Fibule Romane Descoperite in Situl Rapol

CONSILIUL LOCAL ŞI PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SEBEŞ
CENTRUL CULTURAL „LUCIAN BLAGA” SEBEŞ

MUZEUL MUNICIPAL „IOAN RAICA” SEBEŞ
TERRA
SEBVS
ACTA MVSEI SABESIENSIS
11
SEBEŞ
2019
TERRA SEBVS
COLEGIUL ŞTIINŢIFIC
dr. Marius PORUMB (membru al Academiei Române; Institutul de Arheologie şi Istoria

Artei al Academiei Române, Cluj-Napoca, România);
dr. Paul NIEDERMAIER (membru corespondent al Academiei Române; Institutul de
Cercetări Socio-Umane al Academiei Române, Sibiu, România);
dr. Tiberiu BADER (Hemmingen, Germania);
dr. Jean-Noël GRANDHOMME (Université de Lorraine, Nancy, Franţa);
dr. Aleksandr A. CHERKASOV (International Network Centre for Fundamental and
Applied Research, Washington, SUA);
dr. Lucian NASTASĂ KOVÁCS (Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei
Române, Cluj-Napoca, România);
dr. Florin GOGÂLTAN (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, Cluj-
Napoca, România);
dr. Daniela MARCU ISTRATE (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei
Române, Bucureşti, România).
COLEGIUL DE REDACŢIE
dr. Volker WOLLMANN – directorul revistei (Obrigheim, Germania);

dr. Cristian Ioan POPA – secretar de redacţie (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba
Iulia, România);
dr. Călin ANGHEL – secretar de redacţie (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
România);
dr. Sorin ARHIRE (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, România);
dr. Radu TOTOIANU (Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, România);
Ovidiu GHENESCU (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, România).
Traducerea textelor şi rezumatelor în limba engleză: Claudia SICEANU
English proofreading by
Dr Ginevra HOUSE, Dr John JACOBS and Helen BELL
ISSN 2066 – 9143
Editura Mega
Cluj-Napoca
Orice corespondenţă se va trimite la / Please send any mail to the following address:
Muzeul Municipal „Ioan Raica”, Piaţa Primăriei, nr. 3, Sebeş, 515800, jud. Alba, România,
tel. 0258735240, e-mail: muzeulsebes@gmail.com; revistaterrasebus@gmail.com.
Copyright © 2019 Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş

TERRA SEBVS
CUPRINS – CONTENTS
ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE
Cristian OPREAN, Georgeta EL SUSI, Synthesis of Results Related to the

Animal Economy of the Prehistoric Settlement in Parţa (Timiş County): An
Archaeozoological Study ....................................................................................... 9
Cristian Ioan POPA, Când din morţi nu mai rămâne decât cenuşa – restitutio
Iuliu Paul şi unele remarci privitoare la necropola Wietenberg de la Sibişeni
................................................................................................................................. 37
When the Dead Turn to Ashes – Restitutio for Iuliu Paul and Some Remarks about the Wietenberg
Necropolis in Sibişeni ............................................................................................................................ 37
Ioan Alexandru BĂRBAT, Cristina BODÓ, Ioana Lucia BARBU, Ionuţ-

Cosmin CODREA, Cercetări arheologice preventive la Ocolişu Mic (comuna
Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara) ............................................................. 99
Rescue Archaeological Excavations in Ocolişu Mic (Orăştioara de Sus Commune, Hunedoara County) ....
............................................................................................................................................................... 99
Claudiu PURDEA, De la căutarea comorilor la braconaj arheologic în Munţii

Şureanu (I). Un istoric al descoperirilor de tezaure ....................................... 139
From Hunting Treasures to Archaeological Poaching in the Şureanu Mountains (I): History of Hoard
Discoveries ............................................................................................................................................ 139
Cristinel PLANTOS, A “Langton-Down”-Type Fibula from the Late Latène

Settlement in Craiva-Piatra Craivii (Alba County) ......................................... 223
Marius Gheorghe BARBU, Ioan Alexandru BĂRBAT, Daniel-Costin

