COMPLEXUL MUZEAL NAȚIONAL NEAMȚ

MEMORIA
ANTIQUITATIS
XXXVII
(2021)

Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț

2022
 COLEGIUL EDITORIAL
Acad. Victor Spinei – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba – Institutul de Arheologie, Iași
Prof. univ. dr. Marin Cârciumaru – Universitatea „Valahia”, Târgoviște
Prof. univ. dr. John Chapman – Durham University, Durham
Dr. Olivier Weller – Centre National de la Recherche Scientifique, Paris
Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu – Muzeul Național de Istorie a României, București
Dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române
Dr. Narcis Dorin Ion – Muzeul Național Peleș, Sinaia

COLEGIUL DE REDACŢIE
Dr. Ciprian-Dorin Nicola – redactor responsabil
Dr. Vasile Diaconu – redactor adjunct
Dr. Alexandru Gafincu – secretar de redacție
Dr. Mihaela-Cristina Verzea, Dr. Constantin Preoteasa – membri

Revista folosește sistemul de recenzare peer-review

Volum indexat în baza de date internațională CEEOL

MEMORIA ANTIQUITATIS MEMORIA ANTIQUITATIS

– Acta Musei Petrodavensis – – Acta Musei Petrodavensis –
Revista Muzeului de Istorie și Arheologie Revue du Musée d’Histoire et Archéologie
Piatra-Neamț Piatra-Neamț

Corespondența se va trimite pe adresa: Toute correspondance sera envoyé à l’adresse:

MUZEUL DE ISTORIE MUZEUL DE ISTORIE
ȘI ARHEOLOGIE ȘI ARHEOLOGIE
Str. Mihai Eminescu, nr. 10 10 Mihai Eminescu
610029 Piatra-Neamț 610029 Piatra-Neamț
România Roumanie
Tel. / Fax: 04-0233-217496 Tel. / Fax: 04-0233-217496
E-mail: muzeupn@yahoo.com E-mail: muzeupn@yahoo.com

ISSN: 1222-7528
Editura „Constantin Matasă”
Piatra-Neamț
 CUPRINS
SOMMAIRE – CONTENTS

ARHEOLOGIE

CAROL KACSÓ
Descoperiri din epoca bronzului în Depresiunea Cavnic ............................................... 7
Bronze Age Discoveries in the Cavnic Depression ........................................................... 20

VASILE DIACONU, MARIANA SÎRBU

O îndeletnicire cu multe necunoscute.
Prelucrarea pieilor de animale în perioada bronzului târziu ...................................... 71
A Craft Surrounded by Mystery. Animal Hides Processing During the Late Bronze Age ..... 80

OCTAVIAN MUNTEANU
Începutul culturii Poienești-Lucașeuca: necropole versus așezări .............................. 93
Der Beginn der Poienești-Lucașeuca-Kultur: Nekropolen versus Siedlungen ............... 105

LUCIAN MUNTEANU, GEORGE-DAN HÂNCEANU

Date noi despre tezaurul roman imperial de la Făurei (jud. Neamț) ....................... 115
New Data About the Roman Coin Hord from Făurei (Neamț County) ........................... 119

GEORGE-DAN HÂNCEANU
Catarame de harnașament din secolele VI-VII p.Chr. din așezarea
de la Roșiori-Dulcești (punctul Țarina Veche), județul Neamț .................................. 123
Harness Buckles From the 6th-7th Centuries AD in the Settlement
From Roșiori-Dulcești (the Point „Țarina Veche”), Neamț County ............................... 128

SILVIU-CONSTANTIN CEAUȘU, ANGELA SIMALCSIK,

CONSTANTIN PREOTEASA, ALEXANDRU GAFINCU
Cercetarea arheologică preventivă de la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”
din Cîrligi (comuna Ștefan cel Mare, județul Neamț) ................................................ 133
The Rescue Archaeological Research at „Sfinții Trei Ierarhi” Church
in Cîrligi (Ștefan cel Mare Commune, Neamț County) ................................................... 151
4 Cuprins

ISTORIE

AUREL FLORIN ȚUSCANU

Un ctitor uitat. Episcopul Romanului Ioanichie Hasan .............................................. 175
A Forgotten Founder. Ioanichie Hasan, Bishop of Roman .............................................. 190

