02 Acta Musei Tutovensis II Barlad 2007

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.
ro
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
MUZEUL "VASILE PÂRVAN"
BÂRIAD
ACTA
MUS EI
TUTOVENSIS
II
2007
ACTA MUSEI TUTOVENSIS ACTA MUSEI TUTOVENSIS
Publicaţie a Muzeului "Vasile PârYan" Publication of"Vasilc PârYan"
Str. Vasile PârYan nr. 1 Muscum Bârlad
731 003-Bârlad Str. Vasile PârYan nr. 1
tr/fax: 40/0235/421.69 1 ; 421 .699; 422. 21 1 73 1 003-Bârlad
muzeYp@muzcuparYan.ro W/fax: 40/0235/421 .69 1 ;
www.muzeuparYan.ro 42 1 .699 ; 422.21 1
muzcvp@muzcuparYan.ro
www.muzcuparvan.ro
Redactor şef : Mircea M AMALĂUCĂ

Colegiul de redacţie :
Alina-Mihaela VIZITIU
Mihaela-Adriana NĂSTAC
REVISTA APARE CU SPRIJINUL FINANCIAR

AL CONSILIULUI JUDEŢEAN VASLUI
ISSN: 1824-2373
MUZEUL "VASILE PÂRVAN" BÂRLAD
ACTA
MUS EI
TUTOVENSIS
II
2007
Casa Editorială Demiurg
Edituri acreditati de CNCSIS în 2003, reacreditatl in 2006.
E Şoseaua Păcurari nr. 68, bl. 550, se. B. et. 4, ap. 16

700547 - Iaşi, România
�/fax 0232125.70.33; 0745/37.81.50; 0745/90.20.23
E-mail: ceddemiurg@yahoo.fr
Consilier editorial: dr. Alexandrina Jonită
Coperta: lector univ. dr. Cornel BELDIMAN

Traduceri : Alina-Mihaela VIZITIU
Corector: Mihaela-Adriana NĂSTAC
Foto: Viorel BULIGA
RevistA fondatA de Mircea Mamalăucă.

Apare anual. din 2006.
CUPRINS/CONTENT
ARHEOLOGIE/ ARCHAEOLOGY
Ioan M itrea, Contribl4ia cercetarilor arheologice de la Bârlad-Valea Seacă la cunoaşterea 7
culturii Sântana de Mures ................................... ...........................................
The Contribution of the archeo/ogical research from Bârlad-Va/ea Seacă ta the knowledge 11
o f the Sântana d e Mures cu/ture ... ... ... .................. ... ... ............ . . . ...... . . . ... . . . ............ ....
Marin Rotaru. Descoperiri arheologice din secolul IV în depresiunea co/inara Horincea-
Eian-Prut ... .. . ... ... ... ... ... ... ... .. . .. . ... ... ... ... ... ... ... ... .. . ... ... .. . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . .... 12
IV'' century Archaeo/ogica/ discoveries in the hollow ground of Horincea-Eian-Prut 14
Ruxandra Alaiba. Atelierul de olarit descoperit in asezarea Banca Gara- "Sapte Case",
din secolul a/IV-lea - inceputul secolului al V-lea .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 18
The pottery workshop discovered in the se/1/emen/ of Bâr/ad-"Sapte Case" from the IV"
century and the beginning of the 1'' century ... ... ... .. . ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . .. . ... ... ... ... ... ... 22
Georgeta Miu, Bogdan Lupaşcu, Date antropo/ogice preliminare cu privire la materialul
osteologie deshumat din cimitirele de la Polocin-"Islaz" ,<i Pogonesti -"La Movila"
(com. Pogonesti,jud. Vaslui). ....................................................................... 37
Preliminary• Antropologica/ data regarding the osteological material from the cemeteries
of Po/ocin- Jshlz and Pogoneşti- La Movilă (com. Pogoneşti,jud. Vaslui) ...... ... ... ... ... ... .... 42
Maria Stirbu, Ofrande animale in mormintele de secol IV de la Polocin-"Islaz" si de la
Pogonesti-"La Movila" (jud. Vaslui)......................................... ................ 46
Animal Oferrings in the IV'' century tomhs from Polocin- "/sia;:" and Pogonesti,
"La M01•ilt1" (jud. Vaslui)... ... ... ... . . . . . . . . . ... ... ... ... . . . . . . ... ... ... ... ... ... ... . . . ... ... ... ... ... . . . ... .... 49
Mircea Mamalăucă, Necropola de secol IV de la Pogone{ti. Campania din anu/1996 . . . . . . . . . 51
The Il'' century necropole at Pogonesti. The /996 Campaign ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..... 53
Eugen-Marius Constantinescu. Amenajari funerare in necropolele Sântana de Mures din NE
Munteniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
F uneral arrangements in the Sântana de Mures necropo/es in the North-East port of Muntenia 61
Ion loni)ă, Necropola din secolul a l /V-lea d . Hr. d e l a Rân::eşti (com. Fălciu,jud. Vaslui)... .... 63
Das Griiberfeldvom IV Jh. n. Chr. bei Rânzeşti (com. Fălciu,jud. Vaslui) ...................... 67
ARTĂ/ ART
Cotinel Munteanu. Adrian Mihalacbe, Artisti plastici români in a doua jumdtate a secolului XX... 70
Romanian painters from the second half of the XX' century ... ... .. . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 72
Mihail Voicu. Gramra românească in colectia Muzeului de Arta din lasi .. . . .. . . .. .. .. .. . . . . . . . . 73
The Romanian engraving in the collection of the Ari Museum lasi ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 75
N icolela Amăutu, Expozitia de arta contemporana românea.<ca cu caracter permanent pe
simezele muzea/e nationale . . . . . . . . . . . .. . .. . . . .. . . .. . . . . . . .. . . . . . . .. . . .. .. . . . . . . . .. . . . . . .... . . . . . . . . . . . 79
Permanent Romanian Contemporary Ari E:x:hibition .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 82
Aurel Istrati, Arta interbelică românea.<că i n colectiile Muzeului d e Artă Românea.<că din laşi 86
The Rumanian intenvar art in the collections o(the Romanian Ari Museum laşi ....... ........ 87
MEMORIALISTICĂ/ MEMOIRS
Ion Hobana. "Timpul nu e decât un fel de spatiu" Herbert George Wel/s .. . . . . .. .. . . .. . . . . .. . . . .. 90
"Time is on�1· some kind of space " - H. G. Wells ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .... 93
C. D. Zeletin, Perceptia spatiala in poezia lui St. O. Iosif......................................... ... 94
La perception de f 'espace dans la poesie de St. O. Iosif . . . . . . . . . ... ... .. . ... ... ... ... ... ... ... .. . ... ... .. . ... 95
Elena Ilie, Timpul si spatiul- dimensiuni ale existenţei perpessiciene .. . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . ... 96
Time and space- dimensions of the e:x:istence at Perpessicius ....................................... 100
Mircea Coloşenco, Timp si spatiu in poezia lui George Bacovia .. . . . . . . .... . ..... . ..... .... . . . . . . . . 101
Time and space i n the poetry• o f George Bacovia ... . . . . . . ... . . . . . . . . . ... ... ... . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . ... 104
ŞTIII\'TEL E NATURII/ NATURAL SCJENCES
Nicolae Onea, Avifauna acvatica din zona Dunarii de Jos intre Ca/arasi si Galati . . . . . .. . ...... JOS
The acquatic avifaunafrom the Low Danube area between Ca/arasi and Galali ... ... ... ... ... 117
Rodica Ciobanu, Revista '"Transilvania"-factor de răspândire a cunostintelor geografice ... 121
The "Transsy/vania" magazine- agent ofspreading the geographical knowledges . . . ... ..... 1 27
Sorin Geacu, Patrunderea si situa/ia actuala a bizamului (ondatra zibethicus) in judetele Galati
si Vaslui . . . ... ... ... . . . ... ... ... ... . . . ... ... ... . . . . . . ... . . . . . . . . . ... ... ... ... ... ... ...... ... ... ... ... ... ... ...... ... . .... 128
The penetration and the present situation ofthe muskrat in the counties ofGalali and Vaslui ... 134
Mărioara Costea, Riscul geografic in aria depresiunilor circumcarpatice interne.
Studiu de caz- Depresiunea Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
The geographical risk in the Interna/ Circumcarpathian depressions Area - Case Study:
The Sibiu Depression . . . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . . . ... . . . ... ... ... . . . ... ... ... ... ... ... 145
Angelica Curliscă, Nicoleta Ursu, Câteva observatii privind biometria si patologia a doua
exemplare de Delphinus Delphis Pontius esuate in zona litora/a Constanta-Mangalia . . .... 146
A jeH' observations regarding the biometry and the pathology of two exemplar.< of
Delphinus Delphi Ponticus stranded in the shore area of Constanţa-Mangalia ... ... ... ... ... 148
Cristina Carata. Câteva obsermtii privind ră.'ipândirea speciei Fritillaria Meleagri.�
in Judetul Vaslui. . . . ... . . . ... . . . . . . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 149
Afew considerations regarding the .�preading ofFritillaria Me/eagris in Vaslui County ... . 1 50
Diana GhcJeu, Date privind trichopterele (n
I secta, Trichoptera) din bazinul Bislriţei ... ... ... ... 152
A(ew dates regarding Trichoptera in the Bistriţa river basin . . . . . . . . . . . . . . . .. . ... ... . . . ... ... ... ..... 162
CONSERVARE/CONSERVATION
Gabriela Dumitrasc. Studiu privind conservarea bunurilor de patrimoniu aflate in depozite/e
Muzeului "Vusile Pârvan " Bârlad . . . . .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
A Study regarding the conservation of the patrimony assets in the storage rooms ofthe
"V Pârvan "Museum . . . . . . . . . ... ... . . . ... ...... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . . . . . . ... ... ... ...... 166
Rodica Ogrezeanu, Corina Mihai, Masuri pelllru prevenirea deteriorarii co/ectiilor de
moluste, corali si echinoderme in depozitele Muzeului Judetean de Stiintele Naturii Prahova ... 167
Measurements ro prevem the deteriora/ion of the collections of ma/usca. coral.< and
eclrinoderms in the storage rooms o(the Cormty Mu.<eum of Natural Sciences, Prahova ... . 174
Mihaela (Băbusanu) Amalanci - Depozitul de ceramica al Complexului Muzeal "/alian
Antonescu" Bacau. Câteva elemente privind expunerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
The Ceramics Storelwuse of the (Museum) Complex "lulian Antonescu" Bacau. Severa/
element< regarding the exhibition ... ... ... ... ... ... . . . ... ... ... ... . . . ... . . . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .... 178
Mirela Brăilean, Ecaterina Dediu - Mecanismul de inactivare prin iradiere gamma a dilunatorilor
biologici ce afecteaza bunurile culturale, cu păstrarea exigentelor cla>·ice ale con.<ervarii 182
Gamma irradiation inactivation of biologica/ growth which deteriorare cultural assets. in
line witlr the cla. uic exigencies of conservat ion . . . ... ... ... ... ... . . . ... . . . ... ... ... . . . ... . . . ... . . . ... . . ... 184
Liliana Gâtă - Consideratii privind organizarea unui deposit . . .. . . . . . .. .. . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . .... 186
Considerations regarding the structure of a s/orehouse . . . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 188
D iana Macarie - Sdnătatea imobilului .<i consen•area brmurilor culturale .. .. .. .. . . . . . . . . .. .. . . .. 189
"Health" ofthe building and the conservat ion ofthe cultural a.uets .. . ... .... ... ...... . . . . . . ...... 192
Abrevieri . . . . . . ... ... ... ... . . . . . . . .. ... . . . ... ... . . . . . . ... ... . . . . . . ... ... . . . . . . . . . .. . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . ...... 193
Publica{ii ale Muzeului "Vasile Pân,an" Bârlad ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...... ... ... ...... ... ... ... . . . 194
ARHEOLOGIE
CONTRIBUŢIA CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE
DE LA BÂRLAD - VALEA SEACĂ
LA CUNOAŞTEREA CULTURII SÂNTANA DE MUREŞ
Ioan Mitrea
A trecut mai bine de un secol de când intregului teritoriu al vechii Dacii, în care s-a
6
s-au lăcui primele cercetări arheologice in manifestat, datorat lui Ion Joni!ă •
'
necropolele de la Ccmjachov . in 1 900-1 901, După apariţia lucrărilor men!ionate,
2
şi Sântana de Murcş , în 1903. care au permis cercetările arheologice privind cultura Sântana
ulterior formularea conceptului de cultura de Mureş au intrat iarăşi într-un uşor relaş.
Ccmjachov-Sântana de Mureş; pentru teritoriul pentru ca apoi interesul să revină în prim-plan,
vechii Dacii întâlnindu-se mai frecvent, indeosebi în regiunile est-carpatice ale
indeosebi în ultimele decenii. doar denumirea României. publicându-se, în special, rapoane
de Sântana de Mureş, pe care o vom folosi, de săpături arheologice. Aşa se face că astăzi
pentru simplificarea titulaturii, şi noi in cele ce dispunem de o .,bogată bază de date" care face
urmează. posibilă o abordare frontală a tuturor
Deşi a reţinut atenţia încă de la primele problemelor privind cultura Sântana de Mureş.
descoperiri. la noi in !ară abia după al doilea Considerăm de la început că o nouă
'
război mondial. interesul pentru această cultură dezbatere ştiinţifică , având drept temă
s-a rcinviorat, începând a li publicate. treptat. ..Cultura Sântana de Mureş" este încă necesară
rapoane de săpături. anicole şi chiar încercări şi posibilă. Ceea ce acum aproape şase decenii,
de sinteze. După o sinteză. succintă dar densă inainte de 1 948, era imposibil din cauza
in idei şi sugestii, datorată lui 1. Nestor, din insuficienţci bazei documentare, iar după anii
1 960'. abia in anii 1 965-1 966 au apărut 1 965-1970 a fost in mare măsură obstrucţionat
primele monografii şi studii de sinteză, mai de impunerea ideologiei naţional-comuniste,
consistente. care marchează, in fapt, o nouă care ,.orienta" inclusiv cercetarea arheologicA,
etapă in studierea culturii Sântana de Mureş. astăzi a devenit actual şi posibil. Cu atât mai
Avem în
vedere monografia lui Gh. mare ·este meritul organizatorilor acestei
4 '
Diaconu, despre cercetările de la Târgşor , dezbateri ştiinlifice .
precum şi monografia lui Bucur Mitrea şi Organizarea la Bârlad a unei dezbateri
Constantin Preda despre
necropolele din ştiin)ificc privind problematica culturii Sântana
'
secolul al IV-lea din Muntenia . şi nu in de Mureş nu este întămplătoare. După cum
ultimul rând apariţia unui amplu studiu privind
problematica acestei culturi. văzută la scara
�"� Ion loniJ,ă, Co ntributii cu privire la cultura
Sâmana de Mureş·Cerneaho \' pe teritoriul R. S.
România. in ArhMold. IV, 1 966. p. 1 89-259.
'O dezbatere ştiinlifică cu tema Culwra Sâmana de
1 V. V. Chvojka, in Zapiski Ru.ukogo archeo Mureş-Cerneahov. s-a desfăşurat la Ploieşti in
lo giceskogo ob.ice.rr va. N. S . . XII. 1 90 1 . p. 1 72- zilele de 29-30 iulie 2005. in cadrul celei de-a patra
1 90. Un studiu monografie asupra cercetărilor de la edilii a Sesiunii de comunicări ştiinlifice
Cemjachov a publicat. peste mai bine de jumătate .Arheolo gia mileniului 1 p. Chr. ". organizată de
de secol. V. V. Petrov, in MIA. 1 16, p. 53-1 1 7. Muzeul Jude1ean de Istorie şi Arheologie Prahova.
'1. Kovâcs. in Dolgozatok. Cluj. lll. 1 9 12. p. 250-367. Cf. Ioan Mitrea, in Zargidava. Revistă de istorie,
-' 1. Nestor. in Istoria României. 1. 1 960. p. 687-694. IV. 2005. p. 228-230.
4 Gb. Diaconu. Tirgşor. Necropola din secolele III
' Dezbaterea ştiinţifică cu tema .Aspecte ale
IV e. n.. Bucureşti, 1965. culturii Sâmana de Mureş", a fost organizată in
'
Bucur Mitrea. C. Preda. Necropole din secolul al cadrul sesiunii anWIIe a Muzeului Vasile Pârvan"
"
/V-lea e. n. in Muntenia. Bucureşti. 1 966. din Bârlad. in zilele de 1 9-20 mai 2006.
7
se ştie, Muzeul "Vasile Părvan" din Bârlad este Aşa cum rezultă din cele 24 de lucrări
astăzi depozitarul unui extrem de bogat şi publicate in timpul vietii, iar acum şi din
valoros patrimoniu arheologic9, rezultat al monografia tipărită postum, Vasile Palade.
indelungatelor şi intenselor cercetari printr-un efort de durată, de-a lungul a peste
sistematice întreprinse in aşezarea şi necropola trei decenii din viata sa, a dăruit arheologiei şi
de la Bărlad-Valea Seacă, dar şi in alte situri istoriografiei româneşti rezultatele cercetarilor
din zonă, de către regretatul arheolog şi istoric dintr-un sit de exceptie, care a fost şi rămâne,
Vasile Palade. cum remarcă distinsul cercetător Ion loniţă,
Identificată in 1959, cu prilejul unor ,.un unicat'12.
cercetări de suprafata, şi rctinănd atentia prin Dacă necropola de la Bârlad-Valea
unele descoperiri intămplătoare, intre care Seacă a fost dezvelită in întregime,
resturile unor bordeie, in anii 1960-1961. descoperindu-se in total 547 de morminte,
aşezarea apartinând culturii Sântana de Mureş, dintre care 295 de morminte de incineratie şi
de la Bârlad-Valea Seacă, a fost cercetată 252 de morminte de inhumatie, la care se
metodic in anii 1967-1975 şi 1980-1986, iar adaugă 18 gropi, din care unele având un vădit
necropola corespunzătoare aşezării, a fost caracter cultual13; aşezarea a fost cercetata
cercetată, integral, in anii 1971-1980. partial, dezvelindu-se 24 de locuinte de
Încă din 1966 descoperirile de la suprafaţă şi 21 de bordeie, dintre care 17 sunt
Bârlad-Valea Seacă au intrat in literatura de bordeie-atelier pentru prelucmrea cornului de
specialitate10 şi au retinut decenii de-a răndul cerb şi patru sunt bordeie-locuintă. La acestea
atentia celor care se ocupă de arheologia epocii se adaugă 1O anexe, 12 vetre in afara
migraţiilor. Pc măsura derulării cercetărilor, locuinţelor, opt locuri de lucru in aer liber. 23
V asile Palade a publicat mai multe rapoanc de de gropi cu caracter cultual şi 18 gropi
săpături arheologice, anicole şi studii de menajere, la care se mai adaugă şi două
sinteză, pregătind, in fapt. o amplă monografie cuptoare pentru ars ceramică 14•
arheologică. Dar timpul n-a mai avut răbdare, Având in vedere rezultatele
trecerea arheologului in lumea de dincolo de cercetărilor din aşezare, cu cele 45 de locuinţe
viata pământcană, in 1993. a găsit monografia descoperite până acum, coroboratc cu numărul
intr-o formă înaintată de realizare, dar totuşi mormintelor din necropolă şi cu unele încercări
departe de a fi finalizată. A tăcut efortul, de estimări paleodemografice pentru aşezări
exemplar şi demn de toată lauda şi stima din epoca imediat următoare", am putea
noastră. colega sa de o viată, Eugenia Popuşoi, aprecia'• că aşezarea de la Bârlad-Valea Seacă
pentru a finaliza ampla monografie asupra
rezultatelor cercetări lor arheologice de la
Capitolul V/J: Cronologia aşe:ării şi a necropolei,
Bârlad-Valea Seacă".
sunt traduse şi in limbile engleză şi franceză.
Credem că este necesar sâ men1ionAm şi eforturile
�,�
Muzeul din Bârlad este astăzi cunoscut in (ară. dar doamnei director. din acei ani, a Muzeului .,Vasile
şi peste hotare. nu numai datorită bogatului material Părvan" din Biirlud, Nicoleta Amliutu. pentru
arheologic privind cultura Sântana de Mureş. dar şi asigurarea fondurilor de finantare necesare tipăririi
datorită rezultatelor amplelor cercetări efectuate la monumentalei lucrări monogmfice la care ne
Trestiana-Bârlad de către distinsa cercetătoare referim.
Eugenia Popuşoi, intr-o aşezare neolitic!! apaninând " Ion loniJă. prefaJă la monobr > afia . . Aşezarea şi
culturii Criş. 11ect·opo/a de la Bârlud-Vuleu Seacă ... p. 14.
10
V. Palade, Atelierele pentnl lllcrat piepten i din os " V. Palade, op. cir.• p. 42 şi 85-1 62. În suprafaţa
din secolul al 11'-leo e. n. d• la Bârlad- Valea Seacă. necropolei s-au descoperit şi 12 gropi care au fost
11
înArhMold. IV. 1 966, p. 261 -277. atribuite, pe baza analizei ceramicii aflate in gropi.
ldem, Aşezarea şi necropola de la Bât·lad- Valea secolelor X-XII. iar un număr de 29 de gropi au fost
Seacă (Sftirşitul .fec. al 111-/ea - a doua jumălate a lipsite in totalitate de inventar şi, in mod firesc. nu
sec. al V-lea). Volum ingrijit de Eugenia Popuşoi, au putut fi incadrate cronologic.
Editura ARC 2000. Bucureşti. 2004. 245 p. text + " ldem. op. cit.. p. 42 şi 44-84.
296 p. cu figuri + 6 planşe cu planuri de săpături in 1� Ioan Mitrea. Estimări paleodemogrqfice privind
aşezare şi necropolă "'" 12 p. cu aspecte (foto) de spariul est-carpatic al României in secolele VI-X, in
şantier. Studiul monografie este precedat de o Carpica. XX. 1989, p. 3 1 5-338.
Prefată semnată de Ion lonitll (p. 7- 14). un Portret ,. Am considerat că din totalul membrilor
.
,. Vasile Pa/ade . . semnat de Dan Gh. Teodor (p. comunitătii săteşti. care s-au regăsi! ca număr in
33-34) şi o Postfată datoratA Eugeniei Popuşoi (p. necropolă, 10% au avut familii din două persoane,
235-237). Cele trei texte mentionate, precum şi 20% familii din trei persoane, 30% familii din patru
8
a fost cercetată in proportie de cea. 30-40%. curând după înmormântare, chiar de către
Luând in consideraţie şi dispunerea locuinţelor, urmaşi sau rude apropiate ale decedatului20•
ori acceptăm că aşezarea era foarte întinsă, ori Amplele cercetări arheologice de la
că necropoţa a fost folosită de membrii mai Bârlad-Valea Seacă au adus importante dovezi
multor comunităi i din microregiune, fiind, in privind ocupaţiile locuitorilor din vremea culturii
fapt, o necropolă a mai multor sate şi cătune. Sântana de Mureş, de la agricultură, creşterea
Din prezentarea rezultatelor cercetărilor vitelor, vânătoare şi pescuit21, până la practicarea
efectuate in aşezarea de la Bârlad-Valea Seacă, meşteşugurilor, intre care se evidenţiază
rezultă, in primul rând, că nu ne aflăm in faţa meşteşugul prelucrării cornului de cerb22.
unei aşezări obişnuite, in care a trăit o Descoperirea celor 23 de locuinţe-atelier ( 18 in
comunitate sătească ce se ocupa, ca de obicei construcţii de tip bordei şi cinci in locuinţe de
in epocă, cu cultivarea pământului şi creşterea suprafaţă), a două ateliere in construcţii anexă
vitelor, ci ni se înfăţişează imaginea unui (şoproane) şi a şapte ateliere in aer liber, fac
centru meşteşugăresc. de prelucrare a coamelor din centrul meşteşugăresc, de prelucrare a
de cerb. ceea ce individualizează această aşezare cornului de cerb de la Bârlad-Valea Seacă un
falA de cele obişnuite, transformând-o intr-un centru de referin!ll. Bogăţia pieselor din corn
punct de referin!ll pentru intreaga arie de de cerb descoperite in cele 32 de ateliere, aflate
manifestare a culturii Sântana de Mureş in diverse stadii de prelucrare, au permis
Cernjachov17. reconstituirea, până la detalii, a tehnicilor de
Cercetârile din aşezarea de la Bârlad prelucrare a cornului de cerb"-
Valea Seacă aduc numeroase date cu privire la Dacă descoperirile din aşezarea şi
tipul de locuin!ll, unele elemente de detaliu in necropola de la Bârlad-Valea Seacă, privind
constructia bordeielor şi locuinţelor de suprafatA. unele manifestări magico-rituale şi de cult24,
dar şi elemente specifice bordeielor-atelier. in reţin atenţia, cu deosebire, ceea ce
primul rând prezenta ,.scaunului de lucru", impresionează este bogăţia şi varietatea
realizat din gropi de diferite dimensiuni''. inventarului descoperit". Inventarul aflat in
La rândul lor. investigaţiile din marea locuinţe şi anexele gospodăreşti sau morminte,
necropolă de la Bârlad-Valea Seacă aduc evidenţiază nu numai bogăţia şi varitatea
numeroase date cu privire la riturile şi acestuia. dar permite şi unele observaţii privind
ritualurile de înmormântare; prezenta unor noi evoluţia in timp a acestui inventar. Numeroase
credinţe cristalizate in secolul al IV-lea. alături obiecte de inventar, descoperite in alte aşezări
de credinţele şi reprezentările magico-rituale şi necropole ale culturii Sântana de Mureş îşi
de veche tradiţie. in primul rând geto-dacică ''. găsesc analogii in descoperirile de la Bârlad
Numeroase date s-au consemnat in legătură cu Valea Seacă, astfel că, şi din acest punct de
mult discutata problemă a mormintelor vedere, ansamblul arheologic de aici devine un
deranjate. Observaţiile atente asupra celor 60 punct de reper.
de morminte deranjate din vechime. i-au întărit O problemă care a reţinut mulţi ani
lui V. Palade convingerea că nu ne aflăm in atenţia cercctătorului V. Palade a fost aceea
faţa unor practici de jefuire in necropola de la privind incadrarea cronologică a aşezării şi,
Bârlad-Valea Seacă, şi implicit, in celelalte respectiv necropolei de la Bârlad-Valea Seacă.
necropole Sântana-Cernjachov, ci. mai curând, Din 1966, când a publicat primul articol
in fata unor practici rituale săvârşite in epocă. referitor la descoperirile de la Bârlad-Valea
Scacă2•, şi până in 1980, a incadrat complexul
arheologic la care ne referim in secolul al IV-lea.
persoane şi 40% familii din cinci sau mai multe
Abia in 1980, intr-un raport privind rezultatele
persoane. În această situatie. aşezarea va fi avut in
total cea. 1 50- 1 60 de locuinţe. evident aceste cercetărilor din necropola de la Bârlad-Valea
locuin1e nu au fost contemporane. Având in vedere Seacă, admitea că respectiva necropolă,
durata folosirii necropolei şi respectiv durata totală
a locuiriî in aşezare. timpul in care o locuintă putea
fi folosită şi speran]a de viaJă in epoca, apreciem că 20 Idem. op. cit.. p. 1 77- 1 79.
in satul de la Bârlad-Valea Seaci!., aparJinând " Idem. op. cit., p. 163- 1 64 .
culturii Sântana de Mureş. contemporane vor fi fost " Idem, op. cit. . p. 1 67- 1 7 1 .
la un moment dat cea. 30 de locuinte. " ldem. op. cit. • p . 1 68- 1 7 1 .
17 Ion lonilă. prefală la monografia citatA. p. 14. " ldem, op. cit. . p . 1 73- 1 8 1 .
" V. Palade, op. cii. • p. 55-68. " Idem. op. cit. . p . 1 82-222.
19 ldem. op. cit, p. 1 73- 1 77.
'" Idem, op. cit., 1966, p. 3 6 1 -365.
9
din secolul al IV-lea, in principal, a fost la inceputul celei de a doua jurnătăli a secolului
folosită până la inceputul secolului al V -lea27. al V-lea p. Ch. "" .
in 1981, revenea, într-un nou articol, şi vorbea Datarea slărşitului aşezării şi
de aşezarea şi necropola de la Bârlad-Valea necropolei de la Bârlad-Valea Seacă, contribuie,
Seacă din secolul al IV-lea şi inceputul pe un plan mai larg, la datarea slărşitului
secolului al V -lea al primului mileniu creştin28. culturii Sântana de Mureş, sfărşit ce poate fi
Fără îndoială, noul punct de vedere al lui V. plasat in jurul anului 45432• Această concluzie
Palade. asupra duratei şi, respectiv, a vine să confli111e ceea ce se intuise doar cu
sfărşitului complexului de la Bârlad-Valea decenii in urmă, când se afirma că "limita
Seacă, va fi fost determinat de noile cronologică superioară a obiectivelor de tip
descoperiri din aşezarea şi nccropola la care ne Sântana de Mureş a inceput să fie tol mai
referim, dar şi de noile investigaţii din alte frecvent admisă până in prima jumătate a
zone ale ariei culturii Sântana de Mureş. secolului al V -lea, nefiind exclusă chiar
Mai puţin s-a pronunţat arheologul V. posibilitatea ca unele complexe de locuire
Palade asupra inceputului aşezării şi nccropolei aparţinând acestei culturi să-şi fi prelungit
de la Bârlad-Valea Seacă, vorbind mult timp, existenta până in epoca prăbuşirii dominaţiei
in generaL de secolul al IV-lea. bunice in regiunile Daciei"".
Abia acum, in monografia publicată Astăzi este o cenitudine că ansamblul
postum. se spune clar că inceputul locuirii. la arheologic de la Bârlad-Valea Seacă reprezintă
Bârlad- Valea Seacă "se plasează către srarşitul un punct de referinţă pentru cunoaşterea
secolului al Ill-lea şi inceputul celui intregii problematici privind cultura Sântana de
următor"29 Aceeaşi datare. respectiv sfărşitul Mureş-Cemjachov. Nici un cercetător serios nu
secolului al III-lea. este luată in considera)ie şi mai poate aborda multipla problematică a
pentru inceputurile inmormântărilor in culturii Sântana de Murcş-Cemjachov fără a
necropolă'0 Dovezile arheologice aduse in cunoaşte şi fără a se raporta la rezultatele
sprijinul argumentării acestei datări sunt cercetărilor din aşezarea şi necropola de la
concludente. încât putem considera că, intr Bârlad-Valea Seacă.
adevăr, inceputurile aşezării şi necropolei de la Când vorbim de cunoaşterea
Bârlad-Valea Seacă pot fi plasate spre srarşitul rezultatelor cercetărilor arheologice de la
secolului al In-lea d. Hr.. când incepe. in fapt, Bârlad-Valea Seacă avem in vedere un spectru
şi cultura Sântana de Mureş, cel puţin in mai larg de preocupări ştiinţifice. Nu este
spa]iul est-carpatic. suficient să vezi şi să revezi ceea ce a scris V.
Având in vedere piesele cele mai Paladc despre cercetările de la Bârlad-Valea
timpurii. dar şi cele mai târzii, din aşezare şi Seacă. Mai este necesară şi cunoaşterea
necropolă, in primul rând obiectele din metal şi referinţelor la descoperirile de la Bârlad-Valea
sticlă care permit o incadrare cronologică mai Seacă, ale unor autori români şi străini,
strânsă, considerăm plauzibilă concluzia creditaţi ca buni specialişti ai culturii Sântana
arheologului V. Pal ade, din incheierea de Mureş. şi nu in ultimul rând este necesara
monografiei, pc care o cităm in intregime: ..se studierea materialelor descoperite, cel putin a
poate stabili că aşezarea şi necropola de la principalelor categorii de inventar, care pot
Bârlad-Valea Seacă îşi are inceputurile la permite o viziune mai cuprinzătoare asupra
limita dintre sfărşitul secolului al III-lea şi culturii Sântana de Mureş-Cemjachov.
inceputul celui următor, existenţa lor Vor mai trece probabil multe decenii
cuprinzând intreg secolul al IV -lea şi până vom avea un sit arheologic, cercetat
prelungindu-se, fără intrerupere, până cel puţin sistematic. privind cultura Sântana de Mureş,
de talia celui de la Bârlad-Valea Seacă. lată de
27 ldem. Necropola din secolul al JJ'�Ieu şi de la
inceputul secolului al V-lea, de la Valea Seacă
Bârlad, in Materiale, Tulcea. 1 980, p. 407-4 1 6. " ldem. op. cir. . p. 226.
211
ldem, Aspectul etnic al populaTiei din aşezarea şi 3� 1. Mitrea. Obsen·arii privind sfârşihll culturii
necropola de la Bârlad- Valea Seacă din secolul al Sântana de Mureş şi inceputurile culturii Costişa
/V-lea şi inceputul secolului al V-lea e. n. . in Acra Botoşana-Hansca. in stadiul actual al cercetărilor
Moldaviae Meridionalis. Vaslui. III-IV. 1 98 1 - 1 982. arheologice. in Carpica. XXXIV. 2005. p. 1 3 1 - 142.
r.· 67-80. B Dan Gh. Teodor. Civiliza(ia romanică la est de
' ldem, op. cir. , 2004. p. 233. Carpari in secolele V- VII. Aşezarea de la Boroşana
10 Ibidem. Suceava. Bucureşti, 1984, p. 64.
10
ce nu trebuie să uităm pe cel care ani de zile a Palade, care a fost un soldat credincios al
lucrat cu şpaclul in mână, a prelucrat şi arheologiei româneşti, cu precădere al
valorificat ştiinţific rezultatele cercetărilor de arheologiei epocii migraţiilor.
la Bârlad-Valea Seacă, regretatul Vasile
THE CONTRIBUTION OF THE ARCHAEOLOGICAL RESEARCHES

OF BÂRLAD-YALEA SEACĂ
IN GEITING INFORMATION ABOUT THE SÂNTANA-DE-MUREŞ CULTURE
After o ccntury of orchaeological reseorcbes conceming the Sântaoa-de-Mureş-Cemjachov cultw"e,

!bere has been accumulated a rich material tbat allows the understanding of tbe content of tbis culture, its
evolution in time and space.
Witbin the geneml context of the archaeological researches regarding tbe mentiooed culture, a special
place is occupied by the senlement and necropolis of Bârlad-Valea Seaca. In tbe Bârlad-Valea Seacă senlemen�
panly studied, probably in proponion of circa 30-40%. !here were discovered 45 dwellings and other household
annexes. as well as some pits of a cultural chamcter. In the necropolis, completely investigated, there were
discovered 547 tombs of whicb 295 incineration tombs and 252 inbumationes. Mention should also be made for
18 pits, many of them of a cultual chamcler.
A rich orchaeological material was found in the senlement and in the necropolis, too as far as tbe
senlement and in the necropolis. too. As for as the settlement is concerned. we ore in front of a crabtsmanship
center ofprocessing stag's antlers.
The inventary discovered in the settlement and Lhe necropolis contributes Lo a better understanding of
Lbe beginnings, the evolution, and the end of the Sântana-de-Mureş. It also enricbes our knowledge about the
content ofthe Sântana-de-Mureş culture. about the occupations of tbose who lived in tbis community of Bârlad
Valea Seacă. New facts about the magic and religious pr.clices are also brougbt to ligbt.
The resulL• of the carried-out studies allow the chronological placement of the settlement and tbe
necropolis between the end of the third century and Lhe mid-fifth cenrury A. D.
The Bârlad-Valea Seacă orcheological complex is unique within tbe Sântana-de-Mureş-Cemjachov
culture contributing to a better understanding ofthis impon ant culrure ofthe migralion period.
DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN SECOLUL IV
Î N DEPRESIUNEA COLINARĂ HORINCEA-ELAN- PRUT
Marin Rotaru
Periegezclc arheologice desfăşurate in Din colectia de antichităţi a domnului

ultimii 15 ani au dus la descoperirea, in Emil Coman3 fac parte şi două vase
aşezările culturii Sântana de Mureş din zona de descoperite la lgeşti-Scândureni intr-o aşezare
sud-est a judeţului Vaslui. a unor antichităţi. din secolul Iv". Este vorba despre un castron
care au fost publicate in revista ,.Elanul"'. strecurătoare lucrat la roată, de culoare
cărămizie (fig. 4/ 1 ), cu fundul inelar.
Ceramica Dimensiuni: înălţimea
(9,8 cm), diametru!
gurii ( 1 1,5 cm); diametru! fundului (5,7 cm).
În anul 2003 s-au descoperit la Gura Celălalt vas este o cană de culoare
ldrici. comuna Roşieşti. in punctul ,.Ciunta"2 , cenuşie (fig. 4/2), cu corpul bitronconic, gâtui
intr-o lutărie, pe stânga şoselei ce duce la Gara lung. buza arcuită. fundul inelar. Dimensiuni:
Roşieşti, o mare cantitate de ceramică înălţimea ( 1 1,5 cm); diametru! gurii (8 cm):
fragmentată de la vase de provizii. diametru! fundului (9,5 cm).
Fragmentele ccramice au fost aşezate de La nord de Giurcani, in punctul ,.La
găsitor intr-o grămadă, in timp ce scotea Budăi"' s-a descoperit o ceaşcă din ceramică,
pământul din groapă. Din ccramica găsită s-a de culoare cenuşie, fundul uşor concav se
reuşit restaurarea a două vase de provizii. sprijină pc un inel cu decoratiuni alveolare, cu
Vasele sunt de dimensiuni mari, nu au diametru! de 4,5 cm, corpul aproximativ
decoraţiuni şi sunt lucrate la roată. bitronconic. inalt de 9,8 cm , gâtui scurt. buza
Primul vas (fig. 3/5), cel mai mare. are rotunjită şi îngroşată spre exterior cu diametru!
înălţimea de 80 de cm, diametru! interior al de 6 cm. Toarta este prinsă de jumătatea
gurii de 35 cm iar exterior, al buzei de 49,5 superioară a ceştii (fig. 1/2).
cm. Fundul drept arc diametru! de 25 cm. Din În aşczările din secolul IV s-au găsit
cauza mărimii şi grosimii reduse a pereţilor numeroase fusaiole, majoritatea de formă
vasului, in partea inferioară a suferit deformări bitronconică. cum sunt cele de la Halta
inainte de uscare. Pasta din care este Dodcşti' (fig. 117), Şuletca-Şipot7 (fig. 2/4),
confecţionat vasul are culoarea cenuşie. de Bârlălcşti-Stanţia' (fig. 3/3). sau fusaiola de la
bună calitate. Giurcani ornamentată cu mciZII pc
Al doilea vas (fig. 1/6) are înălţimea de circumfcrin!A (fig. 1/4) şi fusaiola confcctionată
66,5 cm. diametru! exterior al gurii este de 36, dintr-un fragment ceramic (fig. 1/3 ).
6 cm. iar cel exterior de 24 cm. Fundul este
drept cu diametru! de 16. 5 cm. Obiecte de podoabi
Ambele vase apaJ1in aşezării din
secolul IV situată de-o parte şi de alta a şoselei. În aşezarea de la Bârlăleşti-Stan!ia
s-au găsit mai multe mărgele de chihlimbar şi
3 Mulţumim şi pe această cale d-lui ing. Emil

1 Revista ,.Elanul" este ediLală de Asociatia Coman. fiul arheologului Ghenută Coman. care
culturalA .,Academie RuralA Elanul" şi Şcoala ne-a permis publicarea vaselor.
"Mihai Ioan Botez" din Giurcani, comuna Găgeşti. 'Ghenută Coman. op.cil.. p. 76. X.9.
�udeţul Vaslui. 'lhidem, p. 142. XXX.5.
� Ghenută Coman. Statornicie, continuitate.
' Ibidem. p. 267. LXIX.8.
'
Repertoriul arheologic al judetului Vaslui, lhidenr, p. 233. LX.I.
Bucureşti. 1980. LV1.9, p. 223-224. ' /hidem, p. 130, XXVI11.16.
12
sticlă (fig. 1/ 1 ) . Mărgele de sticlă s-au Pentru ascuţit se foloseau cutele de
descoperit şi la ldrici-Ciunta (fig. 1 /5), de gresie, destul de numeroase in aşezările de la
culoare verzuie, la Şuletea-Şipot (fig. 2/2, 5) şi Şuletea-Şipot (fig. 2/1,6) şi BirUlleşti- Stanl ia
Giurcani (fig. 2/3), iar o fi bulă cu portagrafli (fig. 3/ 1)
inaltA, s-a descoperit la Măluşteni-Leaua
(fig. 3/6). Elemente paleocreştine
Tot din categoria obiectelor de
podoabă, menţionăm un clopoţel de bronz, În aşezarea de la Giurcani - Via
piramidal (fig. 217), descoperit la Giurcani Lupeş s-a descoperit un fragment de amforă
Berbeccni9, unde se află urmele unei aşezări romană care arc ca decor, in relief, o cruce de
din secolul IV, cu torti!ă pentru agăţat, Malta (fig. 3/4 ). Crucea are braţe egale lăţite la
orizontală. Are patru suprafeţe triunghiulare, capete şi bifurcate. Intersecţia braţelor este
una cu un artificiu produs datorită unei ocupată de un buton circular cu suprafaţa
defecţiuni de turnare. Gura clopoţelului este bombată. Crucea poartă semnele desprinderii
pătrată cu laturile de 2 cm şi înălţimea de 3 cm. dintr-un tipar. Lateral, spre dreapta, tangential
Este asemănător cu clopoţeii descoperiţi in cu bra(ul crucii. se află o incizie imprimată in
mormintele sarrnatice de la Căscioarele10 şi pasta moale. Crucea arc o lungime de 2,7 cm şi
Şendreni". Limba clopoţelului lipseşte. Din este bine reliefată. Pasta din care este flicut
cauza unei indelungate folosiri baza unei laturi vasul, de foarte bună calitate, arc in compoziţie
a clopoţelului s-a tocit. urme de calcar alb. Amfora flicea parte din
În inventarul mormintelor din ceramica de serie care a circulat in Dacia in
Moldova şi Muntenia clopoţeii apar mai mult secolele II-IV p. Hr., importată din Imperiul
la femei şi copii". Cel de la Giurcani a apărut Roman, cunoscută sub numele de terra
"
in aşezare, pierdut probabil de la gât. datorită sigillata", de culoare roşie, cu nuantA portocalie,
uzurii urechiuşei pentru agăţat. A ajuns in decorată in relief cu ajutorul unor tipare".
aşezare pc calca schimburilor de la sarmaţi. Fragmentul de la Giurcani, provine de
Clopoţeii erau folosiţi ca simple obiecte de la partea inferioară a arnforei.
podoabă sau talismane cu semnificaţie mistică, in epoca romană tarzte, ,.terra
apotropaică"- sigillata" este înlocuită cu "terra estampata"15
Fragmente ceramice având in centru cruci
Unelte latine cu extremităţile lălite. ştampilate in pastă
moale. tipice pentru sfarşitul secolului V şi
Din categoria uneltelor de metal inceputul secolului VI s-au descoperit la
prezentăm cuţitele de fier din aşezările de la Histria şi Tomis16•
Giurcani-N (fig. 2/8- 10) şi cuţitul de la Între ceramica de pe fragmentul de
Şuletea-Şipot (fig. 3/2). amf<iră de la Giurcani şi cele de la Histria şi
Tomis, nu este nicio asemănare tehnică de
realizare. Crucea de la Giurcani apartine
secolelor III-IV p. Hr.
9Ibidem, p. 143. XXX.IO. Descoperirile din aşczările Sântana de
10 Sebastian Monintz: Ein Sarmatii! ches Grah aus Murcş din partea de sud-est a judeţului Vaslui,
Ctiscioarele, in Dacia, N.S. IV, 1 960, p. 556. fig. prezentate, se adaugă celorlalte rămase
3/4 şi p. 557, fig. 4/3.
11 Ion nepublicate. aflate in colecţia Muzeului
T. Dragomir, Mormânrul sarmatic de la
"Vasile Pârvan" din Bârlad. de mai mulţi ani,
Şendreni. raionul Galaţi, in .. Monografia
arheologica a Moldovei de sud", 1. Danubius XVI.
şi pe care sperăm să le publicăm in vi itorul
Galaţi. 1996, p. 634, fig. 1/2. apropiat.
"
M. Dinu, Descoperirile arheologice de la Valea
Lupului. in seria ,Analele ştiinţifice ale Universităţii 14 Radu Florescu. Hadrian Daicoviciu, Lucian Roşu,
«Al. 1. Cuza>> din laşi" (seria nouă). sec. III, trim. 1. Dictionar Encic:lopedic de A t·tă Veche a României.
fasc. l -2, 1 955, p. 80; 1. T. Dragomir, in Bucureşti, 1980, p. 334.
"ldem.
.Materiale", III, p. 304-305, fig. 7/2 şi Materiale",
"
V, p. 478-479, fig. 4/9; Sebastian Morintz, op. cit.. 16 Emilian Popescu, Ceramica romană târzie cu
p. 56, fig. 3/4: Gb. Diaconu, De.<pre sarmati la decor ştampilat de.,coperit la Histria. in SCIV. 16.
Dunărea de Jos in lumina de.�coperirilor de la 1 965, 4, p. 695-724; Gh. Papuc. Ceramica romană
Târgşor, in SCIV, p. 325, fig. 114. cu decor .ştampilat descoperită la Edificiul roman
" 1. T. Dragornir, op. cit., p. 634. rn mozaic din Tomis. in .. Pontica". 6. p. 1 53 - 1 92.
13
IV TH CENTURY ARCHAEOLOGICAL DISCOVERIES
IN THE HOLLOW GROUND OF HORINCEA-ELAN-PRUT
The arcbaeological prospects in lhe senlemeots wbich belong la lhe Sâotana de Mureş cullure, in lhe
elevalion area of Horincea-Elan-Prul, silualed io lhe soulh-easl area of Vaslui couoly, eoabled lhe discovery of
some provision ponery al Gura ldrici, io lbe place called "Ciunla" (fig. 3/3; 1/6). severa! vessels of small
dimensions al lgeşli-Scâodureoi (fig. 4/1 -2) and Giurcani-Budăi (fig. 1/2).
There are also severa! decoralion objects (fig. 1/3-5; 2/3). discovered al Şulelea-Şipol, Bârlăleşti
Slan!ia and Giurcani-Budăi and a small pyrnmidal beU of brooze (fig. 217) al Giurcani-Berbeceni. In lhe
An imporlanl discovery is represenled by lhe Malla cross, wilh equal, widened arrns
calegory of melal lools !here are iron lmives from Giurcani (fig. 2/8-10) and Şulelea-Şipol (fig. 3/2).
ends, which was found al Giurcani-Budăi (fig. 3/4), on a frngment of a roman amphonl, lmowo as
. forked al lhe lwo
terra
sigillata, red. wilh an oraoge shade, which circulaled io Dacia io lhe lllrd and IVlh ceoluries, imported from lhe
Roman Empire.
....
-�
'
'
1
--"-
- "J
Fig. 1. CeTamică (2,6), podoabe (1,5), fusaiole (3-4, 7):

1. Bârlăleşli-Slan!ia; 2, 4, Giurcani-Budăi; 3, Şulelea-Sipol, 5-6. Gura ldrici-Ciuola; 7, Halta Dodeşli.
8 1
1
0
��5
•-.
-- --
-
-_-
__.
�
L.
[Q]
"' , . -�A\\7
r; .
·<C-
-----.----
1 ------- .,.. • 10
Fig. 2. Gresii pentru ascu1i1 ( 1 . 6), obiecte de podoabă (2-3. 5, 7), CUiile de fier (8- 1 0):
1, 2, 4. 6, Şuletea-Sipol; 3. 8- 1 0, Giurcani-Budăi; 7. Giurcani-Berbeceni.
Fig. 3. Obiecte de piatră (1 ). fier (2). lut ars (3-5) şi aramă (6):
1.3 Bârlăleşti-Stan]ia; 2. Şuletea-Şipote; 4, Giurcani-Budăi; 5, Gura ldrici-Ciuota; 6. Măluşteni-Leaua.
Fig. 4. Ceramică din secolul IV descoperilă la lgeşli-Scândureni
ATELIERUL DE OLĂRIT DESCOPERIT
Î N AŞEZAREA BANCA GARĂ - ,.ŞAPTE CASE",
DIN SECOLUL AL IV-LEA - Î NCEPUTUL SECOLULUI AL V-LEA
Ruxandra Alaiba
La nord de municipiul Bârlad. judeţul inştiintat Muzeul judeţean "Ştefan cel Mare",
Vaslui, comuna Banca, in vestul satului Banca respectiv directorul instituţiei, prof. Constantin
Gară, in punctul numit de localnici Şapte Case, Popescu. care. cu deosebită bunăvoinţă, ne-a
in anul 198 1 s-a semnalat o întinsă statiune încredinţat cercetările, ce s-au desfâşurat din
1
arheologică (pl. 1/ 1 -3) • Din punct de vedere anul 198 1 . pâna in 1989, cu intreruperile din
geografic, se află situată in sudul Pndişului 1984 şi 1987. in timpul săpăturilor
Bârladului2• pc valea Bârladului. la nord de arheologice. urmele vech ilor locuiri se mai
drumul ce leagA şoseaua natională laşi - găseau in albia majoră a actualului curs al
Bârlad, de satele comunei Banca. De râului Bârlad, mai puţin in dreapta şi mai mult
asemenea, la interferenta a două microzone in stânga lui. De asemenea. pe grindurile
geografice, Dealurile Fălciului. la est şi dinspre limita de vest a satului Banca Gară, pe
subgrupa Dealurilor Banca-Grivita. din cadrul valea Bârladului. Săpăturile arheologice
Colinelor Tutovei, la vest. Statiunea se sistematice au surprins un număr de 142 de
situează in nordul culoarului de trecere a complexe. aflate prin investigarea unei
popoarelor migratoare, dinspre stepele din suprafete de 3400 m', aproximativ jumătate
nordul Mării Negre, spre Dunărea de Jos. in din vechiul areal al acesteia (pl. 1/3).
acest sens s-au consemnat câteva mllnurii. din O panc dintre ele. 25 de locuinte. cu
perioada de sf'arşit a eneoliticului' şi mai ales vetrele şi gropile din preajma lor, au aparţinu t
din mileniul întâ i. comunitătii săteşti daco-romane. ce a
Din păcate, staţiunea a fost distrusA supravieţuit părrundcrii popoarelor migratoare,
parţial in anul 1980, când albia răului Bârlad, in anii de după retragerea autoritătii romane
prin lucrările de hidroamclioraţie şi indiguire, d in Dacia (274-275) şi din teritoriul nordic al
s-a mutat mai spre est. Noul curs al acesteia a Moesiei. Altele, 39 de locuinte, au fost
traversat limita ei de vest (pl. 2/ 1-2). Cum specifice comunităţii săteşti ce s-a aşezat pc
indică putinele morminte descoperite, in acelaşi loc. i n ultimele secole ale primului
apropiere de noua albie, lucrările au a fectat mileniu.
nccropola din secolele III-IV, o pane din Săpăturile arheologice. întreprinse de
aşezarea acestei perioade, dar şi alte noi la Banca Gară, au inlesnit conturarea unor
co mp lexe' . La sfărşitul realizării lor a fost secvenţe culturale, din lumea mai putin
cunoscurului mileniu întâi. căruia ii era
1 Vezi M. Zaharia. M. Petrescu-Dimbovita, E. specific, in multe privi n)c. pro v i zoratu l.
Zaharia, Repertoriul O$ezărilor din Moldova. *
publicat in 1970, şi Gh. Coman, Repertoriul intre ocupatiile practicate de locuitorii

judeţului Va.<lui, publicat in 1980. comunitătii săteşti de aici. din ultima pane a
'
V. Băcăuanu el a/ii. Podişul Moldovei, Editura
secolului III şi până in primele decenii ale
Ştiintifică şi Encic lopedică. Bucureşti, 1 980, p. 3 2 1 .
secolului V. bazate pe prelucrarea materiilor
fig. 42.
-' R. Alaiba. G. Miu şi S. Stane, Studiul arheologic prime locale. lutul. lemnul, piatra, piei le.
şi antropologie al mormintelor de la Banca Gară · fibrele textile, şi minereurile de fier. cum
Şapte ca'ie, jud. Vaslui, comunicare prezentată la indică prezenta bucăţilor de zgură de fier. un
..Zilele Academice leşene", 27-28 octombrie 2005, loc apane deţinea meşteşugul olăritului. Acesta
sub tipar. Un monnânl s·a încadrat în orizontul s-a practicat organizat, in cadrul unui atelier de
cultural al inmormântărilor tumulare Zivotilovka - olărie, cu două cuptoare de ars cera mica .
Volcansk. apropiat in arealul vestic de mormintele Cuptoarele aparţin aceluiaşi at elier de olărit şi
tumulare Costeşti - Bursuceni - Taraclia. s-au folosit concomitent. Conservarea suficient
4 R. Maxim-Aiaiba, Două mormillle turanice târ:ii
de bună ne-a permis reconstituirea l ui .
de la Banca. in AM. XI. 1987, p. 235-240.
18
Atelierul (pl. 3-9), din care se puneau 3-5 cm, care, prin ardere s-a inta.rit ş i in parte
in funcţiune cele două cuptoare, avea fonnă zgurificat. Solul din jurul cuptorului s-a înroşit
ovală (L = I l m; 1 = 6,6 m). Era o construcţie circa 15 - 20 cm, mai intens spre cuptor.
de mari dimensiuni, săpată in partea unde Gura de alimentare începea de la
terenul se inclina spre vechea albie a marginea atelierului. in exterior arc o formă
Bârladului, la o adâncime de aproximativ 0,44 aproximativ semicilindrică, mai lată spre
- 0,60 m faţă de nivelul vechi de călcare (faţă cuptor, pentru ca deschiderea interioară să fie
de nivelul actual de călcare, h = 0 ,80 - 1 , 1 0 m). ovală (fig. 6/1). S-a construit pe un suport de
Intrarea, in groapa de acces la cuptoare. era pe nuiele, lutuit pe ambele feţe (L > 1 ,20 m; 1 =
latura de sud-est, unde s-au realizat câteva 1 ,22 m).
trepte, cu o lă)ime de cel puţin 90 cm. Ca şi in Grătarul avea o formă aproximativ
cazul altor ateliere prevăzute cu mai multe circulară (o = 1,8 - 2,0 m), o grosime de 18-2 1
cuptoare. ele aveau dimensiuni diferite5 cm, şi, probabil se afla deasupra nivelului antic
Cum indică urmele de chirpic, din de călcare. Se sprijinea pe peretele focarului şi
interiorul şi din preajma atelierului, pereţii pe peretele median. A fost făcut dintr-o
acestuia au fost înălţaţi precum ai locuinţelor împletitură de nuiele, care s-a acoperit cu lut,
uşor adâncite. Pe podeaua atelierului se aflau amestecat cu resturi vegetale. mai ales pleavă.
părţi de vase sparte din vechime, mult cărbune. in placa acestuia s-au realizat 16 perforări, pe
două aşchii de silex. Obiectele de lemn s-au care se ordonau vasele. cu forme bitronconice
distrus in intregime. in complex s-au găsit (o.,,.,.,.,= 5-8), inspre camera de ardere a
multe fragmente de oase de animale. aruncate vaselor ovale (o < 12 mm), prin care pălrWldea
după dezafectarea atelierului. aerul fierbinte din camera de ardere a
Cuptoarele. amplasate in afara laturilor combustibilului, in camera de ardere a vaselor.
lungi, se alimentau din atelier. Construirea lor Arderea puternică a dus la zgurificarca lor.
diametral opusă avea in vedere frecventa Perforărilor se astupau cu fragmente de corp de
schimbare a vânturilor, specifică zonelor vas, cu margini subţiate, din care s-au
deschise de luncă. descoperit trei exemplare (pl. 14/2-4). dintre
in faţa gurilor de alimentare s-au săpat care doua. de la vase ce au fost lustruite. una
gropi (L = 2,40 m; 1 = 1 .96 m; h = 0.36 - 0,40 păstrează pe mijloc o şllnţuire, alta linii
m şi L = 2 . 1 0 m; 1 = 2.2 m; b = 0 ,40 m), in care paralele incizate. În camera de ars ceramica,
se evacuau resturile de cărbuni. cenuşă. Groapa lipitura era acoperită cu o feţuială roşiatică
cotlonitA, alungită (L = 1,8 m; 1 = 1 ,2 m; h = inchis, fină (fig. 7/1 ), ca şi la Dărmăneş)i.
1 ,2 m). ce se desprinde din groapa aflată in faţa Piatra Neam), unde se consideră că avea
cuptorul mare, avea in interiorul ei bucăţi de aceeaşi compoziţie cu feţuiala ccramicii roşii6.
lut uscat, ncars, bruşi pregătiţi pentru Baza bolţii s-a conservat pe mici
modelarea ccramicii, pe roata olarului de lemn. portiuni şi s-a modelat tot pe un suport de
nuiele. pc care s-a aplicat. pc ambele feţe, un
Cuptorul A, de formă tronconică, s-a strat de lut amestecat cu cereale mărunJitc. La
săpat pc latura lungă, dinspre nord-est (pl. 5, Butnărcşti. Neamţ. avea o înălţime de 1 ,25 m'.
7). Din cuptor s-a conservat bine focarul, Alimentarea se realiza prin deschiderea de sus.
groapa de acces la focar, grătarul şi baza boltii rămasa. ncastupată. Vasele se aşezau între
camerei de ardere a vaselor. perforări.
Focarul 1 camera defoc, de formă uşor /nvenlllru/ ceramic pllstrat este tot
tronconică, s-a săpată in marginea gropii, in fragmentar. Dintre cioburile descoperite s-au
pllmântul crud, la adânc imea de O.70 - 0 ,90 m, desenat 32 de vase, ce apartin ceramicii fine. O
faţă de nivelul actual de călcare. Înălţimea lui singură bază provine de la un vas modelat cu
avea aproximativ O,70 m. În centru are cruţat mâna.
un perete median (1 = 0 ,36 m; h = 0,88 m), ce - ceramica lucrată cu mâna: 1 bază
impllf')ea cuptorul in două camere de foc, cu evazata (pl. 10/1 1 ; o = I l );
lărgimi apropiate (1 = O,76 şi O,72 m). - ceramica puţin zgrunţuroasă:
Interiorul ambelor focare. şi peretele median, castron uşor bitronconic. cu nervură sub gât şi
au fost acoperite cu un strat de lutuială. gros de canelură pe maxima bombarc;
' ' Gh. Bichir, Cultura carpică, Editura Academiei,

De exemplu, atelierul de la Butnăreşti, vezi Gh.
Bichir. Cuptoarele de ars ceramică din cadrul in "Biblioteca de arheologie", XX. 1973. Ibidem.
culturii Vârteşcoiu-Puieneşli, in SCIV. 1 7. 1966, 3, r· s1.
p. 489-509. Ibidem. p. 1 6.
19
ceramica cenuşie, lină, lustruită: 1 in Cuptorul B se aflau părti de la 23 de
castron cu profil in S (Il = 12 cm); vase vase, din care numai unul lucrat cu mâna (pl.
nelustruite, 1 gât de cană (pl. 10/10; "' = 8 cm); 1 2/8), trei din pastă puţin zgrunţuroasă (pl.
1 gât cu toartă; 6 castroane, din care unul pc 1 2/4-6) şi cele mai multe, nouă din ceramică
corp cu linii orizontale lustruite (pl. J OI I ; "' = fină cenuşie-inchis (pl. 1 21 1 -3. 6-7, 9) şi 1 0
1 8,5; h = 1 5 cm), altul are pereţii subţiri şi fină-cenuşie.
umărul carenat (pl. 1 0/4; "' = 25 cm), iar unul - ceramica lucrată cu mâna: 1 ba7.ă
cu profil in S, gât cilindric şi corp bombat (pl. evazată (pl. 12/8; 11 = 8 cm);
1 0/5; "' = 18 cm), 2 provin de la vase cu - ceramica puţin =grunţuroasă cenuşie:
marginea evazată (pl. 1 0/7, 1 2: "' = 14.5 cm): 1 2 oale, din care una cu buza îngroşată (pl.
gât de cană omat cu o nervură (pl. 1 0/8); 1 1 2/4-5; "' = 14; 1 3,5 cm): 1 ciob ars până la
buză in exterior lăţită orizontal (pl. 1 0/6); 1 topire de la un mic vas (pl. 1 2/6; "' = 8 cm);
corp omat spre baza inclară cu două incizii - ceramica fină cenuşie-închis: 1 cană
orizontale (pl. 1 0/9; "''""' = 19 cm); 2 baze cu două nervuri sub buză (pl. 1 2/2: 0 = 7 cm);
inelare (pl. I OI I 3 ; " = 7,5; 8 cm); 1 toartă 1 bază inelară cu umbo (pl. 1 2/3; " = 4, 7 cm);
îngustă; 1 vas bitronconic (pl. 1 0/2) şi 1 bază cenuşie, 1 castron cu marginea arcuită interior,
(0 = 1 0,5 cm); 3 fragmente de corp de vas, cu cu buza şi umărul îngroşat (pl. 1 2/1 ; "' = 1 4
margini subţiate, folosite pentru a astupa c m) ; 2 baze inclarc. din care una foarte înaltă
găurile plăcii cuptorului (pl. 14/2-4). dintre (pl. 1 2/9: "' = 7,5; 10 cm); 1 buză (pl. 1 217;
care două de la vase ce au fost lustruite, una li! = 1 9).
păstrează pe mijloc o şănţuire, alta linii Interiorul atelierului:
paralele incizate. - ceramica fină cenuşie: 1 castron
- ceramica lustruită neagră: 3 vase cu întregit (pl. 14/1 ), 3 castroane fragmenatre (pl.
baze inelarc, unul bitronconic, probabil un 1 3 1 I , 3, 5); 2 cioburi decorate cu incizii sau cu
castron inalt, ce prezintă pe corp şi spre bază nervuri (pl. 1 3/2, 1 0); 3 baze (pl. 1 2/4, 6, 8), 1
şănţuiri (pl. 1 1 /4 ). 1 oală (pl. 1 1 /6; "' = 22 cm) bază de amforă (pl. 1 2/9).
şi două vase mai mari (pl. 1 1 15. 8; "' = 7; 2 x 1 O in interiorul atelierului s-au mai
cm); neagră-cenuşie, 4 castroane cu baze descoperit şi alte vase din categoria ceramicii
inelare, din care două dccorate pe umăr şi sub fine cenuşii, un gât (pl. 91I ), un castron (pl.
gât cu nervuri (pl. 1 1 13. 7; o,.T= 1 6; 1 8 ,3 cm); 9/2). un vas de provizii (pl. 9/3 ), părţi de la
unul cu marginea dreaptă, cu o şănţuire la baza amfore (pl. 9/4, 6) şi un perete de vas decorat
acesteia (pl. 1 1 /2; "' = 1 6,5/5,5 cm), altul (pl. 9/5).
scund, cu profil in S (pl. 1 1 / 1 : "' = 20 cm); Vasele aflate spre pereţii construcţiei
- ceramica de import: 2 cioburi in prsupun existenţa unor rafturi, ca şi la
exterior gălbui, în interior roşietice, decoratc Butnărcşti, care în timpul
distru e�ii
f
cu caneluri; 1 din pastă gălbuic; 1 bază de bordciului-atelier. au căzut şi s-au spart . In
amforă (pl. 1 0/3). interiorul atelierului s-au descoperit şi două
Cum am precizat inventarul însumează silexuri atipicc şi un frecător (pl. 1 217).
33 de vase din care. unul lucrat cu măna (pl. Resturile faunistice recuperate din acest
1 OII 1 ), unul din pastă puţin zgrunţuroasă, complex. conform rezultatelor analizelor
patru din pastă neagră lustruită (pl. 1 1 /4-6, 8), realizate de Simina Stane, reprezintă cel mai
şase neagră-cenuşie (pl. 1 1 / I -3, 7), 17 cenuşie bogat eşantion - 1 8 1 6 -. şi au fost atribuite
fină, din care unul lustruit şi 16 nelustruite (pl. următoarelor grupe taxonomice: moluştc, peşti,
1 0/1 -2, 4- 1 O, 1 2- 1 3 ), 4 cioburi fine gălbui, amfibieni, păsări şi mamifere. Din punct de
probablil importuri şi o singură bază de amforă vedere tafonomic s-au identificat următoarele
(pl. 1 0/3). urme: 32 de arsură neagră, trei erau chiar
calcinare, 17 de tranşare, câte două de jupuire
Cuptorul B, tot de formă tronconică, şi descamare şi 40 au fost roase de camivore.
era puJin mai mic decât primul. A fost Cum a remarcat autoarea studiului,
amplasat în partea de sud-vest a atelierului (pl. comunitatea de aici folosea în alimentatie
5, 7). La fel s-a săpat din atelier. Gura lui de resursele animale existente in zonă.
alimentare începea din marginea gropii
atelierului (L = 1 ,8 m; 1 = 0,60 - 1 ,0 m).
Grătarul se afla uşor deasupra nivelului antic
de călcare (Il = 1 ,46 - 1 ,66 m) şi era prevăzut
cu 26 de perforări (pl. 7/2-3). Şi la acesta baza
op.
' Ibidem, cit. . p. 53, pl. IX/6. XVIII/1-3:
bolţii s-a conservat pc mici portiuni.
XXXIV/ ! .
20
Analogii. Descoperirile din categoria pe Dealul Teilor, datat larg, intre La Tene.
cuptoarelor prevăzute cu focar, gurn de carpi şi Sântana de Mureş'". iar mai recent un
alimentare, camera de ardere şi grătarul de altul datat Sântana de Mureş.
sus]inere a vaselor, amenajat ulterior, sunt La Zorleni - Fântânele,Vaslui, V.
numeroase. în genere, cuptoarele de ars Palade a descoperit un cuptor de olar, din
ceramica au fost ordonate în raport cu sistemul secolul al IV-lea e.n., cu şarja in el,
de sprijinire al grătarului, pe un perete median aproximativ 1 50 de vase de toate mll.rirnile17•
sau pe un pilon central. Acelaşi cunoscut arheolog, in cercetările
Acest tip de cuptor este prezent în întreprinse în aşezarea de la Bârlad - Valea
lumea carpică, mai ales cele cele cu perete Seacă, menţionează, o groapă situată către
median. Ele au fost semnalate la Suceava - marginea de nord a aşezării, unde au fost
Şcheia, două din tipul cu perete median, un aruncate bucăţi provenite din grătarul unui
altul nu s-a conservat. în lipitura cuptorului 3 cuptor de ars oale şi cantită]i impresionante
"
s-a găsit o monedă de argint, deteriorată din de fragmente ceramice, de la vase rebutate in
cauza temperaturii, datată Antonius Pius ( 1 38- timpul arderii", lucrate la roată, din pastă
1 6 1 ) sau Marcus Aurelius ( 1 6 1 - 1 80), � a cenuşie, fină şi zgrunţuroasă. Tot la Bârlad -
depăşi secolul al II-lea e.n • Valea Seacă, in sectorul sudic s-a semnalat un
Un cuptor de ars oale (Il = 1 .68); h = cuptor din tipul cu ,.perete median. realizat din
1 .20 m) cu perete median şi groapă de acces la lut amestecat cu paie, perete ce nu depăşea
cuptor (h = O, 95 m), de secol III, a apărut la camera de foc. Grătarul dispunea de perforatii
Ţifeşti, Panciu - La Grigoreşti 1 0 şi altul din relativ tronconice, şi era realizat din lut bine
tipul cu pilon central in focărie şi cu groapă de frământat, in amestec cu paie şi aşezat pc un
acces, la Dărmaneşti, Piatra Neam] 1 1 • pat de nuiele şi crengi; el se sprijinea pe
Atelierul d e la Banca Gară prezintă muchia unei lipituri groase de 1 0- 1 2 cm . . .
acelaşi sistem de constructie cu cel de la Camera d e ardere a vaselor s e păstra doar p e o
Butnăreşti, care a apar]inut unei aşezări înăl]ime de 0,25 - 0,35 m" ".
carpice, la fel a fost prevăzut cu două cuptoare Un alt complex de ars ceramica.
de ars ceramica. Atelierul de la Butnăreşti este investigat de O. Bozu, un atelier cu trei
o construc)ie de forma unui bordei oval. Cum cuptoare, s-a descoperit in judeţul Caraş
indică micile fragmente de chirpic, o parte din Severin, la Grădini - Sălişte, una dintre marile
pere]ii bordeiului au fost construiti la su rafa]a aşezări daco-romane din sudul Banatului, "al
�
solului, deasupra cu un acoperiş conic1 • Alte cărei inceput se plasează in 1/2, a secolului III
două cuptoare erau amplasate, la circa 20 m, şi îşi continuă existenţa şi după retragerea
nr. 3, la circa 32 m, nr. 4. Probabil la administraţiei romane, până la sî
arşitul
Butnăreşti exista un cartier al olari lor". Un ah secolului IV"19• Din aşezare s-au cercetat şi
cuptor, cu grătarul de dimensiuni mari (0 = 2
m), a apărut la Poiana-Dulceşti - Pe silişte, "
C. C. Cihodaru. Poieneşti-Tamasidava. O aşezare
spre limita vestică a aşezării, în punctul Valea
14 carpică in Moldova centrală, in ,,AArb.", 1 3- 1 4, p .
Crângulesii . 33-36 ş i fig. 1 5 ; Vulpe e t a/ii, Evoluţia aşezărilor
in secolele III-IV s-a datat cuptorul de omeneşti din societatea primith•ă şi sclavagistă de
la Bălteni. descoperite intr-o aşezare carpică, la Paieneşti-Vas/ui, in SCIV. I , 1950, l . p. 50.
urmată de alta Sântana de Mureş15• in aceleaşi 17 V. Palade, Un cupror de olar din secolul al 11 '-leo
conditii stratigrafice a apărut altul la Poieneşti, e.n. la Zorleni - Fântânele (iud. l "a.1·/ui), in Materiale l .
�-' 343-34 5.
ldem, Aşezarea şi necropola de la Bărlad- l'a/ea
9 Gr. Foii. Aşe=area dacică de la Siliştea Şcheii Seacă (sfârşi/li! sec. a/ III-lea - a doua )11mătate a
(sec. II-III e.n.), in "Studii şi materiale". Istorie. l, sec.al V-lea. Volum ingrijit de Eugenia Popuşoi.
Suceava. 1 969. p. 25-28. Editura ARC 2000. 2004. Bucureşti. p. 1 72.
10 S. Morintz, N. Hartuche, Săpăturile de la Ţifeşti.
..
19 O. Bozu, Gradinari "Sălişte . jud. Caraş
Se>'erin. in "S ituri arheologice cercetate in perioada
"
11
in "Materiale . Vlll, 1 962, p. 522-523, fig. 2.
C . Matasă, l. Zamoşteanu. M. Zamoşteanu, op. 1983-1 992", Brăila 1 996. p. 55-56. fig. 1 27. Cum
cit. . p. 345-346, pl. 5. afirmA autorul cercetărilor, staţiunea se afla in
Gh . Bichir. op. cit. . suprafata era de 3,6 x 3,45 m;
"
apropierea drumului roman Lederala-Tibiscum, in
h = 2,40 m de la nivelul actual al solului. jurul diruia au inflorit majoritatea aşezărilor din
" Ibidem. p. 53, 57. fig. XIX. XXXIII, XXXVI. Valea Caraşului. o arteră de circulatie utilialll până
spre srarşitul secolului al IV-ea. ea jucând un rol
14 /bidem. p. 57.
" l. T. Dragomir, Siipăturile arheologice intreprime determinant in viata economică a aşezărilor rurale,
la Bălteni (r. Făurei. reg. Galati), in "Materiale", ce cunosc in această perioada o infloritoare
Vlll, 1962, p. 12. fig. 22. dezvoltare, ce insemna o stabilitate politicA ce
21
*
şapte locuinţe de suprafaţă, trei cu vetre
nr. un
În olăria perioadei acest tip de
interioare, 7 cu cuptor de pâine.
cuptoare era utilizat de către romani, originile
Ceramica de aici prezintă caracteristicile
lui fiind mai vechi. Funcţionalitatea
olariei romane şi romane târzii.
cuptoarelor era diversă, iar prezenţa lor in
Două cuptoare cu pilon central s-au
aşezări reprezintă dovada lucrării ceramicii in
descoperit la Bălţaţi, Iaşi, pe linia ferată din
aşezări, la faţa locului. La Banca Gară,
apropierea satului Sârca, la km 45, in 1974, in
probabil, in primul cuptor, A, se ardeau vase
timpul unor lucrări de reparaţie, ce au afectat i
� mai mari, precum indică distanţa mai mare
o aşezare caracteristică secolelor IV-V e.n. 2 .
dintre perforările grătarului, iar in cuptorul mai
Cuptoarele şi atelierele de olar de la Sighişoara
mic, B, erau arse vase mai mici. Aceste
- Dealul Viilor, Tg. Mureş, fac pane din
caracteristici par să pledeze pentru folosirea
categoria cuptoarelor cu pilon median. Spre
sud de gura cuptorulu i se intinde atelierul cuptoarelor mai mari, cu randament sporit, in
care producţia acoperea nevoile comunităţi,
olarului, cu o suprafata de circa 1 6 m2,
constituit dintr-un şopron fixat pe şase stâlpi
dar asigura şi schimbul.
ale căror urme s-au surprins foarte clar pc
laturile de est şi de vesr' .
THE POTTERY WORKSHOP DISCOVERED IN THE SETTLEMENT

OF BÂRLAD-ŞAPTE CASE
FROM THE JVth CENTURY ANO THE BEGINNJNG OF THE Vth CENTURY A.D
On lhe north side of tbe cily of Bârlad, Vaslui County. the Banca comunne. on lhe west side oflhe
Banca-Gară village, in the p lace called by the local people-,.Şaple Case", !here was recorded a large
archaeological site in 198 1 . From the geographical poinl of view. il is silualed al the crossing poiol belween two
ographical microzones: the Hills of Fălciu al east, and lhe subgroup of the Banca-Griviţa hills. as part of lhe
lova Hills al west.
In tbe settlement, which was dated for the last part of lhe l llrd cen1ury to lhe firsl decades of lhe
JVth century A.D. tbere were excavated 25 households and a potlery workshop wilh 1wo fumaces (pl. 5-6.9),
siluated outside lhe long sides. From the furnace A and lhe surroundings tbere are remains of 33 vessels and
from tbe fumace B- 23. Their presence in tbe settlemeot proves lhe exislence of lhe pottery making in this place.
The pottery production covered the needs of lhe community. but was also an objecl of trade.
incepe sA se deterioreze după anii 356-369.