ŢUŢUIANU, Ioana Lucia BARBU, Andrei GONCIAR, Angelica BĂLOS,
Fibule romane descoperite în situl Rapoltu Mare-La Vie, jud. Hunedoara ......
............................................................................................................................... 245
Roman Fibulas Discovered in Rapoltu Mare–La Vie, Hunedoara County ........................................ 245
Ovidiu GHENESCU, Obiecte din metal descoperite într-un complex datat
prin metoda radiocarbon din aşezarea de epocă arpadiană de la Pricaz-În
Luncă (jud. Hunedoara)...................................................................................... 265
Metal Objects Discovered in a Radiocarbon-Dated Feature in the Arpadian Age Settlement of Pricaz-În
Luncă (Hunedoara County) ................................................................................................................ 265
ISTORIE MODERNĂ
Eva MÂRZA, Din istoria traducerilor în cultura românească din Transilvania

(sec. XVI - începutul sec. XIX) ........................................................................ 301
Elements of Translation History in Romanian Culture from Transylvania (Sixteenth Century – Early
Nineteenth Century) ............................................................................................................................. 301
Radu TOTOIANU, Mărginenii Sebeşului în cadrul păstoritului transhumant

............................................................................................................................... 321
Mărginenii Sebeşului and Transhumant Pastoralism ............................................................................ 321
Cristian Ioan POPA, Între Viena şi Moscova. Protopopul şi vicarul general

Nicolae Pop Balomiri (cca. 1710-cca. 1764) ................................................... 335
Between Vienna and Moscow: The Protopope and the General Vicar Nicolae Pop Balomiri (c. 1710 to c.
1764) ................................................................................................................................................... 335
Dorin-Ioan RUS, Forestry Legislation and Its Consequences in Transylvania

between 1753 and 1867 ..................................................................................... 367
Violeta-Anca EPURE, Aspecte de viaţă urbană în Principatele Române

surprinse de consulii şi voiajorii francezi prepaşoptişti. Oraşele din Moldova
(II) ......................................................................................................................... 383
Aspects of Urban Life in the Romanian Principalities Surprised by the Pre-1848 French Consuls and
Voyagers: Towns of Moldavia (II)........................................................................................................ 383
ISTORIE CONTEMPORANĂ
Sergey I. DEGTYAREV, Vladyslava M. ZAVHORODNIA, Lyubov G.

POLYAKOVA, Ukraine – the Entente Relations in 1917–1918: The Choice
not Taken............................................................................................................. 405
Victor Tudor ROŞU, Imaginea preşedintelui Woodrow Wilson în

Transilvania, în preajma Unirii de la 1 Decembrie 1918 .............................. 419
President Woodrow Wilson’s Image in Transylvania around the 1st of December 1918 Act of Union ... 419
Răzvan Mihai NEAGU, Personalităţi ale Marii Uniri. Canonicul Victor
Macaveiu (1877-1964), un cleric greco-catolic mai puţin cunoscut ............ 433
Personalities of the Great Union: Canon Victor Macaveiu (1877–1964), a Less-Known Greek-Catholic
Cleric .................................................................................................................................................... 433
Tatyana А. KATTSINA, Lyudmila Е. MEZIT, The Development of

Government and Public Assistance for Disabled Veterans in 1914–1921
(Evidence from Yenisseyskaya Province in Russia) ...................................... 447
Călin ANGHEL, Muzee şi colecţii muzeale din judeţul Alba în primii ani ai
regimului comunist............................................................................................. 461
Museums and Museum Collections in Alba County during the First Years of the Communist Regime .......
............................................................................................................................................................. 461
Dragoş URSU, Patriarhul Justinian (1948-1977) şi reintegrarea socio-

profesională a clericilor, foşti deţinuţi politici. Strategii, compromisuri şi
adaptări................................................................................................................. 487
Patriarch Justinian (1948–1977) and the Social-Professional Reintegration of the Clergy Who Were Former
Political Prisoners: Strategies, Compromise and Adaptation ................................................................. 487
RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ
Adriano Papo, Gizella Nemeth Papo, Nemăsurata ispită a puterii. Gheorghe

Martinuzzi, adevăratul rege al Transilvaniei în secolul al XVI-lea, Ratio et Revelatio,
Oradea, 2019, 497 p. (Claudiu PURDEA) ..................................................... 509
Laura Stanciu (coord.), Alba Iulia. Memoria Urbis, Editura Mega, Cluj-Napoca,
2018, 413 p. (Radu MÂRZA) ........................................................................... 516
Ion Taloş, D’Italica à Sarmizegetusa. Rèflexions sur la culture populaire romane,

Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016, 420 p. (Amalia PAVELESCU)
............................................................................................................................... 521
Ion Taloş, Folclor spaniol/sefard în România: file de istorie culturală, Editura

Hasefer, Bucureşti, 2017, 340 p. (Amalia PAVELESCU) ............................ 523
Radu Totoianu, Călin Anghel (eds), Troiţe şi cimitire cu stâlpi funerari de pe Valea
şi din Munţii Sebeşului. Repertoriu [Road Side Crosses and Cemeteries with
Funeral Pillars in the Sebeş Valley and Mountains: Repository], Mega
Publishing House, Cluj-Napoca, 2018, 147 p. (Amalia PAVELESCU) .... 526
Nicolae Afrapt, Lumini şi umbre asupra Liceului din Sebeş 1945-1975, Editura
Argonaut, Cluj-Napoca, 2019, 177 p. (Radu TOTOIANU)........................ 529
Lista abrevierilor de periodice .......................................................................... 532
Lista autorilor ...................................................................................................... 541

FIBULE ROMANE DESCOPERITE ÎN SITUL RAPOLTU MARE-
LA VIE , JUD. HUNEDOARA
Marius Gheorghe BARBU ∗

Ioan Alexandru BĂRBAT ∗∗
Daniel-Costin ŢUŢUIANU ∗∗∗
Ioana Lucia BARBU ∗∗∗∗
Andrei GONCIAR ∗∗∗∗∗
Angelica BĂLOS ∗∗∗∗∗∗
Roman Fibulas Discovered in Rapoltu Mare-La Vie , Hunedoara County

Abstract. The archaeological site Rapoltu Mare-La Vie is located in the western part of Dacia
Province, on a high terrace, situated on the right side of the Mureş River, the main road to the west
of the Roman Empire. The systematic archaeological research undertaken here from the summer of
2013 revealed a series of traces of anthropogenic activities from prehistory to modern times. Of these,
the Roman period was the most extensive, thanks to a villa which once stood on this terrace, built
during the second and the third centuries AD, having passed through several phases of construction.
The archaeological sections excavated so far have focused on a complex of buildings associatedwith
the gate on the southern side of the villa, as well as one of the central buildings of this settlement.
Among the artefacts discovered within the Roman levels are six fibulae, their typology and
peculiarities being important elements for determining the chronological evolution of the settlement.
Keywords: Dacia Province, Mureş Valley, villa, Roman fibulas, chronology.
Cuvinte-cheie: Provincia Dacia, Valea Mureşului, villa, fibule romane, cronologie.
Amplasarea sitului
Situl arheologic Rapoltu Mare-La Vie se află situat în partea de nord-
vest a satului Rapoltu Mare, pe a doua terasă a râului Mureş, la o distanţă de
1,5 km faţă de malul drept al acestuia şi la aproximativ 440 m nord de drumul
judeţean 107A (fig. 1/1). Obiectivul discutat este amplasat în partea de nord-
vest a Culoarului Orăştiei, în sudul Munţilor Metaliferi, la circa 1,5 km în
amonte de zona de confluenţă a Streiului cu Mureşul şi la aceeaşi distanţă de
neck-ul vulcanic al Măgurii Uroiului 1.
∗
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, România; e-mail: barbumarius0216@yahoo.com.
∗∗
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, România; e-mail: ioan_alexandru_barbat@yahoo.com.
∗∗∗
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, România; e-mail: krieg71@yahoo.com.
∗∗∗∗
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, România; e-mail: b_iona@yahoo.com.
∗∗∗∗∗
Archaeological Techniques and Research Center (ArchaeoTek), Ottawa, Canada; e-mail:
gonciar@archaeotek.org.
∗∗∗∗∗∗
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara, Deva, România; e-mail:
angelica080509@yahoo.fr.
1 Badea et alii 1987, p. 360; Badea, Mărculeţ 2012, p. 305; Mărculeţ 2013, p. 9, 13, fig. 4.
Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, 11, 2019, p. 245-263.

