomorphes, mais elle mettra aussi en discussion ces exemplaires, indifferem ment du
theme omemental, qui contient des elements animaliers, et nous nous rapportons aux fables et aux
contes moralisateurs, aux sujets heraldiques, religieux, aux epopees chevaleresques et â la vie de cour.
On peut grouper Ies animaux representes sur Ies carreaux decores avec des motifs zoomorphes
en deux grandes categories: reels et fantastiques, sans que Ies frontieres entre Ies deux mondes aient
des contours precis, puisque pour l'homme du Moyen Age Ies animaux fabuleux etaient touj ours aussi
reels que ceux qu'il rencontrait frequemment dans sa vie de tous Ies jours.
On a figure sur ces carreaux de gros fel ins, qui â beaucoup d'egards ressemblent au lion, au
cerf rouge, au chevreuil, un oiseau aux plumes ebouriffees, un poisson, un loup, un paon, mais aussi
la Manticora, la Sirene, la Melusine, le Griffon, le dragon, des oiseaux fantastiques.
Une place â part parmi Ies representations zoomorphes est occupee par Ies carreaux de poele
au decor real ise dans Ies techniques sgrafjito et champleve, figures dans un riche decor vegetal real ise
par des sarments â palmettes et semipalmettes, branches feuillues, fleurs, glands de chene. On y
rencontre des oiseaux freles, un chameau, un elephant, une cigogne couronnee, des aigles, un sanglier,
un dromadaire, un cygne, plusieurs oiseaux aquatiques, un Hypogriffe, un Griffon, un oiseau â tete
d'homme.
II faut grouper aussi dans le registre des animaux fantastiques Ies carreaux fiale, utilises pour la
realisation du couronnement des poeles gothiques, de meme que Ies fragments de carreaux en forme
de tete de griffon fortement stylisee et celles sous la forme d'un oiseau au corps globulaire â tetes
pourvues de becs invraissemblablement longs.
Parmi Ies carreaux de poele â motifs zoomorphes inspires par des oeuvres litteraires, fables et
contes d'animaux, nous citons celles avec un chasseur et un ours, le renard prechant aux oies, le cerf â
l'echarpe, illustrant un conte connu du recuei l des freres Grimm, le l ion barbu qui garde un arbre qui
nous envoie â la La Belle et la Bete, le l ion barbu gardant un arbre qui enfante des hommes ou avec
des animaux chantant et dansant.
Sur des carreaux et des fragments de carreaux on a i l lustre aussi des contes moralisateurs ou â
sens symbolique, et nous nous referons â celles representant le Pelican dechirant sa poitrine pour
nourrir ses petits de son propre sang - une allusion au sacri fice de Jesus, le lion attaque par un animal
monstrueux ou combattant avec des dragons.
Sur des carreaux decores avec des elements heraldiques on peut rencontrer Ies animaux sur le bouclier,
jouant le role de meubles, soit dans la posture de cimier, comme omement du heaume qui ti mbre le
bouclier, mais aussi figures librement, par leur position rampante, constituant de veritables emblemes.
On a figure sur le boucl ier Ies armoiries d'Etat de la Moldavie, la tete d'aurochs, l'aigle, un
oiseau rappelant une huppe, le lion tenant dans ses pattes une hache, deux poissons croises, ainsi que
des elements qui ont appartenu aux armoiries des Corvins: le corbeau avec une bague au bec et le lion
soutenant une couronne. Comme cimier du heaume on a uti lise la tete d'aurochs dans le cas des
armoiries dynastiques pendant le regne d' Etienne de Grand. Comme elements emblematiques qu'on
rencontre sur des plaques, nous mentionnons le l ion rampant, l'ours, l'aigle, l'oiseau bicephale et
l'aigle bicephale.
Des elements animal iers apparaissent aussi sur des carreaux de poele decores avec des sujets
religieux. II s'agit de representations symboliques, tels le boeuf de Saint Lucas, mais aussi d'animaux
reels, le cerf de Saint Hubert, de nombreux chevaux de taille h aute, specifiques pour l'equitation,
figures sur des plaques de terre cuite avec la representation de Saint Hubert, des Rois Mages ou de
Saint Georges, ou sont figures aussi des dragons aux traits plutot grotesques que terrifiants.
Quand on aborde Ies grands themes inspires par la vie de cour et des epopees chevaleresques
on y represente aussi des animaux. Les carreaux Ies plus nombreux sont celles sur lesquelles ii y a de
beaux dessins figurant des chevaliers sur des chevaux, et on remarque le grand soin qu'on prend â
respecter Ies details anatomiques. On y a represente des chasses du prince regnant, avec des
chevaliers et nombre d'animaux, mais aussi la chasse au faucon.
Les carreaux de poele sur lesquelles on rencontre des representations animalieres sont particulierement
nombreux, et on en a decouvert en milieux divers: maisons et cours du prince regnant, forteresses,
residences des boyards, monasteres, habitations des citadins ou des paysans. Cette dispersion parle de
la preference qu'on montre â l'omementique â teinte zoomorphe, mais aussi de !'impact de ces motifs
decoratifs dans la vie et dans la mentalite de l'homme moyen âgeux pour qui ils etaient charges de
valences symboliques et qui, par de tels sujets, se representait le monde ou ii vivait, comme un vrai
speculum naturae i llustre.
EXPLICATION DES F I G U RE S
F ig. I . Fragments d e carreaux d e poele decouverts â Iaşi, d'apres N . N. Puşcaşu, V. M . Puşcaşu

( I ), Al. Andronic (5); â Suceava, d'apres R. Gassauer (2, 3); c arreaux de poele decouverts â Vaslui,
d'apres Al. Andronic (4) et Suceava, d'apres M. D. Matei, E. I. Emandi (6).
F ig. 2. Carreaux et fragments de carreaux de poele decouverts â Suceava, d'apres R. Popa,
M. Mărgineanu-Cârstoiu ( 1 -2), E. I. Emandi (3), P. V. Batariuc (4-8).
Fig. 3. Careaux de poele decouverts â Suceava, d'apres R. Popa, M. Mărgineanu-Cârstoiu ( I ),
M. D. Matei, E. I . Emandi (4, 6); â Hârlău, d'apres B. Slătineanu (2, 5), Pătrăuţi, d'apres P. V. Batariuc (3).
Fig. 4. Fragments de carreaux de poele decouverts â Suceava, d'apres R . Gassauer ( 1 ),
P. V. Batariuc (2-3), en Nord de la Moldavie, d'apres B . S lătineranu (4); carreaux de poele decouverts
â Suceava, d'apres R. Gassauer (5), R. Popa, M. Mărgineanu-Cârstoiu (6).
F ig. 5. Fragments de carreaux de poele decouverts â Suceava, d'apres R. Popa,
M. Mărgineanu-Cârstoiu ( 1 -6).
Fig. 6. Carreaux de poele decouverts â Suceava, d'apres R. Popa, M. Mărgineanu-Cârstoiu ( 1 -6).
Fig. 7 . Fragments de carreaux de poele decouverts â Suceava, d'apres P. V. Batariuc ( I , 4, 5),
M. D. Matei, E. I. Emandi (2); â Orheiul Vechi, d'apres P. Bâmea, P. V. Batariuc (3); carreaux de poele
decouverts â Baia, d'apres L. Bătrâna, A. Bătrâna (6), Suceava, d'apres R. Popa, M. Mărgineanu-Cârstoiu (7).
Fig. 8. Carreaux de poele decouverts â Suceava, d'apres M. Nicolescu ( 1 ), P. V. Batariuc (3),
R. Popa, M. Mărgineanu-Cârstoiu (4); â Iaşi, d'apres Eug. Neamţu (6); fragments de carreax de poele
decouverts â Baia et Suceava, d'apres P. V. Batariuc (2,5).
F ig. 9. Carreaux de poele decouverts â Suceava, d'apres R. Popa, M . Mărgineanu-Cârstoiu ( 1 ),
R . Gassauer (6); â Părhăuţi, d'apres P. V. Batariuc (2); â Baia, d'apres L. Bătrâna, A. Bătrâna (3),
P. V. Batariuc (4, 5).
F ig. I O. Fragments de carreaux de poele decouverts â Suceava, d'apres P. V. Batariuc ( 1 , 2, 5 ),
M . D. Matei, E. I . Emandi (6); â Iaşi, d'apres N. N. Puşcaşu, V . M . Puşcaşu (3), Al. Andronic (4).
Fig. 1 1 . Fragments de carreaux de poele decouverts â Suceava, d'apres P. V . Batariuc ( 1 ),
M. N icorescu (2); carrreaux de poele decouverts â Baia, d'apres P. V. Batariuc (3), L. Bătrâna,
A. Bătrâna (5, 6); â Drăgoeşti, d'apres R. Gassauer (4).
Fig. 1 2 . C arreaux de poele decouverts a Iaşi, d'apres N. N. Puşcaşu, V. M. Puşcaşu { I ); a

Drăgoieşti, d'apres R . Gassauer (2); a Bacău, d'apres Al. Artimon (3); a Vaslui, d'apres Al. Andronic
(4); a Baia, d'apres L. Bătrâna, A. Bătrâna (4); a Todireşti, d'apres P. V. Batariuc (6).
Fig. 1 3 . Fragments et carreaux de poele decouverts a Suceava, d'apres P. V . Batariuc ( 1 --0).
Fig. 1 4. Fragments de carreaux de poele decouverts a Suceava, d'apres P. V. Batariuc ( 1 -2,4-5);
a Piatra Neamţ, d'apres C. Matasă (6) ; carreau de poele decouverts a Vaslui, d'apres Al. Andronic,
R. Popescu (3 ).
Fig. 1 5. Fragments de carreaux de poele decouverts a Suceava, d'apres P. Batariuc ( 1-4); R. Gassauer
(5), a Todireşti, d'apres P. V . Batariuc (6).
Fig. 1 6. Carreaux de poele decouverts a Suceava, d'apres E. I . Emandi ( 1 ), P. V. Batariuc (5, 6); a
Baia, d'apres L. Bătrîna, A. Bătrîna (2); a Tg. Trotuş, d'apres Al. Artimon (3); a Căpriana, d'apres
Gh. Postică, N. Constantinescu (4).
Fig. 1 7 . Fragments de carreaux de poele decouverts a Suceava, d'apres P. V. Batariuc ( l ); a
Vaslui, d'apres R. Popescu (2-3 , 5); carreau de poele decouvert a Iaşi, d'apres N . N. Puşcaşu, Voica
Maria Puşcaşu (4).
CAHLE POLONO-LITUANIENE
Lucrările de degajare a zidurilor Cetăţii de scaun a Sucevei de pământul şi

molozul depuse de-a lungul celor mai mult de două secole cât acest venerabi l
monument d e arhitectură mil itară a fost părăsit ş i transformat d e o parte a
târgoveţilor în carieră de piatră, dar şi în păşune, desfăşurate în perioada anilor
1 895- 1 904, au dus la descoperirea unei cantităţi impresionante de obiecte diverse
datând mai cu seamă din Evul Mediu: unelte, arme, podoabe, monede, detali i de
arhitectură, piese de sticlă, precum şi toate speciile ceramic i i monumentale: p lăci
pavimentare, cărămizi decorative de faţadă, discuri şi butoni smălţuiţi, cahle 1 •
În urma reorganizări i Muzeului Sucevei după cel de Al Doilea Război
Mondial, toate obiectele provenite de la Cetatea de scaun, dar şi din diverse puncte
din oraş, în urma lucrărilor întreprinse în perioada anilor 1 895- 1 904, au fost grupate
într-o colecţie care poartă numele descoperitorului, arhitectul Karl A. Romstorfer,
reprezentantul pentru ducatul Bucovina al Comisiei Chesaro-Crăieşti pentru
Monumente Istorice şi de Artă.
Cahlele şi fragmentele de cahle, numeroase, variate tipologic şi cu un repertoriu
decorativ complex, circumscris marilor teme cunoscute în spaţiu l european care a
întrebuinţat soba din cahle, constituie categoria cea mai bine reprezentată a
ceramicii monumentale descoperită la Cetatea de scaun în perioada 1 895- 1 9042 •
Între fragmentele de cahle grupate în Colecţia Romstorfer se di ferenţiază prin
smalţul policrom: albastru de peruzea (turquoise), albastru ultra-marin, verde smarald,
alb, galben sulf şi galben crom, violet, o grupă relativ numeroasă de fragmente de cahle,
datând din secolul XVII. Prezentarea acestor fragmente, cât şi a altora, descoperite la
Curtea domnească de la Suceava, constituie subiectul lucrării de faţă.
Descoperite încă în timpul lucrărilor de degajare a zidurilor C etăţii de scaun
întreprinse de arhitectul Romstorfer3 , menţionate în studiul profesorului Rudolf
Gassauer din anul 1 935 dedicat ceramicii monumentale de la Suceava4 , fragmentele
de cahle smălţuite policrom au intrat în atenţia cercetătorilor români abia în
deceniul opt al secolului trecut, în urma apariţiei lucrării regretatei Eugenia
Neamţu 5 . Bazându-se pe fragmentele de cahle descoperite la Curtea domnească din
1 K. A . Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între 1895
şi 1 904, Bucureşti, 1 9 1 3 , p. 63-98, fig. 46- 1 03 , pi. V-X I .

2 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul colecţiei Romstoifer - ceramica monumentală, în mss.
3 K . A . Romstorfer, op. cit, pi. V, stânga.
4
R. Gassauer, Teracote sucevene, în BCMI, 28, 1 935, p. 1 60, fig. 1 0-- 1 2.
în SCIV. 2 1 , 1 970, 4, p. 697-703, fig. 1 / 1 - 1 1 .
Cahle polono-lituaniene descoperite la Suceava 551
Iaşi ş i având ocazia să cerceteze colecţiile de cahle ale unor importante muzee din
Polonia, Eugenia Neamţu a definit în cadrul ceramicii monumentale din Moldova o
categorie aparte, şi anume ceramica decorativă polono-lituanian ă, importată din
regatul de la miază-noapte la sfârşitul domniei lui Vasile Lupu şi legată de
activitatea constructivă a acestuia6 .
Fragmentele de cahle smălţuite policrom păstrate în Colecţia Romstorfer pot
fi grupate din punct de vedere formal şi constructiv în mai multe tipuri, cerute de
structura corpului sobei. Cele mai numeroase fragmente se încadrează în tipul IX D -
cahle dreptunghiulare, decor în relief, picior de montare rectangular, scurt7 - ,
folosite la realizarea celor două compartimente funcţionale ale sobei: camera
inferioară, de ardere, şi cea superioară, de încălzire. Din structura celor două
camere făceau parte şi cahlele de colţ, de tipul X B a 8 , cu chenarul de contact liniar,
simplu, formate din îmbinarea în unghi drept a două piese de tipul IX D. Se
întâlnesc şi forme speciale, cu rol constructiv şi decorativ, fără a participa la
înmagazinarea şi iradierea căldurii, precum cahlele soclu, de cornişă sau de
coronament. Cahlele-soclu sunt forme masive, piesa de colţ, compusă din două
suprafeţe uşor concave, îmbinate în unghi de 90°, fiind o variantă inedită a tipului
XII B 9 . Cahlele de cornişă, folosite la compunerea registrelor de trecere de la soclu - în
cazul când acesta era realizat din blocuri de piatră -, dar şi de la camera de ardere la
cea de încălzire şi la coronament, se încadrează în tipul XV C 1 0 , cu un registru în formă
� ? �
e dusină. Într� p iesele e coronament se întâlnesc cah e � u partea s�peri oară � renela , �
tipul XV A c , dar ş1 unele fragmente care const1tu1e o forma nemreg1strată _ m
tipologia propusă de noi, cu suprafaţa într-un singur plan, uşor concavă şi având
partea centrală de un arc de cerc ce sugerează o cochilie de scoică Cardium.
Cahlele polono-l ituaniene descoperite la Cetatea de scaun şi grupate în
Colecţia Romstorfer nu sunt unitare nici din punctul de vedere al detal ii lor tehnice.
Cele mai multe fragmente au fost lucrate dintr-o pastă foarte fină, cu nisip cernut şi
rare granule de calcar, pastă care caracterizează şi olăria de uz comun din secolul
XVI l 1 2 • Alături de maj oritatea acestor fragmente se mai întâlnesc şi altele, lucrate
dintr-o pastă aspră, cu mult nisip cu granulaţie mare, din acest punct de vedere
fi ind asemănătoare cu fragmentele similare descoperite la Curtea domnească din
laşi 1 3 • Marea majoritate a fragmentelor de cahle smălţuite policrom provenite de la
Cetatea de scaun, decorate în relief puţin înalt (meplat), au fost imprimate în tipare
chenarul unei cahle (fig. I /2,6 ) , picioarele de montare fiind modelate manual, după
de lemn, textura fibrelor lemnoase ale unui astfel de tipar evidenţi indu-se pe
' lhidem. p. 700-70 I .

7 Paraschiva-Victoria Batariuc. Cah le din Moldova medie1•alli. Secolele X! l '-}(J ·11. Suceava.
1 999, p. 90-9 1 . fig. 1 /3 5 .

8 lhidem. p . 9 1 . fig. 1 /39.
9 lhidem. p. 92, fig. I /48 .

1 0 lhidcm. p. 94, fig. 1 /60.
11
/hidem. p. 94. fig. I 158.
I' .
- lh1dcm. p. 70.
1 1 Eugenia Neamţu, op. cit , p. 699.
imprimare, cât lutul era încă moale. În tipar au fost turnate cahlele-soclu şi tot în
tipar au fost modelate şi cahlele cu forme speciale, precum cele de cornişă şi de
coronament. Cahlele de colţ erau iniţial imprimate în tipar şi apoi asamblate manual.
Ceea ce caracterizează cahlele polono-lituaniene este prezenţa smalţului policrom,
aşternut pe un strat de angobă albă, prezent în cea mai mare parte a cazurilor.
Culorile de smalţ sunt variate: albastru de peruzea (turquoise), albastru ultra-marin,
verde smarald, galben sulf, galben ocru, alb, violet 1 4• A fost utilizat smalţ
plumbifer, culorile fiind sticloase, strălucitoare, spre deosebire de ceramica habană
care uti liza aproximativ aceleaşi culori, dar era caracterizată de folosirea smalţului
opac, stanifer 1 5 • Culorile de smalţ au fost distribuite tectonic pe suprafaţa cahlei, în
zone distincte: chenarul liniar marginal este fie verde smarald , cel mai frecvent, fie
albastru de peruzea (turquoise), zona de lângă chenar uşor adâncită, formând o
scotie, este albă, fondul albastru de peruzea sau albastru ultra-marin, motivul
decorativ alb în combinaţie cu galben sulf sau foarte rar galben ocru, uneori, pentru
a ritma suprafeţele ori pentru a sublinia unele detalii, era utilizat violetul.
Repertoriul ornamental întâlnit pe fragmentele de cahle polono-lituaniene
păstrate în Colecţia Romstorfer se încadrează în marea categorie a cahlelor-tapet,
cu motive care se repetă la nesfârşit, creând suprafeţe textile. Sunt cunoscute mai
cu seamă motivele vegetale, dar se întâlnesc atât elemente geometrice, cât şi
compozite, vegetale şi geometrice sau vegetale şi zoomorfe.
Fragmentele de cahle dreptunghiulare, folosite la realizarea ce lor două
compartimente funcţionale ale sobei , camera de ardere şi cea de încălzire, au fost
decorate în exclusivitate cu motive vegetale, dintre care unul, frecvent întâlnit în
secolele XVI-XVII, cunoaşte mai multe variante. Pe câteva fragmente de cahle,
fondul albastru ultra-marin constituie suportul pe care se detaşează motivul
decorativ, o palmetă rumy de mari dimensiuni, de culoare galbenă (fig. 2 /4). Cele
mai numeroase fragmente prezintă în centru un buton circular, înconj urat de un
cerc cu marginile dantelate de culoare galbenă, totul încadrat de patru frunze
dispuse în cruce; pe diagonală, un luj er terminat cu un boboc de floare, mai mare
(fig. 1 12,6) sau mai mic (fig. l 1 1 ,7), este încadrat de frunze-volute elegant arcuite,
frunze mai mult sau mai puţin crestate. Cromatica acestor fragmente este, în linii
mari, aceeaşi : un chenar verde smarald sau albastru de peruzea, o scotie albă,
fondul albastru ultra-marin, motivul vegetal alb, butonul central şi cercul cu
marginile dantelate galben-sulf (fig. 1 /7). Se cunosc şi fragmente unde elementele
decorative albe se detaşează pe fondul verde smarald al cahlei (fig. 211 ). Cahlele de
colţ au fost decorate cu acelaşi motiv vegetal, cu frunze-volute şi luj eri terminaţi cu
boboci de floare de mici dimensiuni (fig. 2/5) .
O altă grupă, mai puţin numeroasă, însumează fragmente d e cahle cu
suprafaţa în două planuri, inegale ca mărime; registrul inferior, mai mic, concav, se
prezintă sub forma unei scatii mărginite de un chenar liniar simplu. Partea plană a
14 Ibidem, p. 699-70 1 , fig. 1 / 1 - l I .

1 5 Magdalena Bunta, Faianţa habană în Transilvania, în ActaMN, 8, 1 97 1 , p. 2 1 9-228, 229,
234, pi. V I I , V I I I .
cahlei a fost decorată cu şiruri continue de arce de cerc, uşor alungite, împărţite de
o linie verticală în relief, arce care se suprapun, sugerând un acoperiş realizat din
solzi de şindrilă; întreaga suprafaţă a fost acoperită cu smalţ albastru şi alb, dispus
în dungi oblice, paralele (fig. 217); se cunosc şi exemplare acoperite cu smalţ alb şi
verde (fig. 2/6) .
Mai variate d i n punctul d e vedere a l repertoriului decorativ s e dovedesc a fi
fragmentele de cahle de cornişă. Motivele ornamentale se încadrează în categoria
celor compozite: combinaţii de elemente vegetale şi geometrice sau vegetale şi
zoomorfe. Fragmentele de cahle de cornişă grupate în Colecţia Romstorfer se
încadrează în tipul XV C, cu suprafaţa în două planuri, inegale ca mărime, dintre
care unul, de dimensiuni reduse, a fost tratat sub formă de dusină. Se păstrează atât
fragmente din registrul plat, cât şi fragmente de dusină. Registrul plan a fost
decorat fie cu un entrelacs rezultat din împletirea unor benzi liniare albe pe fond
albastru (fig.41 1 ), fie cu o friză de suprafeţe pline, oblice, alternând cu altele, de
asemenea oblice, acoperite cu mici buline în relief, care suprapun fondul albastru
ultra-marin (fig. 4/2). Câteva fragmente plane prezintă un decor compozit. Pe unele
dintre ele, într-un cartuş rectangular realizat dintr-o tresă în relief, se află înscrişi
doi boboci de floare masivi, alungiţi, afrontaţi, din care porneşte câte un luj er
terminat cu o lalea stilizată; fondul este albastru de peruzea sau albastru ultra
marin, iar decorul propriu-zis alb (fig. 2/3 ). Pe alte fragmente ale unor registre
plane a fost desenată, pe fondul albastru ultra-marin, o friză de frunze de stejar, albe, cu
nervuri violet (fig. 2/2). Acest motiv decorativ va cunoaşte şi o reprezentare mult
stil izată, frunzele de stejar, transformate în linii vălurite a lbe cu mij locul şi zona
inferioară galbene, detaşându-se pe fondul albastru de peruzea (fig. 217). Două
fragmente provenind din registrul plan al unor cahle. de cornişă au fost decorate cu
un alt motiv compozit: doi căluţi sti lizaţi, afrontaţi, având partea posterioară tratată
în formă de volută; căluţii, smălţuiţi în alb şi având coama, copitele şi corpul
acoperite cu pete violet, se detaşează pe fondul albastru ultra-marin (fig. 3/ l ).
Fragmentele de cahle de cornişă modelate sub formă de dusină au fost
decorate cu o friză de vrejuri sinuoase de care sunt prinse pal mete stil izate, albe, pe
fondul albastru de peruzea (fig. 4/3 ). Se cunosc şi câteva fragmente de cahle de
cornişă cu un registru în formă de dusină, ornamentat cu o succesiune de spaţi i
albastre cu spaţii albe, separate de linii oblice incizate, marcate cu smalţ galben,
partea inferioară fiind ocupată de o friză de romburi mult alungite, având înscrise la
interior cercuri incizate, galbene (fig. 3/3 ).
Printre cah lele de forme speciale se detaşează şi fragmente care provin de la
piese de coronament. Este vorba de cahle cu suprafaţa într-un singur plan, cu partea
superioară decorată cu merloane în relief, încadrate de crenele care sunt doar
adâncite, şi nu decupate în pastă, registrul inferior fiind ocupat de un şir de linii
paralele în relief ( fig. 3/5,6 ). Alte două fragmente prezintă suprafaţa uşor concavă,
dreptunghiulară, având partea centrală tratată sub forma unui arc de cerc ce
aminteşte o cochil ie de scoică Cardium . Fragmentele au fost decorate cu motive
compozite: linii trasând un chenar ce încadrează în centru o palmetă puternic
stilizată (fig. 3/4 ). Un fragment de cahlă de formă circulară, mărginită de un chenar

liniar şi având în câmp o palmetă rumy, se poate încadra în categoria cahlelor de
coronament (fig. 2/2). În Colecţia Romstorfer se păstrează şi un fragment de cahlă
soclu, o piesă de colţ, cu suprafaţa uşor concavă, acoperită cu l inii albe verticale,
care trasează spaţii rectangulare albastru ultramarin, partea inferioară fiind ocupată
de o bandă verde smarald (fig. 3/8).
În vara anului 1 95 1 , la Suceava îşi începea activitatea, sub conducerea
profesorului Ion Nestor, primul şantier de arheologie medievală din România. Au
fost întreprinse cercetări arheologice sistematice la Cetatea de scaun, Câmpul
Şanţurilor, Curtea domnească, dar şi în alte zone ale oraşului Suceava 1 6 •
Reluarea cercetărilor arheologice la Cetatea de scaun a dus la descoperirea,
între altele, a unei cantităţi impresionante de fragmente de cahle, între care se află
şi câteva fragmente care se încadrează în categoria cahlelor polono-lituaniene. Noile
fragmente, în general de foarte mici dimensiuni, provin în marea lor maj oritate de
la cahle dreptunghiulare, cu picior de montare rectangular scurt şi decor vegetal în
relief plat, tipul IX D. Aceste fragmente au fost descoperite p e toată suprafaţa
cetăţii, atât în curtea interioară, cât şi în umplutura bastioanelor R23, R27 şi R29 1 7 ,
ceea ce constituie un serios handicap în a stabili încăperi le î n care au fost
amenaj ate sobe din astfel de cahle.
Fragmente de cahle polono-lituaniene au fost descoperite şi în timpul cercetărilor
arheologice de la Curtea domnească. Din punctul de vedere al tipurilor constructive,
fragmentele de la Curtea domnească aparţin tipurilor IX D - exemplare dreptunghiulare,
cu picior de montare rectangular, scurt şi decor în relief plat , tipul XV C, cahle de
cornişă cu un registru în formă de dusină şi tipul XVII C, fiale fitomorfe 1 8 •
Repertoriul ornamental al cahlelor policrome provenite de la Curtea
domnească este diferit de cel al exemplarelor păstrate în Colecţia Romstorfer şi se
încadrează atât în categoria motivelor vegetale, cât şi în a celor de inspiraţie
heraldică. Dimensiunile reduse ale acestor fragmente fac dific i lă descifrarea
întregului motiv decorativ. Pe unele fragmente apar frunze masive, uşor arcuite, cu
marginile puternic crestate (fig. 4/4,5), în timp ce pe altele au fost reprezentate
frunze arcuite, alungite (fig. 4/7). Se întâlnesc şi fragmente decorate cu o
împletitură de vrejuri ce susţin fructe de mure (fig. 4/9). Fragmentul de cahlă de
coronament, fială fitomortă, de tipul XVII C a fost modelat sub forma unei frunze
crestate, cu lobii elegant arcuiţi (fig. 4/6).
În prima etapă de cercetări arheologice efectuate la Curtea domnească, în
anul 1 954, a fost descoperită o cahlă întreagă, de tipul IX D, decorată cu o acvilă
cu aripi le deschise, smălţuită în verde şi galben auriu 1 9 • Această cahlă, menţionată
1 6 I. Nestor, Epoca lui Ştefan cel Mare în lumina cercetărilor arheologice de la Suceava, în
voi. Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 964, p. 23 5-240.
17 Material inedit, aflat în colecţiile Complexului Muzeal Bucovi na, Suceava.
18 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p. 95, fig. I /67 .
1 9 B . M itrea e t a l i i , Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului, în SCIV, 6 , nr. 3-4,
1 955, p. 770.
în studiul dedicat ceramicii polono-lituaniene descoperite la Iaşi de către regretata

Eugenia Neamţu, se păstra până în anul 1 970 la Muzeul Naţional de Antichităţi din
B ucureşt1· 20 .
Sub influenţa Renaşterii, în a doua j umătate a secolului XVI şi mai ales în cel
următor apar şi în Moldova cahlele-tapet, cu motive ornamentale preluate de la
ţesăturile italiene, fiind frecvent utilizate cahle smălţuite în verde, galben, brun, cât
şi nesmălţuite, decorate cu elemente vegetale, geometrice, compozite.
În marea masă a cahlelor din secolul XVII se individualizează aşa-numitele cahle
polono-lituaniene, acoperite cu smalţ policrom, albastru de peruzea (turquoise),
albastru ultra-marin, verde smarald, alb, galben sulf şi galben ocru, violet. Motivele
decorative întâlnite pe cahlele smălţuite pol icrom se încadrează în repertoriul
ornamental ce caracterizează o parte a cahlelor din secolul XVI I descoperite în
Moldova, şi anume cahlele-tapet2 1 • Predomină exemplarele decorate cu motive
vegetale, dar se cunosc şi elemente compozite sau heraldice. O parte a motivelor
decorative întâlnite pe cahlele polono-lituaniene o regăsim şi în cazul cahlelor şi
fragmentelor de cahle smălţuite monocrom sau nesmălţuite şi ne referim atât la unele
elemente vegetale: vrejuri care susţin fructe de mure 22 , lungi frunze crestate 23 ,
combinaţia de frunze de acant, frunze - volute şi diagonale terminate cu boboci de
floare24 , dar şi geometrice: succesiunea de arce de cerc alungite ce sugerează solzii
de şindrilă25 sau cele de pe cahlele de cornişă2 6 . Identitatea motivelor decorative de pe
cahlele polono-lituaniene cu cele de pe cahlele smălţuite monocrom ori nesmălţuite
a condus la ipoteza că primele au servit ca sursă de inspiraţie meşteri lor autohtoni ,
care însă n u le-au imitat întocmai 27 • Cererea sporită d e cahle a făcut ca, î n cele mai
multe cazuri, calitatea să fie j ertfită în favoarea cantităţi i, cele mai multe asemenea
cahle nedepăşind nivelul unor modeste produse artizanale.
Despre cahlele descoperite la curţile domneşti de la Iaşi şi Suceava a fost
avansată ipoteza că au fost produse în Lituania şi aduse în Moldova pe calea
schimburi lor comerciale28 • Analiza fragmentelor de cahle smălţuite pol icrom
provenite de la Cetatea de scaun a Sucevei , dintre care cele mai multe prezintă
imperfecţiuni atât din punctul de vedere al tehnicii de lucru, între care frapează
utilizarea tiparelor de lemn (fig . 1 /2,6), cât şi al tratării neglijente a elementelor
20 Eugenia Neamţu, op. cit. p. 700, nota 24.

21 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. fig. 2 1 14; 22; 231 1 -3 , 5 ; 26; 27; 28.
22
K. A. Romstorfer, op. cit. p . 78, fig. 73/c.
2 1 lhidem. p. 78, fig. 73/b.
2�
Al. Andronic. Eugenia Neamţu, M. Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnemcâ din
laşi. în ArhMold. 5, 1 967, fig. 54-55 ; Paraschiva-Victoria Batariuc, ,\4otive decorati1·e în ceramica
ornamentală din secolul al XVll-lea de la Curtea Domnemcâ - Suceam. în „Suceava". V I I I , 1 98 1 , p. 1 1 2.
pi. I . Cahle cu motive identice provin de la Frombrok, în Polonia. Cf. Maria Dabrowska. Ka/le i piecc
kaflowe 1i· Polsce do konca XVIII wieku. Varşovia. 1 987, fig. 1 94.
2 5 K. A. Romstorfer. op. cit. fig. 74/j; Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, op. cit. tig. 56/2-8.
2h
K. A. Romstorfer, op. cit. pi. V I I . stânga.
2H lhidem. p. 700-- 7 0 I .
2 1 Eugenia Neamţu. op. cit. p. 702.
decorative (fig. 1 /2,4), ne face să ne întrebăm dacă nu cumva ş i cahlele smălţuite

policrom au fost executate, după modele polono-lituaniene, de meşteri autohtoni.
Nu este imposibilă nici ipoteza conform căreia meşteri veniţi din Polonia să fi
produs aceste cahle smălţuite policrom, la comanda domnului ţării, voievodul
Vasile Lupu, perceput de contemporanii săi drept „hire înaltă ş i împărătească, mai
mult decât domnească"2 9 , mare amator de fast. Calităţi le tehnice ale ceramicii de uz
comun din Moldova susţin această ipoteză.
Cahle şi fragmente de cahle smălţuite policrom au fost descoperite mai cu
seamă în medi i aulice, în cuprinsul Cetăţii de scaun a Sucevei, dar şi la curţile
domneşti de la Suceava şi Iaşi, cât şi în zona oraşului Botoşani 30 . Câteva fragmente de
cahle smălţuite în verde, albastru, galben au fost descoperite în cursul cercetărilor de
teren întreprinse în deceniile şase şi şapte ale secolului trecut în Moldova, la Leţcani,
Ciurea, Ionăşeni 3 1 , dar şi la Todireşti, în zona unde se afla reşedinţa boierească32 •
Fragmentele de cahle smălţuite policrom descoperite la Curtea d omnească
din Suceava sunt asemănătoare, din punctul de vedere al repertoriului decorativ, cu
cele provenite dintr-un alt complex aulic, şi anume Curtea domnească din Iaşi, în
timp ce fragmentele de cahle de la Cetatea de scaun a Sucevei se diferenţiază atât
tipologic cât şi ornamental.
Puţin numeroase, dar cu un registru decorativ variat, fragmentele de cahle
descoperite la Curtea domnească din Suceava se încadrează în categoria cahlelor
tapet. Motivele decorative variate: frunze masive, puternic cre state (fig. 4/4,5), o
împletitură de frunze cu vrej uri ce susţin fructe de mure (fig. 4/9), frunze de acant
asociate cu volute şi lujeri terminaţi cu boboci de floare, dar şi acvila cu aripile deschise
sugerează că, la Curtea Domnească din Suceava, au fost amenaj ate cel puţin patru
sobe compuse fiecare din cahle decorate cu un singur motiv ornamental .
Fragmentele de cahle provenite de la Cetatea de scaun, mult mai numeroase,
au fost decorate, cel mai frecvent, cu un singur motiv decorativ, dar cu numeroase
variante definite de tratarea detal iilor: frunze de acant asoci ate cu volute şi luj eri cu
boboci de floare (fig. 1 /7), dar şi cu elemente geometrice, şirul de arce de cerc
alungite care se suprapun (fig. 2/6,7), ceea ce pentru noi este un indiciu că au
aparţinut doar la două sobe compuse din cahle-tapet.
Forma acestor sobe care au fost amenajate în încăperi de la Curtea domnească
din Iaşi, dar şi de la Cetatea de scaun şi Curtea domnească de la Suceava poate fi
dedusă atât cu ajutorul analogiilor oferite de i nstalaţii de încălzire similare păstrate
intacte în spaţiile originare, în muzee 33 , sau reconstituite grafic 34 , cât şi datorită
29 Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei de la A ron vodă încoace, în Opere, ed. P. P. Panaitescu,
Bucureşti, 1 958, p. 1 1 3 .
3 ° Fragment inedit. lnformatie dată de colegul Eduard Setnic, căruia îi mulţumim ş i pe această cale.
3 1 N. Zaharia, M. Petrescu-Dâmboviţa, Emilia Zaharia, Aşezări din Moldova din paleolitic
până în secolul al XVIII-iea. Bucureşti, 1 970, p. 1 5 7 .