20
V. Chirica, M. Tanasacbi, Repertoriul arheologic
a/judeţului laşi, voi. 1; Ibidem, 1 984, IV . 6 . F. p. 48.
" ' Valrll", 20 feb. l 983.
2
Şa pte case
Dea lurile
Ba nca-Griv iţa
3
GARA BANCA
Pl. 1 . Statiunea Banca Gară - Şapte Case, vedere

generală dinspre vest 1 şi sud 2: amplasarea
geografică a statiunii 3.
Pl. 2. Banca Gară - Şapte Case. Complex distrus
prin săparea noului curs al râului Bârlad 1 : aspect
de şantier 2.
1
2
Pl. 3. Banca Gară - Şapte Case. Grătarul cuptorului
A. din atelierul de olărit.
1
Pl. 4. Banca Garii - Şapte Case. Gr<itarul cuptorului
A, din atelierul de olărit.
Ada M..U TtdoY-m... U, :1007 26
Cu ptor B
Cuptor A
Pl. 5. Banca Gara - Şapte Cuse. Planul şi profilul

alelierului de olarit
1
Pl. 6. Banca Gară - Şapte Case. Secţiune prin f,'liitar

1 ; focăria cu peretele median 2. cuptorului A.
\
2.
\ \
Pl. 7. Banca Gara - Şapte Case. Grătarul cuptorului
A 1: planul camerei de foc şi a grătarului cuptorului
B 2.
Pl. R. Banca Gară - Şaple Case. Reconstituire a
cuptoarelor din atelierul de olărit.
Aa. M-t � U. 2M7 30

\:3
_ �
'
) ·. \-
..
. ·.
. . .
: . =·· ·
-_
� -.·
· : ·: .
·
- . · .·._ - ·.
Pl. 9. Banca Gară - Şapte Case. Fragmente

censmice: gât vas 1 ; castron 2; vas de provizii 3;
COI]l şi bază de arnforă 4, 6; perete de vas decorat 5.
Atelier de olărit.
Pl. 1 0. Banca GarA - Şapte Case. Fragmente:
ceramica fină cenuşie, cas!roane 1 , 4-5. 7. 12; oale
2; buză vas 6; căni 8, 10; baze 9. I l . 1 3; ceramica
de import, bază amforă 3. Cuptor A.
Pl. I l . Banca Garli - Şapte Case. Fragmente:
ceramica fmA neagrA-cenuşie, castroane 1 �2; oa]e
3, 7; baze 4-5. 8; neagrli lustruită, oală 6. Cuptor A.
Pl. 1 2 . Banca Gară - Şuple Case. Fragmenle:
ceramica tină cenuşie-inchis, castron l; gât cană 2;
baze 3, 9; buză vas 7; ceramica puţin zgrunţuroasă
cenuşie. oale 4-5: buză vas 6; ceramica lucrată cu
mâna, bază evazală 8. Cuplor B.
Ada M-'. � O. 2H7 34
Pl. 13. Banca Gară - Şapte Case. Fragmenle:
cemmica fină cenuşie. caslroane 1. 3. 5: cioburi
decorale 2. 1 0: baze 4. 6. 8; cemmica de import.
bază de amforă 9: frecălor 7. Cuptor B.
4
Pl. 14. Banca Gară - Şapte Case. Fragmente :

cemmica cenuşie. castron 4. corpuri de vase cu
marginile sub!iate. folosite pentru a astupa gAurile
plăcii cuptorului 1 -3.
DATE ANTROPOLOGICE PRELIMINARE
CU PRIVIRE LA MATERIALUL OSTEOLOGIC
DIN CIMITIRELE DE LA POLOCIN - "ISLAZ"
ŞI POGONEŞTI - "LA MOVILĂ" (COM. POGONEŞTI, JUD. V ASLUn
Georgeta Miu
Bogdan Lupaşcu
Introducere aspect de civilizaţie denumită Sântana de

Este dovedit pe plan arheologic şi Mureş.
istoric că la slarşitul secolului al III-lea şi Pentru zona Moldovei rezultate
inceputul secolului al IV -lea, în conţinutul deosebit de importante au fost obţinute atât pe
civilizaţiei autohtone din regiunile plan arheologic cât şi paleoantropologic, în
cxtracarpaticc ale vechii Dacii, au loc o serie de urma săpăturilor arheologice în necropolele de
importante prefaceri social-economice. culturale la Miorcani, Mihălăşeni, Hăneşti Uud.
şi politice. rezultate din contactele tot mai Botoşani), Barcea Uud. Galaţi), Pietriş,
strânse între populaţia autohtonă şi unele Bogdăneşti şi Valea-Seacă Uud. Vaslui). Prin
triburi migratoare - germanice, sarmatice. etc., aceste cercetări au putut fi cunoscute aspecte ale
care şi-au tăcut simţită prezenţa în această vieţii spirituale dar şi unele de ordin paleo
' dcmografic şi paleoantropologic.
perioadă pc teritoriul nostru . Pătrunderea şi
instalarea acestor triburi, în special a celor Documentarea perioadei migraţiilor,
germanice (respectiv a goţilor) au determinat o atât arhcologică cât şi paleoantropologică, prin
scrie de modificări nu numai în planul noile descoperiri de pe raza judeţului Vaslui -
structurii materiale şi spirituale ci şi în planul cimitirele de la Polocin "punctul Islaz" şi
stmcturii etno-biologice şi ctno-demogralicc a Pogoneşti "punctul La Movili" vin să
populatiilor locale. completeze cunoştinţele existente, aducând noi
Rezultatele investigatiilor arheologice elemente în precizarea aspectelor vieţii
întreprinse într-un mare număr de aşezări spirituale, a culturii materiale şi a structurii
datate din perioada secolelor III-IV (din jud. ctno-biologice a grupelor de populaţii din
Vaslui. Suceava, Botoşani, Neamt). au dovedit această microzonă.
însă că civilizaţia de pc întreg teritoriul
Moldovei din această perioadă (ca şi mai Material şi metodi
târziu) este destul de unitară, fiind atestate peste Studiul de faţă prezintă date
tot grupuri de populaţii scdentarc de agricultori antropologice preliminare referitoare la analiza
'
şi crescători de vite . materialului osteologie uman descoperit cu
De asemenea, în urma investigării unor ocazia cercetărilor arheologice efectuate în cele
necropole (mai mult sau mai puţin întinse), două cimitire amintite localizate pe raza
caracterizate prin biritualism. s-a acumulat şi actualei comune Pogoneşti, jud. Vaslui
un preţios material paleoantropologic, al cărui (secolul IV); unul localizat pe raza actualului
studiu a contribuit la descifrarea componen sat Polocin "punctul Islaz", iar al doilea,
telor etnice a purtătorilor şi făuritori lor acestui apropiat de primul (la cea. 400 m) este situat
pe raza actualului sat Pogooeşti .,punctul La
1 Teodor Gh. D . .
Movlli". Aceste cercetări au fost efectuate de
Regiunile est-carpatice ale Daciei in
secolele IV-/X e.n.. în ,.Symposia Thracologica",
către Muzeul ,.Vasile Pârvan" - Bârlad sub
conducerea domnului director, arheolog
1 989. 7. 198-2 1 2.
' Ibidem. Mircea Mamalaucă.
37
Subliniem că săpăturile in aceste Astfel, dacă la Polocin numărul copiilor
obiective nu sunt finalizate, astfel incât, decedati intre 7-14 ani (inhumati şi incinerati)
rezultatele cercetărilor anlropologice (ca şi a reprezintă peste jumătate din serie (cea 53%),
celor arheologice) vor fi concludente abia in la Pogoneşti întâlnim numai 2 copii decedaţi
urma deshwni!.rii exhaustive a acestora. (ambii sub 7 ani). Împreună cu adolescentii (5
Din cimitirul de la Polocin "punctul la Polocin şi 1 la Pogoneşti ) rata mortalităţii
Islaz" - biritual (predominant de inhumatie), pentru subiecţii care nu au atins vârsta adultă
ne-au parvenit pentru studiu o serie de 49 de se ridică la cea 63% la Polocin şi la numai cea
schelete sau resturi scheletice (majoritatea I l % la Pogoneşti. În schimb, procentul
deficitar conservate), din care, 33 provin din mortaliti!.ţii in grupa maturilor este la Pogoncşti
morminte de inhumatie (67,34%), iar 16 din dublu fa(ă de cel întâlnit la Polocin (cea 63%
morminte de incineratie (32,65%). fa(ă de cea 25%). În grupa adultilor nu sunt
În schimb, seria osteologică deshumată înregistrate diferente semnificative, mortali
din cimitirul de la Pogoneşti este mai redusă tatea fiind, totuşi ceva mai crescută la
numeric insumând numai 26 de schelete, toate Pogoneşti (cea 1 9% fată de cea 1 2%).
de inhumatie (conform datelor arheologice s-ar Aceste diferenţe se reflectă şi in durata
li descoperit şi cinci morminte de incineraţie). medie de viaţă a acestor două grupuri de
Analiza atentă a resturilor scheletice populatii (din aşczările adiacente
incineratc din primul cimitir a permis doar nccropolelor), calculate pe baza vârstei medii
precizarea vârstei şi sexului ele fiind folosite, la deces, atât pentru etapa de vârstă 0-x ani cât
alături de cele inhumate. la aprecierea şi pe sexe, pentru etapa 20-x ani.
mortalitătii pe sexe şi vârste a respectivului Aşa cum rezultă din tabelul 2, la
grup de indivizi. Pogoneşti, durata medie de viată pentru
Având de-a face cu scrii mici. deficitar intreaga scrie (0-x ani) este semnificativ mai
conservate, pentru stabilirea caracteristicilor mare decât la Polocin (38,7 ani fată de 20,9
bio-tipologice, s-a recurs la o analiză ani), longevitatea mai crescută la primul grup
individuală a schelctclor, socotind că o analiză fiind determinată de frecventa redusă a
statistică a datelor metrice şi a indicilor mortalitătii copiilor pe o parte, cât şi de
respectivi (valori medii, valori sigmatice, procentul crescut al mortaliti!.ţii maturilor, pe
coeficienti de variabilitate) nu este (după cum de altă parte.
sunt de părere şi alti autori) recomandabilă, În schimb, pentru etapa de vârstă 20-
mai ales când este vorba de perioada x ani, durata medie de viaţă este destul de
mi gratiilor'. asemănătoare la ambele sexe, rămânând totuşi,
mai crescută la Pogoneşti fa(ă de Polocin (cu
Rezultate şi discuţii cea 5 ani la bărbati şi cu cea 3 ani la femei).
1. Date paleodemografice Comparativ cu alte serii osteologice
Referindu-nc mai întâi la cşantionul de sincrone (tabelul 1 şi 2) provenite din
schelete incinerate (in număr de 1 6 ), subliniem necropole din aceeaşi microzoni! - Valea
că acesta este formal din I l copii (nouă intre Seacă4, şi Bogdi!neşti', se constată că la
0-6 ani şi doi intre 7-14 ani), doi adolescenti Polocin se înregistrează cel mai mare procent
(unul de sex masculin şi unul feminin) şi trei al mortaliti!.tii copiilor şi cea mai mici! durată
maturi (o femeie adulti!. şi doi bărbaţi maturi). medie de viată. Pe sexe, pentru populatia 20-x
Rcpartitia pc sexe şi vârstă a
'
schelctclor (tabelul 1 ), ce compune cele două Botewtu D . . Miu Georgeta. Cantemir P .. Aspecrs
scrii, arată diferente frapante in ceea ce palendt!mographiques el anthropnlogiques de la
priveşte rata de mortalitate in grupa de vârstă a population de Valea Seacă (Bărlad) apartenant a
copiilor (0-14 ani) şi in cea a maturilor (30-60 la cu/ture Sân/ana de Mureş-Cemeahm', in ,.Ann.
Roum. Anthropol.", 1983, 20, 1 7-26; Miu Georgeta.
ani).
Boteza tu D. . Con.-.ideratii asupra caracteristicilor
paleo-demografrce la unele populaţii care au trăit
pe teritoriul patriei noastre În sec. //1-/V d. H., in
Nicolăescu-Piopşor D.. Contribu(ii paleo ..SI. cerc. antropol.", 1 99 1 , 28, 1 3- 1 8.
'
antropologice la rezoh·area unor probleme istorice Botezatu D., Miu Georgeta. Cantemir P. .
privind perioada migra{iei popoarelor ;" spaţiul Cercetări antropologice asupra populaţiei de la
carpato-dunărean. in ,.Revista Muzeelor", 1 %7, Bogdăneşti (j11d. Vaslui) datând din sec. IV-V d. H. .
IV. 2. 1 0 1 - 1 1 0. in ,.Acta Moldavie Meridionalis", 1987.
38
ani, longevitatea acestor grupe de popula]ii bombat este de înălţime joasă - carnecran
este destul de apropiată, cu valori cuprinse (57,83 - 59,03 u.i.) şi tapeinocran (69,59 - 73,9
intre 4 1 ,7 ani şi 46,6 ani la seriile masculine şi u.i.), cu fruntea stenomctopă (48,68 u.i.) sau
intre 36, 1 ani şi 42 ani la seriile feminine metrio-metopă (68, 1 4 u.i.); faţa este rotunjită
(tabelul 2). Unele diferenţe sunt determinate şi mezoprosopă (89,06 u.i.) şi mezenă (50,02 u.i.)
de componenţa numerică a eşantioanelor luate cu malare mijlociu de inalte, dispuse
in studiu. intermediar sau chiar uşor frontalizat.
În cazul unui schelet de sex masculin -
2. Date bio-morfoscopice şi tipologlce M27, se poate vorbi de o formă dinaroidă,
Luând in discuţie mai întâi materialul acesta caracterizându-se prin talie înaltă ( 1 82
osteologie de inhumaţie provenit din cm), craniul accentuat brahicran (85, 79 u.i. -
necropola de la Polocln .,punctul Islaz" (mai hiperbrahicran), înalt de formă romboidă; faţa
reprezentativ numeric). complexul de caractere nu s-a putul recupera.
metrice, conformative şi morfoscopice care În cele din urmă, menţionăm şi
definesc fiecare schelet, atestă prezenţa prezenta unui tip ce întruneşte elemente
dominantă a unor forme mcditeranoide - in nordoidc: este cazul scheletului M43 - feminin,
cazul schcletelor mai complete sau, a unor a cărui craniu este dolico spre mezocran (74,4
elemente ale tipului mediteranoid. in cazul u.i.). de formă ovoidă, relativ înalt - de tip
celor mai deficitar conservate. În cadrul hipsicran şi metriocran. cu relieful atenuat; faţa
acestora, se individualizează şi câteva tipuri cu este înaltă - leptoprosopă (92. 1 2 u.i.) şi mczenă
unele reminescenţe protoeuropoide, cum este (54,43 u.i.) cu orbitele înalte - de tip hipsiconc
cazul schcletelor M9, M I I , M29, M3 1 - (92, 1 0 u.i.), cu nasul leptorin (46, 1 5 u.i.), cu
masculine. care se caracterizează prin cranii malarele gracile şi dispuse temporalizat şi fosa
dolico-mczocranc (63,86-77.54 u.i.). de formă canină profundă; talia este supramijlocie ( 1 57
ovoidă şi cu occipitalul bombat. de inălţime cm).
relativ joasă - tip camecran (53,09-56. 1 4 u.i.) Din cele relatate, rezultă că grupul de
şi tapeinocran (70,94-76,87 u.i. ), şi cu fruntea populaţie din aşezarea de la Polocin prezenta o
mctriomctopă (66.20-68.87) sau eurimctopă puternică componentă mediteranoidă. alături
(70.14-74.4 l u.i.); faţa este joasă curiprosopă de alte elemente tipologice secundare (alpină,
(83,33 u.i.) dar mezenă (50,6 u.i.) cu orbita de dinaroidă, nordoidă).
tip came-mczoconc (spre joasă - 76,82). cu Referindu-ne la seria de la Pogoneşti.
nasul mczorin (50,0 u.i.). cu malare mijlocii aceasta este formată, aşa cum s-a amintit, din
sau mai inalte. dispuse uşor frontalizat. cu fosa 26 de schelete de inhurna]ie dintre care. 2
canină slabă sau moderată şi cu mandibula uşor aparţin unor copii. Dintre cele 24 de resturi
robustă; talia este mij locie (cu valori egale: scheletice (de adul]i, maturi şi senili), un
1 67 cm); caracter moderat de robusticitate. număr de 8 sunt reprezentate numai prin partea
În cazul altor schelete cu aspect mai postcraniană (segmentul cefalic lipsind complet).
graei!. putem vorbi chiar de forme Astfel, numărul scheletelor care pot furniza
mcditeranoide aşa cum sunt scheletele elemente metrice şi morfoscopice se reduce
feminine - M2, M8, M23 şi cel masculin • substan]ial ( 1 6). Unele dintre acestea: M I ,
M45, a căror cranii se caracterizează prin M47, M48 - masculine ş i M I I , M I 5, M52 -
mezocranie, înălţime mijlocie - ortoerane, feminine sunt foarte deteriorate şi incomplete,
relief atenuat; faţa uşor mai înaltă este • mezo încât nu pol oferi nici un fel de informa]ii de
leptoprosopă şi mezenă. cu orbita mezoconcă ordin tipologie.
şi nasul leptorin; talie submijlocic sau mijlocie Puţinele schelete care se pretează unui
( 1 56- 1 58 cm). studiu bio-morfologic par a arăta o situaţie
Întâlnim şi câteva schelete: M 1, M2, puţin diferită faţă de cea intâlnită la Polocin în
M 13 - feminine, in care elementele meditera ceea ce priveşte ponderea componentelor
noide (dominante) sunt in amestec cu elemente etnice întâlnite. Această diferenţă este exprimată
alpine (ce se regăsesc in special la nivelul printr-o prezenţă mai substanţială a
craniului) şi pe care le-am putea defini ca elementelor nordoide, decelate, în special, pe
mediteranoido-alpine. Se caracterizează prin scheletele masculine, dar şi pc unele feminine.
gracilitate moderată, talie suprarnijlocie Astfel, in cazul scheletelor M46 - masculin şi
( 1 58- 1 59 cm). craniul brahicran ( 8 1 .84 u.i.), M22 - feminin se poate vorbi de forme
sferoid in norma verticală şi cu occipitalul slab nordoide în accepţiune clasică, prezentând
39
trăsături evident nordoide (talia peste 1 7 1 cm Din cele analizate rezultă, că şi la
şi respectiv 1 62 cm). in cazul altor 5 schelete, Pogoneşti rcgăsim aceleaşi componente
la care, cranii le sunt irecupcrabile (din cauza tipologice (mai puţin cele
dar alpine),
conservării deficitarc ): M 1 6, M 36. M38 - componenta nordoidă pare să fie mai bine
masculine şi M l 3, M20 - feminine se poate exprimată decât la Polocin, situându-se pc
vorbi doar de prezenţa unor elemente nordoide primul loc, alături de care, regăsim şi elemente
(talie înaltă: intre 1 7 1 - 1 74 cm la bărbaţi şi medileranoide care atestă şi aici prezenta
1 6 1 - 1 62 cm la femei, gracile, mandibulă înaltă localnicilor.
cu ramul venical uşor oblic şi menton Un semn de intrebare rămâne situaţia
piramidal relativ marcat); scheletul M36 - scheletelor lipsite de craniu, care după
masculin, cu talia înaltă ( 1 74 cm), prezintă şi informaţiile arheologice, ar proveni din
unele caractere est-europoide (exprimate in morminte deranjate. Subliniem însă, că cinci
special la nivelul feţei), fiind asemănător dintre acestea (4 masculine şi 1 feminin) au o
schelctului M4 de Pictriş-Bârlad•. Elementele talie înaltă (peste 1 70 cm şi respectiv peste 1 60
nordoide se regăsesc şi la unele schelete cm), fiind relativ gracile, caracteristici ce
dcshumate fără craniu: M l 7, M45, M56 - corespund tipului nordoid. Alte două schelete,
masculine şi M40 feminin. ce se prin talia relativ joasă - mijlocie sau
caracterizează prin gracilitate şi talie înaltă submijlocic ( 1 55 cm şi 151 cm), prin
( 1 70. 1 7 1 cm şi respectiv 1 6 1 cm). gracilitate, ar putea li atribuite unor tipuri
in ceea ce priveşte caracterele meditcranoide. in absenţa schclctului cefalic
specifice formelor mediteranoide. acestea sunt însă, trebuie păstrată toată rezerva in a atribui
intălnite la un număr mai mic de schelete. anumite elemente unui tip antropologie sau
Despre prezenta unui tip mediteranoid nu se altul.
poate vorbi decât intr-un singur caz: M41 -
feminin, care, păstrează şi unele elemente Concluzii
protocuropoide (relativ robust) încât putem in cazul ambelor cimitire avem de-a
vorbi de o formă protomediteranoidă (formă face cu scrii mici. deficitar conservate care nu
intâlnită şi la Polocin). De asemenea, in cazul reflectă structura antropologică a populaţiei din
altor 3 schelete (la care craniilc sunt aşezările adiacente necropolelor ci, doar. a
nercstaurabile): M7 şi M l 5 - masculine şi M l 2 grupelor de indivizi dcshuma]i. Doar analiza
- feminin (mormânt dublu ce conţinea ş i un intregului material rezultat in urma săpăturilor
copil) putem doar sublinia prezen]a unor exhaustive a celor două cimitire (coroborată cu
elemente meditcranoide (foarte gracilc cu talia datele arheologice), ne va permite formularea
supramijlocie - 1 68 cm.. in cazul primelor şi unor concluzii veridice cu privire la structura
mij locie la cel din urmă - 1 55 cm). antropologică a acestor populaţii.
Alături de aceste componente Pe baza datelor (relativ sumare)
tipologicc. întâlnim şi un schelet de sex prezentate, se poate totuşi conchide că ambele
feminin - M39 (fiind de asemenea dublu. scrii osteologice (panial deshumate), prezintă
conţinând o femeie adultă şi un copil sub un un anumit polimorfism fenotipic (întâlnit, de
an), care prezintă unele caracteristici ce altfel, şi pe alte serii craneologice de secol IV)
corespund unui tip dinaroid: craniul este in cadrul căruia, tipurile mcditcranoide sau
brahicran (82,55 u.i.) de formă sferoid elemente ale acestuia, sunt cele dominante.
romboidă, inalt - hipsicran şi acrocran (75.5 1 Alături de acestea se pot individualiza şi
u.i. şi 86.61 u.i. ), cu occipitalul larg şi aplatizat componente nordoide - minoritare in grupul de
şi fruntea de tip mctriometop (66.90 u.i.); la la Polocin şi mai reprezentative in cel de la
nivelul feţei s-a putut restaura doar orbita, care Pogoneşti. Ca elemente secundare apar cele
este înaltă - hipsiconcă (85 u.i.); talia caracteristice unui tip dinaroid (prezent in
( 1 59,6 cm) este la limita dintre categoria ambele grupuri de popula]ii prin câte un caz)
supramijlocie şi înaltă. precum şi unele alpine suprapuse pc un fond
mcditeranoid (prezente numai in grupul de la
Polocin).
f• Botezatu D.. Fedorovici
Caracterizarea C., in ceea ce priveşte ponderea
antropologică a unor .flchelete aparrinând (11/turii componentelor mediteranoide întâlnite la cele
Sântana de Mureş - Cerneahol' din Moldova, in două grupuri de indivizi constatăm că la
"St. cerc. antropol.". 1 973. 10, 3 - 1 3 . Polocin, acestea sunt majoritare şi credem că le
40
putem atribui populatiei autohtone pc inceput, s-a constituit intr-o enclavă (grup
considcrentul că din neoliticul cel mai vechi şi izolat) in apropierea grupului de populaţie de
până in prezent, tipurile mediteranoide au la Polocin, prin atribuirea unui spa)iu propriu
constituit (alAturi de cele protoeuropoide) in care şi-au ingropat mor!ii şi in care, apoi, in
fondul de bazll majoritar al populatiilor care au urma contactului mai indelungat cu localnicii
trăit pe meleagurile noastre. (eventuale cAsatorii mixte) au fost inhumati şi
De asemenea, practicile funerare unii dintre aceştia din unna. Până la dezvelirea
intâlnite in cimitirul de la Polocin exhaustivă a celor două cimitire r!imânem
(predominant de inhumatie dar destul de deocamdatA in domeniul ipotezelor.
frecventA fiind şi incineraţia) cât şi procentele Referitor la problema originii etnice a
mortalitAţii care acoperă toate grupele de tipurilor nordoide, ele ar putea fi atribuite atât
vârstA, arat! caracterul stabil, sedentar al unor grupuri germanice (care au vieţuit pe
acestei comunităţi, care practica agricultura, se teritoriul nostru in perioada sec. IV) cât şi
ocupa cu creşterea animalelor şi probabil cu autohtonilor, acestea putând deriva filogenctic
meşteşugurile (in special olăritul). Ofrandele ca şi cele mediteranoide, din omul de Cro
depuse in majoritatea mormintelor (in special magnon, fi ind de asemenea întâlnite in toate
ale copiilor) reprezentând resturi animaliere de perioadele istorice. De aceea, nu se poate
ovine, bovine şi porcine, intAreşte ideea, atribui cu certitudine un tip nordoid unor
amintită mai sus, privind specificul ocupaţiilor populatii germanice. Desigur, problema
colectivitAţii de la Polocin. La Pogoneşti, unde originii etnice a diferitelor tipuri antropologice
sub aspect fenotipic, pare a predomina identificate intr-un grup de populaţie trebuie
componenta nordoidl (şi unde ritul de analizatA in contextul datelor pe care le
înmormântare este predominant de inhuma1ie ), prezintă necropola, mai ales dacă deshumarca
numărul mormintelor cu ofrandc este mai mic nu s-a realizat exhaustiv.
predominând resturile de bovidee alături de Eventuale comparatii şi analogii pe
alte două specii ncintâlnite la Polocin - cal şi care le prezintA seriile luate in studiu cu alte
câine. Reamintind şi faptul că, in cimitirul de scrii sincrone din aceeaşi zonă (Valea Seacă,
aici, majoritatea mormintelor con1in indivizi Bogdăneşti) vor putea fi llicute când săpăturile
adulti sau maturi. punem ipoteza stabilirii aici arheologice in cele două necropole vor fi
a unui grup migrator (poate gotic) care, la finalizate.
Bibliografie
1. Botezatu D., Fedorovici C . . Caracterizarea antropologică a unor schelete apartinând cr1lturii Sân/ana
de Mureş - Cemeahov din Moldova, in .. St. cerc. a ntropol . ", 1973, ·10. 3 - 1 3 .
2. Bote zatu D.. M i u Georgeta, Cantemir P . , Aspects paleodenrographiques el anthropologiques de la
population de Valea Seac·ă (8ârlad) apartenant a la cu/ture Sântana de Mureş-Cerneahov. in ..Ann . Roum.
An thropo l. ", 1983. 20 1 7-26.
3. Botezatu D . . Miu Georgeta. Cantemir P. . Cercetări antropologice asupra populariei de la Bogdăneşti
(jud. Vaslui) datând din .<ee. /1'- V d.H .. in ..Ac ta Moldavie Meridionalis", 1 987.
4. Mamalaucă M .. Săpăturile arheologice in necropola de secol J J ' de la Pogoneşti-Jveşti, in ,.Carpica'",
26, 1997. pp. 147-166.
5. Miu Georgeta, Antoniu S., Botezatu D., Contribuţii la cunoaşterea structurii antropologice a
populariei din necropola de la Hrmeşti (. . La Movilira "), aparfinând culturii Sântana de Mureş-Cemeahov,in "
SI. cerc. antropol. ". 1 98 1 . 18, 3-8.
6. Miu Georgeta. Botezatu D. . Con.<idera{ii asupra caracteristicilor paleodemografice la unele populaţii
care au trăit pe teritoriul patriei noastre in :10ec. 111-1 V d. H. . în ,,St. cerc. anlropol . ", 1 99 1 . Z8. 1 3 - 1 8.
7. Nicolaescu-Piopşor D . . Contrihurii paleoantropologice la rezolvarea unor prohleme istorice privind
perioada migrafiei popoarelor in spafiul catpato-d.unărean. in ..Revista Muzeelor". 1967. IV. 2. 1 O 1 - 1 1 O.
8. Teodor Gh. D . . Regiunile est-carpatice ale Daciei ;" secolele /V-IX e.n. . in Symposia Thracologicu",
"
1 989. 7. 198-212.
TaMiul l
Procentele mortaUtliti pe se1e şi vânte înregistrate
pentru unele grupuri de populatii de secol IV de pe raza judetului Vaslui
Etape de vmtă Sex Copii Adolescenţi Adulli Maturi Senili

(0- 1 4 ani) ( 1 4- 1 9ani) (20-30 ani) (30-60 ani) (60-x ani)
Neeropola N % N % N % N % N %
B 2 4,08 3 6, 1 2 7 14,28 - -
Polocin 26 53,05
F 3 6. 1 2 3 6. 1 2 5 10.20 - -
Total ( N = 49) 26 53,05 5 10,20 6 1 2,24 12 2 4 48 - -
B 1 3,84 1 3,84 9 34,61 2 7,69
Pogoneşti 2 7,69
F - - 4 1 5.38 7 26,92 - -
Total (N = 26) 2 7,69 1 3,84 5 19,23 16 61,53 2 7,69
B 1 0,75 8 6,06 40 30.30 4 3,03
Valea SeacA 40 30,30
F 2 1.51 14 1 0.60 23 1 7,42 - -
Total (N = 132) 40 30,30 3 2,26 22 16,16 63 47.72 4 3,03
Bogdăneşti 22% 5,1% 5,1% 30,5 B - -
(N = 59) 20,3F
TaMiu1 2
Durata medie de viaţl la grupele de populatii studiate
Necrople Polocin Pojloneşti Valea SeacA Bo!ldioeşti

O - x ani 20,9 38,7 29,2 31,6
Blrbaţl 20-x ani 41,7 46,6 41,9 42,3
Femei 20-x ani 36,1 39.5 36,7 42,8
PRELIMINARY ANTHROPOLOGICAL DATA ON THE OSTEOLOGIC MATERIAL

EXUMED FROM THE POLOCIN (�ISLAZ" LOCATION)
ANO POGONEŞTI (�LA MOVILĂ" LOCATION) CEMETERIES (POGONEŞTI VILLAGE)
The study provides some preliminary dala on the bony materials exhumed from two (Sânlalla de Mureş
- type) cemeteries (necropoles) of the IVth century, in the Bârlad area. namely: Polocin ("Islaz" locatioo) and
Pogoneşti (�La MovilA" location). The bones under investigation belong to two series. one including 46
individuals (33 buried and 16 incinerated) from lhe bi-ritual cemetery of Polocin. and a Iauer one. numerically
more reduced. representing the skeleton-like rests of26 (buried) individuals from lhe cemetery of Pogoncşti.
The biomorphological analysis of ali cases has evidenced. in both groups, a cerlain typological
polymorphism within which the ethnical components present, i.e.. the Mediterranoid (bener expressed in
Polocin) and, respectively. the Nordoid one (more important in Pogoneşti) are of majority. There are also
presenl a.• secondary structural elements. some Dinaroid. Alpinoid and - in only one case - East-Europoid elements.
Al Polocin. the funcrary praclices discovered. alongwith the mortality ralios. covering ali groups of age.
evidence the sedentary character of this populatioo. the main occupations of which had been - probably -
agriculture. animal breeding (if considering the amounts of olferings found in the graves) and hand - made
goods (if considering the ponery objects digged out).
At Pogoneşti. where a Nordoid typological component is predominant. supposilions may be made an
the possible installation of a migratory group (possibly, Goth1c), which might have constituted a separate
enclave in the vicinity of Polocio. to be assimilated. in time. by ils inhabitaots.
Nevertheless, up to an exhaustive exhumalion of the two necropoles. this idea should be considered
only as a hypothesis.
a. Norma verticala
a. Norma faclal6 b. Norma verticalA
:�r ··-·,
·· . ..
.. -
it· .
.,
_ .,
'
-
__._
. . :-.-
.
• -- J .
'
--·&�--. '��-�;:·- • ·· . ,.
.. ....··}'
w:
...·
b. Norma occipitali
c Norma occlp•ta16
1. - M 1
Plan�a nr. 2 Polocm -M9
Planşa nr. Polocln
c. Norma occ•pitala d Fragmente faciale
Planşa nr. 3 Polocin - M 11 Planşa nr 4. Poloan- M 13
Ada Maaei TwtoYea.n.. 0, 2007 43

c.N� OCCJI)ItaiA
b Norma occlpltali
5 Polocln M 14
nr. 6 Polocm · M 3 1
Plamşa nr
Planşa
' .
.
c .
•
: ,,
a Norma vert1cal.!ii c Norma factal.!ii a Norma vert1cal6
b. Norma OCCipitJI.!ii b Notma ocdpital6

Plan� nt. 7. Polocin - M 45 Planşa nr 8 Pogor'Je$ti • M 29
Ada Mouei TaU.venD.. D, 2087 44
.
-
.
• ' _
.
,
a. Norma verticalA
c. Norma faciall
Planşa nr. 9. Pogoneşti - M 39 A
c:. Norma ocdpltall
Planşa nr. 10. Pogoneştf - M. 36
.
,.
.•
1 �' ;:,;..
,·· · Î •
:· . .. ,,
'
�
. ''-. -
�·
. ·i
- ,.
..
b.
a Nol'ma verticala
Norma occip1tal&
•
. ·._""·
a. Nonna verticala
b. Norma lateralA c. Potl\le �tf.'ro-occipltall
M 46
c. Norrna teteia\3
Planşa nr. l2. Pogoneştl -
Planşa nr. 11. Pogoneştl - M 41
OFRANDE ANIMALE ÎN MORMINTELE DE SECOL IV
DE LA POLOCIN -"ISLAZ"
ŞI DE LA POGONEŞTI-"LA MOVILA" (JUD. VASLUI}
Maria Ştirbu
Studiul nostru, împreună cu cel apaJ1inând culturii Sântana de Mureş

efectuat din punct de vedere antropologie Cerneahov2
asupra scbeletelor umane din mormintele Din materialul analizat s-a constatat că
apartinând culturii Sântana de Murcş alături de ovine. dar in proporţii mai reduse,
Cerneahov, vine să completeze cercetările erau sacrificate funerar bovinele şi porcinele.
arheologice întreprinse in necropolele din În plus au fost identificate câte una sau două
satele Polocin şi Pogoneşti. necropole situate la piese aparţinând calului, câinelui sau păsărilor.
distanţă foarte mică una de alta. In acest context. subliniem că dacă proporţia
Resturile de animale provin din nouă ovinelor, bovinelor. porcinelor şi a calului este
(9) morminte de inhumatie şi o groapă rituală aceeaşi cu cea constatată in literatura de
situată între mormintele 23 şi 24. din necropola specialitate'. cea a păsărilor este foarte redusă.
de la Polocin - punctul .,Islaz'' şi din sapte (7) În plus, spre deosebire de toate siturile studiate
morminte din necropola de la Pogoneşti- !veşti până in prezent'. doar în mormântul 36 din
punctul ,.La Movilă". necropola de la Pogoneşti punctul ,.La Movilă"
Faptul că nu în toate monnintelc s-au s-au identificat resturile osoase (2 fragmente de
găsit ofrandc animaliere ne sugerează că maxilar superior) aparţinând câinelui. Trebuie
această practică nu reprezintă un fenomen să amintim totuşi că resturi osoase provenite de
constant obligatoriu in cadrul ritualului funerar la acest animal au fost semnalate şi în
al locuitorilor de aici din acea vreme sau poate necropola de la Valea Seacă-Bârlad, de către
prin aceasta se disting localnicii de cei venili regretatul arheolog Vasile Palade, dar nu în
ulterior. morminte ci în aşa-zise gropi de cult5. De
Foarte interesant de subliniat este altfel, asa cum rezultă din literatura de
faptul că în mormintele din necropola Polocin, specialitate, la dacii din La Hne, cât şi mai
punctul Islaz, numărul oaselor sau a târziu la dacii liberi, au fost identificate, în
fragmentelor osoase este, in general. mai mare asezări. dar şi in necropole, bogate resturi
decât in mormintele din necropola Pogoneşti osoase care au aparţinut câinelui şi calului6•
Iveşti - "La Movilă". În ambele necropole însă În şase (6) momtinte din necropola
predomină resturile osoase aparţinând Polocin şi două (2) morminte din necropola
ovinelor. Această predilecţie a purtătorilor Pogoneşti am constatat prezenta resturi lor
culturii Sântana de Mureş-Cemeahov de a provenite de la o singură specie. Din acestea
depune drept ofrande mortuare ovine şi in
special ovine tinere. care corespunde probabil � Haimovici Sergiu. O problemă incomplet
cu respectarea unor credinţe religioase, a fost re:oh·ată · studiul resturilor a11ima/iere depuse ca
subliniată atât de Alexandra Bolomey1 • într-un ofraudă in necropole apaninând culturii Sântana
studiu mai amplu efectuat in trei (3) necropole
de Mureş-Cemeahov, in .. Arh. Mold.", 2005.
XXVIII. 327-334.
din zona de sud a ţării (Târgşor, Spanţov, '
Bolomey Alexandra. op. cit. ; Haimovici Sergiu. op.
Lunea) cât şi de Sergiu Haimovici într-un
cit.
studiu de sinteză privind necropolele "'
Haimovici Sergiu, op. cit.
' Palade Vasile. Aşezarea şi necropola de la
Bârlad- Valea Seacă. sec. 1/1- V. Editura ARC.
1 Bolomey Alexandra. O(rande animale in Bucureşti. 2000, 1 57-1 59.
necropole din secolul al /V-lea d.H.. in •. St. cerc. 6 Haimovici Sergiu, op. cit.; Bolomey Alexandra,
antropol.", 1967. 4. /. 25-35. op. cit.
46
dacă la Polocin cu excepţia monnântului 43, in Astfel, ofrandele compuse din
care ofrandele sunt de la un purcel, in toate asocierea mai multor specii par a arăta că
celelalte sunt de la miel, la Pogoneşti intr-un dispărutul era agricultor, dupa cum ofrandele
monnânt sunt de la cal ( M l 3 ), iar in cel de al provenite de la oi şi câine arată că dispărutul
doilea (M 36) de la un câine. În celelalte era păstor, iar cele provenite de la cal par a
morminte ofrandele provin: de la miel şi vitel arăta că dispărutul făcea parte din populaţii
(Polocin: mormintele 34 şi 5 1 ; Pogoneşti: migratoare, care îşi asigurau existen)a prin
mormintele 27 şi 39), de la miel şi păsări cuceriri. Prezen)a in majoritatea monnintelor a
(Pogoneşti: monnântul 29, Polocin: monnântul resturilor ovinelor arată ca ocupaţia de bază era
33) şi de la vitel şi purcel (Pogoneşti: păstoritul. Trebuie să amintim in acest context
monnintele Il şi 52). În groapa G1, ca spre deosebire de ofrandelc din monnintc,
considerată de arheologul M . Mamalaucă, care oasele de animale din aşezări, care reprezintă
a efectuat săpăturile, drept groapă rituală ,.resturi menajere", indică, asa cum o arată şi
situată intre monnintcle 23 şi 24, ofrandele numele, in primul rând, hrana populatiei
provin de la un vi)el şi de la un porc matur. respective' şi în al doilea rând ocupa)iile ei.
Trebuie să subliniem ca in cazul
ofrandelor de la vi)el din cele (trei) 3 meta Lista mormintelor de înhumape cu resturile
carpiene unul are dimensiuni mai mari decât animaliere găsite
celelalte două (tabelul cu dimensiuni), ceea ce Polocin - punctul "Islaz"
ne-ar putea indica prezen)a chiar a doi indivizi. M 14. Ovi• aries (oaie) : 4 fragmente
Dinrre piesele osoase apaJ1inând mici din neurocraniu, 1 ram mandibular
porcului, cele două ramuri mandibulare, aproape fragmentat, 3 din)i izolati ( 1 de lapte). 1
intregi, cu M3 complet dezvoltat, dar neerodat. scapular fragmentat, 1 fragment din humerus, 1
ne atestă că individul este matur (de cea 2 ani). radius uşor fragmentat, 1 fragment din femur,
Amintim aici că resturi aparţinând unui porc 2 fragmente mctacarp, 2 fragmente metatars, 1
matur (a cărui vârstă este chiar de peste 2 ani falanga 3= un individ tânăr de cea 5-6 Juni.
după uşoara erodare a molarului 3 inferior) au M 33. OvL• aries: 9 fragmente mici din
fost identificate împreună cu fragmente de craniu . 3 fragmente maxilar superior, 2 ramuri
ceramică, intr-un pachet nenumcrotat. mandibulare fragmentate cu dentiţie de lapte şi
Din analiza raportului dintre sexul şi definitivă ( M I erupt şi M2 in erupţie), 3 din)i
vârsta indivizilor umani inhumati, pc de o izolati. 1 scapular fragmentat, 1 humerus fără
parte, iar pe de alta parte. cantitatea ofrandelor epifiza proximala, 1 radius fără cpifiza distală,
(mică. medie sau mare), numărul de specii şi 1 cubitus fragmentat, 1 tibia fără epifize, 2
numărul de indivizi cărora le-a aparţinut. mctacarpiene fără epifiza distală, t metatarsian
vârsta şi sexul acestora. nu am putut constata fără epifiza distală, 1 falanga 1, 1 atlas intreg şi
că ar fi existat vreo legătură. Ceea ce putem 6 fragmente din alte vertebre. 3 fragmente de
totuşi afinna este că in necropola de la Polocin coaste = un individ de cea 6-7 luni.
punctul .. Islaz", majoritatea monnintelor cu
ofrande au aparţinut copiilor (6 din totalul de 9
morminte cu ofrande). În ceea ce priveşte 9 Necrasov Olga. Bulai-Ştirbu Maria. L 'ele••age et
numărul resturilor osoase animaliere. spre la cha.'i.'H! chez les trihus de la cu/ture de la
deosebire de necropola de la Mihălăseni, unde ct!ramiques peinte. Cucuteni-Ariuşd. in "Congres
S. Haimovici7 constată ca in mormintele Intern. des Sciences Prehisl. el Protohist.". VII,
copiilor ofrandele sunt mai sărace, in Prague. 1 966. 544-555; Necrdsov Olga, Haimovici
materialul nostru nu există deosebire intre S . . Studiul resturilor osoase de animale descoperile
mormintele de adulti şi cele de copii. in aşezarea feudală timpurie de la Dridu. Bibl. de
În incheiere considerăm şi noi, ca şi arheologie, XII. Săpăturile de la Dridu, Bucureşti,
Alexandra Bolomey', că ofrandele animale din
1 967. 202-24 1 : Necrasov Olga, Bulai Maria,
L 'tHevage la cha.l·>·e et la peche durant le
monnintc dezvăluie nu numai un ritual
Neolilhique roumain. in ,.Congr. lntem. des
religios, dar prin speciile sacrificate reflectă
Sciences Anlhropol. el Ethnolog. . . V, Moscou,
.
obiectul muncii unei populaţii sau a unei
1 970, 544-556; Necrasov Olga, Ştirbu-Bulai Maria.
comunităţi. Iacob Maria. Paleofauna neolitică de la Liubcova
(jud Caras-Severin) şi unele uspecle ale ocupaţiilor
7 Haimovici Sergiu. op. cit. locuilorilor din complc.rul cultw·al Vim;a-Turdaş,
' Bolomey Alexandrd, op. cit.. in .. Sl. cerc. antropol.". 1 977, 14. 1 1 - 1 7.
47
Pasăre (probabil găină): 1 humerus, 1 mandibulare ( 1 cu dinţi de lapte). 9 dinti izolati
fragment de radius. (de lapte şi definitivi), un fragment scapular. 1
M 34. Ovis aries: 1 fragment ram humerus, 1 radius, 1 fragment cubitus, 2
mandibular cu 3 dinti (2 de lapte + 1 defmitiv), metacarpicne, 2 metatarsienc, 1 centrotarsal, 2
1 fragment humerus; 1 fragment metacarp, 1 tarsicne, 8 falanga 1 . 3 falanga 2, 3 falanga 3, 2
metatars, 2 fragmente mici din tibie, 1 falanga fragmente coastă - 30 aschii nedcterminabile şi
1 , 3 falanga 2, 1 falanga 3, 1 centrotars, 3 care provin tot de la miel = un individ tânăr, 6-
vertebre = un individ tânăr cea 6 Juni. 1 2 Juni, de la care ne-a parvenit aproape întreg
Bos taurus (bou): 2 fragmente din scheletul.
tibie = un individ tânăr. G 1 (groapi rituali intre M23 şi
M 4 1 . Ovis aries: 3 fragmente mici din M24). Bos taurus: 2 fragmente mici din
neurocraniu, 3 vertebre plus 7 fragmente din craniu, 2 fragmente din orbită, 2 fragmente din
vcrtebre, 6 fragmente mici de coastă, 4 maxilarul superior, 2 ramuri mandibulare
fragmente din ramurile mandibularc (2 cu din)i aproape intregi cu dentitie de lapte şi definitivă
de lapte), 7 dinţi izolaţi (2 de lapte. 5 (M 1 eruptă şi M2 incomplet eruptă -
defmitivi), 2 fragmente scapular, 2 humerus, 2 aproximativ 1 /2), 2 dinţi superiori izolaţi, 1
radios, 1 cubitus, 2 metacarpienc, 3 fragmente alias, 1 vertebră dorsală. 5 mctapodale (3
din coxal, 1 fragment femur. 1 tibie, 2 metacarpicne şi 2 mctatarsiene cu epifizele
metatarsienc, 1 calcancu, 1 centrotars. 8 inferioare ncconcrcscutc). 5 falanga 1 , 3
falanga 1 , 2 falanga 2; scheletul aproape intreg falanga 2. 1 falanga 3, 2 indivizi tineri, dar
aparţine unui miel de cea 6-8 luni. după lungimea metacarpienelor par a fi de talie
M 42. Ovis aries: 1 fragment diferită. Vârsta am apreciat-o la 1 2- 1 8 luni.
mandibulă, 1 centrotars cu urme de ardere = un Sus .u·rofa domesticus: 6 fragmente
individ tânăr. mici din craniu. 2 ramuri mandibulare aproape
M 43. Sus scrofa domesticus (porc): 1 intregi cu dentitie definitivă completă, dar
fragment neurocraniu, 1 fragment maxilar neerodată = un individ matur - cea 2 ani.
superior cu dentitic de lapte plus molara 1 Pachet nenumerotaL Sus scrofa
(M 1 ) definitivă, 1 fragment scapular = un domesticu.•: 1 şi mfiză mandibulară, 2
individ tânăr cea 6 luni. fragmente din ramurile orizontale ale
M SI. Ovis aries: 1 fragment mic din mandibulei cu molarele 3 uşor crodatc = un
neurocraniu, 1 fragment maxilar superior cu 4 individ matur cu vârsta uşor peste 2 ani.
dinţi (3 de lapte şi 1 definitiv), 2 ramuri
mandibulare cu dinti de lapte şi definit ivi ( 1 Pogoneşti-lveşti "La Movilii"
M3 în alveolă, dar încă neerupt). 1 dinte izolat. M 7. Ovis aries: 1 ram mandibular,
4 vertebrc, 2 fragmente din sinsacrum, 4 dinte izolat. 1 fragment scapular, 3 fragmente
fragmente din metapodale = un individ de 1 2- mici din coxalc, 1 fragment radius, 1 fragment
1 8 luni. epifiză inferioară mctapodal, 1 fragment
Bos taurus: 4 fragmente mici din metatars (diafiză, cu epifiză superioară). 1
craniu, 3 fragmente din coxal. 2 fragmente falanga 1 . 5 fragmente mici de coaste = 1
humerus, 2 cpifize superioare de humerus, individ tânăr (cea 7-8 Juni).
2 fragmente din diafiza fcmurului. 1 cap Bo.• taurus: 1 astragal
femural, 1 fragment din marele trohanter, M I l . Bos taurus: 1 astragal, 1
3 fragmente epifiza inferioarn a femurului, fragment coastă.
2 fragmente din diafiza tibiei. 1 fragment din Sus •·crofa domesticus: 1 fragment din
vertebră = un individ tânăr, dar de talie mare diafiza ti biei.
(cea 1 5 - 1 8 luni). M 13. Equu.1· cabalu.•: 1 astragal. 1
M 52. Ovis aries: 1 fragment radios, 1 fragment coastă, 1 fragment din diafiza unui os
fragment femur, 1 fragment tibie = un individ lung (nu putem preciza care anume este).
tânăr de 7-8 luni (greu de precizat neavând M 29. Ovis aries: 1 dinte. 1 fragment
decât diaftza ). falanga 1 .
M 53. Ovis aries: 3 fragmente mici din Pasăre (probail găină): 1 fragment
craniu, vertebre şi fragmente din vertebre ( 1 7), humerus, 1 fragment tarso-metatars.
2 fragmente mici din maxilarul superior cu M 36. Canis domesticus: 2 fragmente
dinti de lapte, 6 fragmente din ramurile maxilar superior: 1 fără dinti şi 1 cu dinti.
48
M 39.0vis aries: fragment de peretele diafiZar a unui os lung = un individ
max.ilar superior cu dinti, 1
vencbră, tânăr.
fragment scapular, 1 humerus fragmentat, 1
radius, 1 mctacarpian, 1 metatarsian = un Întrucât maj oritatea pieselor osoase
individ tânăr (miel - 7-8 luni). sunt fragmentate şi provin de la indivizi tineri,
Bos taurus: 1 coastă, 1 fragment din am considerat că analiza biometrică nu prea are
diafiza femurului, 1 fragment radius = un relevanţă. A vând in vedere însă că in groapa
individ tânăr. rituală (G 1 ) piesele osoase care au apaJlinut
M 52. Bos taurus: 1 venebră, pare de porcului provin de la un individ matur, iar cele
la un individ matur. care au apaJlinut bovinelor sunt intregi, ne-am
Sus scrofa domesticus: 1 fragment de permis să prezentăm un tabel cu câteva
maxilar superior fără dentitie, 1 fragment din dimensiuni.
Bibliografie
1. Bolomey Alexandra, Ofrande animale in necropole din secolul al /V-lea d.H.. in ,.SI. cerc. antropol.". 1967.
4, /, 25-35.
2. Bolomey Alexandra. MaleriarLt paltio:fauniques d 'Hislria, in ..Ann . Roum. Anlhropol.", 1 965, 2, 29-35.
3. Haimovici Sergiu, O problemă incomplet rezolvată - swdiul resturilor animaliere depu!J·e ca ofrandă in
necropole aparlinând culturii Sântana de Mure.ş-Cerneahov. in ..Arb. Mold.", 2005, XXVIII, 327-334.
4. Necrasov Olga. Bulai-Şiirbu Maria. L 't!levage el ia chasse chez les lribus de la cu/ture de la ct!ramiques
peinte, Cucu1eni-Ariuşd, in ,.Congres Intern. des Sciences Prehist. et Protohist.", VII, Prague, 1 966. 544-
555.
5. Necrasov Olga. Haimovici S .. Studiul resturilor osoase de animale descoperite in aşezareafeudală timpurie
de la Dridu. Bibl. de arheologie, XII. Sâpăturile de la Dridu, Bucureşti. 1967. 202-24 1 .
6 . Necrasov Olga, Bulai Maria, L 'rilevage la cha.rse el la peche duranl le Neolilhique roumain.in ,.Congr.
Intern. des Sciences Anlhropol. et Elhnolog. ", V, Moscou. 1 970. 544-556.
7. Necrasov Olga. Ştirbu-Bulai Maria. Iacob Maria. Pa/eofauna neolilică de la Liubco>·a (jud. Caras-Severin)
şi unele aspecte ale ocupafiilor locuitorilor din completul cultural Vinra·Turdaş. in ,,SI. cerc. antropol.".
1 977. 14, 1 1 - 1 7 .
8. Palade Vasile, Aşe:area şi necropola de la Bârlad-Valea Seacă, sec. III- V, Editurd Arc. Bucureşti, 2000.
1 57- 1 59.
ANIMAL OFERRINGS IN THE IVTH CENTURY TOMBS

FROM POLOCIN - "ISLAZ" ANO POGONEŞTI, "LA MOVIL Ă " (JUD. VASLUI)
Analysis of lhe animal ofTerings found in the inhumation tombs from the Polocin and Pogoneşti
necropoles has evidenced the fact that. şi milarly wilh ali necropoles belonging to the Sântana de Mureş
Cemeahov culture. the most frequently occurring species is lhe young sheep. Traces of calves or pigs have been
also discovered. althougb much more rarely. Also. 1 or 2 bony pieces of horses, dogs and fowls (hen) have been
also identified.
In the opinion of lhe aulhor, study of lhe animal ofTerings lhrows light not only on lhe belief of lhe
people in a future life, but also on lhe objects oflheir activities.
r
Tabelul 1 .
Principalele dimensiuni (în mm) determinate)
r Ramul mandibular DR.

DOS TAURUS - Groaoa 1 t12-18 Iunil
STG Metacaro 1 2 3 Metatars 1 2
1
Lungimea ramului orizontal 268 268 Lungime totalA 1 85 1 72 1 72 Lungime totală 200 200
Î nălţimea max. a ramului orlzonatal (post M2) 62 62 Lung.-lalerală 1 78 1 68 168 Lung. -laterală 1 96 1 96
Î nAlţimea min. a ramului orizontal (ani. PM I ) 31 31 Lărg. prox. 49 47 47 LArg. prox. 41 41
Î nălţimea ram ului vertical 1 53 1 53 D.a.p. prox 30 29 29 D.a.p. prox 37 37
Î nălţimea ram ului vertical pânA ia condil 1 15 1 15 Lilrg. dislală 49 47 47 Urg. distaiA 45 45
p Grosimea maximA a ramului orizontal 21 21 D.a.p. dislal 30 28,5 28.5 D.a.p. distal 28 28
1
Grosimea minimA a ramului orizontal 18 18 LArg. min. diaf. 26 23.5 23.5 Lărg. min. dlaf. 21 21
Lungimea Pl - M2 95 95 D.a.p. min. diaf. 19 1 7,5 1 7.5 D.ap. min. dlaf. 21 21
Estimarea taliel 1 1 1 ,25 105,00 1 05,00 Estimarea taliei 108,78 1 08,78
VI
o
SUS SCROFA DOMESTICUS !Groapa Il
Ramurile mandibulare DR STG
Lungimea ram ului orizontal 200 200
Lungimea ramului vertical 95 95
Lărgimea maximă a ram ului orizontal 22 21
Î năltime post M I 39 )9
Î năllime post MJ 41 41
Lungimea ş i mfizei mandibulare 61
Lungime P2 - MJ 97 97
Lungime M 1 - MJ 60 60
Lungime P2 - P4 36 36
Lungime MJ 27 27
Lărgime MJ 14 15
Lungime coroană canin 50 50
LArgime coroană canin 8 8
D. a. p. madm il il
81 (cu glisicra) -
Lungime canin cu rădăcină
1 22 (coardă- măsurat cu panl!lica metrică)
NECROPOLA DE SECOL IV DE LA POGONEŞTI
CAMPANIA DE SĂPĂTURI 1 996
Mircea MamaiAucli
in cadrul campaniei de săpături aparţinea unui adult, tind deranjat din vechime.
arheologice derulate in cursul anului 1 996 am Groapa este orientată pe direcpa N-S, având
continuat cercetarea necropolei descoperite cu lungimea de 1 .90 m, lăJimca de 80 cm. Fundul
câţiva ani in urmă, oecropolă in care până in mormântului se află la 2.60 m faţă de nivelul
anul 1 996 au fost descoperite 1 5 morminte ( 1 4 actual de călcare şi la 1 . 70 m faţă de nivelul
de inhumaţie ş i unul de incinera(ie, Pl. 1). După antic. Resturile sepulcralc erau imprăştiate pe
câte am remarcat şi cu alte prilejuri, inventarul suprafaţa intregului mormânt. Trebuie subliniat
mormintelor, cercetate începând cu anul 1 990, însă faptul că o bună parte din oase lipsesc.
nu este foarte bogat şi cu atât mai mult Mormântul 1 6 este lipsit de inventar,
spectaculos. Cu toată puţinătatea acestuia, s-a singurele obiecte găsite in el sunt două
putut stabili însă, cu destulă preciZie, pietriccle şi un fragment ccramic atipic.
apartenenta culturală, etnică şi cronologică a
celor care au folosit această necropolă. Astfel, Mormântul 1 7
in conformitate cu inventarul existent, cu L a aproximativ 7,5 m N - E d e M. 1 6
maniera de înmormântare, am stabilit ca (Pl. II. fig. 2). am descoperit cel de-al 1 7-lea
necropola poate fi încadrată in cultura Sântaoa mormânt, dispus in extremitatea E a sectiunii
de Mureş, undeva catre slărşitul acesteia S.7. la aproximativ 2 m de aceasta. Este vorba,
(slărşitul sec. IV p. Ch.). ca şi in cazul anterior. de un mormânt de
Descoperirile din cursul anului 1 996, inhumaţie. descoperit din vechime, aparţinând
deşi nu foarte bogate, vin să întărească probabil unui adult. Groapa sepulcrală este
afirmaţiile flicute in anii anteriori. Este vorba orientală pe direCJia E-V. având o lungime de
de încă 5 morminte de inhuma)ie, din care unul 2,07 m, lătimea fiind de aproximativ 0,75 m.
(M. 1 8) este cenotaf. Cele 5 morminte au fost rămăşiţele ostcologice aflându-se la 1 , 70 m
descoperite in urma decapării unei suprafeţe faţă de actualul nivel de călcare. Nici in acest
relativ mari, care s-a extins atât la nordul cat şi mormânt ou am descoperit nici un obiect de
la sudul secţiunilor trasate in anii anteriori. Au inventar.
fost realizate 8 sectiuni (S. 5 - S. 1 2), de câte
15, 5 m lungime şi 1 .6 m lă)ime coborând in Mormântul 18
adâncime până la cea 2.40 - 2,50 m. Aş remarca i n extremitatea estică a secţiunii S . 8 , la
aici faptul că in campania 1 996 am extins adâncimea de 2.1 O m. am descoperit un nou
cercetarea şi in partea de est a necropolei, acolo mormânt de inhumaţie. M . l 8. Este însă vorba
unde se ană pământurile IAS-ului Tutova. Deşi de un cenotaf. in perimetrul gropii sepulcrale
în această zonă nu a fost trasată decât o nu se găsesc decât un os uman (radius) şi două
sec1iuoe (S. 1 2), aceasta a avut darul de a ne fragmente ceramice atipicc. Mormântul este
indica că necropola se extinde şi in acea orientat pc direcţia N-S. cu o deviaţie de
direcţie. in perimetrul secţiunii am descoperit aproximativ 1 5' NE-SV. Lungimea gropii pe
urmele unui mormânt care însă nu a putut fi direcţia N-S este de 1 ,80 m, iar lăţimea de O, 70
cercetat datorită lucrărilor agricole declanşate m. având colţurile relativ rotunjite.
in toamnă, urmând însă ca în cursul acestui an
să reluam cercetarea întregului spaţiu. Mormântul 19
La 2 m de peretele din estul Sectiunii
Descrierea mormintelor I l , am descoperit cel de al 1 9-lea mormânt (Pl.
in perimetrul şanţului S.5, la 54 m de II, fig.3 ). Este vorba de un nou mormânt de
extremitatea vestică a acestuia, am descoperit înhurnaţie, deranjat din vechime, aparţinând
mormântul 1 6 (Pl. II, fig. 1 ). Mormântul după toate aprecierile unui adult. M. 19 este
51
orientat pe direc)ia E-V. fundul gropii găsindu răsfrântă şi rotunjită in afară. iar fundul este
se la 2,20 m fată de nivelul de călcare. Groapa plat, având diametru\ de 6,9 cm.
are pe direc)ia E-V 1 , 70 in lungime, şi o lătime Forma oalci borcan este piriformă, cu
de aprox. 60 cm. Şi acest mormânt este lipsit umlirul ridicat, asemănându-se până la
de inventar. De remarcat, in cazul acestui identificare cu cele similare descoperite in
mormânt, existenţa la adâncimea de 0,50 m marea majoritate a necropolclor de sec. IV
fală de nivelul actual de călcare, a câtorva oase (Alexandru Odobescu1 , Independenţa', Târgşor'.
care posibil sli fie legate de resturile osteologicc Leţcani4, Hăneşti', Bogdlineşti-Fâlciu6).
din M. 19. Laboratorul antropologie va putea Decorul acestui obiect de inventar este
confirma sau infirma această supoziţie. foarte simplu, el constând, practic, din două
brâuri uşor incizate in pastă moale. brâuri care
Mormântul 20 sunt dispuse imediat sub gâtui vasului.
in suprafata cuprinsă intre sectiunile Cea de-a doua oală (Pl. III, fig. 3 ),
S. l 0-S. I I , in extremitatea vestică a celor douli descoperită in perimetrul mormântului, se
sectiuni a fost descoperit un nou mormânt de aseamănă, in linii generale, cu oala descrisă
inhuma)ie M.20 (Pl. III, fig. 1 ). Este vorba de mai sus. Şi ea a fost lucrată la roată, având o
W1 mormânt aparţinând unui adult, deranjat din culoare cenuşiu inchis, tăcând parte din rândul
vechime, oriental pe direcţia N-S, probabil cu vaselor realizate din ceramică zgrunţuroasă. De
capul la N. LWlgimea gropii sepulcrale este de remarcat la acest vas este folosirea drept
1 ,90 m, iar lliţimea de 1,1 m. rămăşiţele dcgresant a nisipului cu bobul mai mare, ceea
osteologice glisindu-se la 2. 70 m fată de ce face ca vasul să aibă un aspect mai aspru la
nivelul actual de calcare. pipăit. decât in cazul vasului descris anterior.
Acest al 20-lca mormânt se deosebeşte Oala are inăl)imca de 14,5 cm,
de celelalte morminte cercetate in cursul diametru) gurii este de I l , 9 cm, având fundul
acestui an, prin faptul că dispune, alături de plat cu diametru) de 8,6 cm.
rămăşiţele osteologice, şi de câteva obiecte de Buza vasului este mai putin răsfrântă
inventar. Este vorba de patru vase ceramicc spre exterior si, in acelaşi timp. este mai
intregi sau doar intregibile. În extremitatea S-V groasă. Oala borcan aflată in aten)ia noastră,
a gropii sepulcrale se afla o oală de culoare spre deosebire de celelalte, are corpul mai
cenuşiu inchis spre negru, realizată din pastă aproape de forma globulară decât de cea
ZgrWJţuroasă, iar pe suprafaţa intregii gropi era sferoidal piri formă.
răspândit W1 numlir mare de fragmente Decorul, şi in cazul acestei oale
ccramice. care, in urma acţiWlii de restaurare, borcan, constă din trei caneluri incizate dispuse
ne-au permis reconstituirea a încă trei vase (o pc umărul vasului.
oalli, un castron şi o strachină).
Este vorba de o oală din pastă
zgrunţuroasă de culoare cenuşiu inchis spre
negru. W1 castron de mari dimcnsiWJi din pastă 1 B. Mitrea. C. Preda. Necropole din secolul al 11'
fină de culoare cenuşiu deschis şi o strachină /ea e. n. in Mumenia. Edilura Academiei. Bucureşti.
lucrată la roată, din pastă fină de culoare 1966, p. 102. lig. 245. 7.
cenuşie cu urme de lustru. 2 Ibidem, p. 54, fig. 1 40. 6.
) Gh. Diaconu. Tiir·gşor. Necropolu din .<ecolele J/1-
/V e. n.. Editura Academiei. Bucureşti, 1965. p. 45.
Inventarul mormintelor
Din cele 5 morminte descoperite in
p l. XLIX. 2.
C. Bloşiu, Sondajul din necropolu de tip Siintana
urma recentelor săpături, doar in unul din ele
de Mureş de la Lefcani - laşi. in ArhMold. VI.
(M.20) au fost descoperite obiecte de inventar. 1 969. p. 1 43 fig. 5 ; idem. Necropola din secolul
Este vorba, după câte arătam mai sus, de două al /V-lea e. n. de la Letcani (jud. laşi). in
oale, W1 castron şi o strachină. ArbMold. V l l l . 1 97 5 . p. 236, fig. 23. 9.
' Em. Zaharia, N. Zaharia. O. L. Şovan, Necropola
Oala intreagă (Pl. III, fig. 2), găsită in
extremitatea S-V a mormântului, este lucrată la din secolul al /V-lea d. Chr. de la Hiineşli (judetul
roată din pastă ZgrWJţuroasă, fiind aspră la Botoşani!. in ArhMold, XVI. 1 993. p. 1 63. fig. 24
pipăit. Drept degresant s-a folosit nisip cu c. 2.
'
V. Palade. Sapăturile arheologice de la
bobul relativ mic. Oala are înălţimea de 14,6
Bogdăneşti-Fălciu. jud. Vaslui (1967-1 968). in
Materiale. X. 1 973, p. 1 75. fig. 6, 3.
cm, diametru\ gurii este de I l ,9 cm cu buza
52
În aria culturii Sântana de Mureş aparţinând unor adulţi - cu excepţia M . 1 8,
asemenea oale borcan sunt destul de frecvente, unde este vorba de un cenotaf.
mărturie stând descoperirile de la Târgşor7, În ceea ce priveşte orientarea
Spanţov'. lndependen\39 mormintelor, Il dintre ele sunt aşezate pe
Castronul (Pl. ITI, fig. 5) este lucrat la direcţia N-S, iar 7 pe direcţia E-V. La care se
roată, din pastă finA, bine pregătită, având adaugi! M 9 unde este vorba doar de un craniu
culoarea cenuşiu deschis. Acesta este de formă uman fără a putea însă stabili o orientare
bitronconicA, cu fundul inelar având diametru! propriu-zisă a mormânt ului.
de 9,5 cm, înAlţimea vasului tind de 13 cm, iar De asemenea, trebuie semnalat faptul
diametru! gurii este de 28,5 cm. că in doar două cazuri mormintele erau nede
Specific vasului este gura relativ dreaptă, ranjatc din vechime (M. 5 şi M. 1 0), in restul
cu buza rotunjită, un vas aproape identic tind cazurilor mormintele erau puternic bulversate.
p,
descoperit in necro ola de la Târgşor10 in M. În ceea ce priveşte inventarul, deşi nu
1 29 şi Valea Seacă 1• Decorul constă din două este foarte bogat, prin caracteristicile sale ne-a
caneluri dispuse in partea inferioară a gâtului. permis o ioeadrarc, credem noi, destul de exactă.
În ceea ce priveşte strachina (Pl. III, De mare ajutor in realizarea unei
fig. 4) , aceasta este de mici dimensiuni, încadrări cronologice şi etno-culturale ne-au
realizată din pastă finA de culoare cenuşie, fost piesele descoperite in M. 6 şi M. 20. MA
acoperită iniţial cu un strai de angobă neagrA. gândesc aici indeosebi la pieptenele"
Strachina, foarte comunA, de altfel, are fundul confectionat din corn de cerb, specific pentru
inelar in diametru de 7,5 cm, forma perioada de slărşit a sec. IV, precum şi
bitronconicA, înălţimea vasului este de 5,5 cm, ceramica, in mare majoritate lucrată la roată şi
iar diametru! gurii este de 1 6,5 cm, aceasta caracteristică aceleiaşi perioade. Dar şi
fiind puţin evazală. Vase similare au fost celelalte obiecte de inventar - am in vedere
descoperite in majoritatea necropolclor şi fragmentul de cu(itaş, catarama sau chiar
aşezărilor de tip Sântana de Mureş. mărgica descoperită in M. 15 - sunt specifice
În incheiere, se impune sublinierea că secolului IV p. Chil. fără îndoială, extinderea
din cele 20 de morminte descoperite până in cercetării, astfel încât necropola să fie cercetată
acest moment, 19 sunt de inhuma]ie şi doar pc o arie mai largă şi, nu in ultimul rând,
unul singur de incineraţie (M.30). Două din descoperirea aşezării aferente necropolei. ne-ar
mormintele de iohumaţie aparţin unor copii permite o mai exactă cunoaştere a situaţiei din
(M. 5) sau adolescenţi (M. 1 0), restul de 1 7 zona cercetată.
111
THE IV CENTURY NECROPOLE AT POGONESTL THE 1996 CAMPAIGN
"
The study of Lhe IV century A.D necropole al Pogoneşti-lveşti, in the place called "La Movilă", has
hegun in 1 99 1 aller Lhe reporting of Lhe presence of archaeologica:l relics in 1 990, which had features of Lhe
Sântana de Mureş culture. Between 1 99 1 - 1 995, the researches revealed fifteen lombs- fourteen of inhumation
and one of incineration. In Lhe fifleen tombs discovered and studied, Lhe invenlory prooved lo be rather scanty.
but stiU eloquent to Lhe chronological and cultural dat ing of Lhe new site.
In Lhe 1 996 carnpaign, although there were eight sections epmployed, in Lheir perimeter !here were
discovered only fi ve tombs. ali of Lhem being of inhumat ion, and one was a cenotaph (M 18). Three of Lhe fi ve
tombs were oriented north-south. heing also darnaged and helonging to adults ( M I 6, M20 and M I M-Lhe
cenotaph). The other two were oriented east-west and were also damaged.
Regarding Lhe inventory of Lhe five tombs, it was very scanty: only in M20 we discovered a few
objects: four cerarnic vessels, complete or possible to be completed, including lwo pots. a bowl and a pan. Ali
Lhe vessels were made by wheel, of a fine clay or a paste with many small gravels, which give a rough look and
a grey color or even black.
Without doubt. the extension of the research, so the necropole could he studied on larger area. and least
but not last, the discovery of Lhe adherent selllement would enable us a more accurate knowledge and
understanding of the condition in Lhe studied area.
Gh. Diaconu. op. cit., p. 57. pl. LXXXVI, 3. 1985), Unele con.fidera(ii asupra cronulogiei aşezării.
'
B. Mitrea. C. Preda, op. cit., p. 20, fig. 8, 2.
12
in ActaMM, VII-VIII, 1985-1986. p. 1 0 1 , fig. 8. 6.
9 Ibidem, p. 48, 54, fig. I l O. 4 ; 1 40, 4.
10
M. Mamalaucă, Săpăturile arheologice in
Gh. Diaconu, op. cit.. p. 60, pl. XCV. 6. necropola de secol IV p. Ch. de la Pogoneşti -
11 V. Palade. Cercetările arheologice din aşezarea /veşti. in Carpica, XXV!II , 1 997, p. 147- 1 66.
autohtona de la Bârlad - Valea Seacă (Campania " Ibidem.
53
, CAHPANIILE 1992-1996
pajOfYEŞTi IVEŞT PUNCTUL LA HOVILA
s•
11.19
1992
•
lf.]
LEGENDA
1992, 117i
1993 : 118
1994: 119, fo11f), t111, 1112, /'113, 1114' 11 75,
1996· 1'116, 1'117. 11 18, /'119, 1120.
--N-
Planşa 1
Planşa 11, fig. 1 , 2, 3
H10
Planşa I I I , fig. 1 , 2, 3, 4, 5
AMENAJĂRI FUNERARE Î N NECROPOLELE
SÂ NTANA DE MUREŞ DIN NORD-ESTUL MUNTENIEI
Eugen-Marius Constantinescu
Una din problemele menţionate Vadu Soreşti in judeţul Buzău, Mărtineşti6,

frecvent in prezentarea rezultatelor cercetărilor corn. Tătâranu in judeţul Vrancea şi Barcea7 in
întreprinse in cimitirele orizontului Sântana de judeţul Galaţi.
Mureş este cea a amenajărilor deosebite Rezultatele descoperirilor de la
interceptate in complexele funerare. Discuţia Târgşor sunt bine cunoscute, fiind analizate pc
privind rostul acestor amenajări nu a fost şi nu larg in monografia dedicată de către Gh. Diaconu
poate fi incheiatA, dar reluarea ei se justifică descoperirilor din secolele TII şi IV d. Chr.,
datorită diversitAtii şi frecvenţei acestor
amenajări atât in complexe din cadrul aceluiaşi 220; Gh. Diaconu, in ,.Dacia", NS, XXX, 1 986. p.
monumentlcirnitir/necropolă, cât şi de la 1 77- 1 80: idem. in ..Mousaios", lVII. Buzău. 1 994,
monument la monument. În cele ce urmează, p. 1 25- 1 3 1 ; E. M. Constanlinescu, Memoria
voi face o scurtă prezentare a amenajarilor pământului dintre Carpafi şi Dunăre, Bucureşti,
funerare interceptate in complexe funerare din 1 999, p. 1 76.
. Gh. Diaconu & col.. in ,.DACIA". NS, XXI,
'
cimitirele acestui orizont cercetate in nord
1 977, p. 207-208. fig. 5. I l , 2311-3. 24; Adriana
estul Munteniei.
Stoia. in ,.Dacia". NS, XXI. 1977, p. 366; Radu
Consider ca fiind situate in nord-estul
Harhoiu, in ,.Mousaios". IVII. Buzău, 1 994. p. 1 1 7-
Munteniei judeţele Prahova, Buzău, Vrancea,
1 23; E. M. Constantinescu, Mihalache Brudiu.
Brăila şi Galaţi. În aceastA zonă au fost Mihaela Denisia Liuşnea. S. Matei, in CCA 2000,
cercetate sistematic, paJ"\ial, necropole Suceava - CiMeC. 2 00 1 , p. 1 79-1 82; ibidem. in
ap3f\inând orizontului Sântana de Mureş la ..Mousaios", VII, Buzău, 200 1 , p. 1 7-26; E. M.
Târgşor1 şi Boldcşti' in judelul Prahova, Constantinescu, Mihalache Brudiu. Mihaela
Gherăseni', Pietroasele - cimitirele 14 şi 2' şi Denisia Liuşnea. S. Matei. in CCA 200 1 , Timişoara
- CiMeC, 2002, p. 235-237, 435; E. M.
Constantinescu & col.. in CCA 2002, Slăntu
1 Gh. Diaconu. Târgşor. necropola din secolele liJ Gheorghe - CiMeC, 2003, p. 233-235, 449; ibidem,
I V e. n. . Bucureşti. 1 965. in CC ... 2003, Cluj - Napoca - CiMeC, 2004, p.
2 Victor Teodorescu & colab, Necropola daco· 234-236. 4421pl. 52 A; ibidem. in CCA 2004,
romană din sec. IV- V e. n. de la Boldeşti-Grăd4tea. CiMeC. 2005. p. 274-276: E. M. Constantinescu,
jud. Prahova. în MCA, XVII/Il, Bucureşti, 1 993, p. Încă un mormânt cu arme descoperit la Pietroasele.
4 1 9-434. in "Mousaios", VI, Buzău. 2001, p. 55-60; E. M .
'
Gh. Diaconu, Descoperirile arheologice de la Constantinescu, Mihalache Brudiu, Mihaela
Gherăseni - Buzău, in ,,Studii şi cercelări de istorie Denisia Liuşnea, S. Matei, in ,.Mousaios", VII,
buzoiană", Buzău, 1973. p. 7- 1 3 ; idem, in SCIV A, Buzău, 200 1 , p. 1 7-26; E. M. Constantinescu. M . D.
28. 3. 1977, p. 43 1 -457; E. M. Constantinescu, in Liuşnea, L. Grigoraş, Gabriel Stăicuţ, Sebastian
,.Carpica", XXIII/2, 1 992, p. 1 93-208; idem, in Matei. in ,,Mousaios". Vlll. Buzău, 2003. p. 105-
,.Mousaios", lVII. Buzău, 1994. p. 105- 1 1 5; idem, 1 1 6; E. M . Constantinescu, M. D. Liuşnea. Gabriel
in ,.Sargelia", XXVI/ 1 , 1995-1996, Deva, 1 997, p. St.ii icuţ. L. Grigora.ş, in ..Mousaios", IX, Buzău,
1 79- 1 87; idem. in ..Cronica Cercelărilor 2004, p. 1 0 1 - 1 1 3 ; ibidem, in ,.Mousaios", X.
Arheologice" (mai depane CCA). Campania 1993, Buzău. 2005, p. 77-84; ibidem, in ,Mousaios". XI.
Satu Mare 1 994, p. 27155; idem, in CCA 1 994, Cluj Buzău, 2006, p. 1 09- 1 2 1 .
- Napoca, 1995, p. 34152; idem, in CCA 1995, 6 Adriana Stoia, in "Dacia", NS, XX, 1 976. p . 279;
Brăila. 1 996, p. 48-49, 1 63; idem, in CCA 1 996, Victor Bobi, in Vrancea. Studii şi comunicări". IV,
"
Bucureşti, 1 997. p. 20139, pl. XVU; E. M. Focşani. 1 9 8 1 , p. 105.
Constantinescu, L. Grigoraş, in ,.Mousaios", IX, 1 Mircea Nicu. Stela Ţau. in ..Materiale şi Cercelări
Buzău. 2004. p. 9-13. Arheologice" (mai depane MCA), XIV, Tulcea,

