Sunteți pe pagina 1din 20

COMPLEXUL MUZEAL JUDEȚEAN NEAMȚ

MEMORIA
ANTIQUITATIS
XXXI-XXXII
(2015-2016)

Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ


2016
COLEGIUL EDITORIAL
Acad. Victor Spinei – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Prof. univ. dr. John Chapman – Durham University
Prof. univ. dr. Marin Cârciumaru – Universitatea „Valahia” Târgovişte
Dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba – CS I, Institutul de Arheologie Iaşi
Dr. Gheorghe Dumitroaia – CS I, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ

COLEGIUL DE REDACŢIE
Dr. Gheorghe Dumitroaia – redactor responsabil
Dr. Constantin Preoteasa – secretar de redacţie
Dr. Ciprian-Dorin Nicola, Dr. Vasile Diaconu, Dr. Mihaela-Cristina Verzea – membri

COMITETUL DE LECTURĂ
Acad. Victor Spinei, Prof. univ. dr. John Chapman
Prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, Dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba
Dr. Gheorghe Dumitroaia, Dr. Marius Alexianu
Prof. univ. dr. Ioan Opriş, Dr. Valeriu Cavruc
Prof. univ. dr. Mircea Anghelinu, Dr. Olivier Weller

MEMORIA ANTIQUITATIS MEMORIA ANTIQUITATIS


– Acta Musei Petrodavensis – – Acta Musei Petrodavensis –
Revista Muzeului de Istorie şi Arheologie Revue du Musée d’Histoire et Archéologie
Piatra-Neamţ Piatra-Neamţ

Corespondenţa se va trimite pe adresa: Toute correspondance sera envoyé à l’adresse:


MUZEUL DE ISTORIE MUZEUL DE ISTORIE
ŞI ARHEOLOGIE ŞI ARHEOLOGIE
Str. Mihai Eminescu, nr. 10 10 Mihai Eminescu
610029 Piatra-Neamţ 610029 Piatra-Neamţ
România Roumanie
Tel. / Fax: 04-0233-217496 Tel. / Fax: 04-0233-217496
E-mail: muzeupn@yahoo.com E-mail: muzeupn@yahoo.com

ISSN: 1222-7528
Editura „Constantin Matasă”
Piatra-Neamţ
CUPRINS
SOMMAIRE – CONTENTS

COMEMORARE

CONSTANTIN PREOTEASA, CIPRIAN-DORIN NICOLA


In Memoriam Dr. Gheorghe Dumitroaia ........................................................ 7

ARHEOLOGIE

VASILE CHIRICA, BOGDAN MINEA


Locuirile aurignaciene de la Mitoc-Malu Galben.
Creația materială și spirituală a comunităților umane ............................... 33
Aurignacian habitation levels of Mitoc-Malu Galben.
Material and spiritual creation of the human communities ............................. 54

SERGIU BODEAN
Aplicații antropomorfe pe ceramica Precucuteni II
din bazinul Râului Răut (Republica Moldova) ............................................ 69
Ornements anthropomorphes sur la céramique Precucuteni II
du basin de la Rivière Răut (Republique de la Moldavie) ................................ 73

ADELA KOVÁCS
Plastica antropomorfă cucuteniană de la Ștefănești-Stânca Doamnei
(județul Botoșani) ........................................................................................... 79
Cucuteni anthropomorphic representations of Ștefănești-Stânca Doamnei
(Botoșani County) ............................................................................................. 86
4 Cuprins

ANDREEA VORNICU-ȚERNA, STANISLAV ȚERNA


Ripiceni-Popoaia: a new Cucuteni B settlement in North-Eastern Romania .. 97
Ripiceni-Popoaia: o nouă așezare Cucuteni B în nord-estul României ......... 105

ALEXANDRU GAFINCU
Notă despre un topor de tip Monteoru de la Tazlău (județul Neamț) ..... 113
Note on a Monteoru type axe of Tazlău (Neamț County) ............................... 115

GEORGE DAN HÂNCEANU


Ceramica maiolică și habană din colecția Muzeului de Istorie Roman ... 119
Maioli and habana pottery of the History Museum of Roman collection ....... 123

ISTORIE

IULIAN - MIHAIL VASILE


Gheorghe Ruset Roznovanu (1834-1904) – ctitorul modern al Roznovului .. 129
Gheorghe Ruset Roznovanu (1834-1904) – the modern founder of Roznov .. 141