CORINA CIMPOEȘU
Colecțiile de artă ale domnitorului Mihail Sturdza.
Reconstituiri documentare ............................................................................................ 195
Les collections d’art de prince Mihail Sturdza.
Des reconstitutions documentaires .................................................................................. 204

MIHAI TUDOSĂ
Receptarea influențelor externe în armatele Principatelor
din timpul Regulamentelor Organice ........................................................................... 217
The Receiving of Foreign Influences in the Armies
of the Romanian Principalities During the Organic Regulations .................................... 228

ANA HONCU
O carte poștală militară din 1917 pe scoarță de mesteacăn ....................................... 229
Une carte postale militaire de 1917 sur ecorce de bouleau ............................................ 233

MIHAI-ANDREI NICA
Serbările Restaurației în județul Neamț ...................................................................... 235
Restauration Festivities in Neamț County ........................................................................ 245

RESTAURARE

CONSTANTIN APARASCHIVEI, FLORIN HAVRELIUC

Restaurarea unui pistol cu capse aparținând începutului de secol XIX ................... 247
The Restoration of a Caplock Pistol From the Beginning of the XIX Century ................ 251

INTERVIU

VASILE DIACONU
A successful woman in the field of Archaeology.
Interview with Professor Eszter Bánffy
(German Archaeological Institute, Frankfurt am Main) ........................................... 257

VASILE DIACONU
A destiny across the continents.
Interview with Professor Nikolaus G.O. Boroffka
(German Archaeological Institute) ............................................................................... 265
Cuprins 5

RECENZII

ȘTEFANIA DINU, Mese și meniuri regale: eleganță, fast și bun-gust,

Editura Corint Books, București, 2019, 192 p. (RENATA-GABRIELA BUZĂU) ....... 283

DORIS MISCHKA, CARSTEN MISCHKA, CONSTANTIN PREOTEASA (Eds.),

Beyond excavation. Geophysics, aerial photography and the use of drones
in Eastern and South-east european archaeology. Proceedings
of the International Colloquium, 5-8 December 2016, Piatra-Neamț,
Romania, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, XL, Erlanger Studien
zur Prähistorischen Archäologie, 3, Editura „Constantin Matasă”.
Piatra-Neamț, 2019, 172 p. (ADELA KOVÁCS) ........................................................... 287

CREȘTEREA COLECȚIIILOR

GEORGE-DAN HÂNCEANU
Biblioteca Muzeului de Istorie Roman.
Donația de carte „Vasile Ursachi” ............................................................................... 291