4 Gh. Diaconu, M. Tzony, E. M. Constantinescu, V. 1980, p. 373-397; idem, in MCA XV, Bucureşti,
Drâmbocianu, L "ensemble archeologique de 1983, p. 4 1 5-428; idem. in MCA, XVI, Vaslui,
Pietroasele, in .. Dacia". NS. XXI, 1977, p. 1 99- 1982. Bucureşti, 1 986. p. 1 72- 1 79.
57
10•
iar informatiile privind cercetările din celelalte fibulă cu capete în formă de bulbi de ceapă
necropole/cimitire au fost în bună parte În 1 958 invăJătorul Ion Constantinescu a
publicate. Exceptie face necropola de la Vadu descoperit in gospodăria sa, situată la circa
70
Soreşti. inedită, motiv pentru care voi începe m sud de castru, un mormânt de inhumatie,
prezentarea ce urmează prin a mentiona orientat nord - sud, care avea ca inventar un
principalele date referitoare la monumentul obiect de fier in stare avansată de corodare.
respectiv. nerecuperat şi o placă dintr-un pieptene de os.
Descoperită întâmplător in aprilie 1 984 După deschiderea in 1 973 a şantierului
cu ocazia reamenajării drumului dintre satele arheologic Pietroasele, au apărut alte descoperiri.
Vadu Soreşti şi Pruneni, comuna Zărneşti, În 1 975 invăJătorul Ion Constantinescu a mai
judetul Buzău, rupt de o viitură in acea descoperit în gospodăria sa încă un mormânt
primăvară, necropola era amplasată pe un bot de inhumatie, care avea ca inventar un borcan
11
de deal ocolit spre nord şi est de pârâul Cloci ti. lucrat cu mâna şi un pieptene de os din trei
Lucrările de reamenajare a drumului cu plăci cu nituri de bronz şi o verigă de bronz.
buldozerul au distrus două morminte, din In 1 977 la circa 35 m sud de castru s-a
inventarul cărora au fost recuperate câteva construit un magazin universal, cu care ocazie
fragmente ceramice şi oase umane. şi au atins au fost deranjate trei morminte de inhumatic.
un al treilea mormânt, toate de inhumatie. fără inventar, iar in 1 978, lângă fundatia
Cercetările întreprinse ulterior' au permis magazinului a fost cercetat un mormânt de
descoperirea in situ a şase morminte de inhumatie ", care avea ca inventar un borcan
inhumatie, toate cu inventar, care, se pare, au lucrat cu mâna. În 1 9 8 1 , circa 40 m mai la vest
fost şi singurele păstrate în urma unor de zona magazinului. in grădina lui Ion Jiganie
distrugeri anterioare, aşa cum rezultă din au fost cercetate câteva gropi şi o locuinjă -
informajiile furnizate de localnici. Gropile bordci din secolul IV. precum şi trei morminte
mormintelor erau simple, de formA de inhumatie, dintre care M 1 cu inventar. iar
dreptunghiularA, cu colturile rotunjite. Într-un celelalte două fără". posterioare nivelului de
singur caz - mormântul 5. a avut amenajată o secol IV. În acelaşi an, intr-un şant săpat la 1 5
treaptă pe una din laturile lungi, pe care era m sud de magazin au mai apărut două
aşezat inventarul. morminte de inhumatic, fără inventar. orientate
Necropola 1 de la Pietroasele, situată nord-sud, placate cu pietre 1 4• În 1 983 la
imediat la sud de castrul roman târziu, a fost dispensarul veterinar a fost descoperit un
înregistrată topografic de către Al. 1. Odobescu castron cu trei
toarte. provenind dintr-un
şi mentionată in volumul I al monumentalei mormânt distrus anterior. In zona de la sud şi
lucrări dedicată Tezaurului de la Pietroasa'. sud-est de castru şi la sud de şoseaua spre
Ulterior, mormintele descoperite in perimetrul Şarânga până in vecinătatea edificiului cu
cuprins intre primărie şi dispensarul veterinar, hipocaust au mai fost descoperite şi distruse
de aici până la Codin Sandulace, apoi în sus pe morminte de inhumatie in gospodăriile
ulijă până la postul de politie şi inapoi până la locuitorilor Ştefan Zecheru, Sandu Enciu, Nită
primărie, s-a considerat că aparjin cimitirului !sidon, Gicu CioantA" ş. a.
1. in acest spatiu au fost descoperite de-a În toate cazurile in care au putut fi
lungul timpului mai multe morminte. Astfel, in înregistrate datele privind conditiile de desco
anul 1 956 a fost descoperit in curtea preotului perire a complexelor funerare din cimitirul 1,
Nicolae Şerpoianu, aflată la circa 90 m sud-est gropile mormintelor erau simple. de formă
de coltul de sud-est al castrului, un mormânt de dreptunghiularA cu colturile mai mult sau mai
inbumatic cu inventar. din care s-a recuperat o putin rotunjite. Singurele amenajAri funerare
10
Gh. Diaconu, in ,.Mousaios". IV 1 1. Buzău, 1 994.
'
Cercetări efectuate de către V. Drâmbocianu şi r,· 1 25. nota 2.
Gh. D1aconu. op. cii.
.
Alexandru Măciucă. Inventarul mormintelor cercetate
se află in coleqiile Muzeului Jude1ean Buzău.
" Ibidem.
" Gh. Diaconu. io ,,Mousaios", IV 1 1. Buzău, 1 994.
'
Al. 1. Odobescu, Le Tresar de Pt!rrosso, tome In,
Paris, 1 889-1900, (85), fig. 2, unde
p. 3 r.· 125 - 1 3 1 .
Tombeau:c untiques:
menJ.ioneazA. la sud de caslru. ' Gb. Diaconu, op. cir. • p . 1 25. oota 2.
cf. Alexandru Odobescu. Opere. IV, ed. M. Babeş, 1 5 E. M. Constantinescu. Memoria pământului
Bucureşti. 1976. dintre Carpaţi şi Dunăre, Bucureşti, 1 999. p. 176.
58
s-au întâlnit la cele două morminte descoperite Pietroasele in cadrul orizontului Sântana de
in 1 983 la sud de magazinul universal. care Mureş17• Unele din aceste elemente indică
erau căpăcuite cu pietre. faptul că acest monument funerar era folosit de
un grup uman nu foarte numeros, ai cărui
Necropola 1 Cimitirul 2 din cadrul membrii aveau un statut aparte in cadrul
Complexului arheologic Pietroasele este sistemului castrului de la Pietroasele.
amplasatll la 1 ,6 km sud-vest de castrul roman Descoperirile din acest sector confirmă datarea
târziu, respectiv de primăria comunei, pe o propusă de Al. 1. Odobescu pentru construirea
terasă joasă de pe malul stâng al pârâului şi functionarea castrului şi a celorlalte
Măţioana, in apropierea confluenţei acestuia cu obiective - cimitirele 1 , 3 şi 4. aşezarea civilă
pârâul Urgoaia/Pietroasa. Necropola 2 a fost şi aşezările satelit, edificiul cu hipocaust,
identificatll in ianuarie 1 976 cu ocazia săpării conductele de olanc pentru aducţiunea apei,
fundaţiilor unui bloc-cămin destinat găzduirii taberele de muncă - din complexul arheologic
studentilor pe timpul practicii. Primele Pietroasele, respectiv secolul IV d. Chr.
cercetllri s-au efectuat intre 29 ianuarie şi 1 4 Moneda din inventarul mormântului
martie 1 976, când au fost săpate 1 3 36, a şaptea dcscopcritll in Cimitirul 2 de la
morminte, unul d e incineratie - M. 1 , şi 1 2 de Pietroasele, dovedeşte in chip de necontestat
inhumatie, din care I l orientate S-N şi unul - funcţionarea acestui monument la mij locul şi
M. 2, oriental N-S. În octombrie acelaşi an in in a doua jumătate a secolului IV d. Chr.
fata intrării din partea de vest a clădirii, unde Exemplarul de fală, o siliqua in greutate de
se turna o alee de acces din beton, a fost 2,09 gr, a fost emis de Constantius II in
practicată, perpendicular pe funda\ia noului Oficina de la Arlcs CONSTANTIA, în 353 -
bloc, o sectiune in care au fost descoperite trei 354, emisiunea continuând până la moartea
morminte, M. 1 4, 1 5 şi 1 6, din care M. 1 6 de împăratului, in 36 1 . Autorul identificării, dr.
incinera1ie, celelalte două de inhumaţie Emest Obcrlăndcr - Târnoveanu, apreciaza că
orientale S-N. Întrcrupte in 1 988, cercetările moneda este o raritate. Prezenta acestei
au fost reluate in iulie 1 999 şi continuate până monede la Pietroascle indică faptul că grupul
in prezent. În campania 1 999 au fost cercetate etnic care folosea Cimitirul 2 primea cel putin
2 morminte de inhumatie, in 2000 - 2 o parte din soldă in monede care proveneau de
morminte de inhumatie. in 200 1 - 3 morminte la Oficina din Arles. Aceastll piesă
de inhuma\ie, în 2002 - 1 mormânt de numismatică ne indică existenţa unei legături
incineratie, M. 23, în 2003 - 3 monninte de intre cele două spaţii, Gallia in vest şi Dacia în
înhumatie, in 2004 - 1 mormânt de inhurnaţie, est. Totodatll, piesa şi relatiile demonstrate de
M. 30, în 2005 - 8 morminte de inhumaţie, M. aparitia ei aici, ne pot sugera un posibil Joc de
28, 29, 31, 32, 33. 34. 35. 36 10 . origine al grupului etnic care a folosit Cimitirul
Prin cercetllri le desfăşurate până in 2 de la Pictroasele".
prezent au fost precizate limitele de nord şi de Gropile mormintelor de inbumatic din
sud ale cimitirului, apartenenţa acestuia la cimitirul 2 sunt, de regulă, dreptunghiulare,
cultura Sântana de Mureş, s-a stabilit cele mai multe au colturile rotunjite, unele
caracterul biritual, plan, cu mormintele dispuse având dimensiuni mult mai mari decât ar fi fost
in şiruri paralele, cele de inhumatie orientate necesar. Mormintele de incineraţie sunt de
preponderent sud - nord (30 din 33), defunctii două tipuri: a. în groapă - M 1 şi 1 6, resturilor
erau depuşi intre două poduri de scânduri cinerate şi inventarul fiind depuse direct pe
(practică doveditll clar in cele mai multe dintre fundul gropii, in ambele cazuri acestea având
mormintele cercetate). in patru monninte de diametru! de peste 1 . 1 5 m; b. in urnă şi in
inhumatic - M 6, 9, 1 O şi 1 9, au fost depuse groapă - M 23, care a avut ca inventar trei
arme, in şase morminte - M 6, 7 (2 monede), 9. vase, intre care o strachină mică cenuşie la
1 O, 22 şi 36, au fost depuse monede romane de
argint, ca obol al lui Charon. Orientarea sud
17
nord a mormintelor de inhumatie, folosirea Gh. Diaconu & col. . in ,.Dac ia", NS. XXI, 1977.
podurilor de scânduri, depunerea ritualică de p. 207 - 208. fig. 5. I l , 23 1 l- 3. 24; Radu Harhoiu,
arme şi de monede romane de argint sunt op. cit.; E. M. Constantinescu & col., op. cit. Vezi
18
nota 5.
elemente care panicularizeazâ Cimitirul 2 de la
E. M . Constantinescu & col., i n CCA 2005,
CiMeC, 2006, p. 270; E. M. Constantinescu & col ..
16
E. M. Constantinescu & col., in CCA 2005, p. 268. in ,.Mousaios", XI, Buzău, 2006, p. 1 1 3.
59
roată folosită drept capac19, depuse intr-o întâmplător un mormânt de incineratie. in 1 975
groapă simplă cu diametru! de 0,34 m. şi două morminte de inbumatic, in 1 979. Ca
urmare. in anii 1 980-1982 s-au făcut săpături
La Gherăseni, in punctul Grindul de salvare", cu care ocazie au fost cercetate 1 7
Cremenea/Lacul Frâncului, cercetările începute morminte. din care 9 de inhuma)ie, M 2 , 3 , 6.
in 1 959 de către Victor Teodorescu au fost 7, 10, 1 2. 14, 1 5, 16 şi 8 de incinera1ie M 1, 4.
continuate in 1 96 1 , 1 963 şi 1 965 de Gb. 5, 8, 9, I l , 1 3. 1 7 . Dintre mormintele de
Diaconu şi V. Teodorescu'" şi reluate in 1 989 inhumatic 4 aveau treaptă de jur imprejur, M 6
de E. M. Constantinescu" . Din cele 1 2 1 de (Pl. 1 / 4), 14 (Pl. l / 8). 1 5. 1 6, două, M 8 şi 1 2
morminte cercetate până in prezent, 65 aparţin aveau treaptă pe laturile lungi ale gropii. iar M
nivelului Sântana de Mureş; din acestea, 1 7 7 avea treaptă pe laturile lungi ale gropi şi nişă
sunt morminte de incineratie, 46 de inhumatie la capul dcfunctului(PI. 1 1 9); in M 1 2
şi 2 cenotafuri. Dintre mormintele de incinerape, inventarul era depus p c jumătatea sudică a
1 3 au fost cercetate in perioada 1 96 1 - 1 96522• trcptei de pe latura de est a gropii. Mormintele
Din cele patru morminte de incinera1ie de incineratie cercetate au fost: a. 4 fără urnă.
cercetate in 1 993, trei - M. 77, 78 şi 79 sunt de M 5, 8, 9, 1 7 şi b. 2 cu wnă, M 1 1 şi 1 3, nearsă
tipul in urnă şi in groapă, iar M. 80 este de secundar; mormântul 9 avea treaptă pe laturile
tipul in urnă. Gropile mormintelor 77. 79 şi 80 lungi (Pl. 1 1 1 O). iar mormântul I l avea
sunt rotunde. cu diametru) intre 0,38 - 0,43 m. treaptă de jur imprejur (Pl. 1 1 I l ).
iar groapa M. 78 are diametrul de O, 79 m.
Gropile celor două cenotafuri erau simple, fără La Barcca, judeţul Gala\i, primele
amenajări. Din cele 46 morminte de înhuma1ie. morminte de inhuma)ie au fost descoperite in
trei - M 86, 98 şi 1 0 1 , toate de copii, au avut 1 963, iar cercetările începute in 1 974 şi
câte o nişă amenajată pe latura de vest. cu 1 O - continuatc mai multi ani au scos la iveală o
13 cm mai sus de fundul gropii; două, M. 58 şi necropolă birituală apa!linând orizontului
59 au avut câte o treaptă amenajată pe latura de Sântana de Mureş, datată in secolul IV şi la
vest a gropii (Pl. 1 /1 ). trei. M 65. 73 şi 74 au inceputul secolului V24• Au fost cercetate 1 67
avut câte o treaptă pe ambele laturi lungi (Pl. 1 de morminte, din care 52 de incineratic şi 1 1 5
1 2). in M 65 pe fiecare treaptă fiind depus câte de inbumatic". in mormintele de inhumatic au
un vas la picioarele defunctului. mormântul M fost identificate mai multe tipuri de amcnajări:
85 avea trepte asimetrice la capete, prelungite o treaptă pe latura de est - M 1 1 6, 1 20. 1 2 1 .
una pe latura de est, cealaltă pe latura de vest 1 24, 1 3 1 ; trepte pc ambele laturi lungi - M 76.
(Pl. 1 1 7), M 72, de copil. avea treaptă pe toate 1 54; o treaptă de jur imprejur - M 1 O 1, 1 23,
laturile (Pl. 1 1 3), M 1 02 avea o treaptă pe 127; gropi ova1e - M 4, 1 8. 1 9, 24, 33, 38, 44,
latura de nord continuată pe jumătate din latura 1 00, 1 07; gropi cu nişă: pe stânga - M 50, 5 1 ,
de vest, in M 58 şi 60 defunclii au fost depuşi 72, 149; pe dreapta - M 23, 80; l a cap - M 64,
pe un strat de pământ umblat, gros de 1 2 - 1 8 82. 83. 84, 93, 99, 1 07. 1 1 9, 130, 1 3 1 , 1 36.
cm, iar in M 1 0 0 a existat o amenajare c u totul 1 65; defunctul aşezat peste 4 vase şi un strat de
deosebită: pc fundul gropii au fost aşezate 9 pământ umblat - M 1 1 0 (copil). Mormintele de
vase şi ofranda din carne de ovicaprină, peste incinera1ie sunt de două tipuri: a. in urnă 42 şi
acestea a fost depus un strat de pământ umblat b. in groapă I l - M 14, 1 5 , 28. 29, 30, 35, 36.
gros de 38 - 40 cm, peste care a fost aşezat 48. 56, 68, 69. in cea mai mare parte din
defunctul. in mormintele cu nişă 98 şi 1 O I (Pl. mormintele cu nişă in aceasta era depus
1 /5, 6) dcfuncţii, copii, erau depuşi in nişă inventarul, adesea împreună cu ofranda de
împreună cu inventarul, foarte bogat in ambele carne.
cazuri.
La Boldcşti. comuna Boldeşti

Gradiştea, judeţul Prahova, au fost descoperite
"
V. Teodorescu, Dan Lichiardopol, Marilena
1 11
Peneş. in MCA, XVII, 2, Ploieşti, 1983/ Bucureşti,
E. M. Constantinescu & col.. in ,..Mousaios", 1 993. p. 4 1 9-434.
VIII. Buzliu, 2003. p. 1 06.
"
Mircea Nicu, Stela Ţau, in MCA, XVI, Vaslui
:!0 Vezi nota 3 . 1982 1 Bucureşti 1986, p. 1 72.
21
Vezi nota 3 . 2� lnfonnaţie transmisă de Mircea Nicu. căruia ii
Gh. Diaconu. in SCIVA, 28. 3. 1977, p . 431 - 442.
"
mul1umesc şi pe aceaslă cale.
60
Unele din amenajările întâlnite în consemnarea exactll a prezentei acestor tipuri
complexele funerare din necropolele culturii de amenajări în complexele funerare,
Sântana de Mureş au fost puse pe seama coroborate cu alte observatii privind vârsta şi
apartenenţei etnice a defuncţilor - exempli poziţia dcfuncţilor, poziţia şi componenţa
gratia prezenţa treptelor a fost adesea asociatll inventarului etc. pot conduce la concluzii pe
cu sarrna ţii. Este de retinut şi faptul că, la baza cărora să se poată clarifica unele aspecte
Gherăseni, spre exemplu, ca şi la Barcea, privind componenta etnică, aspecte de ritual,
mormintele cu nişă aparţin unor copii cu vârsta alte aspecte de viaţă spirituală sau pot furniza
de peste un an, de obicei cam de şase - zece informatii privind apari)ia şi evoluţia
ani. Dar deocamdată nimic nu este definitiv comunitllţilor Sântana de Mureş.
demonstrat. Observarea mai atentll şi
FUNERAL ARRANGEMENTS IN THE SÂNTANA DE MUREŞ NECROPOLES

IN THE NORTH-EASTERN PART OF MUNTENIA
The presence of some remarkable senings in funeral complexes in the graveyards of the Sântana de
Mureş-Cemeahov culture is frequently mentioned. There is a remarkable diversity and frequency of these
senings. both in the complexes of the same monumentlgraveyard/necropole and from monument to monument.
Analysing the informations regarding these settings in the graveyards from the north-eastem pari of Muntenia,
the authors of the researches couched working assumptions both regarding the ethnic affiliation of the
mentioned complexes and the using of the sarne lypes of settings for various categories of dead. For exarnple,
the presence of the steps in the tombs was frequently associated to the sarmatic people, while the niche tombs
were seen as associated to the children with age ranking from one year to ten years. So far. lhese assumptions
haven't been proved for good. The closer observation and the accurate recording of the presence of these
settings. the explanation of their type, of the way of their making etc .. together with observations regarding age,
posilion, the dead's orientation, the position and the structure of the inventory etc. can lead to conclusions
which contribuie lo elucidate some aspects regarding the ethnic affiliation of the people of the Sântana de
Mureş-Cemeahov culture, tbe rites and rituals acceptedlprefered, other aspects of spiritual life and can also give
infonnations regarding the rise/evolution of the conununities of this cultural borizon.
M 74
i J
M6
G "f
·-· 'l__rl 4.
M 14
<
_,..!·(f1f1.,'"···::;--
. ·1 11
' '. :. 1
•, .
,_ · ��
'• • ' .
\ i.[, ,i 1, ; . '
-- � 1
8.
�v · · 9.
· o "-'� � -
10.
-
o 1 111 11.
Pl. 1 . 1 ·3,&-7 . Ghertseni; 4,8-11 . BoldeşU Gradiştsa:
Ada ..... -r...

-·- d- o. He7 62
NECROPOLA DIN SECOLUL AL IV-LEA D. HR. DE LA RÂNZEŞTI
(COM. FĂLCIU, JUD. VASLUI)
Ion Iooiti
Primele informaţii asupra unor vestigii unde provin fragmente de vase lucrate la roatl!
aparţinând culturii Sântaoa de Mureş din raza din pastă fină şi zgrunţuroasă3• De asemenea,
satului Rânzeşti (corn. Fălciu, jud. Vaslui) au la circa 2 km sud de satul Rânzeşti, in punctul
fost publicate in repertoriul elaborat in cadrul numit de localnici "Gura Mihălceni" (fig. 1 , 9),
Institutului de Arheologie din laşi, care Gh. Coman a descoperit in anii 1 953 şi 1 96 1
reprezinti! şi cea dintăi incercare de aovergur! resturile d e locuire ale unei alte aşezări
reuşită de inregistrare a tuturor descoperirilor aparţinând culturii Sântaoa de Mureş'.
arheologice din Moldova cunoscute la acea În sfărşit, un al treilea punct cu
data., indiferent de modalitatea prin care s-a descoperiri aparţinând aceleiaşi culturi,
fllcut identificarea lor (mai ales prin săpături investigat de Gh. Comao în anii 1 950 şi 1 956,
arheologice şi descoperiri iotâmplătoare, se află chiar in vatra satului. pe o terasă joasă
precum şi prin cercetări perieghetice situată intre biserică şi locuinţa învăţătorului
organizate pe microzone sau regiuni mai Ion Cahu (fig. 1, 8). Aici au fost găsite
întinse). Referirile cu privire la teritoriul fragmente ceramice din vase de lut
satului Rânzeşti sunt destul de sumare, caractenstlce culturii Sântaoa de Mureş
mentionându-se doar că la nord de sat, pe valea provenind dintr-o aşezare'.
Pârâului Belciugului. fuseseră descoperite Tot in vatra satului Rânzcşti, in
fragmente de vase aparţinând culturii Sântana grădina învăţătorului Ion Cahu a fost
de Mureş. Drept sursă de informare asupra descoperit in împrejurări necunoscute şi un
descoperirii a servit o ,.semnalare Gh. Coman. mormânt de inhumaţie, care a fost distrus.
1
1 960" • din care anul inserat pare a indica data Potrivit informatiilor păstrate, in preajma
transmiterii informaţiei şi nu pe cea a scheletului s-ar ti găsit ca inventar vase de lut,
descoperirii propriu-zise. fibulc şi mărgele, ceea ce ar lăsa să se
Următoarele informaţii asupra presupuoă că mormintul in discutie aparţinea
descoperirilor aparţinând culturii Sântaoa de unei femei. Prin urmare, ne aflăm aici in
Mureş din raza localităţii Rânzeşti au fost prezenţa concomitentă a unei aşezări şi foarte
furnizate chiar de Gh. Coman, care in perioada probabil şi a oecropolei corespunzătoare
1 948- 1 978 a efectuat ample cercetări de acesteia. Mormântul descoperit anterior anului
suprafaţă in zonă şi a identificat numeroase 1 956 sau chiar anterior anului 1 950, ani in care
resturi de Jocuire din diferite epoci, pe care le-a Gh. Coman a efectuat cercetările din vatra
valorificat intr-un repertoriu de mare densitate satului Rânzcşti6, trebuie inregistrat ca
asupra teritoriului judeţului Vaslui2 Pentru ,,mormântul nr. 1 " din necropola de la
satul Rânzeşti autorul menţionează trei puncte Rânzeşti.
cu descoperiri de acest fel. Primul din ele, După mai bine de trei decenii de la
cercetat in anii 1 95 1 şi 1 960, este cel aflat pc descoperirea şi distrugerea mormântului nr. 1 ,
un promontoriu de la nord de sat, pe valea in marginea de est a satului Rânzeşli, şi anume
Pârâului Belciugului (fig. 1 , 7). inserat deja in in grădina locuitorului Moraru S. Gheorghe, a
lucrarea menţionată anterior (vezi nota 1 ) , de fost găsit un alt mormânt de iohumaţie, care ar
trebui înregistrat probabil ca mormântul nr. 2
din aceeaşi necropolă. Locul se află pe
1 N Zaharia, M. Petrescu-Dimbovita, Em. Zaharia, marginea terasci inferioare a Prutului, la
A�ezări din Moldova. De la paleolilic pănă in
_,eculul al XVIII-lea, Editura Academiei, Bucureşti,
1 970, p. 352 (Nr. 438b).
' Ibidem, p. 1 39 (XXIX. I9), fig. 145, 5.
1 Gh. Coman. Statornicie. continuitate. Repertoriul 4 Ibidem, p. 1 39 (XXXIX.2 1 ).
arheologic al judeţului Vaslui, Editura Litera. ' Ibidem, p. 1 39 (XXXIX.20).

Bucureşti. 1 980. ' Ibidem. p. 1 39 (XXXIX.20).
63
aproximativ 1 km vest de cursul actual al institutului. Din informaţiile relatate de D.
acestuia şi la numai circa 300-400 m de Agachi a rezultat şi posibilitatea ca mormântul
vechiul curs. Din păcate, nu avem datele să fi fost găsit, de fapt, pe proprietatea
necesare pentru a stabili poziţia exactă in teren vecinului de Ia care a fost flicută aducţiunea de
a celor două momtinte şi distanta la care se apă, dar că din dorinţa de a-i rămâne numele
află unul de celălalt. in absenţa oricăror legat de această descoperire, Moraru S.
informaţii asupra situaţiei topografice, care va Gheorghe a localizat-o in grlldina sa. Oricwn,
trebui să fie investigată in viitor la faţa locului, necropola pare să se întindă pe o zonă mai
înclinăm să presupunem că cele două largă, dacâ se are in vedere şi descoperirea
morminte ar putea aparţine aceleiaşi necropole. anterioară a mormântului nr. 1 .
Descoperirea mormântului nr. 2 a avut Vasul din inventarul rnormântului nr. 2
loc cu prilejul săpării unui şanl de aduqiune a este o canâ din pastă ftnă cenuşie, lucrată la
apei (lat de circa 0,40 m şi adânc de circa 0,80 m) roată, având corpul sferoidal puţin aplatisat,
de către Moraru S. Gheorghe de la o conductă gâtui uşor tronconic cu o foarte mică lărgire
aflată in grlldina vecinului. Din inventarul spre bază, fundul puternic inelat şi toarta
mormântului a fost recuperat un vas de lut circulară in sec)iune; linia despărţitoare intre
lucrat la roată aparţinând culturii Sântana de corpul şi gâtui cănii a fost marcată de un brâu
Murcş din secolul al IV-lea d. Hr. Oasele lat in relief (fig. 2). Vasul este intr-o stare
schcletului nu s-au păstrat, dar locuitorul foarte bună de consevare, cu precizarea câ
menţionat mai sus a relatat că el era de lipseşte o rnicâ porţiune din partea superioară a
dimensiuni mici, alcătuit din "oase scurte şi gâtului, distrusă cu ocazia lucrărilor de
subţiri", ceea ce presupune că acestea amenajare a şanţului de aduc)iune a apei.
aparţineau cu probabilitate unui copil. Din Căni lucrate la roată din pastă fină
aceeaşi sursă s-a mai aflat că anterior, cu cenuşie cu torţi circulare in secţiune au mai
ocazia săpării unui beci de către Moraru S. fost desco perite in aria culturii Sântana de
Gheorghe, in aceeaşi zonă ar mai fi fost găsit Mureş - Cemjachov, dar frecvenţa lor este
un craniu de om matur. Această informaţie destul de redusă'. Astfel, câteva căni mai mari
transmisă de localnici in 1 985 lui D. Agaclti ar cu torţi circulare in secţiune s-au găsit in
putea fi pusă eventual in legâtură cu variante diferite in mormintele tie inhurna)ie
rnormântul de inhumatie descoperit mai 265, 307 şi 532 din necropola de la Bârlad -
demult, menţionat anterior de G. Cornan şi Valea Seacă. Exemplarul din mormântul 265
numerotat mai sus cu nr. 1 . este reprezentat doar de un fragment din gâtui
Vasul descoperit in rnormântul de cănii şi partea superioară a torţii, aşa încât nu
inhurnatie nr. 2 de la Rânzeşti a fost adus pe se pot stabili celelalte caracteristici tipologice
data de 1 9 aprilie 1 985 la Institutul de Istorie şi ale rccipicntului. Mai trebuie rnen)ionat că
Arheologie "A. D. Xenopol" din laşi de către fragmentul de toartă a fost descoperit in
D. Agachi, membru al Institutului (istoric), umplutura gropii, fi ind aşadar din punct de
care a furnizat şi toate informatiile referitoare vedere cronologic anterior sau cel mult din
la condiţiile de descoperire pe care le putuse aceeaşi fază cu inventarul rnormântului, din
obţine de la descoperitori. Vasul de lut şi care mai făcea parte şi un pieptene de os cu
informaţiile asupra condi)iilor de descoperire mâner trapezoidal lucrat din trei rânduri de
oferite institutului din laşi sunt singurele surse plăcuţe9. Al doilea exemplar s-a pâstrat intreg
pe baza cărora am elaborat prezenta notă, fără şi face parte din inventarul rnormântului 307.
a mai avea posibilitatea de a face o investigaţie El are gâtui cilindric şi corpul sferic, dar cu
ulterioara la faţa locului'. Potrivit acestora, detalii ce il deosebesc mult de cana de la
descoperirea mormântului ar fi avut loc in ziua Rânzeşti. Nici toarta nu este perfect circulară
de 12 aprilie 1 985, aşadar cu numai şapte zile in sec)iune, de aceea acest exemplar nu poate fi
inainte ca vasul sâ fi fost adus şi donat
ti Nu ne vom referi aici şi la clnile mici cu torţi

circulare in secJ.,iWJe. recipiente cu o destinatie in
'
Pentru efonurile de a aduna informa)iile de la
feneral diferitll de aceea a cănilor de dimensiuni mari.
descoperitorii localnici asupra mormântului de la
Rânzeşti şi transmiterea lor şi a vasului recuperat V. Palade, Aşe::area şi necropola de la Bârlad
lnstitutului de istorie şi arheologie "A. D. Xenopol" Valea Seacă (sfârşitul sec. al /Il-lea - a doua
din laşi aducem şi cu acest prilej mulţwnirile jumătate a sec. al V-lea), Editura ARC 2000 .
noastre colegului D. Agachi. Bucureşti 2004. p. 122, fig. 1 95.
64
considerat o analogie apropiatA pentru realizate din câte două bucăti; pahar conic de
reeipientul de la Rânzeşti 10• in slărşit, sticlă cu peretii groşi, decorat cu patru rânduri
exemplarul din mormântul 532, având o fonnA de ove in poziţie verticală şlefuite şi un şir de ove
zvellll, corpul bitronconic şi gâtui inalt, mai mici in poziţie culcal.ă, cu intreaga zonă
reprezintă o altA variantA, mult diferitA de cana delimitată sus şi jos de câte o canelură largi!.
11.
de la Rânzeşti Observaţiile fllcute asupra deosebirilor
Căni cu toana circulară in secţiune in tipologice dintre cănile cu corp bitronconic şi
număr ceva mai mare au mai fost descoperite toartă circulară in sectiune din fazele a II-a şi a
in Moldova in mormintele de inhumatie nr. 3, III-a de la Mihălăşeni sunt confirmate de
74, 2 1 3, 296, 306 şi 350 din necropola de la descoperirile mai vechi din necropola de la
Mihăli!şeni (jud. Botoşani)". Cele şase căni, Târgşor, in care s-au găsit două exemplare.
aparţinând unor variante tipologice diferite, Astfel, mormântul 243 având în inventar o
provin două din morminte (nr. 306 şi 350) din cană cu corp bitronconic, gât c i lindric şi toarl.ă
faza a Il-a şi alte patru din morminte (nr. 3, 74, circulară in secţiune, la care corpul şi gâtui au
2 1 3 şi 296) din faza a III-a. Este interesant de aproximativ aceeaşi inăltime, apartine fazei a
observat că ambele exemplare din faza a ll-a II-a a necropolei". în acelaşi timp, mormântul
au corpul bitronconic şi aproximativ egal cu 140, având în inventar o cană cu corp
gâtui ca inăltime. in ceea ce priveşte piesele bitronconic, gât scurt cilindric (circa o treime
mai importante din inventarul celor două din inăltimea totală a vasului) şi toana cu
morminte, mcntionăm un set alcătuit din două sectiunea aproximativ circulară, datează din
libule perechi din mormântul 306, de tipul cu faza a III-a a necropolei".
piciorul infllşurat. având resortul lucrat din Tot in Muntenia mai semnalăm o cană
două segmente de sânnA (cu dublarea corzii), cu toarta circulară in sectiune in mormântul de
incadrat la Mihi!li!şeni la tipul de libuli! 3a2. Şi inhumaţie nr. 63 din necropola de la Spantov
cana din mormântul 74 din faza a III-a arc (jud. Călăraşi ). Ea are corpul bitronconic şi
corpul de formă bitronconică, dar acesta este gâtui cilindric, acesta din urmă reprezentând
mult mai inalt şi mai zvelt. reprezentând circa circa o treime din înălţimea totală a vasului. in
două treimi din înăltimea totală a recipientului; inventarul destul de bogat aflat in preajma
printre altele, inventarul acestui mormânt mai persoanei inmormântate a fost descoperitA şi o
cuprinde şi o pereche de libule de argint de libuli! de argint cu placă triunghiular! şi
tipul cu placă pentagonală şi semidisc, dublu semidisc ", care ar putea incadra acest complex
resort şi portagrafa fixă pe jumătatea funerar aproximativ in aceeaşi perioadă cu
superioară a plăcii. Celelalte trei căni din faza mormintele deja amintite din faza a III-a de la
a III-a au corpul sferoidal, ca şi exemplarul de Mihălăşeni şi Târgşor.
la Rânzeşti, dar se deosebesc mult tipologie de Încadrarea cronologică a mormântului
acesta şi nu pot fi considerate analogii nr. 2 din necropola de la Rânzeşti nu este uşor
apropiate. Din inventarul acestor trei morminte de stabilit. Cel mult se pot face unele aprecieri
se remarcă o fibulă de bronz cu picior pentru cana de lut păstrată. Totuşi. criteriul
infllşurat, având resortul lucrat din două tortilor circulare in secţiune nu pare a li şi unul
segmente (cu dublarea corzii) din mormântul cronologic, de vreme ce cănile cu o asemenea
3, precum şi următoarele piese din inventarul caracteristică se întâlnesc in necropolele de la
mormântului 296: cataramă de argint cu veriga Târgşor şi Mihălăşeni (asupra cărora s-a fllcut
ovali!, spin masiv decorat cu nervuri spre
capătul indoit peste verigă şi garniTUră ovală;
picptcne din trei rânduri de plăcute prinse cu
nituri de fier, cu mâner semicircular sprijinit pe 13 Gh. Diaconu, Târgşor. Necropola din secolele
o bază dreptunghiulară şi plăcile laterale III-IV e. n., Editura Academiei. Bucureşti, 1965, p.
70, pl. CXXV. 2. 1. loni!A, Chronologie der Sânrana
de-Mureş- Cemjachov-Kulrur (I), in: J. Kmieciliski
1 0 Ibidem. p. 126, fig. 2 1 0. 6. (Red.). Peregrinatio Gothica [1] (Archaeologia
1 1 Ibidem. p. 145, fig. 284, 3. Baltica VII). t.ooz, 1 986, p. 300-303, Tab. 1 .
" O. L. Şovan. Necropola de rip Sânlana de Mureş 14 Gh. Diaconu. op. cir., p. 62, pl. XCIX, 7 . 1 . loniţă,
C"ernjachov de la Mihălăşeni (jud. Botoşani), loc. cit.
Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2005, p. 1 5,
"
B. Mitrea, C. Preda, Necropole din secolul al IV
35, 7 1 . 93. 98, 109, pl. 6, B 4; 40, 8; 1 1 6, A 8; 162, lea e. n. in Muntenia, Editura Academiei, Bucureşti,
14; 1 72, 1 00; 192. c 9. 1 966, p. 37-38, fig. 8 1 , 3; 85-87.
65
analizele necesare pentru cronologia interna'•) totul improbabil ca mormântul nr. 1 de la
atât in faza a 11-a, cât şi in cea de a III -a din Rânzeşti cu ,.fihule" în inventar să apartina
fiecare din ele. Aşadar, pentru datarea unui grup de inmormântAri sarmatice.
recipientului aflat in discutie trebuie căutate Dimpotrivă, descoperirea lui in aceeaşi zonă
alte criterii. Deocamdată, cea mai clară cu monnântul nr. 2, aparţinând categoric
observatie tipologicA având implicaţii culturii Sântana de Mureş, lasă loc opiniei că
cronologice asupra categoriei de câni la care ne ambele morminte fac parte din aceeaşi
referim a fost consemnată in aceeaşi analiza necropolă.
pentru necropola de la Târgşor deja Descoperirea intâmplătoare a resturilor
menţionată 1 7 Opinia de atunci potrivit căreia de locuire şi deocamdată a două morminte de
canile cu înălţimea gâtului aproximativ egală inhumaţie ne indreptă(eşte să considerăm că în
cu aceea a corpului sunt mai vechi, iar cAnile vatra satului Rânzeşti avem de a face cu o
cu gâtui mai scurt ( circa o treime din inăl!imea aşezare a culturii Sântana de Mureş din secolul
vasului) sunt mai tânii a fost confirmată de al IV -lea, in preajma căreia a fost identificată
analizele ulterioare făcute pentru descoperirile şi necropola corespunzătoare în care locuitorii
de la M ihalăşeni. in consecinţă, cana din îşi inmonnântau pc cei decedaţi.
mormântul nr. 2 de la Rânzeşti, având corpul şi Antichităţile aparţinând culturii
gâtui aproximativ de aceeaşi inăl(ime, ar trebui Sântana de Mureş sunt frecvente in raza
datată potrivit acestor criterii in limite mai localităţii Rânzeşti, pe teritoriul căreia au fost
largi in prima jumătate (eventual mai mult in al semnalate trei aşezări me1ionate deja la
doilea sfert) a secolului al IV-lea d. Hr. inceputul acestei note (Fig. 1 , 7-9). Dar ele se
Apartenenţa celor două morminte de găsesc din abundenţă in toate zonele din
inhuma(ic descoperite întâmplător in vatra vecinătate. Dacă facem referire doar la
satului Rânzeşti la cultura Sântana de Mureş intinderea comunei Fălciu, observăm o
nu poate fi pusă la îndoială. Pentru mormântul densitate a lor ieşită din comun de-a lungul
nr. 2 avem siguranta deplină. întrucât cana rnalului drept al Prutului. Numai pe teritoriul
recuperată din inventarul lui nu poate fi satului Bogdaneşti. aflat la nord de Rânzeşti.
atribuită decât acestei culturi. Problema ar au fost identificate alte trei aşezări şi necropole
putea fi pusA doar pentru mormântul nr. 1 , din de Gh. Coman. Una din ele a fost semnalată in
inventarul căruia nu s-a mai păstrat nimic. 1 959 la sud de Bogdâneşti. la fostul ,.Complex
Totuşi. informaţia potrivit cAreia in mormântul de porcine" (fig. 1 , 6) 1 9, iar o alta a fost
respectiv s-ar fi gAsit vase de lut, fibule şi descoperită în 1 952 la circa 700 m nord de sat
margele ne trimite in principal spre aceeaşi
20
(fig. 1 , 2) • În vatra satului Bogdăneşti se află
cultură Sântana de Mureş. Un inventar o a treia aşezare. cunoscută încă din 1 95 1 , in
asemănător de mormânt de inhumaţie alcătuit preajma careia a fost identificată şi necropola
din vase de lut, fibule şi mArgele mai putea fi (fig. 1 , 3-5)21, cercetată prin câteva campanii
întâlnit şi in mediul sarmatic, dar eventualitatea de săpături de V. Paladc în anii 1 967- 1 969, cu
unei asemenea situatii ni se pare a fi extrem de ocazia cărora au fost descoperite circa 1 50 de
redusA din cel puţin două considerente ce nu morminte de incineraţie şi de înhurnaţie".
pot fi pierdute din vedere. Desigur, frecvenţa
colierelor de mărgele in mormintele sarmatice
de femei este cel pu(in egalA dacă nu chiar mai sannatică de la Divizija (raion Tatarbunar. regiunea
Odesa). situată in stepa Bugeacului. Una din fibule
mare decât în complexele similare din cultura
este de tipul cu piciorul infăşurat. iar cealaltă de
Sântana de Mureş. În schimb, fibulele sunt
fonnă iuelară, publicată eronat ca fiind catar.ună. L.
mult mai rare in mormintele sarrnatice de
V. Subbotin. A. N. Dzigovsk.ij . Sarmatskie
femei in compara(ic cu acelea din necropolele drevnosti Dnestro-Dunajskogo meZdure(�'ja. Il.
culturii Sântana de Mureş. Mai mult chiar, ele Kurgannye mogil'niki Di,•izijskij i Belolesskij, Kiev.
se găsesc doar câte una şi numai cu totul 1 990. p. 2-4. fig. 3. 3-4.
"
rarisim câte două exemplare'", de aceea este cu Gh. Coman. op. cit.. p. 1 38 [XXIX, 9). fig. 30, 9.
20 Ibidem .. p. 1 36 [XXIX. 5]. fig. 30. 5.
" În repertoriul lui Gh. Coman apar ca trei puncte
1. lonilă. op. cit.. p. 296-309, Tab. 1 -2. Abb. 2-27.
"
diferite, foarte apropiate intre ele. Ibidem, p. 137-
O. L. Şovan. op. cit., p. 1 5 1 - 190, pl. 301 -390. 1 38 [XXIX. 6-8), fig. 30. 6-8.
" 1. lonilă. op. cit.. p. 300. Abb. 22, 3-4. Tab. 1 . " V. Palade, Siipărurile arheologice de la Bogdăneşti
IM
Spre exemplu, un asemenea mormânt cu douA Fălciu, jud. Va<lui (1967-1 968), Materiale. X.
fibule a fost descoperit in necropola tumulară 1973. p. 169-189.
66
De asemenea, în marginea sudică a şi favorabilă desfăşurării diverselor activităţi
localitătii Fălciu, la ,.Casa de Apă" s-au economice în cadrul acesteia.
descoperit resturile unei aşezări şi mai multe Viaţa prosperă din această
morminte dintr-o necropolă (fig. 1 , 1 ) , din microregiune este foarte probabil strâns legată
inventarul cărora un număr de zece vase întregi şi puternic influenţată de vecinătatea Prutului,
şi fragmente dintr-un alt vas au fost recuperate râu de mare importaoJA regională, cu un debit
şi aduse la Muzeul "Vasile Pârvan" din Bârlad apreciabil în toate anotimpurile, care reprezenta
de Gh. Coman. Nici V. Palade, care a publicat un bogat şi permanent rezervor piscicol, dar în
vasele de lut recuperate din morminte", nici acelaşi timp şi o excelentă cale de navigaţie pe
Gh. Coman în repenoriul arneologic al judeţului axa N-S, care facilita mult legăturile spre sud
Vaslui nu men)ionează data descoperirilor de cu bazinul Dunării inferioare şi al Mării Negre,
la Fălciu, dar ele au fost cu siguran\ă anterioare dar şi cu zona Podişului Central Moldovenesc
anului 1 9 7 1 , când a apărut articolul lui V. şi chiar cu regiuni mai depărtate spre nord.
Palade în revista Carpica. În sfărşit, alte două Într-un viitor mai generos cu ştiinţele
aşezări au fost semnalate în partea de nord a istorice, cele şapte aşezări (cu necropolele
comunei Fălciu, una în 1 957 la circa 800 m SE corespunzătoare) înşiruite de la Fălciu la
de satul Bozia. pc malul drept al pârâului cu Rânzeşti (fig. 1, 1 -9) ar putea face obiectul
acelaşi nume (fig. 1 , 1 0)24 şi alta in 1 964 în unui proiect de cercetare internaţională de
marginea sud-estică a satului Copăceana, pe foarte mare interes ştiin)ific, prin care să se
malul drept al pârâului Copăccana (fig. 1 , I l )". caute răspunsuri pertinente la problemele şi
Harta descoperirilor aparţinând culturii întrebările de arheologie şi de istorie nesoluţio
Sântana de Murcş, deşi limitată la teritoriul nate încă referitoare la sfârşitul antichităţii în
restrâns al comunei Fălciu, oferă o imagine această parte a Europei. Între acestea ar trebui
edificatoare despre popularea zonei în secolul cuprinse cronologia şi dinamica aşezârilor şi a
al IV-lea d. Hr. Densitatea demografică cea necropolelor, arta constructiilor şi activităţile
mai mare se află pe terasele joase de-a lungul meşteşugăreşti, aspecte ce ţin mai mult de
malului drept al Prutului. Astfel, pe o distanlă partea tehnică a cercetărilor, dar şi probleme de
de numai circa 1 O km (de la Fălciu în nord şi structură demografică, de continuitate şi
până la Pârâul Mihălceni de la sud de Rânzeşti) discontinuitate, de tradiţie, inovare şi aculturatie,
au fost identificate un număr de şapte situri de credinţe magice şi religioase sau de practici
arheologice (fig. 1 . 1 -9), o adevărată salbă de funerare. Succesul unui asemenea proiect ar
aşezări permanente, ceea ce presupune că aduce informaţii de cxcep)ie şi ar depăşi cu
regiunea era deosebit de propice locuirii umane mult aşteptările şi interesul doar pentru istoria
societăţii locale.
DAS GR ĂBERFELD VOM IV. JH. N. CHR. BEI RÂNZEŞTI (COM. FĂLCIU, JUD. VASLUI)
Wahrend des zweiten Weltkrieges oder kurL danach wurde im Garten des Lehrers Ion Cahu von
Rânzeşti (comuna Fălciu. judel Vaslui) eine KOrperbest.attung (Grab Nr. 1 ) zuflll lig entdeckt und zerston. Nach
der erhaltenen Information sind im Grab ,.Tongefl!Lle, Fibeln und Perlen" gefunden worden. von denen niemand
heute mehr etwas weiB.
1 985 wurde in derselben Zone wahrend der Arbeit bei einer Wasserleitung wieder eine
KOrperbest.attung (Grab Nr. 2) entdeckt und im gaDLen zersttlrt. Vom Inventar dieses Grabes ist eine Tonkanne
gerettet worden, die am 19. April 1985 dem Institut filr Archăologie zu laşi geliefen wurde. In der Nlihe des
Grabes wurden auch Siedlungsreste derselben Zeit (Sântana-de Mureş-Kultur) gefunden.
Die aus feinem grauen Ton in Drebscheibentechnik hergestellte Kanne ist kugelllirmig mit
zylindrischen Hals. und hal den Hals gleich so groB wie die KorperhOhe. Sie bat einen ringllinnigen Boden und
einen Henkel mit kreisllirmigen Querschnitt, und konnte im 1 . Hâlfte des 4. Jh. n. Chr. datien werden.
Die Funde von Rânzeşti gehilren einer hochinteressanten Gruppe von Siedlungen der Sântana-de
Mureş-Kultur auf dem rechten Ufer des Pruts. Auf einer Etfemung von etwa 1 O km befinden sich sieben Siedlungen
dieser Kultur (Abb. l . 1 -9; Fundstellen Nr. 3-5 gebOren derselben Siedlung und der Nekropole von Rânzeşti).
'·' V. Palade. Necropola din secolllla/ IV-Iea e. n. de

/u Fălciu (iud. Vas/ui), Carpica. IV, I97 l . p. 2 14-223.
" Gh. Coman, op. cit. . p. 138 [XXIX. 1 2]. fig. 30. 12.
"
Ibidem .. p. l39 [XXIX. 1 7- 1 8]. fig.30, 1 7- 1 8; 138, 6.
f
2 4 km
Fig. 1. Descoperiri apar)inând culturii Sântana de Mureş (sec. IV d. Hr.) identificate pe teritoriul
comunei Fălciu: 1 . Fă lciu - "Casa de Apă": 2. Bogdăneşti - ..La 700 m nord de sai''; 3. Bogdăneşli - "Pârâul
Copăceana"; 4. Bogdăneşti - ..Magazinul sătesc": 5. Bogdăneşti - Ter•sa joasă lăială de calea ferală"; 6.
"
Bogdăneşti - "Complexul de porcine"; 7. Rânzeşti - ,J'ârâul Belciujlului"; 8. Rânzeşti - "Biserică"; 9. RânzeşLi
"Gura Mihălceni"; J O. Bozia - ..La Gura Boziei": I l . Copăceana - In marginea de sud a satului".
"
Abb. 1. Funde der Sântana-de-Mureş-Kultur (IV. Jh. n. Chr.) auf dem Gebiet der Gemeinde Fălciu:
"
1. Fălciu - Casa de Apă" (Wasserbehăltcr); 2. Bogdăneşti - "La 700 m nord de sat (700 m nordlich vom
"
Dori): 3. Bogdăneşti - ,.Pârâul Copăceana"; 4. BogdăneşLi - Magazinul sătesc" (Dorfladen): 5. Bogdăneşli
"
"Terasa joasă t.ăiat.ă de calea ferată" (Von der Eisenbahn gekreuzte Untenerrasse); 6. Bogdăneşti-..Complexul de
porcine" (Scbweinewinschaft); 7. Rânzeşti - .. Pârâul Be lciugului"; 8. Rânzeşti - ..Biserică" (Kirche); 9. Rânzeşti
- .,Gur• Mihălceni"; 10. Bozia - .,La Gura Boziei"; I l . Copăceana - ,.În marginea de sud a satului"
(Am sildlichen Rand des Dorfes).
4 cm
Fig. 2. Cană lucrată la roată din pastă lină cenuşie

descoperită in mormântul nr. 2 de înhumalie din necropola de la Rănzeşti.
Abb. 2. Drehscheibekanne aus feinem grauen Ton.
Korperbestattung Nr. 2 des Grllberfeldes von Rănzeşti.
ARTĂ
ARTIŞTI PLASTICI ROMÂNI
ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX
Cotinel Munteanu
Adrian Mihalache
Se ştie ca un popor !liră cultură personalitati în pictură, sculptură, grafică,

dispare, iar istoria a demonstrat acest lucru. tapiserie, etc.
Astăzi se consideră. şi pe bună dreptate, că arta Sinteza pe care am pregatit-o va
unui popor intră in domeniul public prezenta câtiva artişti plastici care, prin stil şi
international ca element cultural când ajunge conceptie, au realizat un limbaj plastic cu
să-şi afirme caracterul ei propriu. Este normal impact deosebit.
să fie aşa din moment ce arta, pretutindeni in
manifestările ci superioare, reflectă aspectele Dacă incepem cu Horia Bernea,
caracteristice ale timpului şi poporului din care trebuie să vorbim despre robustc(ea şi
s-a născut. Puşk.in spunea că «arta unei l ări plcnitudinea, despre seninătatea picturii lui,
reprezintă totalitatea virtuţilor sociale şi a evidente la prima privire aruncată asupra
fo!lelor sale etice». Se ştie că artiştii noştri, in operei acestuia, de imposibilă certitudine.
general, nu s-au putut sustrage legilor vremii şi Aceste caracteristici sunt proprii
imprejurărilor. De aceea trebuie căutată picturii sale. Se ştie că dintre elementele
importanta culturală a artei, semnele originali expresive cultura are o valoare grafologică şi
tălii care înseamnă o noua varietate artistică. poate transmite direct trăirile subconştientului.
Cercclând arta ca fapt de civilizatie In coeziunea armonioasă a picturilor lui Bemca
vom constata, de fapt. că ca cristalizează tuşele între(es infiorarea generată de conştiinta
momentele esenţiale ale acesteia. solidificând, in omenesc şi lumesc.Traiectele imprevizibile
am putea spune. valentele umane in opere care ale tuşelor largi sau inguste, estompate sau
tind să devină nepieritoare, ca mărturie a violente, apăsate sau uşoare, sinuoase sau
locurilor şi vremurilor in care s-au născut. fluente. violent gestuale ca nişte vibraţii
Fluxul noilor opere este astăzi mult mai rapid, indcpărtatc, prin transparenta interioară a
clasicizarea sau dispariţia de pe finnament au suprapunerilor picturale. formează un ton
loc in perioade relativ reduse de timp. Ar fi major. structural şi cromatic al picturii sale. În
greu de spus dinainte ce se va păstra şi ce afară de tuşă, trebuie să luăm in considerare un
anume nu va rezista asalturilor timpului sau alt element important care contribuie la
extinderii pe noi spatii stilistice. expresia puternică a picturii lui Horia Bemea şi
Creaţia artistică reprezintă însă anume un element cu totul personal viziunii
întotdeauna un eveniment in sensul că lui, spre care s-a indreptat. conştient ca de o
introduce o ruptură axiologică fată de necesitate a confruntării, care apoi a fost
canoanelc trecutului. măcar în unele privinte. absorbit lent. Este vorba de absorbţia formelor
Amold Gchlen distinge trei mari tipuri primare, a formelor artistice produse de
de artă: ideatică. realistă şi abstractă. evolutia modernă a societă(ii.
Evolutia de la arta ideatică.. prin cea Prin originalitatea confruntării
naturalistă, la arta abstractă dezvăluie un formelor cu trăirile sufletului s-au născut
proces de trecere sau etapele drumului către cunoscutele cicluri Dealuri, Curti. Prapori .
interior, adică spre expresia individualA. Hrane (Pâinea).
Începând cu a doua jumătate a
secolului XX. tendinţele evolutivc ale artelor Silvia Radu, sculptor remarcabil prin
plastice din Romania au inceput să se portretistica inspirată din vechile statui
diversifice in mod spectaculos, generând noi greceşti, portrete colorate şi statuete in poziţii
70
teatrale creea:zll o «arhitectură» parcă desprinsă incursiune in domeniul picturii. in demersurile
din piatra aspră şi sumbră a originilor. sale artista rămâne strâns legată de mijloacele
Ana ei este ca o explorare in peisajul de exprimare şi de materialele artei sale.
grecesc şi parcă pătrunde in solitudinea Repudiind folclorismul ieftin, artista
râpoasă a acelor locuri. Aceasta foloseşte inventea:zll o ornamentică proprie cu o
propria sculptură fără teama de a şoca, finalitate mai degrabă decorativă decât
atingând un straniu plin de contraste vivace de simbolică pentru că, credincioasă concepţiei
culoare. Ştiinta figurativă a sculptorului, dialogul sale despre tapiserie, ea nu ţinteşte alambicate
cu grecii şi etruscii o-arc nevoie de justificări. tâlcuri filozofice ascunse in hieroglifele unor
motive şi forme, ci doreşte simplu să producă
Pavel CodiţA este legat, inseparabil, bucurie ochiului şi sufletului.
de atitudinea din ana romaneasca a acestor Repertoriul de motive este foarte
decenii. Pictura lui ca un balet fastuos şi grav bogat. Tratarea lui ne surprinde prin ineditul
de păsări nemenitc, verde catifelat şi adânc. stilizllrii. Chiar in cazul motivelor predilecte
Astfel, la Pavel Codiţă fabulosul nu se răsfată din ana populară, soarele, steaua, pasărea,
in petrecere ludică, iar naivul nu se explicitca:zll. pomul, înfăţişările pc care le iau acestea in
Somptuozitatca operează fără prejude tapiseriile sale nu amintesc pe cele cu aceleasi
căţi la Pavel Codiţă, in colajele care pregătesc denumiri, datorate creatorului anonim. Este o
sau refac paralel lemnul unor picturi. Rupturile altă geometric care prczidca:zll stilizarea
de accent pe care le poartă cu sine colajul ii operată de aceasta artistă.
dau ocazia pictorului să ne impingă, neaşteptat
spre falezelc unui tărâm metafizic. Valeriu Brudaşcu arată un puternic
simt al formelor in spaţiu, sculpturile sale
Ion Neagoe, devenit ieşean prin evocând de multe ori formele brute ale
adoptie. preocupat in special de crearea unui matenet. Modelajul prdcticat de el, are
timbru propriu, portrctist prin excelentă totdeauna o energie care denotă in egală
(Pallady. Băncilă etc . ) şi compozist de mare măsură mâna sigură a artistului si acuitatea
amploare se plasează in galeria marilor ieşeni. observatiei. Trecerea spre o sculptură avântată
Pictura lui se caracterizea:zll in special prin bazată pe o morfologie înscrisă in linii ample
sonoritatea tonurilor care se contopesc in de maximă esentialitate, după exemplul lui
surdină şi a abordat. in ultimă instanţă. tempera Henry Moore. este indicată in lucrările
pentru puritatea tonurilor şi transparenţa executate in lemn. Preocuparea pentru
materiei potrivite rafinamentului său. Colorist mişcarea lăuntrică a formei vizibilă in
de excepţie, la Ion Neagoe toată ştiinţa articularea golurilor volumului, indică un
portretului se află in măiestria de a surprinde sculptor capabil să cxalte vitalitatea formei.
cu tandrete şi expresivitate virtuţile
caracterelor umane. Putem spune la un Sculptorul Mihai Olos face parte din
moment dat că este un clasic in şcoala ieşeană categoria creatorilor ce se refuzll unei definiri
contemporană. Aşa cum spunea Radu Negru, in termem prec1s1. Spiritul sau intrepid.
<<Ion Ncagoe a fost cel mai mare portretist al neastâmpărul unei curiozităţi permanente il
generatiei lui şi rămâne ca atare in istoria poartă cu dezinvoltură de la pictură la
artelon>. Ceea ce a lăsat in coleqiile particulare literatură, de la cercetări folclorice la sculptură
şi muzcale poate fi considerat antologic. şi happening.
Toate manifestarile sale artistice,
Elena Stoinescu Muntean este o literare, culturale poartă pecetea unui
prezenţă notabilă in viata artistică, deşi temperament expansiv. deseori imprevizibil.
activitatea şi-o desfaşoară in Arad. În ultimii Există in el o indiscutabilă vocaţie
ani şi-a creat un stil clar, inconfundabil. nonconformistă. in mod paradoxal. poate,
lucrările ei de tapiseric având o autonomie care această atitudine nobilă, ataşată net idealurilor
le permite să fie receptate estetic fără a fi de imbogăţirc a experienţei culturale prin
plasate intr-un cadru determinant. De multe ori intermediul valorilor inedite pc care le poate
si acestea par a fi nişte tablouri de mare propulsa aventura cunoaşterii, este dublată, cel
iradiere cromatică. puţin in parte, de vigoarea cerebrală ce
Asta nu înseamnă ca artista tinde să ordonea:zll in spiritul unei ordini structurale
anuleze specificul tapiseriei printr-o hazardată interioare, construcţiile sale nonfigurative de
71
extracţie populară. La nivelul limbajului actul cerebral cenzurează şi direcţionează
formal. creaţia lui Mihai Olos îşi asumi o resorturile afective.
modernitate activă. Printr-un program cultural În crealia lui Ioan Marchiş frapeazA
estetic larg, artistul unnăreşte să proiecteze mobilitatea unui spirit imagintiv care se
valorile artistice şi funcţionale ale gândului şi exprimă cu egală plăcere şi fortă in sculptura
exprimării spiritului folcloric maramureşean figurativă şi in cea nonfigurativă, in domeniile
intre sursele capabile să alimenteze o artă portretisticii, compozţiei monumentale şi a
viabilă. În ansamblu, viziunea sa plasticA se celei metaforic simbolice. Viziunea sa
dezvoltA ca expresie a unei gândiri sintetice ce sculpturală cautA să armonizeze vigoarea şi
imbracA forme decorativ funcţionale. nobleţea materialului cu puterea de sugestie a
unor forme modelate in alcl!tuiri de o armonie
La Traian Hrisca viziunea particulară. De la caz la caz, cullivă şi sugestia
compoziţională monumentalA, interpretArile metaforică şi sugestia simbolică. Deşi
cromatice de sorginte decorativă caracterizează materialul său preferat este metalul,
individualitatea orizontului expresiv propriu preocupările artistului se indreaptA şi către
picturii lui. Prin incorporarea unor dominante lemn, material in care unnăreşte transpuneri
ideatice, prin calităţi picturale şi de imagine a plastice personale ale unor motive şi elemente
alcătuirilor ce ii populeazA lucrările, artistul inspirate din arta fărănească a lemnului din
tinde să depăşească nivelul unui spectacol liric. spaţiul etnografic maramureşean.
Compoziţiile sale abordează cu precădere o Arta, in a doua jumătate a secolului
tematică selectionatA din spatiul satului XX. este rezultatul unor experienţe anterioare,
maramureşean, dar rezolvările plastice sunt a unor lungi preocupări şi pregătiri, după
complet detaşate de orice urmă de folclorism. indelungi meditaţii şi încercări practice
Personalitatea proprie construieşte, organizează, repetate. De aceea, artiştii nu iau nimic de-a
imaginează un Maramureş simbolic. Propunerile gata şi, dacă se îndepărtează de traditie, este
plastice rezultate astfel nu încearcă nici pe deoarece instinctul şi judecata, sau ambele, ii
departe să sintetizeze emblematic imagini cu obligă la aceasta.
putere de definiţie. Dimpotrivă, Maramureşul Din aceastA cauză, ei merită să fie
său este inainte de toate un spaţiu sentimental respectaţi şi. dacă ne gândim la activitatea lor,
şi spiritual in care guvernează componentele şi in urma unor analize amănunţite şi mai
exigenţele unei gândiri autonome. profunde, ne dăm seama de avantajul pe care
Natura statică. şi mai rar peisagistica, arta 1-a avut de pe urma ingeniozi!Atii unui
îmbogăţesc un domeniu de preocupări in care artist sau a unui grup de artişti.
ROMANIAN PAINTERS
FROM THE SECOND HALF OF THE :xxrn CENTURY
It is known that a nation without culture disappears and history proves it. Nowadays. we see lhe an
of one cation integrated to the international public domain as a cultural element when it states its character. 11 is
nonnal to be like this, as long as lhe an reflects lhe specific fcatures of the time and nation in which it was bom.
.
Puşkin says that . One nation's art represents ali its social virtues and moral forces." It is known that our artists,
generally speaking. couldn't avoid the rules of lheir times and lhe circumstances. Because of tbat. we must tind
the cultural imponance of the an. the signs of originality which signify a new artistic variety.
Exploring the an as a faci of civilization. we'll see that it materializes the essential moments
of thal civilization, consolidating lhe human capacities in works of an !hal tend to become everlasting as a
lestimony of the places and times in which they were bom. Nowadays. the flow of the new creations is much
faster and the classicization or lhe disappearance from the formamen! happens in relative time periods. It is
difficult to say whal will remain in fac ing the time assault or the expand of the new stylistic spaces.
Amold Gehlen distinguishes three types of an: idcative, realistic and abstract. The evolution from
ideative an lhrougb naturalistic, lo lhe abstract an. shows us a transition process or lhe stages of the way lo
inside. 10 the individual expression.
'
From lhe beginning of the XX' century. lhe evolution tendencies of the fine ans in Romania, have
staned lo diver.iify speclacu larly. bringing new personalities in puinting, sculpture, graphics etc.
The synthesis 1 prepared will present severa! painters that achieved lhrough style and conception a
plastic language wilh a remarkable impact.
GRAVURA ROMÂNEASCĂ
ÎN COLECŢIA MUZEULUI DE ARTĂ DIN IAŞI
Mihail Voicu
Asemeni multor alte instiru)ii de profil din social, la care se adaugă peisajul şi
tam. Muzeul de Artă din laşi detine UD compozitiile de gen.
patrimoniu divers de artA plastică. Astfel, pe O altă perioadă şi, implicit., o altă
lângă bogata colectie de picrunl (pânză, icoană pe gcoern)ie de gravori se manifestă postbelic,
lemn) şi sculptură, depozirul de grafică păstrându-se insâ câ)iva anişti ce au creat
impresionează prin gama complexă de încă din deceniul trei al secolului trecut:
reprezentare a tehnicilor specifice, fie că este Vasile Dobrian, cel ce debuta in atrnosfern
vorba de grafică de şevalet sau gravură. avangardei interbelice şi care va face
Genul gravurii, care şi constiruie tema legăturn intre abstractia constructivistă şi
acestei comunicări, se a Oă undeva in zona de neoconstructivism. Marcel Olinescu, Gy
trecere intre desen şi pictunl, bazându-sc şi chiar Szabo Bela, Aurel Mărculescu. (Foto 3 )
detaşându-se sensibil faţA de cele două genuri Muzeul d e ArtA din laşi deţine un
primare, prin tocmai acea elaborare mai lentă, cu număr mare de gravuri punând semnătura
diferente specifice fiecărei tehnici in parte. multora dintre artiştii citaţi, începând cu
În ana românească. gravurn - prin tehnica opere din categoria tezaur, aparţinând
xilogravurii, se manifestă in perioada primei primilor deschizători de drum din ana
jumătăti a secolului al XIX-lea, sub forma textelor românească, la care se adaugă gravuri
şi imaginilor cu caracter religios întâlnite in căJ1i. create in perioada interbelică, ce au fost
unele dintre acestea urmărind. in mare parte. etalate in muzeul nostru şi cu ocazia
dezvoltarea culturii istorice naţionale, tendinţA recentei expoziţii Arta interbelică
păstrată până către a doua jumătate a scc.XIX, românească. Un număr impresionant de
când gravurn incepe să se conrurezc ca gen gravuri, de diverse facturi şi in tehnici
arti�·tic. Două personalităli distincte ale anei diverse, este reprezentat însă de gravura
româneşti, academişti prin excelentA, vor contemporană, începând cu lucrările
introduce in teritoriul gravurii, noi mij loace de achizi)ionate de către muzeul nostru in
expresie şi reprezentare plastică : gravurn in metal perioada 1 960- 1 980, odată cu centralizarea
- tehnica aquaforte sau gravura cu dăltiţa(burin); instituţiilor culturnle, şi nu numai, din
este vorba de Theodor Aman, familiarizat cu cele România. Acest lucru a avut, până la UD
două tehnici mai sus amintite, încă din perioada punct, un aspect pozitiv, întrucât
studiilor la Paris ( 1 850- 1 854) şi C. D. Stahi, şcolit majoritatea aniştilor au venit in
la Munchen, la clasul ,.kupferstihschule'' al lui intâmpinarea acestei acţiuni cu carncter
Johann Leonhard Raab. (Foto 1 -2) O altă tehnică, muzcal, alături de achiziţiile in sine, donând
mai cunoscută şi des folosită de către ilustratorii lucrări, exemplare de tiraj in cazul
din presa vremii. era litograjia, tehnica predilectă grnvorilor, lucrări ce constituiau deseori
şi pentru gencrn)ia de anişti a inceputului de secol subiectul unor expozitii tematice de autor
XX. in această perioadă, gravura este insuflc)ită sau de grup. Dincolo însă de această
de activitatea artistică a lui Gabriel Popescu, ipostază, s-a petrecut şi un fapt mai putin
Nicolae Vermont sau Arthur Mendel. Abia in benefic - această perioadă cuprinsă intre
perioada interbelică însă, anişti precum Jcan Al. anii '60-80, ern perioada in care arta, culturn
Steriadi. Ştefan Popescu, Gheorghe Petraşcu sau in general. avea in mare pane un caracter
Iosif l ser îşi manifestau mai pregnant interesul angajat, artiştii ernu chemaţi pentru a
pentru gravura anistică, in incercarea lor de a-şi instrumenta estetic un sistem politic
lărgi universul tematic. cât mai ales mijloacele de totalitar. pentru a instaura o mitologie a
expresie. Ca subiecte. tendinta ern una figurativă, societălii socialiste. De aici un limbaj
tehnica portretistică având UD pronuntat caracter formal, stereotip. uşor lecturabil pentru
masele populare, in care subiectele erau de cele vizualizare a peste 2500 de lucrări, am
mai multe ori alese din câmpul muncii (şantiere, trecut la o analiză strictă, pe domenii
ogoare), momente aniversare ale clasei tematice, tehnici şi autori, ceea ce a rezumat
conducătoare unice, sau mesaje mobilizatoare de numărul lucrărilor la aprox. 600. Am
luptă impotriva sistemului occidental capitalist. incercat mai apoi să acoperim, in urma unei
Au fost insii şi artişti care au ştiut să se sustragă alte selectii, un teritoriu cât mai larg din
acestui mod compromilător de manifestare punct de vedere tehnic, pornind de la
artistică, artişti ce au creat şi convieţuit in paralel tehnicile tradiţionale dpar inalt,
cu cei ce au ales maniera laudativă a sistemului xilogravură şi linogravurif (ca derivat al
mai sus amintit, fie pentru a-şi uşura acesteia), tiparul adiinc (intaglio), gravura
supravieţuirea. fie din sincere convingeri cu acul rece, aquaforte, aquadnta,
ideologice. Din punct de vedere al tehnicilor me:uodnta sau verniul moale, relieful plat
utilizate, unele la limita experimentului, asistăm (litografol), la care am adăugat câteva
însă, paradoxal, la un spectacol vizual expresiv, lucrări tributare tehnicilor industriale
gravura constituind un gen aparte, sensibil, (ojfut-ul şi serigrajia), numărul final al
specific de atelier, care beneficiază de exponatelor limitându-se astfel la 1 46, toate
multiplicarea produsului finit şi, implicit, de o având ca numitor comun dorinţa de inovaţie
largă răspândire, asta cu atât mai mult cu cât un şi expresie plastică. Am urmărit, in acest
număr insemnat de artişti ce s-au exprimat in alte sens. să imprimăm expozitiei şi un caracter
domenii artistice decât grafica (pictura, artele educad1•, prin tocmai această etalare
decorative, sculptura. fotografia Octav diversificată, dată fiind existenta in laşi a
Grigorescu, Geta Brătcscu, Sorin Dumitrescu, Ion unor instituţii de invătamânt artistic.
Stendl. Wanda Mihuleac, Vasile Celmare), au De curând, in perioada martie-mai a
practic in mod constant sau sporadic gravura. anului 2006, Muzeul "Vasile Parvan" din
(Foto 4-6) O parte din aceşti artişti se regăsesc şi Bârlad, care este şi gazda primitoare in
in colectia noastră, acestora adăugându-li-se acest an a acestei sesiuni de comunicări
numele deja consacrate in teritoriul graficii ştiinţifice cu caracter muzeal, şi-a deschis
româneşti contemporane. Începând cu mai sus porţile initiativei noastre de a itinera o parte
amintitul Vasile Dobrian, ce dezvolta acel tip de a acestei expoziţii, reprezentând o selecţie
abstractionism născut încă din anii '30. la care se de lucrări din perioada anilor 1 960- 1 980.
adaugă ca tendinţă Lidia Ciolac. Radu Stoica sau Expoziţia s-a bucurat de un real succes, atât
Ladislau Fcszt, continuând cu generatia lui Marcel la laşi cât şi la Bârlad, tocmai datorită
Chirnoagă, tributar unui expresionism patetic, interesului manifestat de iubitorii şi
bazat pe o naraţie cu tentă fantastică, George cunoscătorii acestui gen artistic, gen care.
Leolca, Ion Panaitescu, Dan Erceanu şi Adrian din păcate, este din ce in ce mai rar utilizat
Dumitrache, apoi lucrări din zona unui de către tinerii graficieni contemporani.
tradiţionalism la limita dintre figurativ şi Este şi motivul pentru care muzeul vine in
inventivitate abstractă, cu lucrări semnate intâmpinarea publicului dornic de
Gheorghe lvancenco, Clarcne Wachtcl, Ileana spectacol, fie el unul bazat pc şoc vizual, fie
Micodim, Vasile Pintca. Ion State sau Mircea că este derivat al evolutiei unei tradiţii
Dumitrescu. (Foto 7-10) Sensibil apropiate ca constante, dar care prin sinceritate şi
reprezentare de tip figurativ, la care se adaugă valoare cclipsează nu de putine ori
sensuri ironice sau care încearcă explorări manifestările spontane, multe dintre acestea
mitologice. putem adăuga aici şi lucrările semnate fără acoperire e.•tetică sau conceptuală.
Nicolae Săfloiu, Suzana Fintinariu, Georgeta
Borusz, Nistor Coita, Ana-Maria Smilgcschi sau
Ethel Lucaei-Băiaş. (Foto 1 1 - 1 2)
Prezenţa tuturor acestor artişti in colectia
muzeului nostru, prin diversitate tehnică şi
stilistică, a motivat, in 200 1 , proiectul unei
expoziţii retrospective, mai ales că până la acea
dată gravura nu constituisc încă obiectul unei
expozitii in sine. După o prealabilă selecţie,
alături de colegul şi colaboratorul meu. d-nul
Aurel I strati, selectie ce a presupus munca de
Foto 5: Wanda Mibuleac. Paşi. aquatiota Foto 6: Vasile Celmare, Palal!ll Dario, litografie
•• •••
•
•
Foto 8: Adrian Oumitracbe,