CERCETĂRI PLURIDISCIPLINARE

OLIVIER WELLER, ROBIN BRIGAND


Recherches systématiques autour des sources salées de Moldavie.
Bilan 2011-2013 et synthèse de 10 ans de prospections ............................. 145
Cercetări sistematice în preajma surselor de sare din Moldova.
Bilanțul anilor 2011-2013 și sinteza a 10 ani de prospecțiuni ....................... 196

VASILE DIACONU, ROXANA DIACONU


Considerații etnoarheologice privind un izvor de apă sărată
din Subcarpații Moldovei ............................................................................ 253
Ethnoarchaeological statements regarding a salt water spring
from the Moldavian Subcarpathians .............................................................. 259

FLORENTINA CARMEN OLENIUC


Archaeozoological interpretation of butchering traces obvious
on skeletal remains of domestic mammals
from Vorniceni (Botoșani County) .............................................................. 267
Interpretarea arheozoologică a urmelor de măcelărire evidente
de pe resturile scheletice de mamifere domestice
de la Vorniceni (județul Botoșani) ................................................................. 282
Cuprins 5

GEORGE DAN HÂNCEANU, LUCIAN MUNTEANU


Monede descoperite în Roman-La Piață ..................................................... 289
Coin finds in Roman-La Piață ........................................................................ 296

CRISTINA GEORGESCU
Preventive conservation works in situ on pottery kilns
from XIVth century in Vorniceni (Republic of Moldova) ........................ 303
Lucrări preventive de conservare in situ ale cuptoarelor de ceramică
din secolul al XIV-lea de la Vorniceni (Republica Moldova) ........................ 311

MUZEOGRAFIE

COSTIN CROITORU
Câteva documente inedite referitoare la situl arheologic
Cetățuia de la Stoicani (județul Galați) ....................................................... 319
Some unprecedented documents about the archaeological site
Cetățuia of Stoicani (Galați County) ........................................................ 324

SILVIU - CONSTANTIN CEAUȘU


Expoziția permanentă a Muzeului „Curtea Domnească” –
Pivnița II din Piatra-Neamț ......................................................................... 331
Permanent exhibition of the „Voivodal Court” Museum –
Cellar II of Piatra-Neamț ............................................................................... 334

LOREDANA PRICOP, NICOLETA GOREA


Fondul de carte al bibliotecii
Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra-Neamț ........................ 339

CRONICA

VASILE DIACONU
Cronica cercetărilor arheologice din județul Neamț (2015-2016) ............ 493
Chronicle of the archaeological researches from Neamț County (2015-2016) ..... 509

CONSTANTIN PREOTEASA
Colocviul Internațional Cucuteni culture within the European
neo-eneolithic context (Cucuteni – 130) (Piatra-Neamț, 2014) .................. 517
International Colloquium Cucuteni culture within the European
neo-eneolithic context (Cucuteni – 130) (Piatra-Neamț, 2014) ..................... 520
6 Cuprins

VASILE DIACONU
Sesiunea anuală a Comisiei de Istorie a Orașelor din România,
ediția a XXIII-a, Piatra-Neamț, 2016.
Locul centrelor istorice în contextul urban actual ....................................... 527
The annual meeting of the Commission for the History of Towns in Romania,
XXIIIrd edition, Piatra-Neamț, 2016.
Place of the historical centres within the current urban context ................... 531

LISTA AUTORILOR ........................................................................ 535


MONEDE DESCOPERITE
ÎN ROMAN - LA PIAŢĂ
George Dan Hânceanu,
Lucian Munteanu

Cuvinte-cheie: numismatică, monede, Moldova, Roman, secolele XVI-


XIX, evul mediu, epoca modernă.

În anul 2014 proiectul edilitar de construire a unei parcări etajate în zona


Pieței Mari din Roman, în apropierea Halei Centrale şi în arealul de locuire al
vechiului târg, a impus necesitatea asigurării unei supravegheri arheologice în
vederea salvării vestigiilor istorice. Deși suprafața avută sub observație (pl. II/1)
a fost, încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, deranjată de construcțiile
din preajmă (blocuri, băcănii, chioșcuri, grupuri sanitare), am avut ocazia
descoperirii mai multor artefacte realizate din lut, os şi fier. Întrucât rezultatele
au fost deja publicate1, am revenit cu informații detaliate doar asupra unui
segment important al cercetării, respectiv cel legat de monede. Insistăm asupra
acestor descoperiri, întrucât ele ajută la completarea datelor privind viața
economică din târgul Romanului, cererea şi oferta de mărfuri, asigurată prin
intermediul circulației monetare din perioada secolelor XVI-XIX. De altfel,
monedele din punctul „La Piaţă – parcarea etajată” (pl. I/2) se adaugă altor piese
similare, descoperite la Biblioteca Municipală „George Radu Melidon”2 (pl.
I/1), din zona centrală a târgului, descoperite în 2012-2013.