LISTA AUTORILOR ................................................................................................... 329

Recenzii 283

Ștefania Dinu, Mese și meniuri regale: eleganță, fast și bun-gust,

București, Editura Corint Books, 2019, 192 p.
284 Recenzii

Complexitatea vieții cotidiene, cu toate componentele pe care le implică ea

(profesie, venituri, familie, alianțe matrimoniale, stare de sănătate, alimentație, locuință,
îmbrăcăminte, mod de petrecere a timpului liber etc.) constituie un segment al cercetării,
care, în prezent, face obiectul tot mai multor studii și lucrări de specialitate. Interesul tot
mai sporit față de acest domeniu fascinant al vieții private se justifică prin caracterul
spectaculos al unor informații pe care doar sursele documentare ni-l poate devoala, prin
munca sârguincioasă a istoricilor și prin curiozitatea publicului de a-și crea o percepție mai
clară asupra traiului cotidian ce se pierde în negura veacurilor trecute.
Astfel s-ar putea motiva pasiunea Ștefaniei Dinu, muzeograf și cercetător în
cadrul Muzeului Național Cotroceni, pentru viața de zi cu zi a membrilor Casei Regale a
României, căreia putem spune că i-a dedicat o bună parte din activitatea sa științifică,
materializată în volume precum Viața cotidiană la Curtea Regală a României (1914-1947)
(2011), Monarhia în România – o evaluare: politică, memorie și patrimoniu (2012) și
expoziții de cea mai înaltă clasă, dintre care amintim: Viața cotidiană la Curtea Regelui
Ferdinand I (1914-1927) (2007), Modă și veșminte la Curtea Regală a României (2007),
Simfonia meniului (2009).
Având în vedere acest background profesional, lucrarea Mese și meniuri regale:
eleganță, fast și bun-gust, publicată în anul 2019, la Editura Corint, vine în întâmpinarea
pasionaților de istorie, dar și a specialiștilor, cu o încântătoare narațiune de epocă ce îi face
pe cititori protagoniști la mesele opulente de la Palatul Regal din București, de la Castelul
Peleș din Sinaia sau de la Palatul Cotroceni, prilejuite de baluri, vizite ale unor
personalități, dineuri de gală, sărbători tradiționale (Crăciun, An Nou, Paște), logodne,
căsătorii sau aniversări.
Structura cronologică a prezentei apariții editoriale face ca volumul să fie
accesibil tuturor categoriilor de public, firul narativ fiind astfel ușor de urmărit. Cele patru
capitole (Mese și meniuri regale la Curtea Regelui Carol I; II. Mese și meniuri regale la
Curtea Regelui Ferdinand I; III. Mese și meniuri regale la Curtea Regelui Carol al II-lea
și IV. Mese și meniuri regale la Curtea Regelui Mihai I) corespund perioadelor de domnie
ale celor patru șefi de stat pe care i-a avut țara noastră între anii 1866-1947, autoarea
urmărind să aducă în prim-plan modul în care se desfășurau mesele de la Curtea Regală a
României, protocolul impus și delicatesele gastronomice servite.
Bucătăria franceză a fost etalonul bucătăriilor europene, iar regii și reginele
statului național român au încercat să-și sincronizeze stilul alimentar cu cel din Hexagon.
Fără îndoială, cea care semnează prezentul volum demonstrează faptul că alimentația și
mesele de la reședințele suveranilor români se caracterizau prin calitate, diversitate,
eleganță, bun-gust și fast, ceea ce încadra Casa Regală a României în marea familie a
Curților monarhice europene.
Deși tradițiile culinare au fost perpetuate de la o generație la alta, totuși fiecare
cuplu regal și-a pus amprenta personală asupra protocolului, ceremonialului și meniului.
Astfel, dacă în timpul primului suveran al țării, regulile de conduită, de aranjare și de
servire a mesei au fost caracterizate prin sobrietate și rigurozitate, conform stilului de viață
cazon și cumpătat pe care l-a avut, nu același lucru putem spune despre Principele
Ferdinand și Principesa Maria, care, deși inițial au respectat protocolul impus de „unchiul”
Recenzii 285