Parada Ciclul De=umani=are. aqaforte. aquatinta
Foto 7: Marcel Cbirnoagă, Zeul cel bun, gravură metal
Ada M-I Tw�•enaia. O. 2007 77
Fato 1 0: Mircea Dumitrescu,
Fato 9: Ion State, Candorile swbilită{ii noash·e. xilogravură jncercare de inşun1hare in real, xilogravură
Fato 1 1 : Ethel Lucaci-Baias, Peştele răpitor, xilO!,'l"llvură
Foto 1 2: Gcorgeta Borusz, Regula jocului, aquatinta
EXPOZIUA DE ARTĂ CONTEMPORANĂ ROMÂ NEASCĂ
CU CARACTER PERMANENT
PE SIMEZELE MUZEALE NAUONALE
Nicoleta Amiutu
În anul 200 1 , pe baza unei selectii etape ale proiectului ce ne aparţine, pornind de
riguroase. am organizat. in cadrul sectiei de la ideea necesităţii constituirii unui fond de arta
artă a muzeului bârlădean, o expozitie de artă contemporană in patrimoniul sectiei, până la
contemporană românească cu caracter finalizarea concretizată in expozitia cu caracter
permanent. permanent, proiect care a durat aproape 40 de
Ulterior. această expozitie din ani.
nefericire. dupa părerea noastrn - a avut o Trebuie să subliniem că, in calitate de
existenta scurtă, in sensul că mai intâi s-a adepti ai conceptului lansat de George Călinescu,
injumătătit, iar pe parcurs, cealal!ă jumătate care aprecia că poporul român are valori şi, mai
este dusă periodic in depozit. ales. rezerve intelectuale definite cu sintagma
Soarta acestei expozitii, care reprezintă, "mândria documentară", nu impărtăsim
in fapt, o al!ă opinie. pe care nu o condamnăm, atitudinea apărută in societatea românească
ne-a determinat să lansăm intrebarea dacă după anul 1 990, când noua generatie încearcă
acum, la inceputul mileniului trei. când s-au să şteargă cu u,o;urintă moştenirea pe care
scurs mai bine de 50 de ani de la momentul trebuie să o cunoască si să o inteleagA.
când a apărut necesitatea unui nou program de Acest concept ne-a ajutat foane mult
valori din arta românească, inscris cu succes in chiar din debutul activitatii de muzeograf,
fenomenul planetar al postmodernismului, este determi-nându-ne să nu uităm trecutul unei
nevoie sau nu de a aduce într-o expozitie scoli de pictura ce poartă timbru) plastic semnat
permanenta o pane din tendintele anei de Andreescu şi Luchian. care a contribuit la
româneşti ce apanine acestei perioade. perpetuarea unei sincere şi regeneratoare
în acceptiunea noastrn, expozitia cu viziuni anistice, concretizata in generatia ce a
caracter permanent are o valoare foane exactă, urmat, cea a anilor '50. generatie pe care ne
determinată de o tematică, care exprimă clar am propus să o cunoaştem. cu scopul precis
ideile propuse, tematică care poate fi stabilit. de a constitui un nou fond de artă
permanent îmbogăţită, ceea ce ii dă atributul de românească in patrimoniul sectiei, având
noutate, putând stârni interesul specialiştilor şi avantajul de a fi contemporani.
al publicului. Cu riscul de a fi considerate In momentul când ne-am propus
truisme. insisllim, in continuare. să menţionăm realizarea unui nou fond de lucrari, prin anii
că o expozitie permanentă nu se poate organiza '60, când a demarat proiectul nostru.
dacă nu există un patrimoniu. patrimoniul sectiei număra circa 200 de lucrari,
De asemenea, consideram că o intrate in perioada anilor 1940-1 960, format in
expozitie permanentă. indiferent de profil. din exclusivitate din artă românească si in cadrul
reteaua naţională, are o imponantă deosebită in căruia pictura de şevalet domina numeric,
planul impunerii valorilor culturale româneşti. urmată de grafică si sculptura. in proportie mult
Acest rol capătă valente noi in contextul diminuată fată de pictura.
deschiderii granitelor şi intrarii in UE, deoarece Sub aspectul continutului, in cadrul
muzeele au o contributie imponant.a sub celor 200 de lucrari existau valori deosebite din
aspectul aducerii in circuitul cunoasterii a acelei creatia aniştilor consacrati din primele decenii
panicularităti specifice unei zone. care o face de si perioada interbelică, intre care ii amintim
neconfundat in amplu) proces al globalizării, doar pe N. Grigorescu, N. Tonitza, St.
specific mileniului trei. Dimitrescu, Gb. Petraşcu. D. Hârlescu, Ion
Din dorinta de a demonstra demersul Tbeodorescu-Sion. alături de o altă categorie
nostru, care are la bază aceste adevăruri, vom de lucrari apaninând unor autori, adevăraţi
incerca sa prezentăm, in sinteză, principalele tehnicieni. care. lipsindu-le avântul si
79
indmzneala, au rămas fie in faza de căutare a Guguianu. Gheorghe Spiridon si Gheorghe
mijloacelor de expresie, fie au ajuns la o Raducanu.
viziune ce nu a rezistat influentelor academiste Dupa cum bine stim. ierarhizarea si,
si a celor grigoresciene (Foto 5). mai ales decizia de includere a unui bun creat
Alături de acestea, remarcăm si un alt de om in categoria de bun cultural tezaurizat in
lot de lucrări, a cărui valoare este dată doar de cadrul unui patrimoniu muzeal, depinde de o
existenta materială dintr-o gestiune muzeală, serie de factori, in care un rol important ii
Jucmri ale căror autori si-au câstigat un public revine şi muzeografului.
încât operele lor au reusit sa circule in mediul Nu este o noutate faptul că
cultural românesc, ajungând si in colectiile muzeograful trebuie sa aiba o serie de calităţi,
muzeelor. concretizate într-o pregătire temeinică.,
De altfel, structura compozita sub priceperea capatată în travaliul complicat al
aspect valoric a patrimoniului de artă nu experientei, interesul pentru cunoastere, care
reprezintă o noutate sau o panicularitate a contribuie la indepartarea plafonarii, loialitatea
sectiei de artă bârlădea.nă. Structuri similare se fată de profesie si institutia în care îti desfăşori
găsesc şi la alte muzee, deoarece in arta activitatea, particularităti ce definesc prioritar
plastică românească. ca si in arta altor popoare, profesionismul specialistului de muzeu şi de
pe lângă valorile consacrate există şi lucmri care depinde în mare parte patrimoniul muzeal
care nu au nici un program estetic, definind sub aspect valoric si numeric.
artisti care au existat si ale căror lucrări au Cele doua obiective ale proiectului
circulat, formând fundalul pe care s-au aftrmat nostru au devenit o provocare in realizarea
marile valori. cărora ne-am antrenat cu tot entuziasmul
Dupa cunoasterea exactă a tineretii, entuziasm care, din nefericire, s-a
patrimoniului sectiei am conceput si demarat diminuat o dată cu trecerea timpului, din varii
proiectul nostru. in cadrul căruia ne-am propus motive (Foto 9).
două obiective. unul de a continua îmbogăţirea Acum, la capatul carierei, trebuie sa
fondului deja existent cu valori consacrate din spunem, eliminând orice subiectivism. că
prima jumătate a secolului trecut, al doilea proiectul l-am realizat într-o proportie ce nu
obiectiv privind prioritar constituirea unui fond corespunde obiectivelor propuse, situatie
de artă contemporană românească din perioada datorată unei principale cauze, concretizată in
care cumula ultimii cincizeci de ani ai ace lui asi sistemul bugetar de finantare, care a îngradit
secol (Foto 8). muzeografului libertatea de informare, de
În realizarea celui de-al doilea obiectiv mişcare. de participare la expozitii, de a fi
al proiectului nostru am inteles foarte limpede prezent în atelierele artiştilor şi, mai ales,
că acumularea din punct de vedere teoretic a ingradind libertatea de achizitionare directă. din
variatelor tendinte stilistice din arta atelierul de creatie.
românească contemporana este posibila, în În aceste conditii, a trebuit sa apelăm
timp ce constituirea unui fond muzeal cu toate la calea transferurilor din fondul centralizat,
aceste tendinte este o utopie. realizat în urma achizitii lor făcute de ministerul
intelegerea exactă a acestui raport de resort. prin institutiile specializate. Deşi
logic ne-a determinat sa adoptăm principiul aceaslă cale reprezinlă principala sursa care a
selectiei, urmărind sa aducem in patrimoniul stat la baza constituirii fondului de ana
sectiei cât mai multe personalităţi artistice ale contemporană a sectiei, trebuie sa mentionam
căror creatii reprezentau tendinte noi in ana că lipsa unui sistem bazat pe o metodologie
românească, reprezentând, făra indoiala, o elam privind politica transferurilor din acest
comuniune închegată de idei, constient fond centralizat, a reprezentat o piedică sub
acceptate şi afirmate de artişti, acumulari de aspectul accesului la acest fond şi. îndeosebi,
substanţă, care, o dată afirmate, au devenit neputinta în a face o selectie obiectiva.
bunuri culturale clasate in categoria celor ce conforma cu dorintele solicitantului (Foto 7).
trebuie sa intre în patrimoniul muzeal. Lipsa unui asemenea sistem a generat
Adepti ai ideii că un patrimoniu si o discriminare bazată pe clasarea muzeelor
muzeal trebuie sa aiba o identitate nationala dar româneşti în institutii nationale mari, mici si de
şi una zonala, am urmărit şi am fost tot atât de provincie, ierarhizare arbitrara.. ce permitea
interesati si de creatia artistilor originari din celor care gestionau la nivel central aceste
această zona a Moldovei, reprezentând fonduri sa aiba preferinte.
generatia de dupa cea a lui Nicolae Tonitza si Desigur, o altă cale, care a contribuit
Ştefan Dimitrescu, in care i-am inclus pe substantial la imbogătirea patrimoniului initial,
Rodica Lazar, Corneliu Vasilescu, Marcel de 200 de lucrări, a fost cea a donatiilor,
80
de care sectia a beneficiat pe parcursul aproximativ 4000. un patrimoniu cu o structură
derulării proiectului nostru. si o valoare complexe.
Fănl a intra in detalii, ammum Observaţia care se impune este ca, la
"Colectia de artă comparală" donală de Prof. slărsitul unui drum destul de lung, în fondul
Ion Chiricută, in anul 1 982, care aduce ca creat de noi, pe lângă prezenta acelor
noutate in patrimoniul sectiei un important personalitati care au reprezentat obiectivul
fond de artă universală dar si un substantial nostru, se mai afla o serie de alte lucrări a căror
fond de arlă românească din perioada prezentă demonstreaza multitudinea formelor
interbelică si contemporană. Acestei donatii i de exprimare plastică, determinată de talent,
se adaugă şi cea venită din partea unui stil, de comandarnentele politice ale ultimilor
cunoscut colecţionar bârladean, Dr. Marcel 50 de ani, de nevoile pecuniare ale artistului,
Vainfeld, care a donat o colectie de arlă de gustul unei epoci. de subiectivitatea celor
orientala si extrem orientala (Foto 1 ) . care taceau achizitii nationale si, nu in ultimul
Contributii substanţiale la imbogatirea rând, de ceea ce inseamna priceperea, intelegerea
fondului de arlă contemporană românească au exactă a ideilor urmările de muzeograf, de unde
venit din partea unui alt cunoscut colec(ionar subiectivitatea nu poate fi exclusa (Foto 6).
bârlădean, Dr. Constantin Teodorescu. care. Analizând fondul de artă românească
alaturi de celelalte donatii. a contribuit la contemporana existent în depozit la finele
imbogătirea numerică şi structurala a patri anului 2000, si beneficiind de un spatiu
moniului, imbogătire care a schimbat funda nesolicitat de nici una dintre cele patru sectii
mental expozitia permanenlă a sectiei de artă. ale muzeului. ne-am propus sa imbogatim
Din cadrul donatiei Dr. Constantin expozitia permanenta a sectiei cu una de artă
Teodorescu. amintim aici doar valorosul fond contemporană.
Corneliu Baba. cuprinzând pictură si grafica La acest moment expozitia permanentă,
din perioada de creatie a artistului. a anilor care avea un caracter compozit, bazat pe
1 948-1 986. Trebuie sa subliniem că in acest structura unor colectii donate. oferea publicului
fond se găseşte portretul lui N. Tonitza. fostul posibilitatea ca, pe lângă genurile artei
maestru al artistului. portret singular in creatia universale. dominante in expunere, sa găsească
lui C. Baba. De asemenea. trebuie să amintim si arlă românească reprezentată de un fond de
că fondul Corneliu Baba ne-a ajutat foarte lucrări convingător pentru arta perioadei
mult, deoarece artistul, reprezentând una dintre interbelice, dar si câte ceva din ana
personalitătile prioritare din proiectul nostru. a contemporana românească (Foto 2).
rămas doar la stadiul de dorinta. Cele 30 de Cum posibilitatea de a ilustra un drum
lucrări dăruite de dr. Constantin Teodorescu si o articulare coerentă a artei româneşti con
sectiei, in anul 1 989. reprezinta, intr-un fel, o temporane era imposibil de realizat. a trebuit sa
compensatie fată de eforturile noastre soldate optam pentru o selectie a personalitătilor
cu eşecul de a nu fi reusit sa aducem in fond existente in fondul constituit de noi.
nici o lucrare din creatia lui Corneliu Baba. Prin aceasta optiune, aduceam în
până la aceaslă data si nici dupa aceea. expunerea permanentă. alaturi de perioada
Si, nu in ultimul rând. la constituirea interbelică, o selectie de lucrări a unor perso
fondului de arlă românească contemporană a nalitati artistice care marcau câteva directii din
sectiei o contributie însemnată au avut si experienta de 40 de ani a artei româneşti din a
donatiile venite din partea unor artisti. care au doua jumătate a secolului al XX-lea.
acceptat colaborarea solicitatată de noi. Expozitia noastră. un experiment care
participând la expozitii personale, de grup, nu putea epuiza varietatea reusitelor artei
tematice, organizate in cadrul activităţilor romanesti contemporane, avea la baza tematicii
temporare din cadrul sectiei. ideea dialogului intre pictură. grafică, sculptură
Amintim aici doar donatiile care si arta decorativa, in cadrul căruia raportarea la
depasesc cu mult peste 1 0-20 de lucrări, facu te operă si punerea ei într-o anumită relatie in
de Corneliu Vasilescu, Elena Ută-Chelaru. cadrul grupajului era astfel lllcuta încât sa poală
Marcel Guguianu, Costin Neamtu. Paul Neagu înlesni deopotriva descifrarea acelor elemente
sau pe cele lllcute de membrii familiei artiştilor de limbaj care isi răspundeau dar care marcau
Gheorghe Spiridon. Ana Iliut, Lucia Cosmescu si ceea ce insemna semnificativ in creatia
si altii (Foto 1 0). contemporană.
Donatiile, transferurile si achizitiile au Selectia fllcută de noi pe principiile
fllcut ca la fmele anului 2004 patrimoniul enuntate mai sus cuprindea, si in functie de
sectiei de arlă să ajungă de la 200 de piese la spatiu, un numar de 60 de personalitati
artistice. Dintre aceştia. ii vom aminti, într-o
81
ordine aleatorie, doar pe: Gheorghe Anghel, temporare intr-un spatiu special destinat, unde
Horia Bemea, Lucia Dem. Bălacescu, H. H. multi dintre cei prezenti pe aceste simeze au
Catargi, Marius Cilievici, Carmen Patulea putut fi cunoscuti mult mai bine.
Dragut, Micaela Eleutheriade, Marin în acelaşi timp, oferta de donaţie din
Gherasim, Sorin llfoveanu, Rodica Lazăr, partea sculptorului Marcel Guguianu, făcuta
Georgeta Naparuş, Florin Niculiu, Ion Pacea, prin anii '70, a prins contur, culminând cu
Angela Popa-Brădean, Traian Brădean, expunerea ei intr-un spatiu special construit,
Constantin Piliută, Dan Hatmanu, Paula devenind, asemenea muzeului de la Fălticeni,
Ribariu, Wanda Sachelarie-Vladimirescu, un muzeu de autor, care a primit Premiul "Ion
"
Mimi Saraga-Ma.xy, Corneliu Vasilescu, Catul Frunzeti pe anul 2004. premiu acordat de
Bogdan, Paul Neagu, Costin Neamtu, Dragos Ministerul Culturii si Cultelor (Foto 3).
Pătraşcu; de la sculptura am ales lucrari In concluzie, putem spune ca, la
semnate de George Apostu, Ion lrimescu, inceputul mileniului trei, sectia de arta a
Ovidiu Maitec, Alexandru Tipoia, Nicolae muzeului bârladean. prin expozitiile permanente
Enea, Marcel Guguianu, Paul Vasilescu, Paul si cele temporare, a demonstrat intelegerea
Neagu; ana decorativă era prezenta prioritar rolului pe care orice muzeu trebuie să il aiba in
prin tapiseriile semnate de Gheorghe Spiridon. promovarea valorilor contemporane româneşti.
Adrian Nicula. Cela Neamţu. Ileana Balota, Credem, de asemenea, că in noul
Georgio Lavrig, Lucretia Pacea. Claudia mileniu. o dată cu cresterea turismului cultural,
Drăghici; portelanul, sticla, gresia erau si nu numai. multiplicarea unei astfel de
reprezentate de lucrari ale artistilor Florin expozitii la nivelul retelei muzeale nationale ar
Lazar-Alexie, Emest Budes. Eugen Cionca, contribui substantial la recunoaşterea si
Ionel Cojocariu, Viorica Colpaci, Dumitru promovarea valorilor de arta contemporană.
Rădulescu (Foto 4 ). Î mpanăsim ideea că, atât timp cât vor
în circuitul expozitional, marea exista cât mai multe expozitii de acest fel pe
majoritate a artiştilor a fost reprezentata cu un simezele muzeale nationale, prezenta si
număr variabil de lucrări. nu mai mult de două. cunoaşterea lor vor facilita eficacitatea
in cadrul acestui circuit. am rezervat si câteva euristică a obiectivelor si a demersurilor
spatii pentru expuneri de autor, reprezentati cu oricărui proiect cultural privind ana
un număr mai mare de lucrari. dedicate contemporană românească.
ani şti lor Elena Ută-Chclaru, Comeliu Din nefericire. disparitia expozitiei de
Vasilescu. Paul Neagu. Costin Neamtu si arta contemporană românească cu caracter
Marcel Guguianu. care au făcut donatii permanent de pe simezele muzeului bârladean
substanţiale sectiei de arta a muzeului. contribuie la deruta vizitatorului avizat, care o
în paralel. pentru a oferi vizitatorilor o data intrat in muzeu nu găseşte această
imagine cât mai completa asupra creatiei expozitie. cu toate că ea figureaza cu majuscule
personalitatilor prezente in circuitul expozitiei pe alisajul stradal si permanent al muzeului.
permanente, am organizat constant expozitii
PERMANENT ROMAN lAN CONTEMPORARY ART EXHIBITION
The firsl pennanent Romanian conlemporary ar1 exhibition was organized in 200 l. enriching at this
moment tbe number of the existing exhibitions o f the four sections of the museum of Bârlad
The project o f the organization of such an exhibition became a reality firsl of ali due lo the existence of a
stock of romanian conlemporary an in the Ari Seclion's palrimony. This slock. made in 1he last fifly years ofthe
lasi century, was thoughl by the same museograph thal organized the exhibition. this way becoming an important
argument about how the museum's patrimony can be enriched.
As an author of the exhibition's slock. understanding the variety of stylistic 1eodencies in the romanian
contemporary an, 1 chose the principle of selecting the artistic personalilies of whom creations represented new
tendencies in national art.
The exact knowledge of the slock allowed us the selection of some thiogs from the work of sixty anistic
'"
personalilies, representing severa! direclions in the fony year experience of romanian an in the second halfof the
xx century.
The exhibition, which was in faci an experiment that couldn'l exhausl the variety of viclories of
romanian contemporary an, had as a basis for the theme the idea of dialogue between painting. graphics.
sculplure and decorative ari. In this dialogue. the repon lo the work of art and its setting in a certain relationship
Toate acestea sunt pretexte Argonauţi/ar cronici, l a o şedin)ă a Societălii
ingenioase, dar titlul de glorie al lui Wells fusese prezentată, intr-adevăr, o comunicare
constă in faptul că şi-a imaginat posibilitatea al cărei autor, Hamilton-Gordon, menJiona că
de a călători efectiv in timp, cu o maşină unul dintre răspunsurile la intrebarea "Ce este
concepută anume. Prima intruchipare a ideii, a patra dimensiune?" era "Timpul". Un
Argonauţii cronici (de la Cronos), a văzut răspuns care nu constituia o noutate. Joseph
lumina tiparului in aceeaşi revistă studentcască, Louis Lagrange considera timpul drept o a
numerele din aprilie, mai şi iunie 1 888. Eroul patra dimensiune încă din 1 797, fiind
povestirii, Moses Nebogipfel, este inven precedat de Jean Le Rond d' Alembert, intr-un
tatorul unui dispozitiv având aspectul unei articol din celebra Enciclopedie, din care
platforme de metal cu care poate călători in citez, sper spre deliciul dumneavoastră: "Am
trecut şi in viitor. El ii ţine reverendului Cook spus mai inainte eli nu c posibil să concepem
o dizcrta)ie despre geometria cvadridimen mai mult de trei dimensiuni. O cunoştin)ă
sională - lungime, lăJime, grosime şi durată - de-a mea, om de spirit. crede că durata ar
conchizând: "Când ne pătrundem de această putea fi totuşi privită ca a patra dimensiune şi
nouă cunoaştere a celei de-a patrn dimensiuni că produsul înmulţirii timpului cu volumul ar
şi recxaminăm ştiin)a fizicii in lumina ei ( ... ) putea fi, intr-un fel, un produs cu patru
ne dăm seama că nu mai suntem limitali de o dimensiuni: această idee poate fi contestată,
neînduplecată restricţie la o anumită perioadă de dar ca arc. după părerea mea, un oarecare
timp - aceea a generatiei noastre. Mişcarea merit, dacă o-ar fi decât cel al noutăJii". Celor
de-a lungul liniilor duratei. navigaţia cronică, intercsa\i le ofer coordonatele bibliografice:
intră in domeniul geometriei teoretice şi apoi articolul Dimension, in Encyclopedie ou
al mecanicii practice··. Dictionnaire raisonnt? des sciences. des arls
Cu toate stângăciile construcţiei et des metiers, Tomc quatricme, Paris, 1 754.
romancşti, această "primă schi)ă a Maşinii Întorcându-ne la perioada conccperii
timpulut', cum avea s-o numească autorul textului care avea să devină, in urma unor
mai târziu, ne introduce in miezul problemei prefaceri succesive şi radicale, Maşina
abordate cu juvenilă cutezan)ă. Wells nu-şi timpului. trebuie spus că Wells ar fi putut găsi
propune să înfăţişeze - aici, ca şi in versiunea o sursă de inspiraţie mult mai incitantă decât
definitivă - modalitătilc concrete, desigur vaga menJiunc din comunicarea studen)ească
ipotetice, ale săvârşirii călătoriei. În centrul intr-un articol din "Nature", numărul din 26
raţionamentelor sale succesive se află martie 1 885. L-am descoperit cercetând
cxisten\3 celei de-a patrn dimensiuni, colectia venerabilei reviste in vreme ce mă
chestiune amplu dezbătută, spre slarşitul documentam pentru cartea mea Un englez
secolului al nouăsprezecelea, in publicaJii neliniştit. H. G. Wells şi universul SF.
ştiin)ifice sau de popularizare, dar şi in Ascunzându-se sub initiala S, autorul
literatura beletristică. Citez din povestirea lui propune "să considerăm timpul ca a patra
Oscar Wilde, Fantoma din Canterville, dimensiune a existenJei noastre", o existenţă
apărută cu un an inaintea Argunaufilor solicitând "un fel de spatiu, pe care-I putem
cronici: '"Evident, nu mai era timp de pierdut, numi spatiu-timp". lată o neaşteptată şi poate
aşa că, adoptând în grabă cea de-a Patra neştiută prefigurarc a spaţiului-timp einstenian !
Dimensiune a SpaJiului ca mijloc de scăpare. Unii comentatori avizati sustin că
ea (fantoma - 1. H.) dispăru prin larnbriuri şi această prefigurare poate fi intâlnită şi in
casa deveni foarte liniştită". romanul lui Wells. În lucrarea sa din 1 9 1 4,
De unde a luat Wells idea celei de-a Teoria relativită(ii. Ludwig Silbcrstein scrie:
patra dimensiuni ? Într-un amplu volum Este interesant de observat că înseşi
"
memorialistic din 1934, Încercare de formulele utilizate de Minkowski pentru a
autobiografie, el declară: "La Societatea de exprima idei ca «geometria tridimensională
Dezbateri a studentilor ( ... ) am auzit devenind un capitol al ftzicii cvadridimen
vorbindu-se despre şi am reţinut ideea unei sionale» sunt anticipate in romanul fantastic
structuri cvadridimensionale necesară unei al domnului Wells. lată o mostră ilustrativă a
noi inJelegeri a fenomenelor fizice, idee care ceea ce se numeşte astiizi un «tub universal>>:
( ... ) mi-a oferit un cadru pentru prima mea «De pildă, să luăm portretul unui om la vârsta
fantezie ştiin)ifică, Maşina timpulw". Cu mai de opt ani. alt portret - la cincisprezece ani,
bine de un an inaintea apariJiei primei părţi a altul - la şaptesprezece, altul - la douăzeci şi
91
trei şi aşa mai depane. Toate acestea sunt, în Se impun câteva precizări. in primul
mod evident, sectium, ca să mă exprim astfel, rând, fără nici o intentie de supralicitare,
reprezentări Tridimensionale ale acestei fiinte amintesc din nou că textul wellsian este
Cvadridimensionale care este ceva neschim anterior interventiei lui Poîncare. Chiar dacă
bător şi inalterabil » . Astfel domnul Wells facem abstractie de Argonau(ii cronici,
pare să perceapă limpede absolutul tubului pasajele invocate de Charles-Noel Marrin ca
univernal şi relativitatea diferitelor lui sectiuni". dovezi ale anticipării Relativitătii - am omis
Atomistul Charles-Noel Manie, autor citatul referitor la tubul universal, existent şi
al unei foane interesante monografii în pasajul reprodus din lucrarea lui Silberstein
consacrate lui Einstein, c şi mai categoric. - existau în primul foileton al versiunii din
lată ce scrie el, în capitolul Două surse "National Obscrvcr'', apărut la 24 manie
posibile de inspira(ie: "Din primul an petrecut 1 894, deci cu doi ani înaintea congresului
la Poly (Şcoala Politehnică Federală din international al matematicienilor. Prin urmare,
Ziirich - 1. H.), un eveniment ştiintific a fost Wclls trebuie desprins din tandemul propus
util inspiratiei einsteinienc: primul congres de Manie. Maşina timpului reprezentând o
international al matematicienilor. Henri posibilă sursă independentă a inspiratiei lui
Poincare, care ar fi trebuit să panicipe, n-a Einstein.
venit, fiind reţinut la Paris de un doliu; a fost Să nu ne imaginăm. apoi. că tânărul
cititA, în schimb, interventia lui, intitulată autor - nu implinise încă treizeci de ani - ar fi
Asupra raporturilor dintre analiza pură şi avut, fie şi pentru o clipa, ambitia de a fi
fizica matematică ( . . . ). El afirma: deschizător de drumuri prin pădurile virgine
<<Spatiul absolut, timpul absolut. chiar ale ştiinţei. La aproape trei decenii de la
geometria euclidiană, nu sunt conditii care se apariţia romanului. John William Dunne, pe
impun mecanicii: s-ar putea enunta faptele care l-am pomenit, mărturisea că acesta s-a
raponându-le la un spatiu ne-euclidian >>. aflat la originea propriilor sale teorii despre
O gândire profundă şi profetică timp. Rcccnzând canea care con)inea
prevestind în acelaşi timp Relativitatea mănurisirea, Noua imortalitate, Wells a tinut
restrânsă şi Relativitatca generală. să pună lucrurile la punct. declarând că, in
Aceste fraze din 1 896 pot fi alăturate acel sîarşit de veac, nu făcuse decât să se
primelor pagini ale unui roman extraordinar joace cu o suită de paradoxuri. Un joc care-i
publicat în acelaşi an,Maşina de explorat surâsese, in 1 899, lui A lfred Jarry, autor al
timpul de H. G. Wells. (in paranteză fie zis, unui aparent foane serios Comentariu pentru
romanul - Manin apelează la titlul versiunii a .,ervi la construc(ia maşinii de explorat
franceze - a apărut în 1 895 ). timpul. anat, bineinteles, sub semnul
Wells anticipase din plin Relativitatea patafizicii. Dar in jocul născocit de Wells s-au
în acest prim roman al său ". prins şi minti luminate apaninând secolului
Şi Manin citează: douăzeci.
" Există, de fapt. patru dimensiuni, Marele matematician Kun Giidel a
trei pe care le numim cele trei planuri ale conceput un model cosmologic care permite,
Spaţiului şi o a patra, Timpul ( ... ) Nu e nici o in principiu, deplasarea in orice punct din
deosebire între Timp şi vreuna dintre cele trei trecut sau din viitor. Pentru a se intoarce în
dimensiuni ale Spatiului, cu exceptia faptului trecutul său, călătorul lui Glidel ar trebui să
că de-a lungul Timpului se deplasează dispună de un carburant integral convcnibil in
conştiinta noastra ( ... ) De ce n-ar exista o a energie. Dacă maşina timpului ar cântări o
patra dimensiune, în unghi drept cu celelalte tonă iar călătoria ar durn zece ani. el ar avea
trei ? ( ... ) nevoie de o sută de miliarde de miliarde de
Acesta este însuşi cadrul Relativitătii tone de carburnnt. Viteza maşinii. in rnpon cu
aşa cum o va clădi, după mai bine de zece ani, Pământul, ar trebui să nu fie mai mică de
Hcrmann Minkowski, pornind de la anicolelc 2 1 0.000 kilometri pe secundă.
lui Einstein, dar care fusese descoperită în in canea sa Filozofia spa(iului şi a
prealabil de Henri Poincare. timpului, Hans Reichcnbach descrie
Fie zis nu pentru a stabili geneza desfăşurarea unei călătorii în timp. afirmând
proiectelor einstciniene, ci pentru a explica pe că "aceste evenimente ar fi foane ciudate, dar
ce s-a sprijinit, probabil, evolutia lor ". nu imposibile din punct de vedere logic" şi că
putem defini ordinea temporală in temeiul
92
"conceptului de lant cauza/, in care ordinea funcţiune şi nu s-ar putea depăşi in viilor
evenimentelor corespunde ordinii temporale". momentul in care s-ar preface in pulbere.
Un alt filozof. Hilary Putnam, dă o Cilindrul ar consuma energia unei stele; ar
expresie narativă teoriei lui Richard Feynman, trebui deci să acoperim planeta cu panouri
laureat al Premiului Nobel in 1 965, potrivit solare şi să adăugăm toţi reactorii nuclcari şi
căreia antiparticulele ar fi particule aflate in toate rezervele de petrol cunoscute. Cilindrul
mişcare spre trecut. El propune o figură o-ar putea fi instalat pe Pământ, pentru că J-ar
geometrică sui generis, insot-ita de această dezintegra; Jocul lui ar fi in spaţiu ".
explicaţie:" În momentul 12, Oscar Smitb se O sută de miliarde de miliarde de
deplasează in trecut către 11, unde se întâlneşte tone de carburant. . . un cilindru Jung de o sulă
pe sine însuşi mai tânăr, urmând apoi cursul de ki !o metri şi cu un diametru de douăzeci de
firesc al timpului. Un observator extern ar kilometri . . . 1 50.000 de kilometri pe
vedea perioada care se scurge intre t şi 12,
in secundă. . . Enonnitatea acestor cifre ne-ar
1
pe lângă tânărul Smith. un Smitb in vârstă, putea face să credem că maşina timpului va
care a venit din viitor cu maşina timpului, rămâne pentru totdeauna doar o superbă
dublat la rândul său de un Smith din născocire a unei minti strălucite. Dar un ah
antimaterie parcurgând timpul impotriva mare scriitor, Jules Veme. pe care l-am
curentului; in momentul 12, acesta din urmă s omagiat acum un an la implinirea unui veac
ar anula reciproc cu Oscar Smith cel tânăr, de când a trecut in lumea personajelor sale,
ingMuindu-i lui Smith călătorul in timp să spunea: "Tot ceea ce poate să imagineze un
revină in prezent." om, alţi oameni vor li in stare să
in sfărşit, fizicianul Frank Tipler înfăptuiască".
consideră că pentru a călători in timp ar fi Nepotii sau străncpotii noştri vor
necesar să se realizeze "o stea ncutronică sau dovedi, aşadar, că "Timpul nu c decât un fel
o gaură neagră, adică un gigantic centru de spatiu". glorificând numele celui căruia
gravitaţional artificial. Ar fi suficientă o masă Borges i-a adus această inegalabilă ofrandă:
in rapidă rotaţie in jurul său: potrivit " . . . Maşina
timpului. Insula doctorului
calculelor, cea mai adecvată formă ar fi un Moreau. Istorisirea lui Plat/ner. Primii
cilindru Jung de o sută de kilometri şi cu oameni in Lună. Sunt primele cărţi pe care le
diametru! de douăzeci de kilometri, cu o am citit; vor fi, poate, cele din urmă... Cred că
densitate de 1 0 14 grame pc centimetru cub, vor fi incorporatc, asemeni fabulelor lui
rotindu-se pe axă cu jumătate din viteza Tezeu sau Ahasverus, in memoria generală a
luminii. Orizontul călătoriei ar fi l imitat la speciei şi vor transcende gloria creatorului lor
durata existenţei maşinii. Nu s-ar putea merge sau disparitia limbii in care au fost scrise".
in trecut dincolo de data punerii ei in
"TIME IS ONL Y SOME KIND OF SPACE� - H. G. WELLS
Towards the end of lhe 19'h century. lhe question of lhe fourlh dimension of space was a subject of
intense debates in the scientific groups and publications. The audacious minds, following an idea fonnulated in
lhe previous century by d'Aiemben and Lagrange, believed that lhe founh dimension can be lhe Time. Wells
was acquainted with lhis idea when he was a student al the Normal Scbool of Science in Londoc, and be
pondered over the possibility to travel in time with a machine made with this pwpose - a conjectural premiere.
In 1 888, he published The Chronic Argocauts, "a first sketch of The Time Machine", as he named it )ater. The
novel, published in 1 895, was enthusiastically received by the readers and the literary critics. due to the
boldness of the fantasy and the suggestive descriptions of lhe more and more distant future visited by his hero.
Some commentators consider that cenaics passages are anlicipaling the Einstein relativity. The great
mathematician Kun GOdel, the philosophers Hans Reichenbach and Hilary Putnam, lhc physicist Frank Tipler,
to mention only these names, have devised solutions for the effective realizatioc of the time travel. These
solutions are. of course, beyond lhe possibilities of the present science and technics. But. as Jules Veme wrote
sometime. "All lhat a man can imagine. olher men will be able to achieve".
Ada M-m ......__. 0. HeT 93

PERCEPŢIA SPAŢIALĂ ÎN POEZIA LUI ŞT. O. IOSIF
C. D. Zeletin
ExistA o contrndictie subtilă în poezia voioşie, lumină, alegrie. in acordul minor, Ierta
lui Şt. O. Iosif: în timp ce structura ei este este mică (do-mi bemol), continând un ton şi
clasică, nota proprie, deloc frapantA, dar un semiton. Acordul vine cu o nuanţă de
evidentA, e romantică. E un neoromantism tristete, după cele trăite şi netrăite, ce activează
suav, mascat de o clasicitate fermă. Fluidul gingăşia sufletească, tristetea nostalgică şi
originalitătii lui se filtrează prin sita fină a unei părerea de rău.
clasicităti mai putin per.;onale. De altfel, încă Spaţialitatea e inerentă oricărei
de acum 80 de ani, se glosa asupra descrieri de către poeti ai rcalitătii, iar
clasicismului din romantism şi a perceperea ci nu ar părea să fie, la prima
romantismului din clasicism, demonstrându-sc vedere, proprie lui ŞI. O. Iosif ; el are însă un
inanitatea stărilor pure in artă. Şt. O. Iosif este sim) particular in aceastA privinta, şi se cuvine
clasic prin structura prozodiei!, prin eleganta a-1 vădi. Buna ei stăpânire contribuie la
stilului resimtit! ca normă a naturalului. prin clasicitatca poeziei sale. Intuitia euclidiană a
gustul claritătii şi al echilibrului, prin spatiului geometric urmată de simţul viu al
sentimentul exact al eroului, prin aflarea spatiului psihologic ori al celui românesc, ii
confortului in zona comunului şi nu a conferă repere de structurare a poeziei. Ele nu
extremelor, prin discre)ia expresiei. Romantic îngăduie sim)ământului de rclativitatc, propriu
ramane prin primatul sentimentului asupra romantismului. să se ivească. Spatiul e
ratiunii, or tocmai in aria acestui raport stă reazemul invizibil indicat prin detalii. El
duioşia, simţământ in care-i trebuie căutat! sugerează atât stabilitatea şi ideea generală. cât
originalitatea. Duioşia se exprimă prin şi regula şi măsura. Invocăm in acest sens
intindere şi nu prin tArie, ca respingând ciclul Icoane din Carpaţi. Il. unde spatiul fizic
clamarea ori profilul acuzat prin care s-ar dă adăpost idilei dintre bătrânul Caraiman şi
recomanda. Aşa stând lucrurile. duioşia lui Şt. steaua zilei gata să apună, ori. in V, strofcle:
O. Iosif nu e o scădere şi nu izvorăşte dintr-o Văile răsună toate.! Dealurile 1•iu răspund 1 Şi
lipsă de foflâ, ci este o pozitie onestA fată de vijelios se-na/fă 1 Pulberea departe-n fund. il
dicteul inspiratiei. Aşa cum e, duioşia )"'ale Sună dealul. \'alea sună, 1 Stă vă::duhul să se
crea capodopere, fapt care in general nu se spargă 1 De tălăngi nenumărate 1 Ce i::hesc in
observă ori se ignoră. bolta largă... Sau, in IX: Jos. intre care, 1
Fiind un simţământ vag şi nu unul Vitele mmegă : 1 În depărtare 1 Văilefumegă. 1
acut, duioşia a trecut drept răspunzătoare de Dorm muncitorii 1 Pe lângă focuri: 1 Apele
impresia de minor, şi încă trece. Or, in vorbirea morii 1 Murmură-n scocuri.
spontani!., termenul e asociat de indată cu Perceperea spatiului este evidentă in
acceptiunea axiologică, omul gândindu-se mai multe din creatiile poetului, excelează însă in
întâi la valoare şi apoi la acceptiunea muzicală. capodopere, dintre care icoana carpatină
deci fizică. Cine nu face aceastA discemcre numărul VI. Doina. c cea dintăi. Este inspirată.
poate lesne afirma că Schubert e compozitor indiscutabil, din Chan.mn d 'awomne de Paul
minor, ceea ce e fals, deoarece, privit valoric, Verlainc, poei din care, de altfel, a şi tradus, in
Schubert e major. . . timpul unei convalesccnte din anul 1 902, pe
Muzicologul italian Giuseppe Zarlino, care şi-a petrecut-o, ca invitat. la conacul
trăitor in secolul al şaisprezecelea, a definit in generosului Lcon Ghica din Dumbrăvenii
termenii acusticii, aşadar obiectivi, noţiunea de nordului Moldovei, dar a evitat să traducă
major şi minor in muzică. Acordul major se această capodoperă a bietului Lelian. Totuşi, in
caracterizează prin faptul că Ierta, unul din cele timp ce Chanson d' automne e chintesenţă de
trei elemente ale acordului ( fundamentala, tcrta subicctivism (in cele trei strofc. prenumele
şi cvinta) contine două tonuri (do-mi), este personal je - eu intervine de trei ori). Doina c
mare deci, ceea ce-i conferă atribute de perfect obiectivizatA: eul liric e absent. ceea ce
94
o fortifica prin fermitatea concretului. Ca o Doina ilustreazA perfecta solidaritate a
sondă ecograficli, ecoul masoanl, prin Muire, sufletului cu spa)iul, despre care vorbeau, in
spatiul montan parcur.; de cei trei haiduci: in conflictul lor de paternitate a ideilor mioritice,
prima strofă, vocala A survine de 1 0 ori. in a deopotrivă nobila iritare a lui Dan Botta şi
doua şi a treia, dialogul vocalnic se realizeazA emfaza tiranica a lui Lucian Blaga... Şt. O.
prin 12 interventii ale lui A şi prin 4 ale lui â, in Iosif rămâne un maestru in redarea spatiului
timp ce in strofa ultima, ecoul se urzeşte printr finit, propriu intimită)ii confesive slivârşite
o wagneriana succesiune a vocaleloru, o, A şi indirect. Pe de altă parte, buna lui percepere i-a
e, pentru a inchide prin ultima treaptă Aii asigurat reazemul necesar plăsmuirii viguroase
(Păduri adânci), clocotirea şi hohotirea a baladelor.
codrilor, moştenitori de scurtă durată ai
chiuitului haiducilor.
LA PERCEPTION DE L'ESPACE DANS LA POESIE DE ŞT. O. IOSIF
En partanl de J "inanile de la classificalion d'un oeuvre lineraire eo classique ou romanlique, rauleur

remarque chez le poele roumain ŞI. O. Iosif ( 1 875- 1 9 1 3) une excellenle perceplion de J"espace. aplilude de
nalure ă renforcer son classicisme. En meme lemps, en approfondanl la qualile maitresse de sa lirique. la duioşie
(moi rournain intraduisible: lendresse, nostalgie). l'auleur y lrouve un anribul de son romanlisme.
TIMPUL ŞI SPAŢIUL - DIMENSIUNI
ALE EXISTENŢEI PERPESSICIENE
Elena Uie
Timpul insti - acest neegalat tdmăduitor al orgoliilor de tot .miu/

ne-a cuirasat in scepticism ca-ntr-o platoşă, gra(ie căreia am rezistat
de-a lungul anilor încercărilor de tot genul. dezamăgirilor
şi. mai cu seamă, implacahilei melancolii .'
Perpessicius
Motto-ul, ales din inepuizabila izvorul acelor emoţii este o obligaţie de

scriitun1 perpessiciană, este o introducere in onoare. " 1
temă, dar şi semnalarea unui laitrnotiv al O punere in oglindă a imaginilor celor
existcn!ei sale - retragerea in sine, ceea ce este două spaJii in care s-a refugiat de lume şi s-a
echivalent cufundării in studiu şi creaJie. regăsit pe sine, in care a fiintat cu sinele şi cu
Pendulând intre spa!iul bibliotecii academice şi persoanele cele mai apropiate şi mai dragi,
cel al propriei locuinJe (aici. inconjurat şi casa părintească din Brăila şi cea a propriei
protejat de doamna vieJii sale Alice, ulterior, familii din Bucureşti. conduce spre vizualizarea
de fiul său), şi/sau, revenind, uneori obsesiv, unor imagini feerice, uneori pline de seninătate.
dar poetic şi cald la spa!iul mirific al locului alteori acoperite de cenuşiul tristelii. al grijilor.
natal, Brăila şi imprejurimile acesteia, alegând, al necazurilor inerente scurgerii timpului:
de fiecare dată, frumosul. impresionabilul şi În .faţa mea e malul copilăriei mele.
ceea ce rămâne după decelarea anilor, metodă Smăl(al de muşeţelul cu capetele blonde. . . '
utilizată şi in cazul operei istorice şi critice.
Perpessicius, a reuşit să lase culturii române o Or,
operă inedită, ce oferă surse multiple şi majore În mahalaua mută cu .faţa către apă.
de interes. Din acest unghi. o privire din E mica noastră casă pe-un mal pe care-l .<apă
perspectivă spa!io-temporală asupra experien Necontenita vreme. A colo-n/re pereţii
!elor sale - personale, sociale, profesionale - Săraci. sub coperişul pierdut de sub nămeţii
poate oferi o altă imagine asupra omului şi Îngrămădiţi de crivăţ. asemenea unei sfime,
criticului, istoricului literar, poetului şi /ţi treci singurătatea. o. mamă-ndurerată.
scriitorului. publicistului D. P. Perpessicius. Răstălmăcind in gându-(i viaţa de-altădată.
Perpessicius, dialectician prin formaJie
şi, de ce nu, prin ascenden1a elină (tatăl, Zadarnic, ! Roata vremii a::i n-o mai poţi
originar din lanina), a rămas intr-o permanentă Întoarce:
translaJie intre azi şi ieri, intre azi şi mâine. Copila este moartă. băialll-i prin 'pilale.'
între spaJiul mărginit (doar geografic) de Casa din Bucureşti se relevă. pe o altă
Dunăre şi cel al casei din Eminescu 1 22 . dimensiune a timpului, ca spaJiu al refugiului.
Rememorarea şi retrăirea, până la extaz al liniştii. al sanetuarului cunoaşterii şi creaJiei.
a emoJiilor estetice procurate de peisajul mirific in casa din Bucureşti a transbordat tot ce-i
al copilăriei şi adolescen1ei este un exerciliu nu putea aminti de Brăila; aici a rezistat vânturilor
doar de memorie şi de desfătare sufletească, reci ale vielii şi propriilor furtuni sufleteşti.
cât mai cu seamă de înaltă datorie morală: Mica gradină. .. . un metru pătrat de
" . . . pentru copilul ce s-a desfătat in grădină/ De n-are o biată albină. De unde
oceanul de muşeţel al promontoriului, pentru
adolescentul care a rătăcit intr-amurg pe
1 Prefaţii la Opere, 1, Editum penlnl Lilemlulil.
aleile cu roze ale parcului public şi pentru
Bucureşti. 1 966, p. 9.
tânăru/ care a cunoscut farmecele tunelului de ' Mirajul Planului oraşului Brăila. din voi. ,.Scul şi
sălcii impletite, ale Corolişcăi, a reurca la largă", Opere, l, Edilum pentru Lilemlură.
Bucureşti. 1 966, p. 68.
-' Mater dolorosa. ibidem. p. 56.
96
să-şi tragă po/enul, 1 Nici ceara de fagure, Experienţa traumatizanta. a războiului,
venerru/ . . . 4• impletire organică a douA forme de al cărei rezultat liric este volumul Scut şi targă,
viatA - vegetal şi animal - este un spaţiu prilejuieşte compunerea unei atmosfere
organizat şi gândit in concordanţă cu omul veridice de spital, cu fragmente de timp care ii
Perpessicius. Cunoscuta. fiindu-i afectiunea apropie pe pacienti de spaţiul de dincolo,
pentru animalele de companie. acestea, trecute altemând cu alte fulgmente temporare in care
intr-o altJi dimensiune temporară, veşnicia, nu speranţa, revine, înviorează şi tonifică; remarcăm
vor părăsi micul paradis al grAdiniţei casei din iarăşi recursul la perspectiva dialectică prin
Eminescu. realizând, dialectic, o simbioză punerea in relaţie a antonimelor via\ă - moane,
perfecta. cu ceea ce reprezinta. viul, prezentul: veselie - tristete. descurajare - nădejde:
fn curtea plină de regine ale noptii 1 Şi
invadată de miresme. 1 Tu donni, de câfiva ani, Spitalul in ninsoare şi in singurătate
sub brazdă./ .. ../ Dar tu vei fi absenr; 1 Căci E-un tintirim pe care 1-a năpădit uitarea;
n-ai să poţi să te desprinzi 1 Din hora - acestor
imp/acabile regine ale nopţii, 1 Ce te-au vrăjit E-o linişte de moarte. luminile de strajă
şi nu vor să-ţi dea drumul _s De altfel, reluarea, Par candele aprinse in micife/inăraşe
cu o plăcere estetică aproape obsesivă, a spaţiului Ce ard nepăsătoare pe veşnice lăcaşe.
inundat de vegetaţie, fie ca şi crescuta. natural,
precum malul cu muşeţel al Dunării ori Dar vin apoi şi zile cind tot spitalul este
grădiniţa din Bucureşti, este una dintre temele Palatul unor zinefrumoase din poveste
favorite ale scriiturii perpessicienc. Într-o
simbolică frătietate se compun şi se descompun Când sălile pulsează in dans de baiaderă.
imagini vii, ale unor plante ce pol creşte aiurea Când tristele saloane sânt vesele muzee. 7
şi a celor semănatc şi crescute cu osebită grijă:
Un rug de trandafir. o brazdă de petunii Fără a intra in adâncimca reflectiei
Zorele trâmbiţând din goarne violete filosofice perpessicicne, punctJim aici doar pc
Regine ale nopţii in aiurări secrete, cea lcgatJi de raportarea la timp - in dimensiunea
Un disc defloarea-soarelui. a/ lunii. lui fizică. de scurgere, trecere, înregistrată de
Şi-un caprifoi cădelniţând intreaga noapte ... ceasul mecanic şi de cel biologic, dar şi a
De altfel, contemplarea spaţiului, de timpului privit cu intreaga lui încărcătură de
cele mai multe ori ocazionatJi de incursiunile sensuri şi semnificaţii; in această ultimă
critice, numite, cu o nobilă modestie, menţiuni, ipostază, putându-se vorbi chiar de un timp
oferă posibilitatea recurgerii la un limbaj de o perceput intr-un anume mod sau in altul.
rara. frumuseţe, de un lirism ce ne duce spre Timpul, ca intreg al unei existente încercată
poetul Perpessicius, înclinaţie la care, din amar de suferinţe este ilustrat de notaţiile din
păcate, prea devreme a renunţat. Şi, aici, iarăşi, Jurnal in legătură cu boala mamei sale:
ca un alt laitmotiv. recursul la Brăila, Dunăre, ,,22 aug. 1932
Bărăgan . . . De cind aşteptam telegrama afla e cel putin ...
,..Rareori am văzut un decor mai nesiguranta vieţii - de la un timp (care>)
impresionant ca acela ce se dişterne ochilor Şi visele astea din altă lume.
din cerdacu/ Agapiei din deal ... ; şi rareori,
deşi intr-un fel oameni de la Dunăre. pe care o Ce viaţă frustrată - a mamei.
vedeam zilnic de pe pridvorul suburbiei Damnaţiuni - nedreptate."'
noastre natale, cu vapoare/e, remorchere/e, Şi iarăşi revenirea pe culmile speranţei,
şlepurile, bărcile şi lotcile ei pescăreşti, o legală de amintiri plăcute, intr-un timp al
călătorie pe apă mi-a părut mai plină de implinirilor spirituale. Este etapa de profesoral
inedite miraje ca acelea cu plutele de la a lui Perpessicius in care, fie la Arad, Târgu
Tarcău, pe apa Bistriţei pină la Piatra."" Mureş, Brăila sau Bucureşti, momentele de
mulţumire, seninătate sunt, aşa cum va remernora
acele timpuri. precumpănitoare in faţa celorlalte.
4
' 13 iulie
Un petic de rai. din ,,Adenda". ibidem. p. 296.
1960. ibidem. p. 292.
6 Pe valea Bistri(ei, in ,,Alte menpuni de istoriografie 7Mater dolorosa, op. cit. , p. 53-54.
literară şi folclor (111).1963- 1 967 ", Editurn pentru • Juma/, Însemnările anilor '31- '33 in
Literatură. Bucureşti, p. 1 44 - 145. .Manuscripturn". nr. 4/1976, p. l49.
,. . . . Dacă a fost un timp În această nu determinat să înceapă studierea limbii engleze in
tocmai scurtă carieră, in care să fi cunoscut cu pragul celor 70 de ani! 1 1
adevărat fericirea de a mă a/la la catedră, de Spirit universal, având vocaţia marilor
bună seamă că acela este anul in care am opere culturale, Perpessicius, se ştie, şi-a
profesat la Şcoala Normală din Brăila. El dedicat cea mai mare parte a vieţii studierii
constituie pentru mine. intr-o carieră expusă. sistematice a operei lui Eminescu. Timpul -
la timpul acela, tuturor încercărilor, o oază de necruţător ca măsură a existenţei pentru fiecare
lumină, de incântare şi de plenitudine, la care dintre noi, s-a dovedit, pe această dimensiune,
mă gândesc şi astăzi cu emoţie şi ale cărei generos cu Perpessicius, oferindu-i şansa să
suave aduceri aminte Îmi consolează amurgul. "9 realizeze, deşi cu imense sacrificii. o bună
Remarcăm in finalul acestor aduceri parte a gigantului proiect de editare critică a
aminte o melancolic bine temperată, M exces operei eminesciene. Acceptând, cu o seninătate
de sentimentalism. Echilibru, cleganlă şi spirit olimpiană faptul că propria-i contribuţie in
elevat. Acestea sunt, paradoxal, coordonatele acest domeniu s-a incheiat, cel mai de seamă
existenţiale ale celui "tăbăcit de suferinţe". eminescolog, cu sinceritatea şi modestia-i bine
Nu este de neglijat şi un ah parametru cunoscute, lasă un emoţionant testament literar
ce defineşte caraeterologie pe omul Perpessicius. celor ce vor trudi la editarea integrală a operei
Eliminat în 9 iunie 1 948 din viata academică, eminesciene.
unde era (din 1 945) membru corespondent, ..Ne mai despart 36 de ani de hotarul
este invitat şi acceptă să revină, in aceeaşi din urmă al secolului, timp in care citeva serii
calitate, în ,,noua" Academie a R.S.R Gestul de cercetători îşi pot trece, ca-ntr-un lucreţian
este de condanmat, de explicat, de inteles? marş al torţelor (quasi cursores virai lampada
Poate fi catalogat drept un pact cu noua putere? tradunt). făclia, din mînă in mină, pînă la anul
Răspunsul poate fi afmnativ doar ca urmare a 2000 . . .
unei priviri fugare şi nedrept globaliz.atoarc implinindu-se-va, oare, minunea atîta
asupra unui asemenea itinerar intelectual. timp rivnită, însă pe nedrept reclamală inainte
Din perspectiva distincţiei intre o de vreme? Le va fi dat, oare, celor din pragul
aderare din pur interes personal, cu atât mai veacului XXI să salute ediţia in foarte multe
mult material şi una cu reale motivări volume, integrală şi critică, a operei lui
profesionale - ultima cu siguranlă aparţine lui Eminescu? N-ar fi exclus. Cu condilia, totuşi,
Perpessicius -, aş da următoarea dimensiune să se pregătească încă de pe acum. Iar o dală
acestei atitudini perpessiciene: detaşare faţă de ajunşi la liman, să recunoască franc că
timp şi spaţiu, ceea ce ar putea insemna altcumva nu era cu putinţă, că tînguirile de
detaşare şi chiar luare de distanlă faţă de pînă arunci fuseseră nejustificate şi că editorii
ideologia comunistă şi discipolii acesteia. dinaintea lor pot să doarmă liniştiţi in linţoliile
Mediul academic, chiar sub girul incorsctărilor, lor de veci. Pentru că fiecare dintr-inşii, ne
dirccliilor şi directivelor, rămânea, pentru vom fi fost făcut, in felul său, datoria. " "
intelectualul de facturi! clasică, Perpessicius, Demnitate, conştiinţa datoriei împlinite
mediul potnv1t implinirii crezului său: şi am adăoga, pe deplin împlinite. sunt
,,Adăogând pagini peste pagini in marginea coordonatele atitudinii perpessiciene la
unei literaturi pc care dacă am năzuit trecerea "portii" dintre cele două lumi. Ce
intotdeauna s-o înlelegem, şi mai drept este că altceva ar insemna deviza. credem noi, ce 1-a
totdeauna am iubit-o".'" insotit intreaga via!ă? ..Când intri în moarte,
Iar iubirea de literatură a fost o ţine fruntea sus!"
constantă a vieţii lui Perpessicius. Dorinţa de a Despre moane, neliinlă. notaţii
atinge un vis ce 1-a urmărit intreaga viaţă - fulgurante, - dar care pot constitui punctul de
citirea în original a lui Shakespeare-, 1-a plecare in sondarea metafizicii perpessiciene -,
de felul: "Dar dacă prin imposibil tot mai
' 26 iulie 1 966, Din scrisoarea lui Perpessicius.

1
data!A 26 iulie 1 966, adresa!A primei promolii a 1 Cf. Horia Oprescu. Perpessicius aşa cum a fost,
Şcolii Normale din Brnila cu prilejul implinirii a in ,,Excurs sentimental". Muzeul Literaturii Române.
patru decenii de la absolvire in ,.Excurs 1 : Scri.mare către editorul eminescian. integral. din
anul 1000 in .,Alte men1iuni de istoriografie
10
senlimental", p. 129-1 30.
Vezi inlerviul acordat de Perpessicius lui C. lilerarii şi folclor" (III) 1 963-1 967, p. 63 - 64.
Baltaz.ar in .,Universul literar". nr. 8/ 1945, p. 8. Editura pentru LiteraturA, Buc ureşti . 1 967.
98
suntem după moarte şi moartea nu-i altceva scrisorile adresate lui C. D. Zeletin, scrisoare al
decît o letargie? cărei conţinut este legal de tot mai greaua
Atunci nu e chin mai mare ca moartea. povară a continuării proiectelor de o viatA din
Să suferi şi să nu poti fugi nicăieri, dincolo de pricina pierderii vederii, impresionează tenaci
moarte. Dar dacă ar fi geologii şi ere postume, tatea. care de altfel 1-a însoţit în întregul
de cari nu avem idee?"1•1 demers creativ: ,,Mai grav e ca nu mă decid să
Alteori, evocări ale fiintelor dragi deja abdic. "" Şi, mai departe, spaima căderii
anate în sferele astrale, uneori nu lipsite de o dcfmitive în intuneric, întunericul unei alt fel
aneorare în realitatea zilei, unde pragmaticul de morţi, desigur, cel mai greu de acceptat de
este privit cu îngăduintA şi o uşoară ironic: către cel ce şi-a făcut din scris şi citit o
adevărată profesiune de credintA: " Mă ia groaza
Toţi vom intra, rind pe rind. in pământ, viitorului. De trei luni c la Zeiss o comandă . . .
În timp ce rachetele şi sateliţii artificiali Scuză alunecarea în marasm şi ncant"1 7
Vor continua să-nfoşoare cu traiectoriile lor Şi, poate, cea mai penetrantă faptă de
Pămîntul cu sacre bandaje. ca pe-o mumie. cultură în conştiinţa noastră a nemuririi lui
Numai de nu I-ar stânge prea tare Perpessicius este revista Manuscriptum,
Şi n-or Sl!(eri bietul Pussy. alia< domnul gândită de fondatorul ei să trăiască prin texte
Recamier, ale celor ce nu mai sunt in viată. ,,Aici scriitorii
Ce doarme sub brazdă. cuminte, sunt mereu activi: ei publică texte noi, adică
În a/ba-i cutie de brad. . . !14 necunoscute, cele mai multe inedite, ca şi cum
ar fi în viată şi în lucrare, scriind perpetuu în
Sau: eternitatea în care s-au retras. " "
lată aşadar cum viata lui Perpessicius,
În alb, din nou, sunt :idurile 1•ăruite delimitată temporar între 1 89 1 - 1 97 1 , privita. ca
Şi gropile pavajului, ici-colo. refăcute, scurgere a 80 de ani, a însemnat, după
În verde, poarta revăpsită. experienţa - mutilatoare fizic şi traumatizanta.
Şi (evite de gaz metan. aproape instalate. suneteşte de pe dealurile Muratanului, o luptă
În aşteptarea branşamentului. continuă cu infirmitatea. pe care a învins-o
La iarnă. Pussy, vom avea căldura eroic, învă)ând să scrie cu mâna stângă. O
Ati(ia ani. necontenit rivnită./. . . .1 luptă deasemenea cu timpul - pe care
Dar tu ••eifi absent; Perpessicius îl devora, neajungându-i niciodata.
Căci n-oi să po(i să te desprinzi pentru proiectele sale; iar pierderea treptată a
Din hora-acestor implacabile regine ale nop(ii, vederii, o altă suferintă atroce, mai cu seamă
Ce te-au vrăjit şi nu vor să-ţi dea drumul. " din perspectiva încetinirii şi, inevitabil, a
imposibilităţii de a mai citi şi de a mai scrie,
O inedită modalitate de exprimare a două dintre indeletnicirile care i-au marcat
îmbinării dialectice a teluricului cu astralul, o existenta. 1-a învins pe cel pe care viata nu-l
viziune originală, (cum să fi fost altfel însă), invinsese.
asupra existentei fmite a omului şi in măsură
egală cosmică, toate ambientate cu fin umor şi
o delicată exprimare a sentimentelor:
Totodată, descoperim la Perpessicius o
dragoste de viatA ce vibra în fiecare cuvânt, în
fiecare gest, pornit din trupul plăpând, încercat
de atroce suferinte, o raportare responsabilă
fatA de viaţa - timp pe care ne-a dat-o
Creatorul, valorificarea fiecărei clipe, cu 1• Scrisoare din 20 august 1 965. reprodusă.
acribie dusă până la invc11unare de multe ori, fiagmentar, in Sufletul lui Perpessicius era unul şi
cu conştiinţa efemerităţii dar �i a pretiozităţii acelaşi in realitatea biogra{icd şi in biografia
existentei, limitate, aici. Intr-una dintre operei. C. D. Zeletin in ..Convorbiri despre
Perpessicius", Marcel Cribana, Editura Pandom,
Bucureşti, 1973. p. 159.
u Juma/. 32-33, in 1 1 /dem.
1K
Însemnările anilor
..Manuscriprum". ibidem. p. 154. A)exaodru Condeescu. « Manuscriptum" poate
14 Grădina lui Pussy. din ,Adenda", ibidem, p. 290. trăi ca o bibliotecă vie a Mu=eului literaturii. in
" 13 iulie /960, ibidem, p. 292-293. revista .Argeş", nr. 4/ 2005.
99
TIME ANO SPACE - DIMENSIONS OF THE EXISTENCE AT PERPESSICIUS
During a lifelime wbicb was nol spared lhe suffering - like some serious. physical ones. some olher
just as grave. but conceming maners of the heart -. Perpessicius bas succeeded in leaving behind, as heritage for
lhe Romanian culture, a work as monumental as it is original. which still offers plenty of room for
interpretation. Thus, an oul look ftom a space-lime perspective on his experiences - personal, social,
professional - can give new elemenls lo lhe well-known image of lhe man. lhe literary critic. the poet and
writer, lhe publicist D. P. Perpessicius. This study aims at exploring lhis, lhrough biographical details, as well as
clues included in his work.
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN POEZIA LUI GEORGE BACOVIA
Mircea Coloşenco
1. TIM P - SPAŢIU - SPIRIT

- pozitia. distanta, mărimea, forma, intinderea
1. Matricea timpului -, în limitele a trei dimensiuni. Totuşi, în
versiunea mecanicii cuantice, se poate sustine
in procesele cognitive, printre care se reversibilitatea timpului, iar, în fizica teoretică
numănl prelucrarea experienţei, perceptia şi şi în geometriile neeuclidicnc, spatii cu mai
memoria, precum şi gândirea, o problemă putin ori mai multe dimensiuni decât trei.
fundamentală o constituie natura timpului. in filosofia ştiintei, admiterea mai
Timpul este o curgere 0 Dinspre trecut multor concepte aparent contradictorii oferă
spre viitor sau invers ? Curgerea lui este posibilităli nelirnitatea de intelegere şi
constantă sau nu ? Dacă nu curge, care e cercetare a rezultatelor procedurilor structurate
conceptul care il defineşte ? Timpul este sau nu într-o anume paradigmă. Astfel, se elimină
in afara existentei ? Este in mod infinit abordări rigide/mecanice, făcând loc celor
divizibil ? Care-i sunt păJ1ile şi directiile ? llexibile şi creatoare, dar şi înlocuirii
Timpul are un inceput şi un sl
arşit ? Există perspectivei pozitiviste despre ştiintă, văzută
timp fără evenimente ? doar ca un set de propozitii abstract, rational şi
Formulările lui Aristotel şi structural logic.
paradoxurile timpului - spaţiului ale lui Zenon Cuvântul timp. in limba română, are
au nlmas aceleaşi din Antichitate. Nici Sextus desccndenlă latină (lempus. -oris), făcând parte
Empiricus nu le-a dat de capăt, iar solutiile au din zestrea moştenită. La străbunii noştrii,
fost exprimate de AUb'llStin, Leibnitz, înscmnase, la început, "temperatunl, căldură",
Berkeley, Kant, Bergson. Fi losofia/Mecanica ca in sanscrită, de unde "timp bun sau timp
cuantică ş.a.m.d. nlu", pentru ca s!i se ajungă la ideea abstractă
Aşadar, nu există nlspuns facil pentru de "durată". in prezent, cuvântul timp are în
a denumi/defini timpul. limbajul nostru cinci etaje de sensuri: 1 . formă
in procesele prccognitive, a capacitătii fundamentală a materiei; 2. derivatele lui în
paranormale de a prevedea evenimente inainte actiuni şi evenimente: durată. perioadă. onl, zi,
ca ele să se petreacă, se ridică, de asemenea, săptămână, an, epocă, fenomen etc.; 3. stare an
întrebări consistente despre timp, cauzalitate şi aunosferei; 4. fazele/momentele unei mişcări,
fLXitate. Traditional, se consideră ca fiind operatii. fenomen etc.; 5. categorie gramaticală
înzestrată cu preştiinlă este doar Divinitatea, specifică verbului 1 •
iar fenomenele paranormale (studiate de Cuvântul spa{iu, de asemenea, cu
parapsihologie), printre care telepatia, descendcnlă din latină (spatium), avea la
psihokinezia şi supravieţuirea după moartea romani intelesul de ,.loc de alergare", apoi, de
trupească, s-ar datora unor puteri ale min!ii. întindere în timp, durată, vreme". Pentru
Aşadar, ce este timpul ? Se poate vorbitorii de limbă română, arc patru etaje de
confunda cu spiritul ? sensuri: 1. formă obiectivă şi universală a
existentei materiei; 2. întindere nemărginită
2. Timp şi spaţiu care cuprinde şi corpurile cereşti; 3. loc,
suprafa\ă, întindere limitată; 4. loc liber între
Timpul, formă de bază a oricărei două obiecte2•
existen1e a viului terestru, asemenea spatiului, in acceptia newtoniană, notiunea de
care fiin!ează împreună într-o dihtomie timp este absolută, independentă de materia în
intrinsecă, sunt categorii filosofice mişcare, de spa{iu, în comparatie cu teoria
fundamentale. Timpul exprimă succesiunea şi relativitătii care considenl spatiul şi timpul in
simultaneitatea ireversibilă a proceselor
realitătii obiective, iar spaţiul - ordinea
1 DEX, 1 975, p. 954.
2 DEX.
reversibilA a coexistentei obiectelor lumii reale
1975, p. 880.
101
interdependenţă ca materie in mişcare, o calca - cu - opt - ramuri, de iluminare. intr-un
entitate ingemănată. prezent continuu.
Spiritul, in concepţia hasdeană4, arc
3. Timp şi spirit viaţa proprie după moartea corpului fizic.
Experienţele făcute cu diferiti mediumi şi in
Spiritus, in limba latină înseamnă prezenţa unui grup select de discipoli,
"respiraţie, viatA, suflet, minte". În accepţia introducând in procesul de studierea mani
modernă, la care facem referire, este factorul festării spiritelor celor decedaţi fotografierca
ideal al existenţei, sinonim conştiinţei, gândirii, acestora, pentru a înlătura orice fel de dubiu
raţiunii, dar şi ca fiinţll imaterială, duh, suflet. sau de metode subiective, au fost consemnate
În spiritism, ca doctrină ocultă, spiritul este rezultatele in cadrul fiecărei şedinţe de
substanţa ultimă a lumii, credinţa că intre vii şi spiritism. Apoi, au fost prezentate concluziile
morţi spiritele lor comunică prin ac1iunea unui in cartea Sic cogilo ( 1 890), iar o altă parte,
medium. La Hegel, nu se confundă spiritul neprelucrată pentru tipărire, împreună cu
individual, social şi politic cu cel absolut spre fotografiile executate au format un prim
care este orientată istoria lumii. material publicat de noi in anul 2000.
În religia creştină răsăriteană a mentionat mai sus. Studiile/prcsupozitiile
primelor opt secole de după Cristos, există o savantului de la Castelul din Câmpina au
convergenţă intre curentele fi losoficc de caracter ştiinţific, mai mult. şi de credintă
inspiraţie greacă cu cele latine, privind religioasă. mai puţin, in pofida faptului că 8. P.
definiţia timpului asupra evolutiei Hasdeu a crezut invers, considcrând că este
comunităţilor după intrarea/intruparea in istorie initiatorul religiei-ştiinţe a sufletului. Căci, in
a Fiului lui Dumnezeu. Astfel, a apărut ideea consemnărilc/rezumatele şcdintclor de
de timp şi dincolo de timp: "Dar existenţa mai spiritism. el arc notată ideea-concept a unui
presus de timp a făpturii nu e ca vcşnicia Celui timp parapsihologie pe care il trăieşte
ce e mereu acelaşi. Ea e mişcare in jurul celui mediumul, deosebit de timpul fizic al şedinţei
veşnic şi nu e mişcată ca Acela; srabi/irarea ci reale in care se desfăşoară convorbirea lui cu
se datoreşte mişcării in jurul Lui. Făptura nu spiritul mortului.
are prin sine veşnicia, ci numai ca o participare Despre un rimp parapsihologie se face
la Cel veşnic." (Dumitru Stăniloaie) vorbire intr-o lucrare lexicografică de Ioan
"O mişcare eternă implică o nemulţumire Mamulaş şi Corin Bianu', dovedit in testări de
eternă a spiritului cu starea la care s-a ajuns. laborator.
Sinteza intre srabililale şi mişcare in
Dumnezeu este soluţia pe care au evidenţiat-o II. TIMP - SPAŢIU - SPIRIT - POEZIE
reprezentanţii filosofiei patristice, vizavi de
dcfmitia vieţii eshatologice."'. În excursul nostru. am punctat până
Aşadar, Dumnezeu arc timpul in El. iar a1c1 principalele elemente ale ideii de timp
veacul nu se poate descifra fără eternitatea lui spaţiu in cinematica clasică (spaţiul euclidian +
Dumnezeu. Slărşitul lumii nu înseamnă timpul universal). spaţiul timpul
moartea universului, ci intrarea in eternitate. cvadridimensional (Minkowski). precum şi in
În hinduism. axate pc Vede, conceptele teoria relativităţii restrânse a dinamicii
centrale ale gândirii indiene se află in alman, (Einstein), in paralel cu noţiunea "spaţializllrii
brahman, karma, moksha şi samsara. Arman timpului" (Bergson); a timpului spiritului/
este o unitate eternă, dctinătoare perpctuă a spiritual timpului, sintagme care au cu totul
pcrcepţiilor şi atributelor trecătoare care alte conotatii.
alcătuiesc viaţa. Acelaşi principiu, in budism, Pentru marele public. timpul rămâne
reprezintă sinele ori sufletul conceput ca fiind numărul mişcării (Aristotel). iar mişcarea,
dincolo de sinele empiric. negând existenţa lui rezultatul timpului (Emilc Picard).
atrnan hindus, întrucât budismul distinge sinele La George Bacovia, timpul ca
de suprafaţă/sinele fals de sinele adevărat dimensiune cosmică este prezent intr-o anume
descoperit prin exerciţiu spiritual. Atingerea
nirvanei, a stării radioase, se obţine urmând
4 B. P. Hasdeu, Protocoalele şedin(elor de spirirism.
Editura Saeculum, Bucureşti, 2000 .
'
3Gheorghe F. Anghelescu. Timp şi dincolo de limp, Editura Corvin. Editura RAI. Coresi. Bucureşti.
Edi tura UniversiiAiii. Bucureşti. 1 997. p. 143. 1997.
102
structură difuză, nu atât in raportul durată cadrul poeziilor baciviene. cele trei clase
eternitate, ci intr-o clasificare profană, chiar temporale le-am găsit integrate aşa: a) trecutul
lipsită de forme religioase/ştiintifice. Timpul la apare mentionat de zece ori in şase poezii, ca
el nu este individualizat, pentru a căpăta o substantiv, dintre care un vers e demn de
importantă deosebită, devenind sacru, de mentionat: "Ale vremurilor fructe coapte 1
sărbătoare, fast/nefast. Nu a intrat nici in Închid trecutul ca mântuire" (Baladă, voi.
speculatia religioasă de a-1 gândi intreg, pentru Comedii in fond). şi de alte două, ca adjectiv;
a fi numit principiu originar ori persoană b) prezentul este inclus o singură dală, ca
divină (Kronos ), nici opus veşniciei. Timpul, la substantiv: "Adânc, prezentul, închide tomul..."
George Bacovia, face parte din sfera (Belşug, voi. Cu voi... ); c) viitorul este
secularizării, in sens metaforic, al penetrării mentionat de cinci ori în patru poezii, ca
elementelor profane in domeniul religios, aşa substantiv, şi de patru ori, în trei poezii, ca
cum, in religia islamică, Mahomed adjectiv, pendulând de la starea de anticipatie:
polemizează cu cei care spun: "Doar timpul te "Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare. . . "
omoară". La Bacovia, versul "Când bate (Poemă in oglindă. voi. Plumb) la ceea de
satanica oră" (Miezul nop{ii, voi. Scântei invocare: "0, vino odată. măret viitor!" (Poemă
galbene) nu are aceeaşi directie. Căci, la finală, voi. Cu voi. . . ). Concluzia este firească:
miezul noptii, de exemplu la Occidentali, s-a George Bacovia a fost un pestmtst ŞI un
născut Cristos, iar, la noi, in zestrea spirituală visător, deopotrivă. şi rupt de prezentul
autohtonă, la miezul noptii, Miezilă, care e un imediat.
duh rău, te poceşte, dacă nu te găseşte acasă. În cea de a doua sistematizare, am
Asrfel, in raport de ceea ce am tinut cont de perodizarea timpului in unităti de
prezentat in prima parte a excursului nostru, succesiune intrinseci. de măsurare: an solar,
timp-spatiu in opera bacoviană are cu totul alte anotimp (primăvară-vară-toamnă-iarnă), luna
destinatii. Pe măsură ce autorul se referă la calendaristică, săptămână. zi (dimineată -
schimbările corpului şi a activităţilor lui, in amiază- amurg - seară - noapte). oră (minut
cuprinsul unei poezii, acestea sunt trecute prin secundă). În total, este vorba de 2 1 de
filtrul timpului interior. echivalent cu succesiunea cuvinte/leme principale, cu trei rânduri de
stărilor fiziologice, umorale, mintale. psihice, sinonime, continând alte cinci leme.
care structurează constitutia fiintei poetului. Pentru ierarhizarea acelora, am apelat
Axa temporală hacoviană este eterogenă, la lucrarea Concordan{a poezii/ar lui George
confundându-se cu cea spatială prin integrare. Bacovia. realizată sub auspiciile UniversităJii
Pentru a fi mai expliciti. am stratificat "Babeş - Bolyai" din Cluj-Napoca, Facultatea
timpul solar in unitătile cunoscute: trecut - de Litere. de către Marian Papahagi. Sanda
prezent - viitor, ieri-azi-mâine, ani-anotimpuri Cherata, Emma Tămâianu şi Teodor Vuşcan
(primăvară-vară-toamnă-iarnă), luni-săptămâni din cadrul Centrului de analiză a textului6•
- zile - ore - minute - secunde, deşi timpul interior Cercetarea făcută de universitarii clujeni a avut
(fiziologic/psihologic) nu poate fi evaluat in la bază ediţia critică' datorată lui Mihail
acest fel. căci vârsta cronologică nu corespunde Petroveanu şi Corneliei Botez.
cu cea adevărată/reală, care este o stare Constatarea cercetătorilor clujeni este
organică şi functională, iar mişcările ritmice şi severă: George Bacovia a folosit in poeziile
reversibile se alterează in cursul vietii. sale un număr de 2593 de cuvinte conf. Lista
Aşadar, mc1 in creatia poetică lemelor in ordine alfabetică", intr-o frecventă
baciviană timpul - spaţiul nu are aceleaşi diferită, de la rangul 1 (prepozitia de. cu 655
valori/trăiri/definitii de rang egal in situatii de aparitii) la rangul 76 (verbul a zvâcni. cu o
similare, întrucât poetul a conceput şi scris singură aparitie, alături de alte 1 270 cuvinte/
poeziile intr-o anume perioadă a vietii şi le-a leme înregistrate deasemeni o singură dală),
publicat/editat intr-o alta, mai târzie! Astfel, conf. Lista lemelor in ordinea descrescătoare
perioadele de creatie nu coincid cu cele oferite a numărolui de apari{il. dintr-un număr de
publicului prin tipărire. (Acest lucru ţine de
studiul laboratorului său de creatie şi nu intră
6 Editura Echinox. C1uj -Napoca, 1 999, p. 496.
in tema excursului nostru).
O primă sistematizare a fost cea a
1 George Bacovia. Opere, Editura Minerva.
Bucureşti, 1978.
Op. cit. • Anexa 1, p. 443-460.
periodizării timpului în cele trei categorii: '
Op. cit., Anexa 2. p. 461-478.
trecut - prezent_- ••iitor (ieri - azi - mâine). În '
103
460 de poezii, câte fuseseră pânA atunci celelalte sinonime - perioadă. inten•al.
aparţinând lui. răstimp, răgaz, durată, care nu apar niciodată
Pe lista /scala descrescătoare, în aria in aria lexicală bacoviană. La fel, cuvintele/
lexicală dedicată timpului, pe primul loc se unităţi temporale: lună (calendaristică),
situeazA cuvântul/Ierna noapte (rang 1 9, cu 1 08 săptămână şi secundă, precum şi bătaie, din
apariţii), la care se adaugA sinonimele seară (r. vocabularul muzical.
6 1 , 16 a.) şi nocturnă (r.67, Sa.). Urmează, în Concluzia este firească: poezia lui
ordine descrescătoare, alte 1 8 cuvinte/leme: George Bacovia aparţine unui introvenit/
toamnă (22 r., 94a.); amurg (39 r., 40a.); zi (39 agorafob nocturn, al toarnnelor putrede,
r., 42a.); iarnă (43 r., 35a.); an (52 r., 26 a.); desprins din spaţiul tem, un "zburător cu negre
oră (56r., 22a. ), împreună cu sinonimul ceas plete" din alegoria emincsciană.
(72 r., Sa.); azi (S9 r., 1 8a. ); primăvară (61 r., Dintre lemele/cuvintele prezentate ca
16a.); vară (68 r., 9a); dimineaţă (73 r., 6a.); unităţi temporale, au semnificaţii exo/
minut (72 r., Sa.); amiază (7S r., 2a); anotimp ezoterice, cu profunzimi simbolice şi nu
(76 r., l a.); spaţiu (76 r., l a.). CuvântuVIcma numai, doar opt din cele menţionate de noi:
vreme se află in rangul 37, cu 43 de apari!ii iar timplspa(iu, noapte. amurg, an, dimineafă,
sinonimul timp, de rang 6S , cu 10 apariţii, şi amiază, anotimp. Vorbirea despre aceste
epocă, de rangul 76, cu o singură apariţie, sunt semnificaţii face pane din tema unei alte
vitregitc comparativ. Dar ce să mai vorbim de comunicări.
TIME AND SPACE IN THE POETRY OF GEORGE BACOVIA
The essay is structured in two parts: time-space-spirlt (1) aod tlme-space-spirlt-poetry (Il). In lhe
first part. lhe time enlity is preseoted alone, in ils malrix. and !hen in match with the space and, respectively,
with lhe spirit. In lhe second part. ali these entities include also the poetry of George Bacovia, so the
specilic/unchangiog dimensions could be delined in bis work and. implicilly, the self characterization of his
lilenuy creation.
In decreasing order, to the 460 analized poems. composed by 2593 words. the mosi frequent temporal
motions are: oight ( 1 08 mentioos), fali (94). dawn (40). day (42), winter (35), bour (27). year (26), today
( 1 8). spring ( 1 6), moroing (6), arterooon (2).
The words time and weatber (with 17 and, respectively. 43 mentions) have symbological profusions,
togelher with oight, dawo, year, moroing, afternoon. season. whicb can be eolarged lhrough exoteric/esoteric
connotations.
To cooclude. the poetry of George Bacovia belongs to an introvert!suiTering of agoraphobia. nocturn
creator, a creator ofthe rollen falls, detached from the temary space ioto the sublime astral zones.
ŞTIINŢELE NATURII
AVIFAUNA ACVATICĂ DIN ZONA DUNĂ RII DE JOS
ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI GALAŢI
Nicolae Onea
Introducere: defileul dunarean al Portilor de

Sectorul românesc al Dunării cuprins Fier (1), se desfăşoară intre
între localitătile Cătăraşi şi Galaţi corespunde, localităţile Baziaş şi Gura Văii;
din punct de vedere geografic, zonei cunoscute câmpia dunăreană de tcrase a
sub numele de Dunărea de Jos. De asemenea, Olteniei (II), cuprinde zona dintre
această zonă mai purta şi denumirea, perfect Gura Văii şi Olt;
justificată până jurul anilor '70, de balta culoarul dunărean de sub Bumuz
dunllreană. (ITI), intre Olt şi Argeşul inferior;
Pornind de la această scurtă prezentare balta dunăreanll din dreptul
a cadrului geografic al zonei luată in studiu, Mostiştei şi Bărăganului (IV),
vom incerca să argumentăm motivele care ne corespunde sectorului dintre
au determinat să iniţiem cercetarea avi faunei vărsarea Argeşului şi Brăila;
acvatice intre Ci!laraşi şi Galati. valea Dunării maritime şi delta
Argumente geografico-islorice: (V). reprezintă ultimul sector al
Studiul amănunţit al componentelor Dunării româneşti, cuprins intre
peisajului geografic de pe traseul românesc al Brăila şi vărsarea fluviului in
Dunării a scos in evidenţă prezenta a cinci zone Marea Neagră.
distincte ( lanovici şi colab., 1 969) (Fig. 1 ):
Fig. nr. şi colab . . 1 969)

1 . Regiunile fizico-geografice ale Văii Dunarii (după lanovici
dunărean al PoJ1ilor de Fier; Il - câmpia dunăreană de terdse a Oheniei; JJl -
1 - defileul
culoarul dunărean de sub Bumuz; IV - balta dunăreană din dreptul Mostiştei şi
Bărăganului; V - valea Dunarii maritime şi delta.
Balta dunllreanll tşt are limita şi bălţi. Astfel, existau două zone cu două
inferioară după vărsarea râului Argeş in denumiri generice: Balta Borcei (sau Balta
Dunăre şi se termină la Brăila. Folosirea Ialomitci) cuprinsă intre bratele Borcea şi
termenului de baltă atât in limbajul popular, Dunărea Veche şi Balta BrAilei, dintre bratele
cât şi in cel de specialitate, s-a impus ca Dunărea Veche şi Dunărea Nouă.
urmare a existentei unei retele imense de lacuri
1 05
Specific pentru sectorul bălţii dunărene observate in România şi in zona băllilor
a fost prezenJa aproape in exclusivitate a Juncii Borcea şi Brâilei.
inundabile, favorizată de relieful de câmpie Papadopol ( 1 965 ), in lucrarea Studii
joasă, inundabilă., a Dunării. De aceea, despre o asupra ornil()(aunei lezerului Călăraşi şi Sud
adevărată lunci! a Dunării se poate vorbi numai Vestul Bălţii Borcea (Balta Jalomiţei), prezintă
de la Călă.raşi şi până in Delta Dunării. Studiile rezultatele cercetărilor efectuate intre anii
geografice au arătat că dezvoltarea maximă a 1 962-1 963, atât pentru lacul Călăraşi, cât şi
Juncii inundabile s-a semnalat intre braţele pentru bălţile din imediata vecinătate. Autorul
rantificate ale Dunării: Borcea şi Dunărea semnalează prezenJa unui număr de 1 90 de
Veche, respectiv Dunărea Veche şi Dunărea specii, dintre care unele foarte rare pentru
Nouă, ceea ce corespunde celor două. bălţi: fauna României.
Balta Borcea şi respectiv Balta Brăilei. Vespremeanu ( 1 966), in Cercetări
În prezent, prin modificările agro asupra coloniilor de păsări din zona
ameliorative efectuate intre anii 1 964 şi 1 970, complexului de bălţi Ciilăraşi realizeazA un
specificul regiunii (păienjenişul de bălţi şi studiu asupra coloniilor de păsări formate in
gârle) a dispărut aproape complet, şi odată cu zona complexului de lacuri Călă.raşi. Lucrarea,
acesta şi cele două mari băl(i, singura zonă cuprinzând date din perioada 1 958 - 1963,
rămasă in regim liber de inundaţie fiind Insula prezintă diferite aspecte biologice şi ecologice
Miel a BrAilei. observate la cele 23 de specii de păsări
Ţinând cont de aceste elemente, acvaticc coloniale.
intenţia noastră este aceea de a studia Alte lucrări, de datâ mai recentă, dupâ
ornitofauna din zona fostei bălţi dunărene, 1 980, fac referiri asupra avifaunei din fosta
respectiv in arealul unde au existat cele două Baltâ a Brăilei, respectiv Insula Mică a Brăilei,
mari zone umede din lunea Dunării: Balta sau din zonele limitrofe acesteia.
Borcea şi Balta Brăilei. Năstăsescu şi Ceauşescu ( 1 9 8 1 ) , in
lucrarea Unele aspecte privind bazele
Argumente ştiinţifice: ecologice ale protecţiei avifaunei din Insula
Fiind una dintre cele mai importante Mică a Brăilei, realizeazA o primă incercare de
zone umede din ţară şi de pc cursul inferior al prezentare a câtorva specii din avifauna Insulei
Dunării, arealul cuprins intre Călăraşi şi Galaţi Mici a Brăilei, punând un accent mai mare pe
prin cele două mari bălţi dunărene, Balta influienţcle negative ale factorilor antropici
Borcea şi Balta Brăilei, a adăpostit o faună şi o asupra vietii pâsărilor.
floră deosebite, specifice ecosistemelor Într-o manieră asemănătoare. date
acvatice şi de ecoton. despre păsările din Insula Mică a Brăilei găsim
Literatura de specialitate ornitologică şi in lucrarea dnei Dumitrica Albu ( 1 993):
nu abundă in informaţii cu privire la avifauna Rezen•aţii naturale, zone protejate şi mom1mente
din zona Dunării de Jos. Cu toate acestea, ale naturii din ţinuturile Brăilei, capitolul
studiile existente ne semnalează prezenJa unei Rezen•aţia naturală Insula Micii a Brăilei.
omitofaune foarte bogate, in general, şi a unei O abordare sistematică, in care speciile
ornitofaune acvatice, in special. semnalate sunt prezentate intr-un mod mult
Astfel. Batschi, in Sosirea păsărilor in mai riguros, ştiinţific, găsim in lucrările lui
primăvara anului 19 08 in România, la Brăila Petre ( Observaţii ornitologice la Balta
( 1 908) şi Migraţia păsărilor la Brăila ( 1 909), lalomiţei şi in Rezen•aţia Mănuşoaia-Chiciu
prezintă succint câteva dintre speciile Popii, 1 997) şi Onca ( Contribuţii aduse la
migratoare observate in Balta Brăilei la cunoaşterea ornitofaunei din Insula Mică a
inceputul secolului al XX-lea. Brăilei. 1 995; Contribuţii adu.•e la cunoaşterea
Beckrnann ( 1 930), in articolul a•·ifaunei din zona iezerului Dobrele, 1 996:
Col�mbus griseigena pa5ăre cloci/oarefrecventă Caracterizarea avifaunei acvatice din zona
in Balta Brăilei, face referiri la prezenJa stepelor naturale şi a luncii Dunării, 200la;
corcodclului cu gât roşu ca pasăre clocitoare Ornitofauna din Insula Mică a Brăilei, 200 l b;
frecventă in Balta Brăilei. Ecologia şi etologia păsărilor de apă din
Dombrowschi ( 1 946) in Păsările Insula Mică a Brăilei, 2002).
României, voi. 1. şi Linţia ( 1 954 şi 1 955) in Lipsa unor studii de sinteză care să
Păsările din R.P.R., voi. Il şi lll, consemneazA caracterizeze avifauna din zona Dunării de Jos,
prezenJa majorităţii păsărilor acvatice a reprezentat unul dintre motivele ştiintifice
106
care ne-au determinat să incepem cercetarea 7. Zona Dig Brăila - Galaţi Uudeţul Brăila)
omitofaWJei dintre Călăraşi şi Galaţi. În (P7)
condiţiile apariţiei WJor noi ecosisteme,
antropizate, ca unnare a indiguirilor malurilor Materiale
Dunării şi a dispariţei zonelor inundabile, Pentru observarea avifaunei s-au
precum şi a modificărilor hidrotchnice recente, utilizat binoclu!, lWJeta, determinatorul şi
dar şi variaţii lor climatice din ultimii 1 O ani, se aparatul de fotografiat În deplasările noastre
impune efectuarea unui studiu amănunţit am utilizat un binoclu DEKAREM 1 0 x 50,
asupra faunei (şi nu numai), şi in special CARL ZElSS JENA, o lWJetă ornitologică
asupra omitofaWJei, ca element faunistic KENKO PRO FIELD 63, WJ detcrminator de
preponderent. De asemenea, atenţia noastră s-a teren: "Guide des Oiseau:c J 'Europe "
indreptat asupra păsărilor acvatice ţinând cont (Peterson şi colab. 1 989) şi un aparat de
de faptul că pentru zonele umede prezenţa sau fotografiat ZENIT TTL.
absenţa acestor specii (sau doar a unora dintre
ele) reprezintă cel mai sigur indicator de Metode de teren
echilibru ccologic al ecosistcmelor acvatice. Metoda de lucru utilizată de noi in
identificarea păsărilor de apă a fost observaţia
Materiale şi metode de lucru: directă, folosindu-ne de binoclu! şi IWJeta de
Observa�ile omitologice pentru zona teren. Observaţiile s-au efectuat in două
Călăraşi - Galaţi au demarat in anul 2004 şi moduri:
sunt programate a se desfllşura până in 2008. - observaţii de la pWICt fix (de la
Studiul iniţiat de noi cuprinde 2 etape de lucru: marginea bălţilor sau malul Dunării )
1. 2004-2005: studiul fenologic, - observaţii din mişcare (de-a lungul
calitativ şi cantitativ al avifaWJci malurilor bălţilor sau a mal ului DWJării).
acvatice Atât in cazul observaţiilor de la punct
I l . 2006-2008: biologia şi ccologia fix, cât şi pentru cele din mişcare, timpul
avifaunei acvatice afectat nu a depăşit trei ore. S-a incercat
Realizarea primei etape (precum şi respectarea unui program de observatii,
pentru cea de a doua etapă) presupune respectiv prin efectuarea unei deplasări pe
utilizarea unor metode şi materiale de lucru fiecare trimestru al anului. În total au fost
specifice. În acest sens a fost stabilit următorul realizate un număr de 6 deplasări pentru
protocol de lucru: fiecare pWICt in parte. De asemenea, intervalul
de observatii a fost stabilit a se păstra constant
Alegerea puncte/ar de observaţie pe tot parcursul studiului, respectiv doar
Alegerea pWJctclor de observaţie (P) s dimineaţa intre orele 08 - I l .
a realizat ţinând cont de mai mulţi factori. În
primul rând atentia noastră s-a indreptat spre Selectarea şi interpretarea datelor
ccosistemclc acvaticc din zona DWJării de Jos, Selectarea datelor şi interpretarea lor s
care să fie reprezentative atât pentru fluviul a fllcul numai pc baza observaţiilor ob]inute in
Dunărea. cât şi pentru fosta luncă inundabilă. etapa 1 de lucru, respectiv 2004-2005.
Această alegere a fost condi]ionată şi de Prelucrarea datelor din teren şi
rezolvarea problemelor legate de accesul spre incadrarea speciilor observate după criterii
aceste zone umede. sistematice, fenologice, calitative şi cantitative,
Au fost selectate 7 puncte de lucru s-a realizat conform cu literatura de specialitate
( fig. 2): (Svensson 1 992; Bibby şi colab. 1 992; Baker
1 . Ferma piscicolă Cioeăneşti Uudeţul 1 993; Weber şi colab. 1 994; Hagemeijer şi
Călăraşi) ( P I ) Blair 1 997; Bruuo şi colab. 1 999; Mullamey şi
2. Lacul Călăraşi Uudcţul Călăraşi) (P2) colab. 2000; Munteanu 2001 ).
3. Zona Pod Giurgeni - Vadu Oii Uudeţul
lalomita) (P3) Rezultate şi discutii:
4. Insula Mică a Brăilei Uudeţul Brăila) Principalele obiective unnărite in
(P4) această etapă a studiului nostru privind
5. Insula Fundu Mare Uudeţul Brăila) (P5) avifauna acvatică intre Călăraşi şi Galaţi au
6. Băl]ile Corotişca - Poala Albă - Ochiul fost următoarele:
Boului Uudeţul Brăila) (P6) - identificarea speciilor de păsări acvatice
107
încadrarea sistematică a speciilor ]igănuşul (Piegadis .fa/cine/lus), lopătarul
observate (Plata/ea /eucorodia), rata roşie (Aythya
încadrarea fenologică a avifaunei {erina). fcrestraşul mic (Mergus a/he/lus),
acvatice fugaciul mic ( Calidris minuta). chira mică
Aspecte legate de biologia şi, mai ales, (Stema albifrons).
ecologia speciilor de pAsări aevatice semnalate,
vor fi tratate într-un studiu viitor, odată cu 2. Lacul Clllraşi (judeţul Clllraşi)
finalizarea celei de-a doua etape a cercetării. (P2)
Cele 7 puncte de observaţie prezintă În partea de vest a oraşului Călăraşi se
atât aspecte comune, cât şi unele diferenţieri, află lacul cu acelaşi nume, cu o suprafată de
biotice şi abiotice, motiv pentru care fiecare 200 ha. Aflat, ca şi ferma piscicolă de la
areal va fi caracterizat în mod individual. Ciocllneşti, în fosta luncă inundabilă a Dunării,
lacul Călăraşi a functionat pâoă in anul 2000 ca
1. Ferma pisclcoll Ciocăneşti fermă piscicolă. După această dată, prin
(judeţul Clllraşl) (Pl) contributia Agentiei pentru Protectia Mediului
Ferma piscicolă Ciocăneşti se află Călăraşi, lacul capătă
situată pc malul stâng al Dunării, la statut de rezervatie şi, de asemenea, este inclus
aproximativ 25 krn de oraşul Călăraşi. Formată in reteaua AIA. Ca rezervaţie naturală pe plan
pe locul unor bălţi naturale din lunea local, lacul Călăraşi reprezintă una dintre
inundabilă, ferma piscicolă cuprinde o zonele umede liniştite de pe cursul inferior al
suprafa]ă umedă de 400 ha. Cele 7 băl]i care Dunării, unde numeroase specii de păsări
intră în alcătuirea fermei piscicole au ca acvatice poposesc pentru a se hrăni, cuibări sau
activitate principală reproducerea şi creşterea aflate doar în pasaj. Vegetatia lernnoasă lipseşte,
puietului de peşte de crescătorie. Vegetatia iar cea palustră ocupă spatii restrânse in
lemnoasă este foane redusă, o mai mare anumite porţiuni ale lacului. Mai dezvoltată
întindere având-o cea palustră, natantă şi este vegetatia natantă şi submersă, care pc
submersă. timpul verii acoperă intreaga suprafaJll a
Datorită speciilor de păsări care sunt lacului.
atrase de conditiile de hrană şi locuri de Între anii 2004 şi 2005 au fost
cuibărit prielnice. băltile care formează ferma semnalate un număr de 77 de specii acvatice.
piscicolă au fost incluse în reteaua de Arii de aparţinând la 1 O ordine şi 20 de familii (Tab. 1 -
lmportanJll Avifaunistică (AIA) din Europa. 2). Din punct de vedere al incadrării fenologice
Din păcate, ca de altfel pentru majoritatea AIA păsările observate au fost rcpanizate in 9
din România, acest statut nu asigură speciilor subgrupe (Tab. 3 ). dintre care oaspetii de vară
de păsări prezente o protectie impotriva (OV; 37 %), oaspetii de vară in pasaj (OV-P;
intereselor economice. 1 8%), oaspetii de iarnă în pasaj ( 01 -P ; 13 %) şi
Au fost observate un număr de 62 de în pasaj (P; 12 %) au ponderea cea mai mare
specii acvatice (Tab. 1, Tab. 2). care din punct (fig. 4).
de vedere sistematic aparţin la 9 ordine şi 1 7 Speciile acvatice care impun o atenţie
familii. Fenologic speciile au fost încadrate în deosebită sunt: cufundarul polar ( Gavia
9 subgrupe (Tab. 3 ) . ponderea cea mai mare arctica), corcodelul de iarnă (Podiceps auritus),
având-o păsările oaspeti de vară (OV; 39 %), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus),
oaspeti de vară in pasaj (OV -P; 1 8 %) şi parţial pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) şi
migratoarele (MP; 1 5 %) (Fig. 3). pelicanul cre] (Pelecanus crispus), stârcul roşu
Dintre speciile care au un statut (Ardea purpurea), ]igănuşul (Plegadis
deosebit de protectie pe plan national, dar şi falcinellus), lopătarul (Plata/ea /eucorodia),
international. amintim: corcodelul de iarnă lebăda de iarnă (C:vgnus c:vgnus). gâsca cu gât
(Podiceps auritus), cormoranul mic roşu (Branta rujicollis), rata cu ciuf (Ne/la
(Pha/acrocorax pygmaeus). pelicanul comun rujina), rata moţată (Aythya foligula), codalbul
(Pe/ecanus onocrotalus), stârcul pitic (Haliaeetus a/bici/la), scoicarul (Haematopus
( lxobrychus minutu>). stârcul roşu (Ardea ostralegus).
purpurea), barza neagră ( Ciconia nigra),
1 08
Fig. nr. 2. Zona Dunării de Jos, între CălăraŞi şi Galaţi
l . Ferma Piscicolă Ciocăneşti; 2. Lacul Călăraşi; 3. Zona Pod G iurgeni-Vadu Oii; 4. Insula
Mică a Brăilei; 5. Insula Fundu Mare; 6. Băllile Corotişca-Poala Albă-Ochiul Boului; 7.
Zona Dig Brăi Ia-Galati.
1 :::J AC • S • M P • OV • OV-P • OV-DH ='01-P • P • P-01-0V 1
Fig. nr. 3. Structura fenologică a avifaunei acvatice din Fenna C iocăneş ti
Legendă: AC - accidentale; S - sedentare; MP - parJial migratoare; OV - oaspeţi de vară ;
OV-P - oaspeti de vară în pasaj; OV-DH - oaspeţi de vară in deplasare de hrănire; OI -
oaspeţi de i arnă ; 01-P - oaspeţi de iarnă şi/sau in pasaj; P - pasaj; P-01-0V - specii in
pasaj şi/sau oaspeţi de iarnă şi/sau oaspeti de vară
AC p t3%
P.ot-011
1% 12%
1%
1 =:AC •S •MP • OV • OV-P D OV-DH L 01-P • P • P-ol-ov l