1
G.D. Hânceanu, Supravegherea arheologică de la Roman (2014), punctul La Piaţă –
parcarea etajată, în Studia Romanensia, XIV, 2016, p. 11-29.
2
G.D. Hânceanu, L. Munteanu, Descoperiri monetare din Târgul Romanului (punctul
„La Bibliotecă”), în Arheologia Moldovei, XXXVIII, 2015, p. 157-174; Idem,
290 G.D. Hânceanu, L. Munteanu

Date generale
Suprafața destinată parcării (853 m2 din 1606 m2 rezervați proiectului) (pl.
IV) nu a fost cercetată complet, prin intermediul unei săpături preventive, ea fiind
supusă numai unor intervenții parțiale în sol, cu scopul identificării şi mutării
conductelor de apă şi gaz, la care s-au adăugat șanțurile pentru cuzineți şi găurile
de fixare a stâlpilor (pilonilor) de susținere a platformelor. Respectivele
intervenții s-au concretizat în 10 secțiuni (S. I-X), de dimensiuni variabile
(lungimea – 6-30 m, lățimea – 1-3 m, adâncimea – 0,80-2 m) şi 38 de gropi
pentru stâlpi (diametrul – 0,30 m şi adâncimea – 10 m fiecare). Menționăm şi
două șanțuri în forma literei „T”, pentru cuzineți (CZ. 1-2) (pl. II/2).
În majoritatea secțiunilor s-au găsit fragmente ceramice, oase de animale și
obiecte de fier, din secolele XV-XIX, iar din gropile de piloni (pl. III/2) sfredelul
a scos doar sticlă şi ceramică fragmentară. Descoperirea unei părți dintr-o cană şi
a altor fragmente ceramice, de culoare cenușie, din categoria ceramicii
„mușatine”, ca și în punctul „La Bibliotecă”, situat la mică distanță de piață (pl.
I/1, 2), sugerează intensa circulație a vaselor respective în Romanul medieval. În
privința cantității vestigiilor, cele mai multe fragmente ceramice şi obiecte de fier
le-am găsit în secțiunile I-IV, VI și X (S. I-IV, VI, X) (pl. II/3, 4; III/1). De altfel,
în ultima secţiune menționată am identificat şi un vestigiu in situ, o parte din
hornul unei sobe, realizat din olane de lut (pl. III/3, 4, 6). Este posibil ca instalația
de încălzire să fi aparținut unei locuințe, însă adâncimea prea mare (de peste 1,50
m) nu a permis deschiderea unei casete, pentru dezvelirea întregului complex,
deoarece ar fi afectat lucrările aflate în desfășurare.

Contextele descoperirilor
Cu prilejul supravegherii din punctul „La Piaţă – parcarea etajată” am
descoperit un număr de șase monede. Din punct de vedere arheologic, piesele au
fost găsite în nivelul de locuire, uneori deranjat de construcțiile administrative
locale; doar una singură provine dintr-un complex închis (soba). În secțiunea II
(S. II) (pl. II/3), la 0,80-1 m adâncime, a fost găsită, printre alte obiecte de
metal, o piesă circulară foarte corodată, a cărei margine subţire era lucioasă (pl.
II/5). După restaurare şi conservare s-a dovedit a fi o monedă de argint (pl.
V/1). În primul șanț pentru cuzineți (CZ. 1) (pl. II/2) a fost descoperită, la 0,80
m adâncime, o altă monedă, de bronz (pl. II/6; V/3), în asociere cu o pipă de lut
şi câteva fragmente ceramice. Secțiunea X (S. X) a permis identificarea unui
număr de patru monede, dintre care trei, de bronz, se aflau în nivelul de locuire,
între 1-1,20 m adâncime (pl. V/4-6). Tot aici, la 0-80-1,40 m adâncime, a fost
descoperit hornul din olane al unei sobe, ars la interior (pl. III/1, 3, 4) și căptușit

Monede descoperite în atelierele meşteşugăreşti din Târgul Romanului (punctul „La


Bibliotecă”), în Arheologia Moldovei, XXXIX, 2016, p. 141-152.
Monede descoperite în Roman-La Piață 291

cu un rând de cărămizi, la baza căruia se afla o monedă de argint ruptă în două


(pl. III/5; V/2). De la 1,40 m adâncime olanele coteau spre dreapta, într-o zonă
greu de investigat.