3 2 M. Andronic, Evoluţia habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneţ, din paleolitic până
la sfârşitul secolului al XVIII-iea. Suceava, 1 996, p. 3 1 , pi. V Il/8.
33 Rosemarie Franz, Der Kachelofen. Entstehung und kunstgeschichtliche Entwicklung vom
Mittelalter bis zum A usgang des Klassizismus, Graz, 1 969, p. 99- 1 00, pi. 6, 1 2, 1 3, fig. 294-295, 3 3 1 ;
formelor constructive ale cahlelor. Pe un soclu realizat din cahle speciale, cu

suprafaţa uşor concavă, sau din cahle de cornişă, cu dusina plasată în partea
inferioară, se înălţa camera de ardere, paralelipipedică, separată de cea de încălzire,
de aceleaşi formă şi dimensiuni, de un alt registru de cahle de cornişă; ambele
camere funcţionale ale sobei erau compuse din cahle dreptunghiulare, cu un singur
motiv decorativ, care se repetă mereu. La partea superioară a camerei de încălzire
se găsea un alt registru de cahle de cornişă, care, în unele cazuri, încheia corpul
sobei, întâlnindu-se şi cazuri când acesta se continua cu o friză de cahle de
coronament cu merloane şi crenele doar imprimate în pastă, dar şi cu cahle fiale
fitomorfe, sugerând o palmetă stilizată.
Perioada când aceste sobe din cahle smălţuite policrom, într-o rafinată împletire a
culorilor, care se completează şi se potenţează reciproc, au fost construite, se leagă,
atât la Suceava, cât şi la Iaşi, de lucrările de refacere a acestor complexe aulice, în
cea de a doua parte a domniei lui Vasile Lupu 35 . Scrisorile trimise de diverşi
dregători domneşti j udelui oraşului B istriţa ne oferă informaţi i documentare
deosebit de interesante legate de lucrările întreprinse atât la Cetatea de scaun, cât şi
la Curtea domnească din Suceava, în perioada anilor 1 63 7-1 65 1 3 6 . La 1 1 mai 1 643
Vasile Lupu se adresează lui Andrei Vegh, birăul oraşului Bistriţa, solicitându-i să
trimită doi meşteri pietrari şi doi meşteri olari, deoarece doreşte „a face de iznoavă
nişte case de piatră den temelie aci i la Suceava, şi neaflându-să meşteri buni la noi
în ţară, ca să poată lucra bine la uşi şi ferestre şi la boite" 37 . Câteva luni mai târziu,
posibil în iulie, Hancea, vomicul oraşului Suceava, scrie aceluiaşi Andrei Vegh,
birăul oraşului Bistriţa, comunicându-i că „meşterii trimişi să lucreze la curtea
Măriei sale vodă au executat patru uşi şi patru ferestre şi două sclipurele" (?), dar calitatea
lucrărilor 1-a nemulţumit pe Vodă3 8 . Considerăm că tocmai acum, cu ocazia lucrărilor
întreprinse în anul 1 643 la Curtea domnească, în „casele de piatră", refăcute din
temelii, au fost amenajate şi sobele realizate din cahle smălţuite policrom.
Deşi documentele nu vorbesc decât de acoperirea cu şindrilă a C etăţii de
scaun în anul 1 65 1 3 9 , cercetări le arheologice efectuate au demonstrat că fortificaţia
suceveană a suferit importante modificări în timpul domniei lui Vasile Lupu 40 . Cu
ocazia acestor lucrări care au remodelat înfăţişarea Cetăţii de scaun, au fost
S. Maslikh. Russian ornamental tiles I 5th- l 9th centurie.1-, Moscova, 1 976, fig. 1 75- 1 76; Maria
3 4 S. Pajer, Po catky novoveke keramiky Strainici. Strainice, 1 983, fig. 66. pi. XXX I ;
Dabrowska, op. cit. fig. 35-38, ii. 1 5 3 - 1 55, 1 6 1 - 1 62.
A . Laszkiewicz, Kafle i piece kaflowe z dworn na koprn w Krajkowie pod Mosina. wuj. Poznunskie.
Poznan. 1 997, fig. 43. 44, 46.
3'
Eugenia Neamţu, op. cit, p. 700-70 I .
6
3 V. Gh. Miron, M. Şt. Ceauşu. I . Caproşu, G. Irimescu. Suceava. File de istorie. Documente cu
nr. 1 40, p . 27 1 . nr. 1 4 1 ; p . 277-278, nr. 1 49; p . 278-280. nr. I SO; p . 280. nr. I S I ; p. 284, nr. I 56.
privire la istoria oraşului Suceava, I 388- 1 918. voi . I, Bucureşti, 1 989, p. 269-270. nr. 1 39; p. 2 70-- 2 7 1 .
1 lhidem. p. 277-278, nr. 1 49.

ix
/hidcm. p. 280, nr. 1 5 1 .
411 Paraschiva-Victoria Batariuc. Cetatea de Scaun a Sucevei. Monografie. Suceava. 2004. p. 87-88.
w lhidem. p. 284, nr. 1 56.
amenaj ate, în cea mai mare parte a încăperilor, şi sobe din cahle conform noului
gust, influenţat de formele geometrice central-europene41 • Este posibil ca, la
Cetatea de scaun, o sobă compusă din cahle smălţuite policrom să fi fost amenajată
în „sala sfatului domnesc", în timp ce o alta se găsea în iatacul domnului. În restul
încăperi lor de la Cetatea de scaun suntem de părere că au fost construite sobe din
cahle nesmălţuite sau, în cel mai bun caz, acoperite cu smalţ v erde, galben, brun.
Este un indiciu, pentru noi, că acum, la mij locul secolului XVII, cea mai mare parte
a încăperi lor Cetăţii de scaun erau destinate oştenilor şi curtenilor şi mai puţin
domnului, familiei sale sau mari lor dregători.
La Curtea domnească, spaţiu prin excelenţă destinat a servi drept reşedinţă
domnului şi familiei sale, situaţia era diferită. Aici se aflau mai multe încăperi, atât
cu funcţie de reprezentare, cât şi destinate folosinţei private a domnului şi familiei
sale, ipoteza conform căreia la Curtea domnească din Suceava au fost amenaj ate
cel puţin patru sobe din cahle smălţuite policrom fi ind perfect plauzibilă.
Iubitor de fast, Vasile Lupu a întreprins, la Cetatea de scaun şi la curţile
domneşti de la Iaşi şi Suceava, ample lucrări, care au remodelat, după gustul epocii,
atât forma exterioară, cât şi interioarele acestor complexe aul ice. Cel puţin câteva
încăperi au avut pereţii decoraţi cu „cinii", plăci ceramice produse în atelierele de la
Iznik. Plăcile decorative cu motive vegetale, între care recunoaştem florile de lotus
chinezesc - hatayi , dar şi pe cele de răsură, lalele, zambi le, caprifoi, albăstrele,
-
trandafiri îmbobociţi sau involţi, garoafe, palmete rumy, pictate cu verde smarald,
albastru de peruzea (turquoise) şi albastru cobalt pe fondul alb, au fost folosite la
compunerea panourilor parietale asemănătoare unor covoare somptuos colorate42 .
Pentru împlinirea decorativă a spaţiilor de locuit ori de reprezentare au fost
amenajate şi sobe cu forme geometrice similare cu cele ale instalaţii lor de încălzire
contemporane, din Europa centrală. Câteva din aceste sobe au fost realizate din cahle
policrome, culorile de smalţ fi ind, până la un anumit punct, identice cu cele folosite
la decorarea plăcilor de Iznik. Se crea o anumită ambianţă coloristică, rafinată, care,
considerăm noi, era completată de mobilier, ţesături decorative , piese de argintărie.
Obiect utilitar, însoţind cu căldura sa prietenoasă viaţa cotidiană a înaintaşi lor noştri,
soba din cahle juca şi un important rol decorativ, pronunţat în cazul acelor instalaţii
de încălzire amenajate din cahle smălţuite policrom.
Aduse din partea de răsărit a Poloniei, din Lituania, sau produse, cel puţin în
parte, în atelierul aulic din Moldova care executa obiecte ceramice necesare domniei,
după ipoteza formulată de noi, cahlele smălţuite policrom se constituie într-o grupă
distinctă a ceramicii monumentale din teritoriul est-carpatic, iar cunoaşterea lor
contribuie la mai buna cunoaştere a vieţii cotidiene în secolul al XVII-iea.
* Acest studiu a fost publicat în „Arheologia Medievală", V, 2005, p. 1 59- 1 70.
Eadem, Cahle din Moldova medievală. Secolele XIV-XV/I, Suceava, 1 999, p. 1 4 1 - 1 43 .

41
42
Corina N icolescu, Ceramica otomană de lznik din secolele XVI-XV/I găsită în Moldova, în
ArhMold, V, 1 967, p. 295-305, fig. 7- 1 2 .
7
6
Fig. I . Fragmente de cahle-tapet cu decor vegetal, de coperite
la etatea de caun a ucevei, olecţia Rom torfer.
2
1
F ig. 2 . Fragmente de cahle-tapet, cu decor vegetal ( 1 -5 ) şi geometric (6-7),

descoperite la Cetatea de scaun a Sucevei, Colecţia Romstorfer.
Cahle polono-lituaniene descoperite la Suceava 56 1
1 · . �„.... . . �
. ... . �
. \.
\
�, .'11tl��.
�. � · � �.�·
�--�-
.
-�-
1 2
4
3
7 8
Fig. 3 . Fragmente de cahle de cornişă ( 1 -4, 7), coronament (5-6) şi oclu ( 8 ),

de coperite la etatea de caun a ucevei olecţia Rom torfer.
2
3
6
4
8 9
Fig. 4. Fragmente de cahle de cornişă (-3), descoperite la Cetatea de Scaun a Sucevei, Colecţia
Romstorfer; fragmente de cahle-tapet, cu decor vegetal (4-5, 7-9) şi de fială fitomorfă (6),
descoperite la Curtea domnească din Suceava.
C A RREAUX DE POE LE POLONAIS-LITUANI EN S D E COUVERTS Ă SUCEAV A
R E SUM E
Les recherches archeologiques effectuees a Suceava le long d'un siecle ont conduit a la decouverte
d'une quantite impressionnante d'obj ets datant du Moyen Â ge, parmi lesquels se remarquent Ies
carreaux de poete par leur diversite typologique, ainsi que par leur vaste repertoire decoratif.
Parmi Ies fragments de carreaux de poete decouverts des la periode des annees 1 895- 1 904, a
l'occasion des travaux de degagement des murailles de la Cite p rinciere de Suceava de la terre et des
decombres deposes le long du temps, travaux coordonnes par l'architecte Karl A. Romstorfer, un
groupe relativement nombreux de fragments de carreaux de poete, datant du x v 1 1 • siecle, se distingue
par l'email polychrome: bleu turquoise, bleu ultra-marin, vert emeraude, blanc, j aune, violet.
Tout en se basant sur Ies fragments de carreaux de poete emailles polychromes decouverts a la
Cour princiere de laşi et ayant l'occasion de rechercher Ies collections de carreaux de poete de
quelques musees importants de Pologne, la regrettee Eugenia Neamţu a defini dans le cadre de la ceramique
monumentale de Moldavie une categorie a part: la ceramique decorative polonaise-lituanienne,
importee de la Lituanie a la fin du regne de Vasile Lupu et l iee de l'activite constructive de celui-ci.
Les fragments de carreaux de poele emailles polychromes decouverts a Suceava, a la Cite
princiere, s'encadrent du point de vue typologique en plusieurs types, selon la structure du corps du
poele: des carreaux rectangulaires, avec le decor en relief, le pied de montage rectangulaire, court, de
type IX D selon notre classification; des carreaux de coin avec la bordure lineaire, simple, formes de
la jointure en angle de 90° de deux carreaux de poete de type IX D, utilises a la realisation des deux
compartiments fonctionnels du poete, la chambre de combustion et la chambre de chauffage, ainsi que
des carreaux de poete de formes speciales, avec un role constructif ou decoratif: Ies carreaux - socles,
massifs, de type X I I B, des carreaux de comiche avec la surface traitee en deux registres, dont l'un en
forme de doucine, de type XV C, des carreaux de couronnement avec la partie superieure crenelee, de
type XV A, des carreaux de phyale phytomorphes, de type X I I C.
Le repertoire omemental rencontre sur Ies fragments de carreaux de poete polonais-lituaniens
decouverts a Suceava s'encadre dans la grande categorie des carreaux «papier peint», avec des motifs
qui se repetent a l'infini, creant des surfaces textiles. On connaît surtout des moti fs vegetaux: des
palmettes allongees, rumy ( fig. 2/4), la combinaison de feuil les d'acanthe, des feuil les- volutes
entaillees et des tiges terminees en boutons de fleur ( fig. 1 /7), des feuilles et des fruits de mures
sauvages (fig. 4/9), des feui lles entaillees (fig. 417), des elements geometriques: des cercles qui se
superposent, formant ainsi des ecail les ( fig. 2/fr7), des lignes obliques et des rhombes allonges ( fig.
3/3), des petits points circulaires ( fig. 4/2), des entrelacs ( fig. 4/ 1 ) des motifs composites: des lignes
,
et des palmettes ( fig. 3/4 ), des elements vegetaux combines avec des moti fs zoomorphes - deux petits
chevaux affrontes ayant la partie posterieure traitee sous forme de volute ( fig. 3/ 1 ).
Les couleurs de !'email ont ete distribuees tectoniquement sur la surface du carreau de poele,
en zones distinctes: la bordure lineaire est soit vert-emeraude, le plus frequemment, soit bleu
turquoise; la zone a cote de la bordure est faiblement approfondie ; le fond est turqouise ou bleu ultra
marin, Ies motifs decoratifs sont blancs simples ou combines avec jaune ou violet.
Les motifs decoratifs rencontres sur Ies carreaux de poete email les polychromes s'encadrent
dans le repertoire omemental qui caracterise une partie des carreaux de poete du XVII" siecle,
decouverts en Moldavie, c'est-a-dire Ies carreaux de type «papier peint». L'identite des motifs
decoratifs des carreaux emailles polychromes et consideres comme etant produits en Lituanie avec
ceux emailles polychromes ou pas emailles a conduit a l'hypothese que Ies premiers ont servi comme
source d'inspiration aux artisans autochtones, qui Ies ont imites parfaitement. La demande augmentee
de carreaux de poete a fait que, dans la majorite des cas, leur qualite soit sacrifiee en faveur de leur
quantite. plusieurs d'entre eux ne depassant pas le niveau des modestes produits artisanaux.
L'analyse des fragments de carreaux emailles polychromes provenant de la Cite princiere, dont
Ies plus nombreux presentent des imperfections du point de vue de la technique de travail [a remarquer
l'utilisation des moules en bois (fig. 1 /2,6)), ainsi que la realisation negligente des «elements decoratifs»
( fig. 1 /3 ,4)], nous a pennis d'avancer l'hypothese confonnement a laquelle ces carreaux de poele ont
ete executes selon des modeles polonais-lituaniens, soit par des artisans autochtones, soit par des
artisans venus de la Lituanie, a la commande du voi'vode de la Moldavie, Vasile Lupu. En echange, Ies
fragments de carreaux de poele decouverts a la Cour princiere de Suceava sont pareils a ceux
provenus de la Cour princiere de Iaşi et on peut Ies considerer produits en Lituanie.
Les moti fs decoratifs varies, qui s'encadrent dans la grande familie des omements «textiles »
identifies sur Ies carreaux de poele, decouverts a Suceava, conduisent a l'hypothese qu'a la C ite
princiere de Suceava, ont fonctionne deux poeles realises de carreaux type «papier peint » emailles
polychromes et quatre poeles dans Ies pieces de la Cour princiere.
Les poeles construits de carreaux de poele, type «papier peint » emailles polychromes, ont ete
amenages dans Ies chambres des cours princieres de laşi et Suceava et de la Cite princiere de
Suceava, pendant le regne de Vasile Lupu et ont contribue a l'agencement chromatique et decoratif
des espaces de representations ou d'habitation, dans le cadre de quelques complexes auliques de la
Moldavie.
EXPLICA TION DES F IGURES
F ig. I . Fragments de carreaux de poele, type „papier peint", avec decor vegetal, decouverts a
Cite Princiere de Suceava, la Collection Romstorfer.
Fig. 2. Fragments de carreaux de poele, avec decor vegetal ( 1 -5) et geometrique (6-7),
decouverts a Cite princiere de Suceava, la Collection Romstorfer.
F ig. 3. Fragments de carreaux de poele de comiche ( 1 --4, 7), couronnement (5--6) et socle (8),
decouverts a Cite princiere de Suceava, la Collection Romstorfer.
F ig. 4. Fragments de carreaux de poele de comiche ( 1 -3 ), decouverts a la Cite princiere de
Suceava, la Collection Romstorfer; fragments de carreaux de poe le type « papier peint », avec decor
vegetal (4-5, 7-9) et de phyale phytomorphe (6) decouverts a la Cour princiere de Suceava.
OBSERV ATII PRIVIND TEHNICA DE OBTINERE
A CERAMICII DECORATIVE DE FA ŢADĂ
DIN MOLDOVA MEDIEVALĂ
Din marea familie a ceramicii monumentale se detaşează o categorie aparte,

utilizată pentru a sublinia unele detalii arhitectonice ale faţadelor, precum cornişa,
ocniţele, firidele, ferestrele, turla, dar şi a da strălucire severelor paramente din piatră
brută ale edificiilor, atât laice cât şi religioase, construite în secolele XIV-XVII.
Sintagma ceramica decorativă de faţadă desemnează mai multe subcategori i de
obiecte, diversificate tipologic, variate ca formă, simple ori cu un repertoriu ornamental
variat, folosite toate combinate sau doar unele dintre ele, la împodobirea construcţiilor:
flori cruciforme, discuri şi butoni smălţuiţi, cărămizi simple ori smălţuite.
Cel mai vechi monument din Moldova care a ajuns până la noi, decorat cu un
întreg ansamblu de ceramică de faţadă compus din discuri simple, de tip „ciupercă",
asemănătoare unei farfurioare cu suprafaţa uşor adâncită şi având în mij loc un buton
conic, smălţuite în verde olive, dar şi flori cruciforme, precum şi cărămizi simple,
acoperite cu smalţ verde şi albastru, savant dispuse pe sobrele paramente de gresie,
este biserica Sfânta Treime din Siret, ctitoria domnului Petru 1 1 •
Descoperiri de ceramică decorativă de faţadă, datând de la sfârşitul secolului
XIV şi din primele decenii ale celui următor, au fost făcute la biserica2 şi curtea
vomicului Oană de la Tulova-Vomicenii Mari 3 , Suceava4 , Cetatea Albă 5 , vechile
1 Considerată ca datând din timpul domniei lui Sas (Corina N icolescu. Începuturile ceramicii
monumentale În Moldova, în voi. Omagiu lui George Oprescucu prilejul Împlinirii a 80 de ani. Bucureşti.
f.a. p. 378-3 79), biserica S fânta Treime din Siret a fost încadrată cronologic în ti mpul domniei lui
Petru I ( Istoria artelor plastice din România, voi. I, Bucureşti, 1 968, p. 1 85 - 1 86; R. Theodorescu.
Bizon/. Balcani. Occident la Început11rile culturii medievale româneşti (secolele X-X/ V). Bucureşti.
1 974, p. 3 1 1 -3 1 2 ; idem, Implica/ii balcanice ale Începuturilor mitropoliei Moldovei. O ipoteză. în
voi. Românii in istoria universală, 1 1 1/I, Iaşi, 1 988, p. 562-563 ). Despre biserica S fânta Treime s-a
avansat ipoteza că ed ificiul actual ar fi o refacere din temel i i , în conditiile respectării vechiului plan,
refacere datând de la inceputul secolului XV ( cf. Lia Bătrina, A. Bătrina, O lorninfă domnească de la
Alexandru cel B11n, in RMM-MIA, 2, 1 975, p. 78 şi nota 47). Recent, in legătură cu biserica S fânta
Treime a fost formulată o altă ipoteză, con form căreia aceasta a avut un alt plan şi a fost reconstruită de la
reşedintelor domneşti in consolidarea stat11/ui moldovenesc, in ArhMold. XXV. 2002. p. 2 1 0).

cota O a eleva\iei. probabil in primii ani de domn ie ai lui Alexandru cel Bun (C. Asăvoaie. Rolul
• M. D. Matei, E . I . Emandi, O ctitorie din secolul al XI V-iea a vornic11/11i Oană de la Tu/ova.

in SCIA, AP. 32. 1 985, p. 7-8, fig. 4/3-6.
J Paraschiva-Victoria Batariuc, Decanii ceramic al monumentelor din Moldom medievală (secolele
X/ V-XVII). în SCIA. AP. 42. 1 995, p. 5 şi nota 1 5 (se va cita in continuare Decorul ceramic).
� Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, Descoperiri arheologice la Suceava contrihu{ii la
cunoaşterea topografiei oraş11/11i medieval, in Suceava". XVII-XIX. 1 990- 1 992. p. 43 -44. fi g . 915 .
„
5 B. Slătineanu. Ceramica românească. Bucureşti, 1 938. p.52. nota 2.
mănăstiri de la Humor6 şi Moldoviţa7 , Iaşi 8 , biserica9 şi casa domnească de la

mănăstirea B istriţa 1 0 , mănăstirea Neamţ 1 1 •
Folosirea ceramicii decorative de faţadă va cunoaşte maxima sa dezvoltare în
timpul domniei lui Ştefan cel Mare, adevărat „secol de aur" al prelucrării lutului în
Moldova. Acum au fost împodobite cu o adevărată parură de ceramică policromă
formată din cărămizi smălţuite, butoni, cât mai ales discuri simple sau cu un variat
repertoriu ornamental geometric, heraldic, zoomorf: mănăstirile Pro bota I 1 2 , Putna 1 3 ,
Pătrăuţi 14 , Sfântul Ilie 1 5 , Voroneţ 1 6 , bisericile Bădeuţi 1 7 , Sfânta Paraschiva de la
Şipot, Suceava 1 8 , Sfăntul Ioan din Vaslui 1 9 , Sfăntul Nicolae din Iaşi2 0 , Sfăntul Gheorghe,
Hârlău2 1 , Sfăntul Nicolae, Bălineşti22 , Sfăntul Nicolae, Dorohoi23 , Sfăntul Nicolae,
Popăuţi 24 , mănăstirea Probota 11 25 , o biserică aflată în incinta mănăstirii armene
Sfântul Auxentie (Zamca), Suceava26 , şi probabil o alta, care a existat la Ţuţora27 ,
6 V. Vătăşianu, Istoria artei feudale în ţările române, voi. I, Bucureşti, 1 959, p. 399; Corina
Nicolescu, op. cit„ p. 386, nota 1 .
7 Ibidem, p. 3 86, nota 3 ; Gh.I. Cantacuzino, Vechea mănăstire a Moldoviţei în lumina
cercetărilor arheologice. în BM I , 3, 1 97 1 , p. 82, fi g. 7/8.
8 N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, Mărturii de civilizaţie şi urbanizare medievală
descoperite în vatra istorică a laşilor, în RMM-MIA, 2, 1 983, p. 23, fig. I O.
9 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit„ p. 75-78, fig.3/b (discuri cu buton central).
1 0 Ibidem, fig.3/a (discuri concave).

1 1 R. Heitel, Cercetări arheologice efectuate la mănăstirea Neamţ, în M MS, nr. 5--6, 1 962,
p. 3 3 1 -3 3 3 , fig. 4, 5.
1 2 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, O primă ctitorie şi necropolă voievodală datorată lui Ştefan cel
Mare: Mănăstirea Probata, în SCIA. AP. 24, 1 977, p. 2 1 3 .
1 3 I. Nestor et alii, Şantierul arheologic Suceava, în „Materiale", V , 1 959, p . 6 1 3 ; Corina Nicolescu,
op. cit„ p. 387, fig.9/d,e; 11/c,d; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 5, fig. 1 / 1 0-- 1 3
1 4 G. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, în BCMI. XVIII, 1 925, p. 22; V. Vătăşianu, op.cit„ p. 649.
1 5 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cercetarea arheologică. condiţie a restaurării - Studiu de
caz: Biserica Sfântul Ilie, Suceava, în voi. Monumentul. Tradiţie şi viitor, Iaşi, 2000, p. 1 40-- 1 4 1 .
1 6 Eadem, Decorul ceramic, p. 7, şi nota 27.
1 7 K.A. Romstorfer, Aus den Mitteilungen der k.k. Central-Commission (Fortsetzung aus dem
Jahrbuch 1898). în J BLM, 1 898, p. 1 1 2-1 1 4; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit., p. 1 3- 1 4, fig. 1 /3 .
1 8 Eadem, Descoperiri inedite de ceramică monumentală la Suceava, în „ Suceava", X X I ,
1 994, p. I 04- 1 05, fi g. 1 /6.8.
1 9 Al. Andronic, I . Ioniţă, Florentina Banu, Şantierul arheologic Vaslui, în „ Materiale", V I I I ,
1 962, p. 799-800, fig. 4/4.
20
C.I. Istrati, Biserica şi podul din Borzesci, precum şi o ochire relativă la bisericile zidite de Ştefan
cel Mare. în AARMSI, seria II, tom XXVI, 1 904, p. 48, 53, 54, pi.XXVII şi fig.li; G. Balş, op.cit„ p. 58.
2 1 Ibidem, p.48; V. Vătăşianu, op. cit„ p. 656.
2
2 G. Balş, op.cit„ p. 39; V. Vătăşianu, op.cit„ p. 658; Corina Popa, Bălineşti, Bucureşti, 1 98 1 , p. 1 3 .
23 G. Balş, op. cit„ p. 1 3 7; V. Vătăşianu, op.cit, p. 63 1 .
2 4 G . Balş, op.cit„ p. 46; V. Vătăşianu, op.cit„ p. 660.
2 5 Corina Nicolescu, Florentina Jipescu, Din trecutul mănăstirii Probata, în SCIA. 1 -2, 1 956,
p. 297, fig.3-9; Lia Bătrîna, A . Bătrîna, op. cit„ p. 225, fig. 1 2.

2 6 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. I 05- 1 06, fig. 1 /6, 7.
2 7 C. Asăvoaie, Un disc ornamental din ceramică de la Ţuţora şi semnificaţia sa, în ArhMold
XXI, 1 998 p. 227-228, fig. l/a-b.
Tehnica de obţinere a ceramicii decorative 567
Borzeşti 28 , Războieni 29 , S fântul Ioan din Piatra Neamţ3 0 , mănăstirile Tazlău 3 1 şi

Neamţ32 . Dar ceramica decorativă de faţadă nu era un apanaj doar al edificiilor de
cult, fiind curent utilizată şi la ornamentarea construcţiilor laice. Paramentul cetăţii
Hotin a fost decorat în unele zone cu forme geometrice, realizate din cărămidă
smălţuită33 , „labirintul" (pătrate concentrice) şi „Golgota" (o piramidă în trepte,
încununată de cruce) 34 , iar la Cetatea Neamţului au fost descoperite discuri
figurate35 . Diverse obiecte care se încadrează în marea categorie a ceramicii decorative
de faţadă, precum discuri şi butoni triunghiulari şi pătraţi, au fost descoperite în cursul
cercetărilor de teren sau a celor sistematice efectuate în cuprinsul unor complexe
aulice, la Cetatea de scaun 3 6 , „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor3 7 , Curtea
domnească de la Suceava38 , Curtea domnească de la Bacău 3 9 , la unele reşedinţe
boiereşti precum cele ale lui Luca Arbure de la Arbore 4 0 şi Şipote - Iaşi 4 1 , Ia
Spătăreşti ,,La Hate',42 , la Siliştea Şcheii de lângă Suceava43 , dar şi la unele locuinţe din
mediul urban, cum este aceea din zona străzii 6 Noiembrie (curtea ,,Hanului domnesc")
de la Suceava44 .
În secolul XVI decorul ceramic al paramentelor va fi mult mai rar întâlnit.
Faţadele bisericilor au fost tencuite, pentru a putea fi acoperite cu frescă, astfel că
decorul ceramic aproape a dispărut. Doar câteva biserici din prima j umătate a
secolului XVI, precum Sfântul Gheorghe45 şi Sfântul Dumitru din Suceava46 şi
28
C . I . I strati, op.cit. . p . 1 4- 1 5 ; G . Balş, op. cit. . p . 8 1 -82; V . Vătăşianu, op. cit. . p. 68 1 .
29 Corina Nicolescu, op.cit. . p. 390; N. Grigoraş, Ştefan cel Mare şi epocala confnmtare pentni
apărarea patriei. în voi. Războieni - Valea A lbă şi împrejurimile. Piatra Neamţ, 1 977, p. 9 1 -92.
30 G . Balş, op.cit. . p.9 5 ; V. Vătăşianu, op. cit. . p. 684.
3 1 Istoria artelor plastice în România, voi. I, Bucureşti, 1 968, p.325-326.
3 2 Corina Nicolescu, Decorul mănăstirii Neamţ în legătură cu ceramica monumentală din

Moldova în secolul al XV-iea. în SCJA, 1 -2, 1 95 5 , p. 1 27- 1 28, fi g. 1 4-23 .
3 3 V . Drăguţ, Ceramica monumentală din Moldova - operă de inspirată sinteză. î n RMM-MIA.
I , 1 976, p. 35 fig. 6.
34 Mariana Şlapac, Semnele apotropaice în cetăţile medievale din Moldova, în voi. Artă.
Istorie. Cultură. Studii în onoarea lui Marim Porumb. Cluj -Napoca, 2003, p. I 08- 1 09, fig. 4.
3 5 D. Constantinescu. Raport asupra săpăturilor din anul 1 942 de la Cetatea Neamţului, în
36 K.A. Romstorfer. Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcllfe între 1895 şi
ACM I , 1 943, p. 1 67, 1 7 1 , 1 72, fig. 48; R. Popa, Cetatea Neamţului, Bucureşti, 1 963, p. 46.
1 904. Bucureşti, 1 9 1 3 . p. 79-80, fig. 78,79; Paraschiva-Victoria Batariuc, Decorul ceramic. p. 9- 1 O.

3 7 Eadem. Descoperiri inedite, p. 1 07. fi g. 1 / 1 ,9 .
.lK Ibidem . p. I 07- 1 08. fig. I /2 .
19 Al. Artimon. Civilizaţia medievală urbană în secolele XIV-XV/ I (Bacău. Tg. Trotuş. Adjud).
Bacău, 1 998. p. 77. fig. 3 8/3, 5 .

4 0 Paraschiva-Victoria Batariuc, Decorul ceramic. p . I O , fi g . I 1 1 4. 1 5 .
4 1 I . Mihail, Curţile lui Luca Arbore de la Şipote. laşi. în BCMI. X X I I . 1 929. p. 1 4 1 .
Spătăr�� ti. corn. Vadu Mol�ovei. jud. Suceava. în C AMN I . V I I I . 1 986, p. 92.
42 Lia Bătrîna, O. Monoranu, A. Bătrîna, Cercetările arheologice din zona Fântâna ,l,/are -
Parasch1va-V1ctona Batanuc. Descoperiri inedite. p. I 09, fig. I /5 .
45 G. Balş. op. cit. . p. 1 7 1 ; I . Caproşu. Vechea catedrală mitropolitană din Sucean1 biserica
44 Ibidem. p. I 08. fig. I /3,4.
46 Paraschiva-Victoria Batariuc. Decorul ceramic, p. 1 1 .

Sfântul Ioan cel Nou. laşi. 1 980. p. 47.
ctitoria lui Petru Rareş de la Probota4 7 au fost ornamentate cu ceramică decorativă

de faţadă, asociată cu pictură în frescă. Ornamentaţia ceramică a paramentelor va fi
reluată la sfârşitul secolului XVI (mănăstirile Galata48 , H li ncea49 , Aroneanu 50 ) şi în
prima j umătate a secolului XVII. La biserica mică, zisă a schitului de la mănăstirea
Dragomima 5 1 , paraclisul mănăstirii Zamca din Suceava 52 , clisiamiţa mănăstirii
Moldoviţa5 3 , bisericile Rădeana54 , Buciuleşti 55 , Precista din Galaţi 56 , au mai fost
folosite anumite elemente decorative din ceramică smălţuită, ne maiîntâlnite
anterior, precum farfuriile smălţuite, steluţele şi florile de crin stilizate.
În colecţi ile Complexului M uzeal B ucovina din Suceava se păstrează
numeroase obiecte, întregi şi fragmentare, care se încadrează în marea categorie a
ceramicii decorative de faţadă, şi anume flori c ruciforme, discuri, butoni, cărămizi
simple şi smălţuite, descoperite de-a lungul timpului la Cetatea de scaun a Sucevei,
biserica Sfânta Treime din Siret, ctitoria de la Tulova a vomicului Oană,
mănăstirile Putna, Probota I şi II, Sfântul Ilie, bisericile S fântul Procopie de la
Bădeuţi şi Sfântul Nicolae din Iaşi. Cercetarea flori lor c ruciforme, a discurilor şi
butonilor ornamentali ne-a permis efectuarea unor observaţii legate de tehnica de
obţinere a acestor obiecte ceramice, datând atât de la sfârşitu l secolului XIV, cât şi
din ultimele două decenii ale secolului XV.
Printre cele mai vechi piese păstrate în colecţiile Complexului Muzeal
Bucovina, care se încadrează în marea categorie a ceramicii decorative de faţadă, se
numără florile cruciforme şi discurile provenite de la biserica Tulova - Vomicenii
Mari, ctitoria vomicului Oană de la Tulova, datând la sfârşitul secolului XIV 57 .
Atât florile cruciforme, cât şi discuri le au fost confecţionate dintr-o argilă de
bună calitate, atent curăţată de impurităţi, în compoziţia căreia, pentru a-i reduce
plasticitatea, s-a adăugat drept degresant nisip cernut, argilă care a fost bine frământată,
omogenă, obţinându-se o pastă asemănătoare cu aceea din care se executa şi olăria
de uz comun din epocă. Florile cruciforme - obiecte cu un corp tronconic gol, cu
marginile cvadri lobate (fig.2/7) - şi discurile (fig.2/6), de tip „ciupercă", după
terminologia propusă de Corina Nicolescu 58 , cu suprafaţa circulară, mărginită de un
chenar în relief, câmpul uşor adâncit şi având în centru un buton conic, prevăzute
47
Ibidem.
4R
G. Balş, Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din veacurile al XVII-iea şi al XVIII-iea,
Bucureşti, 1 93 3 , p. 1 5 .
49
Jbidem, p. 1 7- 1 8, fig. 1 3- 1 4.
5 0 Ibidem, p. 20-2 1 .
5 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 1 2 .
52
L. Şimanschi, Mănăstirea Zamca, Bucureşti, 1 967, p. 25.
5 3 B. Mitrea et alii, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului, în SCIV, 6, 1 955, 3-4, p. 81 O.
5 4 G . Balş, op. cit. , p . 94, 96.
55 Ibidem, p. 1 08 .
5 6 Paraschiva-V ictoria Batariuc, op. cit. , p. 1 2 .
57
M . D. Matei, E. I . Emandi, op. cit. , p. 1 0.
Corina Nicolescu, Începuturile ceramicii monumentale în Moldova, în voi. Omagiu lui
58
George Oprescu cu prilejul împlinirii a 80 de ani„ Bucureşti, f.a., p. 3 82.

cu un picior de montare cilindric, plin, au fost lucrate la roata olarului şi apoi modelate
cu mâna liberă, fără a folosi tiparele. Diametrele variate ale discurilor descoperite la
Tulova, oscilând între 8 şi 1 2 cm, sunt un argument în favoarea ipotezei că toate aceste
obiecte au fost modelate liber, doar cu ajutorul roţii olarului . Analiza picioarelor de
montare a discurilor de la Tulova a condus la concluzia că această subcategorie a
ceramicii decorative de faţadă au fost lucrate de cel puţin doi meşteri , şi ne bazăm
afirmaţiile pe anumite detalii care le caracterizează. Astfel, o parte a picioarelor de
montare se prezintă simple, drepte, goale la interior (fig. 1 / 1 ,6), o alta are suprafaţa
striată de nervuri circulare în relief (fig. 1 13 ), nervuri datorate tocmai modelării la
roată şi care nu au mai fost netezite de olar, în timp ce o a t reia numără exemplare
pl ine, cu baza mult lăţită (fig. 1 /5).
Atât discurile, cât şi flori le cruciforme erau puse la uscat, p e rafturi de
scândură negeluită, urme ale texturi i lemnului imprimându-se pe baza picioarelor
de montare ale unor discuri. O parte a discurilor au fost acoperite cu angobă albă,
prin imersarea în l ichidul colorat a părţii decorati "'._e propriu-zise, după care erau
din nou puse la uscat şi arse în atmosferă oxidantă. In cazul florilor cruciforme şi a
unei părţi a discurilor, smalţul era aşternut direct pe pasta roşie, bine arsă, care nu a
mai fost în prealabil acoperită cu angobă. Culori le de smalţ utilizate, verde şi brun,
cunosc numeroase nuanţe, datorate atât dozării coloranţilor respectivi, cât mai cu
seamă priceperi i meşterului olar în realizarea unei arderi de c alitate.
Din deceniul şapte al secolului XV datează discurile şi butonii ornamentali
descoperiţi la mănăstirea Putna59 . Ceramica decorativă de faţadă provenită de la ctitoria
lui Ştefan cel Mare a fost lucrată dintr-o pastă cu mult nisip în compoziţie şi a fost
acoperită cu o anume culoare de smalţ, un verde deschis „ou de raţă", frecvent uti lizată
şi în cazul veselei, dar care nu se mai întâlneşte în altă parte, pe teritoriul est
carpatic. Butonii ornamentali, rectangulari ori triunghiulari, se prezintă sub forma
unor plăcuţe de forma respectivă din care pleacă un picior de montare mai mult sau
mai puţin tronconic. Butonii ornamentali au fost fasonaţi la roată şi apoi modelaţi
cu mâna liberă, cu marginile tratate sub forma unor arce de cerc şi câmpul mult
adâncit, având în centru o proeminenţă cil indrică gracilă, în timp ce discurile tip
„ciupercă" au fost de asemenea fasonate la roată şi apoi modelate cu mâna liberă.
din ultimele două decenii ale secolului XV, provenite de la biserica Sfântul
O situaţie oarecum diferită se înregistrează în cazul discuri lor care datează
Procopie de la Bădeuţi ( 1 487), mănăstirile Sfântul Ilie ( 1 488), Probota II (între

1 487- 1 496), precum şi de la Cetatea de scaun a Sucevei ( 1 487- 1 496).
Discurile decorative se compun dintr-o placă circulară decorată ( fig.4/4,5 ) şi
un picior de montare cil indric, gol (Fig.3/6). Dimensiunile discuri lor sunt diferite,
unele dintre ele având diametrul osci lând între valorile de 1 6-- 1 7 cm, în timp ce
altele au diametrele cuprinse între 1 8,5 şi 20,5 cm.
Tehnica de producere a discurilor şi butonilor ornamentali este, în linii mari
aceeaşi, fiind asemănătoare cu aceea de obţinere a cahlelor60 . În funcţie de aspectul
60 Eadem. Cahle clin Moldom medicmlâ. Sl!Colclc XI V -XVII. Suceava. 1 999, p . 68-80.
w Paraschiva-Victoria Batariuc. op. cit. . p. 5.
general al pieselor de ceramică monumentală se pot face diferenţieri care se datorează

atât atelierelor, cât şi fiecărui meşter ce a produs aceste obiecte decorative.
Astfel de diferenţieri formale caracterizează butonii proveniţi de la una dintre
primele ctitorii ştefaniene, biserica Sfântul Procopie de la Bădeuţi, edificată, împreună
cu mănăstirea de la Pătrăuţi, în anul 1 487. Butonii diferă de p iesele similare descoperite
în Moldova. Partea decorativă se prezintă ca o suprafaţă plană, triunghiulară sau
rectangulară, cu marginile drepte ori uşor teşite, având în centru o proeminenţă cilindrică
masivă. Piciorul de montare cunoaşte în cazul butonilor de la B ădeuţi diferite forme
de tratare, întâlnindu-se exemplare cilindrice, pline, altele d e asemenea cilindrice,
dar tubulare, goale la interior (fig.2/3 ), precum şi tronconice, amintind unele pocale
cu pereţi i bombaţi ( fig.2/2), dar şi tronconice, cu baza mult lăţită (Fig.2/ 1 ).
D iscurile de la Bădeuţi, ca de altfel şi cele de la Sfântul I l i e, Cetatea de
scaun, Sfântul Nicolae din laşi sau mănăstirea Probata II au fo st obţinute în două
faze de lucru distincte, în două maniere diferite. Placa anterioară, circulară, cu
decor în relief mai mult (Probata II, Cetatea de Scaun) sau mai puţin accentuat
(Bădeuţi, Sfântul Ilie, Sfântul Nicolae, laşi), era întinsă pe o suprafaţă plană,
aplatizată probabil cu un mai ori întinsă cu un sucitor şi apoi imprimată cu ajutorul
unui tipar, fie de lemn, fie de lut ars. Dacă placa era prea subţire, olarul mai adăuga
încă un strat de lut, mai cu seamă în zonele unde decorul prezenta un relief
accentuat, aderenţa celor două straturi de argilă nefi ind în cele mai dese cazuri
perfectă, „lipiturile" distingându-se perfect şi astăzi. În cel e mai frecvente cazuri,
tiparul uti lizat la imprimarea discuri lor era din lemn, deoarec e, în mod constant,
detaliile motivului decorativ lipsesc, sau au fost estompate datorită îndelungatei
folosiri . Di scuri le descoperite la Cetatea de scaun au fost imprimate cu ajutorul
unor tipare de lut ars, atent finisate, astfel că detaliile motivului ornamental sunt
perfect sesizabile deşi erau perfect inutile în economia decorativă a acestor obiecte
destinate a împodobi artea superioară a paramentelor, poziţie care nu permite
p
sesizarea amănuntelor6 Este cazul, între altele al discuri lor decorate cu personajul
•
care ţine în mâini doi peşti, unde solzii sunt perfect desenaţi , al penelor din aripile
grifonului sau a striurilor vizibile pe bolta palatină a leului rampant ( fig.3/3) .
Piciorul d e montare, cilindric, gol, era modelat l a roata rapidă. Ambele părţi erau
îmbinate cât lutul mai era încă moale, prin presare. Frecvent p laca decorativă circulară
avea pereţii drepţi (fig.3/6), dar se cunosc şi cazuri când aceasta a fost tăiată oblic,
pentru o mai bună fixare în peretele circular al piciorului de montare, astfel asamblat
încât partea sa superioară să formeze un chenar l iniar cu grosimea peretelui ce
încadra câmpul, plasat cu circa 6-7 mm mai jos ( fig.3/6). Pentru o mai bună aderenţă a
celor două părţi componente, în zona de contact dintre placa decorată şi piciorul de
montare au fost aplicate benzi de lut circulare, masive, fixate prin presare cu mâna
liberă, se mai păstrează amprentele meşterului care le-a realizat (fig.3/5). După
operaţiunea de asamblare a celor două părţi componente ale unui disc, p laca cu
decorul era corectată de eventualele imperfecţiuni datorate imprimării, dar şi
61
M. I spir, Consideraţii asupra decoraţiei în arhitectura civilă din Moldova. I. Epoca lui
Ştefan cel Mare, în SCJA, AP, 29. 1 982, p. 1 2- 1 3 .
manipulării , unele detali i fi ind subliniate c u ajutorul inciziei sau exciziei, mai cu
seamă în cazul p ieselor provenite de la Cetatea de scaun, produse, cu siguranţă, în
atel ierul aulic de la Suceava.
După asamblare obiectele ceramice erau acoperite cu angobă, pri n imersie în
soluţia albă sau gălbuie - în cazu l exemplarelor de la Bădeuţi - a plăcii decorate şi
a părţii superioare a discului, după care erau puse la uscat, o peraţie de lungă durată,
executată la umbră, în absenţa soarelui şi a vântului. Urma o primă ardere realizată în
atmosferă oxidantă. După răcire discurile şi butonii erau acoperiţi cu smalţ plumbifer,
colorat în verde, galben, brun, cu diferite nuanţe, smalţ aşternut pe stratul de
angobă. Pentru a doua ardere, în cuptor butonii erau aşezaţi culcaţi pe una din laturi , şi
se cunosc exemplare care păstrează fie câte o „lacrimă" de smalţ prelinsă (fig. 4/ 1 ),
fie porţiuni de smalţ deteriorat în urma contactului cu o altă suprafaţă (fig.4/2), în
timp ce discurile erau dispuse în picioare, poziţie indicată de aceleaşi „lacrimi" de
smalţ scurse pe chenarul ce mărgineşte placa decorativă (fig. 3 1 1 ) În timpul primei
.
arderi , unele discuri au suferit fisuri imperceptibile (fig. 3/2), care nu i-au
împiedicat pe meşterii olari să acopere cu smalţ şi aceste piese ce prezentau defecte
ascunse. In momentul acoperirii cu smalţ a discurilor respective, l ichidul colorat s
a scurs prin aceste fisuri, iar peste secole, când piesele respective s-au spart, aceste
defecte au devenit evidente (fig. 3/2). Smalţul s-a infiltrat şi în interstiţi ile care se
găseau în zona de contact între piciorul de montare şi placa cu decor. Se pare că discurile
se deteriorau în primul rând din cauza acestor defecţiuni, fisuri ori o asamblare
defectuoasă, defecţiuni ascunse de stratul gros de smalţ ce acoperea placa decorată.
Analiza celor două subcategori i ale ceramicii decorative de faţadă păstrate în
colecţiile Complexului Muzeal Bucovina, Suceava şi având o provenienţă diferită
ne-a permis formularea unor ipoteze care se cer verificate de observaţii ulterioare,
făcute pe exemplare similare.
Astfel , aşa după cum am argumentat într-o lucrare anterioară, dimensiunile
discurilor figurate nu pot fi folosite pentru a se stabili o cronologie a acestor obiecte62,
cum sugera cu mai bine de o jumătate de secol în urmă Corina Nicolescu, care era
de părere că piesele cu dimensiuni mai mici sunt mai timpurii, fiind utilizate înainte de
anul 1 4906 3 . La împodobirea faţadelor bisericii Sfântul Procopie din Bădeuţi au fost
folosite discuri cu decor zoomorf (fig. 4/4) cu diametrul de 1 6,5 cm, dar şi altele
ornamentate cu roata solară cu diametrul de 1 8,5 cm64 . Dar discuri cu diametrul de
1 7 cm au fost utilizate la biserica Stăntul Nicolae din Iaşi, ctitoria din anii 1 49 1 - 1 492 a
lui Ştefan cel Mare6 5 . Dimensiunile discuri lor se datorează, după opinia noastră, nu
anumitor decalaje temporare, ci atelierelor care executau aceste obiecte, varietatea
lor nefi ind dictată de o anume etapă cronologică66. În cadrul fiecărui atelier am putut
identifica, în funcţie de caracteristicile formale ale obiectelor produse, existenţa a cel
h� Paraschiva-V ictoria Batariuc, Decorul ceramic, p. 1 3- 1 5 .