Fig. nr. 4. Structura fenologică a avifaunei acvatice din Lacul Călăraşi Uudeţul Călărnşi)
Legendă: AC - accidentale; S - sedentare; MP - panial migratoare; OV - oaspeţi de vară;
OV-P - oaspeţi de vară in pasaj; OV-DH - oaspeţi de vară in deplasare de hrănire; OI -
oaspeti de iarnă; 01-P - oaspeţi de iarnă şi/sau in pasaj ; P - pasaj; P-01-0V - speci i
in pasaj
şi/sau oaspeti de iarnă şi/sau oaspeţi de vară
3. Zona Pod Giurgeni - Vadu Oii lemnoasă formată in special din salcie şi plop.
(jude!ul Ialomila) (PJ) cantonată intre rrtalurile Dunării şi digul de
Zona Pod Giurgeni - Vadu Oii protectie. Acest areal este supus inundatiilor
reprezintă locul de trecere peste Dunăre intre periodice, anuale, atât primăvara, cât şi
cele două localităţi riverane fluviului. Loc de toamna. În acest spatiu îşi găsesc adăpost
pasaj. de mare trafic rutier prin intermediul numeroase specii de păsări acvatice.
podului, acest sector dunărean este segmentul Î n zonă au fost observate 36 de specii
de legătură dintre cele două mari băl]i ale de apă, care sistematic au fost încadrate in 7
zonei: Balta Borcea şi Balta Brăilei. Având o ordine şi 15 familii (Tab. 1 -2). Fenologic, cele
lungime de aproximativ 3 km, zona Pod 36 de specii aparţin la 7 subgrupe (Tab.3), cele
Giurgeni - Vadu Oii cuprinde in partea sudică mai numeroase păsări de apă apartinând
(aval) unirea braţelor Borcea şi Dunărea oaspctilor de vară (OV; 35 %), oaspeţilor de
Veche, iar in cea nordică (amonte) despărţirea vară in pasaj (OV-P; 31 %) şi paJ1ial
altor două brate. Dunărea Veche şi Dunărea migratoarelor (MP; 14 %) (Fig. 5).
nouă. Zona este străjuită de o vegetatie
I lO
31%
p
AC F>-01-011 8%
0%� 0"/o
I·� AC .s • MP . ov • OV-P • OV-DH ::- 01-P • P • P-01-0V 1

Fig. nr. 5. Structura fenologici! a avifaunei acvatice din Zona Pod Giurgeni-Vadu Oii
Legendă: AC - accidentale; S - sedentare ; MP - parţial migratoare; OV - oaspeli de vară;
OV-P - oaspe]i de vară in pasaj; OV-DH - oaspe]i de vară in deplasare de hrănire: OI -
oaspeli de iarnă; 01-P - oaspe]i de iarnă şi/sau in pasaj; P- pasaj; P-01-0V - specii in pasaj
şi/sau oaspeli de iarnă şi/sau oaspe]i de varA
Fiind o zonă care aparţine direct Din punct de vedere ecologic, in Insula
fluviului Dunărea. este şi normal ca numArul Mică se găsesc următoarele tipuri de ecosisteme:
de specii observate să fie mai mic. Dintre terestre (păduri. pajişti şi tufişuri) şi acvatice
păsările de apă mai deosebite amintim: cormo (bălti. mlaştini, zone mlăştinoasc şi privaluri).
ranul mic (Phala-crocorax pygmaeus), barza Potrivit cu conforma]ia reliefului din
neagră ( Ciconia nigra), ]ig!nuşul (Piegadis Insula Mică a Brăilei, ccosistemele acvatice se
falcinellus). lopătarul (Plata/ea leucorodia), pot clasifica in două grupe mari: ecosisteme
piciorongul (Himontopus himantopus). acvaticc permanente şi ccosistcme acvatice
temporare.
4. Insula MicA a BrAilei (judefUI Diferentierea acestor tipuri de
BrAila) (P4) ecosisteme acvatice in permanente sau
O descriere arnănun]ită a Insulei Mici temporare, se realizează in functie de
a Brăilei, atât din punct de vedere geografic, persistenta acestora pc parcursul unui an,
climatic, ecologic. dar şi avifaunistic a fost existând, cu pu]ine exccp]ii, o evolutie gradată
făcută de noi (Onea, 2002), in urma unor de trecere a unui tip de ecosistem spre alt tip de
cercetări efectuate in perioada 1 993 - 2002. ccosistcm.
Observali ilc noastre din perioada 2004 - 2005 in Insula Mică a Brăilei au fost
nu aduc elemente noi, ci doar confirmă datele observate un număr de 97 specii acvatice, care
prezentate atunci. din punct de vedere sistematic sunt încadrate in
Insula Mică a Brăilei se află pe 1 O ordine şi 23 de familii (Tab. l -2). Cea mai
teritoriul judeţului Brăila, pe cursul fluviului mare concentrare a speciilor semnalate are loc
Dunărea intre localitatea Giurgcni (limita in partea sudică a insulei, respectiv in zona
nordică) şi Gropcni (limita sudică). Ea este băl]ilor Dobrele-Sbenghiosu, Lupoiu-Cureubeu,
încadrată de braţul Cremenea la vest, braţul Gâsca-Jigara şi Vulpaşu (unde se află cea mai
Mănuşoaia la sud-vest şi bratul Vâlciu la est. mare colonie de cormorani şi stârci din insulă).
Insula Mică a Brăilei are o suprafa]ă de in cadrul păsărilor de ap! întâlnim atât
aproximativ 1 0.000 ha şi face parte din Parcul specii sedentare, cât şi migratoare. Din punct
Natural Balta Mică a Brăilei. de vedere al incadrării fenologice, avifauna
Viata din cadrul Insulei Mici a Brăilei acvatică aparţine la următoarele 9 subgrupe
este direct inlluentată de regimul viiturilor de fenologice (Tab. 3).
pc parcursul unui an, fiind singura zonă ramasă Participarea acestora la formarea
in regim liber de inunda]ie de pe cursul avi faunei acvatice din Insula Mică a Brăilei
Dunării. Relieful din interiorul insulei este este diferită (Fig. 6). Astfel, cea mai mare
reprezentat de grinduri, deprcsiuni lacustre şi contribu]ie o au speciile oaspe]i de vară (OV;
şesuri depresionare. 35 %), urmate de speciile oaspe]i de vară
III
in pasaj (OV-P: 19 %) şi de oaspetii de iarnă codalbul (Haliaeetus a/bici/la). creste\Ul pestri\
şi/sau în pasaj (01-P, 15 %). O pondere egală o (Porzana porzana), chirighita cu obraji albi
au speciile aflate doar in pasaj (P; 12 %) şi (Chlidonias hybridus), chirighi\a neagră (Ch/i
speciile partial migratoare (MP; 12 %). donias niger). pescăraşul albastru (Aicedo allhis)
Celelalte grupe au o pondere foarte micA la etc.
formarea avifaunei acvatice. Alte specii sunt prezente doar ca
Dintre speciile cuibl!.ritoare, migratoare oaspe\i de iarnă sau in pasaj : cufundarul mic şi
şi scdentare, a cAror prezenţă poate fi cufundarul polar ( Gavia stellata, Gavia
considerată ca deosebită, amintim: toate arctica), corcodelul de iarnă (Podiceps
speciile de corcodei (corcodelul mic aurilu.>), pelicanul comun şi pelicanul cre\
Tachyhaptus rufrcol/is, corcodelul cu gât roşu - (Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus),
Podiceps grisegena, corcodelul mare gârlila mare şi gârlila micA (Anser alb!frons,
Podiceps cristatus, corcodelul cu gât negru - Anser erythropus), gâsca cu gât roşu (Branta
Podiceps nigrico/lis), cormoranul mare şi rufico/lis), cAlifarul roşu ( Tadorna .ferruginea),
cormo-ranul mic (Phalacrocorax carbo, rata sulitar (Anas acu/a), rata cu ciuf (Ne/la
Phalacrocorax pygmaeus), buhaiul de baltă rufina), ferestraşul mic şi ferestraşul mare
(Botaurus stel/aris), stârcul pitic (lxobrychus ( Mergus albcllus. Mergus merganser), uliganul
minutus), stârcul de noapte (Nycticorax pescar (Pandion haliaetus), şoimul dunărean
nycticorax). stârcul galben (Ardea/a ralloides), (Falca cherrug). prundăraşul de sărătură
stârcul roşu (Ardea purpurea), tigănuşul (Charadrius alcxandrinus), fluicrarul cu
(Piegadi.> .falcinellus), lopli.larul (Plata/ea picioare roşii ( Tringa totanu.>), pescăruşul mic
leucorodia). lebăda de varn (Cygnus olar), rata (Larus minutus), chira mică (Stema albifrons)
pestriţă (Anas .</repera). ra1a cârâitoare (Anas etc.
querquedula), rata roşie (Aythya nyroca),
r:N
35%
1
P-01-r:N 12%
1%
�-, Ac • S • MP • OV • OV-P ll OV-OH - , 01-P • P • P-01-0V I

Fig. nr. 6. Structura fenologică a avifaunei acvatice din Insula Mica a Brăilei
LegendA: AC - accidentale; S - sedenlare: MP - parţial migratoare; OV - oaspe1i de varA;
OV-P - oaspeli de vară in pasaj: OV-DH - oaspeJi de vară in deplasare de hrănire; OI
oaspeJi de iarnA; 01-P - oaspeli de iarnă şi/sau in pasaj: P - pasaj; P-01-0V - specii in pasaj
şilsau oaspeJi de iarnă şi/sau oaspeli de vară
S. Insula Fundu Mare (judeţul Întreaga insulă este populată cu diferite specii
Brăila) (PS) lemnoase, preponderente fiind speciile de
Insula Fundu Mare face pane, ca şi salcie şi de plop. Alături de vegetatia lemnoasă
Insula Mică a Brăilei, din Parcul Natural Balta care înconjură lacul, cea palustră. natantă şi
Mică a Brăilei. Aflată in imediata apropiere a submersă ocupă suprafete imponante din
oraşului Brăila, Insula Fundu Mare, împreună intinderea blillii. Odată cu declararea şi
cu Insula Harapu, reprezintă limita nordică a includerea insulei ca parc natural, şi
parcului. Insula arc o suprafaţă de 250 ha, in interzicerea oricăror activităti economice (balta
interiorul ei aflându-se una dintre cele mai Fundu Mare a func!ionat ca fermă piscicolli),
frumoase, dar şi imponante zone umede din această zonă umedă a devenit unul dintre
interiorul parcului. respectiv balta Fundu Mare.
112
principalele locuri de aglomerare avifaunistică 3 ). dintre care cele mai bine reprezentate sunt
de pe cursul Dunării. următoarele: oaspeţi de vară (OV; 48 %),
Au fost semnalate 70 de specii oaspeţi de viri în pasaj (OV -P; 14 %), paqial
aevatice, care au fost încadrate din punct de migratoare (MP; 14 %), oaspe)i de iarnă in
vedere sistematic in 9 ordine şi 19 familii (Tab. pasaj (01-P , 10%), pasaj (P; 9 %) (Fig. 7).
1 -2). Fcnologic ele apaqin la 8 subgrupe (Tab.
0\/-P
14%
1 10%
f'.OI-0\/
1%
1 ::. AC • S • M P II OV II OV-P II OV-DH .J OI-P • P • P-01-0V 1

Fig. nr. 7. Slructura fenologică a avifaunei acvatice din Insula Fundu Mare
Legendă: AC - accidentale: S - sedentare: MP - paJ1ial migratoare; OV - oaspe)i de vară;
OV-P - oaspe)i de vară in pasaj; OV-DH - oaspe\i de vară in deplasare de hrănire; OI -
oaspe\i de iarnă: 01-P - oaspeli de iarnă şi/sau in pasaj: P - pa..,j; P-01-0V - speci i in pasaj
şi/sau oaspe)i de iarnă şi/sau oaspe)i de vară
Şi in această zonă au fost semnalate o când arc loc revârsarea apelor fluviului peste
scrie de specii care sunt trecute pe lista nivelul normal.
păsărilor care necesită o anumită protec)ie: Suprafa)a fiecărei bălţi nu depăşeşte 50
cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), ha, toate la un loc însumând aproximativ 120
pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), ha. Forma chiuvetelor este sinuoasă, !Ară o
buhaiul de baltă (Botauros stel/aris), stârcul delimitare precis!! a malurilor; adâncimea
pitic (/xobrvchus minutus), stârcul roşu (Ardea variazA intre 0,5 şi 2 m. În anii foarte secetoşi
purpurea), )igănuşul (Piegadis fa/cinel/us), intreaga zonâ se tranformă într-o imensâ
lopătarul (Plata/ea Jeucorodia), ra)a roşie mlaştină, sau o pajişte dominată de ierburi
(Aythya nyroca), codalbul (Haliaeetus specifice ecosistemelor acvatice. Acest
a/bici/la), ciocintors (Recurvirostra avosella). fenomen a putut fi foarte bine observat in vara
şi toamna anului 2003 când cele trei bălţi au
6. Bălţile Corotişca - Poala Albii - secat complet. Arunci când nivelul apei din
Ochiul Boului (judeţul Brăila) (P6) bălţi este optim, ele comunică intre ele prin
Complexul de bălţi Corotişca-Poala câteva canale de legătură.
Albă-Ochiul Boului se află situate în Insula Vegeta)ia din această zonă este
Mare a Brăilei, in imediata vecinătate a reprezentată de pAduri de salcie care înconjură
oraşului Brăila, între Plaja Brăila şi braţul bălţile (diferite specii de Salbe sp.) şi o vegetaţie
Măcin. Cele trei băl)i. Corotişca. Poala Albă şi ierboasâ acvatică specific!! zonelor umede.
Ochiul Boului, reprezintă singurele ecosisteme În unna observaţiilor efectuate au fost
acvatice care au mai rezistat după îndiguirea semnalate un număr de 85 de specii de apă,
Băl)ii Brăilei. Plasarea lor între braţul Dunării apaqinând la 9 ordine şi 22 de familii (Tab. 1 ,
şi digul de centură a reprezentat cu siguranţă Tab. 2). Din punct d e vedere fenologic păsările
motivul pentru care aceste bălti încă mai există observate au fost încadrate în 9 subgrupe (Tab.
în această zonă. De asemenea, această 3 ) . ponderea cea mai mare având-o oaspetii de
localizare le asigură şi o alimentare naturală cu vară (OV; 35 %), oaspeţi de viri in pasaj (OV
apă direct din braţul Dunării, acest lucru P; 22%), paqial migratoarele (MP; 14 %) şi
realizându-se cu precădere mai ales primAvara speciile în pasaj (P; 1 4 %) (Fig. 8).
1 13
Ca specii deosebite întâlnite in această roficol/is), călifarul roşu ( Tadomaferruginea),
zonă enumerl!.m: cormoranul mic (Pha/acro uliganul pescar (Pandion haliaetus), şoimul
corax pygmaeus), pelicanul comun (Pelecanus dunărean (Falco cherrug), prundănlşul de
onocrotalus), buhaiul de baltă (Botaurus sl!.rătură ( Charadrius alexandrinus), prundă
stel/aris), stârcul pitic (lxobrychus minutus), raşul de munte ( Charadrius morinellus).
stârcul roşu (Ardea purpurea), gârliţa mică
(Anser erythropus), gâsca cu gât roşu (Branta
OV
S _/AC 9%
2% l %-p-QJ.QV 14%
1%
J .::.JAC •s •MP • ov • ov-P m ov-DH L O!-P •P • P-or-ov J

Fig. nr. 8. Structura fenologică a avifaunei acvatice din
Băl!ile Corotişca-Poala Albă-Ochiul Boului
ar
Legendă: AC - accidentale; S - sedentare; MP - paJţial migrato e ; OV - oaspe!i de vară;
OV-P - oaspe!i de varii in pasaj; OV-DH - oaspe!i de vară in deplasare de hrănire; OI -
oaspe!i de iarnă; 0!-P - oaspe!i de iarnă şi/sau in pasaj; P - pasaj; P-01-0V - specii in pasaj
şi/sau oaspe!i de iarnă şi/sau oaspeti de vară.
7. Zona Dig BrAUa - Galaţi (judeţul din cele două oraşe, cât şi existen1ci unei
BrAila) (P7) presiWJi permanente din partea populatiei
Digul de centură dintre Brăila şi Galaţi locale care se refugiază in acest sector pentru
leagă cele două oraşe pe malul Dunării, având satisfacerea WJor plăceri personale (recreere.
o IWJgimc de aproximativ 1 0 km. Amenajarea pescuit sportiv, vânătoare, dar şi braconaj). În
acestui dig şi transformarea lui in drum rutier aceste condilii avifaWJa prezentă are foarte
intre cele două oraşe, a dus la accentuarea mult de suferit, numeroase specii căutând
gradului de antropizare a zonei şi modificarea locuri mai liniştite.
nu numai a reliefului, dar şi a biocenozelor Au fost observate un număr de 47 de
componente. Zona umedă aflată intre malul specii acvatice, care aparţin la 9 ordine şi 1 6
Dunării şi digul de centură reprezintă pentru familii (Tab. 1 -2). Fcnologic speciile au fost
acest sector singura porţiWJc inundabilă. încadrate in 7 subgrupe (Tab. 3 ), dintre care
Vegetaţia este formată din sectoare de pădure cele mai bine reprezentate sunt: oaspclii de
de salcie, pc suprafete restrânse. şi sectoare de vară (OV; 54 %), parţial migratoarcle (MP;
pădure de plop in regim de planta1ie, a căror 1 9%) şi oaspclii de vară in pasaj (OV -P: 17 %)
intindere cuprinde aproape tot malul fluviului. (Fig. 9).
Băllilc care se formează in urma inundaţiilor Ca şi in cazul zonei Pod Giurgeni -
anuale au caracter temporar, ele căpătând un Vadu Oii, şi aici, datorită legăturii directe cu
caracter de pcrmanenlă doar când nivelul apei fluviul Dunărea, precum şi a activitălilor
din Dunăre rl!.mâne ridicat o perioadă mai mare umane, numărul speciilor acvatice observate
de timp. este mult mai mic comparativ cu celelalte.
Fără a face obiectul unor activităli Dintre speciile de interes ştiinlific men1ionăm:
economice imponante, zona prezintă un grad cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus),
ridicat de periclitare atât datorită tranzitului barza neagră (Ciconia nigra), lebăda de iarnă
foarte mare realizat de mijloacele de transport (C:vgnus cygnus), ra1a roşie (Aythya nyroca).
1 14
�OII ;, 01-Pl
011-DH
2"k 0%
1 : AC •S •MP • OV • OV-P • OV-DH ::; QI-P •P • P-01 -0V 1

Fig. nr. 9. Structura fenologicli a avifaunei acvatice din Zona Dig Brăila-Galati
Legendă: AC - accidentale; S - sedentare; MP - pallial migratoare; OV - oaspeti de vară;
OV-P - oaspeti de vară in pasaj; OV-DH - oaspeti de varii în deplasare de hrănire; OI -
oaspeţi de iarnă; 01-P - oaspeti de iarnă şi/sau in pasaj; P - pasaj; P-01-0V - specii in pasaj
şi/sau oaspeti de iarnă şi/sau oaspeţi de vară
poată indeplini functiile mentinerii şi

Concluzii: perpetuării populaţiei din care face parte. De
În zona Dunării de Jos. intre Călăraşi asemenea, la polul opus se află cele două
şi Galati. au fost semnalate un număr de 97 de puncte de lucru, P3 şi P7 (respectiv Zona Pod
specii acvatice, încadrate in 1 O ordine şi 23 de Giurgeni-Vadu Oii şi Zona Dig Brăila-'Galaţi),
familii (Tab. 1 ). Rcpartiţia speciilor pe fiecare care, fiind situate direct sau in imediata
ordin şi familie in parte, in fiecare punct de vecinătate a fluviului Dunărea, suportă din plin
lucru, poate li urmărită in Tab. 2. Ceea ce se efectele activitătilor umane, numărul de specii
remarcă imediat este faptul că sunt anumite acvatice observate fiind sub media maximului
ordine şi familii care sunt bine reprezentate in de păsări semnalate in zona Călăraşi-Galati.
toate cele 7 puncte de observaţii (ord. În cadrul păsărilor de apă întâlnim atât
Anscriformes, familia Anatidac; ord. Chara specii sedentarc, cât şi migratoare. Din punct
driiformes. familia Scolopacidae; ordinul de vedere al incadrării fenologice, avifauna
Ciconiiformcs, familia Ardcidae), iar altele in acvatică apar\ine la următoarele subgrupe
care speciile acvatice au fost semnalate fenologice, care au fost desemnate pentru
sporadic, sau lipsesc (ord. Gaviiformes, familia intreaga omitofaună acvatică din zona luată in
Gaviidae; ord. Falconiformes. familia Pandio studiu:
nidae şi Falconidae; ord. Charadriiformcs, accidentale (AC)
familia Haematopodidae; ord. Passeriformes, sedentare (S)
familia Timalidae şi Remizidac) . Este evident partial migratoare (MP)
faptul că acest lucru este o consccinfă a oaspeti de vară (OV)
condiţiilor de mediu particulare pc care fiecare oaspeti de vară in pasaj (OV-P)
punct de lucru abordat le are. oaspeti de vară in deplasare de
Pentru punctele de observaţie hrănire (OV-DH)
reprezentate de bălţi (P 1 , P2, P4, P5 şi P6), oaspeti de iarnă şi/sau in pasaj
formate in fosta luncă inundabilă a Dunării, (01-P)
numărul de specii acvatice observate este pasaj (P)
ridicat, la marea majoritate apropiindu-se de specii in pasaj şi/sau oaspeti de
valoarea maximă. Faptul că in Insula Mică a iarnă şi/sau oaspeti de vară (P-01-
Brăilei se regăsesc toate cele 97 de specii 0V)
acvatice reprezintă un argument solid că in Ceea ce trebuie specificat este faptul
această zonă umedă ecosistemelc acvatice şi că toate categoriile descrise reflectă in mod
cele terestre intrunesc acele conditii absolut particular încadrarea fenologică a speciilor
necesare pentru ca fiecare specie in parte să-şi semnalate in zonă, care pot să coincidă cu
1 15
fenologia descrisă pentru intreaga faună speciile aflate in pasaj (P) şi oaspeţi de iamll.
ornitologică a României, sau dimpotrivA, in şi/sau in pasaj (01-P). Celelalte subgrupe
unele cazuri să tie diferitll.. Pentru fauna fenologice au o pondere mai mică, aşa cum se
ornitologicA a României, pelicanul comun poate urmll.ri in Tab. 3 .
(Pelecanus onocrotalus L.) şi pelicanul creţ Privind in ansamblu toate aceste date
(Pelecanus crispus Bruch.) sunt pll.sări putem afirma eli. zona DunArii de Jos, intre
migratoare oaspeţi de vară clocitoare in Delta Călăraşi şi Galaţi, in perimetrul fostelor bălţi
DunArii; pentru zona DunArii de Jos, aceleaşi dunărene, conservă încă o avifaună acvaticll.
specii sunt oaspeţi de vară prezente doar valoroasă, apropiatii. de cea din Delta DunArii.
temporar, in deplasare de hrănire (subgrupa Fărll. a avea elementele de comparaţie cu
fenologicll. OV-DH). Majoritatea speciilor situaţia existentll. inainte de indiguirca
migratoare observate pe timpul iernii au fost malurilor DunArii, putem doar bănui eli.
încadrate doar ca păsări oaspeţi de iarnă şi/sau ornitofauna actuală este inferioară celei care se
in pasaj (01-P), deşi pentru avifauna ţării sunt găsea in Balta Borcca şi Balta Brăila, ca o
înregistrate ca oaspeţi de iarnă. in aceastll. consecinţă a reducerii suprafeţelor acvatice şi a
grupă intră numeroase anatide (gâşte, raţe, modificărilor hidrotehnice. Studiile viitoare
ferestraşi), câteva specii de răpitoare etc. vor aduce cu siguranţă noi date cu privire la
Pentru ornitofauna acvatică semnalatll. sistematica şi fenologia avifaunei acvatice din
intre Călăraşi şi Galaţi ponderea cea mai mare zona DunArii de Jos, şi, mai ales, asupra
o deţin speciile de păsll.ri migratoare oaspeţi de biologiei şi ecologiei speciilor observate.
vară (OV), urmate de speciile oaspeţi de vară
in pasaj (OV -P), parţial migratoare (MP),
Bibliografie:
Albu D . . 1 993. Rezen•aţii naturale. :zone protejate şi monumente ale namrii din finururi/e Brăilei, Ed. Alma
Galali:
Baker K.. 1 993, Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. Tbe British Trust fur Omithology,
Thetford:
Batschi Gy. . l 908. Sosirea păsărilor in primăvara anului / 908 in România. la Brăila, Aquila, Tom. XV, No. 1 -4 ,
p . 328:
Batschi Gy., 1 909, Migratia păsărilor la Brăila, Aquila. Tom. XVI, Nr. 1-4, p. 3 1 2-3 1 3 :
Beckmann K., 1 930. - Co(vmhu.< griseigenapasăre clociroarefrecventă in Balta Brăilei, Vogel, No. 1 . p . 30;
Bibby C.. Jones M., Marsden S . . 2000. Metode de teren penm1 sllldiul păsărilor, Publicaţiile Societâţii
Omitologice Române. Cluj:
Bruun B .. Delin H .. Svenssoo L.. Singer A .. Zeuerstrom D., 1 999, Păsările din România şi Europa, Hamlyn
Guide;
Ciochia V. . 1 992. Păsările clocitoare din România, Ed. Ştiinţifici!, Bucureşti;
Dombrowski R. . 1 946, Pa.<ăril• României. voi. 1, Bucureşti;
Hagemeijer W., Blair M . . 1 997, The EBCC A tlas of European Breeding Birds: Their Distribution and
Abundance, T & A. D. Puyser. London;
lanovici V.. Mihăilescu V .. Badea L., Morariu T., Tufescu V., Iancu M., Herbst C., Grumâzescu H., 1 969,
Geografia Văii Dunarii Româneşti, Ed. Acad. RSR. Bucureşti;
Linii• D., 1954, Păsării<' din R.P.R., voi. Il. Ed. Academiei R.P.R .. Bucureşti;
LinJia D. . 1 955, Pasările din R.P.R., voi. III. Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti;
Mullamey K., Svensson L.. Zeners11om D.. Grant P., 2000. Bird Guide, Harper Coli ins Publishers, Loodon;
Munteanu D . . 200 1 , Dictionar poliglot al specii/ar de păsări din România, Publicaţiile Societâlii Omitologice
Române, Cluj:
Nâstllsescu Gh .. Ceauşescu 1., 1 9 8 1 , Unele aspecte privind bazele ecologice ale protecţiei avifaunei din Insula
MicA a B rAi lei. Ocrotirea Naturii şi a Mediului Înconjurător, Nr. 1 , p. 8 1 -87;
Onea N. . 1 995, Contrihurii adu.<e fa cunoaşterea ornitofaunei din Insula Mică a Brailei, Naturalia, Tom. 1, p.
2 1 7-222. Piteşti;
Onea N., 1 996, Conh·ihurii aduse la cunoaşterea avifuunei din zona iezerului Dohrele-lnsula Mică a Brăilei,
Analele BrAilei, Nr. 2, p. 5 5 1 ·560;
Onea N., 200 1 a. Caracterizarea avifaunei acvatice din zona stepelor naturale şi a Juncii Dunării. Analele
BrAilei, Nr. 4, p. 367·380;
Onea N., 200 1 b, Omitofauna din Insula Mică a Brdilei, Analele Briiilei, Nr. 4, p. 3 8 1 -386;
Ooea N., 2002. Pasari migratoare şi sedentare din zona inundabilă Brăila - Galati (nepublicat);
Onea N .. 2002. Ecologia şi etologia păsărilor de apă din Insula Mică a Brăilei. Ed. lstros - Muzeul Brăilei;
Papadopol A .. 1 965. Studii asupra omitofaunei Jezerolui Călăraşi şi Sud- Vestul Băllii Borcea (Balta lalomilei).
Travaux du Museurn d"Histoire Narurelle ""Grigore Antipa''. Voi. V, pp. 347-380;
Petre T., 1 996. Observaţii omitologice la Balta lalomilei şi in Rezerva!ia Mănuşoaia-Chiciu Popii, Analele
Banatului. Nr. 3, p. 1 1 7- 123;
Svensson L., 1 992, Jdentification Guide to European Passerines, Stockholm;
Vespremeanu E., 1 966, Cercetări asupra coloniilor de păsări din zona complexului de hălli Călăraşi, Travaux
du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", Voi. VI, pp. 249-274;
Weber P. şi colab., 1 994, Atla.rul provizoriu al păsărilor cloci/oare din România, Ed. Societatea OrnitologicA
Româna. Mediaş.
THE ACQUATIC AVIFAUNA FROM THE LOW DANUBE AREA

BETWEEN CĂ LĂRAŞI AND GALAŢI
Tbe Low Danube region. between Călăr.aşi and Galaţi, represents the danubian flood plain field,
respectively the great wetlands Balta Borcea and the Balta Brăilei. The aim of our observations is to srudy the
aquatic omilhologicnl fauna of this region. We planed two research stage: 2004-2005 (for systematic
investigations) and 2006-2008 (for ecologica) srudies). This paper shows the results from the first stage about
systematical and phenological data. Seven observation points were selected: 1 . The CiocAneşti Fish Farm; 2. The
Că!Araşi Lake; 3. The Giurgeni-Vadu Oii Bridge Area; 4. The Linle lsland of Brăila; 5. The Fundu Mare Island;
6. The Corotişca-Poala AlbA-Ochiul Boului Marshes; 7. The Brăila-Gala]i Dam Area. From the systematic point
of view. a nurnber of97 aquatic species, identified in 1 0 orders and 23 families, were observated. Phenologicaly,
the birds species belong to 2 main groups (sedentaries and migratories) and to 9 subgroups (surnmer visitors,
summer visitors in passage. surnmer visitors in feeding travel. sedentaries. partial migratories, passage, winter
visitors andlor in passage, passage andlor winter visitors and/or swnmer visitors. accidentales). The dominant
subgroups are surnmer visitors (OV, 33 species), summer visitors in passage (OV-P. 18 species). partial
migratories (MP. 12 speciesJ. passage (P. 1 2 species) and winter visitors and/or in passage (01-P. 1 5 species).
Aa. M-a � o. an 1 11
Tab. 1. Speciile acvatlce din zona DunArii de Jos
Prdinul Familia !Specia Nume cn 1

Gaviifonnes Gaviiformes Gavia stellata Pont. ufundar mic bi , P •
r+
2. avia areli ca L. ufundar oolar I, P • •
achybaptus ruficollis Pali. orcodel mic bv • • • • • •
� odicipcdifOI"Jlle5. Pidicipedidae odiceos cristatus L. orcodel mare OV • • • • • • •
� odiceos o:riscoena Bodd. orcodel cu •ât rosu V • •
,_ţ odiceps auritus L. orcodel de iarnă • • •
� Podiceps nigricollis orcodel cu gal
1\C
• • • • • • •
7. B
rehm el!nl OV
Pelecanifonnes halacrocoracidac halacrocorax carbo L. onnoran mare OV • • • • • • •
r4- PYtunaeus
PhalaCTOCOillX Pali. onnoran mic ov • • • • • • •
� Pelecanidae felecanus onocrotalus L.Pelican comun OV. DH • • • • • •
�Il elecanus crispus Bruch elican erei OV. DH • • •
• •
� !A
rdeidae IJotaurus stellaris L. IJuhai de baltă OV
lxobrvchus minutus L. Stârc oitic OV • • • • • •
_g
14 )'lycticomx nycticora.x L. târc de noapte OV • • • • • • •
ls Ardeola ralloides Scop. Stârc l!alben OV • • • • • •
�iconiifonnes
16 E�rretta l!arzella L. E�rel.ă micA OV • • • • • • •
17 Egretta alba L. Egrel.ă mare ov • • • • • • •
ls Ardea cinerea L. Stârc cenusiu OV • • • • • • •
19 Ardea oumurea L. Stârc rosu OV. P • • • • •
2o iconia nibrra L. BarzA neagrA OV. P • • • • • •
21 iconiidae iconia ciconia L. Ban.ă albă ov • • • • • • •
-n rrnrcskmmithldBC
Plel!adis falcinellus L. i�ănus bv • • • • • • •
23 latalea leucorodia L. opătar OV • • • • ...
�YJ!IlUS olor Gm. eblidă de vară MI> • • • • • • •
� :vl!DUS CYJ!IlUS l. ebădă de iarnă bl, P • • • • • • •
�26 Anser fabalis l..alh. Gâscă de semănătur.l OI. P •
27 Anser albifrons Scoo. ::iârl ilă mare OI. p • • • • •
2s Anser ervthroous L. Gârlit.ă mica J\C • •
29 Anseriformes Anser anser L. âsca de vara MP • • • • • •
3o Anatidae Branta ruficollis Pali. Gâscă cu J[ât roşu OI. p • • • • •
31 adoma ferruginea Pali. alifar rosu OV. P • •
32 adoma tadorna L. ălifar alb DV. P • • • • • • •
33 Anas penelope L. Rată fluierătoare OI. p • • • • •
34 Anas streoem L. Ralll ocstrilă DV • • • • •
35 Anas crecca L. Ratil mica P. OI.OV • • • • • •
36 Anas platyrhvnchos L. Ra!il mare MP • • • • • • •
37 Anas acuta L. Ratil solitar OI. P • • • • •
38 Anas querquedula L. Ral.ă cârâitoare DV • • • • • • •
39 Anas clypeata L. Ral.ă linl(urar DV. P • • • •
4o Nena rufina Pali. Ratil cu ciuf DV. P • • •
4l Aythya ferina L. Ra!â cu cap castaniu MP • • • • • •
fz Aythya nyroca Guld. Rată roşie DV • • • • • •
43 Avthva fulil!ula L. Ratil motal.ă OI. P • • • •
44 Aythya mari la L. Rată cu cap negru OI, P •
45 Bucephala clanl!Uia L. Ral.ă sunătoare OI. P • • •
'46 MerJ[us albellus L. Fereslras mic OI. P • • •
'47 Mergus merganser L. erestraş mare OI. p • • •
Accipitridae Haliaeetus albicilla L. odalb MP • • • •
r-$ ircus aeruR.inosus L. Erete de stuf ov • • • • • •
�50 andionidae andion haliaetus L. Uligan pescar • •
5T Falconiformes alconidae Falco chem•� Gray Şoim dunărean MP • •
Gruifonnes Rallidae R.allus aQuaticus L. ârstel de baltii MP • • • • •
-# orzana pornma L. restel pestrit OV • • • •
�54 ::iallinula chloropus L. Găinusa de baltii OV • • • • • •
Ada H-' � O. :MeT 1 18

55 ulica atra L. .işilă IMP • • • • • • •
IHacm.atopodidaelfaematopus ostraleous L. &:oicar OV. P • • • •
� !Recurvirostridae !:!imantoous him.antoous L. icioronR V. P • • • • • • •
,_.g Recurvirostra avosetla L. iocintors OV. P • • • • • • •
� hanulriidae baradrius dubius Scop. Prundilnl i oulerat mic bV. P • • • • • • •
� hanuirius alexandrinus L. rurtdl� de sănl.tun1 V. P • •
� baradriifonne haradrius morinellus L. rundăraş de munte OV. P • • •
� luvialis apricaria L. Ploier auriu r • • •
� VaneUus vanellus L. Nagât pv • • • • • •
� 64 alidris minuta Leisl. u2;aci mic • • • • •
� �colopacidae alidris temminckii Leisl. FuRaci Pitic p • • •
f-66 alidris alpina L. ugaci de lănn • • • • • •
'67 hilomachus PUI!:Dax L. Bălăuş • • • • • • •
f-68 Lvmnocrvutes minimus L. eca ină mică • • •
f-69 Gallina�o �allinago L. Becatină comună • • • • •
7o imusa limosa L. ISitar de mal OV. P • • • • • • •
71 !Numenius arquata L. ulic mare OV. P • • • • • •
72 ITrin�a erythropus Pali. luierar negru • • • • • •
73 ITringa lotanus L. IF!uicrar cu pacaoarc ai OV. P
ro • • • • • • •
74 ringa stagnalilis Bechst. luierar de lac OV. P • •
75 ITringa nebularia Gunn. IFluîcrar cu picioare vcrl· • • •
76 ITringa ochropus L. fluierar de zăvoi • • • •
77 �ctitis hypoleucos L. luierar de munte OV. P • • • • • • •
78 arus minutus Pali. escăruş mic • • •
79 Laridae ..arus ridibundus L. Pescăruş râzător MP • • • • • • •
8o haradriiforme arus canus L. escăruş sur Ol. P • • •
81 arus fuscus L. escărus negricios OI. P • •
82 arus cachinnans Pali. Pescăruş areintiu • • • • • • •
83 Stemidae �terna hirundo L. hiră de ballă OV • • • • • •
84 �tema albifrons Pali. hiră micA OV. P • • • • •
8s blidonias bvbridus PaU hiri hitJ cu obnd albi V • • • • • • •
86 blidonias nij!er L. hirigbi!A neagră ov • • • • • •
87 hlidonias lcucootcrus Tcmm. hiriehitA cu ari i albe OV • • •
88 oraciiformes lcedinidae Ieedo atthis L. escAras albastru MP • • • • • • •
reluşel de stuf ov • • •
� ocustclla luscinioidcs Savi.
ocustclla fluviatilis Wolf. Grelusel de zăvoi ov • •

�
Sylviidae Acrocephalus • • • • • •
..i!_ choenobaenus L ăcar mic pv

Acrocephalus palustris • •
Bechst. Lăcar de mlaştină OV
� crocephalus SCII'tl&ccu.c; Hcnn. ăcar de stuf ov • • • • •
�
Acrocephalus • • • • • •
� rundinaceus L. ăcar mare ov

imaliidae anurus biannicus L. 'ili�oi de stuf • • • •
� Remizidae Remiz pendulinus L. Boicus MP • • •
� 97 Passeri formes mberizidae mberiza scboeniclus L. resură de stuf MP • • • • • •
98 TOTAL 277 36 91 708547
Tab 2 Încadrarea sistematici a avifaunei acvatice din zona Dunirii de Jos

Nr. l ncadrare sistematicA NumArul de spedi acvatice semnalate
crt. Ordin Familie (PI) (P2) (P3) (P4) (P5) (P6) (P7)
1 Gaviifonnes Gaviidae o 1 o 2 o o o
2 Podicipediformes Podicioedidae 4 4 2 5 4 3 3
3 Pelecaniformes Pbalacrocoracidae 2 2 2 2 2 2 2
Pelecanidae 1 2 1 2 1 2 o
4 Ciconiifonnes Ardeidae 7 7 4 8 8 7 6
Ciconiidae 2 2 2 2 1 2 2
Treskiomithidae 2 2 2 2 2 2 2
Ada M-& ......__._ O. HH 1 19

5 Anseriformes Anatidae 15 20 5 24 17 19 10
6 Falconiforrnes Accioitridae 1 2 o 2 2 2 1
Pandionidae o o o 1 o 1 o
Falconidae o o o 1 o 1 o
7 Gruiformes Rallidae 3 3 1 4 4 4 3
8 Charadriiformes Haemalopodidae o 1 1 1 o 1 o
Recurviroslridae 2 2 2 2 2 2 2
Charadriidae 2 3 2 5 2 5 2
Scolopacidae 10 Il 7 14 10 14 5
Laridae 2 3 3 5 2 5 2
Stemidae 4 5 1 5 4 5 3
9 Coraciiformes Alcedinidae 1 1 1 1 1 1 1
10 Passeriforrnes Svlviidae 3 4 o 6 5 4 2
Timalidae o 1 o 1 1 1 o
Remitidae o o o 1 1 1 o
Emberizidae 1 1 o 1 1 1 1
Total 10 23 62 77 36 97 70 85 47
Tab. 3. I ncadrarea fenolo�icA a avlfaunel acvatice din zona Dunării de Jos

Nr. crt. lncadrare fenologici NumArul de SP< cii acvatice semnalate
(Pl) (P2) (P3) (P4) (PS) (P6) (P7)
1 oaspc(i de vară ov 25 29 13 33 33 29 25
2 oaspeti de vară in pasaj OV-P 12 14 Il 18 10 18 8
3 oaspeti de vară OV -DH 1 2 1 2 1 2 -
in deplasare de hrănire
4 Partial migratoare MP 9 9 5 12 10 12 9
s sedentare s 1 2 1 2 2 2 1
6 pasaj p 6 9 3 12 6 12 2
7 oaspeti de iarnă şi/sau in pasaj 01-P 6 10 2 15 7 8 1
8 specii in pasaj P-01-0V 1 1 1 1 1 1
şi/sau oaspeţi de iarnă
si/sau oaspeti de vară
9 accidentale 1 1 - 1 - 1 -
AC
Total 62 77 36 97 70 85 47
ASa .._._ � o. ,..., 1 20

REVISTA "TRANSILVANIA"-
FACTOR DE RĂSPÂNDIRE A CUNOŞTINŢELOR GEOGRAFICE
dr. Rodica Ciobanu
in conditiile regimului dualist austro Chiar şi o simplă răsfoire a revistei

ungar, de îngrădire a libertătii popoarelor, evidentiază multirudinea problemelor abordate
românii transilvăneni şi-au concentrat energia cărora li s-au conferit priorit.ăti diferite in
in domeniul cultural - national. Cultura fiind functie de imperativele acelor vremuri. De
astfel, unul dintre principalele mijloace de aceea, orice demers sau orientare a revistei
afirmare natională a românilor. in acest trebuie analizat şi înţeles in legărură cu
context, in Transilvania, ca şi in alte păr\i ale Asociatia, cu activitătilc acesteia.
Europei de la mijlocul veacului trecut, Revista a fost gânditll a fi un mijloc de
aspiratiile de progres şi libenate intensifică ridicare culrurală a românilor, de informare a
activitatea cultural-ştiintifică, materializatll şi publicului larg asupra activitătilor şi preocupă
prin infiintarea unei academii in care "să se rilor "Astrei". Simion Bărnutiu, in discursul
invete in limba maternă ştiinţele". ' Astfel, in tinut pc Câmpia Libertătii in 1 848, spunea că
1 86 1 , a fost întemeiată la Sibiu, Asocia{iunea libertatea unui popor nu poate exista fară culrură
transilvană pentru literatura şi cultura naţională.' Iar culrură nationala nu poate exista
poporului român "ASTRA ". Asocia{iunea. prin doar prin elite, prin câţiva oameni de ştiintă
crearea unei unitllţi culturale a rururor şcoliţi in străinătate ci prin ridicarea nivelului
românilor, pregătea unitatea poli tico-statală. culrural al celor mai largi categorii sociale.
Această organizaţie culrural-educativă Deşi unul dintre scopuri le initiale ale
apărea in Sibiul in care se constiruiseră sau Sectiunii de ştiintelc narurii, creatll in 1 877, a
erau in curs de constiruire asociatii şi reviste fost acela de a pregăti material culrural şi
ştiinţifice ale populatiei germane, valoroase naţional pentru propaganda "Astrei" in
ştiinţific, după modele cu traditie din Austria, rândurile poporului şi mai apoi să se facă
Germania. cercetări ştiintifice4, membrii sectiunilor
Revista "Transilvania", organul de ştiintifice, prin articolele publicate in revistă.,
presă al Asociatiunii, a apărut in 1 868 şi a evidenţiază că cel de-al doilea scop a fost de la
reflectat fidel actiVItatea acesteia, prin inceput prioritar. Crearea sectiilor ştiintifice ale
articolele de popularizare sau ştiinţifice, prin "Astrei'' deschidea cărturarilor transilvăneni
prelegerile, conferintele şi recenziile publicate. largi perspective pentru afirmarea lor in
George Baritiu, socotit părintele revistei, diverse domenii ale ştiintei şi culturii '
afirma, in primul numa.r al revistei că "scopul Activitatea sectiunilor ştiintifice trebuia să fie,
şi problema foii sunt in special acelea care sunt aşa cum s-a precizat in fundamentarea
in general ale Asoeiatiunii însăşi" şi anume'' va necesitătii creării acestora, cea de intermediere
cultiva specialitatea sa in diverse ramuri, cu "intre marile laboratoare ştiintifice ale
toată aplicarea posibilă la l ipsurile poporului
român, considerate din puncrul de vedere al
dr.
agriculturii, silviculturii, montanisticii".'
Victor Grecu. Sibiu. 1 987. p. 285; Transilvania.
an.X. 1877. nr. 14. p. 166.
·1 V. Curticăpeanu. Mişcarea culturală românească
1 V. Curticăpeanu, Mişcarea culturală românească pentru unirea din 1918. Editura Ştiinlificl!.,
pentru unirea din 1 918, Editura Ştiintifică, Bucureşti. 1968. p. 69.
Bucureşli. 1 968, p. 58. 41. Agârbiceanu. Sec{iunile literar-ştiinrifice ale Astrei,
in "Transilvania". 66. nr. l , ian-febr. 1935, p. 8 1 .
' Gelu Neamţu, Din activitatea lui G. Bari{iu pentru
editarea unui organ de presă al Astrei, io Astra
' Memoriile sectiei ştiinte istorice, seria IV. lom VI,
1861-1950. 125 de ani de la injiin/Ore. Sub rcdaclia 1981, Editura Academiei R.S.R.
121
INCHINARE
ne••rllonallll ...,.. tmllll .,...,.. e III •an
orw•nlutor: ANDRERJ ŞAOUNA.
C U P R INSUL:
...,
. - 211111
-- ....
-- =
... ...... ... ..... -

� ...-. ...,.... ,...l,ftnao .. 11 ......_
�1, f.:..o•oko V""•rin 1�. ..,.,
"q>MII
.... ....loP pabllca�JIIc •"-l'a•lu,

n.a l.iltrri,._ I..,Prl �.
M tlt dQare
Fig. l . Coperta internă a revistei •.Transilvania" nr. 6-7. 1 923
Academiei, societăţi ştiinţifice, Încă de la

înfiinţarea Sectiunii de
universităţi" şi cercuri largi de intelectuali, ştiintele naturii se
recomanda membrilor
meseriaşi etc.' De aceea, Vasile Stanciu "Astrei" să dea o atenţie deosebitA explorării
propunea ca in revistA să i se atribuie fiecărei geografice şi tiziografice a tinuturilor locuite
secţiuni câte o rubrică. 7 de români ' Aparitia secţiunilor ştiinţifice face
Aceste scopuri, înfiinţări de sectii să sporească preocupările pentru ştiinţele
pentru ştiinţele naturii, le regăsim şi la o altA naturii, inclusiv pentru geografie. Concomitent
organizatie culturală sibiană. ,,Siebenbiirgischer s-a extins spaţiul acordat acestor domenii in
Verein fur Naturwissen-schaften zu paginile revistei "Transilvania".
Hermannstadt" cu periodicul .,Verhandlungen Geografia, ca domeniu al ştiintelor
und Mitteilungen des Sieben-bUrgischen naturii, a avut un loc important încă de la
Vercins fur Naturwisenschaften", cu aproape primele numere ale revistei. Însă ponderea
1 0 ani inainte. lucrărilor, articolelor geografice a crescut odatA
cu aparitia seqiei de ştiinţele naturii ( 1 877) şi
' Transilvania, 3 1 . nr. 8. aug. 1 900, p. 105.
7 Direcţia Judeteană Sibiu a Arhivelor Nationale,
fond "Astra", Registrul de procese verbale ale
Comitetului Central, 1 9 1 4 . dos. 1 622, p. 95. "Transilvania", 36, nr. 8 , august 1 900, p. 105.
'
1 22
mai târziu a celei de geogrnfie-ernografie (2 tematici largi întâlnite in lucrările actuale.
iunie 1925 ) . " Materialele publicate fac parte din următoarele
O analiză a articolelor cu tematică domenii:
geogrnfică din revista "Transilvania"
evidentiazA directiile care au fost urmările in a. Geografie economică
răspândirea cunoştintelor de geografie: Pornind de la constatarea că un popor
___, de popularizare: prelegeri, nu poate avea o cultură puternică fW"ă o
conferinte, articole; dezvoltare economică pe măsură. multe lucrări
prezentarea: geografice au ca tematică dezvoltarea
aparitiilor bibliografice in economică a României, lucrări ce pot constitui
biblioteca "Astrei ", in librăriile sibiene, in şi astăzi capitole in cadrul disciplinei
biblioteci renumite din oraşele unde existau Geografia economică.
despărtăminte (Cluj, Blaj etc.); Încă din primele decenii ale secolului
temelor de cercetare aflate in XX, membrii "Astrei" au sesizat că forta unui
atentia Academiei Române, a noilor directii in stat depinde de gradul de dezvoltare a
cercetarea geogrnfică şi a publicatiilor aflate industriei proprii. Astfel in diverse articole se
sub auspiciile acesteia; atrage atentia asupra existentei unei relatii de
activitătii de cercetare din cadrul interdependentă între materiile prime
Institutului de Geografic din Bucureşti: dezvoltare-cultură.
aparitiei unor reviste de geogrnfie. Lucrări precum Bogăţiile subsolului şi

___, activit4ţii didactice: semnalarea culturali=area maselor, Bogăţiile miniere ale
aparitiei manualelor de geografie şi recenzarea României, Bogăţiile miniere din Valea Oltului
celor deosebite in ceea ce priveşte continutul, şi Carpatii Sudici atrăgeau atentia asupra
modul de abordare a notiuni lor ştiintifice. neccsitătii studicrii subsolului transilvan şi
Lucrările geografice din revistă fie că pentru a impulsiona dezvoltarea unei industrii
sunt prelegeri, articole "poporalc" sau proprii cu materii prime autohtone. Unele
ştiintifice îşi au motivatia in inexistenta unei dintre aceste lucrări au fost prezentate in
geografii a Transilvaniei in limba română până şedintclc "Astrei" sub formă de conferinte in
in 1 872. Studiile geogrnfice sunt mai rare in diverse despărtăminte (Braşov, Cluj. Sibiu).
prima jumătate a secolului al XIX-lea şi penD11 S-au publicat articole in care. plecând
că invă\Amântul transilvănean inainte de 1 848 de la analiza economici tărilor dezvoltate
era puternic confesional, nu se predau ştiintele precum Franta. Suedia, inainte şi după primul
naturii iar despre o geografie românească nici război mondial se prezintă şi situatia
nu se putea vorbi. României(industrie, materii prime). Cu acest

prilej specialiştii români sunt indemnati către
Activitatea ştiinţifiCI'I şi de popularizare studii de explorare şi exploatarea subsolului

Deoarece revista "Transilvania" a fost prezcntându-se chiar arnănuntit tehnici de
gândilă să fie redactată in stil poporal, pentru evaluare a rezervelor şi date statistice ale
ca cititorii să poată trage invătături rezervelor României.

folositoare'" este dificilă separarea lucrărilor de Situa1ia economică grea a omenirii
popularizare de cele ştiintifice. Este de după primul război mondial face ca şi in
subliniat, însă că orice demers pentru revista "Transilvania" articolele de geografie

răspândirea cunoştintelor ştiintifice avea In economică să fie numeroase. În lucrarea
bază studii ştiintifice temeinice." Energiile naturale ale României, de Ion
Prezentarea lucrărilor cu tematică Popescu Voiteşti 12 se avertiza deja că victoria
geografică tipărite in revistă o vom face după în '"lupta penD11 dezvoltare" de după război va
fi câştigată de natia ce se va restabili economic
cât mai repede şi că România nu avea cărbuni
'
DJSAN, fond "Astm". Regislrul de proc= verbale suficicnţi pentru dezvoltarea industriei (abia in
ale Comitetul Central. 1 925, dos. 1 308. p. 83 şi aceşti ani s-au inchis mine ce au fost
'Transilvania", an 56, 7-8. iul.-aug., 1925. p. 292. dintotdeauna nerentabile). În aceste articole, pc
1 0 "Transilvania". Llll. nr. 7-8, iul.-aug. 1922. p. XI. lângă datele ce tin strict de ramura respectivă a
"
Anicolele ştiin)ifice conţin intotdeauna explicatii
de termeni, no)iuni cu caracter general pentru a-şi
atinge dubla adresabilitate propusă: oameni de 1 2 "Transilvania", Sibiu, an Ll. nr. 1. mai 1920.
ştiinta-publicul larg. p. 8 1 -85.
Ada 11.-1 ......__.... o. 2H7 1 23

geografiei se dau şi noţiuni cu caracter general c. Geogrt�fie generiiiQ şi geogrt�fiefizică
legate de fonnarea, clasificarea materiilor Membrii activi ai Asociaţiunii, cei ce
prime, distribuţia lor geografică etc. publicau in revistă au înţeles că ridicarea unui
popor nu se poate realiza decât in legătunl cu
b. Meteorologie-c/imt�tologk celelalte popoare şi că pentru a progresa
Deşi nu sunt numeroase, articolele de trebuie cunoscute descoperirile geografice ale
meteorologie şi climatologie răspund ambelor celorlalte naţii. in acest sens sunt publicate în
cerinJe, sunt de popularizare şi ştiinţifice. revistă scurte articole despre expediţii
Membrii "Astrei" au ÎDJeles necesitatea internaţionale de mare răsunet pentru geografia
cunoaşterii şi înJelegerii fenomenelor mondială (expediţia arctică a lui Nansen;
meteorologice de către publicul larg şi au expcdiţia lui Cameron în Africa; descoperirea
militat pentru eliminarea superstiţiilor din de noi pământuri de către Columb etc.) 1 6,
gândirea oamenilor simpli. O activitate intensă despre alcătuirea geografică a unor teritorii
în acest domeniu a avut-o dr. A. P. Alexi care vecine precum Ungaria 1 7 etc.
în lucrarea Importanti 'a studiului Lucrările de popularizare din domeniul
meteorologicu subliniază eli dobândi rea acestor geografici fizice s-au axat mai ales pe
cunoştinţe aduce un salt calitativ pentru cultura prezentarea diferitelor unităţi geografice din
unui popor, dă exemplul Ungariei, care avea Transilvania: Munţii Apuseni, Câmpia
un sistem meteorologic bine pus la punct şi Transilvaniei dar şi pc descrierea celor două
propune "Astrei" să ia initiativa înfiinţării de mari râuri care o străbat - Murcşul şi Oltul.
observatoare meteorologice. 13 Multe dintre aceste lucrări au fost conferinte
Pentru ca numărul celor care puteau susţinute în cadrul şedin[elor Asociaţiunii de
citi studii temeinice, cum ar li cele referitoare personalităţi renumite pentru cercetările lor in
la clima României, publicate în alte localităţi domeniul ştiintelor naturii: Emil Pop,
era foarte mic, sunt publicate, in revistă, Alexandru Borza, Vintilă Mihăilescu"ş.a.
articole preluate din reviste de prestigiu De fiecare dată, în prezentarea
precum "Analele Academiei Române"." fonnelor de relief se foloseşte un limbaj
Tot in scopul răspândirii cunoştin1clor simplu. uneori poetic dar se folosesc şi tenneni
meteorologice şi climatologice era semnalată ştiinţifici atunci când este cazul. O problemă
apariţia, intr-o altă revistă sibiană, de care am importantă, de stringentă actualitate şi in
amintit mai sus, "Verhandlungen und prezent, asupra căreia se atrăgea atentia într
Mitteilungen des Siebenbiirgischcn Verein fur unul din articolc 1 9 este cea a degradării
Naturwissenschaften zu Hennannstadt" solurilor. a alunecărilor de teren. Teme de
("Dezbaterile şi comunicările Societăţii Ardelene actualitate astăzi mai mult ca oricând. În acest
de Ştiinţele Naturii din Sibiu"). a articolului lui sens, revista avertiza asupra pericolului
A. Gottschling: Tablou al fenomenelor defrişărilor necontrolatc.
meteorologice din Sibiu in anii /895-1899. "
Sunt prezente, in paginile revistei d. Lucrări complexe. Monografii
"Transilvania", şi articole de popularizare a Lucrările complexe, monografiile
staţiunilor balneare şi climaterice in care sunt publicate se referă la Transilvania şi ele pot li
prezentate pe înţelesul tuturor nu numai considerate un răspuns la indemnurile din
staţiunile balneare, ci şi modul de fonnare şi partea revistei de a se elabora o geografie a
clasificare a apelor minerale etc. Colaborările Transilvaniei.
"Astrei" cu observatoare le meteorologice din O lucrare complexă, muhidisciplinară
alte ţări au fost semnalate şi in revistă după clasificările actuale. publicată în primii
prezentându-se cărţile primite pentru biblioteca ani de apariţie a revistei este cea a lui A. P.
"Astrei", rod al acestor colaborări. Alexi intitulată O excursie botanică in
" Ibidem. Si b u , an XXVIII, nr. 1 - 1 1 , fev.-mart.

i
131hidem. S ibiu . an 60, nr. 10-1 1 , 1 929, p. 93 1 . 1897. p. 47; Braşov, an IX, nr. 1 8. 1 sept. 1 876;
Braşov, an VIU, nr. 13. 1 iul. 1 875. p. 1 53 .
1 4 Extras din ''Analele Academiei Române". seria a
Ibidem. Sibiu, an 5 7 . nr. 10. oei. 1926. p. 573.
1 1-a, tom XVI, Materialu pentru climatologia
"
Ibidem, Sibiu. an XXIII. nr. I l , 1 5 nov. 1892. p.
"
României. 1 Clima Sulinu, de St. C. Hepiles.
"Transilvania", XXVI, nr. 6, 15 iunie 1 895. p. 383. 357: an LI. nr. 1. mai 1 920, p.74-78.
" " Ibidem, Sibiu. an 65. nr.2. mart.-apr. 1 934. p. 165.
Transilvania, Sibiu. an XXX I . iunie 1 900, p. 278.
1 24
România şi Dobrogea. 20 Lucrarea prezintă elevilor. Un membru al "Astrei", indignat că
Dobrogea şi se intinde pe parcursul a zece scrierile ştiinţifice nu erau citite, scria in
numere de revistă fiind structurată după criterii "Transilvania" că nu "condcele dcstoinice
valabile şi astăzi. Catalogul plantelor recoltate lipsesc, ci publicul cititor de lucrări ştiintifice
din România şi Dobrogea este precedat de o care este refractar la ştiin)ă din cauza şubredelor
prezentare geografică amplă: aşezare geografică, cunoştinte din şcoală"24 şi că de multe ori
descrierea formelor de relief, clima, dascălii nu se ridicau nici la nivelul elevilor.
fenomenele meteorologice - cu prezentarea De aceea, pentru cadrele didactice mai ales. in
conexiunilor climă - specii de plante ce pot fi paginile revistei sunt semnalate aparitiile de
cultivate. Toate acestea erau introduse din manuale de geografie in librariile sibicne dar şi
dorinta de a instrui şi in acest domeniu pe cei in alte centre din tafă. De asemenea, erau
ce citeau studiul, de a le da notiuni de protectia anuntatc in revistă cărţile noi, inclusiv cele de
mediului etc. geografie, intrate in biblioteca "Astrei".
Publicarea unui rezumat al lucrărilor De aceea primele lucrari geografice
geografice referitoare la Moldova, Valachia şi publicate se adresau elevilor încercând să
Transilvania editată in 1 597 la Bonn pare răspundă imperativului cunoaşterii acestor
inutilă luând in considerare anul aparitiei. Dar generatii începând cu tânăra generatie. Revista
redactorii revistei considerau că este imponant a prezentat aparitiile de manuale geografice
să se adune toate datele geografice referitoare chiar şi atunci când se aflau in faza in faza de
la Transi !vania, atât pentru geografia de la tipărire. Nu erau simple semnalări ci scune
sfărşitul secolului al XIX-lea cât şi din ratiuni recenzii, cu recomandări şi uneori chiar
geo-istorice. prezentări critice când noutătile aduse de
O altă lucrare complexă tematic manuale in loc să simplifice activitatea
referitoare la Transilvania. este Noţiuni relative didactică ingreunau intelegerea natiunilor
la economi 'a sociale şi la istori 'a civilisaţiunei geografice de către elevi. 25
in Transil1•ania. Pe lângă datele privind În paginile revistei se întâlnesc şi
aşezarea geografică a Transilvaniei sunt critici la adresa unor manuale publicate in
prezentate formele de relief. căile de Vechiul Regat in care datele referitoare la
comunicatie naturale şi antropicc şi o listă cu Transilvania când nu lipseau erau greşite şi nu
rnineralcle transilvănene. Se mai mentionează, puteau fi de folos elevilor români transilvâneni.
de asemenea, că in 1 839 a existat in Sibiu o A existat o continuă preocupare pentru
mică societate ce-şi propunea să facă Oltul educarea tinerilor. Tot pentru ei, secretarul
navigabil. 21 Preocupări privind bogătiile general al sectiunilor ştiintificc propunea
subsolului, tot in această perioadă, apar şi in infiintarea unei Univcrsităti populare printre
celelalte periodice sibicne ale vremii. materiile propuse spre studiu aflându-se şi
Unii membri ai "Astrei" cadre geografia (0eografia României şi a )ărilor
universitare şi cercetători geografi in Cluj au vecine).26
intreprins studii monografice complexe, de Pentru uşurarea intelegerii natiunilor
valoare, asupra Muntilor Apuseni." de geografic, a fenomenelor meteorologice de
Monografiile valoroase. temeinic elaborate către elevi şi chiar de către un public cititor
atunci, sunt valabile şi astăzi, fiind citate in larg se recomanda celor ce claborau manuale
lucrările geografice. sau anicole de popularizare să folosească
mijloace artistice (povcşti, legende etc.).
e. Manualele
Pornind de la constatarea că şcoala dă f. Semna/tiri
o insuficientă dezvoltare a gustului pentru o O bună pane din spatiul tipografic
cultură ştiintificâ inaltă2-', redactorii revistei s acordat ştiintelor naturii - in speţă geografiei, a
au ocupat de ridicarea culturală a dascâlilor şi a fost folosit pentru semnalarea noilor aparitii in
bibliotecile Asociatiunii. in librariile sibiene
'" Ibidem. Sibiu, an XIII, nr. 1 1 - 1 2, 1 - 1 5 iunie
(Krafft, Filtsch) sau publicate sub egida
21
1 882. p. 8 1 .
Ibidem, Braşov, an X. nr. 20. 1 5 oct 1 877, p. 230.
Ibidem, Sibiu, an XLIV. nr. 8, nov.-dec. 1 9 1 3 . p.
" Ibidem. Sibiu, sept-dec. 1939, an 70, nr. 5-6, p. 24
334-345. 408.
" Ibidem. Sibiu. an LI. nr. 12, dec. 1920, p. 996.
Ibidem. Sibiu, an XXXII. nr. 8, sept-oei. 1 909, p.
"
26
21. Ibidem. Sibiu, an 62. nr.l -8. ian.-aug. 1 93 1 . p. 28.
1 25
Academiei Române, a Universităţii din Cluj. căutându-se diverse mijloace în acest sens.
Semnalările au fost însoţite de scurte prezentări Astfel, s-au publicat articole de popularizare,
ale cărtilor sau ale unor capitole mai s-au ţinut conferinţe îmbunătăţite continuu (s-a
interesante. Uudabilă este colaborarea cu achizitionat aparatură de proiectii, s-au
librăriile sibiene care s-a concretizat nu numai distribuit broşuri gratuite etc.). De asemenea,
în semnalarea noilor apariţii ci şi în solicitarea s-au propus concursuri, cum ar fi cel pentru
de căiţi utile elevilor, editate în alte localitllţi, elaborarea unui Dictionar toponomastic -
de către librarii respectivi. " geografic al unui comita/ locuit de români in
Aşa cum s-a arătat, secţiunile ştiintifice Ungaria şi Transilvania. "
au fost gândite ca foruri intermediare între Redactorii revistei au înţeles că un
popor şi Academie, universităţi. Membrii popor puternic nu poate fi decât cel ce-şi
"Astrei" şi ai secţiunilor ştiinţifice au cunoaşte limba, istoria, dar şi geografia. De
conştientizat că această legătură trebuie să fie aceea, in Proiectu de statUlu pentru instituirea
biunivocă. De aceea au tinut la curent cititorii şi organizarea şcolii de fete înfiinţată şi
revistei cu preocupările geografice ale susţinută de Asociaţiune, intre obiectele de
Societăţii Geografice Române din Bucureşti, studiu este trecută şi geografia (cunoaşterea
ale catedrei de specialitate de la Universitatea pământului patriei ca formă de productie,
din Cluj . " Cu aceste ocazii s-au prezentat industrie, cunoaşterea Europei şi a celorlalte
pentru cititorii revistei noile direcţii în continente).
cercetarea geografică, dări de seamă ale unor Redactorii revistei au reuşit să
excursii interne sau peste hotare, conduse de completeze cunoştinţele de cultură generală ale
geografi de renume precum George V âlsan, cititorilor prin publicarea unor articole de
Simion Mehedinti. concursurile instituite de geografie. In acelaşi timp. redactorii revistei
aceste foruri pentru elaborarea de dicţionare "Transilvania" a avut în vedere că se adresau
geografice şi temele unor proiecte ştiinţifice unor oameni cu o cultură elementară de cele
abordate în aceste institutii (Ex: ObservaTii mai multe ori. dar şi ucor cercuri mai rcstrânse,
moifologice la zona de contact a ba<inurilor cu o cultură superioară şi au publicat materiale
O/tutui şi Murăşului in regiunea Sibiului). adecvate pentru fiecare dintre aceste categorii.
De prezentllri ample au beneficiat Constatăm cu o oarecare uimire că
reviste de înaltll ţinută ştiinţifică cum ar fi: marile probleme ridicate pentru geografii
"Buletinul Societăţii Regale Române de români: alunecările de teren şi degradarea
"
Geografie" din Bucureşti , "Revista terenurilor ca urmare a unei proaste folosiri.
Geografică Română" din Cluj şi apoi efectele dezastruoase ale activităţilor antropice
30 "
Bucureşti , Revista "V. Adamachi" din laşi . asupra mediului, necesitatea cunoaşterii
După o prezentare succintă a periodicelor geografici propriei ţări dar şi a vecinilor sunt
respective sunt men)ionate studiile mai actuale şi rămân şi în prezent în atenţia
importante, cele mai multe semnate de specialiştilor. i n concluzie, putem afirma că
geografi renumiti încă din acele timpuri în ţară revista "Transilvania" şi-a câştiga! prin
şi străinătate cum ar fi: Vintilă Mihăilcscu, prestaţia sa în domeniul geografici,
George Vâlsan, Victor Tufescu, Simion recunoştinţa cititorilor săi din epocă şi pc aceea
Mehedinti, Ion Simionescu ş.a. a geografi lor de astăzi, care au în paginile
Preocupările "Astrei" şi ale celor care acestei publicatii un adevărat model de
publicau in revista "Transilvania" de a răspândire a cunoştin)elor ştiintificc.
răspândi cunoştinţele geografice, de deschidere
a gustului către cultură au fost continui,
21 Ibidem, Braşov, an l. m. l 2, iunie 1 868, p. 277.