Catalogul monedelor3
1. AR; 0,74 g; 19 x 20 mm; 6 h; s.c.; bătută descentrat pe avers şi pe revers;
Av. SIGIS AVG RREEX PO MAG DVX L Acvila
poloneză, având capul spre stânga;
Rv. MONNETA MAGNI DVCAT9 LITVA Călărețul lituanian,
spre stânga; sub cal, 1557;
Polonia: Lituania, Zygmunt II August, Vilnius, pólgrosz, 1557
(GUMOWSKI, p. 108, nr. 598; KURPIEWSKI, p. 154, nr. 689).
Roman-La Piață, 2014; S, I; - 0,80 - 1,00 m; MIR, inv. 44297 (pl. VI/1).

2. AR; 0,15 g; 10 mm; f.s.c.; ruptă (lipsește 1/3 din monedă);


Imperiul Otoman, secolul al XVIII-lea, para (SULTAN, p. 213-291 gen.).
Roman-La Piață, 2014; S X; - 1,20 - 1,40 m; MIR, neinv. (pl. VI/2).

3. AE; 5,61 g; 25 mm; 12 h; f.s.c.;


Av. Acvila rusă bicefală, încoronată, cu aripile desfăcute, ținând în
gheara dreaptă sceptrul şi în cea stângă, globul crucifer;
Rv. Coroană cu rozetă deasupra; în interior ДЕ/НГА // 1738;

3
Pentru determinarea pieselor au fost utilizate următoarele cataloage: BREKKE – B.F.
Brekke, The Copper Coinage of Imperial Russia 1700 -1917, Fö rlagshuset Norden,
M almö, 1977; GUMOWSKI – M. Gumowski, Handbuch der polnischen Numismatik,
Akademische Druck- und Verlagsanstalt, Graz, 1960; HERINEK – L. Herinek,
Österreichische Münzprägungen von 1740-1969, Münzhandlung Herinek, Wien,
1970; KURPIEWSKI – J. Kurpiewski, Katalog monet polskich 1506-1573 (Zygmunt I
Stary - Zygmunt II August – Berzkrólwwie 1573), Polskie towarzystwo
numizmatyczne, Warszawa, 1994; MBR – O. Luchian, G. Buzdugan, Gh. Oprescu,
Monede şi bancnote românești, Editura Sport-Turism, București, 1977; SULTAN – J.
Sultan, Coins of the Ottoman Empire and the Turkish Republic. A detailed catalogue
of the Jem Sultan collection, Thousand Oaks, California, B & R Publishers, 1977;
UZDENIKOV – V.V. Uzdenikov, Monetʼ Rossi – Russian Coins. 1700-1917,
Moskva, 1986. Sunt folosite abrevieri pentru metale (AR – argint; AE – cupru), date
metrologice (g – gram; mm – milimetru), starea de conservare a monedelor (f.s.c. –
foarte slab conservată; s.c. – slab conservată), instituţia care deţine monedele (MIR –
Muzeul de Istorie Roman) şi înregistrare / neînregistrare (inv. – inventariată; neinv. –
neinventariată). Identificarea monedei otomane (nr. 2) a fost realizată de către dr. A.
Boldureanu (Chişinău), căreia îi mulțumim și pe această cale.
292 G.D. Hânceanu, L. Munteanu

Imperiul Rus, Anna Ivanovna, Ekaterinburg, denga, 1738 (BREKKE, p.


77, nr. 28; UZDENIKOV, p. 193, nr. 2440).
Roman-La Piață, 2014; zonă cuzineți (CZ. 1), - 0,80 m; MIR, inv. 44298
(pl. VI/3).