�1 Corina Nicolescu. Florentina Jipescu. op. cit. p. 297.
.
;..i Piese inedite, în colecţiile Muzeului Bucovinei. Suceava.
h ' C . l . I strati, op. cit. . p. 48.
hh Paraschiva-V ictoria Batariuc. op. cit p. 1 5 .

. .
puţin doi meşteri, aceasta în cazul în care acceptăm ipoteza că toate speciile
ceramicii decorative de faţadă folosite la împodobirea faţadelor unui edificiu erau
lucrate într-un singur atelier.
În funcţie de calitatea produselor am presupus acum mai bine de un deceniu
existenţa în Moldova a mai multor categorii de atel iere care executau întreaga gamă
a produselor ceramice 6 7 • Între aceste atel iere un loc deosebit îl ocupă atelierul auli c
de la Suceava care lucra pentru o clientelă pretenţioasă, domnul ş i marii boieri ai ţării 68 .
Suntem de părere că putem recunoaşte discurile şi butonii din Colecţia Romstorfer,
descoperiţi la Cetatea de scaun a Sucevei, drept produse ale atelierului aulic sucevean.
În perioada interbelică, un sătean din Probota a descoperit în apropierea
amplasamentului ctitoriei ştefaniene un cuptor de olar ce mai p ăstra în interior
întreaga şarjă de discuri decorative 69 . Această descoperire dovedeşte că nu în toate
cazurile ceramica monumentală destinată ctitorii lor domneşti era produsă în
atelierul aulic de la Suceava. Din păcate, alte i nformaţii priv ind descoperirea
cuptorului de olar de la Probota au rămas necunoscute. Lipsa detaliilor ne privează
de o serie de observaţii legate nu numai de modul de dispunere a discurilor în
interiorul unui cuptor de olar, dar şi de date privind tipul acestei instalaţii
meşteşugăreşti sau de capacitatea sa. Pe de altă parte, brutala restaurare a bisericilor
ctitorite de Ştefan cel Mare, realizată la sfârşitul secolului XIX şi în primul deceniu al
celui următor, a alterat aspectul iniţial al faţadelor acestor edificii, astfel că pentru
noi este dificil, dacă nu imposibil de a stabili, chiar şi cu aproximaţie, cantitatea de
ceramică monumentală necesară pentru ornamentarea paramentelor. Putem doar să
presupunem că toate componentele ceramice ale decorului de faţadă erau executate
în acelaşi atelier, posibil de meşteri diferiţi, şi arse în mai multe şarje, chiar în
acelaşi cuptor, perfecţionat cu două compartimente.
Prin analiza unor detalii de execuţie s-a putut pune în evidenţă prezenţa a cel
puţin doi sau chiar trei meşteri olari care lucrau atât în cadrul atel ierului aulic, cât şi
al celor orăşeneşti. Produsele acestor meşteşugari erau asemănătoare, dar nu
identice, putându-se spune despre ele ceea ce s-a scris şi în l egătură cu figurinele
de Tanagra, şi anume că, deşi sunt toate surori, nu sunt niciodată gemene.
În lipsa ştirilor documentare despre activitatea atelierelor, dar şi a meşterilor olari
medievali din Moldova, aceste observaţii de detaliu sunt tot atâtea mărturii legate de
modul în care erau obţinute unele dintre cele mai frecvente şi în acelaşi timp solicitate
obiecte ornamentale ale secolelor XIV-XV: discurile şi butonii smălţuiţi destinaţi a
împodobi paramentele construcţii lor laice sau ecleziastice din teritoriul est- carpatic.
* Acest studiu a fost publicat î n „Arheologia Moldovei", XXVIII, 2005, p. 1 89-200.
6 7 Eadem, A teliere pentru producerea cahlelor în Moldova medievală, în SC l VA, 43, 1 992, 2,
p. 207-22 1 .
6 8 Ibidem, p. 2 1 5-2 1 9.
69 H . Teodoru, Contribuţii la studiul originii şi evoluţiei planului triconc în Moldova, în B M I ,
l , 1 970, p. 36.
1 2
3 4
5
6
Fig. I . Fragmente de buton descoperite la Cetatea de scaun a ucevei ( 1 -2);

fragmente de discuri descoperite la Tulova - Vomicenii Mari ( 3--{i).
4
3
6
7
Fig. 2. Butoni ornamentali descoperiţi la Bădeuţi ( 1 -3 ), Probota I I (4-5);
disc (6) şi floare cruci formă (7), descoperite la Tulova - Vomicenii Mari.
1
2
Fig. 3 . Discuri fragmentare de coperite la Cetatea de caun a ucevei ( 1 -6).
1 2
4 5
Fig. 4. Fragmente de butoni ( 1 -2), fragment de disc (3), descoperite la Cetatea

de scaun a Sucevei; discuri descoperite la Bădeuţi (4) şi mănăstirea Probota (5).
OBSERVATIONS CONCERNANT LA TE CHNIQUE D'OBTENTION D E LA C E RAMIQUE

D ECORATIVE D E F A<;:ADE DANS LA MOLDA VIE M E DI E VALE
Resume
A l'originalite des monuments de la Moldavie des X I V-e - X V I I-e siecles, a contribue

beaucoup la ceramique decorative de fai;ade: des fleurs cruciformes, des disques et des boutons, des
briques simples ou email les, qui, en fonction de la lumiere naturelle, formaient une parure briliante
sur Ies severes parements en pierre des edifices, soulignant ainsi quelques details architecturaux
comme la comiche, Ies niches, Ies fenetres, la tourelle.
L'eglise Sfânta Treime de Siret, ainsi qu'une serie d'autres edifices la"iques et religieux, datant
de la fin du XIV-e siecle et des premieres decennies du suivant ont ete decouverts a Tulova-Vomicenii
Mari, Suceava, Cetatea Albă, Iaşi, Ies anciens monasteres B i striţa et Neamţ. Pendant le regne
d' E tienne le Grand, l'util isation de la ceramique decorative de fai;ade connaîtra son developpement
maximal. Les monasteres Probota I, Putna, Pătrăuţi, Sfântul I lie, Voroneţ, Ies eglises Sfânta
Paraschiva Suceava, Sfântul Procopie Bădeuţi, Sfântul Ioan Vaslui, S fântul N icolae I aşi, Sfântul
Gheorghe Hârlău, Sfântul N icolae Băl ineşti, Sfântul Nicolae Dorohoi, Sfântul N icolae Popăuţi,
Sfăntul Ioan Piatra Neamţ, Borzeşti, Războieni, Ies monasteres Probota I I , Neamţ, Tazlău, ainsi que
"la maison du voivode", la Cour princiere de Suceava, la Cour princiere de Bacău, Ies cours des
boyards de Arbore, Şipote Iaşi, Spătăreşti "La Hate", etc. ont eu Ies parements omes avec diverses
categories de ceramique decorative de fai;ade. Au X VI-e siecle, le decor ceramique deviendra plus rare,
Ies fai;ades etaient crepies, pour Ies couvrir ensuite de fresques. Seulement quelques eglises de la
premiere moitie du X VI-e siecle, comme Sfântul Gheorghe et S fântul Dumitru de Suceava, la
fondation de Petru Rareş de Probota, ont ete omees avec de la ceramique decorative de fai;ade.
associee a la fresque. Les omements ceramiques des parements seront repris a la fin du XVl-e siecle
aux monasteres Galata, Hlincea, Aroneanu et, dans la premiere moitie du XVI I-e siecle, a l'eglise du
couvent de Dragomirna, a la chapelle du monastere Zamca de Suceava, a la Chapelle (cl isiamiţa) du
monastere Moldoviţa, aux eglises Rădeana, Buciuleşti, Precista de Galaţi .
Dans Ies collections du Complexe Museal Bucovina de Suceava, se trouve une gamme variee
d'objets, entiers ou fragmentaires, qui s'encadrent dans la grande categorie de la ceramique decorative
de fai;ade: des fleurs cruciformes, des disques, des boutons, des briques simples ou email lees,
decouverts le long du temps a la C ite princiere de Suceava, aux eglises Sfânta Treime de Siret, de
Tulova - Vomicenii Mari, aux monasteres Putna, Probota I et II, Sfăntul Ilie, aux eglises Sfăntul Procopie
Bădeuţi et S fântul Nicolae de l aşi.
La recherche des fleurs cruci formes, des disques et des boutons omementaux nous a permis de
formuler quelques observations liees de la technique d'obtention de ces objets.
Les fleurs cruciformes et Ies disques emailles datant de la fin du XV-e siecle ont ele confectionnes a
la roue rapide et ensuite modeles a la main. L'analyse des pieds ( supports) de montage, des disques et
des fleurs en forme de croix decouverts a Tulova-Vomiceni i Mari a conduit a la conclusion que ceux
ci ont ete travail les par deux artisans potiers, au moins ; notre affirmation est basee sur certains details
qui Ies caracterisent. De cette maniere, une partie des pieds de montage sont simples, droits ( Fig. 1 /4, 6).
pendant qu'une autre a la surface striee, avec des nervures circulaires en rel ie f ( Fig. 1 /3 ), resultees a la
suite du modelage a la roue; ces striations n'ont pas ele nivelees.
Les disques avec decor en relief, geometrique ou zoomorphe, ont ete executes en deux etapes
distinctes: le pied de montage, cylindrique, vide, a ete modele a la roue rapide, pendant que la plaque
circulaire ornee a ete imprimee dans le moule; ces deux parties composantes ont ete assemblees a
l'epoque ou la terre glaise etait encore moi le. On uti lisait des moules en bois, en terre cuite; en ce
demier cas, la clarte des details etait plus grande ( F ig.3/3). Pour obtenir une meil leure adherence des
deux parties composantes, dans la zone de contacte, entre la plaque decoree et le pied de montage, on
a applique des bandes circulaires de terre glaise, massives, pressees a la main ( Fig. 3/4,5).
Les boutons triangulaires ou carres ont ete modeles a la roue et ensuite fai;onnes a la main. Ies
bordures ont ete tail lees droitement ( Bădeuti) ( Fig.21 1 -3 ) ou traitees sous la forme des arcs de cercle
(Putna, Probota I I (Fig. 2/4-5), La C ite princiere de Suceava), le centre tres approfondi, ayant au
milieu une proeminence tronconique.
Apres le modelage et l'assemblage, Ies objets ceramiques etaient couverts avec une engobe, par
l'immersion dans la solution blanche ou j aunâtre de la plaque decoree. Ensuite, ils etaient essores, i i
s'agissait d'une operation d e longue duree, effectuee dans l'absence d u vent e t d u soleil ; i i suivait une
premiere combustion, realisee dans l'atmosphere oxydante. Apres le refroidissement, Ies disques et Ies
boutons etaient couverts avec email plombifere, colore en vert, jaune, brun, avec des differentes
nuances ; l'email etait etendu sur la couche d'engobe. Pour la deuxieme combustion dans le four, Ies
boutons etaient assis sur une partie ; on a decouvert des exemplaires qui gardent une «larme » d'email
prolongee (Fig. 411 ) ou des portions d'emaux deteriorees â la suite du contacte avec une autre surface
( Fig. 4/2), pendant que Ies disques etaient disposes «debout » , position indiquee par Ies memes
«larmes » d'email, ecoulees sur la bordure de la plaque decorative ( F ig. 3/2).
Tout en tenant compte de la qualite des produits, on a suppose l'existence en Moldavie de
plusieurs categories d'ateliers qui executaient toute la gamme des produits ceramiques. Parmi ces
ateliers, une place particuliere occupait ('atelier aulique de Suceava, qui travai llait pour une clientele
pretentieuse, Ies vo"lvodes et Ies grands boyards du pays. On pense qu'on peut reconnaître comme
produits de cet atelier Ies disques et Ies boutons decouverts â la Cour princiere de Suceava, pendant
que des pieces similaires uti lisees pour orner Ies fai;:ades des divers edifices existants au monastere
Putna ont ete executees dans I' atelier ceramique qui fonctionnait dans le cadre du complexe monacal.
Faute d'informations documentaires sur l'activite des ateliers ceramiques et des potiers de la
Moldavie du Moyen Age, ces observations de detail sont autant de temoignages lies du mode dans
lequel on obtenait certains des plus frequents et en meme temps sollicites objets decoratifs des XIV-e XVI-e
-
siecles : Ies disques et Ies boutons emailles destines â orner Ies parements des edifices laîques ou
ecclesiastiques de l'espace est-carpatique.
EXPLICA TION DES FIGU RES
Fig. I . Fragments de boutons decouverts â la Cite princiere de Suceava ( I , 2); fragments de

disques decouverts â Tulova-Yornicen i i Mari (3,6);
Fig. 2. Boutons ornementaux decouverts â Bâdeuţi ( 1 -3 ), Probota II (4, 5), disque (6) et fleur
cruci forme (7), decouverts Tulova-Yorniceni i Mari;
Fig. 3. Disques fragmentaires decouverts â la C ite princiere de Suceava ( I , 6) ;
Fig. 4. Fragments de boutons ( I , 2) et fragment de disque (3) decouverts â la C ite princiere de
Suceava; disques decouverts Bădeuţi ( 4) et au monastere Probota II (5).
CAHLE INEDITE DE LA BOTOŞANI
Colecţiile arheologice ale Muzeului Judeţean Botoşani, bogate şi diversificate,

conţin piese datând din epoci istorice diferite, între care cele care se încadrează din
punct de vedere cronologic în perioada Evului Mediu formează o grupă distinctă,
fără a fi prea numeroasă. Între obiectele diverse ca utilitate, material şi tehnică de
obţinere, care formează colecţia de arheologie medievală, se detaşează câteva cahle
şi fragmente de cahle, datând din perioada secolelor XV-XVII. Aceste obiecte care
se încadrează în marea fami lie a ceramicii monumentale au aj uns în colecţii le
Muzeului Judeţean Botoşani în urma unor descoperiri întâmplătoare făcute de-a
lungul timpului. Pentru cea mai mare parte a fragmentelor nu se cunoaşte cu
precizie locul de descoperire. În aceste condiţii se pot doar formula unele ipoteze legate
de provenienţa fragmentelor de cahle aflate în patrimoniul Muzeului Judeţean
Botoşani, ipoteze care se bazează pe informaţii fumizate de lucrări apărute anterior.
Astfel, în anul 1 970 vedea lumina tiparului repertoriul descoperirilor arheologice
din Moldova, elaborat de Nicolae Zaharia, Mircea Petrescu-Dîmboviţa şi Emilia
Zaharia, repertoriu în care se găsea informaţia că la Dorohoi, „în preaj ma bisericii
Sf. Gheorghe (de fapt Sf. Nicolae, n. n.), ctitoria voievodului Ştefan cel Mare, lângă
centrul de însămânţări artificiale, s-au descoperit fragmente c eramice şi cahle
caracteristice secolelor XV şi XVII, precum şi mici plăci decorative de formă
triunghiulară, cu marginile răsfrânte şi având în centru câte o proeminenţă de formă
spatulară, acoperite cu smalţ verde şi galben, care serveau la umplerea golurilor
rămase între discurile ornamentale" ' . În aceeaşi lucrare, vorbindu-se despre descoperirile
făcute în oraşul Botoşani, în preajma bisericii de la Popăuţi, ctitorie a lui Ştefan cel
Mare, se face precizarea că „muzeul din Botoşani posedă plăci decorative cu
smalţuri galbene şi verzi" 2 , cahle şi fragmente de cahle provenite de pe teritoriul
oraşului Botoşani fiind menţionate şi în noua versiune a Repertoriului Judeţului
Botoşani3 . Fragmente de cahle au fost descoperite şi în diverse puncte de pe
teritoriul judeţului Botoşani, mai cu seamă în aşezări rurale precum Bobu leştii din
Vale, comuna Ştefăneşti, „La Curte"4 , Cătămărăşti, comuna Mihai Eminescu „La
1 N. Zaharia. M . Petrescu-Dîmbovi\a. Emilia Zaharia, Aşezări din Moldova. De la paleolitic
pânâ În secolul al XVIII-iea. Bucureşti. 1 970. p. 23 7 ( în continuare Aşeuiri).

� lhidem. p. 229.
1 Al. Păunescu. P. Şadurschi. Repertoriul arheologic al României. Judeţul Botoşani. Jf11nicipi11I
Botoşani. în „H ierasus". I X . 1 994, p . 2 1 -22, fig. 4/ 1 -2; Paraschiva-Victoria Batariuc, Elemente

heraldice pe cahle descoperite În Moldm ·a (wcolele XV XVIJ. în ArhGen. l i( V I I ). 1 995, 1 -2. p. 322.
fig. 5/ 1 (în continuare Cahle rn elemente heraldice).
� Aşezări. p. 270. p i . CCIV/20.
Ţintirim" sau „La Ocoale"5 , Darabani, „partea dinspre nord-vest de iazul Bălăşescu" 6 ,
Ionăşeni, comuna Truşeşti, „La Ţintirim" 7 , Ionăşeni, comuna Vârfu Câmpului, „La
Temelii"8 , Răuseni „La Odae"9 , Stânceşti, comuna Mihai Eminescu, „La ciocan" 1 0 ,
Ştefăneşti, ,,Râpa la Burci" 1 1 • Toate aceste fragmente ceramice se păstrează în colecţiile
Institutului de Arheologie din Iaşi 1 2 • Nu este exclus ca o parte importantă a
fragmentelor de cahle aflate în colecţia de arheologie a muzeului botoşănean să provină
atât de pe raza oraşului Dorohoi, unde ştim că se găsea o curte domnească 1 3 şi unde
în anul 1 495 Ştefan cel Mare a ctitorit biserica cu hramul Sfântul N icolae 1 4 , cât şi
din preaj ma altei ctitori i ştefaniene, biserica Sfântul Nicolae de la Popăuţi, edificată
la o margine a târgului Botoşani în anul 1 496 1 5 •
Ne propunem, în cele ce urmează, să facem cunoscute fragmentele de cahle
inedite, care se păstrează în colecţiile Muzeului Judeţean Botoşani. Din punct de vedere
metodologic am optat pentru prezentarea celor câteva piese ce fac subiectul studiului
nostru, sub forma unui catalog, ordonat cronologic, menţionând atât încadrarea
tipologică, după clasificarea propusă de Paraschiva-Victoria Batariuc 1 6 , cât şi datele
tehnice, precum materialul şi procedeele de obţinere, în ordinea procesului tehnologic,
datarea, analogiile. În lipsa unor informaţii precise legate de condiţiile de descoperire,
încadrarea cronologică a fost realizată pe baza analogiilor oferite de p iese similare.
*
Cahlă cu decor heraldic, stema dinastică a Moldovei, fragment; picior de

montare tronconic . , tipul VIII B a 7 • Fără număr de inventar.
1
Provenienţă: zona oraşului Botoşani, biserica Sfântul Nicolae Popăuţi (?).
Dimensiuni: L = 1 30 mm; I = 65 mm, G 1 5 mm; I chenar = 80 mm 1 8 •
=
Material/tehnică: pastă aspră, bine frământată, omogenă, cu nisip cu granulaţie

medie şi mare; imprimare în tipar; asamblare manuală; angobă al bă; ardere oxidantă,
smalţ verde.
5 Ibidem. p. 233, pi. CCL Yl/3-4.

6
Ibidem. p. 286, pi. CCXXVl/7.
7 Ibidem. p. 249, pi. CXXXl/ 1 5 , 1 9.
8 Ibidem, p. 300, pi. CCXXXIl/ I .
9 I . Ion iţă, Recunoaşteri arheologice în regiunea satelor ?ogorăşti ş i Răuseni (r. Botoşani,
reg. Suceava). în ArhMold. I, 1 960, p. 303, fig. 9/ 1 -3 ; Aşezări, p. 259-260, pi. CXXXVIl/2-8.
1 0 Ibidem. p. 264.
1 1 Ibidem. p. 28 1 , pi. CCXXI/ 1 4 ; CCXXl l/6, 9, I O.
12 Informaţie doamna dr. Rodica Popovici, căreia îi aducem mulţumirile noastre.

13 Istoria românilor. voi. IV, Bucureşti, 200 I , p. 1 78, 1 80.
1 4 Al. Păunescu, P. Şadurschi, op.cit„ p. 1 1 4.
1 5 Ibidem, p. 1 24- 1 26.
1 6 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova medievală. Secolele XIV-XVII, Suceava,
1 999, p. 8 1 -97, fig. 1 / 1 -68 (în continuare Cahle din Moldova).

1 7 Ibidem. p. 87-88, fig. I /24.
1 8 S-a optat pentru dimensiunile laturilor celor mai lungi ale fragmentului şi pentru grosimea
maximă la toate piesele.

Cahle inedite de la Botoşani 581
fg
Descriere: cahlă cu suprafaţa uşor adâncită în ra ort cu chenarul liniar, simplu;
decor în relief. Se păstrează colţul superior stâng 9 , cu reprezentarea îngerului
pseudotenant20 , flancat de stea cu şase raze precum şi de coamele arcuite ale
bourului, cu stea între ele. Îngerul pseudotenat a fost figurat cu faţa rotundă,
pomeţii marcaţi, ochii mari, părul scurt până la baza lobului urechi i şi buclat, având
pe cap o semilună (?) culcată, cu unul din vârfuri îndreptat în sus. Smalţul prezintă
numeroase cracluri, datorate, probabil, arderii secundare (fig. 1 / 1 ) .
Încadrare cronologică: sfârşitul secolului X V , intervalul 1 480- 1 4902 1
Analogii : cahle similare au fost descoperite la Cetatea de scaun22 şi într-o locuinţă
de orăşean de pe strada Ştefan cel Mare din Suceava2 3 . Cahle asemănătoare, fără a fi
identice, provin de la Cetatea de scaun a Sucevei 24 , Cetatea Neamţului2 5 , curţile
domneşti de la Hârlău26 , Iaşi27 , precum şi dintr-o locuinţă de orăşean de la Tg. Trotuş28 •
montare tronconic, tipul V I I I B a29 . Fără număr de inventar.
Provenienţă: zona oraşului Botoşani, zona bisericii Sfântul Nicolae (?).
Dimensiuni: L = 1 40 mm; I = 90 mm; g = 1 5 mm; I chenar = 5 mm.
Material/tehnică: pastă aspră, bine frământată, omogenă, cu nisip cu granulaţie
medie şi mare; imprimare în tipar; modelare la roată; asamblare manuală; angobă
albă; ardere oxidantă; smalţ galben.
Cahlă cu suprafaţa uşor adâncită în raport cu chenarul liniar, simplu; decor în
relief. Se păstrează partea inferioară a cahlei. În câmp, scut culcat, despicat,
mobilat în cartierul dextru de roză care asupreşte o cruce dublă cu capete lăţite
(croix double pattee), în pal ; în cartierul senestro, floare dublă de crin asupreşte
roză, de asemenea în pal. Scutul este timbrat de coif spre stânga şi încadrat de
lambrechini cu aspect vegetal ( fig. 1 /2).
Încadrare cronologică: sfârşitul secolului XV, perioada 1 480- 1 490 30 .
1 9 Dreapta şi stânga în sens heraldic, care se referă la scut, şi nu la privitor. Pentru probleme legate
Buc ure�i i, 1 974 pa.u im.

de arta heraldică, precum şi pentru folosirea unui limbaj adecvat, cf. M. Sturdza-Săuceşti, Heraldica.
- Tenanţ1 1 susţin scutul, ş1. nu c1m

. . .
._
1erul unei steme.

2 1 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Unele consideraţii cu privire la stema dinastică a Moldovei în
vremea lui Ştefan cel Mare. în A I IA, l aşi, X X I V/ I , 1 987, p. 1 1 0, fig. 3/1 1 1 ; 4.
22 Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle cu motive heraldice, p. 3 1 7. fig. 2/ I .
2 3 Paraschiva-Victoria Batariuc, M. Andronic, Descoperiri arheologice la Suceava - contribuţii la
cunoaşterea topografiei oraşului medieval. în „Suceava", XVI I-XIX, 1 990-- 1 992, p. 4 1 -42, fig. 517 .
2� K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între 1895
şi 1 904. Bucureşti, 1 9 1 3 , p. 79, fig. 75/t; 78/b; pi. VI, dreapta.

2 ' Gh. Dum itroaia. Materiale şi cercetări arheologice din nord-estul judeţului 1Veamţ. in
MemAntiq. X V I I I , 1 992, fig. 42/2.

�: M. Berza, Stema Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare, în SCIA. 1 -2. 1 955. p. 8 1 -82. fig. 1 3 .
- A l . Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domneascci
din laşi. în ArhMold. V, 1 967, p. 243-245, fig. 49.
2 H Al. Artimon. Oraşul medieval Trotuş în secolele X/V-XVII. Geneză şi evoluţie, Bacău, 2003.
p. 1 5 5, fig. 3817.
N Paraschiva-V ictoria Batariuc, Cahle din Moldova. p. 87-88, fig. I /24 .
10
Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit„ fig. 3/1 1 1 ; 4.
Analogii: cahle asemănătoare au fost descoperite la Cetatea de scaun a Sucevei 3 1 ,

cetatea Neamţului 32 , curţile domneşti de la Hârlău 33 , Iaşi 34 , Bacău 3 5 , Vaslui 3 6 .
montare tronconic, tipul VIII B a37 . Fără număr de inventar.
Provenienţă: zona oraşului Botoşani, zona bisericii Sfăntul Nicolae, Popăuţi (?).
Dimensiuni : L = 95 mm; 1 = 70 mm; g = 1 0 mm; 1 chenar = 7- 1 0 mm.
Material/tehnică: pastă aspră, i nsuficient omogenizată, cu nisi p cu granulaţie
medie; imprimare în tipar; modelare la roată; asamblare manuală; ardere oxidantă;
smalţ brun.
Cahlă cu suprafaţa uşor adâncită în raport cu ch_enarul liniar, simplu; decor în
relief. Se păstrează partea inferioară, dreaptă, a cahlei. In câmp, scut asimetric, culcat,
despicat, mobilat în cartierul dextru de roză (?) ce asupreşte o cruce dublă cu capete
lăţite (croix double pattee), în pal; în cartierul senestru floarea dublă de crin asupreşte o
roză în pal. În partea dreaptă a cahlei se găsesc marginile în falduri ale veşmântului
pseudotenantului drept ce coboară până aproape de vârful scutului (fig. 1 13).
Încadrare cronologică: sfârşitul secolului XV, perioada 1 480- 1 49038 •
Analogii : cahle simi lare provin de la Cetatea de scaun a Sucevei, cetatea
Neamţului, curţile domneşti de la Hârlău, Iaşi, Bacău, Vaslui 39 .
Cahlă decorată cu legenda Sfântului Gheorghe, fragment; picior de montare
tronconic; tipul VIII B a4 0 . Număr de inventar 726.
Dimensiun i : L 90 mm; 1 = 60 mm, g = 1 0 mm; 1 chenar = 7-8 mm.
=
Provenienţă: zona j udeţului Botoşani .

Material/tehnică: pastă fină, bine frământată, omogenă, c u nisi p cernut;
imprimare în tipar; modelare la roată; asamblare manuală; angobă albă; ardere
oxidantă, smalţ verde.
Cahla cu suprafaţa uşor adâncită în raport cu chenarul l iniar simplu; decor în
relief. Fragment din partea superioară dreaptă a cahlei, cu reprezentarea regelui şi reginei
din cetatea Berythului, părinţii prinţesei salvate de Sfântul Gheorghe. Regele a fost
figurat cu faţa ovală, ochii mari, pomeţii proeminenţi, purtând o coroană cu trei
fleuroni. Din cel de al doilea personaj se mai păstrează doar un fragment de
coroană, respectiv doi fleuroni. In partea stângă se găsesc câteva dreptunghiuri în
rel ief, sugerând zidul cetăţi i de pe care cele două personaj e u rmăresc confruntarea
dintre sfânt şi balaur (fig. 1 14 ).
31 K. A . Romstorfer, op. cit. , pi, V I , dreapta.

32 Gh. Dumitroaia, op. cit. , fig. 42/2.
3 3 M. Berza, op. cit. , p. 8 1 -82, fi g. 1 3 .
34 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M . Dinu, op. cit. , p. 243-245, fig. 49.
3 5 Al. Artimon, Civilizaţia medievală urbană din secolele X/V-X VII (Bacău, Tg. Trotuş,
Adjud), Bacău, 1 998, p. 75, fig. 34/ 1 -2.
36 Rica Popescu, Cahle şi plăci decorative descoperite la Curtea Domnească din Vaslui, în
RMM-M1A, 2, 1 978, p. 63-65, fi g. 3 / 1 -2.

3 7 Paraschiva-V ictoria Batariuc, op. cit. , p. 87-88, fig. l /24.
38 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit. , p. 1 00, fig. 3/I I I , 4.
3 9 Cf. supra, notele 3 1 -36.
40 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit., p. 87-88, fig. 1 /24.
Încadrare cronol ogică: sfărşitul secolului XV, post 1 4804 1 •

Analogii: cahle cu decor similar au fost descoperite la Cetatea de scaun42 ,
„casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor43 , locuinţe de orăşeni de la Suceava44 ,
Curtea domnească din Vaslui 45 , Iaşi 46 .
Cahlă cu decor geometric, fragment; fără picior de montare; tipul VIII A47 .
F ără număr de inventar.
Provenienţă: zona oraşului Botoşani ( ?).
Dimensiuni: L 1 30 mm; I = 80 mm; g 1 7 mm.
= =
Material/tehnică: pastă fină, bine frământată, cu nisip cernut; 1mpnmare în

tipar; angobă albă; ardere oxidantă; smalţ verde.
Descriere: cahlă fără chenar; decor în relief. Decorul constă dintr-o
succesiune de baghete în rel ief, care se întretaie, formând rom buri. Smalţul este
deteriorat, posibil în urma arderi i secundare (fig. 1 /5).
Încadrare cronologică: a doua jumătate a secolului XV.
Analogi i : cahle asemănătoare provin de la Cetatea de Sscaun a Sucevei 48 ,
Piatra Neamţ49 , Cotnari 50 , locuinţe de orăşeni de la Baia5 1 şi Suceava52 precum şi la
reşedinţele boiereşti de la Bălineşti 53 şi Părhăuţi 54 •
Cahlă cu decor geometric, fragment; fără picior de montare (?); tipul VIII
55
A . Număr de inventar 726.
Provenienţa: zona oraşului Botoşani (?).
Dimensiuni: L 1 1 5 mm, I = 80 mm; g = 1 8 mm.
=
a domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 979,
p. 27-29; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu Sfântul Gheorghe descoperite la Suceava, în SCIA,
AP, 39, 1 992, p. 36.
42 K. A. Romstorfer, op. cit„ p. 79, fig. 75/q, pi. V, dreapta.
43 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op.cit„ p. 46-47, fig. 23.
4 4 M . D. Matei, E. I . Emandi, O casă de orăşean din secolul al XV-iea de la Suceava. în
SC I V A, 28, 1 977, 4, p. 568-569, fig. 8/2.

45 Rica Popescu, Câteva elemente de factură gotică descoperite la Curţile domneşti din Vaslui.
în RMM-MIA I , 1 98 1 , p. 55, fig. 5 .
46 N. N. Puşcaşu. Voica Maria Puşcaşu, Mărturii de civilizaţie ş i urbanizare medievală descoperite
în vatra istorică a laşilor, în RMM-MIA 2, 1 983, fig. 1 2 .

4 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova, p . 87, fig. I /23 .
4 � K . A. Romstorfer, op. cit„ p i . V I I , stânga.
49 Eugenia Neamtu, Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea Domnească din Piatra
Neamţ, în MemAntiq, I, 1 969, p. 234, fig. 4/8.

50 B. Slătineanu, Ceramica de la Cornari, I, în RFR. V, 1 938, I O, fig. I I .
5 1 Eugenia Neamţu, V . Neamtu, Stela Cheptea. Oraşul medieval Baia in secolele XI V-XVII.
voi. I , Iaşi. 1 980. fig. 1 1 1 / 1 1 , 1 4; i idem, op.cit„ voi. I I . laşi, 1 984, fig. 1 07/3 .
5 2 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la Suceava. în
ArhMed, I. 1 996, p. 78, fig. 512.
5 3 Eadem. Ceramica monumentalâ descoperită la curţi boiereşti din judeţul Suceam. în
SC IV A. 45, 1 994, I , p. 75.

q Ibidem. p. 78, fig. 212.
5 5 Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle din Moldova. p. 87, fig. 1 /23.
Material/tehnică: pastă fină, bine frământată, omogenă, cu m s 1 p cernut;

imprimare în tipar; angobă albă; ardere oxidantă.
Cahlă fără chenar; decor în rel ief. Câmpul a fost acoperit cu şiruri oblice de
triunghiuri în relief, alternând cu suprafeţe, de asemenea triunghiulare, p late.
Smalţul prezintă cracluri, datorate, cu probabilitate, arderii secundare (fig. 1 /6).
Încadrarea cronologică: a doua j umătate a secolului XV.
Analogii: cahle asemănătoare au fost descoperite la Cetatea de scaun a
Sucevei 56 , curţile domneşti de la Iaşi 57 , Vaslui 5 8 , Bacău 59 dar şi în locuinţe de
-
oraşem . 1 a S uceava60 .
Cahlă cu decor geometric, fragment; picior de montare tronconic; tipul VIII
6
B a 1 . Număr de inventar: 2436 b; 730.
Provenienţă: Dorohoi, curtea bisericii Sfântul N icolae.
Dimensiun i : L = 1 20 mm; 1 = 1 1 0 mm; g = 1 0 mm.
Material/tehnică: pastă fină, bine frământată, omogenă, cu nisip cernut; imprimare
în tipar; modelare la roată; asamblare manuală; angobă albă; ardere oxidantă incompletă;
smalţ verde.
Descriere: cahlă fără chenar; decor în relief; se păstrează un fragment de
margine. În câmp a fost figurată o roată solară cu braţele arcu ite, în mişcare, de tip
„vârtej" sau „morişcă", cu marginile zimţate, alături de care se află o rozetă mai mică,
de asemenea tip „morişcă" (fig. 1 17).
Încadrare cronologică: a doua j umătate a secolului XV.
Analogii: cahle asemănătoare, fără a fi identice, provin de la Cetatea de scaun
a Sucevei 62 , curţile domneşti de la Cotnari 6 3 , Piatra Neamţ64 , Vaslui 65 , Bacău66 ,
precum şi din locuinţe de orăşeni de la Iaşi 6 7 .
Cahlă de cornişă, cu decor compozit, fragment; tipul XV A c 6 8 . Fără număr
de inventar.
Provenienţa: zona oraşului Botoşani (?).
Dimensiun i : L = 240 mm: 1 = 1 5 5 mm; g = 1 O mm; 1 chenar = 5 mm.
Material/tehnică: pastă fină, bine frământată, omogenă, cu ms1p cernut;
impri mare în tipar; modelare manuală, ardere oxidantă.
57 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, op.cit„ p. 237, fig. 45/ 1 -3 .