Carol, mai apoi, după ce au devenit rege și regină, au preferat să fie mai puțin protocolari,
la mese luând parte inclusiv membri ai personalului de la Curte. Cel care a adus
mâncărurile tradiționale românești în meniurile de la Curtea Regală a fost Regele Carol al
II-lea, iar carnea de vânat, nelipsită de la dejun, denotă pasiunea pe care controversatul
rege a avut-o pentru vânătoare. Succesorul său, Regele Mihai I, a asigurat continuitatea
firească a tradiției culinare din timpul domniei tatălui său, alimentația fiind una bazată
îndeosebi pe feluri de mâncare cu specific românesc.
Pentru apariția editorială de față, meniurile elaborate pentru mesele oficiale
reprezintă nu doar surse documentare inedite, ce ne oferă informații despre preparatele
servite cu varii ocazii, ci și adevărate opere de artă, dacă analizăm o serie de detalii din
listele de bucate realizate pentru dejunuri sau dineuri de gală: hârtia albă tipărită pe antet
cu stema Regatului României sau monograma regilor, surmontată de coroana regală,
grafica meniului, uneori simplă, dar elegantă, alteori pictată în peniță, de artiști români
(Otilia Michail, Stoica Dumitrescu) sau străini (pictorul și graficianul german Karl Schmidt
Rottluff), mai mult sau mai puțin cunoscuți, caligrafia în limba franceză (limba
gastronomiei europene), motivele geometrice și florale, toate aceste elemente
armonizându-se perfect într-un produs ce prezenta o evidentă notă de rafinament.
Din dorința de a surprinde sau poate pentru a satisface preferințele unor membri ai
Familiei Regale, bucătarii au personalizat unele meniuri, ceea ce le făcea cu adevărat
speciale. Astfel, cu ocazia logodnei principesei Mărioara (1922), s-a servit înghețată
„Prințesa Maria”, iar la dejunul de gală prilejuit de deschiderea unei expoziții zootehnice la
Timișoara (1925), oaspeții au degustat bomboane Kandia „Regina Maria” și „Prințesa
Ileana”. Pentru a evidenția noul statut și titlu al acesteia din urmă, după căsătoria cu
arhiducele Anton de Habsburg (1931), desertul din meniul de nuntă s-a numit Parfe
„Arhiducesa Ileana”, iar trei ani mai târziu, cu prilejul sărbătoririi Restaurației în zilele de
6-8 iunie 1934, invitaților Regelui Carol al II-lea li s-a oferit, printre altele, și un preparat
cu denumirea eponimă suveranului, respectiv cremă de pate de gâscă „Regele Carol II”.
Periplul în gastronomia românească din vremea regalității se încheie cu secțiunea
rezervată anexelor, în care cei interesați pot lua contact cu câteva surse documentare
inedite: regulamentul referitor la titlul de „Furnizor al Curții Regale” pentru anii 1914 și
1920, un memoriu de răspuns al bucătarului-șef de la Palatul Cotroceni, H. Edner, din
timpul Regelui Ferdinand I, cu privire la o serie de nereguli la bucătăria palatului, pentru
care era considerat răspunzător, facturi emise de diferiți furnizori pentru alimente, veselă și
tacâmuri achiziționate de aceeași reședință regală, dar și câteva rețete din meniurile
exclusiviste ale epocii.
Analizând bibliografia selectivă, constatăm că lucrarea de față este de o
calitate incontestabilă, în condițiile în care sursele primare, precum fondurile
arhivistice, presa, memorialistica prevalează în detrimentul celor secundare (sinteze,
enciclopedii, lucrări generale, studii), ceea de denotă o cercetare științifică meticuloasă
în abordarea problematicii vieții cotidiene și private de la Curtea celor patru regi pe
care i-a avut țara noastră.
Așa cum într-un meniu ce este mai bun se păstrează la final, autoarea încheie
prezenta carte cu un album structurat tematic (prima secțiune: La masă cu Familia Regală,
a doua: De la baluri, serate și sărbători la plimbări pe Dunăre, a treia: Evenimente
286 Recenzii

speciale din Familia Regală, a patra: Dejunuri și dineuri regale și a cincea: Porțelanuri
fine, sticlărie de lux și alte obiecte rafinate), oferind posibilitatea unei încântătoare
delectări vizuale cititorilor care ajung să aibă în mâinile lor această bijuterie editorială.
Materialul ilustrativ este unul consistent și variat, alcătuit din fotografii ale membrilor
Casei Regale a României, alături de invitați, dar și imagini din sufrageriile reședințelor
regale în care pot fi sesizate detalii privind decorul și aranjarea meselor. Acestea sunt
completate de mărturii fotografice ale meniurilor servite cu ocazia încoronării Regelui
Ferdinand și a Reginei Maria la Alba Iulia, a învestirii Mitropolitului Miron Cristea, cu
prilejul vizitelor realizate de diplomați străini, a sărbătorilor tradiționale, logodne, căsătorii,
aniversări etc., dar și ale unor piese de patrimoniu de un rafinament, bun-gust și măiestrie
în modul executării ce transcend trecerea timpului.
Nu în ultimul rând, un plus de valoare este dat de grafica deosebită a conținutului
acestei lucrări și de stilul narativ accesibil, cursiv, rafinat al autoarei, care prin prisma unei
vaste experiențe în domeniul cultural și a unei cercetări laborioase a reușit să realizeze un
volum captivant, care se adresează atât celor pasionați de istoria regalității, cât și
specialiștilor. Narațiunea este țesută într-o manieră atât de incitantă la lectură și
acaparatoare, încât cititorii devin ei înșiși protagoniști ai unei povești de epocă ce îi poartă
la dineuri de gală, evenimente unice care țin de sfera privată, plimbări pe Dunăre, vizite în
străinătate, în care bunul-gust, eleganța, atenția pentru cele mai mici detalii în prepararea
meniurilor, aranjarea, decorarea și servirea mesei confirmă standardele înalte ale Casei
Regale a României în materie de artă culinară, ceea ce îi asigura un loc bine meritat în
rândul monarhiilor cu tradiție ale Europei.

Renata-Gabriela Buzău