4. AE; 7,71 g; 30 mm; 12 h; f.s.c.;


Av. FRANC•II•D•G•R•I•S•A•GER•HVN•BOH•REX•A•A• Bustul
împăratului, laureat, spre dreapta; sub, sigla E;
Rv. 18 – 00 Acvilă bicefală, încoronată, cu aripile desfăcute, ținând în
gheara dreaptă sceptrul şi în cea stângă, spada şi având pe piept un oval ornat, în
care se află cifra 3;
Imperiul Romano-German: Austria (Principatul Transilvaniei), Franz II.
(I.), Alba Iulia, 3 Kreuzer, 1800 (HERINEK, p. 221, nr. 1046; MBR, p. 243,
nr. 3374 a).
Roman-La Piață, 2014; - 1,00 - 1,20 m; MIR, inv. 44299 (pl. VI/4).

5. AE; 3,85 g; 25 mm; 12 h; f.s.c.;


Av. […]NIA Stema țării cu Dacia şi leu, având pe eșarfă NIHIL SINE DEO;
Rv. Ilizibil. Cunună formată dintr-o ramură de laur (stânga) şi una de
stejar (dreapta); sub panglica ce leagă cele două ramuri apare WATT & Co;
România, Carol I, Birmingham, monetăria Watt & Co, gravor Wyon, 5
bani, 1867 (MBR, p. 256, nr. 6).
Roman-La Piață, 2014; - 1,00 - 1,20 m; MIR, neinv. (pl. VI/5).

6. AE; 9,6 g; 30 mm; 12 h; s.c.;


Av. ROMANIA Stema țării cu Dacia şi leu, având pe eșarfă NIHIL
SINE DEO;
Rv. 10 / BANI / 1867 Cunună formată dintr-o ramură de laur (stânga) şi una
de stejar (dreapta); sub panglica ce leagă cele două ramuri apare WATT & Co;
România, Carol I, Birmingham, monetăria Watt & Co, gravor Wyon, 10
bani, 1867 (MBR, p. 256, nr. 7).
Roman-La Piață, 2014; - 1,00 - 1,20 m; MIR, neinv. (pl. VI/6).

Considerații
Lotul de monede descoperite în urma cercetărilor arheologice de la
Roman-La Piaţă este unul destul de eterogen. Cele șase piese care îl compun
sunt databile într-un interval cronologic generos şi au o proveniență diversă.
Cea mai veche emisiune este un polgros lituanian din veacul al XVI-lea.
Moneda respectivă pare să fi fost imprimată de două ori, atât pe avers, cât şi pe
revers. Din ștanțele inițiale s-au păstrat resturi de imagine, vizibile pe anumite
porțiuni, precum şi litere din legendele de pe ambele părți.
Monede descoperite în Roman-La Piață 293

În general, istoricul acestor nominaluri în spațiul de origine este bine


documentat. Sub Sigismund al II-lea August ele au fost bătute fără întrerupere,
în atelierele de la Vilnius, între anii 1545-15654. În această perioadă, volumul
emisiunilor a fost unul relativ modest5, iar conținutul de argint, destul de scăzut,
a suferit doar minime alterări6.
În spațiul de la est de Carpați, polgroșii lituanieni sunt atestați în numeroase
tezaure şi descoperiri izolate. Pătrunderea lor în acest areal, în cantități
consistente, s-a petrecut în contextul mutațiilor politice şi economice de la
sfârșitul secolului al XVI-lea7. În primele trei-patru decenii ale veacului următor
aceste nominaluri s-au generalizat în circulația numerarului mărunt de pe piața
Moldovei. Împreună cu denarii imperiali, ei au asigurat structura de bază a
depozitelor de circulație de tip A / „epoca prevasiliană”8, care se încheie la finalul
secolului al XVI-lea şi, mai ales, în prima treime a veacului următor. În
compoziția acestor tezaure, jumătățile de groși de la Vilnius, în special cele din
vremea lui Sigismund al II-lea, au o pondere semnificativă9. În mod sporadic,
aceste nominaluri se regăsesc în depozitele de circulație de tip B / „epoca