56 K. A. Romstorfer, op.cit„ pi. V I I , stânga.
5 8 A l . Andronic, Eugenia Neamţu, Florentina Banu, Săpăturile de salvare de la Vaslui. î n
„Materiale". V I I I, 1 962, p. 97, fi g . 1 4/ I .

59 Al. Artimon, op. cit„ p. 76, fi g. 3 7/2.
60 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle în locuinţe de orăşeni, p. 78, fig. 2/4.

6 1 Eadem, Cahle din Moldova, p. 87-88, fig. 1 /24.
6 2 Eadem, Catalogu/ Colecţiei Romsto1fer - ceramica monumentală, în mss.
6 3 8 . Slătineanu, op.cit„ fig. 1 7.
64 Eugenia Neamţu, op. cit„ p. 234, fig. 5/3.
6 5 Rica Popescu, Catalogul cahlelor din secolul al XV-iea de la curţile domneşti " - Vaslui. I,
„
în ActaMM, I I I-IV, 1 98 1 - 1 982, p. 1 1 2- 1 1 3 , fig. 1 -6, 9, 1 1 .

66 Al. Artimon, op. cit„ p. 76, fig. 3 7/4.
6 7 N. N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit„ fig. 27/b.
6 8 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 94, fig. I /5 8 .
Descriere: Cahlă cu suprafaţa într-un singur plan; câmp încadrat de chenar

l iniar simplu; picior de montare scurt, tras din pastă; decor în relief. Câmpul cahlei
a fost divizat de o baghetă în două registre, i negale ca mărime. Registrul mic a
rămas nedecorat; registrul mare a fost ornamentat cu o împletitură de linii curbe ce
trasează spaţii în formă de sâmbure de migdală în care se găsesc înscrise stele cu
opt raze. Pe spatele cahlei se află urme de funingine, dovada că a fost utilizată la
compunerea corpului de încălzire al sobei (fig. 2/7).
Încadrare cronologică: secolele XVI-XVI I .
Analogii : cahle c u decor similar nu s e cunosc.
Cahlă de coronament; tipul XV B 69 • Fără număr de i nventar.
Dimensiun i : L = I 00 mm, l = 80 mm; g = I O mm.

Provenienţă: zona oraşului Botoşani (?).
Material/tehnică: pastă fină, bine frământată, omogenă, cu mici granule de

calcar; imprimare în tipar; ardere oxidantă.
Descriere: cahlă cu suprafaţa în două planuri, cel superior tratat sub formă de
zid de cetate, crenelat, a fost dispus retras faţă de cel inferior; decor în relief. Locul
crenelurilor este subliniat de o curbă în relief. Registrul inferior este decorat cu o
combipaţie de linii drepte şi triunghiuri ce formează frize (fig. 1 /8).
Incadrare cronologică: secolele XVI-XV I I .
Analogi i : cahle similare, fără a fi identice, provin d i n locuinţe de orăşeni de
la Roman 70 .
Cahlă cu decor geometric, fragment; picior de montare rectangular, scurt;
tipul IX D 7 1 • Fără număr de inventar.
Dimensiuni : L = 1 00 mm; 1 = 95 mm; g = 8 mm; 1 chenar = 5 mm.
Material/tehnică: pastă fină, bine frământată, omogenă, cu mici granule de
calcar; imprimare în tipar; modelare manuală; ardere oxidantă.
Descriere: Cahlă cu suprafaţa uşor adâncită în raport cu chenarul liniar, dublat de
un altul, realizat dintr-o friză de scurte linii paralele. Se păstrează un colţ decorat cu
un dreytunghi în care au fost înscrise linii care se întretaie şi haşuri (fig. 2/5 ).
l ncadrare cronologică: secolul XVI I.
Analogii: cahle asemănătoare au fost descoperite la Cetatea de scaun 7 2 şt
Curtea domnească din Suceava73 .
Cahlă cu decor vegetal, fragment; picior de montare rectangular, scurt; tipul

IX 0 7 4 • Fără număr inventar.
69 lhidem. p. 94, fig. 1 /59.

70 Paraschiva-Victoria Batariuc, Domniia Hordilă, Cahle din colec/iile Muzeului de Istoric
Roman, în „Suceava", XXVI -XX V I I I , 1 999-200 1 , p. 390, fig. 9.
7 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 90-- 9 1 , fig. 1 /3 5 .
72 K. A. Romstorfer, op.cit„ pi. V i l , stânga.

1 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Motive decorative în ceramica ornamentalei din secolul al
XV/1-lef de la Curtea Domneascâ - Suceava. în .. Suceava", V i l i , 1 98 1 , p. 1 1 5 , pi. 4/3 .

4 Eadem. Cahle din Moldova, p. 90-9 1 , fig. 1 /3 5 .
Dimensiun i : L = 80 mm; l = 80 mm; g = 7 mm; l chenar = 1 0- 1 3 mm.

Material/tehnică: pastă omogenă, cu nisip cernut; imprimare în tipar,
modelare manuală; angobă albă; ardere oxidantă; smalţ policrom.
Descriere: cahlă cu suprafaţa uşor adâncită în raport cu chenarul liniar, simplu,
acoperit cu smalţ verde smarald-< zona din imediata apropiere a chenarului, smălţuită
în alb, a fost tratată ca o scotie. In câmp se găseşte un grup de frunze crestate dispuse
de o parte şi de alta a unei diagonale terminate cu un mic boboc de floare. Motivul
decor�tiv în relief, smălţuit în alb, se detaşează pe fondul albastru caeruleum (fig. 211 ).
lncadrare cronologică: a doua j umătate a secolului XVIl 75 .
Analogii : fragmentul se încadrează în categoria cahlelor polono-l ituaniene.
Fragmente de cahle similare provin de la curţile domneşti de la Iaşi 7 6 şi Suceava77 ,
cât şi de la Cetatea de scaun a Sucevei 78 .
Cahlă cu decor vegetal, fragment; picior de montare rectangular, scurt; tipul
9
7
IX 0 . Fără număr de inventar.
Dimensiuni L = 1 20 mm, l = 1 00 mm; g =7 mm; l chenar = 1 2 mm.

Material/tehnică: pastă omogenă, cu nisip cernut; imprimare în tipar; modelare
manuală, angobă albă; ardere oxidantă, smalţ brun deschis; ardere oxidantă.
Descriere: cah lă c,µ suprafaţa uşor adâncită în raport cu chenarul l i niar,
simplu; decor în relief. In câmp a fost reprezentat un motiv vegetal compus din
patru frunze de acant dispuse în cruce, combinate cu frunze puternic crestate,
dispuse de-a lungul unei diagonale terminate cu o floare cu trei petale inegale. Pe
spatelţ cahlei se observă urmă de funingine (fig. 2/2).
lncadrare cronologică: secolul XVI I .
Analogii. Este unul dintre cele mai frecvent întâlnite motive decorative. Cahle
similare provin de la Cetatea de scaun a Sucevei 80 , curţile domneÎti de la Cotnari 8 1 , Piatra
Neamţ82 , Iaşi 83 , Suceava84 , locuinţe de orăşeni de la Baia85 , Iaşi8 , Suceava87 , Siret88 , Tg.
9
Trotuş8 , reşedinţe boiereşti de la Şipote-Iaşi 9 0 , Todireşti9 1 , Mănăstirea Putna9 2 etc.

în SCIV 2 1 , 1 970, 4, p. 70 1 -702.
7 Ibidem. p. 699-700, fig. 1 / 1 1 .
6
7 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle polono-lituaniene descoperite la Suceava, în ArhMed,
V, 2005 p. 1 59- 1 70.

8
7 Ibidem.
79 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova, p. 90-9 1 , fig. 1 13 5 .
8 ° K . A. Romstorfer, op. cit„ p . 79, fig. 76/x; pi. V I I, stânga.

8 1 B. Slătineanu, op. cit„ fig. 5-7.
82 C. Matasă, Şantierul arheologic Piatra Neamţ, în SCIV, 6, 1 955, 3-4, p . 827.
8 3 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, op. cit„ p . 247-249, fig. 54, 5 5 .
8 4 Paraschiva-Victoria Batariuc, Motive decorative, p. 1 1 2, pi. 1 , 2 .
8 5 Eugenia Neamţu, V . Neamţu, Stela Cheptea, op. cit„ voi. I , fig. 1 , 717, 1 0, 1 3 .
8 6 Inedite, descoperite cu ocazia construiri i Centrului Oamen i lor de Afaceri din laşi. Informaţie
Costică Asăvoaie, căruia îi aducem mulţumirile noastre.

8 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle în locuinţe, p. 80. fig. 6/3-4.
8
8 Eadem, Cahle din Moldova, p. 1 73 .
8 9 A l . Artimon, Oraşul medieval Trotuş în secolele XIV-XVII. Geneză ş i evoluţie, Bacău, 2003,
p. 1 7 1 , fig.55/2.
9 0 B . Slătineanu, Ceramica feudală românească şi originile ei, Bucureşti, 1 958, p. 1 9 1 , fig. 92.
9 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramică de la curţi boiereşti, p. 80.
9 2 Inedite, în colecţiile M uzeu lui Bucovinei, Suceava.
Cahlă cu decor compozit, geometric şi vegetal, fragment; picior de montare

rectangular, scurt; tipul IX D 93 . Fără număr de inventar.
Dimensiuni: L = 80; l = 75, g 5 mm. =
Material/tehnică: pastă fină, omogenă, cu nisip cernut; 1mpnmare în tipar;

modelare manuală; ardere oxidantă.
Descriere: cahlă fără chenar; decor în relief. Se păstrează un colţ al cahlei. În
câmp a fost trasată o reţea de pătrate obţinute prin îmbinarea unor linii duble, în relief;
în fiecare pătrat se află înscrisă câte o floare c ruciformă, cu patru petale (fig. 2/6).
Încadrare cronologică: secolul XVII.
Analogii : Fragmente de cahle cu un motiv asemănător, fără a fi identic, au
fost descoperite la Curtea domnească din Iaşi 94 .
Cahlă cu decor heraldic, acv i la bicefală încoronată, fragment; picior de
montare rectangular, scurt; tipul IX D 95 . Fără număr de inventar.
Dimensiuni: L = 1 3 7 mm; l = 75 mm; g = 7 mm; l chenar = 6 mm.
Material/tehnică: pastă fină, omogenă, cu nisip cernut, 1mpnmare în tipar;
Descriere: cahlă cu suprafaţa uşor adâncită în raport de chenarul liniar,
simplu; decor în relief. Se păstrează un fragment din partea superioară, centrală a
cahlei. Lângă chenarul l iniar câmpul cahlei este încadrat de un cartuş cu colţurile
uşor rotunj ite, realizat dintr-o tresă formată din trei şiruri de mici puncte alungite,
cartuş întrerupt în mijlocul părţii superioare de un cerc împărţit în patru suprafeţe
egale de două diametre care se întretaie în unghi drept. În câmp a fost figurată o
acvilă bicefală, purtând pe fiecare din cele două capete câte o coroană închisă,
puternic stilizată (fig. 2/3 ).
Încadrare cronologică: secolul XVII.
Analogii : Variantă inedită a unui motiv emblematic cunoscut pri n descoperiri
făcute pe străzi le Costache Negri şi Ştefan cel Mare 96 , mănăstirea Barnovschi din
Iaşi 97 , mănăstirile Dobrovăţ98 şi Tazlău99 , cât şi prin fragmente aflate într-o locuinţă
din prima jumătate a secolului XVII I de la Căuşeni 1 00 •
93 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova. p. 90-9 1 , fig. 1 /3 5 .

94 Al. Andronic, Eugenia Neamtu. M . Dinu, op. cit. . fi g . 52/2, 5 ; 5 5 .
9 5 Paraschiva-Victoria Batariuc, op.cit. . p. 90-9 1 , fig. I /3 5 .
96 Al. Andronic, laşii până la mijlocul secolului XVII. Geneză ş i evoluţie. laşi, 1 986, p . 70, fig. 501 1 .
97
Al. Andronic, Rodica Popovici, C . lconomu, C . Asăvoaie, Săpături de salvare în vatra
istorică a laşilor. sec. XV-XVII. comunicare prezentată la cea de a XXVI-a sesiune natională de
rapoarte privind rezultatele c ercetări lor arheologice din anul 1 99 1 , laşi, 1 5- 1 7 mai 1 992.
9 N. N. Puşcaşu, Voica . .
Mana Puşcaşu, op. cit. . p. 38.
99 Şt. Scorţanu, Mănăstirea Tazlău. jud. Neam(. Date arheologice. comunicare prezentată la
cea de a XXVI-a sesiune natională de rapoarte privind rezultatele cercetări lor arheologice din anul
1 99 1 ; laşi. 1 5- 1 7 mai 1 992.
1 00
I. Tentiuc, Ohservaţii privind cahlele din lorninţa medievalâ de la Căuşeni. in voi . Studii de
istorie l'eche şi medievalâ. Omagiu profesomlui Gheorghe Posticâ. Chişinău, 2004, p. 244--2 45. fig. I I l .
Cahlă cu decor heraldic, acvila bicefală încoronată; picior de montare

0
rectangular, scurt; tipul IX D ' ' . Fără număr de inventar.
Dimensiun i : L = 220; 1 = 2 1 0 mm; 1 chenar = 5 mm.
Material/tehnică: pastă fi nă, omogenă, cu nisip cernut; i mprimare în tipar;
Descriere: cahlă cu suprafaţa uşor adâncită în raport de chenarul liniar,
simplu; decor în rel ief plat. Câmpul cahlei este mărginit de un cartuş având
colţurile uşor rotunj ite, realizat dintr-o tresă formată din trei şiruri de mici puncte
alungite, cartuş întrerupt, la mij locul părţii superioare de un cerc împărţit în patru
suprafeţe egale de două diametre perpendiculare. În câmp a fost figurată o acvilă
bicefală, puternic stil izată, cu aripile deschise, în zbor; picioare depărtate, terminate
cu gheare puternice, coada cu aspect vegetal. Pe fiecare din cele două capete se
găseşte câte o coroană închisă, stilizată. Cahla a fost restaurată, partea superioară
fiind refăcută, fără a se ţine seama de fragmentul descris anterior, care, probabil,
provine de la această piesă ( fig. 2/3 ).
Încadrare cronologică: secolul XVII .
Analogii : variantă inedită a unui motiv decorativ cunoscut în secolul XVII 1 02 .
*
Cahlele şi fragmentele de cahle păstrate în colecţi i le Muzeului Judeţean

Botoşani, deşi puţin numeroase, se dovedesc a fi diferenţiate atât din punct de
vedere tipologic, cât şi din cel al încadrării tipologice, datând din perioada
secolelor XV-XVII.
Fragmentele de cahle datând de la sfărşitul secolului XV, aflate în patrimoniul
muzeului botoşănean, îşi găsesc analogii în descoperiri făcute în medii diverse din
Moldova: cetăţi, curţi domneşti, reşedinţe boiereşti, locuinţe de orăşeni. Calitatea
execuţiei, nu întotdeauna ireproşabilă, imprimarea în tipare de lemn care a avut
drept efect estomparea unor detal ii, ne face să avansăm ipoteza că aceste fragmente
de cahle au fost produse într-un atelier orăşenesc 1 03 , activ chiar la Botoşani. În
absenţa informaţiilor legate de locul şi condiţiile de descoperire a acestor fragmente de
cahle, putem să presupunem că provin de la curţi le domneşti de la Dorohoi şi
Botoşani, neidentificate încă în teren, deşi motivele decorative de ins iraţie
R
heraldică nu pot fi puse în legătură, în mod exclusiv, numai cu edificii aulice ' 4 .
În sensul apartenenţei la o construcţie aulică se poate interpreta fragmentul de
cahlă polono-lituaniană, dacă acţiunea de refacere a Curţii domneşti din Iaşi, după
dramaticele evenimente din anul 1 650, iniţiată de Vasile Lupu, se dovedeşte a fi
fost extinsă şi asupra celorlalte curţi domneşti din Moldova 1 05 •
Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. p . 90-9 1 , fi g . 1 13 5 .

101
.
1 02
C f. supra, notele 96-99.
1 03 Paraschiva-Victoria Batariuc, A teliere pentru producerea cahlelor în Moldova medievală,
în SCIVA, 43, 1 992, 2, p. 2 1 3-2 1 5 .
1 04
Eadem, Cahle cu elemente heraldice, p. 329-330. nota 1 09.
1 05
Eugenia Neamţu, op. cit., p . 70 1 -702 .
Cantitatea redusă a fragmentelor de cahle păstrate în colecţii l e Muzeului

Judeţean Botoşani nu permite formularea unor ipoteze legate de forma sau registrul
ornamental al sobelor compuse din aceste fragmente. Putem doar să presupunem,
pentru sfărşitul secolului XV, că aceste fragmente de cahle au fost utilizate la
realizarea unor sobe gotice cu forme inspirate din arhitectura religioasă sau militară
a timpului 1 06 . Fragmentele de cahle din secolele XVI-XVII, atât cu decor geometric,
cât şi vegetal sau heraldic, aparţin cahlelor-tapet, care se repetă în corpul sobei.
Conform gustului epocii, în realizarea instalaţiilor de încălzire era folosit un singur
motiv decorativ, care, prin repetiţie, crea adevărate suprafeţe textile 1 07 .
Fragmentele de cahle păstrate în colecţia de arheologie medievală a Muzeului
Judeţean Botoşani se încadrează în marea categorie a ceramici i monumentale din
Moldova secolelor XV-XVII, iar prezentarea lor se constituie într-un demers legat
de cunoaşterea, sub toate aspectele, a vieţii cotidiene a celor care au trăit în
teritoriul est-carpatic.
* Acest studiu a fost publicat î n colaborare c u Eduard Setnic în ,,Acta Moldaviae Septentrionalis",
IV, 2005, p. 256-267.
Hll> Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova. p. 1 2 8- 1 4 1 , fig. 85.

w lhidem. p. 1 4 1 - 1 42, fig. 95-96.
F ig. 1 . Fragmente de cahle din secolele XV ( 1 -7) şi XVI-X V I I (8)

din colecţia Muzeului Judeţean Botoşani .
Cahle inedite de la Botoşani 59 1
Fig. 2. Fragmente de cahle din ecolul X V I I , din colecţia muzeului Judetean Botoşani .
CARREAUX DE PO E L E IN E DITS D E BOTOŞANI
Les collections archeologiques du Musee Departemental Botoşani, riches et diversifiees, contiennent

des pieces datant des epoques historiques differentes, parmi lesquelles celles qui s' encadrent du point
de vue chronologique dans la periode du Moyen Âge forment un groupe distinct, mais sans etre trop
nombreux. Des objets divers comrne utilite, mais aussi comrne materiei et technique d'obtention, se
detachent quelques carreaux de poele et fragrnents de carreaux de poele, datant de la periode des X V-eme -
XVII-eme siecles. Ces objets qui s 'encadrent dans la grande fam i l ie de la ceramique monumentale
sont arrives dans Ies collections du Musee Departemental Botoşani, a la suite de quelques decouvertes
fortuites faites le long du temps. Pour la plus grande partie des fragments, on ne connaît precisement
l ' endroit de decouverte ; ii semble que seulement une partie proviennent de la zone de l 'eglise Sfântul
N icolae Popăuţi.
Les motifs decorat i fs qui se rencontrent sur des fragments de carreaux de poele gardes dans Ies
collections du Musee Departemental Botoşani s'encadrent dans le repertoire omemental des carreaux
de poele de la Moldavie : datant du XV-eme siecle - elements geometriques ( fig. 1 15-7), )'embleme
dynastique de la M oldavie ( fig. 1 / 1 -3 ), la legende du Saint George ( fig. 1 15-7). Des Ies XVI-eme -
XVII-eme siecles, se gardent quelques fragments decores avec des mot i fs l ineaires (fig. 1 /8 ; 2/5,7),
vegetaux (21 1 -2) ou composites ( 2/6). Du X V I I -eme siecle, date un fragment de carreau de poele et
un carreau de poele decores avec l 'aigle bicephale couronne ( fig. 2/3 ,4).
Les fragments de carreaux de poele gardes dans Ies collections du Musee Departemental
Botoşani s'encadrent dans le repertoire omemental des carreaux de poele de la Moldavie, decouverts
dans des mil ieux divers, maisons et cours princieres et de boyards, cites, habitations de citadins,
monasteres, etant caracteristiques pour la ceramique monumentale du territoire est carpatique des
X V-eme - X V I I -eme siecles.
Fig. I . Fragments de carreaux de poele des X V-eme ( 1 -7 ) et X V I -eme - X V II-eme siecles (8)
de la collection du Musee Departemental Botoşani ;
F ig. 2. Fragments de carreaux de poele du X V II-eme siecle, de la collection du M usee
Departemental Botoşani .
ARME, ARMURI, PIESE DE HARNAŞAMENT ILUSTRATE
PE CAHLE DESCOPERITE ÎN MOLDOVA.
SECOLELE XV-XVII
Săpături arheologice sistematice, coroborate cu rezultatele cercetări lor de

teren efectuate pe parcursul unui secol în cuprinsul unor monumente laice ori
religioase, cât şi al unor aşezări rurale şi urbane în teritori ul est-carpatic, au dus la
descoperirea unei game impresionante de obiecte ţinând de viaţa cotidiană a
înaintaşi lor noştri. In acest sens cahlele formează categoria cea mai bine reprezentată
şi, în acelaşi timp, diversificată din punct de vedere tipologic a ceramicii monumentale,
multe dintre cahle depăşind condiţia de modeste produse artizanale şi putând fi
considerate adevărate exemplare de artă decorativă. Cahlele descoperite în Moldova
şi care se încadrează cronologic în perioada secolelor XV-XVII prezintă un repertoriu
ornamental variat şi complex: motive geometrice, vegetale, compozite, zoomorfe,
povestiri moralizatoare, elemente heraldice, subiecte religioase, scene inspirate de
eposul cavaleresc şi viaţa de curte.
Ornamentica cahlelor figurate, acoperind o mare diversitate de teme
iconografice, tratate într-un număr mare de variante, se constituie într-o inepuizabilă
sursă de informaţii privind felurite aspecte legate de civilizaţia medievală, de
mentalităţi le şi realităţile epocii în care au fost create. Cu ocazia tratări i diverselor
teme ornamentale pe cahle au fost reprezentate animale reale şi fantastice, steme şi
embleme, detalii de arhitectură gotică, veşminte şi podoabe, in strumente muzicale,
arme, armuri , piese de harnaşament etc.
Ne propunem în cele ce urmează prezentarea succintă a elementelor legate de
arta mil itară, arme, armuri, piese de harnaşament figurate pe cahle descoperite în
Moldova şi datând din perioada secolelor XV-XVII.
Diversificate atât din punctul de vedere al repertoriului ornamental, cât şi din
cel al formei constructive şi al rolului jucat în structura sobei, cahlele pe care au
fost reprezentate diferite categori i de arme sau piese de harnaşament se pot grupa
în mai multe tipuri, conform clasi ficări i propuse de noi : tipul Vi l i A - cahle
pătrate, fără picior de montare, decor în relief1 ; tipul VIII 8 a- cahle pătrate, picior
de montare tronconic, decor în relie f ; tipul VIII B b - cahle pătrate, picior de
montare tronconic, decor traforatJ ; tipul IX A - cahle dreptunghiulare, fără picior
1 Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle din Moldorn medievalei. Secolele XIV-XVII. Suceava. 1 999,
p. 87. fig. I /23 ( se va cita în continuare Cahle din Moldova).

� lhidem. p. 87-88. fig. 1 /24.
1 /hidem. p. 88. fig. 1 /25.
de montare, decor în relief' ; tipul IX 8 a - cahle dreptunghiulare, chenar dispus oblic

faţă de câmp, picior de montare semicilindric, decor în rel ief5 ; tipul IX 8 b - cahle
dreptunghiulare, chenar dispus oblic faţă de câmp, picior de montare semicilindric,
decor traforat6 ; tipul IX C a - cahle dreptunghiulare, picior de montare semicilindric,
decor în relie r7 ; tipul IX C c - cahle dreptunghiulare, picior de montare semicilindric,
decor realizat în tehnicile sgraffito şi champlew?8,· tipul IX D - cahle dreptunghiulare,
picior de montare rectangular, scurt, decor în relie t . Cahlele pătrate, prevăzute cu
picior de montare tronconic, mai robuste, erau uti lizate în general la compunerea
camerei de ardere, iar cele dreptunghiulare cu picior de montare semicilindric la
camera de încălzire, în cazul sobelor gotice târzii, inspirate de arhitectura militară
ori ecleziastică a vremii 1 0 , în timp ce pentru construirea sobelor influenţate de
Renaştere, alcătuite din două corpuri paralelipipedice suprapuse, se foloseau cahle
dreptunghiulare cu picior de montare rectangular, scurt 1 1 •
Decorul cahlelor, în marea maj oritate a cazurilor, realizat în relief mai mult
sau mai puţin accentuat, a fost obţinut prin imprimare cu ajutorul tiparului, pentru
sublinierea unor detalii sau corectarea eventualelor defecte fi ind folosite incizia şi
excizia. Se cunosc şi cahle traforate imprimate cu aj utorul tiparului ş i finisate prin
decupare, cât şi altele, cu decoru l realizat cu mâna l iberă, în tehnicile sgraffito şi
champlew/l. Cele mai frecvent întâlnite sunt cahlele şi fragmentele de cahle nesmălţuite,
deoarece erau mai uşor de obţinut şi, deci, mai ieftine, dar se cunosc şi exemplare
acoperite cu angobă albă ori roşietică, cât şi altele, smălţuite în verde, galben, brun,
13
într-o diversitate de nuanţe datorate atât dozării coloranţilor, cât şi arderii •
Diferitele tipuri de arme, armuri, piese de harnaşament, caracteristice acelei
secvenţe cronologice în care aceste obiecte de uz cotidian au fost produse, apar pe
cahle cu o tematică diversă, cu ocazia reprezentări i unor scene legate de eposul
cavaleresc şi viaţa de curte, dar şi a unor elemente heraldice, fabule şi povestiri cu
animale, cât şi a unor subiecte inspirate de istoria sacră, precum ciclul hristologic
ori legendele hagiografice.
Tipurile de arme reprezentate pe cahle datând din secolele XV-XVII, descoperite
pe teritoriul est-carpatic, se încadrează, în cea mai mare parte, în categoria armelor
albe, alături de care apar figurate diferite piese de harnaşament. Armele albe, la
rândul lor, pot fi grupate în mai multe subcategorii , în funcţie de utilizarea lor:
arme de tăiere şi împungere - spade şi săbii; arme de aruncare şi împungere - lănci
şi suliţe; arme de lovire - buzdugane şi măciuci; arme de lovire şi tăiere - securi şi
Ibidem. p. 88, fig. I /28.

4
5 Ibidem. p . 89, fi g. 1 /29.

6 Ibidem. p . 89, fi g. 1 /30.
7 Ibidem. p. 89, fig. I /3 1 .
8 Ibidem. p. 90, fig. 1 /3 3 .
9 Ibidem. p . 90, fi g . I /3 5 .
1 0 Ibidem. p. 8 1 -82, 1 3 5- 1 40.
1 1 Ibidem. p. 1 4 1 - 1 42.
1 2 Ibidem. p. 7 1 -72.
1 3 Ibidem, p. 78-79.
Arme, armuri, piese de harnaşament ilustrate pe cahle descoperite în Moldova. Secolele XV-XVII 595
halebarde; arme de aruncare la distanţă - arcuri ş i săgeţi; arme de apărare

individuală - coifuri, căşti, armuri, scuturi 1 4 .
Spadele şi săbii le, grupate în subcategoria armelor de tăiere ş 1 1mpungere,
apar figurate pe cahle cu o tematică decorativă diversă, descoperite în medii aulice,
curţi boiereşti, locuinţe de orăşeni , mănăstiri .
Pe un fragment de cahlă nesmălţuită, descoperită în cuprinsul reşedinţei
boiereşti de la Spătăreşti - ,,La Hate" şi datată la sfărşitul secolului XV, au fost figurati
15
sfinţii apostol i Petru şi Pavel, fiecare cu atributul său tradiţional: cheia şi spada •
Spada, instrumentul martiriului Sfântului Apostol Pavel, a fost reprezentată cu
lama conică, dreaptă, relativ scurtă, braţele gărzii aplecate spre lamă şi ecuson
masiv, cvasirectangular (fig. 1 /2). Pe un fragment de cahlă smălţuită în verde,
datând din a doua j umătate a secolului XV, provenită de la Cetatea de scaun a
Sucevei, a fost înfăţişată o scenă care poate fi interpretată ca o ilustrare a unei
poveşti cu animale reale şi fantastice 1 6 : personajul din stânga a fost figurat culcat
ori înotând şi ţinând cu ambele mâini o spadă dreaptă, cu garda în cruce şi mânerul
lung (fig. 5/3 ). Din a doua jumătate a secolului al XV-iea, mai precis după invazia
otomană din vara anului 1 476, datează un grup de şase cahle aflate în locuinţa LV
din zona de nord-est a bisericii catolice din Baia, considerate de către descoperitori
drept ilustrarea unui moment din legenda Sfântului Ladislau şi anume „odihna
regelui Ladislau" 1 7 , în timp ce pentru noi semnificaţia unora dintre scene a rămas
obscură 1 8 • Două dintre aceste cahle prezintă personajul masculin încoronat, considerat
care, într-un caz, este prinsă o spadă aflată în teacă (?), cu lama dreaptă şi garda cu
a fi regele Ladislau, îmbrăcat într-o tunică lungă strânsă în talie de o centură de
braţele ca nişte antene, arcuite spre lamă, mânerul cu buton rotund, masiv (fig. 1 /5),
iar în cel de al doi lea, un mic pumnal, cu garda în cruce, vârât în centură (fig. 1 /4).
Din aceeaşi locuinţă LV aflată în apropierea bisericii catolice de la Baia
provin mai multe cahle cu o reprezentare emblematică: un coif Bacinet din profil
spre stânga împodobit cu fleuroni având drept cimier un tors de bărbat văzut din
faţă, ţinând în mâinile ridicate deasupra capului o spadă scurtă cu garda în cruce şi
vârf ascuţit 19 (fig. 1 1 /4).
Din secolul XVII datează mai multe cahle şi fragmente de cahle pe care au
fost figuraţi cavaleri îmbrăcaţi în tunici scurte, împodobite pe piept cu găitane şi
14 C. M. Vlădescu, C. Konig, D. Popa, A rme în muzeele din România, Bucureşti, 1 973. p. 1 1 --43 .
15
Lia Bătrîna, O. Monoranu, A. Bătrîna, Cercetările arheologice din zona Fântâna Mare -
Spătăreşti. com. Vadu Moldm·ei. jud. Suceava. în CAMNI. V I I I , 1 986, p. 92, fig. 513 .
1 � Paraschiva-Victoria Batariuc. Motive decorative de inspiraţie literară pe rnhle din secolele
XV XVI descoperite în /Holdova. în AT. V, 1 995, p. 1 6 1 , fig. 4/4 ( se va cita în continuare Motive de
inspiraţie literară).
i
- Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Legenda „ eroului de .frontierâ " în ceramica monumentală din
Transilvania şi Moldova. în SCI VA. 4 1 , 1 990. 2, p. 1 74- 1 79. fig. 7- 1 2 (se va cita în continuare
Legenda eroului de.frontieră ").
„
I H Paraschiva-V ictoria Batariuc, F I . Hău. Momente din viaţa de rnrtc ilustrate pe rnhlc
descoperite în Moldova scenele de dans. în AT. V I , 1 996, p. 78.

1 9 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle rn elemente heraldice descoperite la Baia. în „Herb" I
(VI ). 1 999. 1 -2. p. 9 1 . fig. 6/2 .

înarmaţi cu săbii cu lama curbă (fig. 7/5,6), ceea ce ne face să considerăm că pe aceste
cahle nesmălţuite, descoperite în vatra istorică a oraşului Iaşi, zona străzilor Anastasie
Panu, Ştefan cel Mare, fosta mănăstire Sfântul Sava20 şi la mănăstirea Căpriana2 1 , s-a
dorit reprezentarea unor husari 22 . Cu aceeaşi sabie cu lama curbă au fost înfăţişaţi
atât cavaleri redaţi pe cahle nesmălţuite provenite de la Negreşti-Neamţ23 , cât şi de
la Tg. Trotuş24 . Personajul figurat pe cahlele de la Negreşti ţine deasupra capului,
în mâna dreaptă, o sabie cu lama curbă, în plin efort. Fragmentul de cahlă provenit
dintr-o groapă cu resturi menaj ere de la Tg. Trotuş prezintă un personaj considerat
de noi drept o reprezentare a domnului Vasile Lupu 25 , îmbrăcat într-un caftan
bordat cu blană şi purtând cucă, ţinând în mâna ridicată o sabie cu lama curbă ( fig.
6/4). O reprezentare inedită, care nu se poate încadra în nicio temă ornamentală
cunoscută, se întâlneşte pe un fragment de cahlă nesmălţuită, d escoperită în zona
fostei mănăstiri Sfântul Sava din Iaşi 26 , unde au fost figurate trei personaje purtând
căciuli înalte şi ascuţite - posibil luptători tătari - dintre care cel din stânga ţine într-o
mână un pumnal (?) cu garda în cruce, cu vârful în sus, sprij in indu-se într-o teacă
de sabie (?) tronconică; al doilea are în mâna dreaptă o sabie (?), iar cel de-al
trei lea, cu o teacă la şold (?), îşi agită deasupra capului iataganul (fig. 7/3 ) .
Din marea grupă a cahlelor decorate cu subiecte inspirate de istoria sacră, şi

anume înfruntarea victorioasă dintre Sfântul Gheorghe şi balaur, face parte un
fragment de cahlă smălţuită în verde-ocru, datând din secolul XVII, descoperit într-o
locuinţă de orăşean de la Suceava 27 . Sfântul Gheorghe a fost figurat purtând la brâu
o sabie (?) cu lama curbă, cu mâner încovoiat, fără gardă (fig. 2/2).
Făcând parte din subcategoria armelor de lovire, buzduganul apare figurat pe
cahle datând atât din a doua j umătate a secolului XV şi din pri mele decenii ale
celui următor, cât şi din secolul XVII .
De la sfârşitul secolului X V ş i din primele deceni i ale celui u rmător datează
câteva cahle şi fragmente de cahle provenite de la Cetatea de scaun şi Curtea
domnească de la Suceava şi de la Curtea domnească din Vaslui, p e care au fost
20
N.N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, Mărturii de civilizafie şi urbanizare medievală descoperite
în vatra istorică a laşilor, în RMM-MIA, 2, 1 983, fig.29.
21
Gh. Postică, N . Constantinescu, Căpriana. Repere arheologice, Chişnău, 1 996, fig. 8 1 .
22
Pentru reprezentarea husarilor pe cahle, a se consulta Gh. Cantacuzino, Observaţii privind
unele cahle de la mănăstirea Mihai Vodă, în SCIV, 1 6, 1 965, 4, p. 745-763 ; Daniela Marcu - Istrati,
Cahle transilvănene decorate cu cavalerii, I V, Husarul (sec. XVI-XVII), în „Analele Banatului", ( SN )
Arheologie-Istorie. I X , 200 1 , p . 36 1 -3 87.
2 3 Rodica Popovici, Unele consideraţii asupra aşezării rurale medievale Negreşti-Neamţ (secolele
XV-XVII), comunicare prezentată la sesiunea Institutului de Arheologie, laşi, 28 iunie - I iulie 1 990.
2
4 A l. Artimon, Oraşul medieval Trotuş în secolele X/ V-XVII. Geneză şi evoluţie, Bacău, 2003,
p. 1 69, fig. 52/6; 53/2.