" Ibidem. Sibiu, an XXX, nr.2-3, febr.-mart. 1 899,
r.; I lO; an 59. _nr. 5, mai 1928, p. 423.
lbrdem, S rbm, an 75. nr.3, mart. 1944, p. 270; an
76, nr. l -2, ian.-febr. 1 945, an.73, m. l , ian. 1 942.
30 Ibidem. Sibiu, an 74. m. 9-1 0. sepl.-ocl. 1 943. p.
789-79 1 ; an XV, m. 14-15, 1 - 1 5 iulie 1 884, p. 1 1 1 -
1 1 2.
" Ibidem, Sibiu. an LIV. or. l-2, ian.-febr. 1923, p.
1 22.
" Ibidem, Sibiu. an XXX. nr. l . ian.-febr. 1 903, p. 23.
1 26
THE "TRANSYLVANIA � MAGAZINE -
AN I MPORTANT ELEMENT OF DISSEMINATION
FOR GEOGRAPHICAL KNOWLEDGE
The "Transylvania" magazine, founded in 1 868, bas faithfully rellected lhe activity of lhe Association, be it
lhrough advenising or scientific articles, lectures, conferences or reviews. It is enough to simply shuffie tbrough lhe
magazine to notice lhe variety of lhe problems tack.led, which were treated wilh different degrees of importance,
according to lhe requirements of those days. Geogrnphy - as field of lhe natural sciences area- bas always been
regarded wilh great interes� ever since the frrst issues of the magazine. The "Astra" members bave from lhe very
beginning understood lhe necessity of improving one's knowledge. especially by the young generation of national
geography. Therefore. through advertising papers lhey did not only seek to share and spread such knowledge, but
also to support lhe schools by presenting new models of teaching in order to enable lhe leaming process and
understanding of lhe young. Thus. lhe delivery of geographical notions by artistic melhods (legends, short stories
etc.) was suggested, a model which was burrowed nowadays also by our text books from lhe westem ones.
Allhough lhe articles on a geograpbic topic in the '"Transylvania" magazine are not many by number, it is
our belieflhat lheir content and lheir language simplicity contributed to the spreading ofthe knowledge among the
readers.
Key words: cultural magazine. knowledge on geography. lhe Transylvania magazine. Sibiu
Cuvinte cheie: revistă de culturâ, cunoştinţe de geografie. revista Transilvania, Sibiu.
Ada ._. � n. HeT 1 27

PĂTRUNDEREA, EXTINDEREA ŞI SITUAŢIA ACTUALĂ
A BIZAMULUI (ONDA TRA ZIBETHICUS L.)
Î N JUDEŢELE GALAŢI ŞI VASLUI
dr. Sorin Geacu
1. Introducere 3. Extinderea arealului său in jude!ele

Galati şi Vaslui
Mamifer rozător, bizamul trăieşte in
colonii in zona maluri lor apelor (curgătoare ori În anul 1 956. un bizam a fost împuşcat
stătătoare), dar apare şi in lungul unor canale. pe gârla Ghimia, in apropierea punctului
Are o lungime de circa 50 cm (din care pescăresc omonim. nu departe de podul peste
20 cm coada). Vizuinile săpate au ieşire in apă, Prut al căii ferate Gala]i-Reni (aproape de
însă culcuşul este aşezat mai sus de nivelul confluenl3 Prut-Dunăre).
acesteia. Este, cu precădere, un animal nocturn. În acel an. bizamii din nord-vestul
Hrana sa este reprezentată de vegcta]ia lacului Bratcş, detcriorascră vâ�ele pcscărcşti.
acvatic!, dar când aceasta este insuficientă, În anii 1 957-1 958. erau ocupate de această
consumă şi moluşte, broaşte, mici peşti. specie un număr de 1 3 puncte din vechiul areal
Împerccherea se face după topirea ghc]ii, al lacului Brateş: Gârla lui Chirilă, Gârla
primăvara timpuriu. Florintului. japşclc Nisa, Bucium, Dadovelu.
Este o specie originară din America de Cojocaru ş.a., in nord până pe canalul
Nord. Pentru blana sa pre]ioasă, la stărşitul Frumuşi�a-Folteşti. apoi la sud de calca ferată
anilor '40 şi inceputul anilor '50. bizamul este Galali-Reni până la Dunăre ( inclusiv balta
introdus şi in extremitatea de sud-vest a fostei Samova). Bizam s-a găsit atunci şi in balta care
U.R.S.S., in zona grani l ci cu România. exista la marginea estică a Galaliului (la est de
Grădina Publică, in zona feroviară).
2. Pătrunderea bizamului în judeţul Până in 1 958. bizamul migrase in
Galati lungul Prutului până dincolo de Vădeni
(comuna Cavadincşti, jud. Gala)i), astfel că in
Urmare a colonizărilor fllcute in 1 958 a pătruns şi in jude!ul Vaslui, mai întâi in
Republica Moldova (in perioada 1947 - 1 955, lunea Prutului şi băllile din apropierea satului
doar in raionul Cabul s-au introdus 13 70 Cârja, din extremitatea de sud-est.
exemplare de bizam), această specie şi-a fllcut Angaja]ii Intreprinderii Piscicole
apari)ia şi la vest de Prut. Brăila (de care aparţinea sectorul din aval de
Primul exemplar de bizam a fost Cârja al Juncii Prutului) constataseră că
semnalat in jude1u1 Gala)i in anul 1 955 bizamul era in număr mare nu numai in
(Nichita, 1 955) pc latura nordică a lacului regiunea lacului Bratcş. ci şi in băl]ilc Fântâna
Bratcş, pe teritoriul ce aparţinea atunci Ţiganului, Şovârca ( comuna Oancea. jud.
comunei Şivi13 (azi comuna Tuluceşti) la 20 Gala]i) şi Pochina (corn. Rogojeni, jud. Galali).
km nord de Gala)i (fig. 1 ). În acel an, in Arunci ( 1 957- 1 958), bizamii provocascră
vecinătatea digului Brateş-Prut, la 0.5 km vest pagube uneltelor de pescuit. astfel că in băllilc
de malul Prutului, s-a observat o colonie de Fântâna Ţiganului. Pochina şi Şovârca ci
bizami din care s-a şi împuşcat un exemplar. distruscseră toate vintirele (circa 250) instalate
Este posibil ca exemplare de bizam in apă.
(neobservate insă), să fi existat şi mai inainte Tot in acei ani, numărul de blănuri de
in zona lacului Brateş. bizam colectate din judc!ul Gala)i şi predate
fostei Directii de Colectări şi Achizi)ii
(D.C.A.) a crescut de la 1 8 in 1 956. la 93 in
anul următor, apoi la 1 356 bucă l i in 1 958 şi
1 28
1 467 în anul l 959 (Marcheş, 1 960). Se observă pe valea Crasnei, 75 de exemplare pe cea a
faptul că, numai intre anii 1 957 şi 1 958, Bârladului şi numai 4 exemplare pe Telcjna.
numărul de blănuri de bizam colectate a În anul următor, in judeţul Galaţi s-au
crescut de 1 4,6 ori, iar între 1 956 şi 1 959 de observat circa 250 bizami, iar în 1 97 1 s-au
8 1 ,5 ori ! împuşcat aici 260 exemplare ( 1 00 in zona
Aşa cum menţionau Călinescu şi Galaţi-Brateş-Zătun, tot atâtia in zona
Bune seu ( 1 958), toamna bizamul «incepe Braniştea-Lozova-lndependenţa, 60 în lunea
vagabondajul la întâmplare, trecând adesea Prutului in sectorul Vlădeşti-Rogojcni, 5 in
peste câmp de la o baltă la alta, ceea ce explică lunea Siretului la Furceni, 10 in arcalui Barcea
marea putere de colonizare a acestei specii» Condrea al Juncii Bârladului şi 1 O în lunea de
(p. 79). la confluenta Bârlad-Jeravăl). in 1 973 s-au
În ultima parte a anului 1 959 şi înregistrat în tot acest judet doar 1 67 de bizami.
începutul anilor '60, bizarnul se extinde şi pe Acest mamifer, în intervalul 1 970-
valea Siretului, iar apoi pe cea a Bârladului, 1 974, pătrunde şi pe alte văi mai mici
astfel eli., in 1 963-1 964 el este semnalat în (Bârladul superior, Bcrheci. Călmăţui, Geru,
apropiere de Bârlad (in 1 967, in sectorul de Racova, Tutova, Simila, Vaslui, Elan).
luncă Bârlad-Grivita-Bădcana. s-au semnalat in anul 1 974, pe teritoriul judeţului
circa 60 de bizami). Galaţi, s-a constatat prezenta a circa 200
in 1 963, doar in regiunea lacului bizami in lunea Prutului şi Dunării, 100 bizami
Brateş şi in imprejurimile Galatilor s-au vânat in cea a Bârladului, iar pe valea Sirctului, numai
1 853 bizami, iar în anul următor, in sectorul in zona Tudor Vladimircscu-Hanu Conachi s
Juncii Prutului de pe teritoriul comunei au împuşcat 64 exemplare. in anul următor, s-a
V!Adcşti s-au împuşcat 200 de bizami. observat un număr dublu de bizami (circa 250
La nivelul anului 1967, bizamul era în lunea Prut-Dunăre, 1 08 in cea a Siretului,
semnalat in următoarele puncte din judeţul 284 in cea a Bârladului (numai in apropiere de
Galaţi: lacul Bratcş şi împrejurimile Galatiului Tecuci s-a constatat prezenta a peste 1 00 de
- 400 exemplare, Vlădeşti - 1 00 exemplare, exemplare), cei mai putini fiind întâlniţi pe
Grivita (Bârlad) - 60 exemplare, Negrileşti - 25 văile Tccucclului (20 indivizi) şi Corozelului
exemplare şi Buciumeni - 5 exemplare. ( 1 0 indivizi). În 1 975, în zona de confluenţă
În perioada 1 960-1 965, bizamul se Siret-Bârlad s-au vânat 44 bizarni.
extinde şi în sectorul Folteşti-Târgu Bujor al in medie, unui hectar de ape şi bălţi.
văii Chinejii, iar in intervalul 1 965-1 970 el a pentru judeţul Galaţi, in 1 975, ii revenea (pe
pătruns până in următoarele puncte: fonduri cinegetice) următorul număr de
- pe valea Bârladului in amonte până bizami: Furceni - 1 0, Tecuci - 9, 1 , Gbidigeni -
în dreptul comunei Ştefan cel Mare; 6, Condrea - 3, Barcca - 2,8, Matca - 1 ,6.
- pe valea pârâului ldrici (afluent pe Nărnoloasa-Licşti - 1 .5, Buciumeni - 1 ,5,
stânga al Bârladului) până la Roşicşti; Negrileşti - 1 ,4. Vlăşcuţa - 0.5, Vlădcşti - 0,2,
- pe valea Crasnci (a fluent pe stânga al Hanu Conachi - 0,04 şi Brateş-Zătun - 0,04.
Bârladului) până la Vineţeşti; La nivelul anului 1 98 1 . de pc arealul
- pe valea Chiţocului (afluent pe analizat, s-a raportat prezenţa numai număr de
dreapta al Bârladului) până la Lipovăţ; 1 762 bizami (tab. 1 ), din care 1 147 exemplare
- pe valea Buda (afluent pc dreapta al pe teritoriul judeţului Vaslui (65,1%) şi 6 1 5
Bârladului) până aproape de Delcşti; exemplare p e cel a l judeţului Galaţi (34,9%).
- pe valea Telejna (afluent pe stânga al Astfel, pe valea Prutului (în ambele judeţe) s
Bârladului) până la Zăpodeni. au identificat 485 exemplare, pc cea a
in anul 1 969, din judeţul Galati s-au Bârladului (in ambele judeţe) un număr de 332
recoltat 1 096 exemplare de bizam, din care 490 exemplare, pc cea a Siretului - 230 exemplare,
din zona lacului Brateş şi împrejurimile pe cea a Crasnei - 1 70 exemplare. Mai puţini
Galaţiului, 390 din celelalte sectoare ale Juncii bizami s-au constatat pe văile: Telejna (60),
Prutului, 146 din lunea Siretului, 60 din lunea Racova (55), ldrici (50), Simila (44), Vaslui
Bârladului şi 1 O din lunea Chinejii. (40), Călmăţui (25), Berheci (20), Tecucel
in acelaşi an, 1 969, în judeţul Vaslui s (20), Geru (20), Elan ( 1 5), Corozel ( 1 0), dar şi
au semnalat 459 de bizami, din care 280 de pe alte câteva ape mai mici.
exemplare în sectorul SIAnileşti-Bumbăta
Vctrişoaia al Juncii Prutului, 1 00 de exemplare
1 29
În anii 1982-1 983, cel mai mare număr Dacă pe anumite fonduri cinegeticc
de bizami ( 1 70-200 indivizi) s-a constatat in (Cârja, Murgcni, Pojorăni. Gugeşti), vânarca
zona iazului Gugeşti Uudeţul Vaslui). acestui mamifer s-a făcut in fiecare an, pe
Pe teritoriul judeţului Vaslui in altele s-a realizat numai in unii ani (de
intervalul 1 985-1 994 s-au împuşcat 1 275 exemplu. pe fondul Duda-Râşeşti in anii 1 985,
bizami, pe unnătoarcle fonduri cinegetice: 1 986, 1 988, 1 99 1 . 1 992, pc fondul Pogăneşti in
Cârja (256), Fălciu (2 1 1 ), Murgeni (20 1 ), anii 1 985, 1 986, 1 99 1 şi 1 992, pe fondul
Pojorăni ( 147), Pogăneşti (97), Duda-Râşeşti Bădeana in anii 1 986, 1 987, 1 988, 1 992. pe
(87), Voloseni (42), Costeşti (37), Bădeana fondul Costeşti in anii 1986, 1 988, 1 992, pe
(33), Gugeşti (28), Telejna (25), Zăpodeni fondul Ncgreşti in anii 1 986, 1 989, 1 992, pc
(25), Negreşti (25), Curseşti (20), Solcşti (20), fondul Curscşti in anii 1 988, 1 992, pe fondul
Bârlad ( 1 6) şi Merieni (5). După cum se Zapodeni in anii 1 987. 1 988, pe fondul Bârlad
observă, cei mai mulli bizami ( 1 04 1 - 8 1 ,6%) in anii 1986, 1 994, pc fondul Merieni in anul
au fost vânali din lunea Prutului. 1 989 etc.).
1 30
Tabelul !
NumArul de bizami observaţi la inceputul primăverii anului 1 98 1 , pe fonduri de vânătoare (F. V.)
F.V. Judeţul Număr F.V. Judeţul Număr F.V. Judeţul Număr

bizami bizami bizami
Pojortni Vaslui 1 50 Voineşli Vaslui 36 Suceveni Galati_ 20
Gugeşti Vaslui 1 30 Condrea Galaţi 30 Barcca Galaţi 20
Pogăneşti Vaslui 1 10 Zătun Galaţi 30 Hanu Galaţi 20
Conachi
Falciu Vaslui 100 Vlăşcuţa Galati 30 Galaţi Galaţi 20
Căprioara Galali 80 Vlădeşti Galati 30 Brateş Galaţi 20
Nămoloasa Galati 50 Ghidi!!eni Galati 30 Gohor Galati 20
Câria Vaslui 50 Nicoresti Galati 30 Buciumeni Galati 20
Roşi eşti Vaslui 50 Ncgrileşti Gala)i 30 Cudalbi Galaţi 20
Duda- Vaslui 50 Tecuci Galaţ.i 30 Tudor Galaţi 20
Râşeşti Vladimirescu
Negreşti Vaslui 50 Furceni Galaţ.i 30 Zăpodeni Vaslui 20
Schinetea Vaslui 40 Bălteni Vaslui 27 Florcşli Vaslui 18
lvăneşti Vaslui 40 Siliştea Vaslui 26 Gârceni Vaslui 15
Telejna Vaslui 40 Clllmăţui Galati 25 Găgeşti Vaslui 15
Soleşti Vaslui 40 Dumeşli Vaslui 25 Bădeana Vaslui 15
Merieni Vaslui 40 Voloseni Vaslui 25 Bârlad Vaslui 15
Matca Galaţi 10
Chiţoc Vaslui 10
Cosleşti Vaslui 10
Tabelul 2
NumArul maxim de bizami (exemplare/anul) observaţi pe unele fonduri de vânătoare (F.V.) in perioada 1985-
1 995
F.V. Ex. F.V. Ex. F.V. Ex. F.V. Ex.

Fâstâci 1 8/ 1 990 Teleina 30/1 992 Căprioara 50/1 990 Vlăşcuţa 25/ 1 99 1
Gârceni 24/ 1 987 Zăpodeni 301 1 995 Lieşti 1 00/1993 Vlădesti 20/ 1 986
Schinetea 40/1 986 Soleşti 50/1 993 Nămoloasa 50/ 1 992 Viile 1 5/ 1 99 1
Costeşti 40/1992 Perieni 1 51 1 986 Hanu 250/1993 Bereşti 30/1 989
Conachi
lvllneşti 30/1985 Roşieşti 601 1 990 Galaţi 301 1 99 1 Griviţa 40/ 1 988
Curseşti 40/1995 Pojorăni 200/1 994 Bratcş 60/1 989 Ghidigeni 35/1 992
Bălteni 90/1 985 Băcani 30/1985 Zătun 30/ 1 989 Tecuci 20/ 1 989
În perioada 1 985-1 994, cele mai multe (50), pe fondul Negreşti in 1 989 s-a vânat doar
exemplare vânate, au fost pe fondurile 1 6% din numărul bizarnilor observa)i la
cinegetice: CâJja ( 1 02 in 1 992), Fălciu ( 1 00 in inceputul acelui an etc.
1 992), Pojorăni (câte 44 in anii 1 985 şi 1 986), - pe alte fonduri de vânătoare, s-au
Pogăneşti (34 in 1 985), Duda-Râşeşti (27 in vânat peste jumătate din numărul excmplarelor
1 985), Zăpodeni (20 în 1 988), Voloseni (20 in observate în luna manie a anului respectiv, ca
1 99 1 ) şi Costeşti ( 1 5 in 1 992). de exemplu: pe fondul Duda-Râşeşti, in anul
În judeţul Galaţi, in perioada 1 986- 1 985 s-au observat 50 de exemplare şi s-au
1 993, s-au vânat doar 1 63 bizami, cei mai împuşcat 27 (54%), pe fondul CâJja în 1 992 s
mulţi ( 1 44 - 88,3% din total) în lunea Siretului au observat 200 bizarni din care s-au vânat 1 02
in zona Nămoloasa-Hanu Conachi-Lieşti. Cei exemplare (5 1%) ş.a.
mai multi (66 - 40,5%) s-au vânat in anul 1 993. - în alte cazuri, numărul de exemplare
in perioada 1 985-1 995, numărul vânate într-un an. a fost egal cu cel observat în
maxim al exemplare1or de bizam observate pe primăvara anului respectiv (cazul fondului
fondurile de vânătoare din cele două judeţe a cincgctic Zăpodcni - 20 exemplare în anul
variat de la 1 5 (Perieni in 1 986) la 250 (Hanu 1988):
Conachi in 1 993) (tab. 2). pe unele fonduri, deşi in unele
Dacă pe unele fonduri cinegcticc in primăveri (când au Joc actiunile de evaluare a
deceniul 1 985- 1 995, numărul de bizami efectivelor speciilor de interes vânătoresc) nu
observaţi s-a păstrat oarecum constant (de se observaseră bizarni, totuşi in cursul anilor
exemplu: Costeşti 20-40 exemplare, lvăneşti respectivi s-au vânat exemplare (dovadă că
1 5 -20 exemplare, Telcjna 20-30 exemplare, specia exista). Ca exemple, cităm fondurile
Zăpodeni 20-30 exemplare, Voineşti 1 4-24 cinegetice Lieşti (8 exemplare vânate in 1 986).
exemplare, Galaţi 1 0-30 exemplare, Ghidigcni Curseşti ( 15 exemplare vânate in 1 992) şi
20-35 exemplare, Viile 1 0- 1 5 exemplare, Nămoloasa ( 17 exemplare vânatc in 1993).
Matca 1 0-1 5 exemplare), pe altele, fluetua)ia in primăvara anului 1 996, pe teritoriul
efectivelor a fost mai accentuată, cum a fost judeţului Galati s-a semnalat prezenta unui
cazul pe fondurile Chitoc ( 40 exemplare in număr de 326 bizami, iar pe cel al judeţului
1 988 şi numai 4 in 1 993 ), Bălteni (90 Vaslui - 1 206 bizami (tab. 3).
exemplare in 1 985 şi numai 15 in 1 988), Urmărind dinamica popula)ională a
Condrea (50 exemplare in 1 989 şi 1 50 in speciei bizam pe teritoriul celor două jude)e
1991 ), Lieşti (20 exemplare in 1 989 şi 1 00 (pentru perioada anterioară anului 2000),
exemplare in 1993), Griviţa-Bârlad ( 1 5 constatăm următoarele:
exemplare in 1 987 şi 40 în 1988). - în judeţul Vaslui in intervalul 1 969-
Referitor la raportul dintre numărul de 1 998, mărimea acesteia a variat între 459
exemplare evaluate şi cele recoltate, am exemplare in 1 969 şi 1 750 exemplare in 1 984,
constatat următoarele: aşa cum reiese din tabelul 4.
- pe cele mai multe areale, numărul de - - in judeţul Galati. in perioada 1 967-
bizarni vânati nu a depăşit nici 30% din 1 998, mărimea acesteia a oscilat intre 1 25
numărul excmplarclor observate in primăvara exemplare (in 1 998) şi 745 exemplare in anul
anului respectiv. De exemplu, pe fondul 1 99 1 (tab. 5).
Costeşti, in 1 988, s-au observat 40 exemplare in sezonul vânătoresc 1 999/2000, de
şi s-au vânat numai 12 (30%), pe fondul pe teritoriul judeţului Vaslui s-au vânat 409
Barcea. în 1 986 s-au observat 50 de exemplare bizarni, din care 255 in lunea Prutului (62,3%),
şi s-au vânat numai 5 ( 1 0% ), pe fondul 43 in cea a Bârladului ( 1 0,5% ). iar restul in
Merieni, in 1 989 s-au observat 30 de bazinele Crasnei (55 bizarni - 1 3,4%), Elanului
exemplare şi s-au vânat numai 5 ( 1 6%), pc (36 - 8,8%), Vasluiului ( 1 0 - 2.5%) şi Telcjnei
fondul Condrca, în 1 993 s-au observat l 50 de ( 1 0 - 2,5%).
exemplare şi s-au vânat numai 1 2 (8%), pe in primăvara anului 2006 s-a semnalat
fondul Hanu Conachi, in 1 993 s-au observat prezenţa unui număr de 2320 exemplare de
250 de exemplare şi s-au vânat numai 38 ( 1 5%), bizam, din care 1 380 in judetul Vaslui (59,5%)
pe fondul Bădeana, în 1987 s-a vânat abia a 1 O şi 940 in judeţul Galaţi (40,5%), răspândirea
a pane din numărul exemplarelor observate lor geografică fiind următoarea:
1 32
Tabelul 3
Nwnărul de bizami semnala)i in judetele Galati şi Vaslui in primăvara anului 1 996 (pe fonduri de vânătoare
F.V.)
F.V. Judeţul Număr F.V. Judeţul Număr F.V. Judeţul Număr

bizami bizami bizami
Cârja Vaslui 200 B!l.deana Vaslui 50 Suceveni Gal ali 20
Pog!l.neşti Vaslui 1 50 Costeşti Vaslui 40 lv!l.neşti Vaslui 20
Gugeşti Vaslui 1 00 Hurdugi Vaslui 40 Merieni Vaslui 20
Condrea Galati 1 00 Roşieşti Vaslui 35 Bujor Galati 12
Hanu Galaţi 100 Bălteni Vaslui 30 Chi)oc Vaslui Il
Conachi
Fălciu Vaslui 1 00 Barbosi Vaslui 30 Zătun Galati 10
Poiorăni Vaslui 1 00 Teleina Vaslui 30 Dobrina Vaslui 10
Nămo1oasa Galaţi 60 Sol eşti Vaslui 30 Vlădeşti Gala)i 10
Duda- Vaslui 50 Valea Vaslui 20 Căprioara Galati 10
Râşeşti Teiului
Voloseni Vaslui 50 Floreşti Vaslui 20 Griviţa Vaslui 4
Murgeni Vaslui 50 Şişcani Vaslui 20
Tabelu1 4
Dinamica populatiei de bizam din judetul Vaslui in perioada 1969-1 998
Tabelul 5
Dinamica populatiei de bizam (număr exemplare) din jude)ul Galati in perioada 196 7- 1 998
- pe valea Prutului s-au semnalat 1 375 sectorul Tecuci-Negrileşti şi 20 in zona

exemplare, din care 875 (63,6%) in judeţul Ghidigenilor);
Vaslui (450 în regiunea Cârja-Fălciu, 1 50 in - in lunea Siretului, s-au semnalat 230
arealul Vetrişoaia-Lunca Banului, 1 20 in zona exemplare, mai multe in sectoarele Braniştca
Pogăneştilor. 80 la Stănileşti-Răducani şi 75 la lndependenţa ( 60), Tudor Vladimirescu
Albiţa-Drânceni) şi 500 (36,4%) in judeţul Nămoloasa-Hanu Conachi (45) şi Furceni (40);
Galati (200 la esl de Gala!i-Tuluceşli, 1 80 in - pe alte văi mai mici, s-au semnalat
zona băl!ilor de la Vlădeşli-Brăneşti şi 120 in mai putine exemplare (pe Corozel la Matca şi
zona băltilor de lângă Vădeni); Corod, pe Gologanu est de Cudalbi, pc
- pe valea Bârladului s-au observat 335 Călmă!ui, pe sectorul MAst.ăcani-Tg. Bujor al
exemplare, din care 1 85 pe pof\iunea aferentă Chinejii, pe Hobana la Ciureşti, pe valea
judeţului Vaslui (60 in sectorul Bălteni Racovei, apoi in zona iazurilor Florcşti,
Buhăieşti, 50 in sectorul Bădeana-Tutova, 40 Soleşti, Mânjeşti, Puşcaşi ş.a.).
in sectorul Sârbi-Secuia, restul in zona
Vasluiului) şi 1 50 exemplare pe cea a judeţului
Galaţi (85 in sectorul Barcea-Condrea, 45 in
1 33
4. Concluzii observat 1 762 exemplare ( 1 1 47 in judcrul
Vaslui şi 6 1 5 în judeflll Galati), iar primăvara
De la primul exemplar semnalat in anului 2006 s-au constatat 2320 exemplare de
1955 lângA Şivita (nord de Gala�). specia şi-a bizam, din care 1 380 in judeflll Vaslui (59,5%)
extins arealul, astfel cA in 1958, primele şi 940 în judetul Galati (40,5%). Deşi, în
exemplare se semnalează în extreotitatea sud ultimii 50 de ani, in ansamblu, populatia
esticA a judefUlui Vaslui (Câ!ja), urmând apoi, bizamului a crescut, în regim anual se constată
in anii '60, extinderea pe vAile Prutului, o variatie a acesteia in functie de factorii trofici
Siretului, Bârladului. În perioada 1970- 1 98 1 , ori fizico-geografici. Densitatea sa variazA in
bizamul pătrunsese pe vAile Clilmăflli , functie de conditiile locale. pagube le semnalate
Suhurlui, Berbeci, Geru, pe Bârlad pânA la fiind nesemnificative.
Dumeşti, pe valea Buda pânA in sectorul MentionAm aici faptul că mărimea
superior, in bazinul Similei pânA în sectorul populatiei acestei specii putea fi mai mare, însă
superior, pc Tutova pânli la nord de Puieşti, pe lucrările hidroameliorative efectuate in lunea
Racova pânli aproape de lvăneşti, pc Vaslui Prutului in special (dar şi a Sirctului ori
pânli la Soleşti şi pe sectorul inferior al Bârladului) au determinat reducerea drastică a
Elanului. Ulterior, în intervalul 1 98 1 - 1 989, habitatclor favorabile pentru bizam.
această specie avanseazA in amonte in bazinele Conform legilor cinegetice nr. 1 03123
Crasnei (Gugeşti), Lohanului (Creteşti), septembrie 1 996 şi 654120 noiembrie 200 1 ,
precum şi pe văile ljdileni, Corozel şi Suburlui. vânarea acestuia se poate face in intervalul 1
Din 1 990 ou s-a mai semnalat extinderea octombrie- 1 5 aprilie.
arealului sau. Migrarea bizamului s-a făcut în Analiza zoogeografică efectuată,
principal în lungul văilor cu scurgere evidentiază expansiunea teritorială şi situatia
permanentă. actuală a unei specii de mamifer pătrunsă in
Dacli la sîarşitul anilor '60 s-au mod natural in fauna celor două judete.
semnalat circa 1 050 bizaoti, în 1 98 1 s-au
Bibliografie
1. Andone, G .. Popescu. C., Nesterov, V. ( 1 96 1 ). Bizamul in R.P.R.. cu privire specială asupra prezenwi lui in
Delta Dunării, in "Studii şi Cercetări. Institutul de Cercetări Silvice", voi. XXII-A, Bucureşti.
2. Călinescu, R.. Bunescu, Alexandra ( 1 958), Răspândirea geografică a bizamului (Ondalnl zibethica Li in R.
P. R., in ,.Buletinul Institutului de Cercetări Piscicole". tom XVII, nr. 2, Bucureşti.
3. Coroş, A. M. ( 1 995), Bizamul, in "Vânătorul şi Pescarul Român", nr. 7, Bucureşti.
4. Marcheş, G. ( 1 960), Problema bizamului (Ondalnl zibethica L i in {ara noastră. in ..Ocrotirea Naturii". voi.
5, Bucureşti.
5. Nichita, D. ( 1955). Bi=amul .<emnalat in raionul Gala{i, in "Vânătorul şi Pescarul Sportiv", nr. 7, Bucureşti.
6. Popescu, Alexandrina. Murariu. D. (2001 ), Fauna României, voi. XVI (Mammalia), fasc. 2 (Rodenlia),
Editura Academiei Române. Bucureşti.
7. Teodoreanu. M. ( 1 9 7 1 ), Contributii /a studiul răspândirii bi:amului (Ondalnl zibethicus) in R. S. România,
in ,.Studia Univer.;it.atis <Ulabeş-Bolyai»", Ser. Biologia, nr. 1 . Cluj.
8. Teodoreanu. M. ( 1 973), Studiul morfologic, ecologic şi al răspândirii hi:amului (Ondalnl zibethicus
zibethicus L.) in România. Rezumatul tezei de doctorat, Facultatea de Biologie-Geografie, Univer.;it.atea
<<Babeş-Bolyai» Cluj.
9. • • • ( 1 960-2006), Rapoarte anuale şi sin1a{ii .<tatistice. Arhivele Direc!iilor Silvice Galati şi Vaslui.
THE PENETRATION, EXPANSION AND CURRENT SITUATION OF THE MUSKRAT

(ONDATRA ZIBETHJCUS L.) I N THE GALAŢI AND VASLUI COUNTIES
Afier being introduced in the Republic of Moldova, this species kept enlargiog ils area weslwards. the
flfSt specimen in the study-region being detected in the Prut Floodplain east of Şivita Village (Galaţi County) in
1995. Farther north. in Vaslui County, the Muskral was lir.;t singled out in the Cârja Poud ( 1 958). continuing to
expand, untii 1 990, in the main valleys of lhe two counties. In spring 2006, its population was estimaled al 2,320
specimens ofwhich 1 ,380 in Vaslui County (59,5%) and 940 in Galati County (40,5%). 1t is a good exemple of a
species natural penetration in the fauna of these counties.
RISCUL GEOGRAFIC
Î N ARIA DEPRESIUNILOR CIRCUMCARPATICE INTERNE
STUDIU DE CAZ - DEPRESIUNEA SIBIULill
Marioara Costea
1. Conceptul de risc geografic subsistemele geografice, evoluţia dinamică a

acestora, cu identificarea stărilor de limitll
Fenomenele şi procesele naturale (pragurile) ale unor fenomene sau procese care
(endogene sau/şi exogene) gencrnte de mişcările au loc in cadrul unui sistem teritorial, fie acesta
de masă şi de cliberările de energic la nivelul regional sau local.
tuturor componentelor geografice (litosferă şi Riscul geografic poate fi deci
reliefosferă - cutremure, erupţii vuţcanice, cuantificat ca fiind un produs intre
alunecări, prăbuşiri, hidrosferă - inundaţii, probabilitatea de manifestare a unui eveniment,
secarea râurilor, atmosferă prectpnaţti vulnerabilitatea elementelor componente ale
bogate, îngheţuri prelungite, valuri de căldură, mediului expuse evenimentului şi valoarea
vânturi puternice etc.) indiferent de natura elementelor expuse la risc. Ca urmare, riscul,
fortelor care le genereazA, pot constitui manifes astfel măsurat, exprimă severitatea
tări extreme cu repercusiuni negative asupra consecinţelor pe care un fenomen extrem le
mediului ambiant şi asupra societăţii umane' . poate provoca. Este vorba despre gradul de
Datorită consecinţelor negative p e care pierdere aşleplal inn·-o perioadă de referintă,
fenomenele geografice de risc le au asupra intr-o regiune dală. datorită unui fenomen
omului şi asupra activităţii pe care acesta o natural parlicular (IDNDR, 1 992), pierderi
desfăşoară, evaluarea riscului constituie o efective de vieţi omeneşti, daune materiale,
preocupare de ultimă oră in cercetare la toate pierderea sau scăderea eficienţei unor
nivelurile şi in toate domenii conexe activitllţi, pierderea functionalităţii unor spatii
geografiei. Riscul reprezintă nivelul probabil al sau infrastructuri ca urmare daunelor
pierderilor calităţii componentelor de mediu, al provocate de evenimentul extrem.
pierderilor economice şi/sau umane, posibil in Cu alte cuvinte, riscul geografic
conditiile manifestării unor evenimente implică probabilitatea de distrugere a valorii
extreme şi a vulnerabilităţii condiţiilor de calilalive şi cclnlilative a unui element expus
mediu şi a societăţii. pericolului. Ca urmare, rczultll că există un risc
in acest context, se impune o precizare geografic în şi pentru natură şi un risc pentru
a conceptului de risc de mediu. În literatura societate. Acesta are un caracter variabil în
geografică românească, Valeria Velcea ( 1 995) timp şi spaţiu, ceea ce impune o monitorizare
aduce in discutie acest concept, definind riscul şi o permanentă reevaluare. În evoluţia lor,
de mediu ca o "formă de manifestare procesele geografice de risc, formele de relief
perceplibilă in evolutia ac/uală a fenomenelor şi, implicit, celelalte elementele şi componente
care designează o aba/ere, o dereglare cu naturale, dar şi cele sociale care se grefcază pe
influente direcle in s/rUctura şi functionalila/ea acestea, înregistrează unele abateri sub diferite
mediului. Sludiul fenomenelor de ri.•c vizează forme de manifestare, care generează noi stări
/oale componenlele geogrqfice, in genere sau noi entităţi (Mari oara Costca, 2003 ).
•·istemul geografic, de unde derivă şi notiunea În acest sens, de un real folos ne sunt
de risc de mediu " (p. 3-4 ) . Această definiţie, indicatorii cantitativi şi calitativi ce
vizează o analiză a geocomponentelor la o caracterizeazA fenomenele şi procesele în
scară mai mare. ce cuprinde relatiile dintre evoluţia lor dinamică. Aceşti indicatori ne
permit să percepem formele progresive,
regresive şi limitative pe baza cărora putem
1 V. Sorocovschi (2002), Va leria Velcca, Marioara
Costea (2006).
1 35
elabora o strategie de corectare antropică, B.ră regiuni, recepţionat sub forme proprii. precum
a deregla echilibrul dinamic al mediului. şi de actiunea antropică.
2. Depresiunile clrcumcarpatice 3. Favorabllltate şi restricţie în

interne - elemente selective de peisaj declanşarea riscului geografic natural şi
antroplc în depresiunile circumtransilvane
Depresiunile circumtransilvane pe care
le urmărim in analiza noastră se confruntă cu o Depresiunile de contact. prin toate
dinamică a fenomenelor naturale şi a acţiunilor componentele lor naturale şi umane, deţin un
antropice impusă de o gamâ largă de factori potenţial ridicat de degradare, ca urmare a
potenţiali cu caracter restrictiv. În conditii cumulului de energii climaticc. hidrologice şi
limită, in funcţie de intensitatea şi rittnul de antropice. care generează un risc de impact pe
manifestare, aceştia pol deveni factori un fond geologic şi geomorfologic !abil
declanşatori ai riscului. favorabil degradărilor.
Depresiunile de contact circumcarpatice În analiza facwrilor potenţiali ce
interne înregistrează o tipologie diversă, concură la declanşarea riscului, o importanţă
condiţională de factorul genetic de bază, deosebită o prezintă caracteristicile
corelat cu o scrie de panicularităţi ale petrogralice şi structurale. Acestea justifică
componentelor geografice ce dă nota configuraţia formelor de relief şi pol fi corelate
dominantă peisajului. Fiind deprcsiuni de in mod direct cu elementele hidrologice.
contact, ele funcţionează ca şi compartimente factorii bio-climatici şi cu cei pcdologici. Fiind
la baza muntelui, accentuând denivelările situat la contactul dintre arcul carpatic şi
(adâncimea fragmentării majore este de 400- Podişul Transilvaniei, şirul dcpresiunilor
500 m) şi generând astfel un cumul de materie submontane circumtransilvane cade sub
şi energie, care se răsfrânge in morfologia incidenta celor două unităţi structcr- genetice.
locală (aport ridicat de material deluvial şi Acest şir de depresiuni interne au un
aluvial) (fig. ! ). Acestea sunt in marea lor fundament cristalina - mezozoic acoperit
majoritate depresiuni tectono-erozive şi de transgresiv şi discordant de formaţiunile
contact, de exemplu, dcpresiunile Sibiu, sedimentare palcogene şi neogene'.
Făgăraş, Bistriţa, Vălenii de Murcş. Acest context geologic, atât prin
Există, insa., o scrie de depresiuni la a structură (falii, cutc normale, eule diapire), cât
căror geneză au conlucra! mai mulţi factori. şi prin litologie (dominanta mamelor. argilelor.
Este cazul depresiunilor din aria Subcarpaţilor nisipuri lor. conglomeratelor. pictrişurilor. sării)
Transilvăneni, acolo unde epigeneza şi desemneaza un potenţial ridicat de degradare'.
antecedenţa. prezenta cutelor diapire, Eroziunea selcctivă menţionează şi prezenţa
desP.!şurarea largă a depozitelor sedimentar măgurilor cristaline piemontanc (Dl. Zidu -
vulcanogenc şi a platouri lor de lavă, alături de 6 1 2 m şi Măgura Poplaca - 600 m, in
apariţia accidentală a zonelor de subsidenţă au Depresiunea Sibiului) şi a platformelor
conlucra! in determinarea unor depresiuni cu vulcanice reziduale' ( Depresiunea Praid). care
caractere morfologice diverse şi complexe. Ele reprezintă elemente de particularitate,
inregistrea?.ă, in general. configuraţia unor favorizantc sau chiar declanşatoare ale
culoare de vale (Depresiunea Homoroadelor) proceselor de degradare a versanti lor.
sau a unor bazinete bine conturate de culmile Caracteristicile morfologice distincte
subcarpatice limitrofe (depresiunile Sovata. individualizează cu pregnanta depresiunile
Praid, Odorhei, bazinetcle Corund, Săcădate, circumtransilvane in peisaj fată de regiunile
etc.). Această regiune de contact luată in studiu limitrofe. Relieful se caracterizeaza printr-o
prezintă, deci, o serie de panicularilăţi succesiune cronologică de forme; menţionăm
geografice. unele dintre ele având un caracter extensiunea maximă a luncilor şi prezenţa
coordonator in declanşarea riscurilor şi in nivelelor de terasă care demonstrează travaliul
depăşirea limitelor de rezistenţă ale mediului exercitat de artera hidrografică şi intensitatea şi
geografic. Individualitatea geografică a alternanţa proceselor de eroziune, transport şi
regiunii de contact studiate este dată de
contrastul cu regiunile învecinate, de transferul '
de materie şi energie dinspre şi inspre aceste
Mutihac V .. lonesi L.. 1974.
'
Rodica Ciobanu. 2002.
'
Mac 1., 1972.
1 36
acumulare fluviatilâ pe Mureş, Olt. Cibin. elemente de restric)ie "revărsarea coastelor"
Homoroade, Niraj etc., realizate cu scopul (şiroaie, ravene, torenţi) in anotimpurile ploioase,
atingerii unui profil de echilibru, precum şi alături de "umflarea râurilor care au o alimentare
caracterul subsecvent al va.ilor in unele sectoare pluvio-nivală şi care pol produce dezastre prin
sau interfluviile fragmentate de obârşiile inundarea luncilor, prin dcscărcarea de
torenţiale ale atlucnţilor de ordiunul 1, Il, III şi materiale solide sub forma unor conuri de
IV ale marilor artere hidrografice amintite. dejecţie imense la schimbarea unghiului de
La scară mai largă se remarcă: pantă. Revărsarea râurilor (unda de viitură sau
alternanţa ariilor de lărgire (bazincte de "puhoaiele") ca rezultat al perioadelor cu
eroziune) cu zone de îngustare (înşeuări) precipitaţii abundente, alături de procesele de
printre depresiunile de la contactul Subcarpaţilor gleizare a solurilor constituie elemente de
Transilvaneni cu Carpaţii Orientali, desllşu restricţie, acestea permiţând instalarea in timp
rarea largă a câmpurilor aluviale sub fonna a unor suprafeţe cu surplus de umiditate.
unui amfiteatru, ce cad în trepte de la sud la Locul pc care îl ocupă depresiunile
nord în Depresiunea Făgăraşului, Sibiului, cireumcarpatice interne intre Carpaţi şi Podişul
Săliştei şi în Culoarul Apoldului, şi poten( ialul deluros al Transilvaniei. raporturile pe care le
de risc la inunda(ii al Juncii Mureşului la facilitează intre aceste două regiuni, trăsăturile
ieşirea din munte în şi în culoarul Alba Iulia - reliefului şi celelalte condiţii naturale, au
Turda. in acest context, relieful apare ca un influenţat favorabil fixarea şi dezvoltarea
coordonator al peisajului dar şi ca un suport pc aşezări lor umane. Multe dintre aşezări le umane
care se grefează riscul geografic, rol din aria peritransilvană sunt atcstate începând
exemplificat prin câteva aspecte semnificative: cu anul 1 000 i. Hr., fiind legate de
- poziţia la baza internă a Carpatilor favorabilitatea condiţiilor naturale: relieful,
oferă adăpost depresiunilor, dar şi o anumită prezenţa sării, apele etc. (Apulum, Salinae,
exigenţă în modelarea subaeriană, în rcpartiţia Guşterita-Sibiu etc.). Astfel se explică
vcgctaţiei şi in desfăşurarea proceselor densitatea mare a populaţiei in aşezări
pcdogenetice; statornice, permanente şi conturarea unui
- fragmentarea reliefului in cadrul habitat continuu. Pe baza utilizării indicelui de
depresiunilor (cu valori minore de 90-120 dispersie putem face aprecieri asupra utilizării
mlkm') generează dezechilibre la nivelul terenurilor, gradului de încărcare cu resurse
versan(ilor şi al interfluviilor; naturale şi antropice şi valorificarea acestora.
- versanţii, prin gradul de înclinare şi in acest fel, depresiunile de contact puse in
prin orientare recepţionează in mod diferit discuţie dobândesc funcţii economice
radiatia solară iar organizarea scurgerii de complexe prin favorabilitatca oferită de
versant este diferenţială; condiţiile fizico-geografice optime dezvoltării
- favorabilitatca formelor de relief siturilor de contact şi agriculturii in lunci,
(picmonturi, terasc, lunci) pentru agricultură şi terase şi · piemonturi: culturi de cereale,
pentru amplasarea şi dezvoltarea aşczărilor pomicultură, viticultură. ocupaţii pastorale şi
umane, de regulă sate mari şi compacte, dar şi pădurărit, cum sunt de exemplu in: aria
centre urbane polarizatoare: Alba Iulia, Sibiu, pomicolă Bistri(a, aria viticolă Alba Iulia -
Făgăraş, Sovata, etc.; Jidvei şi aria complexă Mărginimea Sibiului.
- climatul este favorabil desfăşurării Rolul factorului geografic este nuanţat,
activită(ilor umane, distribuţia temperaturilor şi gradul de transformare a teritoriului fiind in
a prccipitaţiilor fiind supusă diferenţierilor strânsă legătură cu mărimea coleclivită(ilor
impuse de contactul munte-podiş; semnalăm umane, natura şi diversitatea activităţilor
prezenţa inversiunilor termice şi a efectuate. Menţionăm in acest sens activităţile
manifestărilor foehnale care accentuează agricole, pastorale, meşteşuguri, industrie
uscăciunea sau chiar produc pagube prin locală, defrişări, amenajări ale cursurilor de
dislocarea acoperişurilor. ruperea copacilor, ape, drenaje, plantaţii forcstiere, precum şi
culcarea culturilor de păioase; amenajări de spaţii pentru diferite necesităţi
- reţeaua hidrografică are un caracter sociale şi de agrement. Nu in ultimul rând,
convergent, dispunerea şi caracteristicile ei trebuie accentuat gradul de dezvoltare a căilor
hidrografice şi hidrologice fiind reflexul de comunicaţie, care converg spre principalele
condiţiilor de relief, in strânsă legătură cu centre economice ale depresiunilor şi care
climatul specific acestei regiuni; precizăm ca stabilesc legături cu regiunile învecinate.
1 37
in concluzie, deprcsiunile circum Sadului din Deprcsiunea Sibiului (Marioara
carpatice interne constituie areale de interferenţă, Costea, 2002 ). În lungul văii principale -
carncterizate prin transfer permanent de Cibinul, lunea se află sub directa incidenţă a
informa)ic, materie şi energie, transfer ce se cursului de apă şi a proceselor de versant din
reflectă în peisajul geografic. Tranzitarca arealele limitrofe ( cuesta Podişului Hârtibaciului
fluxului material şi informational poate fi sau a Podişului Secaşelor, prin Podişul
echilibrată atunci când sistemul se află într-un Amnaşului), cu fenomene de risc geomor
echilibru dinamic, sau forţat în situatiile în care fologic sever datorate alunecări lor de proporţii,
se depăşesc anumiti parnmetri (praguri sau prllbuşirilor precum şi inundaliilor (fig. 2).
limitele de rezistentA), caz in care are loc Valorificarea resurselor forestiere în
transformarea factorilor naturali şi antropici in trecut şi reducerea drastică a suprafeJelor
factori generatori de risc. in funcţie de ritmul impădurite la circa 20 % din suprafaţa ocupată
de manifestare, de intensitatea şi de tipul de pădurile de odinioarA a condus la aparitia
proceselor, in cadrul acestui areal de contact unor fenomene de risc care au afectat spatiul
deosebim o serie de fenomene de risc pe care depresionar, mai cu seamă la nivelul
le vom exemplifica într-o fişA sintetică (tab. 1 ) piemonturilor şi al abrupturilor structurale care
şi eanografic (fig. 2 , fig. 3), studiind cazul mărginesc depresiunea. În momentul de faţă,
Depresiunii Sibiului. abandonarea terenurilor agricole şi instalarea
unor stâne in jurul izvoarelor sau chiar in
4. Depresiunea Sibiului - studiu de caz mijlocul unor tarlale întinse ca suprafală
conduc la degradarea solurilor prin nitrificre, la
Situată la baza muntilor Cindrelului şi accentuarea eroziunii in suprafaţă şi la
Lotrului, Depresiunea Sibiului este distrugerea covorului vegetal ( lig.3 ).
carncterizată prin procese geografice actuale, Suprafeţele destinate pomiculturii şi viticulturii
care uneori capătă caracter de risc. Acestea au fost in mare parte abandonate, aici
sunt induse în primul rând de contactul instalându-se degradări încă de mică
litologic şi structural dintre cristalinul celor intensitate, dar cu potential distructiv pe timp
două unitAti montane şi depozitele sedimentare indelungat. Agroterasele sunt modclate de
ale Podişului Hârtibaciului şi Amnaşului, procese geomorfologicc actuale care cresc in
precum şi de reteaua hidrografică autohtonă şi intensitate şi care slăbesc productivitatea
alohtonll, pe un fond alcAtuit din pietrişuri, terenurilor. Excavatiile realizate pentru
nisipuri, mame şi argile, cu nuclee mai dure. extragerea argilei în scopul fabricării
Predomină procesele de versant generate de cărllmizii5 în Dealul Guşteri1a (Sibiu) sau
pluviodenudarc: spălare în suprafaţă, şiroire, pentru construirea şoselei de centură (Mohu)
ravenare, torcntialitatc. Procesele de eroziune, constituie premise ale subminării versantilor şi
transport şi acumulare se succed şi in lungul nuclee de accentuare a proceselor de şiroire,
văilor; râurile alohtone (Cibinul, Sadul, ravenare, alunecare şi prăbuşire.
Sibiclul, etc) cu debile destul de mari au În ceea ce priveşte riscul de impact al
descărcat la ieşirea din munte cantităti mari de traficului, acesta se realizează pe căile de
materiale sub forma unor conuri de dejectie comunicaţie rutieră şi feroviară de importanţă
sau glacisuri, pe care le-au preluat reţeaua nationalA şi europeană.
hidrograficA autohtonă, cu debite variabile in MentionAm unele dezechilibre legate
timp, contribuind la fragmentarea acestor de stresul mecanic (lasare, alunecări,
construcţii acumulativc şi la degradarea prllbuşiri), distrugerea protecţiei malurilor
suprafetelor interfluviale şi a versantilor, prin acolo unde arterele hidrografice sunt însotite
retragerea regresivA a obârşiilor pe bazine sau traversate de drumuri cu un trafic intens
hidrogralice de ordinul ! şi Il (tab. 1 ). (peste Cibin), de construcţia unor picioare de
in albiile râurilor principale se poduri (peste Cibin, Sadul care funcţionează in
manifestă acumularea malurilor convexe şi albiile râurilor ca obstacole pentru depozitele
eroziunea malurilor concave, aceasta din urmă de aluviuoi, precum şi de subdimensionarea
având ca efect subminarea versanţilor şi podurilor şi podetelor care traversează artere
declanşarea unor procese de versant (alunecări, hidrografice şi peste care se desfăşoară un
prllbuşiri). Este cazul văilor Mărlljdia, Valea trafic intens (Cisnădia, Sărlltii, Toci le, Sadu).
Rogojinii, Valea Sărătii, precum şi a afluenţilor
de ordinul de ordin inferior ai Cibinului şi ' Giuşcă Roxana, 2006.
138
E;J
D
:ZD &O 10 "'"'
Fig. 1 Poziţia geografică a depresiunilor circumcarpatice inlerne

a. li mila unillililor de relief; b. depresiuni de conlacl: I .D. Lăpuş; 2. D. Li vezile -Bislri!a;
3. D. Vi!lenii de Mureş; 4. D. Sovala - Praid; 5. D. Odorhei; D. Homoroade
Fig. 2 Forme şi faclori de risc in Depresiunea Sibiului

1. luncâ cu aflux de debil solid şi lichid periodic; 2. mulafii de albie legale de meandrâri. despleliri;
3. convergen]e hidrografice; 4. mulatii de albie generale de conslruqia unor poduri; 5. suprafe]e
piemonlane joase şi lerase cu ulilit.are agricoli!. cu modelare superficiali! echilibrală;
6. cuesle cu ulilizare mozaicală, cu polen]ial ridica! de degradare; 7. aria piemonlană inalli! cu ulilizare
mozaicatâ, cu dezechil ibre in lungul văilor şi inaintare regresivă a obârşiilor; 8. suprafeJe de conlact
(Mărginimea Sibiului) cu frecvente fenomene de risc generate de valorificarea resurselor natur,ile.
Ada ·-- ......__. n. 2H7 1 39

40
30
20
10
5 Km
13
�
Fig. 3 Riscul de impact in Depresiunea Sibiului

1 . Culmi cu risc de ingustare prin extindere regresivA a obârşiilor ravenelor şi a declanşării
alunecări lor; 2. versanti cu risc mare la declanşarea alunecărilor;3. versanti cu risc mare datorat
eroziunii in suprafa)ă şi proceselor de ravenarc; 4. versanti cu risc moderat de declanşare a aiWJecărilor
de teren şi a proceselor de ravenare; 5. versanti cu risc moderat datorat proceselor de ravenare;
6. albii cu risc mare de inundaţii;
7. perimetru de risc in degradarea nivelului freatic; 8. vectori de poluare (a aerului, solului,
pânzei freatice şi poluare fonică); 9. surse tehnogcne in producerea riscului (axele de comunicatie); 1 0.
areal de degradare a solului (ingrăşăminte chimice, monoculturA, deşeuri menajere, pseudogleizare);
1 1 . pădurea ca factor limitativ al riscului; 1 2 . localitate; 1 3 . reţea hidrografieă.
Ada M.-1 ...._--.. O. He7 1 40
r
r Depresiunea Sibiului - studiu de caz Tab. l
1
Factorul de risc 1 Elemente �eneratoare de risc 1 Efecte rezultate Aria de localizare Obs.
1. FACTORI NARURALI
1.1. Factorii - penneabilitatea crescută; - ravene şi ogaşe; Dealul Dăii Confluenta
geologlcl - friabilitatea roci lor; - organisme torenliale; Valea Cisnădiei, Sadului cu
-
p - abruptul tectono- - impenncabilitatea argilelor in cazul - alunecări de teren; Valea Sevişului, Cibinul
1
structural la sud şi suprasaturării cu apă; Valea Tocilclor decopertarea
desfăşurarea largă depozitelor
a depozitelor sedimentare
sedimentare ( conglomerate,
neogene - argile, gresii, argilc) in
mame, gresii, Dealul Bătătura;
pietrişuri, nisipuri
1.2. Reuerul - adâncimea fragmentării (90 - 1 20 m); - canale de şiroire; Piemonrul Cibinului Inaintarea
- extensiunea mare densitatea Fragmentării (CU valori - ogaşe, ravene; Piemontul Sadului regresivă a
'
şi cu caracter maxime de 2,3 - 3 km/km ); - organisme torenliale; Lunea şi obârşiilor văilor
predomi-nant - pantele - cu valori maxime de 30" - - subminări şi prăbuşiri de terasele Cibinului autohtone
monolateral a 55" pe frunlile de terasă, pe frontul de maluri; Cuesta Hârtibaciului depresiunii prin
piemonrurilor de cuestă şi pe versanlii .văilor in sectoarele - alunecări de teren; ravenarc
acumulare, a epigenetice; - microdepresiuni de lasare;
teraselor şi a luncii expozi1ia versan1ilor predominant
Cibinului, nordică, estică şi nord-estică;
fragmentate de - spălarea pc verticală a depozitelor din
afluenlii de lunci şi terase;
dreapta ai acestuia; - prezenta formelor reliefului structural
la limita nord-vestică şi nord-estică a
dcpresiunii;
J I .J. Clima şi - stagnarea maselor de aer rece in lungul - inghel prelungit; Lunea Cibinului - Intervale de ger
r hldrografia
- temperaturi
medii minime
Cibinului;
- precipitalii torcnjiale cu durată scurtA
şi intensitate mare;
- unde de viitură cu efecte
dezastruoase asupra culturilor
din lunci şi asupra
Lunea Sadului
Sectorul Mohu -
Tumu Roşu - la
cu o durată de 6 -
7 zile
(-20"C);
1
zilnice in ianuarie - ploi cu durată lungii de manifestare gospodiiriilor pe Seviş, Valea confluenja râurilor - Unda de viitură
de -9"; - 1 o•c, primăvara şi toamna; Sărălii; Hârtibaciu - Cibin - pe râul Sadu a
datorate - efectul de focho; - inundalii episodice care duc Sadu - Olt avut un debit de 7
inversiunilor de - arealc de convergentii hidrogralică la distrugerea culturilor şi la ori mai mare
temperatură maximă; gleizarea solurilor in lungul decât cel normal
p cantonate pe - densitatea mare a reţelei hidrogralice Cibinului: 1 8 iunie 1998 a
1
fundul dcpresiunii; autohtone şi reglarea debitclor pe Cibin - areale cu exces de umiditate fost de 25 mc/s,
- tempcraturi şi Sadu prin constructia barajelor; datorate adâncimii mici a cu precizarea ca
medii maxime pânzei freatice (0,31}--0,50 m); râul funcţionează
zilnice in luna in sistem
iulie - 24" - 25"C; amenajat·
- precipitalii - confluenţe in serie; fragmentarea nivelelor de - Terasa 1-a şi a II a Confluenja
maxime in 24 ore terasă; Cibinului intre Sibiu pâraielor Seviş,
de 90 - 1 50 mrn; crearea de noi nuclee de şi Veştem; Cisnădie, Tocile,
degradare prin prăbuşiri şi Săriijii cu râul
alunecări; Cibin
- variajii bruşte ale debitelor şi nivelelor - subminarea maluri lor prin -Albia Cibinului, - Remanieri
corelate cu schimbarea vitezei de eroziune laterală şi prăbuşiri; Sevişului şi pârâului majore ale albiei
scurgere; Cisniidiei râurilor in urma
varia!iei
volumului de 11_11_ă;
2. FACTORI ANTROPICI
2.1. UtUizarea despiiduriri masive şi utilizarea distrugerea fitocenozelor Centrul şi vestul - Doar 20 % din
terenurilor agricolă specifice; Depresiunii Sibiului; suprafaja
- dereglarea echilibrului Depresiunii
dinamic al versanţi lor; Sibiului este
- aparijia pajiştilor secundare acoperită cu
cu specii neproductive; păduri;
J despăduriri masive şi utilizarea - dezvoltarea vegetatici Aria limitrofă - Restrângcrea
r
agricolă ruderale; aşezArilor umaoe ariilor dcgradate
- declanşarea alunecări lor pe prin plantatii de
cuesta Hârtibaciului salcâm sau alte
1
specii cu creştere
rapidă;
- monocultura; distrugerea orizontului de Suprafete largi - Scăderea
- aplicarea de îngrăşăminte chimice in humus; aparţinând luncilor şi productivitătii
mod necorespunzator; - spălarea pe verticală a teraselor solurilor;
p - părăsirea masivă a terenurilor; particulelor solului;
1
- poluarea chimică a solului;
activa rea unor procese
naturale geomorfologice care
scad productivitatea;
- suprapăşunatul sezonier - dcreglarea perioadelor de - Podurile teraselor - Şiroire
vegela�e; superioare ale concentrată pc
- slaba productivitate a Cibinului; poteci de
spcciilor de graminee; Piemontul Cibinului animale;
- aparitia unei retele de poteci Piemontul Sadului
de animale ce genereazA
degradarea versanti lor·
ActivitAti densitatea mare a căilor de - schimbarea categoriei de
2.2. - Axa centrală a E8 1 şi DNJ
Industriale şi de comunicatie, în special a celor rutiere folosin)ă a terenurilor; Dcpresiunii Sibiului: Pulberi in
transport care străbat centrul · oraşului Sibiu şi - poluarea aerului; Orlat-Cristian-Sibiu- suspensie (max. =
Tăbnaciu; - poluare fonică datorată Şelimbăr-Veştcm- 0,99 mglme;
- densitatea mare a unitătilor industriale traficului intens: Tălmaciu cu derivatii med.= 0,33
dezafectate in centrul urban; spre aşezArile din mglmc);
amplasarea unor unităti industriale noi Mărginimea Sibiului, Frecventa
in afara oraşului; spre Culoarul Visci, depăşirii
spre Depresiunca concentratiei
Făgăraşului; maxime
admisibile este de
cea. 65 %;
r
r
1
2.3. Amenajarea - supraincărcarea terenului cu - dezechilibre de versant; Oraşele Sibiu, Oraşul Sibiu are
habitatulul constructii edilitarc şi suprapopularea - antropiz.area peisajului; Cisnădie, Tălmaeiu; o populatie de
unor areale; -Ariile turistice 1 54821 locuitori
Tocile - Cisnldioara ( 1 .07.2004),
şi Orlat - Gura raportat la o
J:l Râului - Mlrăjdie; suprafaţA de 1 2 1
1
km2 ( 1 279,5
loclkm2 1;
2.4. ActivitAti de - amenajarea acumulărilor cu destinatie · reglarea bilanftllui · lacuri artificiale pe Riscul sporit de
amenajare şi piscicolă sau pentru alimentarea cu apă; hidrologic pentru intreg pâraiele Cisnădie, poluare prin
exploatare a - exploatarea materialelor de constructie bazinul hidrografic; Tocile; utilizarea
cursurilor de apA din albie şi schimbarea ribnului · scăderea debitelor de · eroziune de maluri sezonier·
proceselor de modelare a albiei râurilor; servitute; pe Cibin, Sadu, intensivă in
- indiguriri; · aparitia unor arii de Cisnădie; scopuri de
- desecări; supraumectare prin dereglarca recreere şi
nivelului piezometric; agement a
· colmatarea lacuri lor prin luncilor râurilor
aportul ridicat de aluviuni; la sfărşit de
săptămână;
2.5. Alte activitAti • depozitarea deşeuri lor menajere la · poluarea apei şi solului; Spatiul agricol
umane întâmplare; · distrugerea calitătii aerului; limitror aşezărilor, in
- amenajarea spatiilor de depozitare in şanturi, pe marginea
apropierea aşezărilor; drumurilor;
- Groapa de gunoi de
la Sura Mică;
Menţionăm, de asemenea, traficul intens ecbilibrată a elementelor, proceselor şi
din cadrul municipiului Sibiu, care provoacă o fenomenelor, probabilitatea de producere a unor
serie de neajunsuri în ceea ce priveşte confonul evenimente în timp şi spaţiu şi valorile
populaţiei prin poluarea aerului cu noxe, prin comparative ale elementelor expuse riscului.
poluare fonică şi prin riscul de accidente. În Analiza combinată a acestora permite o evaluare
prezent se află în curs de derulare lucr!rile la a riscului de impact prin calificativele slab,
centura ocolitoare a municipiului Sibiu, care în moderat sau mare. Perceperea riscuri lor
viitor va proteja oraşul de acest neajuns. presupune însA o conştientizare a acestora şi
În concluzie, evaluarea riscului la toate implicit o monitorizare continuă a fenomenelor
nivelurile (global, regional sau local) se de risc. Se impune în acest context, lansarea unor
realizeazJi prin raportare la factorul uman şi programe de amenajare teritorialA durabilă şi
printr-o viziune interdisciplînară asupra adoptarea unei baze legale care să faciliteze
indicatorilor calitativi şi cantitativi simpli şi prevenirea şi atenuarea efectelor prin măsuri de
complecşi. Se impune analiza ponderii şi protecţie şi dczafectare (dupA caz) dar şi prin
frccvenţelor unor valori şi a unor fenomene de asumarea responsabilităţii de către populaţie şi
anumită intensitate. identificarea pragurilor de către unitătile administrative ale Statului.
critice care desemneazJi abaterile de la evoluţia
Bibliografie selectivA
1. Bogdan. Octavia (2004). Riscul climatic. lmplicatii pentro mediu şi societate, în .,Rev. Geogr.'", X, pp. 1 1 5
- 125.
2. Ciobanu, Rodica (2002 ). Depresiunca Sibiului. Studiu geologic. Editura Universităţii ..Lucian Blaga",
Sibiu.
3. Cojocariu-Costca, Marioara (2002), Tipologia peisajului geografic din Depresiunea Sibiului din
per!ipectivO sistemică, in ..Rev. Alpii Transilvaniei". 5. Sibiu, pp.6 1 - 66.
4. Costca, Marioarn (2003 ), Sistemele geografice. Definilie. funclionalitate şi tipologie, in ,.Sinteze de
geografie genernlă şi regionalA'". Editura Universită(ii ,.Lucian Blaga" Sibiu, pp. 82 - 1 00.
5. Giuşcă. Elena Ro•ana (2006). Modele ale degradări/ar de teren din Mun1ii Cindrelului. Munlii Şureanu şi
Depre�·iunea Sibiului. Editura Universitălii ..Lucian Blaga", Sibiu.
6. Mac, 1. ( 1 972). Subcarpalii Transilvăneni dintre Mureş şi Olt. Editura Academiei. Bucureşti.
7. Mutihac. V. ( 1990), Structura geologicU a teritoriului României. Editura Tehnică, Bucureşti.
R. Mutihac, V .. lonesi. L. ( 1 974). Geologia României, Editunl Tehnicii. Bucureşti.
9. Pop. Gr. (2001 ). Depresiunea Transilvaniei. Editurn Presa Universitara Clujeana, Cluj - Napoca.
10. Sandu. Maria ( 1 998), Culoarul depre.•ionar Sibiu - Apold Studiu geomoifologic, Editurn Academiei,
Bucureşti.
Il. Sorocovschi, V .. editor (2002, 2003, 2004), Riscuri şi cata.•tro(e. Editurn Casa Ciir\ii de Ştiin)ă. Cluj
Napoca.
12. Vel cea. Valeria ( 1 995), Riscuri naturale şi tehnogene. Editw11 Univcrsită)ii "Lucian Blaga"'. Sibiu.
1 3 . Vclcca, Valeria, Costea. Marioarn (2006). Geomoifulogie generală, Editura· Universitălii "Lucian Blaga",
Sibiu.
THE GEOGRAPHICAL RISK IN THE INTERNAL CIRCUMCARPATHIAN DEPRESSIONS AREA.

CASE STUDY - SIBIU DEPRESSION.
The papcr is a shon analysis of Lhc geographic risk.s in thc Interna! Contact Depression Area. Thcse are
situated betwccn the Romanian Carpathians and the Transilvanian Plateau. as well as for the case study of the
deprcssion unit of Sibiu. allows thc emplasis of certain typcs of risk which are diferent ftom a genetic,
morphological point of view. diffcrenliated according to altimctric levels. dcpending on the geological structure.
conditioncd by variables such as: frngrncntation density and depth, declivity, soil characteristic fcatures, or
markcd by conditions imposed by the climate. laud usc. anthropic activities. ele.
Thc Sibiu Depression is an area of interference which displays a specific evolution, charactcrrised by
typical manifcstations of thc landscape, to which we associate the two regions (Carpathian Mountain and
Transilvanian Plateau) and the Cibin River. wbich are detennincd the teritorial risk peculiarities of area. The
relationship bctwcen relief and senlements. bctween relief and ways of comunication, or the anthropic built by
industrial and agricultural works. is a side of the issue. A comprehensivc approach to ali the factors involved in
landscape changes and system in balances caUs for funher interdisciplinary studies and their integration with
international conccms for surtainable development and preservation of the quality of the environment for funare
generations.
Cuvinte cheie: risc geografic. impact. fenomene de risc. factori de risc, depresiuni circumcarpatice
interne. Dcpresiunea Sibiului.
CÂTEVA OBSERVAŢU PRIVIND BIOMETRIA ŞI PATOLOGIA
A DOUĂ EXEMPLARE DE DELPHINUS DELPHIS PONTICUS
EŞUATE Î N ZONA LITORALĂ CONSTANŢA-MANGALIA
(2005-2006)
Angelica Curlişcli
Nicoleta Ursu
Delfmii au fascinat oamenii timp de Secolul trecut a adus cu sine o

sute de ani şi continuă să o facă şi astăzi prin intensificare a studiilor realizate asupra acestor
frumuse)ca, graţia şi inteligen\'1 lor. mamifere marine atât în lume cât şi in bazinul
O scurtă privire asupra istoricului Mării Negre (BEL 'KOVJCH, V.M., 1 996,
studiilor legate de aceste uimitoare animale BIRKUN, A.jr.. 2002). Semnarea acordurilor
evidentiază următoarele: de protejare a acestor mamifere marine
- primele note. relativ detaliate, despre (ACCOBAMS) a fost o consecinţă directă a
dclfinii din bazinul pontic, aparJin lui Averkiev acestor studii.
şi au fost publicate in 1 866. intr-un cotidian, Majoritatea studiilor realizate asupra
articolul făcând referiri la pescuitul delfinilor delfinilor la litoralul românesc sunt, de fapt,
in zona coastelor ruseşti ale Mării Negre. studii realizate, în cea mai mare parte, asupra
- cele mai vechi studii publicate care exemplare lor aflate in captivitate la Delfinariul
fac referiri la răspăndirea speciei Delphinus din Constanţa. (PLOTOAGA G., 1 980. MICU
delphi.• ponticus L. 1 758 in Marea Neagră SWlt E., 1 986, VASJLIU FL.. 1 986, GOMOIU
cele ale lui V. 1. Tsalkin din 1 937. M.T., VASILIU FL., 1 986).
- in 1 956, S. E . Kleincnberg. propune o Prezenta lucrare evidentiază câteva
primă estimare a raponului celor trei specii de date biometrice şi patologice obţinute din studiul
delfini din Marea Neagra in rândul capturilor: a două exemplare de De/phinus de/phis L. l 75R
l O marsuini (Phocaena phocuena re/icta eşuate in aprilie 2005 respectiv martie 2006.
L. 1 758) - un delfin Tur.<iops tnmcatus Cu aceste date continuâm să
ponticus Montagu 1 82 1 - 200 de de) fini imbogăţim baza de date referitoare la dclfinii
comuni (De/phinus delphis L. 1 758). din Marea Neagră existenţa in cadrul
- prima lucrare publicat� cu referiri la Delfinariului.
cetacecle din zona litoralului românesc Cele două exemplare luate in studiu
apat1ine Luci ci Borcca ( 1 935), care ocupându sunt doi delfini din specia Delphinus delphis
sc de studiul nematclmintilor paraziti prezenţi ponticus L. l 758.
in Marea Neagră. a urmărit şi speciile parazite
pe cetaceelc din bazinul pontic.
Nume Rlchy OI
Gen mascul Femela
Data eşuării 2 aprilie 2005 25 martie 2006
Locul cşuării 23 August Dana 1 2- 1 4 Constanţa
Data mot1ii 2 1 nov. 2005 25 martie 2006
Talie l .76m l .78m
Greutate 69 k_g 65 kg_
146
Leziuni externe Cicatrice pc cap, pe Tăieturi de elice dorul stânga( I l cm), dorsal-zona
partea stângă (lovitura centrală 4 tăieturi( 1 .5-6 cm), dorul dreapta o
de skyjet) tâictură de 4 cm infectatâ şi una de 7 cm cu două
puncte infectate. La 6 cm de event o leziune
circumscrisa uşor deschisă, infectatâ; in zona cozii
o leziune dorsal-dreapta de 4 cm deschisa şi
infectatâ. Pe lobul stâng al inotâtoarei codale o
leziune de 6.5 cm deschisa, infectată.
PATOLOGIE
Sistem respirator Congestie pulmonară; Emfizem pulmonar cu zone bronhopneumonice
edem
Sistem digestiv Leziuni aftoase in Lcziuni aftoasc in cavitatea bucală;
cavitatea bucală;
Stomac glandular cu
mucoasă hemoragică;
Masa intestinală cu
con1inut cremos, aspect
hemoragie
Splină hipcrplazică Splină cu hemoragie subcapsulară, hiperplazică
Sistem excretor
Nefrită nccrotică Nefrită asociată cu zone de necroză şi zone bialine
Sânge interstilială
Biochimie:
Nivelul creatininei - 0.8 fală de 1 .5-1.7 (normal);
Amilaza: 56.3 fală de 4.0-9.0 (normal);
Bilirubina totală: 1 .4 fata. de O -0.6 (normal).
Hemoleucograma:
Hemoglobina 6.8 fata. de 1 2- 1 8 (normal)
Trombocite 94 fata. de 200-500 (normal)
Leucocite: 5.20 fală de 6 - 1 7 (normal)
CONCLUZII: o altă boală comună eviden1iată la cele

moartea ambelor exemplare a survenit două exemplare este infccţia renală
in urma insuficien1ci renale şi. in (nefrită necroticâ);
principal. a insuficienţei respiratorii; ambele exemplare prezintă leziuni
conform analizelor anatomo- datorate impactului cu diferite
patologicc am constatat că: arnbarcaţiuni.
o Richy avea congestie şi edem
pulmonar (PAUL 1., 1 982) Concluzie finali:
o 01 - emfizem pulmonar cu Bolile constatate la cele două
zone de bronhopneumonic - exemplare de Delphinus delphis L. l 75 8 nu
ceea ce certifică, încă o dată, ar fi oferit acestora o supravieţuire
ca una dintre cauzele îndelungată in mediul marin. dar aşa cum
mortalităţii ridicate la această se poate observa, in captivitate, cu
specie o reprezintă bolile îngrijirile adecvate (medicale şi de nutri\ie)
pulmonare (aşa cum este rata supravieţuirii unor astfel de exemplare
relatat şi in literatura de poate creşte.
specialitate) (PAUL 1., 1982);
147
BlbHogra lie
1. Bel"kovich, V. M .. 1 996 - The Population Slnlcture ofThree Species ofBlack Sea Dolphin.< as an Adequate
Basis of Their Abundance Estima/ion, in ,,Proceedings of the International Symposium on the marine
Mammals of the Black Sea�, 27-30 June,: 7 1 , Istanbul.
2. Birkun, A. jr., 2002 - Cetacean habitat loss and degrada/ion in the Black Sea, in "Cetaceans of the
Meditemmean and Black Sea: state of knowledge and conservat ion strategies (repon to ACCOBAMS
Secretariat)". section 8, 19 p. Monaco.
3. Borcea, Lucia, 1 935 - Sur la presence du cestode DiphyUobothrium stemmacephaum Cobbold comme
parasite che:: le marsouin. Phocaena phocaena, de la Mer Noire, in ,,An. Sci. Univ. lassi", 2 1 : 524 -
525. laşi.
4. Dida, C .. 1. 1996 - Zoonoze parazitare, Editura Ceres, Bucuresti.
5. Dida, C.. 1.. Niculescu, Al.. 1998 - Parazitologie veterinară. Editura Ceres, Bucureşti.
6. Gomoiu M.� T.. Vasiliu FI., 1986 - Importanţa cunasterii stării de sănătate a animalelor in ecologia marină,
in ,.Pontus Euxinus- Studii şi cercetâri", l l l : 1 83 - 1 87, Constan!a.
7. Kleinenberg. S. Y., 1 956a - Mammals of the Bla<·k Seu and the Sea of Azov. Experience of biologica/
hunting investiga/ion. Publ. Housse U.S.S.R. Acad. Science. 288 p, Moscow.
8. Micu E.. 1986 - Tehnopatii şi iatropatii la de/fini in captivitate, in "Pontus Euxinus- Studii şi cercetări", lll :
1 89- 1 92. Conslani&.
9. Paul. 1.. 1 982 - Diagnosticul morfo-paro/ogic veterinar. Editura Ceres. Bucureşti.
1 0. PlotoagA. G .. 1980 - Unele considera(ii privind hrana de/finilor in captivitate. in ,.Pontus Euxinus- Studii şi
cercetAri", !: 159-164, Constani&.
I l. PlotoagA, G., Micu, E.. 1980 - Vitaminoterapia preventivă la de/fini in condi(ii de captivitate, in ,,Pontus
Euxinus- Studii şi cercetAri", 1: 1 65-1 68, Constani&.
12. PlotoagA. G., StAnescu, E., 1980 - Tratamente profilactice şi mrative la delfinii men(inu(i in captivitate. in
,.Pontus Euxinus- Studii şi cercetâri", l : 1 69-172. Constani&.
13. PlotoagA, G .. l980 - Naşterea primului delfin din specia Phocoena phocoena relicta ABEL. la Delfinariul
din Constan(a. in ,.Pontus Euxinus- Studii şi cercetări", 1: 1 79-185. Constani&.
14. Pichescu G.. 1986 - Ecologiafiziologică a ceracee/or, in ,.Pontus Euxinus- Studii şi cercetAri". l l l : 1 97-207.
Constan!a.
15. Vasiliu FI.. Micu E .. 1986 - Unele a.tpecre de .<enriologie patologică la de/fini in captivitate şi metode de
explorare. in ,.Pontus Euxinus - Studii şi cercetAri", III: 193- 196. Constani&.
A FEW OBSERVATIONS REGARDING

THE BIOMETRY AND THE PATHOLOGY OF TWO EXEMPLARS
OF DELPHINUS DELPHI PONTICUS
STRANDED IN THE SHORE AREA OF CONSTANŢA-MANGALIA
The paper presents some biometrical data and pathological observations on two stranded Delphinus
de/phi.< on the 23 August Beach and 12-14 anchoring place in Constani& Harbor.
Key words: marine mammals: dolpbin; biometry; pathology

Cuvinte cheie: mamifere marine; delfin; biometrie; patologie
Ada M-' n.----. D. HeT 148

CÂTEVA OBSERVAŢII PRIVIND RĂ SPÂ NDIREA SPECIEI
FRJTILLARJA MELEA GRJS ÎN JUDEŢUL VASLUI
Cristina Carata
FRJTILLARJA MELEAGRIS este judeţul Mureş; rezervaţia botanică ,,Pădurea de

denumirea ştiinţifică dată lalclei pestrite. Şes" din Odorheiu Bistriţci, in judetele
denumită popular şi bibilică. Fritillus in limba Suceava, Vâlcea şi in judeţul Vaslui, varietăţi
latină înseamnă "tablă de şah" sau "pahar de ale acesteia fiind citate in literatura de
aruncat zarurile", aluzie la pătrăţelele ordonate, specialitate, încă din 1 966, ca fiind prezente
brun roşcate ale lalelei (ale perigonului lat aici (Frilillaria montana), având areal restrâns.
campanulat) care alternează cu pătrăţele de alte Judeţul Vaslui dispune de numeroase
culori. de aici impresia de pestriţ; din acelasi şi variate resu!"l;e biologice cu importante
motiv i se spune şi "bibilică". valori economice, sociale si ecologice. ele
Laleaua pestriţă este o plantă constituind rezultanta selcctivă a diverselor
meditcraneeană, din regnul Plamae, phylum succesiuni de specii pe care le-a adăpostit acest
Magnoliophyta, clasa Liliopsida, ordinul teritoriu de-a lungul timpului. Numai in
Liliales, familia Liliaceae, genul Fritillaria şi această zonă sunt supuse protectiei un număr
este pusă sub protecţie in toate tările europene. de 9 rezervatii naturale, cu o suprafaţă actuală
Genul FRJTILLARJA prezintă o mare de 1 92,06 ha (comparativ cu 302,80 ba cât a
variabilitate. cuprinzând 1 00- 1 60 specii (după fost iniţială). in care sunt ocrotite un număr
concepţia diferiţilor autori). stabilirea primelor mare de specii de plante arbustive şi erbacee
caractere morfologicc diferenţiale rcalizându rare. printre care şi Fritillaria meleagris.
se pc baza analizei excmplarelor din Caucaz Caracterizată din punct de vedere al
(unde a fost semnalată pentru prima dată). vulnerabilitatii, ca se aflU in conservare, fiind
Prezintă bu lb turtit cu câte doi solzi deja prezentă in rezervatia Bălteni. (Pl. l )
cornoşi din fiecare generaţie (solzii din anul În judeţul nostru, a fost identificară şi
trecut fiind prelungiţi in vârfuri membranoase pusă sub protecţie in rezcrvaţia forestieră şi
ce înconjoară baza tulpinii). Tulpina înaltă de botanică Băltcni, alături de alte specii rare,
20 cm lipsită de frunze în partea inferioară, cu dintre care merită să cităm: Leucojum aestivum
3 frunze late liniare in partea superioară. Flori (ghiocei bogaţi), Tulipa bieberstiana (laleaua
solitare, inodore. Stamine cu filamente galbenă), Iris graminea (stinjcnel de baltă)
albicioase sau nuanţate purpuriu, mai scurte etc., dar şi Euonymus nanus (salba moale
decât pcrigonul. Ovar cilindraceu. lung de 7- 1 0 pitică, voiniccriu pitic), un element relictar
mm ; stil şi stigmat alungi!, mai mare decât aflat doar in câteva staţiuni in tara noasră. Un
ovarul. Fructul este o capsulă subglobuloasă. important rol ştiin]ific il prezintă şi vegetatia
Polcnizarea este entomogamă şi autogarnă. arboricolă reprezentată printr-un amestec al
În ceea ce priveşte ecologia şi stejăretclor de luncă cu frasino-ulmete. Etajul
răspândire, prezenţa ei a fost semnalată in arborilor este alcătuit din Quercus robur
făneţc umede. păduri de foioase, dar poate fi şi (stejar), Fraxinus angustifolia, F. excelsior
aclimatizată putându-se întâlni in grădini cu (frasin), Tii/ia tomentosa (tei argintiu),
soiuri umede, bine drcnate. Este o plantă Carpinus betulus (carpen), Acer campestre
perenă, meliferă cu nectar bogat in acid (a.J1ar). Populus tremula (plop tremurător).
ascorbic (motiv pentru care este cultivata prin Stratul arbustiv, bine reprezentat, este alcătuit
grădini), dar cu o concentraţie slabă de zahăr. din Acer ta/oricum (a.J1ar tătărcsc), Vibumum
Această plantă a fost declarată ca fiind /amana (dirmoz), Cornus mas (corn), Corylus
ocrotită in România la inceputul sec. al XX ave/ana (alun), Crataegus monogyna (păducel).
lea, ceea ce face ca ea să aibă o valoare Această rezervaţie este situată la
deosebită pentru ţara noastră. Câteva din aproximativ 10 km N-NV de municipiul Vaslui
staţiunile in care ea a fost pusă sub protecţie şi circa 1 ,5 km SE de gara CFR Bălteni, este
sunt: terenurile mlăştinoase de la Mociar, localizată în lunea răului Bărlad, care are aici
1 49
o altitudine de 105 metri şi este străjuită de pseudacacia (salcâm), etc., însă importanţa
dealurile învecinate a căror altitudine trece de acestei zone se datorează, in principal, faptului
300 metri. Administratorul legal al ariei protejate că ca reprezintă arealul de răspândire al acestei
este Direcţia Silvicl!. Vaslui - Ocol silvic Brodoc. plante declarată monument la naturii:
Terenul pe care se află pădurea prezintă FRITJLLARIA MELEA GRIS.
numeroase microdepresiuni şi este temporar Prezenţa ei in această pădure a fost
inundat. Pădurea Bălteni, numită şi "Dumbrava constatată in cercetarea de teren efectuată in
Bălteni", avea o suprafaţă de circa 300 ba in anul 2005-2006, prin investigarea amănunţită a
anul 1 892, dar prin defrişare şi substituire cu pădurii, descoperindu-se câteva exemplare in
alte specii arborieole, astăzi are 18,8 ba. locuri umbroase şi umede. (Pl. 2)
Climatul de tip stepic, completat de factorul La fel de intâmpUitor, au fost
edafic şi orografic, cât şi de inundatiile descoperite in urma unor activităţi didactice
temporare. favorizeazA formarea unor soiuri câteva exemplare din această specie şi in
aluviocoluviale, intrerupte doar pe mici spaţii apropierea satului Măluşteni, zonă deja
de soiuri salinizate. Rezervaţia Bil.lteni, pc lângă cunoscută ca punct fosilifer.
exceptionala sa importanţă ştiintifică, consti Raritatea lor in pădurea Neştian şi in
tuie un important element de peisaj care atrage alte zone mai mult sau mai puţin făcute
numeroşi iubitori ai naturii in tot timpul anului. cunoscute, nu justifică indiferenta noastră a
O altă regiune in jud. Vaslui, unde a tuturor faţa de importanţa ei pentru patrimoniul
fost identificată prezenţa lalelei pestritc, este judetului nostru.
zona situată in colinele Tutovei. la NE de
municipiul Bârlad, mai exact la aproximativ 4 Concluzii:
km de satul Pcrieni, in pădurea Neştian. Ea se Datorită modificărilor de relief şi
caracterizeazA prin suprafaţă redusă, climă, această plantă omamentală şi-a mărit
cemoziomuri levigate şi sol cenusiu de pădure, arcalul de răspândire, apărând spontan in
vecinătatea terenurilor cultivate şi apropierea pădurile de foioase.
de aşezări le omeneşti. Desi este pusă sub protectie, această
Deşi, nu este declarată rezervaţie plantă nu este semnalată ca şi prezenţă in toate
botanică, pădurea Ncştian arc importantă zonele in care ca creşte spontan, motiv pentru
ştiinţifică datorită diversităţii floristice care este recoltată de necunoscători cu tot cu
existente aici. Dintre speciile întâlnite: .41/ium bulb punând astfel in pericol existenţa ci.
ursinum (leurda). Polygonum lat!folium (coada Datorită conţinutului ci bogat in acid
cocoşului), Anemone ranunculoides (păştiţa), ascorbic şi pentru valoarea ei ornamentall!., ea
Quercus robur (stejar). Quercus petraea este aclimatizată şi prin grădini şi parcuri.
(gorun), Tii/ia tomentosa (tei), Robinia
Bibliografie:
1. Acad. Traian Săvulescu şi colab. 1. Grinţescu, Acad. E. 1. Nyarady, A. Paucă, Acad. 1 . Prodan, 1.
Şcrbănescu, C. Zahariadi,Flora Republicii Socialiste România, voDCI, Editura Academiei. l 966.
2. Drd. Adrian Năstase, Mic atlas botanic, Muzeul Olteniei Craiova, Editura Craiova, 1 999,
3. M. Oltean, G . Negrcan. A. Popescu, N. Roman. G. Diboru, V. Sanda. S. Mihâilescu. Lista roşie a
plante/ar superioare din România. Institutul de Biologie, Academia Română, 1 994.
4. V. Ciocârlan Flora Ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta. , Editura Ceres, 2002,
Bucureşti.
A FEW CONSIDERATIONS REGARDING THE SPREADING OF FRITILLARJA MELEA GRIS