4
M. Gumowski, Handbuch der polnischen Numismatik, Akademische Druck- und
Verlagsanstalt, Graz, 1960, p. 37, 38; A. Mikołajczyk, Einführung in die neuzeitliche
Münzgeschichte Polens, Łódź, 1988, p. 29, 31.
5
Sunt consemnate următoarele cote de producție: în anii 1545 / 1546 – 393164 polgroşi;
1550 – 1955116 exemplare; 1551 – 832243 exemplare. Aceste valori, net inferioare
celor consemnate pentru primele trei decenii ale secolului al XVI-lea, se explică prin
diversificarea speciilor monetare în atelierele de la Vilnius (A. Mikołajczyk, op. cit.,
p. 19, 32).
6
M. Gumowski, op.cit., p. 207, taf. m.; A. Mikołajczyk, op.cit., p. 30 (anii 1545 / 1547 –
375‰; 1558 / 1559 – 344‰).
7
V.M. Butnariu, Moldova între „spaţii monetare” şi „raţiuni de stat”. Anii 1574-1612,
în Studii și Cercetări de Numismatică, XII (1997), 1998, p. 169-171; Idem,
Transilvania în relațiile internaţionale. Interferenţe politice şi monetare (1526-1714),
Editura Junimea, Iași, 2004, p. 128-131, 137.
8
Idem, Introducerea talerului leu în Moldova lui Vasile Lupu, în Anuarul Institutului de
Istorie „A.D. Xenopol”, XXXI, 1994, p. 70; Idem, Moldova între „spații monetare” şi
„rațiuni de stat”, p. 165, 171; Idem, Tezaurul de la Ungureni. Prolegomene la
circulația șilingului în Moldova, în Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”,
XLVI, 2009, p. 408, 409; L. Munteanu, Aspecte ale circulaţiei monetare în Moldova
în secolele XVI-XVII, în Arheologia Moldovei, XXVII, 2004, p. 241-260; Idem,
Preliminary data about the coin hoard of Iași – 2002, în V. Mihăilescu-Bîrliba (ed.),
The great medieval coin hoard of Iaşi (historical significance of the great medieval
coin hoard of Iași –2002), Institutul European Press, Iaşi, 2006, p. 442, 443, 459.
9
Idem, Aspecte ale circulației monetare în Moldova …, p. 251 (în cazul a 35 de tezaure,
polgroșii lituanieni reprezintă cca. 80% din totalul monedei mărunte; mai mult de
jumătate dintre aceştia sunt emisiuni ale lui Sigismund al II-lea).
294 G.D. Hânceanu, L. Munteanu

vasiliană”10, datate mai ales după mijlocul secolului al XVII-lea. Menținerea


îndelungată în circulația monetară din Moldova a polgroşilor lituanieni este
probată şi de descoperirile izolate, aflate în contexte arheologice11.
Următoarele trei piese aparțin unei secvențe cronologice ulterioare, fiind
bătute în veacul al XVIII-lea şi la începutul celui următor. Bazinul monetar al
Țărilor Române din această perioadă era unul extrem de compozit, conținând o
varietate de specii monetare, de sorginte diversă12. În rândul acestora, monedele
mărunte turcești, rusești şi austriece, aflate în lotul de la Roman, constituiau o
prezență comună, fiind folosite în tranzacțiile cotidiene. Prezența lor la nordul
Dunării de Jos se poate explica, în mod firesc, prin traseele comerciale ale
vremii, fiind favorizată, în unele cazuri, de evenimentele politico-militare din
epocă, precum numeroasele conflicte ruso-turce şi ruso-austro-turce, ale căror
operațiuni s-au desfășurat şi în această zonă.
Piesa otomană, de argint, este o para, foarte deteriorată, al cărei emitent nu a
putut fi identificat. Aceste nominaluri, originare din Egipt, s-au impus în Imperiul
Otoman începând cu domnia lui Ahmed al III-lea, fiind bătute în cantități mari, în
atelierele de la Cairo şi, mai ales, de la Istanbul, în cursul veacului al XVIII-lea13.
Paralele, îndeosebi cele mai timpurii, superioare calitativ, sunt atestate, în proporții
diferite, în tezaurele şi descoperirile izolate de la sud şi de la est de Carpați14.
Monedele rusești sunt reprezentate printr-o emisiune din metal comun.
Denga de cupru a fost introdusă în urma reformei monetare a lui Petru I (ukazul
din 11 martie 1700). Ea purta pe revers acvila bicefală şi valora jumătate dintr-o
copeică15. În timpul domniei Annei Ivanovna, producția de emisiuni mărunte