2
5 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu reprezentări de cavaleri din secolele XVI-XVII
descoperite în Moldova, în SCIVA. 49, 1 998, 2, p. 20 1 , 204, fig. 2/1 (se va cita în continuare Cahle
din secolele XVI-XVII).
27 Paraschiva-Victoria Batariuc,
26
N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit. , fi g . 30.
Cahle cu Sfântul Gheorghe descoperite la Suceava, în SCIA,
A P, 39, 1 992, p. 3 7-3 9, fig. 2/2 (se va cita în continuare Cahle cu Sfântul Gheorghe).
Arme. armuri. piese de harnaşament ilustrate pe cahle descoperite în Moldova. Secolele XV-XVII 597
reprezentaţi cavaleri înarmaţi cu buzdugane. Pe un fragment de cahlă acoperit cu

angobă alb-gălbuie, descoperit la Cetatea de scaun în perioada 1 895- 1 904 şi păstrat
în Colecţia Romstorfer28 , a fost înfăţişat un cavaler care ţine rezemat pe umărul
drept, în atitudine de aşteptare, un buzdugan faţetat, cu coada scurtă (fig. 8/5 ). De
la Curtea domnească din Suceava provine un fragment asemănător, fără a fi
identic29 , unde se pare că personaj ul, înarmat cu un buzdugan romboidal, faţetat, cu
coada scurtă, sprij init pe umărul drept, a fost figurat pedestru ( fig. 8/2). La Curtea
Domnească de la Vaslui au fost descoperite mai multe fragmente de cahle nesmălţuite,
care au permis reconstituirea unui exemplar complet decorat cu o scenă considerată
31
a fi o învestitură30 , dar a cărei semnificaţie pentru noi rămâne obscură • Î ntr-un decor
arhitectural gotic au fost figurate două personaj e masculine, faţă în faţă, fiecare
ţinând într-o mână un buzdugan romboidal, faţetat, cu coada scurtă şi în cealaltă o
lance de care este prinsă o flamură (fig 9/3) . Fragmente identi ce, acoperite cu
angobă alb-roşietică, au fost descoperite la Cetatea de Scaun a sucevei 32 şi la curtea
de la Părhăuţi a logofătului Gavril Trotuşan 33 . Din secolul XVI I datează fragmentul de
cahlă nesmălţuită descoperit la Curtea domnească de la Piatra N eamţ34 , reprezentând
un cavaler care ţine într-o mână un buzdugan faţetat cu coada scurtă (fig. 1 4/3 ).
Din locuinţa LIV, descoperită pe latura de nord-est a bisericii catol ice de la
Baia, provin câteva cahle decorate cu o fabulă sau o povestire cu animale, scenă
considerată de descoperitori a reprezenta o vânătoare 35 . Un tânăr elegant însoţit de
un câine cu corpul suplu atacă un urs ridicat pe picioarele posterioare, înarmat cu o
ghioagă masivă, capul recurbat şi coada lungă ( fig. 5/5 ).
Securile de luptă şi halebardele se încadrează în subcategoria armelor de
lovire şi tăiere, astfel de arme fiind figurate pe cahle cu reprezentări heraldice, dar
şi cu ilustrarea unor subiecte religioase sau a unor scene inspirate de eposul
cavfileresc şi viaţa de curte.
Pe o cahlă fragmentară, smălţuită în galben ocru, descoperită la curtea de la
Părhăuţi a logofătului Gavri l Trotuşan, datată în deceniul trei al secolului XVI 36 , cu
2 � K . A . Romstorfer. Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute intre 1895
şi 1 904. Bucureşti, 1 9 1 3 , pi. VI: Paraschiva-Victoria. Batariuc, Cahle din Moldova. fig. 5013.
2 9 Corina Nicolescu, Arta în epoca lui Ştefan cel Mare. A ntecedentele şi etapele de dezvoltare
ale artei moldol'eneşti din epoca lui Ştefan cel Mare. în voi. Cultura moldoveneascâ i'n timpul lui
Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 964, p. 3 3 1 , fig. 36.
·10
Rica Popescu, Câteva elemente de factură gotică descoperite la Cur(ile domneşti din Vaslui.
în RMM-M IA. I , 1 98 1 , p. 52, fig. 7 (se va cita în continuare Elemente de.factură gotică).
11
Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p . 1 2 1 .
·12 R. Gassauer, Teracote sucel'ene. în BCMI. XXVIII, 1 935, p. 1 6 1 , fig. 1 7.
1 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramică monumentală descoperită la rnrfi hoiereşti din j11de(11l
Suceava. în SCIV A, 45, 1 994, I , p. 78-79 (se va cita în continuare Ceramicâ de la rnr(i hoiereşti).
14 Eugenia Neamţu, Date istorice şi arheologice cu privire la Curtea Domncmcâ din Piatra
Neam/. în MemAntiq, I. 1 969, p. 234, fig. 512.

1 ' Lia Bătrina, A. Bătrina, Elemente decorati1·c i'n ceramica monumentalei de la Baia (jud. Suceam).
în „Suceava". XI-XI I. 1 984- 1 985, p. 1 50, 1 5 3 , fig. 2 (se va cita în continuare Elemente dernratil'e).
16
Paraschiva-V ictoria Batariuc, Elemente heraldice pe cahle descoperite i'n Moldorn (secolele
XV XVlJ. în ArhGen. l i ( V I I ), 1 -2. p. 325-3 26, fig. 1 1 /2.
decor heraldic, a fost înfăţişat un scut „Renaştere", despicat de securea masivă cu fierul
37
marcat de o gâtuitură, tăişul uşor curbat, orientat spre dreapta şi coada lungă, scut
mobilat în cartierul prim de leu rampant ţinând în labe o secure de formă
cvasidreptunghiulară, prevăzută cu o coadă lungă (fig. 5/4). Fragmente de cahle cu un
38
motiv decorativ identic provin de la Cetatea de scaun şi Curtea domnească de la
Suceava 3 9 .
Legată de eposul cavaleresc şi de înfruntarea dintre oşteni se dovedeşte a fi o
scenă de luptă figurată pe un fragment de cahlă provenit de la Curtea domnească de
la Hârlău şi păstrat în Colecţia de artă comparată Barbu Slătineanu din Bucureşti40 .
Pe fragmentul din partea superioară a cahlei, acoperită cu un strat gros de şlem care
estompează detaliile, a fost înîaţişat un oştean cu pletele în vânt, ţinând în mâna
dreaptă ridicată o secure ori o halebardă (?), gata să lovească un inamic înarmat cu
un iatagan.
Spectaculoase, deşi cu numeroase imperfecţiuni datorate unor sti lizări naive,
sunt cahlele şi fragmentele de cahle nesmălţuite, descoperite la Curtea domnească
de la Vaslui 4 1 şi descrise ca reprezentând un alai al oastei domneşti 42 şi chiar
procesiunea de nuntă a doamnei Maria de Mangop, din toamna anului 1 4 72 43 , dar
care după opinia noastră i lustrează o vânătoare desîaşurată cu mult fast44 şi care,
din punct de vedere cronologic, au fost atribuite domniei lui Ştefan cel Mare. Î ntr-un
peisaj montan sugerat de copaci stilizaţi, dar şi de prezenţa mai multor căprioare şi
păsări , între care una cu două capete ş i o alta cu picioare nev erosimil de lungi, au
fost înfăţişaţi câţiva cavaleri, unii călare, alţii pedeştri. P e una din cahle, un cavaler
a fost figurat purtând o flamură prinsă de o hampă foarte lungă, în timp ce un altul
ţine într-o mână lancea cu o flamură şi în cealaltă un buzdugan faţetat şi coada lungă;
alături, sfidând legile gravitaţiei, pluteşte un iatagan cu lama curbă şi lată ( fig. 9/ 1 ).
Cea de a doua cahlă, fragmentară, prezintă un cavaler care poartă o lance cu fierul
lung, de care este prinsă o flamură, un pedestraş înarmat cu o halebardă cu securea
cvasipătrată, cârlig masiv, încovoiat spre hampă şi vârf ascuţit şi uşor curbat, în
timp ce o secure cu lama rotunj ită şi corp trapezoidal, terminată cu o dardă ascuţită,
pluteşte în spatele unui personaj încoronat, considerat a fi domniţă (?) ( fig. 9/2).
Din deceniul opt al secol ului XV, după campania otomană în Moldova din
vara anului 14 76, datează două cahle smălţuite în verde, descoperite în locuinţa LV
37 Dreapta în sens heraldic, care s e referă la scut, nu la privitor.

38 K. A. Romstorfer, op. cit., pi. V.
39 Paraschi va-Victori a Batariuc, op. cit. , p. 3 2 5 .
4 0 B. Slătineanu, Trei plăci ceramice din secolul al XVI-iea, î n R I R V-VI, 1 935-1 936, p. 1 86, fig. 2.
4 1 Rica Popescu, Cahle din timpul lui Ştefan cel Mare cu reprezentări de cavaleri medievali
descoperite la Curtea Domnească din Vaslui, în ActaMM, I , 1 969, p. 1 29- 1 3 7, fig. 1 /4; 2/1 (se va
cita în continuare Cahle cu reprezentări de cavaleri).
42 Ibidem, p. 1 29, 1 3 1 : „Totuşi armamentul care apare pe cahle este cel purtat pe câmpul de
luptă şi nicidecum pentru o pregătire de vânătoare".

43 Maria-Venera Rădulescu, Episoade din istoria Moldovei redate pe cahle descoperite la
Curtea Domnească din Vaslui. Nunta voievodului Ştefan cel Mare cu Maria de Mangop, comunicare
prezentată la sesiunea Muzeului judeţean „Ştefan cel Mare", Vaslui, 4-5 decembrie 2003.
4 4 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova, p. 1 22 şi nota 3 94.
Anne, annuri, piese de harnaşament ilustrate pe cahle descoperite în Moldova. Secolele XV-XVII 599
din zona de nord-est a bisericii catolice de la Baia, cu reprezentarea înfruntării dintre

Sfăntul rege Ladislau şi cumanul răpitor de fete45 . Tânărul duce, figurat călare, în plin
efort, înarmat cu o secure cu un corp triunghiular, marginile pronunţate şi coada
scurtă, tocmai l-a prins pe cuman de păr şi se pregăteşte să-i taie capul (fig. 1 /3).
Cahle cu reprezentarea Sfăntului rege Ladislau având ca atribut securea provin de la
Curtea domnească de la Bacău46 , Curtea domnească din Suceava47 şi de la Bomiş
Obârşia, judeţul Neamţ, sat unde îşi avea reşedinţa boierul Toader Hurdiugaş4 8 •
Sfăntul patron al Ungariei a fost figurat călare, încoronat, îmbrăcat în armură, ţinând
pe umeri o secure cu fierul masiv, tăişul semicircular şi hampa foarte lungă (fig. 4/2).
Din secolul XVII datează cahlele nesmălţuite descoperite în vatra istorică a
oraşului Iaşi, străzile Anastasie Panu, Ştefan cel Mare, fosta mănăstire Sfăntul Sava49 ,
pe care a fost reprezentat un călăreţ ţinând într-o mână o sab ie cu lama curbă şi în
cealaltă un topor de luptă cu fierul de mici dimensiuni, tăişul uşor curbat şi muchia
transformată într-un ciocan cu vârful ascuţit (fig. 7 /6).
Lăncile şi suliţele, arme de aruncare şi împungere, folosite atât de oşteni care
luptau călare, cât şi de pedestraşi constituie subcategoria armelor albe cea mai des
întâlnită pe cahlele medievale din Moldova, atunci când au fost înfăţişate fie scene
inspirate de eposul cavaleresc şi viaţa de curte, subiecte rel i gioase, fie fabule şi
poveşti cu animale.
Cahlele decorate cu reprezentarea unor cavaleri înarmaţi cu câte o lance se
numără printre cele mai realizate şi în acelaşi timp îndrăgite produse ale genului,
judecând după răspândirea în spaţiu şi remarcabila longevitate a acestui motiv
decorativ 5 0 . De la sfârşitul secolului XV şi din primele deceni i ale celui următor
datează cahle şi fragmente de cahle cu reprezentarea unor cavaleri plasaţi într-un decor
arhitectural gotic, în turnir, descoperite la Cetatea de scaun 5 1 , Curtea domnească 52 ,
locuinţe de orăşeni de la Suceava 53 , curtea de la Părhăuţi a logofătului Gavri l
Trotuşan 54 , reşedinţa boierească de la Spătăreşti „La Hate" 55 • Cavalerul apare figurat
45 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Legenda „ eroului defrontieră", p. 1 67, 1 72, fig. 2 .

46 Al. Artimon, I. Mitrea, Bacău, reşedinţa voievodală, Bacău, 1 996, p. 7 5 , fig. 3 5 1 3 , 6 ,
considerată c a reprezentând „cavaler c u securea".
4 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle decorate cu suhiecte religioase descoperite În Jfo/dol'a.
în AT. IV, 1 994, p. 1 28 (se va cita în continuare Cahle rn suhiecte religioase).

4H Rodica Popovici, Despre motivele decorative de pe cahlele din secolul al XV-iea descoperite
la Borniş. jud. Neam(. în ArhMold, XXI, 1 998, p. 1 7 1 , 1 73, fig. 3/ 1 -2; 4 ( se va cita în continuare
Despre motivele decorative).
49 N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op.cit. . fig. 29.
5 0 P. Voit, I . Holl, Anciens carrea11x de poete hongrois. Budapesta, 1 963, harta anexă l i .
5 1 K . A . Romstorfer, op. cit .

. pi. V ; B . Mitrea et al., Şan/ierni arheologic Suceam Cetatea
Neamţului. în SCIV. 5. 1 954, 1 -2, p. 282, fig. 1 6; Paraschiva-Victoria Batari uc, Cahle cu
reprezentări de cavaleri descoperite În Moldova. Secolele XV-XVI. în Arh Mold. X X I I . 1 999, fi g . 612;
713 ; 8/ 1 ( se va cita în continuare Cahle cu reprezentări de cavaleri).
52 lhidem. fig. 6/ 1 .
5 1 lhidem, fig. I /3-4.
55 Maria-Venera Rădulescu, Noi cahle medievale decorate cu scene de 111rnir (secolele X/ V -.\T). in
5 4 Parasch iva-Victoria Batariuc, Ceramicâ de la rnr(i hoiereşti. fig. 2/3,4.
SCI VA. 5 1 , 2000, 1 -2, p. 97-98, fig. 1 1 1 .

pe toate aceste cahle ( fig. 1 0/2,3) şi fragmente de cahle (fig. 8/ 1 ,3 ,4) purtând o
lance cu vârful tocit - „curtenitoare" - în cumpănire, în p lină înfruntare în turnir. Î n
cazul a două fragmente, diferite atât din punct de vedere tipologic, cât şi din cel al
tratării subiectului, dintre care unul, nesmălţuit, provine de la Cetatea de scaun 56 Şi
al doi lea, acoperit cu smalţ roşu şi pete verzi, a fost descoperit într-o locuinţă de
orăşean din zona de nord a Curţii domneşti de la Suceava57 , lancea cu care este
înarmat cavalerul prezentând o apărătoare pentru mână în formă de pâlnie (fig. 8/3)
ori de disc (fig. 1 01 1 ) . O varianta diferită a cavalerului în turnir provine din locuinţa
LIV de lângă biserica catolică de la Baia, locuinţă care a funcţionat în intervalul 1 467-
1 476 58 . Pe cah la nesmălţuită, cavalerul a fost înfăţişat purtând o lance cu vârful
ascuţit şi o hampă lungă, ce depăşeşte cu mult trupul calului (fig. 1 2/5).
Secolul XVII va cunoaşte noi variante de tratare a temei cavalerului înarmat cu
lance. In cele mai frecvente cazuri se renunţă la decorul arhitectural gotic ce constituia
fundalul scenei al cărei protagonist era cavalerul. Pe fragmente de cahle nesmălţuite
provenite dintr-o locuinţă de la Tg. Trotuş 59 , cavalerul, îmbrăcat într-o haină cu
numeroase găitane, a fost figurat ţinând o lance în poziţie obl ică, de aşteptare (fig. 6/6).
60
Pe alte fragmente de cahle descoperite la Cetatea de scaun şi într-o construcţie
considerată a fi reşedinţa mitropoliţilor Moldovei, aflată în curtea bisericii Sfântul
Ioan Botezătorul (a Coconilor) de la Suceava6 1 , au fost înfăţişaţi cavaleri înarmaţi
fiecare cu câte o lance ţinută în poziţie oblică de aşteptare ( fig. 7 / 1 ). De la cetatea
Soroca62 provine un fragment de cahlă nesmălţuită, pe care a fost înfăţişat un călăreţ
îmbrăcat cu un caftan şi înarmat cu o lance lungă, ce depăşeşte cu mult trupul
calului (fig. 7/4).
La Curtea domnească de la Bacău63 au fost descoperite câteva cahle fragmentare,
nesmălţuite, datând de la sfârşitul secolului XV şi din primele decenii ale celui
următor, pe care a fost figurat un scutier călare purtând o lance în poziţie oblică de
care este prinsă o flamură cu două vârfuri (fig. 1 1 /4). Câteva fragmente de cahle,
datând din secolul XVII, descoperite unul la Curtea domnească de la Suceava64 şi
altul într-o groapă cu resturi menaj ere de la Tg. Trotuş65 , au fost decorate cu câte
56 K. A. Romstorfer, op. cit., pi. V; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu reprezentări de

cavaleri, fig. 6/2 .
57 Ibidem, fig. l i I .
58 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Elemente decorative. p. 1 48- 1 49, nota 9, p. 1 56, fig. 7.
Al. Artimon, op. cit., p. 1 68, fig. 5 2/ 1 .
59
6° K . A . Romstorfer, op. cit., pi. V ; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din secolele XVI-XVII,
p. 20 I , 203, fig. I 12.

61
E . I . Emandi, M . Şt. Ceauşu, Contribuţii de moifologie urbană la cunoaşterea istoriei oraşului
Suceava. 1388-1 988, în „Suceava'', XV, 1 988, fig. 39/5; 501 1 ; Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit., fig. 3/6.
6 2 G. Cebotarenco, Sorokskaja krepost - pamjatnik stariny, Chişinău, 1 984, fig. 8.
63 A l . Artimon, I. Mitrea, op. cit . p. 75, fig. 3 5/4; 36/3 .

.
64 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit., p. 20 1 , 203, fig. 1 / 1 .
6 5 A l . Artimon, op. cit . p. 1 70, fig. 54/2.

.
Arme. armuri, piese de harnaşament ilustrate pe cahle descoperite în Moldova. Secolele XV-XVII 60 I
un cavaler ţinând într-o mână o lance în poztţte obl ică, de care este prinsă o
flamură tratată sub forma unui şir de mici sfere înşirate ca ni şte mărgele, una după
alta ( fig. 7/2).
O altă grupă de cahle pe care întâlnim diverse tipuri de arme, între care şi lănci,
o formează cele inspirate de legenda Sfăntului Gheorghe, şi anume înfruntarea
victorioasă dintre sfănt şi balaur, scenă care a cunoscut două mari tipuri iconografice
cu mai multe variante: sfăntul reprezentat ecvestru şi sfăntul pedestru.
Datând din prima j umătate a secolului al XV-lea şi până în seco lul XVII,
cahlele cu reprezentarea Sfăntului Gheorghe călare au fost descoperite în medii
diverse, pe întreg teritoriul Moldovei: Cetatea de scaun66 , Curtea dornnească67 , locuinţe
de orăşeni de la Suceava68 , Baia69 , Iaşi 70 , curţile domneşti de la Vaslui 7 1 şi Piatra
73
Neamţ72 , vechea mănăstire Moldoviţa . Fragmente de cahle cu reprezentarea
Sfântului Gheorghe pedestru provin de la Cetatea de scaun a Sucevei 74 , Curtea
75
domnească de la Vaslui , locuinţe de orăşeni de la Iaşi 76 , reşedinţa de la Părhăuţi a
77
logofătului Gavril Trotuşan .
Î n cazul primului tip iconografic, schema decorativă este aproximativ aceeaşi:
sfântul călare, neaureolat, îmbrăcat sau nu în armură, străpunge, fără un efort
vizibil, cu o lance care doar într-un singur caz este vizibilă şi prezintă un fier
romboidal, scurt, balaurul, figurat în partea inferioară a cahlei (fig. 4/3 ,4); prinţesa
care urma să fie devorată de monstru asistă la scenă. Aceeaşi armă, o lance masivă,
a fost folosită de Sfântul Gheorghe pedestru pentru a înfrânge balaurul (fig. 2/3 ). Î n
cazul unor cahle datând din secolul XVII descoperite la Cetatea de scaun a
78
Sucevei , lancea cu care Sfântul Gheorghe l -a ucis pe balaur se termină cu o cruce
( fig. 3/1 ) .
7
Din locuinţa UV de lângă biserica catolică de la Baia 9 provin câteva cahle
nesmălţuite, decorate cu o scenă considerată de descoperitori a reprezenta o
66
K. A . Romstorfer, op. cit, p. 79, fig. 75/q; p i . V.
61 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu Sfântul Gheorghe. p. 34, fig. I/ I .
68 Eadem, Cahle descoperite în locuinţe de orăşeni la Suceava, în ArhMed, I, 1 996, p. 84-85,
fig. 1 1 1 1 --4.
69 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit. , p. 1 56, 1 6 1 , fig. 8 .
7 0 N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit. , fig. 1 2
7 1 Al. Andronic. Unele prohleme referitoare la .feudalismul de contact şi cultura medievală din
Moldova în secolul al XV-iea, în MemAntiq. IX-XI, 1 977- 1 979, p. 284-285, fig. 2 ; Rica Popescu,
Elemente de.factură gotică. p. 53. fig. 5 .
7 2 C . Matasă, Şantierul arheologic Piatra Neamţ, î n SCIV, 6. 1 955, 3--4. fig. 714; Eugenia
Neamtu. op. cit„ fig. 4/9; 514.

01 Gh. I. Cantacuzino, Vechea mănăstire a Moldoviţei în lumina cercetârilor arheologice. în
B M I . 3. 1 97 1 , fig. 7.
74 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova, fig. 641 1 .
75 Rica Popescu, op. cit. . fig. 6.

70 N.N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu, op. cit„ fig. 22.
1 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramică de la curţi hoiereşti. p. 76. fig. 2/ I .

'K
Eadem. Cahle rn Sfantul Gheorghe. p. 3 6-37. fig. 2/4.
•
'9 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit„ p. 1 50- 1 5 3. fig. 2 .
vânătoare 80 , dar pe care noi am interpretat-o drept i lustrarea unei fabule sau poveşti
cu animale 8 1 • Un tânăr elegant, însoţit de un câine cu corpul suplu, îndreaptă o
suliţă (?) spre un urs figurat ridicat pe picioarele posterioare, înarmat cu o ghioagă
masivă (fig. 5/5 ).
Dintre armele de aruncare la distanţă pe cahle au fost reprezentate arcuri şi
săgeţi, c u observaţia că în toate cazuri le este vorba despre arcuri duble, d e mari
dimensiuni.
Din grupul de locuinţe distruse de incendiul din vara anului 1 4 76, peste care
mai apoi s-a ridicat corpul de construcţii de pe latura de nord a Curţii domneşti de
la Suceava82 , provin cahle şi fragmente de cahle nesmălţuite pe care a fost înfăţişat un
oştean călare, posibil un tătar, care tocmai se pregăteşte să trimită spre cer o săgeată
triunghiulară, dintr-un arc ori arbaletă (?) ( fig. 1 2/4). De la sfârşitul secolului XV
datează şi un fragment de cahlă nesmălţuită, descoperit la Curtea domnească de la
83
Suceava , pe care a fost redată o scenă de vânătoare: un personaj înarmat cu un arc
dublu ţinteşte un cerb (fig. 5/1 ). Din cuprinsul aceluiaşi monument84 provin câteva
fragmente de cahle nesmălţuite, datând din secolul XVII, cu un decor arhitectural
gotic schematizat, locul cavalerului în turnir fi ind luat de un oştean călare, având
atârnat de oblâncul şei, la spate, un arc dublu (fig. 5/2). Se cunosc şi fragmente de cahle
85
provenite, de asemenea, de la Curtea domnească de la Suceava , asemănătoare cu
cele descrise mai sus, oşteanul figurat purtând un coif conic şi o armură canelată
(?) nu mai este înarmat ( fig. 5/5 ). Din secolul XVII datează şi un fragment de cahlă
nesmălţuită, păstrat în Colecţia Romstorfer, descoperit la Cetatea de scaun 86 , pe
care a fost reprezentat un oştean ţinând în mâini o suliţă (?) în poziţie uşor oblică şi având
agăţată de oblânc, la spate, o tolbă conică din care ies cinci săgeţi romboidale (fig. 5/1 ).
Anne de apărare prin excelenţă, armurile apar constant pe cahle decorate cu scene
inspirate fie de eposul cavaleresc şi viaţa de curte, fie de legende hagiografice. Annura
şi accesoriile ei, coiful, pintenii, scările de şa, dar şi scutul cunosc numeroase variante
în reprezentările de pe cahlele şi fragmentele de cahle descoperite în Moldova.
Î n locuinţa LIV din zona de nord-est a bisericii catol ice de la Baia87 a fost
descoperită o cahlă cu o reprezentare singulară în repertoriul ornamental al cahlelor
moldovene. Î n câmpul cahlei, simplu, fără fundal, a fost figurat un cavaler călare,
îmbrăcat într-o armură gotică zveltă, cu pieptarul carenat, bombat în partea superioară,
80 Ibidem, p. 1 66.
81 Paraschiva-Victoria Batariuc, Motive de inspiraţie literară, p. 1 1 1 .
82 M . D . Matei, E . I . Emandi, Cetatea de Scaun ş i Curtea domnească din Suceava, Bucureşti,
1 988, p. 1 44, fig. 2 5 ; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova, p. 1 20, fig. 5 2/3 .
8 3 Ibidem, p. 1 22, fig. 54/2 .
84 Ibidem, p. 1 20, fig. 5 3/2.
8 5 Paraschiva-Victoria Batariuc, Noi cahle descoperite la Curtea Domnească din Suceava, în voi.
Artă. Istorie. Cultură. Studii în onoarea lui Marius Porumb, Cluj-Napoca, 2003, p. 1 24, fig. 3/4 (se va
cita în continuare Noi cahle).
8 6 R. Gassauer, op. cit„ p. 1 6 1 , fig. 1 6; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova, p. 1 20,
fig. 50/ 1 .
8 7 Lia Bătrîna, A. Bătrîna, op. cit„ p. 1 56, fig. 7 .
braconiera formată din lamele mobile, tasete până la j umătatea coapsei, coif
Bacinet cu apărătoarea de nas foarte ascuţită ş i panaş cilindric ( fig. 1 2/5). Î n cazul
cahlelor cu cavaler în turnir, într-un decor arhitectural gotic, protagonistul poartă un
coif Bacinet simplu, fără nici o podoabă (fig. l l 1 1 ) - fragmente provenite de la Cetatea
de scaun88 - sau arborează un panaş masiv, dreptunghiular, ca o perie (fig. 8/ 1 ) -
9
fragmente descoperite la Cetatea de scaun 8 ş i Curtea domnească de la Suceava90 ,
în timp ce altele sugerează o creastă (fig. 8/3) - fragmente de la Cetatea de scaun9 1 .
92
Pe alte fragmente de cahle descoperite la Cetatea de scaun ş i Curtea domnească
93 94
de la Suceava , curtea pârcălabului Ioan Drăgoi de la Drăgoeşti ; cavalerul poartă
o cască Celata a vue coupee cu viziera ridicată şi apărătoarea de ceafă
proeminentă, simplă ori împodobită cu un panaş ca o creastă ( fig. 8/2,5).
Î n cazul unei cahle fragmentare descoperită la Cetatea de scaun 95 , armura
cavalerului nu prezintă nici un detaliu (fig. 1 1 1 1 ). Pe alte cahle şi fragmente de
cahle provenite de la Cetatea de scaun, Curtea domnească, locui nţe de orăşeni de la
Suceava, reşedinţa boierească de la Spătăreşti „La Hate", armurile cavalerilor
prezintă o serie de detalii. Astfel, pe un fragment de cahlă păstrat în Colecţia
96
Romstorfer , armura prezintă pieptarul carenat, iar apărătoarea de cot a mâinii
stângi este perfect vizibilă ( fig. 8/ 3), în timp ce pe un alt fragment de cahlă
provenit de la Curtea domnească din Suceava se distinge mitena, mănuşa de fier a
97
armurii (fig. 1 4/6) • Pe numeroase fragmente de cahle provenite de la Cetatea de
98 99 t oo
scaun , Curtea domnească , locuinţe de orăşeni de la Suceava , curtea boierească de
la Spătăreşti ,,La Hate" 1 0 1 , cavalerii au reprezentaţi purtând o armură a cărei braconieră
este compusă din trei lamele mobi le care le apără abdomenul şi spatele (fig.
1 0/2,4 ), cu tasete, pulpare, j ambiera şi moletiera perfect vizi bile (fig. 1 2/3 ). Pe un
fragment de cahlă provenit de la Cetatea de scaun 1 02 cu reprezentarea a două
personaje faţă în faţă, ţinând în mâini buzdugane şi lăncii cu flamuri, unul din
cavaleri poartă o cască Celata cu vârful ascuţit şi o armură cu pieptarul bombat,
carenat, având în dreptul umărului stâng o rondelă circulară, pentru apărarea
braţului. Ilustrând un moment din viaţa de curte se dovedeşte a fi fragmentul
88
Bucur Mitrea et al., op. cit. . p. 282, fig. 1 6.
89 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu reprezentări de cavaleri. fig. 6/4.
90 lhidem, fig. 6/ l .
1
9 2 lhidem. fig. 513 .
93 lhidem. fig. 5/ 1 -2 .
94 Paraschiva-Victoria Batariuc, Catalogul colecţiei Romstor(er - ceramica monumentalâ. î n ms.

9 � B. Mitrea et al., op. cit .. fig. 1 6.
% Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle rn reprezentâri de cavaleri, fig. 6/2 .
97 lhidem. fig. 6/3 .
9 8 lhidem, fig. 514; 1 1 / 1 ,8/ l .
99 Paraschiva-Victoria Batariuc, Noi cahle. fig. 4.

1 00
Eadern, Cahle cu reprezentâri de cal'aleri, fig. I /J-4 .
io1 . V enera Rădulescu, op. nt. . p. 97-98, fig. I / I .
M ana-
1 112
R. Gassauer, op. cit. . p. 1 6 1 , fig. 1 7.
.
1 03
acoperit cu angobă alb-gălbuie, aparţinând Colecţiei Romstorfer care nu permite
reconstituirea scenei respective şi deci, încadrarea într-unul dintre motivele
decorative cunoscute. Cavalerul, văzut din faţă, figurat cu părul lung, buclat, poartă
o armură gotică, cu pieptarul carenat şi împodobit cu caneluri oblice, caneluri ce se
întâlnesc şi pe armura de braţ ( fig. 1 2/2) . Pe un alt fragment de cahlă, smălţuită în
verde, provenit de la Cetatea de scaun 1 04 , a fost înfăţişat un cavaler călare, purtând
un coif conic, fără nazal, asemănător cu cel al oştenilor reprezentaţi în fresca de la
mănăstirea Moldoviţa 1 05 , ş i având un pieptar cu spaliere canelate (fig. 1 2/ 1 ). Î ntr-o
groapă cu resturi menaj ere aflată în perimetrul Curţii domneşti de la Suceava 1 06 , a
fost recent descoperită o cahlă cu reprezentarea cavalerului în turnir, în decor
arhitectural gotic. Cavalerul a fost figurat purtând coif Bacinet simplu şi o armură
cu pieptarul puternic bombat, cu braconieră compusă din două lamele prevăzute cu
proeminenţe ascuţite asemenea unor gheare, pulpare cu tasete şi saboţi de fier cu
vârf ascuţit solerets a la Poulaine cu pinteni cu tij a lungă terminată cu spini,
- -
şarjând cu lancea în cumpănire, spre dreapta (fig. 1 1 /2).

Degradarea motivului ornamental al temei cavalerului plasat într-un decor
1 07
arhitectural gotic este ilustrată de cahlele descoperite la N egreşti-Neamţ • Î ntr-un
cadru arhitectural puternic schematizat, sugerat de un portal cu ferestre aj urate,
cavalerul, înarmat cu o sabie cu lama curbă, a fost figurat purtând o cască cu vârful
ascuţit şi un pieptar din plăcuţe metalice care se suprapun. D i n secolul XVII
datează şi fragmentul de cahlă provenit de la Curtea domnească din Piatra
Neamţ 1 08 , unde cavalerul călare a fost figurat îmbrăcat cu o cămaşă de zale (?),
detaliu sugerat de faptul că mâneca este redată zimţat ( fig. 1 1 /3 ) .
Alte tipuri d e armuri sau d e părţi componente ale unor astfel de arme de
apărare au fost figurate pe cahle cu reprezentarea unor subiecte hagiografice, şi
anume legendele sfinţilor Gheorghe şi Ladislau.
Printre cele mai timpurii cahle cu decor figurat descoperite în Moldova şi
datând din prima jumătate a secolului XV, mai precis din timpul domniei lui Ştefan
al Ii-lea, se numără exemplarele cu scena înfruntării dintre Sfântul Gheorghe şi
balaur, provenite de la Curtea domnească din Vaslui 1 09 • Sfântul a fost figurat
purtând un coif oval, cu aspect neobişnuit, o armură gotică canelată, saboţi metalici
cu vârful ascuţit solerets a la Poulaine cu pinteni cu duriţa stelată (fig. 41 1 ). Pe
- -
cahle descoperite în grupul de locuinţe de pe latura nordică a Curţi i domneşti de la

Suceava 1 1 0 , Sfântul Gheorghe a fost reprezentat purtând un coif triunghiular (fig.3/4),
1 03 K. A. Romstorfer, op. cit. , pi. V; Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova. p. 1 2 1 , fig. 5 1 /2.
1 04 Jhidem. p. 1 20, fig. 5 1 / 1 .
1 05 Istoria artelor plastice în România. voi. I , Bucureşti, 1 968, fig. 3 1 1 .
1 06 Paraschiva-V ictoria Batari uc, Noi cahle. fig. 4.
1 07 Rodica Popovici, Unele consideraţii asupra aşezării rurale medievale Negreşti-Neamţ (secolele
XV-XVII). comunicare prezentată la sesiunea Institutului de Arheologie din Iaşi, 28 iunie 1 iulie 1 990.
-
1 08 Eugenia Neamţu, op. cit„ p. 234, fig. 5/2 .

1 09
Al. Andronic, op. cit„ p. 284-285, fig. 2.
1 10
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu Sfântul Gheorghe, p. 34, fi g. 1 / 1 .
Arme, armuri. piese de harnaşament ilustrate pe cahle descoperite în Moldova. Secolele XV-XVII 605
în timp ce pe cahle provenite de la Cetatea de Scaun 1 1 1 , „casa domniei" de pe

Câmpul Şanţurilor 1 1 2 , locuinţa de orăşean de pe strada Petru Rareş din Suceava 1 1 3 ,
Sfântul a fost înfăţişat având o p latoşă cu grumăj er marcat de nervuri circulare în
relief, j ambiere de metal cu încheietura genunchiului marcată, saboţi de fier cu
vârful ascuţit - solerets a la Poulaine - şi pinteni cu tij a lungă (fig. 4/3 ,4). Varianta
simplificată a acestei scene a fost redată pe cahle şi fragmente de cahle descoperite
în locuinţe de orăşeni la Suceava 1 14 şi Curtea domnească de la Bacău 1 1 5 • Sfântul
Gheorghe a fost reprezentat purtând o platoşă cu trei caneluri profunde şi
braconieră formată dintr-o singură lamelă, canelată şi ea (fig. 3/2).
Î n secolul XVII Sfântul Gheorghe este înfăţişat pe cahle descoperite la
Cetatea de scaun 1 1 6 (fig. 3/ l ), îmbrăcat în costum de soldat roman cu tunică scurtă
şi platoşă din plăcuţe metalice. Pe alte cahle fragmentare provenind de la Curtea
domnească din Piatra Neamţ 1 1 7 (fig. 2/4) şi dintr-o locuinţă de pe strada Nicolae
Bălcescu din Suceava 1 1 8 ( fig. 2/2), Sfântul Gheorghe a fost reprezentat purtând o
platoşă compusă din plăcuţe metalice.
Sfântul rege Ladislau a fost figurat pe cahle descoperite în locuinţa LV de
lângă biserica catolică de la Baia 1 1 9 , purtând o armură cu umerarii mari, talia zveltă,
braconieră compusă din cinci lamele mobile ce se suprapun (fig. 1 /3). Pe cahle provenite
de la Curtea domnească de la Bacău 1 20 şi de la Borniş-Obârşia, j ud. Neamţ 1 2 1 ,
Sfântul Ladislau apare îmbrăcat cu o armură cu umerarii mari , pieptul bombat, talia
zveltă, armură de coapsă şi jambiera unite, saboţi de fier cu vârf ascuţit - solerets a
la Poulaine - cu pinteni cu tija lungă şi durită cu cinci raze (fig. 4/2).
Invariabil, pe cahle şi fragmente de cahle cu scene de turnir, descoperite la
Cetatea de scaun 1 22 , Curtea domnească 1 23 , locuinţe de orăşeni de la Suceava 124 ,
reşedinţa boierească de la Spătăreşti - „La Hate" 125 , cavalerul a fost redat protejat
1 1 1
K. A. Romstorfer, op. cit. , p. 79, fig. 75/q.
1 12
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casă
a domniei şi o sohă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare, Bucureşti. 1 979.
p. 46-4 7, 88, fig. 23, 73.
i u
M . D . Matei, E . I . Emandi, O casă de orăşean din secolul a l XV-iea de la Suceava, in
SCIVA. 28, 1 977, 4. p. 568-569, fig. 8/2 .
1 14
Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle c11 Sfântul Gheorghe. p. 36, fig. 2/ I .
1 15
Al. Artimon. Civilizaţia medievală urhană din secolele X/V-XVII (Bacă11. Tg. Trotuş.
Adjud). Bacău. 1 998, p. 75, fig. 3 5/6.
1 16
Parasch iva-Victoria Batariuc. op. cit. . p. 36-3 7. fig. 2/4.
117
C. Matasă. op. cit.. fig. 714.
1 1�
Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. . p. 37, 39, fig. 2/2.
1 19
Lia Bătrina. A. Bătrina, Legenda „ eroului de .frontieră". p. 1 72. fig. 2.
1 20
Al. Artimon. I. Mitrea. op. cit„ p. 75, fig. 34/3 ; 3514, 6.
Rodica Popovici, Despre motivele decorative. p. 1 7 1 , fig. 4.
121
1 22
B. Mi trea et al.. op. cit„ fig. 1 6; Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle rn reprezentâri de
camleri. fig. 6/2 ; 8/ I .
m Eadem, Noi cahle. p. 1 23 , fig. 4.
1 24
Eadem. Cahle rn reprezentări de camleri. fig. I /3-4.
l -' ' M ana-.
Venera Rădulescu. op. cit. . p. 97-98. fig. I / I .
de un scut triunghiular, cu vârful rotunj it. Cel mai frecvent, scutul este simplu (fig.
8/3 ; l 0/2--4) şi doar într-un singur caz acesta a fost mobilat cu un leu rampant (?)
(fig. 8/ 1 ). Scuturi masive, triunghiulare ori asimetrice se întâlnesc reprezentate pe
cahle datând din secolul al XVII-iea. Un scut triunghiular apare pe un fragment de
cahlă smălţuită în verde, provenit de la Curtea Domnească 1 26 (fig. 7 /2), în timp ce
scuturi masive, asimetrice, au fost reprezentate acoperind aproape în întregime
oşteni - Cetatea de scaun 1 27 (fig. 6/4) sau personaj e încoronate - construcţia din
curtea bisericii Coconi lor din Suceava 1 28 (fig. 7/ 1 ).
Alături de diverse tipuri de arme albe, pe cahle şi fragmente d e cahle
descoperite în Moldova, cu un repertoriu decorativ variat, au fost figurate şi piese
de harnaşament, elemente accesorii indispensabile cavalerilor.
După cum este şi firesc, harnaşamente întregi sau doar anumiţe părţi
componente se întâlnesc pe cahle şi fragmente de cahle cu cavaleri în turnir. In cazul
cahlelor cu reprezentarea unui cavaler în turnir, descoperite la Cetatea de scaun 1 29 ,
Curtea domnească 1 3 0 , locuinţe de orăşeni de la Suceava 1 3 1 , locuinţa LIV de lângă
biserica catolică de la Baia 1 3 2 , reşedinţele boiereşti de la Spătăreşti „La Hate" 1 33 şi
Todireşti 1 34 , se pot stabili variante în funcţie de modul în care a fost figurat nu numai
protagonistul, ci şi calul, cu harnaşament bogat, compus din frâu simplu ( fig.
1 41 1 ,2) sau cu psalie circulară (fig. 8/4), pieptar format dintr-o curea netedă (fig.
8/2 ) ori decorată cu „dinţi de ferăstrău" (fig. 8/4; 1 4/3 ), şa înaltă cu oblâncul simplu
(fig. 1 4/5), rotund (fig. 1 0/2,3; 1 2/3 ; 1 4/5 ) ori arcuit ( fig. 1 01 1 ), sub care uneori se
află o şabracă (fig. 1 0/3 ; 1 4/5) completată de o crupieră în reţea, decorată cu noduri
( fig. 1 3/6), ce se continuă cu benzi drepte (fig. 1 3/3,4; 1 4/4) sau cu trefle granulate
(fig. 1 31 1 ,2 ). Pe o cahlă fragmentară, cu decorul realizat în tehnicile sgraffito şi
champleve, smălţuită în verde, datată în ultimele decenii ale secolului XV,
descoperită în „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava 1 3 5 , se distinge
şaua rectangulară, care suprapune o şabracă decorată cu benzi verticale de care
atârnă mici sfere (fig. 9/4 ). Pe cahle şi fragmente de cahle cu înfăţişarea vânătorii
domneşti, provenite de la Curtea domnească de la Vaslui 1 3 6 , în ciuda bogăţiei
detal ii lor, harnaşamentele sunt relativ simple, cu frâu, p ieptar, şa cu şabracă
acoperind întreg trenul posterior al calului, sugerată într-un caz de o succesiune de
mici linii paralele (fig. 9/ I ) şi în celălalt de şiruri de puncte rectangulare (fig. 9/2) .
1 26
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din secolele XVI-XVII. fig. 1 /2 .
1 27
Ibidem. fig. 1 / 1 .
1 28
Ibidem. fig. 3/6.
1 29
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle cu reprezentări de cavaleri, fig. 1 /2; 5/4; 71 1 -4 ; 8/ 1 -2 ;
91 1 ; 1 01 1 -4, 6.
1 30
Ibidem, fig. 613 ; 8/3-4; 913-4; 1 015 ; Paraschiva-Victoria Batariuc, Noi cahle. fig. 4.
131
Eadem, Cahle cu reprezentări de cavaleri. fig. 1 13-4; 1 017.
1 32
Lia Bătrîna, A. Bătrîna, Elemente decorative. fig. 7.
1 33
Maria-Venera Rădulescu, op. cit., fig. 1 / I .
1 34
Paraschiva-Victoria Batariuc, Ceramică de la curţi boiereşti. p . 80, fig. 2/5.
135
R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 63, fig. 47.
1 36
R ica Popescu, Cahle cu reprezentări de cavaleri. fig. 1 /4; 2/ 1 .
Arme, armuri, piese de harnaşament ilustrate pe cahle descoperite fn Moldova. Secolele XV-XVII 607
Din secolul XVII datează o cahlă fragmentară smălţuită în verde, descoperită în

zona IRC de la Suceava 1 37 , cu reprezentarea unui vânător cu şoim, călare, calul
având un harnaşament din care se disting pieptarul, şaua rectangulară simplă şi
crupiera decorată cu benzi verticale ( fig. 5/2).
Elementele de harnaşament se întâlnesc ş i în cazul cahlelor şi fragmentelor de
cahle decorate cu subiecte rel igioase. Pe un fragment de cahlă descoperit în curtea
1 38
bisericii Sfântul Nicolae din Suceava , pe care a fost înfăţişat magul M elchior
oferind darul său, cutia cu aur, Pruncului I isus, în partea dreaptă, un scutier
struneşte un cal având o şa cu oblâncul înălţat şi terminat într-o volută ( fig. 1 1 1 ).
Un harnaşament complet apare ş i pe cahle cu reprezentarea înfruntării dintre
13
S fântul Gheorghe şi balaur, provenite de la Curtea Domnească din Vaslui 9 • Se
observă frâul cu fruntarul simplu, şa cu oblâncul posterior înălţat şi terminat cu o
sferă, şabracă completată de o crupieră în reţea, curele pentru suspendarea scări lor
de şa ( fig. 41 1 ). Pe cahle descoperite la Cetatea de scaun 1 40 , casa din zona „B" de pe
Câmpul Şanţurilor 1 4 1 , Curtea domnească de la Suceava 1 42 , locuinţa LIV de lângă
biserica catolică de la Baia 1 43 , cu reprezentarea legendei Sfântului Gheorghe, calul
a fost înfăţişat cu un frâu s implu, şa cu oblâncul posterior oblic şi şabracă
rectangulară (fig. 3/3 ). Elemente de harnaşament apar şi pe cele două cahle
decorate cu scena luptei dintre Sfântul rege Ladislau şi cuman provenite din
locuinţa LV de lângă biserica catolică de la Baia 144 • Calul Sfântului Ladislau a fost
înfăţişat cu un pieptar în „dinţi de ferăstrău", şa rectangulară şi curele pentru
suspendarea scărilor de şa, în timp ce calul cumanului are frâu simplu şi pieptar
zimţat, fără şa (fig. 1 13).
Armele, armuri le, piesele de harnaşament figurate pe cahle şi fragmente de
cahle moldovene descoperite în medii diverse - cetăţi , curţi domneşti, reşedinţe
boiereşti, mănăstiri , locuinţe de orăşeni - se încadrează crono logic în perioada
secolelor XV-XVI I , iar din punctul de vedere al repertoriului ornamental acoperă o
varietate de subiecte decorative.
Prezenţa tuturor acestor arme, variate ca formă şi uti lizare, pe cahle şi
fragmente de cahle din Moldova, a fost considerată o dovadă a întrebuinţării lor în
spaţiul est-carpatic de oştenii pământeni, dar şi de lefegii aflaţi în sluj ba domnului
sau în cetele marilor boieri 1 45 . Nu putem respinge a priori aceste ipoteze, mai cu
seamă că cercetări arheologice efectuate în Moldova au dus la descoperirea unor
1 17 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova. p . 1 22, fig. 54/ 1 .