M. Gh. Barbu, I. Al. Bărbat, D. C. Ţuţuianu, I. L. Barbu, A. Gonciar, A. Bălos
În ceea ce priveşte amplasarea sitului arheologic de epoca romană,

putem spune că villa de la Rapoltu Mare-La Vie se afla poziţionată în partea
vestică a Provinciei Dacia, nu departe de castrul şi de aşezarea Germisara.
Această locaţie este dispusă la 20 km în amonte faţă de Micia, la 50 km în aval
de Apulum şi la 40 km nord faţă de Colonia Augusta Dacica Ulpia Traiana
Sarmizegetusa.
Deşi situl a fost semnalat încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea,
cercetările arheologice au debutat aici abia în anul 1999, atunci când s-a
practicat un sondaj pentru verificarea informaţiilor din bibliografia mai veche.
Începând cu vara anului 2013 a fost demarat un proiect de cercetare 2 care a
dus la identificarea unor urme ale activităţilor antropice din preistorie până în
epoca modernă 3. Dintre acestea, cea mai amplă s-a dovedit cea din perioada
romană, când pe această terasă a existat o villa ce s-a dezvoltat pe parcursul
secolelor II-III p.Chr., trecând prin mai multe faze de construcţie 4 (fig. 1/2).
Evoluţia structurilor romane

Secţiunile arheologice practicate până în prezent au vizat cercetarea
unui complex de clădiri ce ţin de intrarea de pe latura sudică a vilei (SpI)
precum şi a uneia dintre clădirile centrale ale acestei aşezări (SpII) 5. Din punct
de vedere constructiv, au putut fi identificate mai multe faze şi subfaze ale
dezvoltării ansamblului de clădiri din aceste două zone 6. În ceea ce priveşte
cronologia generală a sitului, putem afirma că în perioada romană au existat
două mari etape de locuire ale acestei terase, despărţite de o scurtă perioadă
de abandon. Astfel, prima etapă debutează în primul sfert al secolului al II-
lea p.Chr., cele mai timpurii lucrări constructive surprinse constând în
îndreptarea botului terasei şi ridicarea unei structuri uşoare, cu pereţi din
lemn. Această construcţie, cu o durată de utilizare foarte scurtă, nu se aliniază
2 Cercetarea a avut loc datorită parteneriatului existent între Muzeul Civilizaţiei Dacice şi
Romane Deva, ArchaeoTek Canada, cu participarea unor studenţi şi voluntari din Australia,
Noua Zeelandă, Canada, Marea Britanie, Grecia, Taiwan şi SUA, în perioada 2013-2018.
Colectivul de cercetare a fost format din Gică Băeştean (responsabil de şantier) – Muzeul
Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva (în continuare MCDR), Angelica Bălos (membru în
colectiv) – Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara, Marius Gheorghe Barbu
(responsabil sector) – MCDR, Ioan Alexandru Bărbat (responsabil sector) – MCDR, Ioana
Lucia Barbu (membru în colectiv) – MCDR, Costin-Daniel Ţuţuianu (membru în colectiv) –
MCDR, Mihaela-Maria Barbu (membru în colectiv) – MCDR, Antoniu Tudor Marc
(membru în colectiv) – MCDR, Oana Cornelia Tutilă (membru în colectiv) – MCDR, Ionuţ-
Cosmin Codrea (membru în colectiv) – MCDR, Andrei Gonciar (colaborator) – Archaeotek
Canada, Alec Brown (colaborator) – ArchaeoTek Canada.
3 Barbu et alii 2016, p. 286-295.
4 Ibidem, p. 289-293.
5 Băeştean et alii 2017, p. 109-111; Barbu et alii 2019.
6 Băeştean et alii 2017, p. 109-111.
246
Fibule romane descoperite în situl Rapoltu Mare-La Vie, jud. Hunedoara
planimetriei clădirilor din fazele următoare, fiind dezafectată odată cu