10
Idem, Preliminary data about the coin hoard of Iași …, p. 447-450; V.M. Butnariu,
Tezaurul de la Ungureni, p. 410, 411.
11
A se vedea, publicat recent, situl de la Borniş (jud. Neamţ) (L. Munteanu, R.
Popovici, Descoperiri monetare în așezările rurale medievale de la Borniş, jud.
Neamţ (secolele XV-XVII) (I), în Arheologia Moldovei, XXXVI, 2013, p. 177-190).
12
C.C. Kirițescu, Sistemul bănesc al leului și precursorii lui, vol. I, Editura Enciclopedică,
București, 1997, p. 113-116 (termenul folosit este acela de „haos monetar”).
13
Ș. Pamuk, A Monetary History of the Ottoman Empire, Cambridge University Press,
Cambridge, 1999, p. 172-178; A. Vîlcu, Moneda otomană în Țările Române în
perioada 1687-1807, Editura Istros, Brăila, 2009, p. 210, 240.
14
Idem, op.cit. p. 210-216 (Țara Românească), 240 (Moldova); A. Vîlcu, A.
Boldureanu, III. Epoca modernă. 1. Perioada fanariotă 1711-1812. Regimul fanariot,
în A. Boldureanu, E. Nicolae (coord.), Moneda în Republica Moldova, Tipografia
Centrală, Chișinău, 2015, p. 269 (Moldova).
15
A. Engel, R. Serrure, Traité de numismatique du Moyen Âge. I: Époque moderne
(XVIe-XVIIIe siècles), Leroux, Paris, 1897, p. 558; E.E. Clain-Stefanelli, V. Clain-
Stefanelli, Monnaies européennes et monnaies coloniales américaines entre 1450 et
1789, Office du livre, Fribourg, p. 315.
Monede descoperite în Roman-La Piață 295

(denga şi polușca) în monetăriile de la Moscova şi Ekaterinburg a fost una


considerabilă. Piesa noastră poate fi atribuită atelierelor din zona Munţilor Urali,
singurele care au funcționat în anul 173816. Monedele rusești din această perioadă,
în special cele divizionare, sunt frecvent întâlnite în descoperirile din Moldova17.
În lotul studiat se află şi o emisiune austriacă, de cupru, în valoare de 3
creițari18, originară din monetăria de la Alba Iulia. Ea are pe avers sigla E,
atribuită acestui centru din Imperiu, începând cu anul 176619. Intensificarea
prezenței pieselor austriece în teritoriul de la răsărit de Carpați s-ar putea
explica, într-o oarecare măsură, prin instaurarea dominației habsburgice în
Bucovina. În rândul acestora, emisiunile transilvănene sunt destul de rar
semnalate în literatura de specialitate20. Ne-a atras atenția faptul că la Pleșești
(jud. Suceava) a fost descoperită o monedă similară celei din lotul nostru21.
Cele mai recente piese sunt două emisiuni divizionare, din anul 1867. Ele
sunt considerate primele monede naționale, fiind fabricate în ateliere din Marea
Britanie (Birmingham) şi puse în circulație la începutul anului 186822.
Indiferent de locul descoperirii lor, în strat sau în complexul de locuire,
monedele de la Roman-La Piață contribuie la completarea imaginii generale
asupra vieții economice a Romanului, alături de tezaure sau descoperiri izolate
mai vechi ori mai noi, precum cele din punctele „La Bibliotecă” şi
„Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului” (ultimele inedite), cercetate în anii
2012-2013 şi 2015.