I N \' ASLUI COUNTY
FR!Tll. LARIA MELEAGRlS is the scientific denomination given to the mixed tulip, also called
"guinea-fowl" by the people.
This plant was declared protected in Romania al the beginning of the XXth century, which makes of it a
remarkable value for our country. Some of the resorts in which the tulip was set uoder protection are: the marshy
lands al Mociar, Mureş County; "Padurea de Şes" botanica! reservation from Odorheiu Bistri1ei. in Suceava.
Vâlcea and Vaslui cuunties. varieties of it being quoted in the speciality literature. even since 1 966, as present
here (Fritil/aria montana, wilh a limited spreadiog area).
Characterized from the point ofview ofits vulnerability, the tulip is in conservation.
Ada ·-- ....__.... n. 2M7 1 50

reprezentative din apele de munte. Se fac inferior al Bistriţei, material colectat de Ionel
referiri şi la fauna apelor poluate. Miron şi determinat de Adriana Murgoci
in 1 983 este publicati caracterizarea (MURGOCI, 1 960).
limnobiologicA a Răului Bistrita şi afluenţilor
săi in zona lacului, Lacul de acumulare Izvorul Lista speciilor de tricboptere
Muntelui - Bicaz. Monografie limnologică, Datele privind trichopterofauna din
coordonatA de 1. Miron, lucrare de sintezA a bazinul Bistriţei şi autorii acestora au fost
studiilor realizate in zona lacului de acumulare sintetizate şi sunt prezentate in continuare sub
şi pc afluenţii acestuia in biotopi lotici, dar şi forma unui tabel (Tabel 1) menţionând statiile
lentici. Aici sunt redate in listele de faună de colectare.
trichopterele care populează bazinul mediu şi
Tabel 1 Lista speciilor de tricboptere semnalate in bazinul Bistriţei

• - material nepublicat. colectat (parţial colectat). identificat şi pus la dispozi�e de Botoşăneanu (CIUBUC, 1993),
•• - material nepublicat. colectat şi identificat de Ciubuc ( 1 993 );
••• - material colectat şi identificat de H. Malicki; 1- imago (când autorul nu mentioneazA stadiul colectat in
lucrare şi s-a presupus că este imago utilizat in abreviere 1) (CIUBUC, 1 993), N- nimfe. L- larve.
Nr. FAMILIE STATIUNILE Î N CARE SPECIA A

crt GEN AUTOR FOST SEMNALATA
SPECIE
RHY ACOPHILIDAE
STEPHENS, 1 836
RHY ACOPHILA
PICTET, 1 834
1 Rhyacophi/a aquitanica MURGOCI. 1960 Rarău
McLACHLAN. I R79
2 Rhyacophila doehleri CIUBUC. 1993 Muntii Rodnei. Lacul Lala. Bistriţa pe
BOTOŞĂNEANU. 1 967 tronsonul Borşa -Iacobeni. 1 ,5 km aval
de Pasul Prislop. afluenţi Cbiril, amonte
de Şesuri, Lala. treimea medie şi traseul
Gum Lalei-lneu
3 Rhyacophilafasciata MURGOCI. 1 960 Bazinul Bistritei, Bucur, L; Bolătău L;
HAGEN. 1 859 lzvoru Alb, Cabana Falon. L.N
Rhyacophila septentrionis Cârlibaba •••; in bazinul superior Valea
McLACHLAN. 1 865 CIUBUC. 1 993""" lzvoru Alb-Rarău la 1-3 km aval de
cabana Rarău, Munţii Guuii, Gagea •
AILENEI. 2005 Văleni. L
4 Rhyacophilafurci(era MURGOCI. 1959 Munţii Rodnei, ); Valea Vinului 1;
KLAPALEK. 1 904
5 Rhyacophila /aevis CIUBUC. 1993" Munţii Ţibleş. 1; Gutâi. izvoare din jurul
PICTET. 1 R34 TAu. !
6 Rhyacophila mocsary MURGOCI. 1960 Bistrita la Ceahlău, L; Bucur la Durău, şi
KLAPALEK.l 898 avale de cabana Durău L; Potoci L,
lzvoru Alb, L; Bubalnita. L; Bucur la
confluenta cu Manin L. N; Valea Seaca.
L, N; Valea Putna, L. Câmpulung
Moldovenesc, L
7 Rhyacophi/a n11bila MOTAŞ, C., Neagra l:lroşteni, L
ZETTERSTEDT. 1 R40 ANGHELESCU, V .. 1 944
Rhyacophila subnuhi/a
MARTYNOV, 1 935
8 Rhyacophila conjinium CIUBUC, 1 993 Lala. treimea medie şi traseul Gura Lalei-
BOTOŞĂNEANU. 1 95 7 Ineu
9 Rhyacophila glareosa PONGRACZ, S., 1914,
Mc LACHLAN. 1 867 op.cit. Ciubuc 1 993 •
Ada ii_. � D. 2M7 1 53

10 Rhyacophila obliteruta MURGOCI, MARCOCI- Bazinul Bistriţei, pârâul Iapa, 2 km aval
Mc LACHLAN 1 863 STOENESCU, 1955 de conflueniJI cu Cojoc, N.
MAY, 1978 op.cit. Mun)ii Rodnei,
CIUBUC, 1955 °00 1 0 km vest de Cârlibaba, Borşa, M-)ii
Gulâi
Il Rhyacophi/a philopotamoides MAY, 1978 op.cit. M-Iii Rodnei,
Mc LACHLAN, 1 879 CIUBUC, 1993•••
CIUBUC, 1993" 1O km vest de Cârlibaba, 1; Borşa, 1; M
�i Gulâi, l
Cârlibaba, 1; Ţibleş, est de Borşa, pasul
Prislop, 1; traseul Borşa-Lala 1; BistriiJI
superioara, 1· sectorul superior Valea
lzvoru Alb 1
12 Rhyacophila polonica MURGOCI, MARCOCI- Bistriţa, lzvoru Muntelui L; Dodeni L·
MC LACHLAN, 1 879 STOENESCU, 1955 Calu L;
Rhyacophila hugeni CIUBUC, 1 993" Afluen)i ai Bicazului la Lacu Roşu L
Mc LACHLAN. 1 879 M-)ii Rodnei
MAY, 1978 op.cit. Cârlibaba, 1; Borşa. 1; Pasul Prislop, 1;
CIUBUC, 1993••• lzvoru Alb.!;
BOTOŞĂNEANU, 1961
lzvoru Alb. 1; Rarau. la 1 -3 km de
cabana Rarău. 1; pârâul Tona, afluent al
Domi oarei , l.
13 Rhyacophila tristis MURGOCI. MARCOCI- Grin)ieşul Mare, L; lzvoru Muntelui, L;
PICTET. 1834 STOENESCU. 1955 pârâul l'ântec şi Corbu afluen)i al
MA Y, 1978 op.cit. Bistricioarei. L, N; Prisecani, L; Patoei.
CIUBUC, 1993••• L; Iapa. L; Calu. L, Cuejd. L;
Mun)ii Rodnei, L
CIUBUC, 1 993" Plalinu cu tributarii sai in zona

impildurilă, Borşa-Fântâna, Borşa -
lacobeni, lzvoru Alb, Putredu, Lala in
treimea medie, Gura Lala-lneu. M-)ii
Gulâi
14 Rhyacophila jlal'a BOTOŞĂNEANU, 1958, Valea Vinului, tributar Vişeu, Mun)ii
KLAPALEK, 1 898 op. cit. CIUBUC. 1993 Rodnei, L. Lala
Rhyacophila furca/a
DZIEDZIELWICZ. 1 9 1 0
GLOSSOSSOMATIDAE
GLOSSOSSOMA
CURTIS, 1 834
15 Glos.ms.mma bolwni MURGOCI, MARCOCI- Putna L, N, Borsec, N, Borsec, N;
CURTS. 1 834 STOENESCU, 1955 Grin]ieş. L, Bistricioara, N; BistriiJI -
Hangu, N. Bistriţa la poalele Ceab!Aului.
N
16 Glossossoma corţformis PONGRACZ, S.. 1914,
NEBOISS, 1963 op.cit. CIUBUC 1993" M-)ii Rodnei
17 Glossossoma discophorum CIUBUC 1 993" Izvoare limno-reocrene râul Bicaz.
KLAPALEK. 1902 amonte de Lacu Roşu
18 Synafophora intermedia MURGOCI. MARCOCI- Bacău, Valea Putna Noroioasa
KLAPALEK, 1 892 STOENESCU, 1955
Glossossoma intermedia BOTOŞĂNEANU, 1 955, Torentul Lala. N; amonte 4 km de
MALICKZ, 1983 1 957; 1 96 1 conflueniJI cu BislriiJI 1. Valea Lala, N
19 Synagapetus armatus CIUBUC. 1993" M-)ii Gutâi, Cabana Izvoarele
Mc LACHLAN. 1 879
20 Synagapetus iridipennis PONGRACZ. S., 1 9 1 4, op. Bucovina
Mc LACHLAN, 1 879 cit. CIUBUC 1993"
Synagapetus ater Botoşil.neanu. 1957
KLAPALEK. 1 904 MAY, op. cit. CIUBUC. Lacu Roşu, l
1 993
Ada 11-.l � n. :IH7 1 54

21 Agapetus delicatulus BOTOŞĂNEANU, 1957 Doma, Doprnişoarn şi Teşnita zona
Mc LACHLAN, l 884 Poiana Stampei, Valea Starnoei
22 Agapetus /aniger MURGOCI, 1 960 Bistri13 la Hangu, Buhalni13 L; Secu. L
PICTET, 1 834
Rhyacophila lanigera, BOTOŞĂNEANU, 1957, Doma la Poiana Sllll1e
1p i
PICTET. 1 834 1961
STACfOBIELLA
MARTINOV. 1 924
23 Stactobiella rui BOTOŞĂNEANU, 1961 Bistri13, Pângllmti
FALBER, 1 908
Microptila risi
FELBER. 1 908
24 Oxyetiraflavicornis MEY. 1978, op.cit. Rodna, 1 Borşa, 1
PICTET, 1834 CIUBUC, 1 993
Hydroptilufluvicornis
PICTET. 1 834
HYDROPTILA
DALMAN 1819
25 Hydroptilu forciputa BOTOŞANEANU, 1961 Pângătăciori, 1; Bistrita la Pângllmli , 1;
Mc LACHLAN. 1880 Bărnărel, 1; Barnar 1 .
Hydroptilaforciputu
EATON, I873
26 Hydroptila occulta BOTOŞANEANU, 1961 Pângărăciori, 1
EATON. 1873
27 Hydroptilu pulchricomis MURGOCI. MARCOC!- Bistrita la Hangu, 1.
PICTET, 1 834 STOENESCU, 1955
28 Hydroptila tineoides BOTOŞANEANU. 1961 Bistrita la Pângărati

DALMAN. 1 8 1 9
Hydroptilafemoralis
EATON. 1873
29 H_vdroptila vectis MURGOCI. MARCOCI- Bistrita. la poalele Ceahlăului, L. N .
CURTIS. 1 834 STOENESCU. 1955
Phrixocoma sparsa
EA TON, 1873
PHILOPOTAMUS
STEPHENS 1829
30 Philopotamus montanus BOTOŞANEANU. 1961 M-Iii Rodnei, 1 ; Valea Lala lângă Gura
OONOVAN. 1 8 1 3 Lalei, 1; Bistrita la Tarcău, 1.
Hydrop.ryche montana MURGOCI. 1 960 Buco.ir. 1; Cabana Durău, L; Pârâul Schit
PICTET, 1 834 la confluenl.a cu Martin, L, N; 7
Noiembrie- olluent al Durăului , L; N
31 Philopotamus variegat1u CIUBUC. 1993° Bistrita pe tronsonul Borşa-lacobeni, la
SCOPOLI. 1 763 1.5 km amonte de pasul Prislop, M-Iii
Phryganea variegata Gutâi. Valea Corbu, Rarău, 1; bazinul
SCOPOLI. 1 763 superior lzvoru Alb, Rarău, )· de la
cabana Rarău jumătatea distantei spre
Chiril, partea nordică a bazinului Bistritei
1.
WORMALDIA
Mc LACHLAN 1865
32 Wormaldia occipitalis CIUBUC. 1993 Muntii Ceahlău, 1 ; Gutâi, 1;
PICTET. 1 834 MEY.l878 op. c..:it.
Hydrop.\:vche ()('Cipitali.'i CIUBUC. 1993° M-Ţii Rodnei 1
PICTET, 1 834
HYDROPSYCHE
PICTET 1 834
33 Hydropsyche pellucidula MURGOCI, MARCOC!- Izvoru Muntelui, N, L, 1 ; Bicaz, L;
CURTIS, 1 834 STOENESCU. 1 955 Răcbi\IIŞ (alluent al Bistricioarei), L;
Philovotamus pel/ucidulus
Ada M-t � D. He'J 1 55

CURTIS. 1834 BOTOŞANEANU. 1961 Bistri!a: Hangu, N; Buhalni!a L; Piatra
Neam), L; la poalele Ceahlăului N, 1 ;
Bistri!a Pângl!rali 1 :
34 Hydropsyche .�aconica MURGOCI. MARCOCI-
Mc LACHLAN. 1 884 STOENESCU, 1955 Putna.l; Schit, N; Bistri!a - Hangu, N;
MURGOCI, 1 960
Bistrila -lânl(ă Ceahlău, 1
35 Hydropsyche tabacarui CIUBUC, 1993° M-Iii Gulâi
BOTOSĂNEANU. 1 960
36 Hydropsiche angustipenni.1· AILENEI. 2005 Văleni, L
CURTIS. 1 834
CHEUMATOPSYCHE
WALLENGREN, I891
36 Cheumatopsyche lepida MURGOCI. 1960 Bistri�a: Potoci, L; Ceahlău, L; lzvoru
PICTET, 1 834 Alb,. L; Largu, L.
Che11matopsyche lepida
MARTYNOV, 1 934
PLECTRONEMIA
STEPHENS, 1836
37 Plectronemia conspersa MEY. 1978, op.cit M-Iii Rodnei
CURTIS. 1 834 CIUBUC, 1993
MURGOCI, 1960 Bistricioara, L.
AILENEI. 2005 Văleni, L
POLYCENTROPUS
CU RTIS, 1865
38 Po�vcentropus BOTOŞĂNEANt..: . 1 96 1 Lacu Roşu, 1; Negrişoara- Poiana Negri,
flavomaculatus I;Valea Doma-Poiana Stampei, 1 .
CURTIS. 1835 CIUBUC. 1 993" Bicaz şi anuenlii sili din zona Cheile
Bicazului
AILENEI, 2005 Văleni. L
39 Polycentropus irroratu.fi PONGRACZ, S., 1 9 1 4. op. Muntele Ucigaşu, lângă Lacu Roşu, 1.
CURTIS. 1 835 cit. CIUBUC 1 993°
CYRNUS
STEPHENS. 1836
40 Cymus trimaculatu.fi CIUBUC, 1993" Lacu Roşu. in vegetalie, 1
CURTIS. 1 834
Philopotamus trimaculatus
CURTIS, 1 834
PSYCHOMYIA
LATREILLE 1829
41 Psychomia pusi/la MURGOCI. MARCOCI- Bistri]a: Hangu, L; Buhalni(a. L. N. 1;
FABRICIUS. 1 78 1 STOENESCU. 1 955 Bistricioara. L; Fărcaşa. L; Pângărali, L;
Phryganea pusi/la, Vaduri, L ; Cuejd. L; Bistri(a la poalele
FABRICIUS. 1 7 8 1 Ceahlăului. L. N; Gura Halesii, aval de
Broşteni. )· Oan(u . Pângărali . 1·
Pângărăciori, 1;
BOTOŞĂNEANU. 1 957, Bamar-Gura Bamarului. 1;
1 96 1 Doma-Poiana Stamoei, 1; Bancu-Cosna, 1
OLIGOTRICHIA
RAMBUR, 1842
42 0/igotrichia striata MOTAŞ. ANGHELESCU. Pantecaru, (anuent de stânga din bazinul
LINNAEUS, 1 758 1 944 inferior al Bistri)ei) L.
Phryganea striata
LINNAEUS. 1 758
BRACHYCENTRUS
CURTIS, 1834
43 Brachycentrus montanus MOTAŞ. ANGHELESCU, Barnar, L
KLAPALEK. 1 892 1 944
44 Brachvcentros suhnuhilus MURGOCI, MARCOCI- Gârla Morii. Bistri]a. N
Ada M-t � O. :IHT 1 56

CURTIS, 1 834 STOENESCU, 1955
Brachycentru.� maracandicus
Mc LACHLAN. 1875
OLIGOPLECTRUM
Mc LACHLAN 1 868
45 Brachycentros MURGOCI, MARCOCI- Bistrita: fârcaşa, L; Hangu, L; Ceahlău,
(0/igop/ectrom) maculatum, STOENESCU. 1955 L.
FURCROY, 1 785
Phryganea maculata
FURCROY, 1 785
MICRASEMA
Mc LACHLAN 1876
46 Micrasema minimum CIUBUC, 1 993° Valea Pulnei, 1
Mc LACHLAN, 1 876 BOTOŞĂNEANU, 1 953 Rezu Mare (bazinul mijlociu al Bistri(ei),
N; BistriJa - fârcasa. N.
APATANIA
KOLENATI, 1847
47 Apatania carpatica carpaticu BOTOŞANEANU, 1 96 1 Valea Holdita-Broşleni. Valea Arşita,
SCHMID, 1954 CIUBUC. 1 993••• amonle Broşleoi, 1
Cârlibaba. 1
48 Apatania carpaticafimhriata PONGRACZ, S., 1 9 1 4 , op. Mun)ii Rodnei
PICTET cit. CIUBUC 1 993*
MICROPTERNA
49 Micropterna nicterobia McL Al LENEI, 2005 Văleni, L
DRUSUS
STEPHENS 1837
50 Drusus bigunatus CIUBUC. 1993" Complexul de izvoare pe tronsonul
PICTET, 1 834 Prislop - Borşa - Lala. 1; complexul de
izvoare al Bistri(ei pe tronsonul Borşa -
Il. Putredul. 1: acobeni
CIUBUC. 1993. ••• Cârlibaba
51 Dru.�us discolor MURGOCI. MARCOCI- Bămârei. L;
RAMBUR 1 842 STOENESCU, 1 955
Limnephila discolora MEY. 1978, op. cit Lacul Lala. 1
RAMBUR. 1 842 CIUBUC. 1 993
52 Drusus trifidus BOTOŞĂNENAU, 1 957 Bistrita. aval de Călugăreni.l;
Mc LACHLAN, 1 868
Halesus (Drusus) trifidus Izvor reocren intre Gur• Lalei şi Şesuri,
Mc LACHLAN, 1 868 CIUBUC. 1 993°
ECCLISOPTERYX
KOLENATI 1 848
53 Ecc�vsopteryx madida MEY. 1 978, op. cit Muntii Rodnei
Mc LACHLAN, 1 867 CIUBUC. 1 993
CIUBUc••• Bor a. l
LIMEPHILUS
LEACH 1815
54 Limnephilus affinis BOTOŞANEANU. 1 957. Rarău, (
CURTIS, 1 834 1961 Valea Lala. 1; Gura Lalei. 1; Bazinul
Chirii-Bistri(a •
55 Limnephilus auricula CIUBUC, 1 993° M-(ii Gulăi
CURTIS. 1 834
56 Limnephilus coenosus BOTOŞANEANU. Valra Domei. 1;
CURTIS, 1 834 1957.1961 Cheile Bicazului 1 ; Rarău, 1
CIUBUC. 1993 •
57 Limnephilus extricatus BOTOŞANEANU. M-)ii Rodnei, 1 Pasul Prislop. 1
Mc LACHLAN. 1 865 1957,1961
58 Limnephilus griseus BOTOŞĂNEANU. 1961 Pialra Neam). Gura Văii, 1;
LINNAEUS, 1 759 CIUBUC, 1993° afluen(ii pârâului Bicaz. amonle de Lacu
Phrvganea uisea Rosu. !
Afta M-t � O. :IH7 1 57

LlNNAEUS, 1759
59 Limnephilus ignavus CIUBUC, 1 993• Bicaz, la lacul Roşu
Mc LACHLAN, 1 865
60 Limnephilus spar.'iu." BOTOŞANEANU, 1957 Bislri\a, Pângllra!i, 1
CURTIS, 1 834 MURGOCI. 1 960 Cheile Bicazului, 1
61 Limnephilus rhombicus AlLENEl, 2005 Doamna, L, Bâtca Doamnei, L, Bislri!B,
L!NNAEUS, 1 759 intre lacwile de barnj Bâtca Doamnei şi
Reconslruclia, L, Valeni, L
62 Limnephilus lunatus AILENEI, 2005 Bâtca Doamnei, L, BislriJa, intre lacwile
CURTIS. 1 834 de barn· Bâtca Doamnei, L, Văleni L
GLYPHOTAELIUS
STEPHENS 1 833
63 Glyphotaelius pellucidus MOTAŞ, ANGHELESCU Bl!.mărel, L; Cristişor (afluent al pârâului
RETZIUS, 1 783 1939, 1 944 Neagra, L; Jumălălu (afluenl al pârâuluii
Neagra). L, Ursu, L
64 Nemotaulius punctotolineatus MOTAŞ. ANGHELESCU Tomnalicu (afluent al pârâului Bamar). L
RETZlUS, 1 783 1944
Phryganea punctatolineata
RETZlUS. 1 783
ANABOLI A
STEPHENS, 1837
65 AnaboliuJurcata BOTOŞĂNEANU. 1957, Pârâul Valea Domişoara, 1; pârâiaş din
BRAUER. 1 857 1961 Poiana Ghinului, afluenl al Teşnei, 1; brat
al Domei, la Poiana Stampei, 1;
66 Anaboliu laev<• CIUBUC. 1 993• Bicaz la vărsarea in Lacu Roşu, 1; Poiana
ZETTERSTEDT. 1 840 Stampei pârâul Domişoara, l ; piriiaş
Phryganea laevis afluenl al Teşnei. 1; brat al Donei,l.
ZETTERSTEDT. 1 840
67 Anabolia nervosa MURGOCI. MARCOCI- Pârâul Câmu, Bicaz. L
CURTIS. 1 834 STOENESCU. 1 955
Limnephilus nervosus
CURTIS. 1 834
68 Phacopteryx brevipennis BOTOŞĂNEANU, 1 957, Poiana Stampei. l
CURTlS, 1 834 1961
Limnephilus brevipennis
Mc LACHLAN, 1 875
POTAMOPHYLAX
WALLENGREN 1891
69 Potamophylax carpathicus
DZIEDZIELEWICH. 1 9 1 2
70 Potamophylax cingulatus BOTOŞĂNEANU. 1957 BislriJa la Tarcău. 1,
STEPHENS. /837 MURGOCI, 1 960 Rarău, cabana Izvoarele, 1 .
Ha/esus cingulatus
STEPHENS. 1837
71 Potamophylax latipennis BOTOŞĂNEANU. 1961 Bislri)a l a Tarcău, 1 .
CURTIS, 1 834
Limnephilus /atipennis
CURTIS. 1 834
72 Potamophylax luctuosus MURGOCI. MARCOCI- lzvoru Muntelui, Bicaz. N
PlLLER & MJTT .. 1 793 STOENESCU, 1 955
Phryganea /uctuosa
Mc LACHLAN 1 875
73 Potamophylax nigricomis MURGOCI, 1 960 M-Iii Rodnei, cabana Puzdra. 1
PICTET. 1 834
HALESUS
STEPHENS 1836
74 Halesus digitatus BOTOŞĂNEANU. 1 961 Bislri!B, Tarcău, L, 1;
SCHRANK. 1 78 1 MURGOCl, 1 960 Potoci. 1; Lacu Roşu, 1,
75 Halesus tesselatus BOTOSĂNEANU. 1957 Bislri�. Tarcău, 1;
RAMBUR. 1 84 2
ISOGAMUS
SCHMID 1955
76 Jsogamu.v aequa/is BOTOŞANEANU, 1 957 Baia Borşa, 1; izvor din Valea Neagră,
KLAPALEK. 1 907 Broşteni, 1
STENOPHYLAX
KOLENATI, 1848
77 Stenophylw: permis/liS BOTOŞANEANU, 1957 M-)ii Rodnei, peştera TAuşoare 1 şi
Mc LACHLAN. 1 895 �era MAglei. 1.
ALLOGAMUS
SCHMID, 1955
78 Allogamus auricol/is GHEŢEU et al, 2005 Negrişoara in Poiana Negri, L, P
PICTET, 1834
Phryganea auricol/is
PICTET, 1834
79 Allogamus uncatus MEY, 1978 op. cit. M-Iii Rodnei. 1;
BRAUER. 1 857 CIUBUC, 1 993
Halesus uncatus CIUBUC. 1993••• Cârlibaba. l.
BRAUER, 1 857
CHAETOPTERYX
STEPHENS 1829
80 Chaetopteryx cissylvanica MEY, 1978 op. cit. Baia Borşa, 1 .
BOTOSĂNEANU, 1 960 CIUBUC. 1993
81 Chaetopteryx polonica MEY, 1978 op. cit. M-Iii Rodnei, Cabana Puzdra, 1; Baia
DZIEDZIELEWICH. 1 889 CIUBUC. 1993 Borşa. 1 ;
CIUBUC. 1 993••• Cârlibaba
82 Chaetopteryx sahlbergi CIUBUC. 1 993" Cheile Bicazului. l;
Mc LACHLAN. 1 874 CIUBUC. 1993""" 1 O krn vest de Cârlibaba
83 ChaeiDpteryx subradiata MEY, 1978 op.cit. M-Iii Rodnei laCabana Puzdra, 1; Baia
KLAPALEK. 1 907 CIUBUC. 1993" 8�. 1
PSYLOPTERYX
STEIN, 1 874
84 Psylopteryx psorosa MEY, 1978 op. cit. M-Iii Rodnei. 1; Baia Borşa. 1;
carpatica CIUBUC, 1993 Lacul Ştiol, 1
SCHMID. 1952 CIUBUC, 1993 Borsa, 1
85 Psyloptery.t psorosa MEY. 1978 op. cit. M-Iii Ceahlău la Durău. 1;
transsvl\'anica CIUBUC. 1 993
MAY& BOTOŞĂNEANU
CHAETOPTERY-GOPSIS
STE1N. 1874
86 Chaetopterygopsis CIUBUC. 1993° Cheile Bicazului
mclachlani MOTAŞ. ANGHELESCU, Barna.rel, de la izvoare până la Gura
STEIN, 1 874 1939 Şandrului. L, N
MOTAŞ. ANGHELESCU, Barna.rel in dreptul comunei Crucea. L;
1 944 Barnar. de la pârâul Pântecaru până la
Arşi)a. L; Cristişor (alluent al Negrei) L;
Bămarel. lângă Broşteni L
ANNITELLA
KLAPALEK, 1907
87 Annitella lateroproducta CIUBUC. 1993••• Cârlibaba, 1 ; Borşa. 1
BOTOŞĂNEANU, 1952
Carpatop.<yche
lateroproducta
BOTOŞĂNEANU, 1952
88 Annitella ohscurata CIUBUC, 1993° Cheile Bicazului, 1
Mc LACHLAN. 1876
GOERA
FABRICIUS 1 775
89 Goera pillosa MURGOCI, 1960 Bistril3: Secu. 1; amonte Potoci, 1;
Ada H..a � O. He7 1 59

FABRlCIUS, 1 775
Phryganea pi/o,w
FABRlCIUS, 1 775
LITHAX
Mc LACHLAN 1 876
90 Lithax niger MURGOCI, MARCOCI- Grinţieşul Mare, L
HAGEN, 1 859 STOENESCU, 1955 Valea Lala. 4 km amonte de confluen]a
Silo niger BOTOŞĂNEANU, 1 957, cu Bistri]a, 1
HAGEN. 1 859 1 96 1
SILO
CURTIS 1 830
91 Sillo graellsi CIUBUC 1 993" Complexul de pâraie din Pasul Prislop pe
PICTET, 1 865 tronsonul Borşa - Prislop - Lala, 1; Baia
Silo variipilosa Borşa, 1; M-ţii Gutâi, 1
BOTOSĂNEANU, 1953
92 Sillo nigricomis MURGOCI, MARCOCI- Corbu (afluent al Bistricioarei), N
PICTET, 1 834 STOEN ESCU, 1 955
Trichostoma nigricorne
PICTET, 1 834
93 Sillo palipes MURGOCL MARCOCI- Bistricioara, amonte şi aval de Grinţieşul
FABRlCIUS, 1 7 8 1 STOENESCU, 1 955 Mare, N
Phryganea pallipes
FABRlCIUS 1 79 1
94 Sil/o piceus BOTOŞANEANU, 1 957, Doma la Poiana Stampei, 1
BRAUEIL 1 857 1961
LEPIDOSTOMA
RAMBUR. 1 842
95 Lepidostoma hirtum MURGOCL MARCOCI- lzvoru Muntelui. L; Bistricoara aval de
FABRICIUS, 1 775 STOENESCU, 1955 Grinlieşul Mare,L
Phryganea hirta
FABRlCIUS, 1 79 1
LASIOCEPHALA
COSTA 1857
96 Lasiocepha/a basalis BOTOŞĂNEANU, 1961 Domişoara la Poiana Stampei, 1
KOLENATI, 1 84R
Goera hasa/is
KOLENATL 1 848
ATHRIPSODES
BILLBERG, 1820
97 Athripsodes bilineatus MURGOCI, MARCOCI- Bistri]a: Hangu, L Buhalni]a, L;
LINNAEUS, 1 759 STOENESCU, 1955 Oan1u (afluent al Bistrilei) la Pângăraţi, 1
Phryganea bilineata BOTOŞĂNEANU, 1 952
LINNAEUS, 1 758
98 A.thripsode.� cinereus PONGRACZ, 1 9 14. op. cit. Pârâul Potoci, afluent al Bistri]eL 1
CURTIS. 1 R34 CIUBUC, 1 993
Leptocero.\' cinereus MURGOCL MARCOCI- Bistri]a. L
CURTJS, 1 R34 STOENESCU, 1 955
99 Athripsodes commutatu.s BOTOŞĂNEANU. 1952, Valea Domei la Poiana Stampei. l

ROSTOCK, 1 847 1961
Leptoceros commutatus
ROSTOCK, 1 847
CERACLEA
STEPHENS 1829
10 Ceraclea athripsodina MURGOCL MARCOCI- Bistri]a la Farcaşa. L
o annulicornis STOENESCU, 1955
STEPHENS, 1 836
Leptocen1s annu/icornis
STEPHENS, 1 836
Ada M-a � O. He'J 1 60

MYSTACIDES
BERTHOLD, 1827
10 Mystac:ides azurea CIUBUC, 1 993° Lacu Roşu, 1.
1 LINNAEUS, 1 76 1
10 My.<tacides nigra BOTOŞĂN EANU, 1957, Teşni\ll, afluent a l Domişoarei, l a Poiana
2 LINNAEUS. 1 758 1 96 1 Stampei, l
Phryganea nigra Bistri\3., intre lacurile de baraj Bâtca
LINNAEUS, 1 758 AILENEI, 2005 Doamnei si Reconstructia. L
NOTIDOBIA
STEPHENS 1829
10 Notidobia ciliaris MOTAŞ, ANGHELESCU, Bârnărel, L,N; Pântecaru. L; N; Neagr. la
3 LINNAEUS. 1 76 1 1939, 1 944 Poiana Vinului, L
BARA EA
STEPHENS, 1 833
10 Beraea pul/ata CIUBUC. 1 993° Rarău, Valea Colbu,l; complexul de
4 CURTIS. 1 834 pâraie din Pasul Prislop pe tronsonul
Thya maun1.f Borşa -Lala 1; Putredu, Amonte de
CURTIS, 1 834 Şesuri. 1; izvor reocren intre Gur. Lata şi
Şesuri, 1 · izvoare lâgă Tau, in M-Iii
Gutâi. l
ERNODES
WALLENGREN, 1891
10 Ernodes anicularis CIUBUC, 1 993 Izvoare intre Rarău şi Chiril, 1
5 PICTET, 1 834
Rhyacophila articularis
PICTET. 1 834
ODONTOCERUM
LEACH 1815
10 Odontocerom albicome MURGOCI, MARCOCI Bicaz şi afluenţii săi din Cheile
6 SCOPOLI, 1 763 STOENESCU, 1955 Bicazului, 1; lzvoru Muntelui, L, N;
Mistacydes alhicornis Răchi\llş (afluent al Bistricioarei), N;
PlCTET. 1834 CIUBUC, 1 993 Nechit, L.
M-Iii Gutâi. cabana Izvoarele
SERJCOSTOMA
10 Oecismus monedula CIUBUC, 1993 Maramureş. Bucovina

7 HAGEN, 1 859
10 Sericostomaflavicome MIRON et al. 1 983 Bistri\ll

8
Sericostoma timidum MURGOCI, MARCOCI- Bistricioarn. 1

STOENESCU. 1955
Din cele 267 de specii de Trichoptere auricollis Pietei 1 834. semnalată pentru prima
cunoscute in România (CIUBUC. 1 993) in data in Carpatii Orientali la Poiana Negri pe
bazinul râului Bistri!a au fost semnalate 1 06 Ncgrişoara, atlucnl al Domei (GHEŢEU et al.,
specii in care am inclus şi specia Allogamus 2005).
1 Botoşăneanu şi Malicky consideră ca aria de răspândire a lui Odontocerum albicorne Scop. este in nordul
Carpatilor Orientali, zona Maramureş-Bucovina. până la Bicaz; materialul identificat ca tind Odontocerum.
albicorne Scop. poate fi Odontocerum helleniCIIm Mal. Acest material a fost grupat ţinând cont de aceasta părere.
Distribuţia geogr.fica a acestor două specii in România est.e inca sub semnul intrebarii (Ciubuc. 1 993. p. 133).
Bibliografie:
1. AILENEI, C., 2005, Data regarding the diversity of lhe caddisflies (Insecta, Trichoptera) from the Bistri(a
River middle basin, Analele Ştiiliftce al Univ. ""Al./. Cuza "" laşi, s. Biol. Anim., Tom LI: 85-89
2. BOTOŞĂNEANU. L., 1 953, Asupra unor larve încă nedescrise apar(inând genului Rhyacophila Pici
(Trichoptera), Bul. Şti. Biol., 5 : 1 : 34-48
3. BOTOŞĂNEANU, L., 1955. Note tricbopterologice (1), Bul. Ştiin(. Sec(. Biol.. 7, 3:791-802
4. BOTOŞĂNEANU. L., 1957, Quelques trichopteres nouveaux de Roumanie. Tidjdsch. Ent., 100, 2: 1 79- 1 94
5. BOTOŞĂNEANU, L., 1 96 1 , Materiaux pour servir a la connaissance de Trichopteres d Europe orientale et
centrale, Falia Ent. Hung., Ser. Nov., 14:2 : 1 1 -9 1
6. CIUBUC, C . , 1993, Cecklist o f Romaoian Trichoptera (Insecta). Trav.Mus.Hist.nat. "Gr. Antipa", Voi.
XXXIII. pp. 1 1 - 1 4 7
7. GHEŢEU, D . , NEAGU. A., IONES!, V.,MIRON. 1 . , 2005, Cases types an d building materials on some
caddisflies species (Trichoptera, Insecta) from the superior basin ofBistri(a River, Studii şi CercetAri
Ştiintifice, Biologie, s.n., Universitatea Bacău, 10:49-51 pp
8. MEY. W.. 1978, Beitrag zur trichoptera. Fauna Rumaniens. 1. Il; Ent. Nachr .. 22
9. MIRON, 1. (sub redac(ia), 1983. Caracterizarea /imnohiologicii a Râ11/11i Bi.,trila şi a.fl11enţi/or săi in zona
lacului, Lacr1/ de acumulare Jzvon1/ Muntelui - Bicaz. Monografie limnologică. Edilura Academiei
R.S.R, Bucureşti. 224p.
10. MOTAŞ, C., ANGHELESCU. V .. 1 939, Punerea in valoare a apelor de munte. Instit. Cerce!. Agron. Ser.
Metode. Îndrumări. Rapoane, Anchete: 49
I l . MOTAŞ, C., ANGHELESCU, V., 1944. Cercetări hidrobiologice in bazinul râului Bistri(a (Carpatii
Orientali). Publica(iile Institutului de cercetAri Piscicole. România. Seria Monografii. 2, 1 -3 1 9 pp
12. MURGOCI. A .. 1953, Câteva genuri şi specii de Trichoptere noi pentru fauna României. Bull. Sect. Scient.
Biol.. 5. 1 :29-36
1 3 . MURGOCI. A., 1 960, Noi contribu(ii la fauna trichopterelor din bazinul Bistri(ei (Carpa(ii Orientali). Anal.
Ştiin(. Univ. laşi, 2. 6, 3: 791 -800
14. MURGOCI, A .. MARCOCI - STOENESCt:, S., 1955. Contribu(ii la cunoaşterea trichopterelor din Bazinul
Bistri(ei Moldoveneşti (Bacău), Biologia. Rev. Univ . ..C.I. Parhon" Bucureşti. 8: 1 57- 1 68
1 5 . MURGOCI, A., 1975, Trichoptera, in: Fauna Ser. ..Monografica". M. Ionescu. Ed. Acad. R.S.R: 1 0 1 - 103
1 6. PONGRACZ, S., 1 9 14. Ennumeratio Neuropteroidum Regni Hungariae, Rovanani lapok, 2 1 . 9- 1 2 : 145-155
pp
A FEW DATES REGARDING TRJCHOPTERA IN THE BISTRITA RJVER BASIN
The present paper aims to corelate the data provided by the studies published until the present
conceming the dispersion oftrichoptera species in lhe catchment area of the Bistri(a River. From the 267 species
mentioned in the cecklist of romaoiao trichoptera (CIUBUC. 1993) !here are 103 species mentioned for the
Bistri(a River basin. In this area Allogam11s auricolis Pietei, 1 834 was found for the first time in Eastem
Carpathiens at Poiana Negri, in Negrişoara stream, amuent of" Doma River (GHEŢEU et al. 2005).
Ada M-t � U. :IM7 1 62
CONSERVARE
STUDIU PRIVIND CONSERVAREA
BUNURILOR DE PATRIMONI U
AFLATE ÎN DEPOZITELE MUZEULUI
"VASILE PÂRVAN" BÂRLAD
Gabriela D umitraşc
Conservarea bunurilor culturale, una existe sifoane in pardoseală, iar nivelul

din principalele func(ii ale muzeului, pardosclii să nu fie sub nivelul reţelei de
insumeazA intreaga activitate de descoperire canalizare;
şi aplicare a celor mai potrivite mijloace - căile de acces şi deschidere trebuie
pentru protejarea bwmrilor muzeale de să fie corelate cu volumul şi masa obiectelor
acţiunea factorilor de degradare: chimiei, depozitate pentru ca in momentul pătrunderii
fizici şi biologici ( umiditatea, temperatura, in încăpere să nu fie necesară răsucirea sau
aerul încărcat de reziduuri industriale, lwnina) inclinarea. evitându-se astfel degradarea
sau de deteriorări le produse de oameni. mecanică a bunurilor de patrimoniu;
Conservarea arc caracter preventiv. - pardoselile depozitelor trebuie să
creând conditiile optime de păstrare a fie fllcute din materiale antiderapante pentru
obiectelor. De aceea, atât in spaţiile a se evita alunecarea şi producerea de
expozitionale, cât şi in cele de depozitare accidente ce pot conduce la deteriorarea
trebuie să fie îndeplinite anumite condiţii obiectelor;
optime generale: - pereţii culoarelor de acces in zona
- spaţiul trebuie să fie salubru de depozitare trebuie să fie construiti din
- microclimatul trebuie sâ fie stabil materiale necombustibile sau să fie
- instalatiile din spatiul respectiv să ignifugaţi. iar uşile de acces in depozite să
fie fiabile fie metalice sau tratate pentru a putea rezista
rezisten(a plafoanelor să nu cel puţin două ore in cazul izbucnirii unui
depăşească 500-800 kg/mp incendiu; ·
- absenţa poluării alcaline, mai ales - blocarea ferestrelor cu obloane

in spatiile noi, renovatc, reparate sau văruite: confec(ionatc din materiale cu o mare
respectarea perioadei de 6 luni de la rezistenţă termică şi cu un coeficient foarte
terminarea lucrărilor de reparaţii, până la scăzut la transferul de căldură (plăci din
ocuparea spaţiului, pentru a evita emisia de fibre de sticlă sau fibre vegctale şi plăci din
particule alcaline şi interacţiunea acestora cu polistiren expandat), măsură ce oferă două
bunurile muzeale, este obligatorie. avantaje deosebite: pe de o pane, asigură o
Mai sunt şi alte câteva aspecte mai bună stabilitate microclimatică,
importante, şi anume: cunoscând faptul că fereastra e una din
- depozitele se pot amplasa la principalele căi prin care se realizează
demisolul clădirilor, mai puţin la subsolul transferul de caldură, iar pc de altă parte,
acestora, cu condiţia să nu existe nici un asigură o suprafaţă de depozitare mai mare
punct de igrasie sau de infiltraţie, spaţiul să putându-se folosi şi peretele cu ferestre.
nu fie traversat de conducte de alimentare cu Pentru proiectarea depozitului
apă sau de evacuare a apelor menajere, să nu muzcal se pledează pentru tipodimcnsionarc,
1 63
tehnicA ce permite gruparea succesiv!� a situate la parterul unui alt imobil aparţinând
bunurilor de patrimoniu, mai întâi în muzeului, imobil in intregime renova!.
concordan)li cu natura materialelor din care Depozitul de artil de la panerul noii
sunt lhcute, apoi potrivit tipului morfologic clădiri a muzeului este situat pe latura
şi, in sflirşit, conform formatului lor nordică, prezentând doi pereţi cxteriori. din
(dimensiunea tip): fiecare depozit trebuie care unul are doui! ferestre. Pardoseala este
prevAzut cu o camerA de carnn tină, unde placată cu piatrli de granit, prelucrată
obiectul poate fi studiat, unde pot sta sub superior, iar perc)ii au grosimea de un metru,
observaţie noile achiziţii, obiectele întoarse ceea ce elimină problema izolarii termice,
din expoziţii sau din laboratoarele de aceasta fiind necesară doar în cazul
restaurare. Nici o piesa nu intrli în depozit ferestrelor, care ar trebui neutralizate prin
înainte de verificarea stării de si!nătate şi de placare cu panouri din filtre minerale.
aplicarea unui tratament preventiv adecvat. in prezent, ferestrele sunt prevăzute
Mobilierul din spaţiul de depozitare doar cu un sistem de jaluzele (draperii). care
trebuie sa rlispundă şi el unor cerinţe generale: nu permit radiaţiilor incidente si! pătrundă in
- sa fie func)ional interiorul spa)iului de depozitare. Pentru
- să asigure cele mai bune condi)ii viitor se impune o perfcqionarc a acestui
de protejare. acces şi mânuire a obiectelor sistem prin adoptarea unor soluţii mai
- si! fie adaptat parametrilor fizici, eficiente, cum ar fi placarea ferestrelor cu
morfologici, dimensionali ai obiectelor obloane mobile, segmentate. care sa permită
- sa fie confecţionat din materiale deschiderea lor parţiala dar şi total:!, atât in
uşoare vederea aerisirii cât şi a evacuării bunurilor
- sa fie construit din materiale neutre şi persoanelor in caz de necesitate.
din punct de vedere chimic Deşi se întinde pe o suprafa)ă de
să fie ieftin, din materiale aproximativ 40 mp. se remarcă organizarea
accesibile, care se pot procura şi prelucra cât mai compactă a pieselor in acest depozit.
usor. cu mijloace proprii Pentru folosirea cât mai raţională a spa)iului,
in acelaşi timp cu proiectarea s-a ales ca tehnică de depozitare pentru
mobilierului de depozit trebuie să se picturii - panou) glisant. Tablourile sunt
conceapă şi mijloacele şi dispozitivele de depozitate in poziţie verticală, pe panouri
acces şi mânuire a bunurilor plasate in panca glisante, confeqionate din plasă metalică,
superioară a modulilor de depozitare. atât pe o panc cât şi pe cealaltă, fiind astfel
Dispozitivele de acces şi mânuire a folosită integral suprafaăa panoului.
bunurilor de panimoniu trebuie să aiba o Dezavantajul utilizării panoului
buni! stabilitate şi, în cazul unor piese cu o glisant. acela de a provoca trepidaţii ce se
anumită masă şi volum, să permită accesul pot transmite picturilor. a fost eliminat prin
concomitent al mai multor persoane, astfel montarea la partea inferioară a unor rulmenţi
încât manipularea obiectelor să nu cadă sub care culisează pe şine fixate in pardoseală.
incidenţa factorilor de risc. Tot in acest spaţiu sunt depozitate colecţia
Muzeul "Vasile Pârvan" are in de icoane pc lemn şi coleqia de grafică. Din
componen)li patru depozite: depozitul de cauza lipsei spa�ului, icoanele sunt depozitate
artă, depozitul de arheologie, care cuprinde in cutii, in funqie de dimensiunile lor,
şi depozitul de numismatică, depozitul de separate prin coli de canon ncacid. Cutiile
ştiin)ele naturii şi depozitul de istorie. sunt executate tot din carton neacid, iar
Depozitul de artă şi depozitul de aşezarea lor in rafturi este codificalA, pentru
arheologie sunt situate la pancrul clădirii a fi uşor identificate. Pe fiecare cutie este
principale a muzeului, primul pe latura inscris numărul de inventar al lucrlirilor
nordică şi al doilea pe latura sudic:!. respective şi numărul cutiei. De exemplu, se
Celelalte depozite, respectiv depozitul de caută o lucrare aflată în cutia C'3BR4. ceea
ştiin)ele naturii şi depozitul de istorie sunt ce înseamnă eli lucrarea se află in cutia nr. 3,
pe şirul de moduli B, rândul 4. Existen)a
1 64
acestui sistem de codificare ofcră posibilitatea alartnâ se annează, iar cheile de la uşa
găsirii cât mai rapide a lucrărilor căutate şi depozitului sunt introduse într-un seif aflat
evitarea manipulării inutile a altor lucrări, la postul de pază, şi se sigilează.
reducând astfel uzura funcţională. Depozitul de arheologie este situat
Avantajul depozitării in cutii este pc panea sudică a ciMirii, tot la paner,
acela de a preveni accesul prafului şi luminii având o suprafată de aproximativ 30 mp şi o
pe stratul pictural al acestora. formă dreptunghiulară. Este prevll.zut cu
Trebuie subliniat şi faptul că fiecare două uşi metalice de acces, ambele situate
din panourile glisante prezintă câte o fişă pe pe laturile mici ale depozitului. Una dintre
care este înscris numele lucrării, numele uşi este accesată dinspre interior şi este
autorului şi numărul de inventar, facilitând prevll.zută cu incuietoare tip yală şi cu sistem
astfel o identificare rapidă. de alarmă independent, iar cealaltă uşă este
Colecţia de grafică este depozitată în pentru evacuare în caz de necesitate. Această
cutii confecţionate din canon neutru din uşă arc deasupra două ochiuri de geam. in
punct de vedere chimic. Lucrările sunt care sunt montate două ventilatoare electrice
separate între ele prin hânic de filtru. pentru care asigură aerisirea spaJiului. Pardoseala
a le proteja suprafaţa. Tot din cauza lipsei depozitului este din gresie. Pe larurile lungi
spaţiului, numărul lucrărilor introduse intr-o depozitul este prevll.zut cu rafturi
cutie depăşeşte cu mult pc cel normal pentru confecţionate din lemn ignifugat, poliJele
acest tip de obiecte. De aceea, s-a propus fiind situate la o distantA de 50 cm unele
elaborarea unui proiect care să imbunlltăţească deasupra altora. Acest depozit este in curs de
modul de depozitare al acestei colecţii. organizare, lucrându-se la aşezarea vaselor
Colecţia de grafică este aşezată pe prin tipodimensionare. In interiorul acestui
rafturi din lemn ignifugat, iar accesul la depozit se află şi un fişe! metalic prevll.zut cu
rafturile superioare se face cu ajutorul unei scnarc închise ermetic. in care este dcpozitat
scări duble din lemn. Depozitul este fondul de numismatică al muzeului. In
prevăzut şi cu un registru de intrare-ieşire al fişetul metalic, fiecare monedă este
obiectelor, în care se înscriu denumirea introdusă într-un plic de hânie, apoi plicurile
obiectului, numărul de inventar, data sunt grupate pe tezaure sau pc alte criterii
scoaterii din depozit, numele celui care 1-a ştiin)ifice bine cunoscute de muzeograf,
preluat, activitatea pentru care a fost după care sunt aşezate în cutii de canon
solicitat, data reintroducerii în raft şi numerotate.
observaţiile privind starea obiectului. Acest Fiecare senar metalic din fişet este
registru de mişcare a obiectelor constituie, numerotat, ceea ce facilitează găsirea rapidă
după cum bine se ştie, o imponantă sursă de a piesei căutate. Mentionez că şi pentru acest
inforrnaJii în vederea urmăririi în timp a depozit, deşi organizarea lui nu este
stării de conservare a obiectelor şi finalizată, există un registru de evidenţă a
posibilitatea de implicare a acestora în mişcării pieselor. Rafturile din depozit fiind
activităli muzeale. deschise, este necesară şi se are in vedere
În ceea ce priveşte normele PSJ şi fixarea de drapcrii care să protejeze de praf
securitatea spaţiului, menţionez că panouri le obiectele de ceramică. Depozitul are şi o
glisante sunt confecţionate din bare de camera de carantină la intrare, unde
cornier pe care sunt sudate plase metalice, obiectele pot fi cercetate. studiate şi li se
vopsite electrostatic cu vopsea ignifugă. poate verifica starea de sănătate.
Rafturile sunt confecţionate din lemn de Depozitul de istorie este situat in
brad şi sunt fasonate şi ignifugate periodic, alt corp de clădire, complet renovat, şi este
in confonnitate cu normele PSJ. in curs de amenajare. Spa)iul se află la
Depozitul este prevll.zut cu o uşă pancrul imobilului şi are peretele cu
mctalică groasă, dotată cu încuietoare tip geamuri şi uşa de evacuare orientate spre
yală şi sistem de alarmă independent. La vest. Pardoseala este realizată din mozaic,
tenninarea programului de lucru, sistemul de suprafa)a depozitului fiind de aproximativ
1 65
60 mp. Deoarece suprafaţa ocupată de este benefic, având posibilitatea asigurării
fereastră este destul de mare, se impune spaţiului optim de depozitare.
placarea acesteia cu panouri etanşe care să Izolarea de praf s-a llicut printr-un
asigure o cât mai bună izolare termică, cât şi sistem de draperii şi prin executarea unor
să impiedice pătrunderea luminii in cutii din carton neacid, in care se vor
interiorul depozitului. Rafturile din depozit depozita piese de dimensiuni mici.
sunt metalice şi uşor dcmontabile, ceea ce Spaţiul de depozitare este gardat cu
permite poziţionarea lor astfel încât spaţiul o cameră de carantină unde este verificată
să fie ocupat cât mai ra1ional. Pc rafturi se starea de sănătate a fiecărei piese ce intră
vor aşeza cutii de carton căptuşite cu hârtie sau iese din depozit [i unde fiecare piesă este
de filtru, in care se vor introduce câte 15-20 toaletată prin curălire mecanică sau chimică.
de documente (pentru o parte din documente Una din problemele care afectează
cutiile sunt deja executate şi codificate). acest depozit este faptul că spa!iul este
Celelalte bunuri care sunt traversat de conductele termice ce asigură
înregistrate la sec1ia de istorie au fost încălzirea imobilului. Pentru rezolvarea
impăr!itc pe tipuri morfologice: drapele, acestei probleme s-a ales solu!ia etaoşcizării
arme, căJ1i, uniforme, textile plate mici si 1evilor respective cu saltele de vată minerală.
urmează proiectarea depozitării conform apoi mascarea lor cu plăci de rigips.
normelor ştiinţifice de depozitare. Sursa de iluminat utilizată atât in
Depozitul de ştiinţele naturii. nou depozite, cât şi in expoziţii este iluminatul
înfiinţat, este situat in vecinătatea depozitului incandescent, cel mai pu1in nociv, cu cea
de istoric, tot la parterul imobilului, şi se mai redusă activitate fotochimicA.
intinde pe o suprafaţă de aproximativ 36 mp. Toate depozitelc şi spaliile de
Este complet renovat, pardoseala este din expunere sunt dotate cu stingi!toare cu C02
gresie şi uşa de acces este metalică, previ!zută şi praf, conform normelor PSI.
cu o incuietoare tip yală. IncAperea nu are Muzeul are in dotare două
pereţi exteriori, ventilaţia rcalizându-se cu umidificatoare şi două dezumidifieatoare.
ajutorul unui ventilator montat intr-un geam care sunt utili7.ate pentru reglarea umidităţii,
situat lateral, deasupra uşii. atât in anotimpul rece, cât şi vara. Având in
in ceea ce priveşte mobilierul, vedere numărul mic al acestora, am ales
acesta este adecvat fiecărei tipologii de funcţionarea lor in spatiile in care există
patrimoniu. Pentru vertebrale, care sunt obiectele cele mai sensibile la ac1iunea
colecţii de preparate umede, conservarea factorilor de mediu. mai ales cele de natură
este realizată in recipienţi de sticlă (in organică.
formol, alcool) perfect ctanşeizaţi. Pentru in urma acestui studiu. reiese că
păsări şi mamiferc mobilierul este metalic Muzeul "Vasile Pârvao" deţine o mare
(din aluminiu), poliţele rafturilor fiind diversitate de obiecte care diferă prin natura
rcglabile. Avantajul utilizării acestui tip de materialelor şi tipul morfologic, grupate atât
mobilier il constituie faptul că pentru piese in cele patru depozite, cât şi in spa!ii
de dimensiuni mari (mistre\, căprior), cât şi expozitionale, in care se aplică normele
pentru pAsări de talie înaltă reglajul rafturilor conscrvi!rii ştiintifice.
A STUDY REGARDING THE CONSERVATION OF THE PATRIMONY ASSETS

Il" THE STORAGE ROOMS OF THE "V. PÂRVAN" MUSEUM
The storage of the cultural assets raises numerous problems staning with space quality (sanitalion.
structwe slrength, microclimat stability. safe handling of the equipment).
In the ''Vasile Pârvan'' Museum. Bârlad. the four store rooms are compact organized respec1ing
ali the conditions ofthe preventive conservation ofthc cultural assets.
In the store rooms, the great diversity in feature, form and dimension of the objccts (paintings,
documents, graphics, book textiles, ceramics) is very well organized on the modular units specific to cvcry
type of objects. with the topographic catalogues for an immcdiate finding of the objects.
Ada M.-1 � U. He'J 1 66
MĂSURI PENTRU PREVENIREA
DETERIORĂRII COLECŢIILOR DE MOLUŞTE,
CORALI ŞI ECHINODERME
ÎN DEPOZITELE MUZEULUI JUDEŢEAN
DE ŞTIINŢELE NATURII PRAHOVA
Rodica Ogrezeanu
Corina Mihai
Muzeul - institutie de cultură, aflată in totalitatea bunurilor, cu valoare patrimonială ce

serviciul societăiii - colecţionează, conservă, se constiruie in colecţii - ansamblul de bunuri
cercetează, restaurează, comunică şi expune, in culturale şi naturale. constituit in mod sistematic.
scopul cunoaşterii, educării şi recreări i, Funcţiile principale ale colecţiilor sunt:
mărturii materiale şi spiriruale ale existenţei şi a) gestionarea, evidenta. cercetarea,
evolutiei comunităţiilor umane. precum şi ale dezvoltarea, protejarea. conservarea şi
mediului înconjurător. restaurarea;
Adevărat lăcaş de tezaurizarc a tuturor b) valorificarea (punerea in valoare a
mărturiilor, activitătii şi creatiei omului. muzeul patrimoniului).
reprezintă acea instituţie unică in care sunt Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii
adunate, clasificate şi păstrate cu grijă Prahova a fost infiintat in anul 1956. sub
vestigiile trecutului şi realizăriile contempo indrumarea Profesorului Emerit Margareta
rane, pentru a fi transmise generaţiilor următoare. Moşneaga, care a iniţiat activitatea de
Muzeul lumii contemporane, şi in muzcogralie şi conservare, punând bazele
această categoric se înscrie şi Muzeul Judetean primelor colectii. şi functioncază in incinta
de Ştiintclc Naturii Prahova, reprezintă un clădirii Palatului Culturii din Ploieşti (alături
mijloc direct de comunicare cu publicul, de alte institutii de cultură), care a fost
folosind mijloace proprii şi o tehnică specială, construită in anul 1923.
dezvăluind maselor multiple aspecte ale naturii Realizat, iniţial, pe principii dioramatice
şi creaţiei omeneşti intr-un limbaj de mare impuse de acea perioadă. unde erau prezentate
accesibilitate, transformăndu-se astfel intr-o flora şi fauna zonei şi o secţie de evoluţionism,
institutie de educaţie permanentă, cu dublu ulterior muzeul a fost relăcut in 1 977. cu o
caracter: ştiinţific şi cultural. (foto 1 ) nouă tematică de biologie umană ( Muzeul
Muzeul reprezintă unul din cele mai Omului) sub indrumarea d-nei Zoe Stoiccscu
potrivite mij loace pentru a pune in acţiune Apostolachc şi a colectivului de muzcografi ai
valorile culturale. educative spre folosul timpului.
ruturor categoriilor de vârstă şi al cerintelor AstAzi muzeul reuneşte un număr de 9
acestora de cunoaştere, şi pune la dispoziţie secţii muzeale care cunosc o evolutie
materialul necesar pentru rezolvarea lor. ascendentă, sub atenta indrumare a Prof. Dr.
Muzeul are trei funcţii esenţiale: Emilia Iancu, care, in permanenlă, a căutat să
a) constituirea, conservarea şi restaurarea menţină vie amprenta pe care iniţiatorii
patrimoniului muzeal muzeului au dorit-o, dar, totodată, informaţia
b) evidenta, protejarea, cercetarea şi oferită să fie in concordanţă cu cerinţele
dezvoltarea patrimoniului muzcal muzeogralici contemporane. Aceasta implică
c) punerea in valoare a patrimoniului şi mobilizarea eforturi lor in vederea pregătirii
muzeal (colcciii) in scopul cunoaşterii, educării specialiştiilor in domeniile muzeografiei şi
şi recreării conscrvării.
Muzeul există prin patrimoniul muzcal - Dacă, iniţial, activitatea de muzeu se
1 67
realiza de către un per>onal restrâns, care l O . Colecţia de Lamellibranchiate
efectua atât activitate de cercetare şi indigene - Alexandru V. Grossu
valorificare a patrimoniului muzeal cât şi l l .Colecţia de Lamellibranchiate
activitate de conservare, o dată cu dezvoltarea exotice - Aurelian Popescu Gorj
secţiilor muzeale, cât şi a patrimoniului, a 1 2. Colecţia de Larnellibranchiate
devenit necesară creşterea numărului de indigene - Aurelian Popescu Gorj
specialişti şi s-au putut departaja clar atributiile 1 3 .Colectia de Cephalopode
muzeografului şi cele ale conscrvatorului. 14.Colecţia de Scaphopode
Patrimoniul muzeal actual numără l 5. Colccţia de Poliplacophore
1 1 1.191 piese muzeale şi este depozitat in 1 6.Colecţia de Corali
cadrul a 10 depozite situate in panea opusă 17 .Colecţia de Ecbinodcrme
secţiei muzeale. Îmbogăţirea colectiei s-a realizat de
Bazele colectiei de malacologic au fost către personalul de specialitate de-a lungul
puse încă de la infiintarea muzeului, in anul anilor prin achiziţii, donaţii şi colectări.
1 956, când printre primele piese achiziţionate Cele mai valoroase colecţii de moluşte
au fost şi 20 exemplare de scoici sunt cele achizitionatc in cursul anilor de la
(larnellibranchiate) exotice. prof. dr. Aurelian Popescu Gorj, cunoscut
Astăzi colecţia numără 36.4 13 piese: entomolog, care, pe lângă numeroase colectii
moluşte - gasteropode (melci), lamellibran de insecte, a oferit spre achizitie şi două
chiate sau bivalve (scoici), cephalopode (sepii colecţii de moluşte exotice şi indigene, şi
şi caracatiţe), corali şi echinoderme (arici şi colectia praf. dr. Alexandru V. Grossu. renumit
stele de mare). (foto 2 ) malacolog, director al Muzeului Antipa.
Colecţiile d e moluşte, corali, echinoderme profesor şi decan al Facultăţii de Biologie din
se situează pc locul al doilea in ceea priveşte Bucureşti. care a oferit spre achizitie muzeului
numărul de piese care fac pane din patrimoniul atât specii indigene cât şi exotice, unele fiind
Muzeului de Ştiinţele Naturii Prahova şi se specii unicat in cadrul colecţiei.
regăsesc in cadrul dcpozitului de malacologic. Piesele din cadrul acestor colectii
Din numărul total de piese prezente in constituie o imensă "bancă de date" prin
cadrul depozitului de malacologie, 22 piese informaţia pe care o contin pe etichetele lor.
sunt in expunere permanentă - Sala de aceste date fiind utile in malacologie şi ccologic.
Protecţie a muzeului, iar 1O piese sunt in Existenta celor două colecţii a contribuit
cadrul dioramci "Reciful coralier", restul de la creşterea valorii ştiinţifice şi muzeale a
piese sunt valorificate in cadrul expoziţiilor patrimoniului in cadrul depozitului de
temporare organizate periodic. malacologie.
Piesele din colecţia de moluşte În ultimii ani s-au realizat achiziţii
(gasteropode şi bivalve) sunt atât specii importante de piese exotice (moluşte, corali.
indigene cât şi specii exotice. echinoderme). in felul acesta a crescut numărul
În cadrul depozitului de malacologie se de genuri şi specii din cadrul colecţiilor
regăsesc următoarele colecţii: respective.
1. Colecţia de Gasteropode exotice Toate piesele din cadrul depozitului de
2. Colectia de Gasteropode indigene malacologie sunt importante. atât cele exotice
3. Colecţia de Gasteropode exotice - - pentru locul de colectare, provenind din
Alexandru V. Grossu Brazilia, Cuba, Uruguai, Indonezia, Thailanda.
4. Colecţia de Gasteropodc indigene - Noua Zeelandă, Noua Guinee, Australia. Libia.
Alexandru V. Grossu Maroc, Spania, Italia, Africa (Oc. Atlantic. Oc.
5. Colecţia de Gasteropode exotice - Indian, M. Egee, M. Nordului, M. Mediterană,
Aurelian Popescu Gorj M. Roşie ), cât şi cele indigene (gasteropode şi
6. Colecţia de Gasteropode indigene - lamellibrancbiate ), terestre şi acvatice
Aurelian Popescu Gorj (dulcicole sau marine) ce provin din numeroase
7. Colecţia de Lamellibranchiatc zone din tarli care au făcut subiectul unor studii
exotice ccologice realizate in cadrul muzeului.
8. Colecţia de Lamellibranchiate Varibilitatea de forme şi culori a
indigene pieselor din cadrul acestor colecţii face
9. Colecţia de Lamellibranchiate posibilă realizarea unor expoziţii temporare
exotice - Alexandru V. Grossu care au mare "priză" la public.
1 68
Nevertebratele prezente în cadrul • factorii flzico-chimici ai mediului
dcpozitului sunt preparate uscate (de natură ambiant - factorii reactivi (umiditate, O,,
anorganică), organizate in colecţii, formate din gaze reactive - S02, N02, NH,, O,) şi
cochilii şi valve de moluşte, schelet de corali, factorii de activare ( lumina, temperatura);
stele şi arici de mare. • factorU biologic! (mucegaiuri,
Avantajul acestor colecţii fală de dăunători);
celelalte colecţii din muzeu este: durata de • factorul uman
existenlă mai mare a pieselor care nu pot fi • factorii naturali (cataclisme,
atacate de diferiţii agenţi biologici cunoscuţi inundaţii. cutremure)
(dermestide, molii) datorită constituţiei lor, ba U.R. şi t• sunt factorii de deteriorare ce
chiar uneori contribuie la eliminarea totală a fac pane din clasa factorilor fi.zico-chimici ai
resturilor de natură organică. mediului ambiant, factor de reactie (U.R.) şi
Vă propunem, in continuare, prin factor de activare (t") care nu se rezumă la rolul
intermediul acestei lucrări, să cunoaşteţi de factori de reacţie, respectiv de activare, ei
activitaţile desflşurate de muzeograf şi fiind implicaţi in ample procese chimice, fizice
conservator in cadrul depozitului. şi biologice. Determină cele mai dăunătoare şi
Păstrarea şi protejarea pieselor de mai multe din procesele de degradare. U.R.
patrimoniu, aparent uşor de realizat, constituie, exprimă gradul de saturarc al aerului cu vapori
in fond, cea mai spinoasă latură a activităţii de apă şi reprezintă raportul dintre cantitatea
muzeale şi se constituie in obiectivele principale de vaporii de apă dintr-un spaţiu dat şi
ale activităţii de muzeografie şi conservare. cantitatea maximă de vapori de apă pe care
Depozitul de malacologie este situat la acelaşi volum de aer 1-ar putea conţine la
etajul al II-lea al clădirii, opus spaţiului expo temperatura respectivă.
ziţional, şi s-a organizat conform principiului Umiditatea este unul din cei mai
tipodimensionării. S-au respectat Normele de dăunători factori ai mediului ambiant, fiind
Conservare - aşezare compactă a unui număr implicată in toate clasele de procese - clllmice,
mare de piese, piesele fiind aşezate in poziţie fizice şi biologice. Pentru că U. R. este
de repaus, evitându-se tensionările dintre ele. rezultatul raportului dintre U.A. şi t•. el nu
Organizarea depozitului in acest spaţiu a poate influenţa in nici un fel con1inutul de
fost precedată de determinarea calităţii acestuia umiditate sau temperatura unui spatiu, fiind
salubritate, condiţii de microcUmat urmarea modificării concomitente şi aproape
(umiditate, temperatură, lumină), poluare, permanente a ambilor factori.
securitate, P .S.I. Temperatura este cel mai dinamic factor
Spaţiul destinat depozitării colecţii lor de şi este răspun7.ătoare pentru fluctuaţiile U.R.,
moluşte, corali, echinoderme este salubru care sunt deosebit de nocive pentru starea
(sănătos, neigrasios, tlră infiltraţii) şi nu este pieselor . de patrimoniu. Temperatura nu
trnversat de conducte. A fost verificată modifică niciodată conţinutul de umiditate al
rezistenţa plafonului care este din beton. aerului dintr-un spaţiu care nu are o su� de
Permanent sunt verificate starea de apă sau materiale higroscopice numeroase.
funcţionare a conductelor de apă cât şi cea a Dacă intr-un context oarecare lipseşte
jgheaburilor de colectare, pentru a evita wml dintre factori, reacliile chimice nu mai pot
eventualele scurgeri, infiltralii. Perelii şi avea loc. Fără prezenţa ambilor factori nu pot
tavanele sunt văruite, iar pardoseala (mozaic) avea loc procesele chimice.
este acoperită cu linoleum ce prezintă avantajul Procesele chimice au loc in orice mediu
unei intreJineri permanente a curăţeniei. al bunurilor culturale şi au următoarele
Periodic se realizează dezinsecţii (primăvara. caracteristici, ce panicularizează: de
in luna Ma, şi spre iarnă, in luna Noiembrie). desflişurare in lant, spontane, criptice, de
MicrocUmatul este esenţial pentru suprafaţA, ireversibile.
existenţa patrimoniului in timp. Creşterea ratei proceselor chimice
Patrimoniul se poate deteriora din cauza duce la degradarea rapidi a obiectelor.
tendintei naturale a materiei de a se descompune Cunoaşterea exactă a raporturilor dintre
(mai puţin in cazul colectiilor existente in cei trei factori - U.A., U.R., şi t•, precum şi
cadrul depozitului de malacologie, deoarece relaţiile dintre aceştia şi obiecte stă la baza
majoritatea sunt de natură anorganicâ) şi din climatologiei muzeale şi sunt esenţiale pentru
cauza in1erven1iei factorilor de degradare: aplicarea măsurilor de ordin preventiv,
1 69
corectării anomaliilor microclimatice. Conservarea preventivă este impusă,
Lumina face parte din cadrul factorilor obligatorie, deoarece cele mai multe procese
fizico-chimici ai mediului ambiant şi se inscrie sunt chimice.
in clasa factorilor care dau energia de activare Ca urmare a acţiunii factorilor de
necesară proceselor chimice, fiind foarte degradare, în urma proceselor ce au loc
dăunătoare pentru absolut toate piesele de (chimice, fizice, biologice) şi a factorului
patrimoniu. Dacă in cazul celorlalţi factori uman, obiectele, mai ales cele de natură
fizico-chimici ai mediului ambiant se poate organică, se deformează, se inchid la culoare,
vorbi de neutralizarea acţiunii lor nocive prin se fisurează, se crapă, se taie, se exfoliază, se
măsuri prolilactice, lumina rămâne singurul dezlipesc sau se desfac (dacă sunt compuse);
factor a cărui acţiune distructivă nu poate fi se rup, se sparg, mucegăiesc sau sunt atacate
decât diminuată, incetinită. de insecte. Astfel, se modifică starea de
Lumina asigură energia de activare a conservare, structura, compoziţia, forma,
unui număr foane mare de reacţii sau procese rezistenta lor fizico-mecanică se diminuează.
chimice denumite procese fotochimice devin din ce în ce mai fragile şi mai
(ireversibile), la care panicipă apa, oxigenul şi vulnerabile şi, în cele din urmă, in timp, se
alţi reactanţi. Procesele fotochimice sunt degradează şi dispar.
complexe şi desfl!şurarea lor depinde de mai Piesele de patrimoniu trebuie protejate
mulţi factori şi condiţii. Factorii principali: in orice ipostază s-ar afla: intr-o sală de muzeu.
calitatea spectrală a radiaţiilor dată de raponul in depozit sau în tranzit (ambalate şi itinerale ).
de intensitate dintre radiaţiile cu lungimi mari Stabilitatea microclimatică se realizează
de undă şi radiaţiile cu lungimi mici de undă prin izolare termică şi un regim de încălzire
(A/R), intensitatea radiaţiilor şi expunerea uniform in perioada de iarnă. Un spaţiu este
totală dată de intensitatea radialiilor împreună încălzit pc două căi: artificial şi natural ( cel
cu durata de expunere. mai greu de controlat).
Factorii biologici - dăunătorii (urmare Izolarea termică are drept scop să
a proceselor fizice) şi mucegaiuri/e (urmare a impiedice transferul de căldură, t" variabilă
proceselor chimice) datorate condiţiilor fiind foarte dăunătoare deoarece numai 1"
favorabile create de factorii microclimatici şi modifică U.R., nu şi invers.
lipsa de igienă. În cadrul depozitului nostru, izolarea
Factorul uman este răspunzător de termică s-a realizat prin blocarea ferestrelor,
toate modificările stării de conservare a existenţa pereţilor clădirii foarte groşi şi lipsa
obiectelor deoarece: verifică sau controlează unei surse de căldură. Într-un spaţiu in care se
microclimatul, determină degradări mecanice, păstrează piese de patrimoniu există fluctuaţii
uzură apărute in urma operaţiilor de depozitare, de temperatură care determină fluctuaţii ale
manipulare, transport, etalare, fotografiere, etc. U.R. in aproape toale momentele.
Stabilitatea condiţiilor microclimatice în Controlul parametrilor se efectuează
limitele recomandate este fundamentală pentru periodic, cu ajutorul aparatelor de măsură
păstrarea patrimoniului în stare bună de higro-lhermometer - aparat electronic.
conservare. Oscilaţiile microclimatice, în care lluminatul in depozit este realizat de un
regimul umed alternează cu cel uscat, provoacă tablou de distributie. separat de cel ce
cele mai mari pagube colecţiilor, de aceea este realizează iluminarea spaţiului muzeal.
preferabil ca, colecţiile să fie păstrate fie într Instalaţiile de iluminat (lip incandescent sau
un spaţiu mai umed, fie mai uscat, dar cu fluorescent) funcţionează corespunzător.
valori constante. asigurând o iluminare adecvată, necesară
Pentru a feri patrimoniul de efectele studierii patrimoniului.
acestor procese trebuie aplicată în mod Poluarea - unul din cele mai frapante
continuu conservarea preventivA. Conservarea efecte negative ale progresului, care reprezintă
preventivA reprezintă ansamblul de activităţii lot ceea ce este străin compozi]iei naturale şi
cu caracter permanent, având ca scop raporturilor dintre compuşii naturali ai aerului
contracararea acţiunii tuturor factorilor care (praful, fumul gazele reactive cum sunt: SO,,
intervin în mecanismul proceselor de NOx. amoniacul, ozonul, rezultate ale unor
deteriorare sau de distrugere a bunurilor procese industriale şi intr-o oarecare măsură şi
culturale mobile şi care pot fi efectuate de un ale unor surse naturale şi biologice).
conservator acreditat. Anificiali sau naturali, poluan]ii sunt
1 70
foane nocivi. Efectele deteriorante ale poluării morfologice este impusă nu numai de nevoia
cunosc o creştere pronunJată in măsura in care unei cât mai judicioase organizări a depozitării
in spaJiile respective U.R. atinge valori mari cât şi pentru că este un factor care influen1ează
(peste 60%). in mod pozitiv starea de conservare a
Situat intr-o zonă centrală, muzeul are obiectelor respective.
dezavantajul unei circulaJii intense, ceea ce Organizarea compactă a unui depozit
implică şi o poluare accentuată, dar este şi este gruparea obiectelor pe categorii
avantaja! de realizarea cwiiJeniei zilnice prin ctimensionale. Dat fiind spaJiul existent,
stropire, măturare şi spălare. amenajarea depozitului s-a fll.cut adaptându-ne
Pătrunderea substanJelor poluante la condi!iile şi mobilierul existent dar, totodată.
rezultate in urma analizelor efectuate in cadrul încercând să respectăm cerin\ele impuse de
laboratorului de chimie şi, respectiv, ale Nonnele de Conservare.
atelierului de intreJinere, sunt împiedicate de Etapele efectuate:
însăşi amplasarea lor in panea opusă a - gruparea coleqiilor pc clase
spaJiului de depozitare. - stabilirea fonnatelor
La intrarea in depozit este amplasat un - amplasarea obiectelor pe unitatea
covoraş pennanent umezit. modulară (raft)
Zilnic se efectuează cwiiJenia in spaJiul - catalog topografic
de depozitare prin desprăfuire şi spălare cu Modulii de depozitare existenti sunt
soluJii dezinfectante (tip Domestos). S-a metalici şi din lemn. Sunt amplasali pe peretele
incercat proteqie maximă impotriva prafului ce reprezintă lungimea încăperii astfel încât să
prin ambalarea intennediară a pieselor cit şi nu impiedice accesul in depozit. Unitatea
cea finală, in cutii canon. introduse la rândul modulară de bază este raftul. Piesele au fost
lor in moduli cu sisteme bune de inchidere. grupate pe clase.
in organizarea unui depozit nu este S-a realizat codificarea spatiului şi a
esen1ială eleganţa mobilierului, ci modul in modulilor astfel: etajul II notat cu III deoarece
care obiectul este aşezat, contextul in care pancrul se notează 1; camera 2 ; şirurile de
acesta este pus. Depozitarea, oricât ar părea de moduli s-au notat cu A, B: fiecare şir are 2 sau
paradoxaL constituie o sursa de deteriorare a 3 moduli notali cu a, b, c: modulii
obiectelor. Faptul că obiectele stau nemişcate. companimentaţi cu rafturi de la 1 la 8, respectiv
permanent intr-o aparentă stare de repaus, nu de la 1 la 9; rândurile de cutii de pe raft cu 1 ',
elimină efectele deteriorante pe care le poate 2', etc; codul de cutie de la 1 la n. (foto 3 )
avea poziJia acestora, modul cum sunt aşezate, Piesele ce constituie colecţiile din
contextul in care se află. depozitul de malacologie fiind tridimensionale
Organizarea unui depozit de obiecte nu dar foane variate din punct de vedere al
se poate rezuma la o simplă aşezare de obiecte dimensiunii, am considerat ca fiind cea mai
pe rafturi sau dulapuri create pentru alte bună modalitate de depozitare adaptată la
funcJii, lliră cea mai mică incercare de adaptare mobilierul existent, introducerea lor in cutii de
func1ională. Este o activitate dificilă care canon de diferite fonnate, pentru respectarea
impune soluJionarea corespunzătoare a principiulu.i tipodimensionarii folosirea
numeroase probleme. raţională a spa\iului.
Una din cele mai dificile operalii in Pe interiorul uşilor modulilor există
organizarea depozitării o reprezintă stabilirea etichetele de moduli in care se regăsesc poziţia
criterulu.i de grupare a obiectelor. Din toate fiecărei cutii cu numerele de inventar
criteriile posibile de organizare a depozitării respective (modalitatea de regăsire rapidă a
folosite astăzi in ţara noastră, cel care răspunde pieselor). Introducerea pieselor in cutii este
atât cerinJelor de conservare cât şi folosirii precedată de ambalarea in folie de plastic,
ra1ionale şi integrale a spaJiului este netex sau tubuşoare de sticlă de diferite
tipodimensionarea. dimensiuni in funcţie de natura şi dimensiunile
Tipodimensionarea este o tehnică de lor. Preventiv sunt protejate cu naftalină.
depozitare a obiectelor care presupune Fiecare cutie este inso(ită de cite o etichetă pe
gruparea lor succesivă mai întâi potnv1t cu care sunt men(ionate clasa şi numerele vechi,
natura materialelor din care sunt tlicute, apoi respectiv cele noi de inventar.
potrivit tipului morfologic şi potrivit cu De asemenea, fiecare piesă este însoţită
fonnatul (dimensiunea tip). Gruparea pe tipuri de o etichetă (canea de vizită a piesei) care
171
cuprinde: numărul nou de inventar, numărul introducerii piesei oferite in depozit, actele
vechi de inventar, încadrare sistematică (clasA), in copie ale achiziţionării. actul de
denumire ştiintifică, locul şi data de colectare, evaluare in cazul colectărilor
valoare nominală şi o etichetă de dimensiune
mai mare ce evidentiază numai numărul de Activitate de valorificare a patrimooiului
inventar. Fiecare colectie are registru inventar. organizarea unor expozitii
in cadrul depozitului de malacologie, permanente, temporare şi itinerante - la
muzeograful şi conservatorul desthşoarll. care muzeograful şi conservatorul trebuie
operatii de bază în functie de categoria de să urmărească calitatea spaţiului
activitate realizată cu scopul protejării şi expozi l ional şi să respecte normele de
implicit prelungirii duratei de existentA a manipulare, ambalare, transport şi etalare a
colecţii lor: (foto 4,5.6, 7) pieselor in cadrul expozitii lor
Manipularea cea mai frecventă
Activitate de Conservare: operaţie, care creşte rata de uzură a obiectului.
- desprăfuirea cu pensule din păr de este aplicată in toate aclivitătile mai sus
porc de dimensiuni diferite adaptate menţionate - necesită efectuarea a trei operatii
dimensiunilor variate ale pieselor din simple, distincte, aparent uşoare: prinderea
cadrul acestei coleqii obiectului, scoaterea obiectului, aşezarea
- spălarea in soluţie slab alcalină obiectului. Manipularea pieselor in depozit şi
(apă cu săpun de casă) in afara lui este realizată cu ajutorul mănuşilor
- ambalarea pieselor conform şi a cutii lor.
normelor Etalarea - aşezarea obiectului trebuie să
- verificarea stării de conservare a fie lentă, evitându-se uântirca sau ciocnirea
pieselor existente (depozit, dioramă, obiectului pc suprafaţa de sprijin. Suprafaţa pe
expozitii - permanentă sau temporară) cât care se aşează obiectul să fie curată, perfect
şi a celor nou achizitionate, donate sau plană şi in pozitie orizontală. Piesa etalată -
colectate înainte de intrarea lor în depozit. este atent sclectionată şi prezentată (pozitia
Activitate de Cercetare obiectului, contextul in care este expusă),
- studierea, determinarea. încadrarea evitând modalitătile incorecte de etalare
sistematică, fotograficrea (tensionare, echilibru instabil). Orice piesă
- măsurarea pieselor de dimensiuni rrebuie tratată cu grijă şi afectiune. respect. la
mici şi mai mari se efectuează cu şublerul, adăpost de sursele de praf. circulatia aerului şi
iar cele de dimensiuni foarte mici cu ajutorul de atingerea mâinilor vizitatorilor prea curioşi.
hârtiei milimetrice şi folosirea lupei Fiecare expozitie devine prin etalare un
- documemtarea permanentă pe spectacol gata să sensibilizeze publicul
domeniu dar şi privind normele de vizitator, obiectele devenind adevărati i actori
conservare in cadrul acestui spectacol. Uneori. chiar mici
Activitate de EvidenţA nereguli in ceea ce priveşte etalarea pot fi
- întocmirea fişelor analitice, a izbitoare pentru un ochi experimentat şi critic.
fişelor de conservare, Prevenirea tentativelor de sustragere
- completarea regulată a sau de apariţie a focarelor de ioceodii sunt
registrelor de colectii, listelor de inventar activităţi extrem de importante in cadrul
şi a registrului de mişcare a pieselor Muzeului Judeţean de Ştiintele Naturii Prahova.
- întocmirea catalogului topografic in aceste activităti nu există factori majori sau
completarea regulată a minori atât timp cât oricare din factorii de risc
caietului . . . de depozit poate determina izbucnirea unor incendii sau
crearea unei baze de date poate favoriza sustragcrea unui obiect.
computerizate şi introducerea pe calculator Securitatea şi paza in muzeu au
a coleqiilor constituit dintotdeauna una din preocupările
Activitate de imbogllpre a patrlmoolulul permanente ale conducerii dar şi ale angaja
- achiziţionări, donatii şi colectări ţiilor institutiei noastre deoarece, lucrând cu
- proceduri care se regăsesc într-un dosar patrimoniu, conştiinţa te obligă la acest lucru.
de achiziţii, donatii şi colectări, dosar ce In muzeul Judeţean de Ştiintele Naturii
cuprinde: oferta, referatul de specialitate Prahova paza este completată de paza armată,
prin care se evidentiază necesitatea gardieni angajaţi pentru proteqia şi paza
1 72
intregii clădirii in care funcţionează mai multe ş i docwnentele ş i munca personalului din muzeu.
instituţii de cultură. Uşa depozitului este în cadrul instituţiei există o persoană
prevăzută cu un grilaj solid care se inchide cu care, pc lângă alte atribuţii, îndeplineşte şi
lacăte, deasemeni fereastra este prevăzută cu sarcinile pc linie de P.S.I., realizând atât
grilaj . Modulii de depozitare din lemn sunt instructajul personal in cadrul instituţiilor
prevăzuţi cu ialc, iar cei metalici se inchid cu specializate, cât şi instructajul periodic al
lacăte asigurând astfel o bună securitate. La personalului din muzeu.
scoaterea pieselor din depozit se intocmesc Depozitul are tablou de distribuţie
procese de predare-primire şi in locul piesei separat, cu siguranţele calibrate. Tablourile de
(rămas gol) se pune o fişă completată cu datele distribuţie ale instalaţiei electrice are o
necesare. importantă funcţie de protecţie a circuitelor şi
Scoaterea pieselor este precedată de o funcţionării lor corecte o dată cu terminarea
arnbalare corespunzătoare cerinţelor impuse. programului. Aparatele electrice sunt prevăzute
Accesul şi circulaţia in depozit este permisă cu plăcute pc care sunt trecute caracteristicile
nwnai pentru personalul de specialitate lor (putere, tensiune, grad de protecţie).
(muzeograf şi conservator). iar accesul chiar al Circuitul de ilwninat este separat de cel de
persoanelor din muzeu in depozit se realizeazA prize şi foJ1e, iar prizele sunt cu impământare,
intodcauna in prezenţa conservatorului şi acestea fiind suficiente, de aceea nu se folosesc
muzeografului. Vizita persoanelor străine de improvizaţii. Întreruperea şi restabilirea
muzeu se face cu aprobarea conducerii şi in curentului electric sunt făcute cu ajutorul
prezenţa persoanelor de specialitate. Pe timpul intrerupătoarclor. Periodic au loc verificări şi
desfăşurării activităţii in depozit uşa este revizii ale stării de funcţionare, ale circuitelor
încuiată. La terminarea programului se inchide electrice şi se remediază eventualele nereguli.
uşa şi grilajul, iar cheile se predau la standul de in depozit există, ca şi in celelalte
pazA. încăperi ce apaJ1in muzeului, un extinctor care
Focul este foarte dăunător intr-un este verificat periodic.
muzeu. Factorii fizico-chimici ai mediului Fumatul poate constitui o sursă de
ambiant determină efecte in timp, focul incendiu. În depozit, muzeu. ca de altfel in
determină efecte totale, nu atât focul propriu intreaga clădire, nu se fumează, fapt inscris la
zis cât combaterea lui. intrarea in clădire, cxistând locuri special
Focul intră in competenta tuturor celor arnenajate in afara clădirii.
care lucreazA intr-un muzeu, deoarece depinde În cadrul clădirii funcţionează echipe de
de personalul muzeului care respectă normele pompieri atât ziua cât şi noaptea, periodic
de P.S.I. şi P.M.; nu este o fatalitate, este un efectuând controale.
eveniment care poate fi prevenit cu orice preţ. Este prevăzut ca in viitor să se realizeze
Măsurile care pot evita degradări nu sunt ignifugarca materialului lemnos. De altfel,
cele de combatere a focarelor (lăzi cu nisip, muzeul beneficiazA de o echipă de oameni care
toporişcă, etc.) ci toate constau in apUcarea realizează operaţii de ignifugare de câte ori
mAsurilor de ordin preventiv: sunt solicitaţi de alte instituţii. In toată clădirea
- elaborarea unui program instituţional există planuri de evacuare in caz de incendiu,
de prevenire şi combatere ce are la bazA indicatoare pentru ieşire precum şi plăcute
inventarierea tuturor factorilor de risc indicatoare ale principalelor numere de telefon
- prelucrarea motivată a programului de utile (pompieri, salvare, poliţie) pentru
măsuri eventualele urgenţe.
- instruirea temeinică a personalului Activitatea in muzeu, pc cât de vastă,
- organizarea de simulări, controlându-sc este foarte diversificată şi frumoasă.. O dată ce
astfel cunoaşterea situaţiei de către personalul ajungi să o cunoşti te atrage, muzeografia şi
muzeului conservarea fiind ca nişte boli de care o dată ce
- verificarea periodică, aleatorie sau te molipseşti este foarte greu să te despaJ1i, iar
programată a respectării regulilor cuprinse in expozitiile devin o posibilitate de manifestare a
plan. creativităţii şi imaginaţiei prin intermediul
Măsurile luate in cadrul muzeului au ca obiectelor de patrimoniu.
scop prevenirea unor situaţii nedorite, nefaste,
in care poate fi afectat patrimoniul muzeal dar
Ada ll-t � D. MH 173