i .ix
Eadern. Cahle rn suhiecte religioase, p. 1 22 , fig. 4/ l .
D9 Al. Andronic. op. cit. . fig. 2 .
1 40 R. Gassauer. Beitrăge zur Kulturgeschichte der Bukowina. în „Slidost-Forschung"'. 1 I 1 94 1 .
fig. 1 O, 1 I .
1 4 1 I . Nestor et alii, Şantierul arheologic Suceava. în „Materiale". V, 1 959, fig. 6/3 .
1 4 2 Paraschiva-V ictoria Batariuc, Cahle rn Sfântul Gheorghe.

1
1 4 Lia Bătrina, A. Bătrina. op cit .. fig. 8.
.
1 44 Idem, Legenda„ eroului de frontieră ". fig. 4.

1 4 � C. M. Vlădescu, Tipuri de arme a/he şi armuri la oştile române din a doua jumătate a scco/11/ui
al XV-iea. in S M M l M . 6. 1 973, p. 5 8-86.

arme identice ori asemănătoare cu cele reprezentate pe cahle 1 46 . Dar trebuie

menţionat şi un alt aspect legat de prezenţa pe cahle a armelor, armurilor şi pieselor
de harnaşament, şi anume că toate aceste elemente legate de arta militară se pot
constitui într-un indiciu referitor la originea meşterului/meşterilor care au creat
modelele ori cahlele respective. Produse în atelierul aulic de la Buda, activ între
anii 1 454- 1 457, în ultima parte a domniei regelui Ladislau V Postumul , cahlele cu
reprezentarea cavalerului în turnir evoluând într-un decor arhitectural gotic au
cunoscut o largă difuzare în spaţiu central-european 1 47 , Moldova domniei lui Ştefan
cel Mare şi a urmaşilor săi direcţi fiind unul dintre teri tor.ii le de utilizare a acestui
motiv decorativ 148 • Meşterii activi în spaţiul est-carpatic nu au copiat întru totul
cahlele create în atelierul regal de la Buda, ci au remodelat, au simplificat unele detalii,
au adăugat altele, creând noi variante în tratare. O serie de amănunte v izează şi
modul în care au fost redate armele, armurile, harnaşamentele, amănunte sugerate, cu
siguranţă, de realitatea imediată din Moldova ş i pe care le con siderăm o creaţie a
artizanilor locali.
Concepute în spaţiul central-european care a uti lizat soba de c ahle ca
principală instalaţie de încălzire şi vehiculate de meşteri itineranţi, veniţi să lucreze
pentru comanditari din Moldova, motivele decorative de pe cahlele şi fragmentele
de cahle descoperite în teritoriul est-carpatic au cunoscut numeroase variante de tratare,
variante care ne transmit informaţii diverse legate de viaţa cotidiană în Evul Mediu,
armele, armurile şi piesele de harnaşament încadrându-se printre izvoarele istorice
puse la dispoziţie de această categorie de obiecte datând din secolele XV-XVI I .
* Acest studiu a fost publicat î n „Arheologia Moldovei", XXIX, 2006, p. 1 29- 1 5 1 .
146
C . M. Vlădescu, C. Konig, Armele oştilor române din prima parte a secolului al XV-iea, în
SMMIM, 4-5, 1 97 1 - 1 972, p. 63-78; CM. Vlădescu, op. cit. , fig. I, 2 , 4, 6, 8, I O, 1 2, 25, 26-29, 3 1 , 33.
1 47
P. Voit, I. Holl, op. cit. , p. 1 8-24, harta anexă I I .
148
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle c u reprezentări de cavaleri, p. 1 25- 1 45 .
A rme, armuri, piese de harnaşament ilustrate pe cahle descoperite în Moldova. Secolele XV-XVII 609
r-� - --:-
.. ------
'
4 5
Fig. I . Fragment de cahlă şi cahle descoperite la: I , curtea bi ericii flintul icolae, uceava,
după Mărioara icore cu; 2, pătăreşti „La Hate", după Lia Bătrîna, O. Monoranu, . Bătrîna·
3-5 , locuinţa LV de la Baia, după Lia Bătrîna, A. Bătrîna.
4
3
Fig. 2. Fragmente de cahle descoperite la: I , Curtea domnească din Suceava; 2, str. Nicolae
Bălcescu, Suceava; 3, Curtea domnească din Vaslui, după Rica Popescu; 4, Curtea domnească
din Piatra Neamţ, după C. Matasă.
Arme, armuri, piese de harnaşament ilustrate pe cahle descoperite în Moldova. Secolele XV-XVII 61 1
(:f.!�
� •� • .!'" ;l . ��:_
�'�l"�î·:„ A� , �-'�
·.
•
- . •-"·>.: --:.-)mJ
�·-!·„l
. . .
„: " ;; '„
· �/\.;.. ' · . . . , ,. .(
: :.�-,;·Jf�)Ir:, "i'. )�,_./(;,/.·' 1
.
• ·
• •.
. .
I }
.,· t
:
. "
. �
- - ----
: , . •\·; ·�
• �I � �. "-) ·;.: f�?f,�,· ,
��
,
·
.
'I
...�:t>-
. , � .\.. ....... . . •.
: ·. „.
. , . • •
;_,;.
."r c..Y. ')�
' ·
·io· ·" ·
.
' • � ' �
!
,'J-., ll\ ;. // ,'.
�· . . ,h..,;1·� - . ��
I
, -.: .
·
:. • •
' • •
I
.; \; . j ''- . . ":°"'
.- 7"' „•. )1-' .. -'
.,� . .-�·„
· ' 11 ·
: '(�� j
'? - .,_
„, . ... •
.J.r-\f J;,. -(�· ·:

•
. ..
p .' o. "-T
· : �
i:
wr
- f' ••
. .
' ,, ,�; .
. •
I ;/.-... · �
·
: .:
. .
·
. . „
�·'!11..• . ·: , ' - ·
.
r:· ..�"WJ,
.• I
. „ . ·-
I
1•
I ��·
�J�� „�„:��:1
-- ... (' .. ,··.· . \°' "� .
• i . ,:,, ., • • . :
.
'.d.j
:·- :
.
,:
: :
�
. · - '
. '
.. „ .• •
.
•
�....:.-;; · : --;�„-·�
;.;c,-:ţ. : "I
"ţ
-r·,· ....
I �� .'. ,
·
�
•
•
•. '. ".' : ·
- --_::- . - -;
•
1
•.
, -- - - - - - - - -.
3 4
Fig. 3 . Cahle descoperite la: 1 , etatea de caun a ucevei; 2, str. 6 oiembrie, uceava;
3 locuinţa LV de la Baia după Lia Bătrîna A. Bătrîna; 4, urtea domnească de la uceava.
2
- - -- - -
3 4
Fig. 4. Cahle descoperite la: I , Curtea domnească de la Vaslui, reconstituire grafică după
Al. Andronic; 2, Bomişi - Obârşia, reconstituire grafică după Rodica Popovici; 3-4, „casa
domniei" de la Suceava, după R. Ropa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu.
Arme, armuri, piese de harnaşament ilustrate pe cahle descoperite în Moldova. Secolele XV-XVI! 613
1
-.
Fig. 5. ahle şi fragmente de cahle de coperite la: I , urtea domnească din uceava; 2 ectorul IR ,
uceava; 3, etatea de caun a uce ei; 4 Părhăuţi; 5, locuinţa LV de la Baia, după Lia Bătrîna, . Bătrîna.
·-
5
6
Fig. 6. Cahlă şi fragmente de cahle descoperite la: 1 , 3, Cetatea de scaun a Sucevei; 2, 5,
Curtea domnească de la Suceava; 4, 6, Tg. Trotuş, după A l . Artimon.
·�. .i
- - . . „.
,. I
t .v rl
„ : :· � · · �
-
·.
.: · '
1
;
.. . ...- : „
\ ·'
.
. . .•
-
- ..
. „
..� . . .
-. ; ��\ .
i
. .
i
„
1
!
I '
I I
I I
I I
I I
I I
i '
f
f �- I
,. I
I
•'
.
• I
l: '..
'. I
l ------ · - ·
6
�
-
· - ._ _ - " �- ··
-
- -
·-·- - � - - - „· - -
F ig. 7. ahle şi fragmente de cahle descoperite la: 1 -2, Cetatea de scaun a ucevei ; 3 , 6, Iaşi,
după N. Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu· 4, cetatea oroca, după Gh. ebotarenco;
5, mănăstirea ăpriana după Oh. Postică . Con tantine cu.
•••. J>•:· -__:;;

_:� .:_;:.;;�
. .
- ;.
F ig. 8. Fragmente de cahle descoperite la: 1 -5 Cetatea de scaun a Sucevei.
- - ·--- - „ -- - - - •_ ....... ----:- ·:- .�

....„.
.
'!�- . . . .... .- .
• !.
.
f.� .· : „ .... . ;
„ �- .
„ ....::.:.... '-.....,.!,.; '�_;.�

I : .· 1' , „ •
·· ·;· :'
--- - � __!, � . "
/>
.·1 „ . •....
--
.
,._
3 4 r
::
Fig. 9. ahle fragmentare de coperite la: 1 -3, urtea domnească de la Vaslui, după
Rica Pope cu· 4, „casa domniei" de la uceava, după R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu.
('I
,_
..
I
,,
•• \ f -
I ' \!•" .1/.,
1 ' ... • .-
• „ .
+ :\ ....
I
I
-.
.
I .'.' r:
"' I (. l _: . ,
, ' 1 I
. � .
' .d '
. I
3 4
. ...
_ _-.._.,. __ „ \o- -- ·- _ __ ..,.... �· - -�.....:-.
F ig. I O. Fragment de cahlă şi cahle descoperite la: I , Curtea domnească de la Suceava; 2, Spătăreşti
„La H ate'', după Maria-Venera Rădulescu; 3-4, în curtea „Hanului domnesc'', Suceava.
Anne, armuri, piese de harnaşament ilustrate pe cahle descoperite în Moldova. Secolele XV-XVJJ 619
.
·----.· -:---·--
,.
,\
'I
: '1
; J
. ,
I
I
· 1
Fig. 1 1 . ahle şi fragmente de cahle descoperite la: Cetatea de scaun a ucevei, după
B. M itrea et alii; 2, urtea domnea că de la uceava; 3 Curtea domnească din Piatra eamt,
după Eugenia Neamţu· 4, locuinţa LV de la Baia, după Lia Bătrina A. Bătrîna.
4 5
Fig. 1 2. Cahle şi fragmente de cahle descoperite la: 1 -3, Cetatea de scaun a Sucevei, după
K. A. Romstorfer; 4, Curtea domnească de la Suceava, după E. I. Emandi; 5, locuinţa L I V
d e la Baia, după L i a Bătrîna, A . Bătrîna.
Arme, armuri, piese de harnaşament ilustrate pe cahle descoperite în Moldova. Secolele XV-XVII 62 1
r- �
"" :%. • • "'-„ „; „ .·
·
,,.
'
••
(
.•
. '. : :
' .'- t
·. - ··„.', .
••
" ( ' , \'.

�'\, - "'" .
•. I
. '·
l
„ ..=.. \ .
, •'
�-. „
.
- �„ . :
j ,, I
i
r : i -
·-
1· I.-· .' . -
l "
: \
·
�
.
- . "/
.
·. 1 . .
_,.-·
... . /"- . - -
. �
3
-�
6
5
Fig. 1 3 . Fragmente de cahle descoperite la: l , 3 , 5, 6, etatea de caun a ucevei ;
2 , curtea bisericii fântul Nicolae, uceava; 4 , urtea domnea c ă d e la uceava.
„---.
-�-�i,·��
--. ...
_
....
,.
-.. .
.. ...
_ _ _ ... „ . .•. --..
Fig. 1 4. Fragmente de cahle descoperite la: 1 -3 , 5, Cetatea de scaun

a Sucevei; 4, Todireşti; 6, Curtea domnească din Suceava.
ARMES, ARMURES, P I ECES DE H A RNAC HEMENT I LLUSTRE ES SUR LES C A R REAUX DE

POE LE D E COUVERTS EN MOLDA VIE PENDANT LES XV-eme-XV II-eme S I ECLES
Resume
L'omementation des carreaux de poele figures, couvrant une grande diversite de themes
iconographiques, traites dans un grand nombre de variantes, constitue une source inepuisable
d'informations concemant Ies divers aspects lies de la civilisation medievale, des mentalites et des
realites de l'epoque dans laquelle ils ont ete crees. A l'occasion du traitement des divers themes
omementaux, on a represente sur Ies carreaux de poele des animaux reels ou fantastiques, armoiries et
emblemes, details d'architecture gothique, vetements et parures, instruments musicaux, armes,
armures, pieces de hamachement, etc.
Les carreaux de poele sur lesquels on a represente de diverses categories d'armes ou des pieces
de hamachement sont diversifies du point de vue du repertoire omemental, mais surtout du celui de la
forme constructive en plusieurs types et variantes exigees par la structure et !'aspect du poele.
Les divers types d'armes, armures, pieces de hamachement caracteristiques a cette sequence
chronologique, pendant laquelle ces objets d'usage quotidien ont ete produits, apparaissent sur Ies
carreaux de poele avec une thematique diverse, a l'occasion de la representation de certaines scenes de
l'epique chevaleresque et de la vie a la cour, des elements heraldiques, des fables et des recits avec des
animaux, ainsi que des sujets inspires de l'histoire sacree, comme le cycle christologique ou Ies
legendes hagiographiques.
Les types d'armes representees sur Ies carreaux de poele datant de la periode des X Veme
XVl leme siecles et decouverts sur le territoire est-carpatique s'encadrent dans leur majorite dans la
categorie des armes blanches; aupres de celles-ci apparaissent Ies figurations de diverses pieces de
hamachement.
Les armes blanches, a leur tour, peuvent etre groupees en plusieurs sous-categories, en
fonction de leur utilisation: armes utilisees pour couper et piquer - des epees et des sabres; armes
servant a jeter et a piquer - des lances et des piques; armes util isees a frapper - des masses d'armes et
des massues ; armes servant a frapper et a couper - des haches et des hallebardes; armes utilisees pour
jeter a distance - des arcs et des fleches; armes de dffense - des casques, des armures, des boucliers.
Sur des carreaux de poele datant des X Veme-XVlleme siecles, ayant un repertoire decorati f
varie, decouverts dans des milieux auliques: maisons e t cours des seigneurs, des cites, mais aussi dans
Ies residences des boyards, dans Ies demeures des citadins, dans Ies monasteres, on a represente de
divers personnages portant des epees, des sabres recourbees, des poignards, des lances de toumoi,
ayant la pointe usee, «courtoises» , des piques omees avec des fanions et des bannieres, des masses
d'armes, des massues , des haches de lutte, des hallebardes, des arcs et des fleches. mais aussi des
casques Bacinet, des casques Celata, des armures gothiques avec des cannelures. des boucliers
massi fs, des hamachements richement decores.
La presence de toutes ces armes, variees du point de vue de la forme et de l 'utilisation, sur Ies
carreaux de poele et sur des fragments de carreaux de poele, decouverts a Suceava, Iaşi, Piatra Neamt.
Vaslui, Părhăuti. Todireşti, Spătăreşti. Baia, le monastere Căpriana. la cite Soroca. a ete interpretee
comme la preuve de leur utilisation en Moldavie par Ies soldats indigenes. mais aussi par Ies
mercenaires qui se trouvaient a la solde du vo"ivode ou dans Ies troupes des grands boyards. On ne
peut pas repousser a priori cette hypothese, surtout qu'a la suite des recherches archeologiques
effectuees en Moldavie. ont ete decouvertes des armes identiques ou semblables a celles representees
sur Ies carreaux de poete. Mais on doit mentionner, aussi. un autre aspect lie de la presence des armes.
des armures et des pieces de hamachement sur Ies carreaux de poete. c'est-a-dire que tous ces
e\ements \ies de l'art militaire peuvent constituer un indice relati f a !'origine de l'artisan/des artisans
qui ont cree Ies modeles et Ies carreaux de poete respecti fs. Les artisans acti fs dans le territoire est
carpatique n'ont copie completement Ies carreaux de poele crees dans l'espace central-europeen. mais
ont remodelee. ont simplifie certains details. ont ajoute des autres. creant de nou-.el les variantes de
traitement; une serie de details vise le mode dans lequel ont ete rendues Ies armes, Ies armures, Ies
pieces de hamachement, des details inspires, certainement, de la realite immediate de la Moldavie et
qu'on considere une creation des artisans locaux.
Corn;us dans l ' espace central-europeen qui a utilise le poele en carreaux comme la princi pale
source de chauffage et vehicules par des artisans itinerants venus a travail ler pour Ies commanditaires
de la Moldavie, Ies motifs decoratifs des carreaux de poele et Ies fragments de carreaux de poele
decouverts sur le territoire est-carpatique ont connu de nombreuses variantes de traitement, variantes
qui nous transmettent des informations diverses liees de la vie quotidienne du Moyen Age: Ies armes,
Ies armures et Ies pieces de hamachement s'encadrent parmi Ies sources historiques mises a
disposition par cette categorie d'objets datant des X Veme-XV I leme siecles.
Fig. I . Fragment de carreau de poele et des carreaux de poele decouverts a: 1 , la cour de

l'eglise Saint N i colas, Suceava, d' apres Mărioara Nicorescu; 2 , Spătăreşti «La Hate», 3,5, l'habitation
LV de Baia, d ' apres Lia Bătrîna, A. Bâtrîna.
Fig. 2. Fragments de carreaux de poele decouverts a: 1 , La Cour Princiere de Suceava; 2, la rue
Nicolae Bălcescu, Suceava; 3, La Cour princiere de Vaslui, d ' apres Rica Popescu; 4; La Cour
princiere de P iatra Neamţ, d ' apres C. Matasă.
Fig. 3. Carreaux de poele decouverts a : 1 , La Cour princiere , Suceava; 2, la rue 6 Novembre,
Suceava; 3, l'habitation L I V de Baia , d ' apres Lia Bătrîna, A. Bătrîna; 4, La Cour princiere de
Suceava.
Fig. 4. Carreaux de poele decouverts a: I , La Cour princiere de Vaslui, reconstitution
graphique, d ' apres Al. Andronic; 2, Borniş, Obârşia, reconstitution graphique, d ' apres Rodica
Popovici; 3-4, «la maison princiere» de Suceava, d ' apres R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu.
Fig. 5 . Carreau de poele et fragments de carreaux de poele decouverts a: 1 , L a Cour princiere
de Suceava; 2, le secteur I RC, Suceava; 3, La Cite princiere, S uceava; 4, Părhăuţi; 5, l'habitation L I V
d e Baia, d' apres L i a Bătrîna, A . Bătrîna.
Fig. 6. Carreaux de poele et fragments de carreaux de poele decouverts a : 1 ,3 , La Cite
princiere, Suceava; 2,5, La Cour princiere de Suceava; 4,6, Târgu Trotuş, d ' apres Al. Artimon.
Fig. 7. Carreaux de poele et fragments de carreaux de poele decouverts a : 1 ,2 , La Cite
princiere, Suceava; 3 ,6, Iaşi, d ' apres N . N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu; 4, la cite Soroca, d'apres
G. Cebotarenko; 5, le monastere Căpriana, d'apres Gh. Postică, N. Constantinescu.
Fig. 8. Fragments de carreaux de poele dâcouverts a : 1 -2, La Cour princiere de Suceava; 3-5,
La Cite princiere Suceava.
Fig. 9. Des carreaux de poele fragmentaires decouverts a: 1 -3 , La Cour princiere de Vaslui, d'apres
Rica Popescu; 4, «la maison princiere» de Suceava, d ' apres R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu.
Fig. I O. Fragments de carreaux de poele et des carreaux de poele decouverts a: I , La Cour
princiere de Suceava; 2, Spătăreşti «La Hate», d' apres Maria - Venera Rădulescu; 3-4, dans la cour
de «Hanul domnesc» ( «L'Auberge princiere») de Suceava.
Fig. 1 1 . Carreaux de poele et fragments de carreaux de poele decouverts a : I , La Cite
princiere de Suceava, d'apres B. Mitrea et a/ii; 2, La Cour princiere de Suceava; 3, La Cour princiere
de Piatra Neamţ, d'apres Eugenia Neamţu; 4, l'habitation LV de Baia d ' apres Lia Bătrîna, A. Bătrîna.
Fig. 1 2 . Carreaux de poele et fragments de carreaux de poele decouverts a : 1 -3 , La Cite
princiere de Suceava, d' apres C. A. Romstorfer; 4; La Cour princiere de Suceava, d ' apres E. I .
Emandi; 5 , L'habitation L I V d e Baia, d'apres Lia Bătrîna, A . Bărtrâna.
Fig. 1 3 . Fragments de carreaux de poele decouverts a : 1 ,3 , 5, 6 La Cite princiere de Suceava; 2,
la cour de l'eglise Saint Nicolas de Suceava,d'apres Mărioara Nicorescu; 4, La Cour princiere de Suceava.
Fig. 1 4. Fragments de carreaux de poele decouverts a: 1 -3 , 5, La Cite princiere de Suceava; 4,
Todireşti ; 6, La Cour princiere de Suceava.
CERAMICA MONUMENTALĂ DESCOPERITĂ
LA MĂNĂSTIREA PUTNA
Cercetările arheologice au fost iniţiate la mănăstirea Putna în toamna anului

1 95 5 1 , fiind prilej uite de lucrările de restaurare, şi au continuat până în anul 1 98 1 2 ,
soldându-se cu descoperirea atât a vestigi ilor vechii biserici i , ctitorită de Ştefan cel
Mare în secolul XV3 , cât şi a chil i ilor şi a Casei domneşti care a funcţionat în
interiorul incintei fortificate4 .
Î ncă din timpul primei campanii de cercetări a fost investigată zona de sud 5 ,
unde tradiţia existentă la mănăstirea Putna situa vechea Casă domnească edificată
6
de Ştefan cel Mare , fără însă ca săpăturile arheologice să ducă la descoperirea
vestigi ilor construcţiei din secolul XV.
Reluarea cercetări lor arheologice în zona de sud a complexului monastic în
anul I 972 a avut drept rezultat descoperirea ruinelor Casei domneşti edificate în
7
timpul domniei lui Ştefan cel Mare . Lucrările de cercetare au fost finalizate prin
refacerea, în întregime, în spiritul arhitecturii medievale, a Casei domneşti 8 .
Săpăturile arheologice efectuate în zona de sud a incintei s-au soldat, încă din
primii ani de cercetare, cu descoperirea unor obiecte diverse, atât ca material şi
modalitate de execuţie, cât şi ca funcţionalitate, între care predomină fragmentele
ceramice provenite de la vase de uz comun, simple ori smălţuite şi decorate în tehnicile
sgraffito şi champleve, dar şi de la diversele specii ale ceramicii monumentale.
1 I. Nestor el alii, Raport mupra săpăturilor din anul 1 955 efectuate la Mănăstirea Putna, în
„Materiale", IV, 1 957, p. 265-275; iidem, Şantiernl arheologic Suceava, în „ Materiale", V, 1 959, p. 6 1 1-6 1 5.
" M . D. Matei, Al. Rădulescu, R. Ciuceanu, Principalele prohleme şi rezultate ale cercetării
arheologice a Casei domneşti de la Mănăstirea Putna. în RMM-M IA. 1 , 1 983, p. 3 8-4 5 .

·1 N . N. Puşcaşu, Informare mupra săpăturilor de cercetare arheologică efectuate la MănăHirea
Putna în anii 1 96 9 - 1 9 70, în BM I . 4, 1 973. p. 70-72. fig. l ; N. N . Puşcaşu, Voica Maria Puşcaşu,
Bisericile Mănăstirii Putna, în voi. Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna. I, Sfânta Mănăstirea
Putna, 2007, p. 1 77- 1 98 .
4 M . D . Matei, Al. Rădulescu, R. Ciuceanu, op. cit.
< I. Nestor et al ii. Raport asupra săpăturilor„ „ p. 26 7, fig. 1 3 ; iidem, Şantierul arheologic
Suceava. în „Materiale", V, 1 959, p. 6 1 2-6 1 3 , fig. 1 3 .

� Î n arhiva mănăstirii Putna se păstrează, la nr. inv. V I I , un plan alcătuit de austrieci al Casei
domneşti, situată pe latura de sud a incintei. lnforma\ie părintele Alexie Cojocaru, pe care îl asigurăm
de recunoştinia noastră.
7 M. D. Matei. Al. Rădulescu. R. Ciuceanu, op. cit„ p. 38-42, fig. 8, 9.
x Şt. Balş, Cam domnească de la Putna. Istoricul proiectului de restaurare. în RMM-MIA 2. 1 982.
p. 1 1 - 1 4.
Relativ puţin numeroasa m comparaţie cu olăria de uz comun 9 , ceramica

monumentală descoperită la Putna de-a lungul campaniilor arheologice sistematice
desfăşurate pe parcursul a trei decenii de cercetare este reprezentată atât de fragmentele
unor discuri şi butoni destinaţi decorării paramentelor, cât şi fragmente de cahle.
Discurile descoperite la mănăstirea Putna, cu diametrul osci lând în j urul
valorii de 1 6,5 cm, se deosebesc de piesele similare util izate pe tot parcursul Evului
Mediu la decorarea faţadelor unor edificii laice sau religioase din Moldova 1 0 •
Astfel, discurile, de forma unor ciupercuţe cu picior de montare cili ndric, plin,
prezintă o suprafaţă plană, circulară, uşor adâncită în raport cu un chenar lat ce o
mărgineşte, având la mij loc o proeminenţă conică, înconjurată de un cerc de
alveole în ghirlandă 1 1 (fig. 5 , a, b ). Butonii ornamentali se încadrează în cele două
tipuri cunoscute : triunghiulari şi pătraţi, de fapt mici p lăci de formele respective,
prevăzute la mij loc cu o proeminenţă conică şi având un picior de montare
cilindric, plin. În cazu l butonilor triunghiulari, este vorba frecvent de exemplare cu
laturile drepte, inegale - triunghiuri scalene - , cu marginile ridicate în sus şi arcuite
(fig. 1 ,2), dar şi cu laturile uşor concave (fig. 3 ), pe când cei pătraţi prezintă, de
asemenea, laturile ridicate şi arcuite în sus 1 2 (fig. 4). Butoni i triunghiulari proveniţi
de la Putna sunt asemănători, fără a fi identici, cu cei descoperiţi la mănăstirea
Probota, ctitoria lui Ştefan cel Mare 1 3 • Laturi le butonilor, indiferent de formă, au
dimensiuni care se încadrează între 5,3 şi 8 cm. O parte a ceramicii decorative de
faţadă descoperită la mănăstirea Putna, este caracterizată de o anumită culoare de
smalţ, cu loare care nu mai apare şi în cazul altor obiecte ceramice din Moldova, o
nuanţă de verde „ou de raţă" 1 4 , dar se cunosc şi fragmente de discuri şi mai cu
seamă butoni ornamentali smălţuiţi în verde smarald, brun şi galben.
În cursul cercetărilor arheologice întreprinse în toamna anului 1 955 au fost
descoperite fragmente de discuri şi butoni smălţuiţi atât în faţa chiliilor din secolul XV,
situate pe latura de est a incintei, chilii realizate pe fundaţii de piatră cu pereţii de
chirpic 1 5 , dar şi două discuri căzute pe pragul unei încăperi de pe latura de sud 1 6 , unde
mai târziu au fost identificate vestigi ile Casei domneşti, în n ivelul de arsură din anul
1 484. Prezenţa acestor discuri şi butoni smălţuiţi în diverse zone ale incintei mănăstirii
Putna probează faptul că nu numai faţadele bisericii, ci şi paramentele celorlalte construcţii
9 Gh. I. Cantacuzino, Al. Rădulescu, Consideraţii asupra ceramicii descoperite la Mănăstirea

Putna în anul 1 9 71, în SCIV A, 25, 1 974, 4, p. 527-544.
1 0 Paraschiva-V ictoria Batariuc, Decorul ceramic al monumentelor din Moldova medievală
(secolele XI V-XV/I), în SCIA AP, 42, 1 995, p. 3-1 O, fig. 1 /5-7; 21 1 - 1 3 ; 31 1 -5 , 8- 1 4).
1 1 Corina N icolescu, Începuturile ceramicii monumentale în Moldova, în voi. Omagiu lui
George Oprescu cu ocazia împlinirii a 80 de ani, Bucureşti, f.a., p. 387, fig. 9/4.
1 2 Ibidem, fig. 1 1 /c, d.
1 3 Lia Bătrîna, A . Bătrîna, O primă ctitorie şi necropolă voievodală datorată lui Ştefan cel
Mare: Mănăstirea Probota, în SCIA AP, 24, 1 977, fi g. 1 3/c.
1 4 Paraschiva-Victoria Batari uc, Cahle din Moldova medievală. Secolele XIV-XV/I, Suceava,
1 999, p. 65.
1 5 I . Nestor et alii, Raport asupra săpăturilor... , p. 270.
1 6 I idem, Şantierul arheologic Suceava, în „Materiale", V, 1 959, p. 6 1 3 .
Ceramica monumentală descoperită la mănăstirea Putna 627
aflate în cadrul complexului monahal putnean au fost decorate cu piese ceramice

policrome. Se verifică încă o dată observaţia făcută în cazul „casei domniei" de la
Suceava 1 7 , dar şi a reşedinţei lui Oană Vomicul de la Tulova-Vomicenii Mari 1 8 , că
decorul ceramic nu caracteriza doar edificiile de cult realizate în piatră, fiind întâlnit şi
în cazul unor construcţii din lemn acoperit cu lut, cu destinaţii laice. Faptul că discurile
şi butonii ornamentali, întregi şi fragmentari, se găseau în stratul de incendiu din martie
1 484, incendiu care a afectat grav întreaga mănăstire, ne permite să încadrăm
cronologic aceste piese de ceramică monumentale în prima fază de edificare a bisericii,
dar şi a Casei domneşti, şi anume imediat după anul 1 466 1 9 .
O altă mare subcategorie a ceramicii monumentală puse în evidenţă în cursul
cercetărilor arheologice efectuate în zona de sud a incintei de la mănăstirea Putna o
constituie cahlele, descoperite doar în stare fragmentară.
Printre cele mai timpurii cahle descoperite la Putna, se numără cahlele-pahar,
apreciate a fi borcane de uz gospodăresc 20 , tipul I a, conform clasificării propuse de
noi 2 1 , precum şi câteva fragmente de cahle-oală, cu deschidere rectangulară, posibil
tipul II A a22 • Cahlele-pahar, nesmălţuite, de formă tronconică, având deschiderea
circulară, mărginită de un chenar în relief, se prezintă simple (fig. 8,9), cu deschiderea
mărginită de un brâu de alveole (fig. 6) ori cu numeroase cercuri concentrice incizate
imprimarea cu ruloul (fig. I O). Au fost modelate din pastă fină, cu nisip cernut, la roata
(fig. 7), sunt decorate cu şiruri oblice de scurte linii paralele, şiruri realizate prin
rapidă şi apoi arse oxidant. Pasta din care au fost modelate cahlele-pahar, decorul
realizat cu rotiţa, caracteristic olăriei cenuşii atribuite coloniştilor stabiliţi în Moldova23 ,
dar şi analogiile oferite de descoperiri asemănătoare făcute la Baia24 , Orheiul Vechi 25 ,
Hârlău26 , Roman27 , Săbăoani 28 , permit datarea acestor obiecte în secolul XV, fii n d
1 7 Paraschiva-Victoria Batariuc, Descoperiri inedite de ceramică monumentală la Suceava. în
„Suceava", XXI, 1 994, p. 1 07, fig. 1 /9.

IR
Eadem, Decornl ceramic al monumentelor din Moldova medievală (secolele XI V-XVII), în
SCIA, AP. 42, 1 995, p. 5 şi nota 1 5 .
19
Pentru datarea Casei domneşti de la Mănăstirea Putna în aceeaşi perioadă cu edificarea bisericii
c f. Cr. Moisescu, Maria-Ana M usicescu, Adriana Şirli, Putna. Bucureşti, 1 982, p. 2 3-25 şi nota 63.
20
Despre o cahlă pahar prezentând un ori ficiu pentru montarea în corpul sobei s-a spus că ne
găsim în faţa unui vas folosit în gospodărie la păstrarea laptelui sau smântâni i . C f. Gh. I. Cantacuzino.
A l . Rădulescu. op. cit„ p. 537, nota 1 9, fig. 9/2, 4, 5 .
21
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova medievală. Secolele XI V-XVII. Suceava.
1 999. p. 83, fig. I / I .
22
lhidem. p. 83-84, fig. 1 /3 .
2 3 M . D . Matei, Die graue Keramik von Suceava und einege archăologische Prohleme des 14. und
15. Jh, in der Ma/dau. în . .Dacia". N. S., VI. I 962. p. 357-386, fig. 6. 7; idem, Ceramica cenuşie de la Suceava
şi unele prohleme ale arheologiei veacurilor XI V-XV în Moldova. în voi . Contrihufii arheologice la
istoria oraşului Suceava. Bucureşti. 1 963. p. 1 3 1 . 1 60, fig. 26-- 2 7; Paraschiva-Victoria Batariuc. Din
nou dcsr,rc ceramica cenuşie de la Suceava. în ArhMold. XXV. 2002. p. 225. fig. 3/2. 4. 6; 515 .
�
- Eugenia Neamţu, V. Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia în secolele XIV-XVII.
voi . I . lfşi, 1 980, p. 1 29, fig. I O l / I ; 1 1 4/ I ; iidem. op. cit„ voi. I I . laşi, 1 984. p. 232. fig. 1 02/4.
· ' P. Bâmea, Paraschiva-Victoria Batariuc. Cahle descoperite în Moldova dintre Prut şi Sistru.
în ArhMold, X V I I , 1 994. p. 282, fig. 3/6.