16
B.F. Brekke, The Copper Coinage of Imperial Russia 1700 -1917, Fö rlagshuset
Norden, Malmö , 1977, p. 12, 75, 76.
17
A. Vîlcu, A. Boldureanu, op.cit., p. 274-276.
18
Pentru evoluția acestui nominal în veacul al XVIII-lea, a se vedea L. Huszár,
Münzkatalog Ungarn von 1000 bis heute, Corvina Verlag, Budapest - München,
1979, p. 16-18.
19
O. Luchian et alii, Monede şi bancnote românești, Editura Sport-Turism, București,
1977, p. 115. Despre monetăria albaiuliană a se vedea studiul: V. Wollmann, Din
activitatea monetăriei de la Alba Iulia, de la începutul veacului al XVIII-lea până în
anul 1871, în Apulum. Series Historia & Patrimonium, XLIX, 2012, p. 17-146.
20
Un repertoriu succint al acestora a fost realizat de F. Ciulavu, Monede emise de
monetăria de la Alba Iulia în perioada 1764-1859, din colecția „Dr. Friedrich
Mauksch” (Sebeș), în Terra Sebus, VI, 2014, p. 568-571. La această lista trebuie
adăugată şi descoperirea recentă de la Boşoteni (jud. Bacău) (L.-E. Istina et alii,
Tezaurul de la Boşoteni (sec. XVII-XVIII). Note preliminare, în Carpica, XXXVIII,
2009, p. 117-118, nr. 258-292).
21
K. Pârvan, Monede medievale şi moderne descoperite în localitatea Pleșești, județul
Suceava, în Cercetări Numismatice, VII, 1996, p. 161, nr. 6.
22
C.C. Kirițescu, op.cit., p. 163-205; D. Ilie, III. Epoca modernă. 2. Basarabia în
componenţa Imperiului Rus: 1812-1918. Sudul Basarabiei în perioada 1856-1878, în
A. Boldureanu, E. Nicolae (coord.), op.cit., p. 318, 319.
296 G.D. Hânceanu, L. Munteanu

COIN FINDS IN ROMAN-LA PIAŢĂ

Keywords: numismatics, coins, Moldavia, Roman, XVI-XIX centuries,


Middle Age, Modern Age.

Abstract

In 2014, during the archaeological research conducted in the city of


Roman-„La Piață” (Neamţ County) 6 coins were found. Of these, 5 pieces came
from the archaeological layer, while only one piece was discovered in a complex
(a stove). The coins are dated between XVI-XIX centuries and belong to: Polish-
Lithuanian Commonwealth (Lithuania) (1 pólgrosz.), Ottoman Empire (1 para),
Russian Empire (1 denga), Roman-German Empire (Austria: Transylvania) (3
Kreuzer) and Romania (5 bani and 10 bani). The monetary finds discovered in
the city of Roman during the archaeological research held in the years 2014
reflect an intense social and economic life of this borough in the medieval and
modern times, coupled with the continuity in the hearth of the same city.

LIST OF ILLUSTRATIONS

Pl. I. Location of the sites from Roman with recent monetary discoveries
(2012-2014): 1 – „La Bibliotecă”; 2 – „La Piață”.
Pl. II. Roman-„La Piață”: 1 – parking location prior to construction; 2 – ditch
linings; 3 – Section II (S. II); 4 – Section VI (S. VI); 5 – coin „in situ” (S.
II); 6 – coin „in situ” (CZ. 1).
Pl. III. Roman-„La Piață”: 1 – Section X (S. X); 2 – pit for one of the pillars of
parking; 3 – tile „in situ” (S. X); 4 – tiles of the stove chimmy (S. X); 5 –
turkish coin „in situ”; 6 – tiles after restoration.
Pl. IV. Roman-„La Piață”: 1-3 – location of the storey parking prior and after
lifting pillars.
Pl. V. Roman-„La Piață”. Plan layout of the coins.
Pl. VI. Roman-„La Piață”: 1-6 – coins.
Monede descoperite în Roman-La Piață 297

Pl. I. Amplasarea siturilor din Roman cu descoperiri monetare recente (2012-2014):


1 – „La Bibliotecă”; 2 – „La Piață”.
298 G.D. Hânceanu, L. Munteanu

Pl. II. Roman-„La Piață”: 1 – locația parcării anterior construcției;


2 – șanț cuzineți; 3 – Secțiunea II (S. II); 4 – Secțiunea VI (S. VI);
5 – monedă „in situ” (S. II); 6 – monedă „in situ” (CZ. 1).
Monede descoperite în Roman-La Piață 299

Pl. III. Roman-„La Piață”: 1 – Secţiunea X (S. X);


2 – groapă pentru unul dintre stâlpii de susţinere ai parcării;
3 – olan „in situ” (S. X); 4 – olanele hornului sobei (S. X);
5 – moneda turcească „in situ”; 6 – olanele după restaurare.
300 G.D. Hânceanu, L. Munteanu

Pl. IV. Roman-„La Piață”:


1-3 – locaţia parcării etajate înainte şi după ridicarea pilonilor.
Monede descoperite în Roman-La Piață 301

Pl. V. Roman-„La Piață”. Planul dispunerii monedelor.


302 G.D. Hânceanu, L. Munteanu

Pl. VI. Roman-„La Piață”: 1-6 – monede.