MEASUREMENTS TO PREVENT THE DETERIORATION
OF THE COLLECTIONS OF MOLUSCA, CORALS ANO ECHINODERMS
IN mE STORAGE ROOMS OF THE COUNTY MUSEUM OF NATURAL
SCIENCES, PRAHOVA
Preserving and protecting lhe patrimony rarities, apparently easy to realize, sets up in faci lhe mosi
ticklisb side of tbe museum activity and it consists from lhe main objectives of museograpby and preservation
activities.
The collections of mollusca, chorals, echinoderms of inorganic nature whicb belong to lhe Museum of
Natural Science Prahova are counting today 36 4 1 3 rarities and lhey are to be found in the frarne of lhe
malachology storage situated in lhe reverse direction of lhe exhibitional space which is organised in accordance
witb the typoadmeasurement principle - organisational technique of lhe storages wbich bas to rejoin both to lhe
preservation requirements and to ilie rational and complete use of the space.
The organisation of lhe storage in this space was preceded by the determination of their qualities -
sanitation, microclimate conditions (humidiry, temperature, light) pollution, securiry, P.S.I. (Preventing and
Stoping the fire).
The patrimony may be damaged because of the matter natural tendence to separate (less valid in the
case of the existing collections in the frarne of lhe malacbology storage becouse lhe majority arc inorganic by
nature) and the interfering of the degradation factors: phy;'ical-chemical faclors of rhe su"ounding- reactive
factors (humidity, 02, reactive gas - S02,N02,NH3,03) and activation factors (light. temperature); biologica/
factors (moulds, pests); human factor responsible for ali the changes of the preservation form of the objects
because it verifies or controls the microclimate, it causes mechanical damages appeared al\er the storing
operations, handling, transport, display, photography, etc.
The stability of the microclimate conditions in tbe imposed limits is fundamental for keeping the
patrimony in a good shape of preservation.
The microclimate oscillations, in which the watery regime altemates with the arid one, provokes lhe
highest loss to the collections. !hal is why is better that they must be kept in a less dewy space, eilher more dry
but wilh invariable values.
The patrimony rarities must be preventively preserved in any situation lhey might be, in a museum hali.
storage ar transporting (cased or moved).
It must be applied regularly the preservation which represents an enscmble of activities wilh a
permanent characteristic feature to guard the patrimony against the effects of the emerging process (chemical.
physical. biologica!), having as purpose the counteracting of lhe action of ali factors which are interfering in the
mechanism of the damaging process or breaking the cultural transferable assets and which can be performed by
a licensed protector.
As wide as the museum activity is. it is very exciting and diversified.
Once you get to know it, museography and preservation unarm you like a disease which once you reach
it is very hard to keep it to distance, and lhe exhibitions become a posibility to embody the creativiry and
imagination through the patrimony rarities.
Ada ·-- or---www.cimec.ro

-.. u. ..,. / www.muzeuparvan.ro
1 74
DEPOZITUL DE CERAMICĂ
AL COMPLEXULUI MUZEAL
"IULIAN ANTONESCU" BACĂU
CÂTEVA ELEMENTE PRIVIND EXPUNEREA
Mihaela (Băbuşanu) Amalanci
Se ştie că proiectarea amplasi!.rii în tavanul încăperii sunt amplasate

bunurilor este cea mai importanlâ etapă a detectoare de fum
activităţii de proiectare a depozitarii având ca - uşile sunt metalice, prevăzute cu
scop stabilitatea locurilor unde vor fi amplasate aerisire şi sistem de alarmă în caz de deschidere
obiectele, respectiv poziţiile lor finale. există sisteme de securitate
Amenajarea unui depozit este la fel de antiefracţie, antiincendiu şi senzori de prezenţă
imponantă ca şi expunerea de bază ţinând cont Nu avem aparatură de urmărire a
că numărul obiectelor adăpostite aici este de umidită]ii relative (U.R). există doar un
obicei mai mare decât al celor din expunere, termometru de cameră pentru măsurarea
iar staţionarea lor este practic nelimitată. temperaturii ambientalc.
În ceea ce priveşte depozitele Spaţiul este salubru:
Complexului Muzeal "lulian Antonescu" - zidurile sunt sănătoase. !liră înfihraţii
Bacău, sunt de punctat următoarele aspecte: - guri de scurgere şi sifoane în
- s-a recurs la o organizare compaclâ a pardoseală, ventilaţie mecanică
depozitelor, în acelaşi perimetru al clădirii, - organizarea compactă a depozitelor şi
respectiv cel de la subsol; aici s-au luat în laboratoarelor de restaurare şi studiu pc obiect
calcul raţiuni ce ţin de întrunirea măsurilor de - inventar şi fişier specific pe tipuri
prevenire a aparitiei şi răspândirii focarelor de morfologice
incendiu. - variaţii de temperatură extrem de
Datorită faptului că ponderea cea mai mici, nu cxis!â sursă de căldura
mare o deţine materialul ccramic. mi-am - inerţie termică a zidurilor
îndreptat atentia asupra depozitului de - sursă de lumină naturală incxistenlâ
ceramică. (nu există ferestre). sursă de lumină anificială
Depozitarea s-a făcut urmărindu-se un incandescentă
criteriu logic de grupare, mai întâi potrivit - intretinerea curăţeniei se face prin
materialului din care sunt făcute (în cazul de desprâfuire şi aerisire
faţă ceramica). apoi pe tipuri morfologicc, apoi La amenajarea depozitului s-a ţinut
după dimensiuni (s-a aplicat tipodimcnsionarea). cont de trei factori:
- lungimea spaţiului este de 1 1 ,50 m, 1 - problema alegerii spaţiului adecvat
lăţimea de 10 m, iar înălţimea camerei de 3,20 2 - problema proicc!ârii
m (2,75 până la grinzi) 3 - problema execuţiei
- depozitul este amplasat central, fără Spatiul fiind deja construit, s-a ales
pereţi cxteriori, de jur împrejurul său fiind încăperea cea mai potrivită pentru realizarea
culoare ce duc la celelalte depozite depozitului, apoi s-a optat pentru genul si
- grinzile, tavanelc şi pereţii sunt din numarul de moduli necesari prin măsurători ale
beton. iar pardoseala din mozaic încâperii.
- tencuielilc exterioare sunt flicute cu - au fost selectate obiectele de ceramică
praf de piatră, gris-închis-rece (absoarbe sănătoase, care puteau fi mânuitc, apoi s-a
energia radiantă) trecut la măsurarea şi încadrarea lor pe rafturi
(s-a folosit ca instrument de măsură ruleta)
1 76
Având in vedere aşezarea obiectelor - modulii sunt nurnerotati cu litere şi
potrivit normelor de conservare şi folosirea cifre (literele reprezintă perioada şi cifrele rnftul)
judicioasă a spatiului, mobilierul a fost - există, de asemenea, o masă de lucru
construit din moduli suprnpuşi cu structurii pentru conservatorul de colectie şi un caiet
metalică şi rnfturi metalice, uşor functional şi special conceput pentru regăsirea uşoară a
nu foarte costisitor. obiectelor
- amplasarea s-a realizat pe tipuri - pentru că avem şi arnfore acestea sunt
morfologice, cronologic şi pe dimensiuni expuse in trepiede metalice prevăzute cu cerc
- obiectele se prezintă intr-o pozitie de inmllnuşare infăşurat in pânză
normală, asigurându-li-se stabilitatea necesară - la paharele cu piciorul inalt, datorită
- rafturile au lungimea de 2 m şi bare centrului de greutate ridicat, a fost inversată
de sigurnnJă pozitia
- blarurile sunt rcglabile, in functie de - piesele cerarnice care nu au putut fi
dimensiunile vaselor intregile sunt păstrate in cutii de carton, iar
- se asigură o stare firească de repaus, celor care nu pot fi păstrnte in cutii datorită
stabilitate şi securitate seismică dimensiunilor prea mari li s-au ataşat cartonaşe
- modulii sunt fixati in perete cu prinse de obiect cu o sfoară.
dibluri de 1 O iar modulii intre ei cu şurub şi in ceea ce priveste organizarea
piulite de 6 depozitării pe formate, aceasta a dat
- sunt 20 de moduli mari şi 4 mici, posibilitatea aşezării lor intr-un spatiu cu mult
conceputi special pentru depozitarea cutiilor cu mai mic decât spatiul pe care J-ar fi ocupat in
fragmente cerarnice mici care nu mai pot fi cazul, nefericit, al aşezării lor de-a valma.
rcasarnblate (restaurate) Gruparea pe tipuri morfologice este
- fiecare modul are lungimea de 2 m, impusă nu numai de nevoia unei cât mai
inalti mea de 2, 73 iar lăţimea de 0,56 m judicioase organizări a depozitării, dar si
- inllltimea camerei fiind de 2, 75 până pentru că este un factor care influen)ează in
la grănzi, ultimul raft de pe fiecare modul a mod pozitiv starea de conservare a
fost lăsat neocupat pentru a opturn sursa de respectivelor obiecte, căci conservarea, prin
lumină care nu cade astfel direct pe obiect multitudinea de măsuri pe care le cuprinde
- accesul la rafturile superioare se face serveşte in totalitate la păstrnrea in bune
cu ajutorul scării existente in inventarul condiţii a obiectelor muzeale, atât din depozite
gospodăresc al muzeului cât şi din spatiile expozitionale.
- ordinea de asezare pe raft este spate Conservarea este, practic, una din
fală. stânga-dreapta actiunile indispensabile, cu scop de păstrare a
- densitatea obiectelor a fost astfel trecutului pentru viitor, şi nimeni nu-şi poate
realizată încât accesul la oricare dintre ele să asuma vina de a priva generntiile viitoare de
nu afecteze starea de conservare. moştenirea atât de importantă a strămoşilor.
Bibliografie
1 . Moldoveanu. Aurel. Conservarea preventivă a bunurilor culturale, Bucureşti.

2. Georgescu. Florian; StAnescu, Adriana, Cercetări de conservare si restaurare a patrimoniului muzeal.
Bucureşti. 1 98 1 .
3 . Coleşică, Gheorghe; Diaconescu, Virginia; Tomescu, Gheorghe, Cercetări de conservare si restaurare.
Bucuresti. 1 984.
4. Moldoveanu. Aurei, Proiectarea activitătilor de ambalare. transport si depozitare, in ,.Revista Muzeelor şi
Monurnentelor". nr. 5/1977, p. 53-58.
5. Moldoveanu. Aurei . Realizări şi perspective in domeniul ocrotirii patrimoniului cultural national mobil, in
"Revista Muzeelor", nr. 8/1 980, p. 27-29.
6. Anghel, Pavel; Dumitrescu, Emil, Cercetări de conservare şi restaurare a patrimoniului muzeal, B ucureşti, 198 1 .
7 . Bădulescu. P.; Macriş,V., Prevenirea incendiilor, Editura Tehnică. Bucuresti, 1979.
8. Norme metodologice privind evidenta, gestiunea si inventarierea bunurilor culturale detinute de muzee.
colectii publice. case de cultură şi alte unităţi de profil, in . .Monitorul Oficial al României", panea 1, nr.
470/27.09.2000. anexa 5.
9. Normele de consenrare şi restaurare a bunurilor culturale.
THE CERAMICS WAREHOUSE
OF THE MUSEUM COMPLEX " IULIAN ANTONESCU"BACĂ U
A FEW ELEMENTS REGARDING THE DISPLA Y
It is known that the design of the emplacement of the goods is the mosi important stage of the
warehousing design activity, with the purpose of establishing the locations where the objects will be placed and
their final positioos respectively. The disposition of a warehouse is as important as the basic exposure, taking
into account the faci that the number of the objects stored here is bigger than tbe ones in the display and tbe
stor•ge tirne is actually unlimited. As far as the warehouses ofthe Museum Complex "lulian Antonescu" Bacau
are concerned, the following maners should be considered:
Due to the fact that the biggest share is held by the cerarnic material, 1 tocused on the cernmics
warehouse. The storage was done following a logica) classification criterion, firstly according to the material
they objects are made of (in this case, cernmics), then according to the morphological types and finally
according lo the dirnensions ( using lypo dirnensioniog)
- the warehouse bas a cenlnll location, without outside walls, being surrounded by hallways connecting
with the other warehouses
- the bearns, ceilings and the walls are made of concrete and the tloor is made of mosaic
- the outside plaster conta in stone powder în shades of dark cold grey (ihat absorbs the rndiant energy)
- the cei ling of the room contains smoke detec10rs
- there are anti break - in security systems. fire security systems and motion sensors
The space is healthy:
- the walls are healthy, withoul infiltralions
- tbere are drainage boles and drain trnps în the lloor and mechanical ventilation
- there is a compact structure of the warehouses and the restorntion and objecl study laborntories
- inventory and specific fi les according to the morphological types
- there are very small variations in temperature. there is no source of heating
- thermal inenia of the walls
- inexistent natural light source ( ihere are no windows)
- there is an artificial incandescent ligbt source
- the doors are metallic and have ventilation system and alarm system in case of opening (see picture)
- the ceiling cootains smoke detectors (see picture)
- the cleaning is done through dust removal and aeration
The warehouse was organized based on three factors:
1 . the problem of choosing an appropriate space
2. the problem of design
3. the problem of execution
Toking into account the placement of the objects according to the preservation norms and the
appropriate usage of the space. the fumiture was made of overlapped units witb metallic structure and metallic
sbelves. Light. functional and not very expensive:
- the placement was done according lo the morphological types, chrooologically and dimensionally
- tbe objects are displayed in a normal position. ensurîng the needed stability
- tbe boards are adjustable. depending on the sizes of the pottery
- a natural state of rest, stability and seismic security is ensured
- the units are mounted in the wall using size 1 O wall dowels and the units are înter connected using
size 6 screws and nuts
- the access to the upper shelves is done using a ladder that belongs to tbe household inventory of tbe
museum
- the order of plac ing tbe objects on the shelf is back-front, lefl-right
- the density of the objects is thus the access to any of thern does noi alter tbe state of preservation
- the units are îndexed using letters and numbers (the leners identify tbe period and the numbers
identify the shelf)
- because we also have arnphorae. those are displayed on metallic tripods tbat have a gloving ring
wrapped în fabric
- for the long leg cauldrons, becau se of the high placed centre of weight, tbe position was reversed
- the cerdmic par1s that could noi be completed are stored in cardboard boxes and the ones that could
not be stored in boxes because of the size have altached cardboard labels, tied with rope
Conceming the organizing of the storage according to the formats, this offered the possibility of
placernent in a much smaller space than the one they would have occupied in the unfonunate case of storing
them in a disorganized manner. The grouping according to the morphological types is imposed noi only by the
need of an appropriate storage organizing but also because this is a feature tbat bas a positive influence on the
state of preservation of the objects because the preservatioo, lhrough tbe multitude of steps included totally
helps to maintains în good conditions of the museurn objects bolh in tbe warehouses and in the exhibition
locations. The preservation is basically one of tbe essential actions needed in order to preserve tbe past for tbe
future, and no one could take upon him tbe guilt of deprivîng the future genemtions of such an important
beritage of tbeir ancestors.
OepoziLarea ceramicii
Depozitarea amforei in trepied metalJic pre\azuL cu cerc de inmanusare
Guri de aerisire in tavan
Detector de fum
Orifici de aerisire
Ada M-i Ta-...-m., O, 2H7 181
MECANISMUL DE INACTIVARE PRIN IRADIERE GAMMA
A DĂUNĂTORILOR BIOLOGICI
CE AFECTEAZĂ BUNURILE CULTURALE,
CU PĂSTRAREA EXIGENŢELOR CLASICE ALE CONSERVĂRII
Mirela Brililean
Ecaterina Dediu
Implicarea radiatiilor în diferite - tratamentul cu radiatii gamma se

domenii aplicativc este enormă. Lucrarea se poate face simultan pe un număr mare de
referă doar la radia(iile gamma, cu ajutorul obiecte cu un volum total considerabil (zeci de
3
cărora în anul 2002 s-a efectuat tratarea unor m materialul tratat nu devine radioactiv;
obiecte (bunuri culturale şi de patrimoniu) la nivelul radiaţiilor şi valoarea
IFIN (Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară temperaturii actionează sinergie.
"Horia Hulubei") cu ajutorul IRASM Conform standardelor internaţionale,
(lnstalatia de Iradiere cu Scopuri Multiple), de sterilizarca este definită ca "un proces validat
pe platforma Măgurele - Bucureşti. folosit pentru a aduce un produs în starea de a
in momentul de fată, în Europa există '
fi liber de microorganisme viabile"
doar două instalatii de iradiere dedicate Prin iradiere gamma, distrugerea
conservării pauimoniului cultural, ataşate microorganismelor urmează o cale
Laboratorului NUCLEART de la Centrul de exponenţială, existând posibilitatea finită ca un
Studii Nucleare din Grenoble - Franta şi număr de microorganisme să supravieţuiască,
Laboratorului de conservare a Muzeului oricât de mare ar fi doza de iradiere folosită la
Bocmiei Centrale, de la Roztoky - Cehia. tratament. Probabilitatea de supravieţuire este
Dczinfectia cu radiatii gamma este o condiţionată în principal de trei factori:
metodă care îndeplineşte exigentele actiunii de - numărul şi tipurile de micro
conservare: păstrează nealterată integritatea organisme şi macroorganisme existente iniţial
formei. aspectul obiectelor, rezistenta pe obiectul tratat;
mecanică la agresiuni externe. - letalitatea procesului de sterilizare;
Suportul organic complex (lemn, piele, - tipul şi natura suportului infesta!.
textile, fildeş, hârtie, pergament ş.a.) este Interacţiunea radiatiilor cu materia este
deteriorat prin actiunea cumulatll. a micro în esenţă un transfer energetic, evaluat
organismelor, ciupercilor. mucegaiurilor şi cantitativ printr-o mărime care se numeşte
insectelor. Singurul efect distructiv al doză absorbitll.. Măsurarea do zei absorbite se
radiaţiilor gamma în timpul tratamentului este bazează pe măsurarea efectelor iradierii.
cel indreptat asupra acestor dăunători. Selectarea dozei de iradiere se face
Avantajele radiatiilor gamma în conform standardelor internaţionale prin două
tratamentul pieselor infestatc sunt numeroase metode:
şi deloc neglijabile: metoda bazatA pe cunoaşterea
- durata tratamentului este foarte gradului iniţial de contaminare;
scurtă, de ordinul minutelor sau orelor, în - metoda creşterii treptate a dozei
functie de tipul de specie implicată; (dozarea cantităţii minime şi maxime de
- făcând parte din categoria radiaţiilor radiaţii gamma absorbite cu efect letal se
penetrante, radiaţiile gamma traversează toată
masa obiectului, dimensiunile acestuia nu
diminuează cu nimic efectul tratamentului care
V . Popa. Probleme practice ale radiogr'!fiei
rămâne sigur şi eficient;
1
- tratamentul cu radiaţii gamma nu are industriale cu radia(ii x şi gamma, Editura Tehnică,
remanenţă; Bucureşti. 1 978.
1 82
stabileşte prin eşalonarc)'. conservatori - custozi de depozite şi muzee.
O dată stabilite speciile de eradicat, cât supraveghetoare, echipa administrativă).
şi doza de iradiere, se poate incepe tratamentul Întregul patrimoniu pe suport organic a
prin iradiere. Trebuie specificat un aspect fost verificat piesă cu piesă pentru depistarea
esential: radiosensibilitatea organismelor eventualelor atacuri biologice active; s-a notat
biologice este invers proportinnală cu locul fiecare piesă cu numărul de inventar, tipul de
ocupat de ele pe scara evolutiei (pentru atac, specia implicată, intensitatea şi amploarea
organele interne, sensibilitatea la radiatii atacului.
depinde de gradul lor de activitate functională). S-a trecut apoi la trierea bunurilor
O corectă abordare ştiinţifică presupune: culturale, functie de gradul de intensitate a
- existenta unei instalatii de iradiere, atacului, valoarea bunului cultural afectat şi
utilizabilă in conditii de cercetare; mărimea acestuia (ştiut fiind faptul că obiectele
existenta unor laboratoare: mari din lemn atacate de cari necesită o
microbiologie, chimie, fizică (unde se asigură cantitate mare de insecticid, iar efectul biocid
analize specifice prc- şi postiradiere) nu este garantat sută la sută).
- echipă mixtă: biolog, conservator, În functie de natura materialului
chimist, fizician etc. J suport, gradul de fragilizare a acestuia,
Selectarea şi ambalarea obiectelor are dimensiuni, volum, greutatea pieselor,
in vedere câteva criterii: conservatorii au stabilit modalitatea de
- valoarea patrimonială a obiectului ambalare optimă pentru fiecare obiect in parte.
contaminat; S-au avut in atentie şi riscurile pe care le
- intensitatea şi amploarea atacului; implică transportul pe o distanţă atât de mare
- specia implicată; (laşi-Bucureşti - retur) plus operaţiile de
Maniera de ambalare a bunuri lor încărcare - descărcare. Transportul s-a efectuat
culturale se stabileşte conform Normelor de cu o izotcrmă.
conservare privind ambalarea şi transportul Piesele propuse pentru tratament au
acestora. fost următoarele:
După identificarea tipului de atac are - 74 de icoane (lemn), dintre care 5 cu
loc: dimensiuni mai mari de 46/46 cm: dim. max.
- stabilirea dozei de iradiere minimă şi 85/70 cm;
maximă per tip de specie, in functie de efectul - 1 sculptură lemn: dim. 1 90/1 00 cm;
biocid (doza !etală) asupra acestora'; IFIN-HH - 8 căJ1i (3 cu coperte piele): dim. sub
a intocmit in acest sens un breviar privind 46/46 cm;
dozcle biocide utilizate: agentul agresor 1 - 1 radio (carcasă lemn): dim. 40/40 cm;
materialul tratat 1 cercctătorul; - 5 covoare (lungimea sulului: 2 mi
- stabilirea timpului de expunere şi a diametru! 0,5 m);
responsabilitătii ce revine producătorului. - 4 ·sumane (lână): lungime 1 .20 m;
Pregătirea tratamentului a ncccsitat - 5 cojoace: lungime 1 m;
parcurgcrca unor etape ce s-au succedat intr-o - 15 măşti(lână. pene, câlti, paie ş.a.):
ordine firească şi care a presupus o laborioasă 1 , 1 0 m înălţime;
muncă in echipă, dală fiind mărimea 4 piese etnografice lemn, de
patrimoniului şi complexitatea problemelor dimensiuni: înălţime intre 0,6-1 .50 m, lungime
abordate (directorul ştiintific, şeful Centrului intre 1 .8-2,30 m, lătime intre 0,6- 1 , 1 0 m.
de Conservarc şi Restaurare, biolog. chimist, Piesele erau contaminate cu:
- la lemn: Coleoptere (cari);
� D. N. Poenaru, N. Vâlcov, Măsurarea radia(iilor la textile: Lepidoptere (molii),

nucleare cu dispozitive semiconductoare, Editura Dermestide (cari);
Academiei R.S.R., 1967, Bucureşti. - la hârtie: atac fungic.
' V. Popa. Probleme practice ale radiografiei Volumul total al pieselor a fost de 15 m'.
industriale CII radiaţii x şi gamma, Editura Tehnică, Pe fiecare ladă s-a aplicat sigiliu şi
Bucureşti, 1 978. lista cu obiectele conţinute (cu număr de
4 Ciplea Liciniu. Popescu Nicolae, Despre radia{ii,
inventar) plus tipul atacului (cari, molii etc.).
Editura MilitarA a Ministerului Fortelor Armate, Lăzile au fost apoi dispuse in mij locul de
Bucureşti, 1978, şi Al. Sanielevici. Radio
activitatea, Colecţia Societatea pentru răspândirea
transport de aşa manieră încât să fie evitată
orice tensionare.
ştiintei şi culturii. nr. 80, Editura Tehnică.
1 83
Transportul a fost însoţit de echipa de gamma nu prezintă remanenlă, trebuie avut
conservatori. biolog şi chimist. iar securitatea a grijă să se evite reintrarea acestora în mediu
fost asigurată de un gardian specia.! instruit infesta!.
asupra valorii transportului. Utilizarea radiaţiilor gamma in
La destinaţie, s-a intocmit un proces domeniul conservării patrimoniului se impune
verbal de predare-primire şi un protocol de tot mai mult prin avantajele deja cunoscute. Cu
colaborare in care erau specificate responsa siguranlă, nu există muzeu care să nu se
bilitătile părtilor. confrunte cu probleme de conservare de acest
Prin amabilitatea şi solicitudine• gen - căci acolo unde există suport organic,
domnului dr. ing. Corneliu Cătălin Panta, şeful există şi consumatori specifici.
departamentului IRASM, am avut şansa şi Prin această lucrare am dorit să
plăcerea de a vedea "pe viu" instalatia de împărtăşim colegilor noştri conservatori din
iradiere şi laboratoarele de tip occidental. tari! metoda de conservare prin iradiere garnma
După ce au fost supuse iradierii, lăzile şi experienta proprie acumulată de colectivul
au fost depuse intr-o cameră special destinată de specialişti ce şi-au adus contribuţia la
acestora - unde au intrat in regim de carantină tratarea bunurilor culturale din muzeul nostru
de aproximativ două săptămâni. Intervalul este prin metoda iradierii garnma; şi poate să-i
necesar pentru implinirea efectului biocid al convingem de marele ei avantaj fală de toate
radiatiilor asupra oricărui tip de dăunător celelalte manevre de eradicare a
biologic (efectul lctal nu este instantaneu). "distrugătorilor de patrimoniu".
Deoarece tratamentul cu radiatii
Bibliograr.e:
1. O. N. Poenaru. N . Vâlcov. Măsurarea radiatiilor nucleare cu dispo:itive semiconductoare. Edilura Academiei
R.S.R .. 1 967. Bucureşti
2. Ciplea Liciniu. Popescu Nicolae. Despre radia(ii. Edituru Militarii a Ministerului FoJ1elor Annate. Bucureşti.
1 978
3. Al. Sanielevici. Radioactivitatea, Colecţia Societatea pentru răspândirea ştiinţei şi culturii. nr. 80, Editura
Tehnică
4. V. Popa. Probleme practice ale radiograjiei industriale cu radia(ii x şi gamma, Editura TehnicA. Bucureşti.
1 978
5. Corneliu CAtAlin Panta. Ioan Valentin Moise, Conservarea Bunurilor Culturale ajlate in Arhive şi Patrimoniul
Muzeistic prin Tehnologii de Iradiere. Editura Horia Hulubei. Bucureşti. 1 999
6. Malalanirina Rakotonirainy. Martine Leroy. La desinfection de>· papier., par les faisceause d' electrons et les
micro-ondes. Direction des archives de France. Paris. 1 994- 1 998. La documentasion Francaise. 1 999
GAMMA IRRADIATION INACTIVATION OF BIOL.OGICAL. GROWTH

WHICH DETERIORATE CULTURAL. ASSETS,
IN LINE WITH THE CL.ASSIC EXIGENCIES OF CONSERV ATION
Tbe complex organic suppon (wood. leather. textile. ivory. paper. parchmenl, etc.) is deteriorated by the
cumulated action of microorganisms. fungi. moulds and insects. The only The use of radiation in various fields
of activity is incommensurable. The present paper pertains only to gamma radiation used in 2002 in the
trealrnenl of several objects (cultural and heritage items) at !FIN ("Horia Hulubei" Physics and Nuclear Institute)
using the IRASM (Multi-Usage lrradiation lnstallation) on the platfonn of M!igurele - Bucureşti.
At present. in Europe !here are two irradiation installalions dedicated to the conservation of cultural
heritage, witbin the N UCLEART Laboratory of the Center for Nuclear Studies, in Grenoble - France and
Conservalion Laboratory of the Museurn of Central Bohemia. in Roztoky - lhe Czech Republic, respectively.
The disinfeclion with gamma radiat ion is a method which fulfills lhe exigencies of lhe conservation
activity: it maintains unaltered shape inlegrity. as well as the aspect of objects. lhe mechanical resistance to
externa! aggressions.
Destructive effect of garnma radiation during the trealrnenl is the one acting upon the above growlh.
The advantages of lhe gamma radiations in lhe trealrnenl of infesled items are nurnerous and quite
considerable:
The treatmenl duralion is very sbort. last ing for minules or hours, according to the type of species
producing the decay;
Part of the calegory of penetrating radiations. gamma radiations tmnsverse all the mass of the object. ils
Ada M-.1 � O. HeT 1 84

dimensions do noi diminish al all the effect of lhe treabnenl which remains sure and efficienl;
The gamma radiation treatmenl is not remanent;
The gamma radiation trealment can be applied simullaneously to a big number of objecL• with a
considcrable loial volume (tens ofm');
The lteated material does nol lurn radioaclive;
The level of radiations and lhe value of lemperature have a synergic etTecl.
The selection of lhe irradiation dose is carried out according lo international standards, by two methods:
The melhnd based on the availability of the initial degree of contamination;
The way cultural items are wrapped is establisbed according to the Conservation Norms conceming
their wrapping and ltansportation.
The identification of the type of growtb. the following operalions are carried out:
The minimal and maximal irradiation dose is established for eacb lype of species, according to the
biocide etTect (lethal dose) on the respective growlh'; in this regard, IFIN-HH prepared a breviary conceming the
biocide doses in use: aggressive agent 1 material treated 1 researcher;
Tbe items proposed for the treatmenl are listed below: 74 icons (wond); 1 wond sculpture; 8 books (3
with lealher covers); 1 radio (wooden case); 5 carpels; 4 thick peasanl coats (woolen); 5 leather winter coats; 1 5
masks (wool. feather. lows. sltaw ele.); 4 wooden ethnograpbic ilems.
The items were contaminated with:
- wond items: Coleoptera (wood borers);
- textile items: Lepidoptera (moth). Dermestide (wond borers); paper items: fungi growth.
The total volume of lhe items was of 15 m'•
As the gamma radialion trealment is not remanent, the objects must noi be prevented ftom an infested
environment.
Tbe use of gamma radialion in the field of heritage conservalioo is more and more adopted due to its
advantages. Cenaioly. ali museurns face conservat ion problems of this lype - as the presence of organic suppon
is always accompanied by specific consurners.
In this paper. we lried lo share wilh our Romanian colleagues the garoma im�dialion conservalion
method and the experience accumulated by the leam of professionals wbo contribuled lo treating cultural ilems
in our museum by the application of gamma irradiation methnd; we also bope to convince them of its great
advantages compared to the other "herilage destroyers".
Ada M....t � o. an 1 85
CONSIDERAŢII PRIVIND ORGANIZAREA UNUI DEPOZIT
Liliana Gâti
Muzeul are menirea să indeplineasca Patrimoniul Sectiei de Artă Brnila,

datoria, de mare raspundere, de a gestiona, constituit prin donaţii, transferuri şi achiziţii,
păstra şi conserva in conditii optime bunurile numara azi aproximativ 4 000 de piese.
culturale pe care le detine. Principalul scop al Cuprinde colecţia de picturn şi grafică
activităţii de conservare este prelungirea la românească modernă şi contemporană, colecţia
maximum posibil a ,.vieţii" bunurilor de de sculptură contemporană românească,
patrimoniu. In cazul particular al muzeelor de colectia de artă decorativă universală, colectia
artă, această activitate este reprezentată de de fotografii cu valoare artistica, colecţia de
totalitatea măsurilor ce se iau. Lucrările de artă obiecte memoriale şi documente.
plastică şi decorativă din patrimoniu trebuie să Colecţia de artă plastică ilustrează
beneficieze in orice impre-jurare de condiţiile evoluţia artei româneşti: Carol Pop de
de păstrare şi tratamentcle menite să le confere Szathmary, Constantin Lccca. Teodor Arnan,
maximum de protecţie şi stabilitate intr-o Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Teodor
formă cât mai apropiată posibil de cea gândilă Pallady, Nicolae Tonitza. Ştefan Dumitrescu,
şi realizată de autor. Francisc Şirato, Carnii Ressu, Iosif [ser,
Pictura, ca formă de expresie plastică Nico lac Dărăscu, Lucian Grigorescu, Alexandru
şi de expresie cultural umană. şi-a definit din Stcriadi. Ştefan Popescu. Vasile Popescu, Petre
timpuri vechi particularită)ilc, concretizându lorgulescu Yor, Cormeliu Mihăilescu,
sc, totodată, ca meşteşug, intr-o diversitate de Alexandru Ciucurencu; şi evidcntiază evolutia
manifestări legate de contextul cultural, social artiştilor născuţi la Brnila: Nică Petre ( 149
şi geografic respectiv. Multitudinea tehnicilor desene şi 85 de sculpturi), Octav Angheluţă
picturale folosite in decursul timpului, tehnici (69 de lucrări de pictură), Gheorghe Naum (77
intim legate de structura şi natura suporturilor de lucrări de picturn şi grafică), Ion
pc care artistul şi-a desăvârşit opera, gradele Teodorescu-Sion (56 de lucrari de picturn şi
diferite de autonomie a compoziţiilor picturale grafică) şi Max Herrnan-Maxy ( 1 2 1 de lucrări
in raport cu morfologia specifică altor zone de pictură, grafică şi piese de artă decorativă,
artistice sau altor meşteşuguri cu care au intrat proiectate şi realizate intre anii 1 924-1 934;
adesea in forme de dialog de mare covoare, mobilier, obiecte utilitare dim metal,
complexitate artistică. Toate acestea reprezintă legături de carte). Muzeul Brnilei deţine, prin
realităţi obiective cu consecinţe directe in donaţie, 358 desene, picturi şi obiecte estetice
modalitatea de analiză şi de alegere a soluţiilor create de Mimi Şaraga-Maxy până in anul
de conservare ce se impun atunci când aceste 1 982, anul in care a părăsit România.
lucrnri, intr-un fel sau altul, intră in Fondul na)ional al secţiei de artă
patrimoniul muzeal. Este important de observat permite reconstituirea atclicrclor pictorilor:
că starea de conservare a fiecărei lucrnri Octav Angheluţă, Gheorghe Naum, Vespasian
trebuie analizată de la bun inceput cu mare Lungu, Sorin Manolescu.
atenţie, in cadrul unui colectiv multidisciplinar, Colectia de artă decorativă europeană
fiecare obiect de patrimoniu reprezentând, şi extrem-orientală din secolele XVIII-XIX
practic, un caz aparte, cu istoria lui proprie. cuprinde 1 57 de piese din cele 987 ale donaţiei
Cultura de prove-nienţă, şcoala, autorul. dar şi Paul Bălăcănescu ( 1 9 1 0- 1 965), intrată in
locurile (mediile microclimarice) pe unde a patrimoniul Muzeului Brnilei in februarie
trecut. rând pe rând, in decursul timpului. 1 965, după moartea colecţionarului. A fost
interventiile mai mult sau mai puţin înţelepte constituită intre 1 950- 1 965, cu piese
pe care le-a suferit, eventualele accidente ale achiziţionate exclusiv din Brnila şi structurată
căror victime au fost, fac din fiecare lucrare de in jurul ansarnblurilor de mobilier de salon, in
pictură un fel de ,.pacient" cu specificitatea sa. stil maur şi in stil rococo.
1 86
Colectia de fotografii cu valoare acomodare şi stabilizare a microclimatului, o
artistică conţine exemplare realizate de: Carol parte din piese vor fi scoase din ambalaj,
Pop de Szathmary, lulius Maisner, Rigas pentru ea la finele termenului stabilit să fie
Rigopulos, Iosif Kozmata, Alois Kolpi, Marco reambalate pentru mutarea lor definitivă in
Klein, F. Lichi, Natalia Bella. spatiul de depozitare al Muzeului.
O parte a colectiilor de artă sunt Analizâod structura patrimoniului
prezentate in expozitii permanente:
Cultură şi Seqiei de Artll, din punct de vedere tipologie,
"
civilizatie la Dunărea de jos", deschisă la întâlnim: pictură de şevalet, grafică, gravură,
sediul Muzeului Brăilei, artll decorativă sculptură, obiecte ornamentale, mobilier şi altele.
universală din donatia Paul Bălcărescu; Depozitarea este una din problemele
"Expozitia retrospectivă Nică Petre", sculptură fundamentale ale conservării preventive pentru
şi desen, donate de artist, la ..Centrul Cultural că tipodimensionarea este imposibil de realizat
Nică Petre", care a fost infiintat la 6 decembrie fără cunoaşterea amănunţită a metodologiei de
200 1 . pentru a adăposti donatia sculptorului realizare. Marea diversitate de forme şi
Nică Petre şi functioneazA in sediul fostei dimensiuni a obiectelor care constituie colectia
,.Case a Colectii lor de Artă ( 1 986-2001 ). obligă la găsirea unui criteriu logic de grupare
Clădirea destinată Sectiei de Artll este a acestora. Gruparea pe tipuri morfologice este
monument de arhitectură. A fost construită in impusă nu numai de nevoia unei căt mai
1 9 12, după planurile arhitectului 1. L. judicioase organizări, dar şi pentru că este un
Predinger, in stil ecletic, având ca dominantă factor care influenteazA in mod pozitiv starea
stilul An Nouveau. de conservare a obiectelor respective.
Începând de anul acesta, centrul istoric Depozitele de artă vor fi amplasate la
al oraşului Brăila este cuprins intr-un proiect dcmisolul clădirii Muzeului Brăilei din Piata
de reabilitare a clădirilor. ce se va realiza cu Traian, nr 3. Proiectul de reabilitare a clădirii
finantare externă. in acest proiect sunt cuprinse prevede lucrări de izolare a pereţilor in aşa fel
şi cinci clădiri ale Muzeului Brăilei. Două încât să nu existe nici un punct de infiltraţie
clădiri din cele mentionate apartin Seqiei de sau igrasie. Spaţiul nu va fi traversat de
Ană. una găzduind colectia artistului Nică conducte de apă sau de conducte care
Petre, spatiu expoziţional şi depozite, iar cea evacuează ape uzuale, va dispune de un sifon
de-a doua clădire cuprinde. la un singur nivel. in pardoseală, legat la reţeaua de caoalizare iar
pe toată suprafata. depozitelc Sectiei de Artll . nivelul pardoselii nu va fi sub nivelui reţelei de
Acest proiect aflat in derulare, mai canalizare. Pardoselile depozitelor vor fi din
precis la faza de aprobare şi licitare a materiale pe care nu se alunecă, care nu vor
lucrărilor, ne obligă să eliberăm spatiile atrage praful şi vor fi uşor de curătat. Pereţii
respective. Pentru o perioadă de doi ani, cât vor inconjurători vor fi din materiale incom
tine lucrările, toate piesele vor fi transportate şi bustibile. iar uşile de acces vor fi metalice.
depozitate intr-o clădire renovată. după ce s-a Uşile vor · avea o deschidere de peste 1 20 cm.
aşteptat timp de mai bine de şase luni pentru pentru a nu exista dificultăti la introducerea
stabilirea microclimatului şi alcalinitătii. obiectelor de mari dimensiuni, in depozit.
Mutarea obiectelor dintr-un imobil in Dimensiunile sălilor destinate depozitării au
altul necesită o activitate intensă de manipulare rezultat din calculele făcute prin tipodimen
şi mişcare a lor pentru operatiunile de sionare pentru fiecare colecţie. Am hotărât ca
ambalare şi transport. Toate acestea nu pot fi pictura de şevalet să fie depozitată pe panouri
făcute decât de oameni specializati sau cel mobile, in două săli, accesul in partea de sus a
putin conştienti de ceea ce reprezintă şi de panourilor fiind posibil cu ajutorul unei
modul in care este necesar a fi llicută această platforme mobile. Tapiseria va fi depozitată
muncă. Ambalarea obiectelor se face in functie separat, intr-o sală. după modelul din figura 4,
de vulnerabilitatea şi prioritatea pe care o au in unde va mai exista o masă platformă de mari
spatiul depozitului. Se eliberează treptat dimensiuni. necesară operatiuni lor de
rafturile existente pentru a fi demontatc şi conservare. Gravura şi grafica de şevalet. odată
remontale in spatiul nou. in final, piesele aşezate in cutii, in funcţie de dimensiuni, vor fi
ambalate vor fi transportate şi îşi vor recăpăta depozitate in dulapuri cu rafturi mobile. Toate
locul conform caietului topografic. Perioada de spatiile de depozitare vor fi prevăzute cu câte
tranzit fiind pe doi ani, obiectele nu vor sta două dulapuri. ce au in interior instinctor şi
ambalate in tot acest timp. După perioada de termohigrograf, situate in colţuri opuse
1 87
pe diagonală. in fiecare sală destinată incendiu. in vecinătatea depozitelor. mai este o
depozitării vor exista aparate de umidificare şi sală de carantină pentru piesele nou intrate în
dezumidificare a aerului ambiental. Pentru colectie. Transportul pieselor în subsol este
înregistrare electronică a umiditătii şi prevăzut să se facă cu liftul, scara de acces
temperaturii propun achizilionarea aparatului fiind prea îngustă şi cu unghiuri mici de
,.detaloger". Valorile măsurate sunt înregistrate deschidere, improprie transportului de obiecte.
la intervale prestabilite de utilizator, iar durata Spatiul destinat depozitelor va fi în acelaşi
de reţinere a datelor este de minimum 1 O ani. perimetru al muzeului cu spatiul de expunere
Tempertura şi umiditatea mediului sunt al secţiei de artă. Această contrapunere a celor
măsurate şi afişate la intervale fixe de 2 sec. în două zone functionale se va face în aşa fel
grade Celsius. încât depozitele să nu fie în preajma
Spaţiile destinate depozitării obiectelor laboratoarelor sau a atelierelor de intretinere.
de artă nu sunt prevăzute cu ferestre, motiv Costul tuturor utilitătilor va intra în
pentru care instalatia de conditionare a aerului programul proiectului de reabilitare al
este indispensabilă. De asemeni, partea clădirilor.
superioară a fiecărui spatiu va fi prevăzut cu in muzeologia modernă, progresele
filtre pentru aerisire. cercetărilor ştiintifice, au facilitat găsirea unor
Din motive de securitate şi de PSI, solutii de depozitare şi conservare cu un mare
accesul în perimetrul de depozitare va fi redus grad de valabilitate. Solutii ce stau la dispozitia
la cel mult două căi. Acestea vor fi prevăzute conscrvatorului care cu imaginatie şi multă
cu uşi de trecere. Atât culoarele de acces, cât şi atentie poate astfel să pornească la structurarea
deschiderile din zona uşilor vor fi corelate cu depozitelor care să răspundă exigentelor
dimensiunile şi volumul lucrărilor. Este de impusc de organizarea modernă şi eficientă a
dorit ca uşile să fie ignifugate pentru a rezista unui astfel de spaţiu cu regim special.
cel putin două ore. în cazul unui focar de
CONSIDERATIONS REGARDING THE STRUCTURE OF A STOREHOUSE
The great diversity in feature. form and dimension of the objects calls for a criterioo of grouping them,
wich could allow two fundamental conditioos: a plac ing of the objects tbat could eosure as complete as possible
a conservation state and a rational and total employment of the storing space.
Ada ll-t. Til---- U. HeT 1 88

SĂN ĂTATEA IMOBILULUI ŞI
CONSERVAREA BUNURILOR CULTURALE
Diana Macarie
Activitatea de conservare însumează o urmează să fie expuse; dimensionarea şi

gamă largă de metode şi tehnici specifice şi ar plasarea calculată a suprafeţelor vitrate
trebui sA beneficieze de programe şi măsuri (inclusiv a iluminatului zenital). Stabilitatea
administrative, care împreună să ducă la microclirnatică este o condiţie esenţială pentru
atingerea obiectivului principal şi anume la spaţiile in care sunt expuse sau depozitate
anihilarea cauzelor şi factorilor care aqionează bunuri culturale, de aceea pereţii trebuie sA
distructiv asupra bunurilor culturale. asigure o bună izolare termică iar ferestrele
Nu este suficientă monitorizarea trebuie plasate şi dimensionate in funcţie de
parametrilor microclimatici din muzeu, sau destinaţia fiecărei încăperi. Spre exemplu,
identificarea unor forme de degradare fizică, pentru muzeele care etalează bunuri de natură
chimică sau biologică, dacă nu se iau măsurile organică ar trebui ca proiectarea sAlilor de
necesare. În plus, nu este suficient sA se ia expunere să se facă eliminându-se suprafeţele
măsuri care să acţioneze doar asupra efectelor vitrate. in acest fel, se asigură o bună izolare
şi să se ignore cauza care a stat la baza termică, se elimină complet radiaţiile naturale
producerii acestora. Studiile de caz trebuie incidente care stau la baza unor degradări
analizate şi. după o apreciere globală, acestea ireversibile a materialelor de natură organică şi
vor constitui punctul de plecare pentru acţiuni se elimină nuctuaţiile umidităţii relative din
imponante şi de amploare, ajungându-se. interior. in funcţie de variaţiile exterioare. Alte
uneori, chiar la intervenţii asupra clădirii in măsuri de care trebuie să se ţină cont sunt cele
care este amenajat muzeul. ce ţin de securitatea şi protecţia contra
Normele de conservare, dar şi lucrările incendiilor, dar şi de dimensionarea
de specialitate, atrag atenţia asupra importanţei instalaţiilor potrivit cu viitoarele cerinţe. În
care trebuie acordată spaţiului in care urmează astfel de cazuri, conservarea (şi este vorba aici
sA fie amcnajate un depozit sau o expoziţie de conservare preventivă) incepe cu însăşi
muzeală. Desigur, dacă imobilul este proiectat proiectarea noii clădiri a muzeului, sarcină care
şi construit special pentru a li destinat unei revine -deopotrivă beneficiarului, proiectantului
activităţi muzcalc, lucrurile ar trebui să fie mai şi ordonatorului de credite.
simple. in mod normal, realizarea şi punerea in Situaţia ideală prezentată se regăseşte
operă a unui astfel de proiect, ar trebui sA fie mai rar in practică, multe muzee funcţionând in
corelate cu cerinţele şi criteriile specifice clădiri vechi, a căror destinaţie in momentul
viitoarei destinaţii. Pentru ca funcţiile construirii a fost cu totul alta (locuin)e, edificii
principale ale muzeului sA poată fi cu succes fortificate, construcţii destinate cultului sau
îndeplinite, trebuie respectate şi realizate mai clădiri care deservcau diferite funcţii obşteşti -
multe obiective: o anume divizare şi grupare administratie. cultun1, sănătate. comert etc.), in
spaţială pe zone funcJionale compatibile prezent fiind considerate monumente istorice.
(perimetrul in care publicul are acces - In acest fel. un monument istoric devine muzeu
expozitii, spaţii in care sA se destaşoare prin faptul că adăposteşte bunuri culturale dar
activităţi cu caracter educativ; perimetrul şi in virtutea propriei sale valori. Acesta
spaţiilor destinate depozitării bunurilor primeşte o nouă destinaţie practic-utilitară şi
culturale; perimetrul destinat laboratoarelor şi participă in continuare la procesele vieţii
atelierelor; spaţiul logistic); dimensionarea cotidiene, având o dublă calitate: de monument
spaţiilor şi a deschiderilor de acces; de arhitectun1 dar şi de adăpost pentru bunurile
dimensionarea capacităţii ponante a culturale.
plafoanelor in funcţie de sarcinile la care
1 89
intr-o astfel de situaţie se încadrează a patrimoniului muzeului. După ce s-a realizat
Muzeul Municipal din Mcdiaş care un "tablou" microclimatic, pentru spatiile
funcţionează din 1 969 în cladirea unei foste considerate reprezentative, şi s-au prelevat
mănăstiri franciscane. probe vizând identificarea agenţilor de
Aceasta face parte dintr-un ansamblu biodegradare descoperiţi pe elemente ale
arhitectonic in formă de patrulater, cu o curte imobilului, cât şi pe obiectele muzeale, s-a
interioară având pc latura de sud biserica şi ajuns la concluzia că "starea sănătăţii clădirii
casa parohialll, iar pe larurile de nord, est şi este serios afectată de apa şi umezeala
vest, claustrul fostei mănăstiri. Muzeul este remanentă".
organizat, in prezent, in clădirile pe două Sursele acestei umezeli remanente erau
niveluri ale laturilor de nord şi vest, corpuri igrasia, infiltraţiile de la instalaţia de
care au fost ridicate intr-o a doua etapă de alimentare cu apă şi infiltraţiile de apă
construcţie, in prima jumătate a secolului al pluvială. Umiditatea ascensională (igrasia),
XVIn-lea. Până în 1 969, când se amenajcază indiferent de clădirea în care îşi face apariţia,
muzeul in vechiul claustru, acest edificiu creează un mediu nesănătos şi participă la
avusese şi alte utilizări. printre care cea de degradarea lentă a edificiului. Cauze care stau
spital al oraşului şi, mai târziu, cea de internat la baza apariţiei si menţinerii umidităţii
şcolar. Din acest motiv, clădirea a suportat mai ascensionale pot fi: deficienţele iniţiale de
multe intervenţii care au afectat atât aspectul construcţie (lipsa hidroizolaţiilor la nivelul
cât şi sănătatea elevaţici. Au fost adosate fundatiilor. structura poroasă a materialelor
corpuri noi de clădire. s-au recompanimcntat folosite); factori naturali (apele subterane,
spaţii, s-au obturat galeriile deschise spre creşterea stratului vegetal care modifică nivelul
curtea interioară şi s-a intervenit asupra original de călcare); interventiile inadecvate
pardosclilor. in plus, la introducerea utilităţilor, ale oamenilor (folosirea unor materiale
nu s-a ţinut cont de implicaţiile pc care aceasta moderne. incompatibile cu cele ale vechii
le va avea asupra sănătăţii clădirii. Primind o zidării şi amenajări care împiedică "respiraţia "
nouă utilizare, aceea de muzeu, s-au făcut pereţilor afectaţi - placări cu faianţă). Actiunea
unele remedieri: s-au rcflicut bolţi; au fost prelungită şi permanentă a apei care urcă prin
deschise partial galeriile prin folosirea unor capilaritate, determină degradări de natură
ferestre care urmează arcadele; recompar fizico-chimică la nivelul microparticulelor.
timentări ale spaţiilor; reparaţii ale Aceasta are caracterul unei acţiuni complexe
acoperişului; dar nu s-a intervenit in nici un fel de descompunere progresivă, care se încheie
asupra elementelor care influenţau negativ cu disparitia coeziunii dintre microparticule.
sănătatea clădirii. in timp. au devenit vizibile Un zid afectat de umiditate
simptome ale degradărilor edificiului, degradări ascensională are un aspect pătat, cu
care influenţau in mod direct starea de eflorescente şi tencuieli macerate, iar
conservare a bunurilor culturale aflate in nticroclimatul edificiului prezintă valori
patrimoniul muzeului in cadrul secţiilor de ridicate ale umidităţii relative. Toate aceste
istorie. etnografie, ştiinţe naturale şi artă simptome au fost observate şi la clădirea în
(tezaure monetare, carte veche, ceramică care funcţionează muzeul din Mediaş. Studiul
arhcologică şi etnografică, obiecte care au de nticroclimat realizat s-a finalizat cu
apartinut sau au fost realizate de bresle. textile următoarele constatări: la parter. toate unităţile
emografice, mobilier, cojoace. material spatiale considerate reprezentative. ca functio
osteologie, preparate umede sau uscate, pictură). nalitate şi simptomatologie, au prezentat
in urma unor studii de microclimat, abateri ale valorilor umidităţii relative, fiind
studii biologice şi analize chimice asupra procentul de 65%. in plus, s-au observat
spaţiilor in care funcţionează muzeul şi asupra variatii sezoniere treptate, dar cu diferenţe mari
materialelor de construcţie, s-au tras concluzii intre minimele şi maximele înregistrate. La
privind starea de sănătate a imobilului in nivelul etajului, valorile umidităţii relative s-au
ansamblu (avându-se in vedere şi aspectul încadrat in genernl între parametrii normali (45
evolutiv) şi s-au analizat influenţele asupra - 65% ), excepţie flicând un spaţiu destinat
umidităţii relative din depozite şi săli de realizării de proiecţii. în care iarna. in conditii
expoziţie. La elaborarea studiului, s-a avut in de încălzire ( 17 - 20°C) s-au inregistrat valori
vedere unitatea dintre spaţiul construit şi ale umidităţii relative între 30-43%.
funcţiile de conservare şi valorificare culturală
1 90
Prin urmare, după înregistrările şi parte dintr-un proiect amplu, d e restaurare a
analizele comparative, s-a remarcat faptul că clădirii muzeului. Structura de rczistenlă e
umiditatea relativă este mai mare in spaţiile de formată din: funda�i de piatră şi cărămidă in
la parterul imobilului decât in cele de la etaj. zona cu subsol şi doar din cărămidă in zonele
deşi încăperile au majoritatea caracteristicilor tări subsol; pereţi portanti din zidărie de
identice (dimensiuni, număr ferestre, orientarea cărămidă de diferite grosi mi (intre 1 00 cm - 30
acestora fală de punctele cardinale, tip şi regim cm); planşee sub formă de bolti de zidărie
de încălzire), singura difercntă fiind aceea a peste subsol. parter, etaj şi izolat planşee peste
nivelului la care se situează in cadrul clădirii. parter, formate din grinzi metalice şi bolţi de
in concluzie, principalul motiv al acestor zidărie; acoperiş tip şarpantă de lemn cu
diferente înregistrate la cele două niveluri ale învelitoare de ţiglă.
clădirii, este umiditatea ascensională. Aşa cum Conform expertizei tehnice. princi
am arătat anterior, igrasia are o influentă palele probleme constatate au fost cele ce tin
directă asupra sănătăţii zidurilor şi asupra de structura de rezistentă. sănătatea zidurilor şi
coeficientului de izolare termică a acestora şi, amcnajări. Au fost sesizate fisuri ale tavanelor
in acelaşi timp. influenţează indirect starea de şi boltilor, crăp!ituri ce urmăresc rosturile, la
conservare a bunurilor culturale din muzeu, arcele ferestrelor şi fisuri mari la pereţi. ,.S-a
prin intermediul modificării valorilor umidităţii evidentiat igrasie la peretii de la subsol şi
relative. parter datorită faptului că pereţii nu sunt
Pentru edificiu şi pentru obiectele prevăzuti cu hidroizolaţii (orizontale şi
aflate in inventarele muzeului, umiditatea este verticale) permitând apei de infiltrajie să
unul dintre cei mai dăunători factori ai afecteze structura. " Şarpanta de lemn avea
mediului ambiant, datorită implicării ei în toate elemente degradate, iar instalatia electrică,
tipurile de degradări chimice, fizice şi veche de 50 de ani. constituia un adevărat risc
biologice. La clădirea muzeului din Mediaş s-a de incendiu. În plus, regimul termic al
constatat atac izolat de ciuperci şi insecte interioarelor muzeului (dat de sobe cu gaz
xilofagc (la elementele din lemn ale clădirii), metan) era neuniform şi inconstant, iar reteaua
miceliu fungic dezvoltat pe o zonă de zidărie de apă - canal. agrava punctual igrasia
foarte umedă, eflorescenţe, tencuieli maceratc, peretilor. Ca urmare a concluziilor enunţate,
cxfoliatc şi căzute pe suprafete mari. cărămizi aceiaşi specialişti (arhitecţi şi ingineri
cu inceput de dezagrcgare (la baza peretilor de consD1lctori) au propus solutii de remediere a
la nivelul parterului, atăt in interior cât şi pc situajiilor, începând cu consolidarea elevatiei,
partea exterioară a zidurilor). Bunurile consolidarea şarpantei, inlocuirea ţiglei şi
culturale fiind depozitate in aceste conditii fmalizându-se cu hidroizolarca fundatiilor. Pe
timp de peste 30 de ani, au suferit diferite lângă proiectarea unor lucrări de consolidare a
forme de degradare, unele procese fiind clădirii vechiului claustru, s-au propus şi
ireversibile: oxidare punctiformă sau in strat lucrări de restaurare de eliberare, constând in
continuu a unor obiecte metalice aparţinând demolarea unor coşuri de fum din zidărie şi
secţiilor de istorie şi etnografic: oxidarea şi dezafectarca vechiului rezervor de apă din pod
ruperea scheletului metalic al unor animale şi a instalaţiilor aferente, instalatii care au
impăiate; fragilizarea şi deformarea unor inundat in mod repetat unele spaţii de
materiale papetare; atac fungic pc suport tcxtil expozitie.
şi piele; extinderea atacului insectelor xilofage După definitivarea documentaţiei
la obiectele etnografice din lemn. Asupra unor tehnice. obtinerea fondurilor şi a aprobărilor
obiecte afectate s-a intervenit cu tratamente, iar prevăzute de legislatia în vigoare, la finele
în ceea ce priveşte conservarea imobilului, anului 2003, au inceput lucrările de
aceasta s-a limitat la lucrări de intretinere şi consolidare a clădirii, lucrări care se inscriu tot
reparaţii la nivelul acoperişului. pentru a se in cadrul conserv�rii (o conservare curativă).
evita inliltraţiile de apă pluvială. continuându pentru că nu au avut ca scop modificarea
se şi cercetarea din alte puncte de vedere a aspectului monumcnrului. Metoda propusă şi
imobilului. aplicată a fost aceea a cămăşuirii in benzi (late
După Studiul microclimatic. biologic şi de 75 cm) a boltilor şi peretilor, cu plasă
de analiză chimica a materialelor de metalică şi mortar, legate la partea inferioară
constrocţie s-a realizat o analizA a structurii de (sub cota pardoselii) cu centuri din beton
rezistenţă a edificiului, ambele studii tăcând armate. Paralel cu cămăşuirea. s-au montat
191
tiranţi şi manşoane de tensionare. La exterior, inundatii. datorate inghetării şi crăpării vechii
s-au executat pe orizontală, două centuri instalatii de alimentare cu apă din pod. nu mai
armate (la nivelul etajului şi la cel al există. În plus. înlocuirea în totalitate a
partcrului), iar pc verticală, o cămăşuire cu instalaţii lor electrice a redus potenţialul risc de
plasă metalică, peste care s-au fixat plăcile de izbucnire a unui incendiu, iar alegerea tipului
ancorarc a tiranţilor. Pentru obturarea fisurilor de iluminat, în functie de utilizarea spatiilor,
locale, din pereţi şi bolti. s-a optat pentru reduce efectele dăunătoare ale luminii asupra
injectarea cu mortar de ciment. bunurilor culturale. Pentru o mai bună
Aceste lucrări de consolidare dau functionare şi utilizare a reţelei electrice, a fost
stabilitate edificiului şi previn deteriorarea montat un tablou de distribuţie principal şi alte
acestuia în cazul unor mişcări seismice, dar tablouri de siguranţă împăr)ite pe sectoare.
folosirea betonului armat ar putea. în timp, să Tipul de iluminat artificial, pentru care s-a
manifeste o scrie de dezavantaje. În continuare, optat, a fost: iluminarul general cu lămpi cu
s-au executat lucrările prevăzute în proiect: halogen - în sălile de expoziţii; iluminat
reparatii la acoperiş; înlărurarea unor coşuri de incandescent în depozite; iluminat
fum; înlocuirea instalaţiei electrice şi realizarea fluorescent - în spaţiile în care nu sunt bunuri
unui iluminat interior adecvat expoziţiilor; culrurale (atcliere. holuri secundare); iluminat
montarea reţelei de încălzire centrală (şi a cu luminablocuri cu acumulatori la
centralei termice); înlocuirea instalaţici de iluminatul de siguranţă pentru evacuare. Ca să
alimentare cu apă (şi montarea de hidranti noi, se evite deformarea plafoanelor boltile. lămpile
în clădire şi în curtea interioară); finisaje cu halogen, tip spot. au fost montate pe
interioare (refacere tencuieli, zugrăveli şi conductori aparenţi.
pardoseli); montarea în pozitiile definitive a Aşadar, între sănătatea clădirii şi
senzorilor de alarmă antiefractie şi contra conservarea bunurilor culrurale există o
incendiilor. Deci. o parte din problemele interdependenţă evidentă. pentru că edificiul
clădirii au fost soluţionate. Din cauză că este cel care poate influenţa sănătatea
fondurile luate în calcul iniţial, pe parcursul obiectelor prin microclimatul pe care îl creează
lucrărilor, au fost diminuatc. problema (umiditatca relativă. temperaTUra ambientală) şi
hidroizolării fundaţiilor a rămas nesoluţionat.ă poate afecta integritatea şi securitatea acestora,
până în prezent. dacă strucrura de rezistenţă este vulnerabilă în
In ceea ce priveşte implicatiile în cazul unor calamităti, sau dacă instalatiile nu
activitatea de conservare a bunurilor culturale. sunt conforme cu cerintele şi normele de
în primul rând este asigurată integritatea şi securitate.
securitatea acestora, apoi pericolul unor
BUILDING'S HEALTH AND CULTURAL ASSETS PRESERVATION
For a good preservation of the cuhurai assets in the museum. a remarkable importance bas the space in
which these are slored and exhibiled. Theoretically. lhe preservalion should start with lbe designing of Lhe
fulure museum building.
In faci. many museums run their aclivily in old buildings, which were buih for olber deslinalions and
becarne hislorical monurnents. lmpurtanl, in lhis case. is thal lhe inlervenlioos occasiuned by the change of
build.ing's destinalion, introduclion of lhe ulililies or mainlenance. lo be carried oul laking into accounl lhe
implicalions over the building's heahh and indireclly over the cultural assels preservalion.
ABREVIERI
AArh - Arta şi arheologia
ActaMM - Acta Moldaviae Meridionalis
AM/Arh Mold - Arheologia Moldovei
An. Sci. Univ. lassi - Annuaire Science Universitaire lassi
CCA - Cronica Cercetărilor Arheologice
MCA - Materiale şi Cercetări Arheologice
MIA - Materialy Issledovanija po Arheologii SSSR. Moscova-Leningrad (St. Petersburg)
SCIV(A) - Studii şi Cercetări de Istorie Veche (şi Arheologie)
193
PUBLICAŢII
ALE MUZEULUI "VASILE PÂ RVAN" BÂ RLAD
Ca urmare a faptului că in momentul publicării lor, lucrările editate sub egida instituţiei noastre
nu au fost numerotate, pentru o mai bună informare ştiinţifică
încercăm să depăşim acum neajunsul prin publicarea listei complete:
:
•• ACTA MUSEI TUTOVENSIS:
Voi. 1: 2006;
Voi. II: 2007.
:
•• Alte publicatii :
A. Seria Monografii:
[I]- Vasile Palade, Aşezarea şi necropola de la Bârlad- Valea Seacă sec. 111-/V
p. Chr. , 2004, Editura ARC 2000, Bucureşti.
[II] - Eugenia Popuşoi, Trestiana, monografie arheologică, 2005, Editura Sfera,

Bârlad.
B. Seria Cataloage:
[1]- Rădăcini ale civiliza(iei străromâneşti în Muntenia de Răsărit, Moldova de
Sud şi centrală în sec. III-XI p. Chr. , 1 995- 1 996 (Eugenia Popuşoi,
redactare-coordonare).
[Il]- Eugenia Popuşoi, Nicoleta Amăutu, Te=aurul de la Bârlad, Dumbrava Roşie,

sec. XVI-XVJJ. 1 999, S.C.D.I Bârlad.
[III]- Mircea Mamalăucă, 2000 de ani de creştinism, Editura ASA MEDIA

GRAFIC, 2000.
[IV]- Mircea Mamalăucă, Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureş,

2005, Editura ASA. 2005.
1 94

02 Acta Musei Tutovensis II Barlad 2007

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

02 Acta Musei Tutovensis II Barlad 2007

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.

Redactor şef : Mircea M AMALĂUCĂ

REVISTA APARE CU SPRIJINUL FINANCIAR

E Şoseaua Păcurari nr. 68, bl. 550, se. B. et. 4, ap. 16

Consilier editorial: dr. Alexandrina Jonită

Coperta: lector univ. dr. Cornel BELDIMAN

RevistA fondatA de Mircea Mamalăucă.

THE CONTRIBUTION OF THE ARCHAEOLOGICAL RESEARCHES

After o ccntury of orchaeological reseorcbes conceming the Sântaoa-de-Mureş-Cemjachov cultw"e,

Periegezclc arheologice desfăşurate in Din colectia de antichităţi a domnului

3 Mulţumim şi pe această cale d-lui ing. Emil

Fig. 1. CeTamică (2,6), podoabe (1,5), fusaiole (3-4, 7):

DIN SECOLUL AL IV-LEA - Î NCEPUTUL SECOLULUI AL V-LEA

publicat in 1970, şi Gh. Coman, Repertoriul intre ocupatiile practicate de locuitorii

' ' Gh. Bichir, Cultura carpică, Editura Academiei,

THE POTTERY WORKSHOP DISCOVERED IN THE SETTLEMENT

incepe sA se deterioreze după anii 356-369.

Pl. 1 . Statiunea Banca Gară - Şapte Case, vedere

Ada M..U TtdoY-m... U, :1007 26

Pl. 5. Banca Gara - Şapte Cuse. Planul şi profilul

Pl. 6. Banca Gară - Şapte Case. Secţiune prin f,'liitar

Aa. M-t � U. 2M7 30

Pl. 9. Banca Gară - Şapte Case. Fragmente

Ada M-'. � O. 2H7 34

Pl. 14. Banca Gară - Şapte Case. Fragmente :

Introducere aspect de civilizaţie denumită Sântana de

Etape de vmtă Sex Copii Adolescenţi Adulli Maturi Senili

Necrople Polocin Pojloneşti Valea SeacA Bo!ldioeşti

PRELIMINARY ANTHROPOLOGICAL DATA ON THE OSTEOLOGIC MATERIAL

a. Norma faclal6 b. Norma verticalA

c. Norma occ•pitala d Fragmente faciale

Planşa nr. 3 Polocin - M 11 Planşa nr 4. Poloan- M 13

Ada Maaei TwtoYea.n.. 0, 2007 43

a Norma vert1cal.!ii c Norma factal.!ii a Norma vert1cal6

b. Norma OCCipitJI.!ii b Notma ocdpital6

Ada Mouei TaU.venD.. D, 2087 44

c:. Norma ocdpltall

Planşa nr. 10. Pogoneştf - M. 36

b. Norma lateralA c. Potl\le �tf.'ro-occipltall

Planşa nr. 11. Pogoneştl - M 41

Studiul nostru, împreună cu cel apaJ1inând culturii Sântana de Mureş­

antropol.", 1967. 4. /. 25-35. op. cit.

ANIMAL OFERRINGS IN THE IVTH CENTURY TOMBS

r Ramul mandibular DR.

Una din problemele menţionate Vadu Soreşti in judeţul Buzău, Mărtineşti6,

Buzău. 2004. p. 9-13. Arheologice" (mai depane MCA), XIV, Tulcea,

La Boldcşti. comuna Boldeşti

FUNERAL ARRANGEMENTS IN THE SÂNTANA DE MUREŞ NECROPOLES

Pl. 1 . 1 ·3,&-7 . Ghertseni; 4,8-11 . BoldeşU Gradiştsa:

Ada ..... -r...

arheologic al judeţului Vaslui, Editura Litera. ' Ibidem, p. 1 39 (XXXIX.20).

ti Nu ne vom referi aici şi la clnile mici cu torţi

'·' V. Palade. Necropola din secolllla/ IV-Iea e. n. de

Fig. 2. Cană lucrată la roată din pastă lină cenuşie

Se ştie ca un popor !liră cultură personalitati în pictură, sculptură, grafică,

Foto 8: Adrian Oumitracbe,

Foto 7: Marcel Cbirnoagă, Zeul cel bun, gravură metal

Ada M-I Tw�•enaia. O. 2007 77

Fato 1 1 : Ethel Lucaci-Baias, Peştele răpitor, xilO!,'l"llvură

Foto 1 2: Gcorgeta Borusz, Regula jocului, aquatinta

PERMANENT ROMAN lAN CONTEMPORARY ART EXHIBITION

"TIME IS ONL Y SOME KIND OF SPACE� - H. G. WELLS

Ada M-m ......__. 0. HeT 93

Studiul nostru, împreună cu cel apaJ1inând culturii Sântana de Mureş

Timpul insti - acest neegalat tdmăduitor al orgoliilor de tot .miu/

in conditiile regimului dualist austro Chiar şi o simplă răsfoire a revistei