26
Despre cahlele proven ite de Ia Hârlău s-a scris că sunt pocale de mari dimensiuni. Stela
Chepte�� Un oraş medieval. Hârlău. Iaşi, 2000, p. I 00, fig. 27I I . 2 .
- Paraschiva-Victoria Batariuc. Domnita H ordilă. Cahle în colecfiile Muzeului de Istoric
Roman. în „Suceava". XXVI-X XVI I I . 1 999-200 1 , p. 3 87-3 88. fig. 416.
2K
lhidcm. p. 39 1 . 393-394. fig. 4/ 1 -5 .
legate de primul nivel de organizare al complexului monahal anterior incendiului

din anul 1 484.
Alte fragmente de cahle au fost descoperite în colţul de nord-est al Casei domneşti,
în nivelul de arsură corespunzător incendiului din anul 1 484. Aceste fragmente, de
dimensiuni reduse, aparţin unor cahle nesmălţuite, cu forme simple, cahle-oală, tipul I I
A a29 ş i cahle-castron, tipul V A b, decorate cu forme geometrice 30 . D i n aceeaşi
zonă de nord-est a Casei domneşti provine şi un fragment de cahlă de coronament
cu suprafaţa într-un singur p lan, decupată de mari ferestre dreptunghiulare şi având
partea superioară crenelată 3 1 , tipul XV A b 32 • Deşi aceste fragmente sunt de
dimensiuni reduse, caracteristicile tehnice, forma şi decorul permit încadrarea lor în
a doua jumătate a secolului XV, în prima fază de existenţă a complexului monahal
de la Putna ctitorit de Ştefan cel Mare. Cele mai bune analogii pentru fragmentele
de cahle sunt oferite de piese similare descoperite într-o încăpere destinată obştii de
33
la vechea mănăstire a Humorului sau în locuinţe de orăşeni de la Roman 34 , fi ind
datate în a doua jumătate a secolului XV.
Prezenţa fragmentelor de cahle nesmălţuite, simple ori decorate cu motive
geometrice, în stratul de arsură legat de incendiul din anul 1 484, permite formularea
ipotezei conform căreia în interioru l Casei domneşti, din prima fază de existenţa a
acestei construcţii a fost amenajată cel puţin o sobă în formă de turn de cetate,
asemănătoare fără a fi identică cu aceea care a funcţionat într-o încăpere destinată
35
obştii monahale de la vechea mănăstire a Humorului •
Dar la mănăstirea Putna au fost descoperite, de-a lungul timpului, şi alte
fragmente de cahle, unele dintre ele figurate, care datează din a doua j umătate a
secolului XV, însă trebuie făcută precizarea că aceste fragmente sunt puţin
numeroase şi, din păcate, de dimensiuni reduse, ceea ce constituie un impediment
maj or în descifrarea temei decorative.
Câteva fragmente aparţin unor cahle cu decor în relief, care, probabil, se
încadrează în tipurile VIII B a 36 sau IX C a37 . Î ntre acestea menţionăm un fragment
smălţuit în verde ocru, acum ars secundar, decorat cu o pasăre cu un gât
neverosimil de lung ce trasează litera „S", de fapt reprezentarea heraldică a unei
2 9 Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova medievală. Secolele XIV-XVII, Suceava,

1 999, p. 83-84, fi g . 1 13 .
0
3 Ibidem, p. 86, fig. 1 / 1 2 .
31
Paraschiva-Victoria Batariuc, Cahle de coronament din Moldova (Secolele XIV-XV), în
ArhMold, XX, 1 997, p. 1 3 1 , fig. 8/5 .
32 Eadem, Cahle din Moldova medievală. Secolele XIV-XV/I, Suceava, 1 999, p. 93, fi g . 1 /5 7 .
3 3 Elena Busuioc, Noi date arheologice asupra vechii mănăstirii a Humorolui, î n „Suceava", V ,
1 978, p. 1 82- 1 86, fi g . 2--4.

34 Paraschiva-Victoria Batariuc, Domniţa H ordilă, op.cit„ p. 385-390, fig. 1 / 1 , 2, 4; 2/ 1 --4.
35 Elena Busuioc, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mittelalterliche Kachelnofenarten in den
rumănischen Filrstentilmerns (XIV-XV Jahrhundert!>), în „Dacia", N . S„ X X I I I , 1 979, fig. 25.

Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit„ p. 87-88, fi g . 1 /24.
36
Ibidem, p. 89-90, fig. 1 /3 1 .

37
38
lebede din herbul polonez Labedz (fig. 1 6), dar şi un altu l, acoperit cu smalţ verde
deschis, pe care a fost figurat un personaj încoronat, aureolat. Alte două fragmente
3
de cahle smălţuite în verde, arse secundar, provin de la cahle de tipul IX C c 9 ,
decorate în tehnicile sgraffito şi champleve, asemănătoare cu exemplarele utilizate la
realizarea sobei din „casa domniei" de la Suceava40 • Î ntr-o altă tehnică, decuparea,
au fost lucrate câteva fragmente de cahle care se încadrează în tipul IX C b4 1 •
Aceste fragmente de cahle traforate, nesmălţuite sunt de dimensiuni reduse (fig. 1 1 , 1 3,
1 4), ceea ce nu permite să spunem prea multe despre motivul decorativ, posibil rozase
( fig. 1 2). Fără să contribuie la înmagazinarea sau transmiterea călduri i sunt cahlele
ancadrament, care se încadrează în tipul XIII 8 42 , o placă rectangulară având în
centru o torsadă deasă încadrată de două şiruri de zimţi (fig. 1 5 ).
Prezenţa fragmentelor de cahle cu decor realizat în tehnicile sgrafjito şi
champleve, a celor traforate cât şi a pieselor de ancadrament ne sugerează că la un
moment dat, la mănăstirea Putna, probabil după incendiul din anul 1 484, când
întreg ansamblul monastic a fost refăcut, a fost amenaj ată în c uprinsul Casei
domneşti o sobă cu detalii constructive specifice, asemănătoare celei care a
funcţionat în „casa domniei" de pe Câmpul Şanţurilor de la Suceava, instalaţie de
încălzire care se încadrează în varianta moldovenească a sobelor gotice târzii 43 .
Observaţii făcute în timpul cercetări lor arheologice au pus în evidenţă urmele
unui alt i ncendiu devastator, care a afectat întreg complexul monahal, anterior
anului 1 5 1 744 , în timp ce o însemnare marginală păstrată pe un Minei pentru lunile
noiembrie-decembrie menţionează un alt sinistru, din ziua de 8 martie 1 5 36, care
„mult rău au pricinuit şi au ars casele domneşti, amândouă trapezele şi bucătăria şi
bolniţa şi cămara"45 . Pentru noi este evident că aceste două incendii au afectat şi
spaţiul de locuit din mănăstire, inclusiv instalaţi ile de încălzire, dar cercetările
arheologice nu ne-au oferit date concrete legate atât de operaţ iunile de îndepărtare
a urmelor incendii lor, cât şi de reamenajarea altor sobe. La Putna nu au fost
descoperite fragmente de cah le care să poată fi încadrate în secolul XVI, deşi este
evident faptul că după îndepărtarea urmelor celor două incendi i, care au afectat
diversele construcţi i ale complexului monahal, au fost amenajate noi sobe .
.i H
Maria Zemigala. Ogrzewanie piecowe na zamku Boleslawcu nad Prosna. X/ V-XVII w. în
„ActaArchLodz", nr. 3 3 , 1 987. foto I 00.
1 9 Paraschiva- Victoria Patariuc. op. cit. . p. 90, fig. 1 13 3 .
4 0 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu. 1'vfârturii de civilizaţie medievalei româneascâ. O
casei a domniei şi o sohă monumentalei de la Suceava din vremea lui Ştefan cel A/are. Bucureşti.
1 979. p. 63--65 , fig. 4 1 --43 .
4 1 Paraschiva-V ictoria Batariuc, op. cit. . p. 8 9 , fi g . 1 132.
4 2 /hidem. p. 93, fig. 1 /5 2 .
4 1 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit . . p. 1 42- 1 44.
4 4 M . D. Matei, Al. Rădulescu. R. Ciuceanu. op. cit . . p. 39--40, nota 4.
4 5 Al. I . Gonţa. Un spital de mânăstire la Putna în 1 ·eacul al XV-iea. în voi . Studii de istorie
medie1·ală. laşi. 1 998. p. 25 1 -252. nota 2 5 .

Mai numeroase ş1 m acelaşi timp mai diversificate din punct de vedere

tipologic, dar şi al registrului ornamental se dovedesc a fi fragmentele de cahle care
se încadrează cronologic în secolul XVII .
Î n cursul primelor două campani i d e cercetări arheologice desfăşurate în anii
1 955- 1 956, la mănăstirea Putna au fost descoperite fragmente de cahle, cele mai
multe de mici dimensiuni: cahle dreptunghiulare, cu picior de montare rectangular,
scurt, decor în relief, tipul IX 0 46 , utilizate pentru realizarea corpului sobei, precum
şi cahle de coronament. Cahlele de coronament se grupează în ma i multe tipuri
formale : cahle cu suprafaţa în două planuri distincte, dintre care cel inferior în
formă de dusină, iar cel superior drept, retras în raport cu primul, tipul XV C 47 , o
variantă inedită a acestui tip, de colţ, tipul XV C b, cahle de coronament având
partea superioară crenelată, de tipul XV A b 48 , precum şi cahle trapezoidale, cu
marginile decupate în trepte succesive, care se încadrează într-o nouă variantă a
pieselor de coronament, plane, tipul XV A d. Î n structura sobelor din secolul XVII,
cahlele cu un registru în formă de dusină au avut întrebuinţări multiple, fi ind
utilizate atât ca piese-soclu, la realizarea zonei de trecere de la camera de ardere la
aceea de încălzire, dar şi pentru compunerea coronamentului 49 .
Fragmentele de cahle descoperite în zona de sud a incintei de l a mănăstirea
Putna numără atât exemplare nesmălţuite, reduse numeric, cât şi acoperite cu smalţ
verde în două nuanţe, una mai deschisă şi o alta mai închisă, s malţ aşternut fie
direct pe pasta roşie a cahlei, fie pe un strat de angobă albă.
Repertoriul decorativ însumează motive geometrice, vegetale, dar şi
compozite, geometrice şi vegetale ori vegetale şi zoomorfe - cele mai frecvente - ,
dar dimensiunile reduse ale maj orităţii fragmentelor constituie un impediment
serios în descifrarea tramei ornamentale. Dintre motivele vegetale se recunosc
frunzele de acant dispuse în cruce - unul dintre cele mai frecv ente ornamente
întâlnite pe cahlele din secolul XVII, într-o mare diversitate de variante în tratare 50 ,
vrejuri ce susţin ciorchini de struguri sti lizaţi , un luj er sinuos de care sunt prinse
flori de crin, dar şi o vază cu un buchet de albăstrele şi ciulini. Motivele compozite
sunt reprezentate de o combinaţie de cercuri cu multe raze şi de o bandă de linii în
relief trasând un contur în forma literei „S" împreună cu luj eri purtând frunze
alungite, zimţate şi flori de lalea. Motivele geometrice se lim itează la o succesiune
de romburi cu laturi le realizate din şiruri de zimţi, prezente pe cahlele de coronament
cu un registru în formă de dusină, iar fragmentele de cahle de coronament cu
46 Paraschi va-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 90, fig. I /3 5 .

47 Ibidem, p . 94, fi g. 1 160.
4 8 Ibidem, p . 93, fig. 1 /57.
49 S. Maslikh, Russian ornamental tiles I 5th - / 9th centurie.1-, Moscova, 1 976, p. 1 75-1 76.
5 0 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M. Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din
laşi, în ArhMold, V, 1 967, p. 247-249, fig. 54, 55; Al. Andronic, laşii până la mijlocul secolului XVII.
Geneză şi evoluţie, Ia ş i, 1 986, fig. 3 713, 4; 38, 50; Paraschiva-Victoria Batariuc, Motive decorative în
ceramica ornamentală din secolul al XVII-iea de la Curtea Domnească - Suceava, în „Suceava",
V I I I , 1 98 1 , p. 1 1 2, pi. I , 2; eadem, Cahle în locuinţe de orăşeni la Suceava, în ArhMed, I, 1 996, p.
79-80, fig. 6/3 ,4.
Ceramica monumentală descoperită la mănăstirea Putna 63 1
suprafaţa trapezoidală, decupată în retrageri succesive, au fost decorate cu lujeri

purtând frunze zimţate şi flori de lalea care însoţesc un leu „oriental", cu aspect
canin, păşind spre dreapta.
Cu ocazia cercetări i vestigiilor Casei domneşti în anul 1 977, în două zone
distincte, una între zidul de incintă şi corpul de clădiri de pe latura de sud, în caseta III,
şi o alta la interior, acolo unde după refacerile din anul 1 856 se găsea bucătăria, au
fost descoperite numeroase fragmente de cahle, care, în cea mai mare parte, au
putut fi întregite. Din punct de vedere tipologic, cahlele descoperite în anul 1 977, în
zona Casei domneşti, se încadrează, majoritar, în tipul IX D, cahle dreptunghiulare, cu
decor în relief, picior de montare rectangular, scurt, dar se cunosc şi cahle de colţ şi
de coronament cu suprafaţa trapezoidală, într-un singur plan, decupată în retrageri
succesive. Cahlele de colţ, pe care le încadrăm într-o nouă variantă a tipului X B, şi
anume X B e, au rezultat din îmbinarea în unghi drept a unei cahle întregi şi a unei
jumătăţi de cahlă, secţionate pe verticală, ambele dreptunghiulare, cu decor în relief,
dar se cunosc şi exemplare compuse din două j umătăţi de cahle, de dimensiuni
egale, varianta X B f.
Fragmentele de cahle descoperite în anul 1 97 7 sunt atât nesmălţuite, cât şi
smălţuite în două nuanţe de verde, cele acoperite cu smalţ verd e ocru fiind cele mai
numeroase.
Repertoriul ornamental al acestor cahle este relativ sărac, înscriindu-se în
marea grupă a motivelor compozite: o împletire de elemente geometrice şi vegetale
sau elemente vegetale şi zoomorfe ori geometrice şi zoomorfe. Dintre cahlele de
tipul IX O predomină exemplarele acoperite cu smalţ verde ocru aşternut pe un
strat de angobă albă, decorate cu elemente compozite: două benzi compuse din trei
l inii în relief, trasând un contur sinuos ce aminteşte litera „S", delimitează un spaţiu
central în care se găsesc luj ere cu frunze alungite şi crestate , terminate cu câte o
floare de lalea (fig. 1 8). Se cunosc şi cahle simple, nesmălţui te (fig. 1 7). Alte
exemplare, de data aceasta acoperite cu smalţ verde deschis, aşternut direct pe
suprafaţa roşie a cahlei, prezintă în centru un vas globular cu anse elegant arcuite,
aşa-numita „vază italiană", în care se găsesc doi ciulini masiv i ce încadrează o
floare de albăstrea (fig. 1 9, 20) . Un grup numeros de cahle îl formează exemplarele
nesmălţuite decorate cu o îmbinare de elemente geometrice şi zoomorfe: câmpul
central a fost divizat de o coloană în două suprafeţe, în care se găsesc înscrise roţi
solare cu braţe-raze, umplute cu mici granule, precum şi două păsări afrontate,
puternic sti lizate (fig. 22).
Cahlele de colţ, aparţinând variantelor X b d şi X b e, au fost decorate cu o
îmbinare de elemente geometrice şi vegetale. Cele şase exemplare care se încadrează în
tipul X B d au fost acoperite cu smalţ verde ocru, aşternut peste un strat de angobă;
au câmpul decorat cu o bandă sinuoasă, amintind litera „S", compusă din trei linii
în relief, însoţită de un vrej cu frunze lanceolate şi crestate , vrej terminat cu o
floare de lalea (fig. 27). O cahlă de colţ care se încadrează în tipul X B e a fost
acoperită cu smalţ verde deschis, aşternut pe un strat de angobă. Motivul decorativ,
şters, se înscrie în registrul ornamental compozit, cu elemente vegetale şi
geometrice (fig. 26). Pe o cahlă de colţ, nesmălţuită, aparţinând tipului X B e,

compusă dintr-un exemplar întreg şi o j umătate secţionată pe verticală, unite în
unghi drept, apare un decor vegetal foarte şters (fig. 2 1 ) Alte două cahle de colţ,
.
nesmălţuite, obţinute prin îmbinarea în unghi drept a două j umătăţi de cahle

secţionate vertical, sunt decorate cu o bandă în relief trasând l itera „S", care susţine
ciorchini de struguri stilizaţi (fig. 22).
Cahlele de coronament se încadrează în două tipuri constructive: varianta XV
C a cu suprafaţa în două registre distincte, dintre care unul î n formă de dusină, iar
celălalt plan, dispus retras în raport cu primul, şi o altă variantă, tipul X V A d,
cahlele trapezoidale, cu marginile decupate în trepte succesive . Cahlele de coronament
cu un registru în formă de dusină au fost decorate cu motive compozite. Două
exemplare acoperite cu smalţ verde ocru aşternut pe un strat de angobă prezintă
dusina decorată cu o friză de ove concentrice, în timp ce al doilea prezintă un decor
realizat din îmbinarea unor elemente vegetale şi zoomorfe. Registrul superior, plan,
situat retras, încadrat de un chenar decorat cu ove, a fost ornamentat cu doi lei
afrontaţi, cu aspect canin, botul căscat şi limba atârnând, trup masiv cu o coadă în
formă de floare, dintre care cel din partea stângă îşi întoarce capul spre spate, în
timp ce registrul dusină prezintă un şir de frunze tripalmate, dispuse cu vârful în
sus (fig. 29). Într-un alt caz, registrul plan a fost decorat cu doi inorogi afrontaţi,
având partea posterioară terminată într-o volută5 1 , iar dusina prezintă o friză de
frunze de stejar, stilizate. Cel de al doi lea tip de cahle de coronament se prezintă
sub forma unei suprafeţe trapezoidale, cu marginile decupate în retrageri succesive.
Se cunosc două variante: o placă întreagă, cât şi o jumătate, secţionată pe verticală.
Placa întreagă a fost decorată cu un leu „oriental'', cu aspect canin, cu o coadă
� �
lungă, încolăcită peste picioarele posterioare, şi un cap masiv , fără coamă, cu botul
căsc � t şi limba scoasă, figurat s � r� dr:�p ta, leu însoţit e l�j eri cu ru nze al un_? ite şi
.
termmaţI_ cu o floare de lalea st1hzata - (fig. 25). Jumataţ!le _ _
de placi prezmta doar
partea anterioară a trupului leului, capul cu botul căscat şi l imba scoasă (fig. 26).
Se cunosc numai exemplare pe care leul a fost figurat spre dreapta.
Cu un repertoriu decorativ variat, cahlele datând din secolul XVII descoperite
în zona Casei domneşti de la mănăstirea Putna se încadrează atât din punctul de
vedere al execuţiei tehnice, cât şi al real izării artistice, în marea categorie a
produselor unui atelier periferic sau popular, care se adresa u nei clientele mai puţin
pretenţioase 53 . Din punctul de vedere al execuţiei tehnice, o mare parte a cahlelor
putnene sunt caracterizate printr-un rel ief plat, dar şi printr-o îndelungată folosire a
tiparelor, probabil de lemn, ceea ce a avut drept rezultat ştergerea motivului
decorativ. Au fost preferate motive ornamentale simple, amintind ţesăturile, şi mai
5 1 J. Paj er, Pocatky novoveke keramiky ve Strainici. Strâfoice, 1 983, fig. 60, pi. XXXIV /I;
Maria Dabrowska, Kafle i piece kaflowe do konca XV/li wieku, Varşovia, 1 987, fig. 1 57, 1 5 8, 1 86.
Bucure?�i , unde I� s-a p ierd�t urma. a făcut imposibile a�ât o d � scriere detaliată, cât şi ilustrarea lor.
Transferarea acestor cahle în deceniul nouă al secolului trecut, la fostul M uzeu al ceramici i din
. _ .
- - Parasch1va-V1ctona Batanuc, Domniţa H ordila, op. elf„ p. 396, fig. 1 0/ 1 -2 .
5 3 Parasch iva-Victoria Batariuc, Cahle din Moldova medievală. Secolele X/V-XVll, Suceava,
1 999, fig. 66.

puţin cele figurate, care, în cazul nostru, se l imitează la elemente zoomorfe. Calitatea
reprezentărilor a avut de suferit din cauza stilizărilor excesi ve, care trădează lipsa
de măiestrie a meşterului olar în execuţia desenului, nerespectarea p roporţi ilor, mai
cu seamă în cazul elementelor zoomorfe 54 (fig. 22, 24, 25, 29). In urma analizei
repertoriului decorativ al cahlelor putnene datând din secolul XVII, se poate
concluziona că aceasta este în cea mai mare parte inedit, nemaiîntâlnindu-se în cazul
altor obiecte similare contemporane descoperite în Moldova. Repertoriul decorativ
inedit, cu câteva mici excepţii în cazul elementelor zoomorfe, coroborat cu
execuţia tehnică şi realizarea artistică, modeste, se constitu i e în tot atâtea
argumente în favoarea ipotezei că maj oritatea cahlelor descoperite în zona Casei
domneşti de la Putna a fost produsă într-un atelier care funcţiona în cadrul
complexului monahal.
Î n cazul descoperirilor făcute la mănăstirea Putna surprinde calitatea modestă
a cahlelor, indiferent de perioada în care au fost încadrate cronologic, în
comparaţie, de exemplu cu vasele ceramice de uz comun, smălţuite şi decorate în
tehnicile sgraffito şi champleve şi având incizate scurte inscripţii chirilice 55 • Acest fapt
este surprinzător, deoarece, după cum se ştie, mănăstirea Putna a fost ctitoria lui Ştefan
cel Mare, în timpul domniei căruia arta lutului a cunoscut în Moldova perioada sa
de apogeu. Putem doar să avansăm ipoteza că sobele realizate din cahle de bună
calitate, produse în atelierul aulic de la Suceava , dacă au ex istat cu adevărat, au
dispărut în urma deselor incendii care au afectat mănăstirea, i ar resturile lor
materiale urmează a fi descoperite cu ocazia cercetărilor arheo logice vi itoare.
Despre cahlele datând din secolul XVII, descoperite în anul 1 977 în zona
Casei domneşti, se poate presupune că au aparţinut mai multor sobe amenajate în
încăperi din cuprinsul complexului mănăstiresc cu ocazia amplelor lucrări
desfăşurate la Putna pe parcursul mai multor decenii, de la sfârşitul domniei lui
Vasile Lupu şi până în vremea lui Eustratie Dabija. După cum se ştie, biserica
mănăstirii Putna, ctitoria lui Ştefan cel Mare, afectată de scu rgerea timpului 56 , a
fost dărâmată din iniţiativa lui Vasile Lupu, şi tot acum, în anul 1 653, a fost j efuită
de cazacii lui Timuş Hmielniţki 57 . Vasile Lupu nu a mai reuşit să termine rezidirea
58
bisericii, lucrările de refacere fiind continuate de Gheorghe Ş tefan şi încheiate
j4 J. Pajer, op. cit .. fig. 60. pi. XXX IV/I; Maria Dabrowska. op. cit. fig. 1 5 7, 1 58, 1 86;
.
Paraschiva-Victoria Batariuc, Domnita Hordilă, op. cit. . fig. 1 01 1 . 2.

j< I. Nestor et alii. Raport asupra săpăturilor. „ p. 273-274. fig. 1 7 ; Gh. I. Cantacuzino.
Al. Rădulescu. op. cit. . p. 53 3-536. fig. 3/2 ; 41 1 - 1 4; 5/ 1 - 1 0. 6/ 1 -2 .
) o N . N . Puşcaşu, op. cit . . p. 70-72.
j7 Ion Neculce, O samă de rnvinte. în Letopiseţul Ţării Moldovei. ed. G. Ştrempel. Bucureşti. 1 986.
p. 1 80- 1 8 1 : . Vasilie vodă, aproape de mazil ie, au greşit lui Dumnezeu. că i s-au întunecat minte spre
.
lăcomie, de au stricat mănăstirea Putna. gândind că va găsi ban i. şi n-au găsit. Şi s-au apucat să facă
din nou iarăş. precum au fost, şi nu i-au ajutat Dumnezeu să o facă. Că au zidit-o numai din temelie
din pământ până la ferestri, şi l-au luat Dumnezeu domni ia. Că s-au sculat Gheorghie Ştefan logofătul
cu oaste asupra lui şi l-au scos din domnie. Iar plumbul cu carile au fost acoperită mănăstirea Putna
l-au luat căzacii lui Timuş, ginerele ( lui) Vasilie vodă, de l-au dus la cetate la Suceavă. de au făcut
glonturi. să apere cetatea Sucevii despre Gheorghie Ştefan."
' H lhidem. p. 1 8 1 .
abia în timpul domniei lui Dabija Vodă, după cum menţionează pisania din anul
1 662 59 • Este posibil ca şi alte construcţii care alcătuiau ansamblul monastic de la
Putna, între care şi Casa domnească, să fi suferit lucrări de refacere. Cu ocazia
acestor lucrări, care au avut loc, probabil, după terminarea edi ficării b isericii în
timpul domniei lui Eustratie Dabija, au fost amenaj ate şi sobel e ale căror cahle
componente au fost descoperite în anul 1 977.
Considerăm că în cazul fragmentelor provenite d in zona Casei domneşti, acestea
au aparţinut la cel puţin trei sobe diferite, dintre care două compuse din piese
smălţuite şi o a treia din exemplare nesmălţuite. Conform gustului epocii, în realizarea
corpului sobei, structurat în compartimente distincte, de formă paralelipipedică: soclul,
cameră de ardere, cameră de încălzire, coronament, erau folosite cahle-tapet, cu un
singur motiv decorativ, care se repeta, creând suprafeţe textile60 . Excepţie făceau
doar cahlele cu un registru în formă de dusină, folosite la realizarea soclului, dar şi a
zonei de trecere de la camera de ardere la cea de încălzire şi la coronament, care, în
unele cazuri, putea prezenta şi alte p iese speciale.
Una dintre sobe a fost compusă din cahle smălţuite în verde ocru, decorate cu
motive compozite, benzi liniare asociate cu frunze şi flori de lalea (fig. 1 8). Pentru
realizarea soclului, a zonei de trecere de la camera de ardere la cea de încălzire şi la
coronament au fost folosite cahle cu un registru în formă de dusină, decorate cu o
friză de flori crucifere (fig. 2 8 ) şi cu lei cu aspect canin, afrontaţi (fig. 29); cahle cu
suprafaţa romboidală şi marginile decupate în retrageri succesive ( fig. 24, 2 5 )
formau u n fronton plasat l a partea superioară a coronamentului. A doua sobă a fost
construită din cahle smălţuite în verde deschis, decorate cu „vaze italiene", cu corp
globular şi anse elegant arcuite, în care se găsesc flori de albăstrele şi ciulini (fig. 1 9 ,
20). Cea de a treia sobă a fost realizată din cahle nesmălţuite, decorate cu rozete solare,
cercuri în care se află mici granule în relief, în asociere cu păsări puternic stil izate
(fig. 22).
Aceste sobe amenaj ate în a doua jumătate a secolului XVII au fu ncţionat, cu
probabi litate, până în deceniul patru al secolului următor, când au fost dezafectate,
molozul rezultat din dărâmarea lor fiind depus în două zone distincte ale Casei
domneşti : în spaţiul unde astăzi se găseşte intrarea principală a edificiului
reconstituit (anterior acolo a functionat bucătăria mănăstirii), cât şi între zidul de
.
incintă şi corpul de clădi ri de p� latura de sud. Î n moloz a fost descoperită o
monedă poloneză emisă în anul 1 730 de regele August al I ii-lea cel Puternic 6 1 ,
monedă ce oferă termenul post-quem pentru încadrarea cronologică a modificărilor
intervenite în zonă şi care au condus la dezafectarea sobelor respective.
Î n timpul operaţiunilor de restaurare a fragmentelor de cahle descoperite în
anul 1 977 în cele două zone distincte s-a făcut o observaţie interesantă, şi anume
59
Eug. Kozak, Die lnschriften aus der Bukowina, voi . I, Viena, 1 903, p. 7 3 .
60 S . Maslikh, op. cit. , p. 1 75- 1 76; J . Paj er, op.cit., fig. 66: Maria Dabrowska, op.cit., fig. 35-38;
A. Laskiewicz, Kajle i piece kajlowe z dworu na Kopcu pod Mosina, woj. Poznanskie, Poznan, 1 997,
fig. 43, 44, 46.
6 1 l nfonnaţie colegul A lexandru Rădulescu, căruia îi mulţumim şi pe această cale.
faptul că fragmente de cahle provenite dintr-o zonă se întregeau cu altele, găsite în

zona opusă, ceea ce dovedeşte că molozul depus în fiecare parte nu a rezultat din
dezafectarea unei anumite sobe, ci a fost amestecat ş i depozitat aleator, pe o
suprafaţă dată, pentru a o nivela.
Î n secolul XVIII, odată cu domniile fanariote, Casa domnească de la
mănăstirea Putna, în urma refacerilor datorate mitropolitului Iacov Putneanul 62 , îşi
pierde valorile aulice, de reprezentare, căpătând mai ales rosturi gospodăreşti (aici
se găseau „cuhniile") şi astfel sobele din aceste spaţii nu au mai fost refăcute.
Ceramica monumentală descoperită pe latura de sud a complexului monahal
de la Putna acoperă o perioadă de timp care se întinde pe trei secole, din a doua
j umătate a secolului XV şi până în deceniul şapte al secolului XVII. Diversificată
tipologic, ceramica monumentală, cu excepţia celor câtorva fragmente de discuri şi
butoni ornamentali de bună calitate, nu depăşeşte din punctul de vedere al execuţiei
tehnice şi al realizări i artistice produsul artizanal.
Repertoriul decorativ al celor mai multe dintre cahlele şi fragmentele de cahle
putnene, inedit, se înscrie în curentul ornamental care caracterizează producţia de
cahle din secolul XVII, când calitatea a fost sacrificată în favoarea cantităţii. Sti lizate
excesiv şi amintind în unele cazuri crestăturile în lemn, motivele decorative
reprezentate pe cahlele şi fragmentele de cahle descoperite în zona Casei domneşti
de la mănăstirea Putna şi datând din a doua j umătate a secolulu i XVII vin să
întregească registrul ornamental al acestei specii aparţinând c eramicii monumentale
dintr-o vreme în care meşteşugul produceri i acestor frumoase ob iecte util itare
intrase într-un declin ireversibil.
* Acest studiu a fost publicat în volumul Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna. voi . I .
S fânta Mănăstire Putna, 2007, p. 1 99-2 1 O .
I R86- 1 8R7. p . 6 1 .
� ' Yartolornei Măzăreanu, Istorie pentni s/ânta Mânăstire Putna. în AARMS I. seria I I . torn I X .
1 2
3 4
5a 5b
6 7
8 9
10
11 12
13 14
15
16
17 18
19 20
21 22
23a 23b
Ceramica monumentală descoperită la mănăstirea Putna 64 1
24 25
26
27
29
28
LA C E RAMIQUE MONUMENTA L E D E COUVERTE AU MONASTE R E PUTNA
Les recherches archeologiques initiees au monastere Putna, 1 ' automne de I 'annee 1 955,
occasionnees par Ies ouvrages de restauration, continuees jusqu 'en 1 98 1 , se sont soldees avec la
restauration des vestiges de I ' ancienne eglise, fondee par Etienne le Grand, des cellules des moines et
de la maison princiere, ainsi qu'avec un riche et varie materiei ceramique, dans lequel predominent
des fragments des vaisseaux d 'usage commun, simples et decores dans Ies techniques sgraffiti et
champleve, mais aussi Ies diverses especes de la ceramique monumentale.
Des Ies premieres annees de recherche, on a decouvert dans la zone de sud, ou a fonctionne la
maison princiere, des especes de la ceramique decorative de fai;ade : disques emailles et boutons
carres et triangulaires, qui omementaient Ies parements de I' eglise, ainsi que des autres edifices de
l ' interieur de l ' enceinte (fig. I -Sa, b).
De la premiere phase de l 'existence de la fondation d ' E tienne le Grand, <latent quelques
carreaux de poele verre (fig. 6-- 1 O), ainsi que des carreaux de poele, des fragments de carreaux de poele
decores avec des elements geometriques (fig. 1 1 - 1 4), zoomorphes (fig. 1 6), mais aussi, un carreau de
poele encadrement (fig. 1 5 ).
Du X V I I-eme siecle, on a decouvert des carreaux de poele decores avec des elements
composites vegetaux et geometriques (fig. 1 7, 1 8, 26, 27, 28), mais aussi geometriques et zoomorphes
( fig. 22, 25, 29), ainsi que vegetaux ( 1 9, 20), provenant des poeles qui ont ete amenages dans la
maison princiere.
La ceramique monumentale decouverte sur le câte sud du complexe monacal de Putna couvre
une periode de temps qui s'etend sur trois siecles, de la seconde moitie du X V-eme siecle jusqu ' a la
septieme decennie du X V II-eme siecle. Diversifiee typologiquement, la ceramique monumentale, a
l' exception de quelques disques et boutons omementaux de bonne qualite, ne depasse pas du point de
vue de l ' execution technique et de la realisation artistique le produit artisanal.
Le repertoire decoratif de la majorite des carreaux de poele et des fragments de carreaux de
poele de Putna, inedit, s' inscrit dans le courant omemental qui caracterise la production de carreaux
de poele du X V I l-eme siecle, lorsque la quantite a ete sacrifiee en faveur de la quantite. Stylises
excessivement et rappelant en certaines cas Ies encoches en bois, Ies motifs decorati fs representes sur
Ies carreaux de poele et sur Ies fragments de carreaux de poele decouverts dans la zone de la Maison
princiere du Monastere Putna et datant de la seconde moitie du X V I I -eme siecle viennent a completer
le registre omemental de celte espece appartenant a la ceramique monumentale d' une epoque dans
laquelle ( ' artisanal de la production de ces beaux obj ets utili taires etait entre dans un declin
irreversible.
DIN NOU DESPRE ATELIERUL AULIC DE CERAMICĂ
DE LA SUCEAV A DIN TIMPUL DOMNIEI
LUI ŞTEFAN CEL MARE
Provenite din medii diverse, case şi curţi domneşti, cetăţi, reşedinţe boiereşti,
mănăstiri, locuinţe de orăşeni şi ţărani înstăriţi, cahlele se dovedesc a fi o prezenţă
constantă, dar şi notabi lă din punct de vedere cantitativ şi calitativ între materialele
arheologice descoperite în Moldova, iar problema provenienţei acestor obiecte de
uz comun care, în cele mai frecvente cazuri , şi-au depăşit condiţia de produs
artizanal a constituit o preocupare constantă a celor ce s-au o cupat cu studierea
civilizaţiei materiale medievale româneşti . Î n legătură cu provenienţa motivelor
decorative, a meşterilor sau chiar a cahlelor propriu-zise, de-a lungul timpului au
fost emise diverse păreri, unele dintre ele contradictorii .
Î n primele decenii ale secolului trecut, George Balş a afirmat despre o parte a
cahlelor din Moldova că sunt de factură neîndoios germană 1 , în timp ce profesorul
sucevean Rudolf Gassauer era de părere că acestea au fost lucrate în Moldova de
meşteri olari , în parte saşi veniţi de la Rodna şi stabiliţi la Baia şi Suceava2 , dar şi
italieni, fi ind „în cea mai mare parte admirabile realizări de artă sud-germană"3 .
Pentru istoricul transilvănean Julius Bielz, o parte a cahlelor descoperite în
Moldova, precum cele decorate cu capul de bour sau cu reprezentări de cavaleri, au
fost produse de meşteri saşi din Ardeal, în speţă de la Sigh işoara, meşteri care
lucrau pentru a le trimite în teritoriul est-carpatic4 . Tot acum, în perioada
interbel ică, Barbu Slătineanu a avansat idei total diferite. Negând existenţa unei
olări i a saşilor transi lvăneni în Evul Mediu, Barbu Slătineanu a insistat asupra unor
influenţe orientale, mult îndepărtate în timp: mesopotamiene, hittite, egiptene şi
mai ales bizantine, la care s-au adăugat o sumă de motive decorative cumanice şi
gotice, dar şi altele, de inspiraţie occidentală, care s-au exercitat asupra cahlelor
considerate a fi „opere de caracter românesc, atât ca spirit, cât şi ca real izare" 5 .
Reluarea cercetări lor arheologice la Cetatea de scaun a Sucevei în anul 1 95 1 ,
dar şi în cuprinsul întregului oraş medieval, a dus la descoperirea unei cantităţi
impresionante de cahle, diferite din punct de vedere formal şi cal itativ, cu un
1 G. Balş. Bisericile lui Ştefan cel Mare, în BC M I , X V I I I . 1 925, p. 288, fig. 3 80-3 8 1 .
� R . Gassauer, Şi in Suceava a inflorit nohila artă a ceramicii. în .. Cronica Numismatică şi
Arheologică", iul-dec. 1 93 5 . p. 1 5 1 .
·1 Idem, Teracote .rncevene. în BC M I X X V I I I . I 935. p. 1 63 .
� J. Bielz. Deutsch-siehenhiirgische Hafner arheiten fiir die Moldau, î n voi. De11t.1che

Forschungen im S1'idosten. S ibiu. 1 942. p. 260-262. fig. I 1 1 -3
' B . Slătineanu. Despre teracotele 1ucnene. in BCM I. XXX. 1 937. p. 1 3 5- 1 42 .
repertoriu ornamental variat. Bazându-se pe materialul provenit din săpăturile de la

Suceava, istoricul de artă Virgil Vătăşianu, membru al colectivului de cercetare
arheologică din oraşul fostă reşedinţă voievodală, a ajuns la concluzia că „niciunul
din motivele ornamentale întâlnite la Suceava nu se găseşte în colecţii le muzeelor
din Transilvania" şi a avansat ipoteza că „probabil primii meşteri sobari ar fi venit
în Moldova din regiunile baltice (în sens larg, adică dintre Brandenburg şi
Mi nsk)" 6 . Î n monumentala lucrare Istoria artei feudale În ţările române, profesorul
Vătăşianu aduce noi precizări legate de cahlele moldovene. Se subliniază faptul că
produsele din teritoriul est-carpatic depăşesc cu mult nu numai cantitativ, dar şi
calitativ pe cele similare din Transilvania şi se sugerează studierea rolului jucat de
Polonia ca etapă intermediară de difuzare a motivelor decorative de pe cahlele din
Moldova. Se consideră că meşteri străini au venit în teritoriul de la răsărit de
Carpaţi şi au executat „căhăl i" pe loc 7 • l potezele formulate de profesorul Vătăşianu
vor fi preluate şi de alţi membri ai colectivului de cercetare de la Suceava,
Alexandru Andronic şi Eugenia Neamţu 8 . Barbu Slătineanu, în ultimele sale
lucrări, şi-a reconsiderat vechile opinii, fi ind de părere că p rimele cahle au fost
întrebui nţate în centrele săseşti din Sibiu şi Braşov, de unde au trecut în Muntenia,
la Curtea de Argeş şi Câmpulung, şi de la B istriţa în Moldova, la Baia şi Suceava,
şi a scris că „elementele de decoraţie gotică pătrund în Moldova cu meşterii aduşi
din Transilvania să lucreze la bisericile înălţate de Ştefan ce l Mare. Acest tip de
decoraţie se poate urmări în plăcile şi cahlele publicate de Romstorfer şi
Gassauer."9 Î n acelaşi spirit, cercetători precum Radu Popa 1 0 , Lia Bătrîna şi Adrian
Bătrîna 1 1 au admis prezenţa în Moldova, respectiv la Suceava, „a unor meşteri
transilvăneni cu tiparele lor". Arheologul transilvănean Daniela Marcu Istrate a
admis că, măcar o parte a cahlelor din Moldova, şi anume cele d estinate curţii
domneşti, a fost lucrată în ateliere specializate, fără a preci za şi provincia în care
. p
erau prod use aceste o b 1ecte - .
O opinie aparte a fost formulată de istoricul Radu Manolescu care considera
cahlele descoperite la Suceava, în zona „B" de pe Câmpul Şanţurilor de lângă
Cetatea de scaun, produse la Braşov şi importate în Moldova 1 3 • Ipoteza formulată
6 B. Mitrea et alii, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului, în SCIV, 5, 1 954, p. 278.
7 V. Yătăşianu, Istoria arteifeudale în ţările române, I, Bucureşti, 1 959. p. 727-729.
8 Al. Andronic, Eugenia Neamţu, M Dinu, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească
din laşi, în ArhMold, V, 1 967, p. 257.
9 B . Slătineanu, Ceramica feudală românească şi originile ei, Bucureşti, 1 959, p. 8 1 .
10
R . Popa, O casă domnească din secolul al XV-iea lângă Cetatea Sucevei, în SCIV 20, 1 969,
,
1 , p. 60-62, nota 20.

1 1
Lia Bătrîna, A . Bătrîna, Elemente decorative în ceramica monumentală de la Baia ljud.
Suceava), în „Suceava", XI-X I I , 1 984- 1 985, p. 1 1 - 1 7 1 .
1 2 Daniela Marcu Istrate, Cahlele din Transilvania şi Banat de la începuturi până la 1 700,
Bistriţa, 2004, p. 34.

1
3 R. Manolescu, Comerţul Tării Româneşti şi Moldovei cu Braşovul (5ec. XIV-XVI), Bucureşti,
1 965, prezintă pe o pagină cu ilustraţii cah le descoperite în l ocuinţa din zona „B" de pe Câmpul
Şanţurilor de la Suceava cu legenda; „Cahle lucrate în Transi lvania în a doua jumătate a secolului al
X V-iea descoperite la Suceava".
Atelierul aulic de ceramică de la Suceava 645
acum patru deceni i de istoricul bucureştean a fost acceptată de arheologul cluj ean
Adrian Andrei Rusu, care este de părere că o parte semnificativă a cahlelor
descoperite în Moldova a fost produsă în Transilvania, la Bistriţa şi în zona locuită
de secui şi a ajuns în teritoriul est-carpatic pe calea schimbului 1 4 •
Ne-am exprimat, de-a lungul timpului, păreri le în legătură atât cu originea
motivelor decorative, cele mai multe de sorginte central-europeană, venite fie pe
calea schimbului, fie vehiculate de meşteri itineranţi, dar şi cu locul de provenienţă
a cahlelor descoperite în Moldova, pe care le considerăm, cu mici excepţii , produse
pe teritoriul est-carpatic 1 5 •
Dacă pe teritoriul Moldovei, la Palatul Cnej i lor 1 6 , Orheiul Vechi 1 7 , Iaşi, în
zona bisericii Sfântul Sava 1 8 , au fost puse în evidenţă urmele unor ateliere care,
între alte obiecte ceramice, produceau şi cahle, cercetări arheologice sistematice
sau fortuite nu au dus la descoperirea la Suceava a vestigiilor propriu-zise ale unor
asemenea ateliere, ci doar a unor dovezi indirecte ale existenţei acestora.
Î ncă la sfârşitul secolului XIX, în perioada când arhitectul Romstorfer
conducea lucrările de degaj are a zidurilor Cetăţii de scaun de pământul şi molozul
depuse de-a lungul timpului, în satul Stupea, situat la circa 20 km sud-vest de
Suceava, a fost descoperit „un cuptor vechiu de cărămizi, în care se aflau plăci
identice cu cele găsite în castel, şi anume nesmălţuite" 1 9 • Această descoperire,
coroborată cu faptul că în cuprinsul cetăţi i au fost găsite numeroase fragmente de
smalţ zgurificat, dar şi o bucată de smalţ plumbifer şi fragmente de „tigăi pentru
topit", i-a permis lui Romstorfer să avanseze ipoteza că o parte a cahlelor a fost
modelată şi arsă în altă parte, în speţă la Stupea, şi doar smălţuită în cetate 20 .
In perioada interbelică, pe teritoriul comunei Ilişeşti, în zona fostului sat
Săsciori pe Costâna, dispărut în secolul XVIII, au fost descoperite, în urma
lucrărilor agricole, numeroase fragmente de cahle, identice cu cele provenite de la
Cetatea de scaun a Sucevei. Făcând legătura dintre descoperirea fragmentelor de cah le
şi numele satului, Săsciori, profesorul Rudolf Gassauer a avansat ipoteza că
1 � Ultima opinie: .,importuri tematice reali zate prin saşi" la o discuţie privitoare la cahlele cu
lup predicator. Vezi Adrian A. Rusu, Cahle din Transilvania (///). Trei motive decorative medicmle.
în ActaMN, 39--40/11, 2002-2003 ( 2005 ), p. 1 1 4.
1 5 Paraschiva-Victoria Batari uc, Ateliere pentru producerea cahlelor în Moldova medievalii, în
SCIVA 43. 1 992, 2, p. 2 1 1-220; eadem, Cahle din Moldova medievală. Secolele XI V-XVII. Suceava,
1 999, p. 58--68.
16
Gh . Diaconu, Palatul Cnejilor, în vol. Cercetâri arheologice şi istorice din zona lacului de
acumulare Bicaz, Piatra Neamţ, 2003, p. 222.
1 ' G . D. Smirnov, Proizvod\"fm krasnoglinianych pccinych izrazcov i opt rckonstmkcii pel'ei
po materia/am Starogo Orheja, în „lzvestija", Chişinău, 3 1 , 1 956, p. 77-87; P. Bâmea, Paraschiva-Victoria

Batariuc, Cahle descoperite în Moldova dintre Prut şi Nistru, în ArhMold. XVI I , 1 994, p. 282.
IK
N . N. Puşcaşu. Voica Maria Puşcaşu, Mârturii de civiliza(ie şi urhanizarc medic1·alli
descoperite în mira istorică a laşilor. în RMM-M IA, 2, 1 983, p. 35-3 7; iidem, Biserica Sfântul Sam
din laşi. Monografic arheologică, Iaşi. 2005. p. 1 7-2 1 .
1 9 K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii descrisei pc temeiul propriilor ccrcctârifăcutc între 1 8 95
şi 1 904. Bucureşti. 1 9 1 3 , p. 77.

� 1 1 lhidcm.
locuitori i acestei aşezări, saşi, erau meşteri olari care produceau cahlele necesare
diverselor construcţii aulice, drept pentru care au fost scutiţi de diverse obligaţii
faţă de domnie2 1 • Î n zona fostului sat Săsciori, arheologul ieşean Orest Tafral i a
efectuat săpături arheologice, rămase din păcate inedite 22 • Cercetări perieghetice
întreprinse pe parcursul a două decenii în perimetrul actualului sat Vâlcele din
comuna Stroieşti, unde şi astăzi, zona din dreapta pârâului Costâna este cunoscută
de locuitorii mai vârstnici sub denumirea de Săliştea Săsciorilor, au dus la descoperirea
a doar câteva fragmente de cahle-oală cu deschiderea pătrată simplă, tipul II A,
conform clasificării propuse de noi 2 3 , asociate cu ceramică cenuşie fină, atribuită
coloniştilor germani, descoperiri care nu confirmă ipotezele profesorului Gassauer24 .
Î n perioada interbelică, în diverse locuri din oraşul Suceava au fost
descoperite fortu it, cu ocazia unor lucrări edilitare, „cuptoare de cărămizi"25 . Din
păcate, profesorul Gassauer, cel care ne-a furnizat informaţia, nu ne-a oferit şi alte
detalii legate de aceste descoperiri, dar menţionarea cuptoarelor într-un studiu dedicat
cahlelor sucevene ne face să presupunem că au servit nu numai p entru „cărămizi",
ci şi pentru arderea altor specii ale ceramicii monumentale, în cazul nostru, cahlele.
Reluarea în anul 1 95 1 a cercetărilor arheologice la Cetatea de scaun, cercetări
care s-au extins pe întreg teritoriul oraşului medieval Suceava, au dus la
descoperirea a numeroase cuptoare pentru ars ceramică, de tipuri diferite, dovada
peremptorie a existenţei atelierelor de olărie. Î n zona IRC, situată în mij locul
oraşului medieval, a fost descoperit, între altele, un cuptor în care erau arse vase,
smălţuite şi decorate în tehnicile sgrajjito şi champleve26 • Î n deceniul şapte al
secolului trecut la Suceava, în zona Parc, la limita sud-estică a oraşului medieval, au
fost descoperite cuptoare rectangulare de mari dimensiuni, cu două camere, una de
ardere şi o a doua pentru foc alături de care au apărut numeroase cahle şi fragmente de
27
cahle cu decor geometric traforat, datând din prima jumătate a secolului al XV-lea •
Î n anul 1 976, pe strada Petru Rareş, într-o zonă cu numeroase cuptoare pentru ars
ceramică, au fost descoperite vestigiile unei locuinţe cu pivniţă, locuinţă prevăzută
cu o sobă din cahle cu un repertoriu de forme şi motive decorative variat, locuinţă
despre care a fost formulată ipoteza că a aparţinut „unui meşter olar din elita
meşteşugari lor Sucevei", care lucra pentru domnie, primind din partea voievodului
2 1 R. Gassauer, Beitrăge zur Kulturgeschichte der Bukowina, în „Siidost Forschungen",
M iinchen, 1 / 1 94 1 , p. 5-7 (extras).

22 Ibidem, p. 4.
2� Paraschiva-Victoria Batariuc, M . Andronic, Săsciori. u n sat dispărut din ţinutul Sucevei î n

2 3 Paraschiva-Victoria Batariuc, op. cit. , p. 84, flg. 1 /3 .
„Suceava" XXXIV-XXXV-XXXVI, 2007-2008-2009, p . 225-23 I .

5 R. Gassauer, Teracote sucevene, în BCMI, XXVI I I , I 935, p . 1 5 1 - 1 52.
2
26
8 . M i trea et alii, Şantierul arheologic Suceava-Cetatea Neamţului, în SCIV. 6, 1 955, 3-4,
p. 780-78 1 .
2
7 Mărioara Nicorescu, Cuptoare de ars ceramică din secolele XIV-XV de la Suceava, în SCIV, 1 6,
1 965, p. I 03, fig. 5/ 1 ; eadem, Noi descoperiri de ceramică ornamentală din secolele XV-XVI la
Suceava, în ArhMold, I V 1 966, p. 3 1 7-3 1 9, fig. I , 2 .
Atelierul aulic de ceramică de la Suceava 647
cahle mai puţin reuşite pentru a le folosi la asamblarea unei i nstalaţii de încălzit în
locuinţa sa28 • Judecând după calitatea modestă a cahlelor aflate în locuinţa de pe
strada Petru Rareş, am presupus că meşterul care locuia în zona de nord-vest a
oraşului, cunoscută pentru cuptoarele de ars ceramică descoperi te aici, activa în
cadrul unui atelier mai puţin pretenţios, care se adresa unor cl ienţi recrutaţi dintre
boierii mai mărunţi şi orăşenii înstăriţi 29 .
Cercetătorul ieşean Alexandru Andronic, în recenzia dedicată lucrării Mărturii
de civilizaţie medievală românească. O casă a domniei şi o sobă monumentală de la
Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare, semnată de Radu Popa şi Monica Mărgineanu
Cârstoiu, a avansat o ipoteză care vine să întregească şi să nuanţeze concluziile
formulate la începutul secolului trecut de arhitectul Romstorfer. A lexandru
Andronic a presupus existenţa unui atelier sucevean „care funcţiona fie pe platoul
din faţa Cetăţii de Scaun, fie chiar în cetate", atelier ce luc ra sub directa
supraveghere a domnului însuşi 30 • Dacă pare puţin probabil că atelierul ceramic se
afla în cuprinsul Cetăţii de scaun, edificiu cu destinaţie preponderent militară, sau
că activitatea atelierului se desfăşura sub supravegherea domnului ţării, despre care
cu greu se poate presupune că avea şi preocupări legate de modelarea lutului, este
perfect plauzibil să considerăm că o mare parte a activităţilor gospodăreşti şi/sau
meşteşugăreşti privind buna funcţionare a cetăţii, între care şi olăritul, se desfăşura
pe Câmpul Şanţurilor.
O descoperire fortuită, făcută în toamna anului 1 99 1 , pare să confirme
ipotezele formulate la distanţă de aproape şapte decenii una de cealaltă, de către
Karl Romstorfer şi Alexandru Andronic. Astfel, în apropierea cetăţii, în zona de
sud-est a Câmpului Şanţurilor, unde cercetări arheologice sistematice au dus la
descoperirea „casei pietrarului", în perimetrul Muzeului Satului Bucovinean, cu
ocazia amenaj ării pivniţei unei case (casa Roşu, pi . I ), au fost distruse vestigiile
calcinate de O, I O- O, 1 5 m 3 1 • Aflarea în apropierea cuptorului a unor fragmente de

unui cuptor de mari dimensiuni, cu diametrul de circa 4,5 m şi grosimea vetrei
smalţ zgurificat ne-a făcut să considerăm că ne găsim în faţa vestigii lor unui cuptor
pentru ars ceramica smălţuită, care a aparţinut atelierului aul ic unde erau produse
cele mai multe dintre obiectele de lut necesare cetăţi i .
Reluarea studierii întregii colecţii d e ceramică monumentală descoperită în
perioada 1 895- 1 904, cu ocazia lucrărilor de degajare a zidurilor Cetăţii de Scaun a
Sucevei de molozul şi pământul depuse de-a lungul celor două secole cât aceasta a
identificarea unor fragmente de cahle rebutate, datând de la sfârşitul secolului X V .

fost părăsită, colecţie care poartă numele arhitectului Romstorfer, a condus la
2H
M. D. Matei, Civilizaţia urhană medinală româneascâ. Contrihuţii (S11cea1·a pcinâ la
mijlocul wcolului XVI-iea). Bucureşti, 1 989, p. 96-97.
29 Paraschiva-V ictoria Batariuc, op. c it. p. 64.
,
·10 Al. Andronic. Radu Popa. Monica Mărgineanu-Cârsloiu, .\1ârturii de cii·ili=afic mcdic l ll lâ
românească Bucureşti. 1 9 79, în A l lA. laşi, X V l l , 1 980, p. 733.

'
1 1 Paraschiva-Victoria Batariuc, Meşteşugurile în Suceava medicl'll lâ - secolele XH ' .\T//.
în Suceava", XXl l-X X l l 1. 1 995- 1 996, p. 248; eadem. Cahle în .\1oldol'll medic l lllâ. Secolele
XIV X VI/. Suceava. 1 999, p. 60.
„ '
Unul dintre fragmente (nr. inv. E/970) provine de la o cahlă dreptunghiulară, picior de
montare semicilindric şi decor geometric realizat în tehnicile sgraffito şi champleve
(pi. 2/a). După prima ardere, cahla respectivă a fost spartă, i s-a ciobit cel puţin un
spărtură (pi. 2/b). Cel de al doilea fragment (nr. inv, E/96 1 ) aparţine unei cahle cu o
colţ, şi, din greşeală, a fost smălţuită în verde ocru, smalţ c are s-a scurs pe
32
formă specială, folosită probabil la realizarea coronamentului sobei, un triunghi sau
un scut cu o parte dreaptă şi o a doua cu o scobitură laterală, cahlă decorată cu un
motiv geometric în relief (pi. 2/c ). Şi această cahlă s-a deteriorat după prima ardere,
33
iar colorantul şi smalţul s-au prelins în fisurile existente (pi. 2/d). N iciunul dintre
cele două fragmente nu prezintă urme de lutuială sau de funingine, de la eventuala
montare în corpul sobei ori de la utilizare, ceea ce ne face să considerăm că, sparte
sau doar fisurate, au fost abandonate în preaj ma atel ierului ceramic în care au fost
produse, atelier pe care îl situăm pe Câmpul Şanţurilor, mai precis în zona de sud
est a platoului, unde a şi fost descoperit cuptorul de olar de mari dimensiuni .
Prezenţa celor două fragmente de cahle rebutate în Colecţia Romstorfer nu trebuie
să surprindă, deoarece amintita colecţie conţine, pe lângă obiecte descoperite în
cuprinsul Cetăţi i de scaun, şi altele, provenite de pe Câmpul Şanţurilor, unde, d1!P ă
ce în anul 1 899 întreg terenul a fost arat, au fost întreprinse săpături arheologice3 .
Descoperirea, alături de cuptorul de ars oale din zona sud-esti că a Câmpului
Şanţuri lor, a smalţului plumbifer şi a smalţului zgurificat, a „tigăilor pentru topit",
cât şi a celor două fragmente de cahle rebutate se constituie în tot atâtea dovezi
irefutabile ale existenţei, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, lângă Cetatea de
scaun a Sucevei, a acelui atelier aulic care lucra mai cu seamă pentru nevoile
domniei, dar şi ale marilor boieri .
Produse ale acestui atelier sunt, după opinia noastră, atât plăcile pavimentare
decorate, cărămizile smălţuite de faţadă, discurile şi butonii ornamentali, cât şi cea mai
mare parte a cahlelor utilizate la realizarea sobelor amenajate în încăperi reprezentative
din cetate, din învecinata „casă a domniei" ori la Curtea Domnească. Toate speci i le
ceramice monumentale produse în atelierul aulic se caracterizează prin folosirea
unor tipare ceramice noi, calitatea de excepţie a desenului şi a execuţiei, finisarea
detali i lor, paleta cromatică a smalţurilor.
Redescoperirea celor două fragmente de cahle rebutate din colecţia Romstorfer,
care au aşteptat răbdătoare pentru a ne dezvălui tainele lor, aduce noi contribuţii la
cunoaşterea producţiei ceramicii monumentale din Moldova Evului Mediu şi
confirmă o dată în plus butada regretatului nostru coleg şi prieten, Radu Popa,
conform căreia cele mai interesante şi importante descoperiri nu se fac în teren, ci
în depozitele muzeelor.
* Această notă a fost publicată în „Arheologia Medievală", VI, 2008, p. 1 95-203.
n Eadem, Catalogul colec(iei Romstorfer - ceramica monumentală, în mss.

33 Ibidem.
34 K. A. Romstorfer, op. cit., p. 22-23.
A telierul aulic de ceramică de la Suceava 649
... „ 'IQ.._
'
I
e c t o r C
L e ge n d J
::::::= SJpJJ uri
C3:Z! L ocumle de ;i aiantâ
ezz21 1urn
Cup loare d var
- - -- Conducte d t!Pă
so 100m l tr.ul dt.:.:coperir.i t zave/or
Fig. 1 . Planul ăpături lor arheologice de pe âmpul anţuri lor de la uceava.

emnul X marchează locul cuptorului de ar ceramica.
F ig. 2. Fragmente de cahle rebutate.
A telierol aulic de ceramică de la Suceava 65 1
DE NOUVEAU SUR L'ATEL I E R AULIQUE DE C E RAMIQUE DE SUCEA VA

DE L' E POQUE D'ETIENNE LE G RAND
Resume
Provenus des moyens divers, Ies carreaux de poele representent une presence constante, mais
en meme temps notable du point de vue quantitatif et qualitatif parmi Ies materiaux archeologiques
decouverts en Moldavie. Le probleme de la provenance de ces obj ets d'usage commun qui, dans Ies
cas Ies plus frequents, ont depasse leur condition de produit artisanal , a constitue l'une des
preoccupations constantes des chercheurs qui se sont dedies â la recherche de la civilisation materielle
medievale roumaine. En ce qui concerne la provenance des motifs decoratifs, des artisans ou meme
des carreaux de poele proprement-dits on a emis le long du temps des opinions diverses, certaines
d'entre elles contradictoires.
G. Balş, Rudolf Gassauer, Julius B ielz soutenaient qu'une grande partie des carreaux de poele
decouverts en Moldavie etaient « sans doute de facture allemande » , pendant que Barbu S lătineanu Ies
considerait « des ceuvres â caractere roumain comme esprit, mais aussi comme realisation ».
La reprise des recherches â la C ite Princiere de Suceava en 1 95 1 , mais aussi dans la zone de la
c ite medievale, a conduit â la decouverte d'une quantite impressionante de carreaux de poele,
differents du point de vue formei et quantitatif, avec un repertoire ornemental varie. Tout en partant
de ces resultats de la recherche archeologique, Virgil Vătăşianu, Eugenia Neamţu, Alexandru
Andronic ont suggere d'orienter Ies recherches vers Ies origines des carreaux de poele de la Moldavie,
differents du point de vue qualitatif et quantitatif de ceux de la Transylvanie, de la zone polonaise -
baltique, pendant que Barbu Slătineanu est revenu sur ses opinions, considerant Ies carreaux de poele
de l'espace est-carpatique comme provenant de Transsilvanie. Radu Popa, Lia Bătrîna et Adrian
Bătrîna ont admis la presence dans la Moldavie des artisans transylvains, venus dans ces contrees
avec leurs moules. Radu Manolescu considerait qu'une partie des carreaux de poele de Suceava ont
ete travailles â Braşov, pendant qu' Adrian Andrei Rusu Ies considerait produits en Transylvanie, â
B i striţa et dans la zone habitee par Ies Seklers.
Nous avons exprime le long du temps notre opinion en ce qui concerne ('origine des motifs
decoratifs, en leur majorite de provenance centrale-europeenne, arrives ici sur la route du commerce,
soit vehicules par des artisans itinerants, mais aussi en ce qui concerne le l ieu d'origine des carreaux
de poele decouverts en Moldavie, qu'on considere comme produits dans le territoire situe â l'est des
Carpates. A l'appui de cette opinion, on peut apporter la decouverte des vestiges des ateliers de poterie
qui produisaient des carreaux de poele â Orheiul Vechi, dans la zone de l'eglise Sfântul Sava de Iaşi
ou â Palatul Cnej ilor.
A la fin du XIX-eme siecle â Stupea, â approximatif 20 km sud-ouest de Suceava, on a
decouvert un four de poterie plein de carreaux de poele, identiques avec ceux provenant de la Cite
princiere de Suceava ; â la cite qu'on vient de mentionner on a trouve des fragments d'email scoriace,
d'email plombifere et des «poeles pour fondre» ; cela a determine l'architecte Romstorfer emettre
l'hypothese qu'au moins une partie des carreaux de poele a ete modelee et brulee â Stupea et
seulement emaillee â la cite.
Rudolf Gassauer, tout en partant du fait que dans la zone du l'ancien village Săsciori
appartenant â la commune Ilişeşti ont ete decouverts de nombreux fragments de carreaux de poele
identiques â ceux provenant de la Cite Princiere de Suceava, a emis l'hypothese que tous ces carreaux
de poele etaient travailles par Ies habitants de ce vil lage - des Saxons transylvains - qui ont ete
dispenses des impots envers le regne pour leur travail. Les recherches de surface effectuees dans la
zone de l'ancien village Săsciori, aujourd'hui dans le perimetre du village Vâlcele de la commune
Stroieşti, n'ont pas confirme l'hypothese du professeur de Suceava.
Alexandru Andronic, dans le compte-rendu fait â l'ouvrage signe par Radu Popa et Monica
Mărgineanu-Cârstoiu dedie a „la maison du regne" de Suceava, a emis l'hypothese que dans la Cite
princiere a fonctionne un atelier de poterie qui travai llait sous la surveillance du prince regnant et
panni Ies produits ceramiques de cet atelier se trouvaient Ies carreaux de poele decouverts dans «la
maison du regne».
On a decouvert fortuitement pendant l'automne de l'annee 1 99 1 , dans la zone de sud-est de
Câmpul Şanţurilor, un four pour la combustion de la ceramique, qu'on a considere comme appartenant
a !'atelier aulique qui produisait des obj ets en terre glaise necessaires a la cite.
La reprise de l'etude des pieces de ceramique monumentale const ituees dans la Collection
Romstorfer a mis en evidence l'existence de deux fragments de carreaux de poele rebutes, qu'on
considere des preuves i ncontestables de l'existence, a câte du four de poterie, de !'atelier aulique qui
travai llait surtout pour Ies besoins du regne, mais aussi pour ceux des grands boyards.
Des produits de cet atelier sont a notre avis Ies plaques de pavement decorees, Ies briques
email lees de fafi:ade, Ies disques et Ies boutons omementaux, mais aussi la plus grande partie des
carreaux utilises a la realisation des poeles emmenages dans Ies pieces representatives de la cite, de la
«maison du regne» qui se trouvait aux alentours ou a la Cour Princiere. Toutes Ies especes de la
ceramique monumentale produites dans !'atelier aulique se caracterisent par l'usage des moules
ceramiques nouveaux, par la qualite exceptionelle du dessein et de l'execution, par le finissage des
details, par la palette chromatique des emails.
F ig. I Le plan avec Ies recherches archeologiques de Câmpul Şanţurilor. Le signe x marque
l ' endroit ou on a decouvert le four de poterie ; d'apres I. Nestor et alii.
F ig. 2 . Fragments des carreaux de poele rebutes.
ABREVIERI
ActaArchHung Acta Archaeologica Academiae Scientiarum

Hungaricae, Budapesta
ActaArchLodz Acta Archaeologica Lodziensia, Lodz
ActaMM Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui
ActaMN Acta Musei Napocesnsis, Cluj -Napoca
ActaMP Acta Musei Porolissensis, Zalău
„Aluta" ,,A luta", Sfântul Gheorghe
AŞU Analele Ştiinţifice ale Universităţi i „Al . I. Cuza'', Iaşi
AI IA, Cluj „Anuarul Institutului de I storie şi Arheologie'', Cluj
Napoca
AIIA, Iaşi, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie", Iaşi
AIIX, Iaşi „Anuarul Institutului de Istorie A. D. Xenopol", Iaşi
AIM ,,Archeologiceskie Issledovanii" v Moldavii, Chişinău
„Apulum" „Apulum'', Acta Musei Apulesnsis, Alba Iulia
Arch E rt ,,Archaeologiai E rtesitO", Budapesta
AH „Archaeologia H istorica", Kosice
„Archologija", Kiev „Archeologija", Institut Archeologi i, Kiev
ArhMed „Archeologia Medievală", Reşiţa
ArhMold „Arheologia Moldovei", Iaşi-Bucureşti
ArhGen „Arhiva Genealogică'', Iaşi
AT „Ars Transsilvaniae", C luj -Napoca
BOR „Biserica Ortodoxă Română", Bucureşti
BCMI „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice",
Bucureşti
BMI „Buletinul Monumentelor Istorice", Bucureşti
BudReg „Budapest Regisegei", Budapesta
„Buridava" „Buridava", Râmnicu Vâlcea
„Carpica" „Carpica", Bacău
CAB „Cercetări Arheologice" în Bucureşti, Bucureşti
CAMNI „Cercetări Arheologice", Muzeul Naţional de Istorie,
Bucureşti
ComArchHung „Communicationnes Archaeologicae Hungariae",
Budapesta
654 A brevieri
CvL „Convorbiri literare", Iaşi-Bucureşti

„Cumidava" „Cumidava'', Braşov
„Dacia" „Dacia", Revue d ' Archeologie et d ' Histoire Ancienne,
B ucureşti
FA „Folia Archaeologica", Budapesta
„Hierasus" „Hierasus", Botoşani
„Izvestij a" „lzvestija", Moldavskogo Filiala AN SSSR, Chişinău
K. S. Kratia Soobscenij a Instituta Archeologii AN SSSR,
Moscova
„Marisia" „Marisia'', Târgu Mureş
„Materiale" „Materiale şi Cercetări Arheologice", Bucureşti
MemAntiq „Memoria Antiquitatis'', Piatra Neamţ
Ml „Magazin istoric'', Bucureşti
MIM Materiale de istorie şi muzeografie (din 1 967
Bucureşti.
Materiale de istorie şi muzeografie), Bucureşti
„Mousaios" „Mousaios", Buzău
PA „Pamatki Archeologicke", Praga
PMMB Publicaţiile Muzeului municipal Bucureşti, Bucureşti
RFR „Revista Fundaţii lor Regale'', Bucureşti
RIR „Revista Istorică Română'', Bucureşti
RM I „Revista Monumentelor I storice'', Bucureşti
„Revista Muzeelor şi Monumentelor'', seria
RMM-MIA Monumente I storice şi de Artă, Bucureşti
„Sargetia" „Sargetia", Deva
„Secolul XX" „Secolul XX'', B ucureşti
SCIA, AP „Studii şi Cesrcetări de I storia Artei", seria Artă
Plastică, Bucureşti
SCIV(A) „Studii şi Cercetări de I storie Veche" (şi Arheologie),
Bucureşti
SMIM „Studii şi Materiale de Istorie Medie", Bucureşti
„Suceava" „Suceava". Anuarul Complexului muzeal Bucovina,
„Valachica" Suceava Valachica, Târgovişte
SOMMAIRE
La civilisation medievale roumaine - la ceramique monumentale de Moldavie . . . 7

Un carreau de poele a inscription dans les collections du Musee departemental
de Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Motifs decoratifs en ceramique ornamentale du XVII-eme siecle a la Cour
princiere de Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
La ceramique ornementale du XV-eme siecle decouverte a la Cour princiere
de Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Carreaux de poele d u XV-e siecle decores avec des scenes inspirees de l a vie
chevaleresque. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Carreaux d e poele avec Saint Georges decouverts a Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Ateliers pour la production de carreaux de poele dans la Moldavie medievale . . . . . 63
Des carreaux de poele decouverts aux cours princieres de Moldavie . . . . .. . . . . . . . . . 84
Carreaux de poele decouverts en Moldavie entre le Prut et le N istru . . . . . . . . . . . . . . . 1O1
Carreaux de poele decores aux suj ets religieux decouverts en Moldavie . . . . . . . . . 1 15
Decouvertes inedites de ceramique monumentale a Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 37
La ceramique monumentale decouverte dans des cours des boyards du
departement de Suceava. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 47
Motifs decoratifs d' inspiration litteraire sur des carreaux de poele des XV-eme -
XVI-eme siecles decouverts en Moldavie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Des elements heraldiques sur des carreaux de poele decouverts en Moldavie
( Ies XV-eme - XVl-eme siecles) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 74
La decoration en ceramique des monuments de la Moldavie medievale (XIV-eme
- XVl l-eme siecles) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
Carreaux de poele decouverts dans des habitations urbaines a Suceava. . . . . . . . . . . 227
Moments de la vie de Cour illustres par des carreaux decouverts en Moldavie
- scenes de danse · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · 288
Des carreaux de poele de couronnement en Moldavie (XIV-eme - XV -eme
siecles) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305
Carreaux de poele representant des chevaliers des XVl-eme - XVl l-eme
siecles, decouverts en Moldavie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336
Carreaux de poele a l ' image du chevalier en tournoi decouverts en Moldavie.
XV-eme - XV-eme siecles . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348
Carreaux de poele avec des elements heraldiques decouverts a Baia . . . . . . . . . . . . „ . 3 78
Carreaux de poele dans Ies col lections du Musee d ' H istoire de Roman . . . „ . . . . . 3 93
656 Sommaire
Plaques de carrelage decouverts a Suceava . . . . . . „ • • • „ „ „ • • • • • . • „ • • • • „ „ . • • • • „ „ . . . . . . . . . • . 422

Carreaux de poele du temps d ' E tienne le Grand decouverts dans la C ite
princiere de Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 445
E lements vestimentaires representes sur des carreaux de poele medievaux de
Moldavie .... ... . ..... .. ...................................
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 474
Nouveaux carreaux de poele decouverts a la Cour princiere de Suceava . . . . . . . . . 496
E lements animaliers sur des carreaux de poele decouverts en Moldavie . . . . . . . . . 507
Carreaux de poele polonais-lituaniens decouverts a Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 550
Observations concernant la techni que d ' obtention de la ceramique decorative
de fa<yade dans la Moldavie medievale .............................................
. . . . . . . . . . . 565
Carreaux de poele inedits de Botoşani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 9
Armes, armures, pieces de harnachement i llustrees sur Ies carreaux de poele
decouverts en Moldavie pendant Ies XV-eme - XVII-eme siecles . . . . . . . . . . . . . 593
La cerami que monumentale decouverte au monastere Putna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . 625
De nouveau sur ! ' atelier aulique de ceramique de Suceava de l ' epoque
d' E tienne le Grand . . . . . . . . ............. .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 643
Abreviation ..................... . ..
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 653
Sommaire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 655
Bib lioteca Aca dem iei
1111 1IIII11 111111111/lllllllllllllll III

Rom ane - J a si
i-<l:'H C00 004 0

BATARIUC Ceramica Monumentala Moldova 2012

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BATARIUC Ceramica Monumentala Moldova 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

Cota lfi 514'3 V

CIVILIZATIE MEDIEVALĂ ROMÂNEASCĂ

ACADEMIA ROMANĂ-FILIALA IAŞI

700 !!9 . IAŞl-ROMĂNIA

Cota /I/- 51Y3

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii.

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Referenţi: Prof. dr. Victor SPINEI, Universitatea „Al. I. Cuza", Iaşi

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

PROIECT EDITORIAL FINANŢAT DE

Redactor: Magdalena BEDROSIAN

Bun de tipar: 20.07.2012. Format: 16 I 70 x 100.

de la Muzeul Bucovinei din Suceava pentru prietenia

şi sprijinul pe care mi le-au acordat de-a lungul timpului,

făcând posibilă apariţia tuturor lucrărilor mele.

Civilizaţia medievală românească - ceramica monumentală din Moldova . . . . . . . . . . . . 7

Observaţii privind tehnica de obţinere a ceramicii decorative d e faţadă din

- CERAMICA MONUMENT ALĂ DIN MOLDOVA -

M-am întâln i t cu fascinanta lume a cahlelor în vara anului 1 968, când,

În colecţii le Muzeului Judeţean Suceava se păstrează un fragment de cahlă,

publica această piesă.

* Această notă a fost publicată în „Suceava'', V I-V I I , 1 979- 1 980, p. 663-6

F ig. I. Fragment de cahlă cu inscripţie chirilică.

UN CARREAU DE PO E L E Ă INSCR I PTION DANS

Fig. I . Fragment d ' un carreau de poele â inscription, representant le Saint Demetre.

În anul 1 974 au fost reluate cercetările arheologice de la Curtea domnească din

1 Cercetări le de la Curtea domnească din Suceava au început în anul 1 95 1 şi au continuat în

1 95 3, 1 954, 1 95 5 şi 1 960, iar rezultatele au fost publicate în revistele SCIV. 3, 1 95 2 , p. 43 1 ; SCIV. 5.

Cahlele descoperite la Curtea domnească au câmpul decorat cu motive

floare (?) romboidală (pi. 2/1 ).

Alt motiv decorativ vegetal apare pe un fragment de cahlă cu chenar. Câmpul

� K . A . Romstorfer, op. cit. , p . 78, fig. 73/c.

de cahlă se întâlneşte smălţuit în verde ocru şi galben închis.

5 B . M itrea et alii, Şantierul arheologic Suceava - Cetatea Neamţului. în SCIV. 6. 1 95 5 , 3---4 .

a fost decorat cu două jumătăţi de cvadrilob , despărţite de câte o frunză de ciulin.

* Acest studiu a apărut în „ Suceava", V I I I , 1 98 1 , p. 1 1 1 - 1 20

10 Ibidem, fig. 28.

D U XVII - E SI ECLE Ă LA COUR PRINCI E RE DE SUCEAV A

En 1 974 on a recommence Ies recherches archeologiques a la Cour princiere de Suceava. Dans

EXPLICA TION DES FIGURES

Cercetările arheologice au început la Curtea domnească în anul 1 95 1 şi au

Cetatea Neam/ului. în SCIY, 5, 1 954, 1 -2 , p. 290-297; iidem, Şantierul arheologic Suceava -

mijlocul secolului al XVI-iea), Bucureşti, 1 975, p. 50, 64-65.

3 R. Popa, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Mărturii de civilizaţie mediel'ală românească. O

5 R . Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. . p . 42.

Humorului. în „Suceava", V, 1 978, p. 1 83- 1 84, fig. 2/2 .

11 D. V. Rosetti, Vestigiilefeudale de la Suslăneşti (jud. A rgeş). în B MI. XL. 1 9 72. 2. p. 36. 3 7.

1 978, p. 1 79, 1 98.

1 5 Mărioara Nicorescu, Noi descoperiri de ceramică ornamentală din secolele XV - XVI la

Cahlele traforate cu picior de montare semicilindric şi decor antropomorf au

Se întâlnesc şi cahle cu faţa plină, nesmălţuite, încadrate de un chenar dispus oblic,

2� Pentru descrierea elementelor de costum, E. E. Viollet le Duc, Dictionnaire raisonne du mobilier

harnaşament. În partea inferioară se vede un mic fragment dintr-o aripă membranoasă a

Cel de al patrulea tip constructiv este i lustrat de un singur fragment, smălţuit,

�7 R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 1 4 1 - 1 42.

4 1 R. Popa. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, op. cit. , p. 9 0-9 1 , fig. 76.

V. Neamţu, Stela Cheptea, op. cil .. p. 1 34, fig. 1 07 .

4 4 Elena Busuioc, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Millelalterliche kachelof enarlen in den rumănischen

Motivele decorative întâlnite pe cahle ne dau informaţii despre viaţa de curte

* Acest studiu a apărut în „Suceava", X, 1 983, p. 245-257.

în A l lA, laşi, XVI, 1 979.p. 1 5 1 - 1 54.

Fig. 1 . Fragment de cahlă simplă ( 1 ); fragmente de cahlă de coronament (2, 3 );