ridicarea primelor structuri solide.
Construcţia efemeră a servit, cel mai probabil, ca adăpost în timpul
lucrărilor de realizare a primelor clădiri din piatră, din această cauză fiind
denumită „faza 0” a locuirii romane de la Rapoltu Mare-La Vie7. Pe parcursul
primei etape au fost ridicate mai multe edificii precum şi un zid perimetral ce
delimita o incintă de formă patrulateră. Clădirile surprinse în caseta C2/2013
şi în secţiunea S4 a suprafeţei SpI/2015 erau construite din ziduri late din
piatră legată cu mortar 8, în timp ce clădirea identificată în partea nordică a
suprafeţei SpII are fundaţia lucrată din piatră seacă şi elevaţia din lemn
acoperit cu chirpici 9.
Cu toate aceste diferenţe ce ţin de tehnica de construcţie utilizată, se
remarcă faptul că piatra folosită în această primă etapă de locuire o constituie
în exclusivitate travertinul local 10. Neavând relaţii stratigrafice între clădirile
amintite mai sus, este dificil de stabilit dacă putem vorbi despre una sau două
subfaze diferite de construcţie. Cert este faptul că toate aceste ansambluri de
locuire încetează simultan să mai fie folosite, sfârşind violent în urma unei
incendieri generale, ce a dus la distrugerea integrală a structurilor 11. Monedele
aferente acestei etape se încheie cu emisiuni din ultima parte a domniei lui
Antoninus Pius (Marcus Aurelius Caesar şi Diva Faustina). Astfel, putem
aprecia că sfârşitul primei etape de locuire de la Rapoltu Mare-La Vie a
survenit în cel de-al treilea sfert al secolului al II-lea p.Chr., cel mai probabil
în legătură directă cu invaziile marcomanice.
După o scurtă perioadă de abandon, pe terasa de la Rapoltu Mare-La
Vie s-a trecut la o nouă etapă de locuire, independent de cea anterioară şi a
cărei evoluţie constructivă poate fi împărţită în mai multe faze şi subfaze.
La începutul celei de-a doua etape de locuire (în ceea ce am denumit
faza a doua de construcţie), a fost refăcut zidul de incintă pe o planimetrie
uşor diferită de cea iniţială. De altfel, toate clădirile ridicate în această etapă
sunt puţin deviate spre nord-vest faţă de planimetria construcţiilor primei
etape, ale căror temelii au fost demolate şi nivelate sistematic până sub nivelul
de călcare din faza a doua. Cronologic, această etapă ce utilizează masiv
andezitul extras din cariera de la Măgura Uroiului 12, pare să fi început în ultima
parte a secolului al II-lea p.Chr. 13, un sesterţ emis la sfârşitul domniei

8 Barbu et alii 2016, p. 276-283.
10 Barbu 2014, p. 80-84.
11 Barbu et alii 2016, p. 290.
12 Barbu 2013, p. 36-37; Barbu, Bărbat 2017a, p. 75-103; Barbu, Bărbat 2017b, p. 190-210.
13 Barbu et alii 2016, p. 291.
247
împăratului Commodus fiind identificat în substrucţia podelei porţii de pe

latura de sud.
Pe parcursul secolului al III-lea p.Chr., a doua etapă de locuire continuă,
adăugându-se noi clădiri în interiorul incintei, analizele non-invazive indicând
şi o extindere spre vest a curţii (fig. 1/2). Această a treia fază de construcţie
a fost surprinsă în cadrul secţiunii SpII/2016, ce vizează cercetarea unui corp
de clădiri amplasat în partea centrală a fermei. Structura formată din 4 camere
dispuse în linie a fost ridicată după anul 205, un denar emis în acel an fiind
depus în şanţul fundaţiei unuia dintre ziduri 14.
Spre mijlocul secolului al III-lea p.Chr. villa de la Rapoltu Mare-La Vie
intră într-un proces de declin, la fel ca întreaga Provincie Dacia. Acum se
înregistrează un declin din punct de vedere constructiv, manifestat prin lucrări
de compartimentare a spaţiilor deja existente şi utilizarea unor tehnici de
construcţie rudimentare 15.
În anumite zone ale suprafeţelor cercetate au putut fi identificate şi
urme de locuire, la scurt timp după căderea acoperişurilor structurilor
romane. Astfel, în imediata apropriere a clădirii de secolul al III-lea p.Chr.,
cercetată în suprafaţa SpII, au fost identificate materiale ceramice de factură
romană (în cea mai mare parte), însă şi câteva fragmente de vase lucrate cu
mâna. Tot aici au fost surprinse şi urme ce atestă activităţi meşteşugăreşti ce
ţin de prelucrarea osului şi cornului, dar şi de reciclare a metalului.
Catalogul pieselor
În cadrul structurilor descrise anterior au fost descoperite până în
momentul redactării acestui material un număr de şase fibule (fig. 2/1-2),
elemente deosebit de importante în stabilirea evoluţiei cronologiei sitului.
1. Fibulă puternic profilată – Cociş 8a2b1 (fig. 2/2.1; 3/1a-1b, 3)

Nr. inventar: 53681.
Anul descoperirii: 2018.
Material: aliaj de cupru.
Stare de conservare: întreagă.
Tehnică de realizare: turnare.
Dimensiuni: lungime – 50 mm, greutate – 10,77 g.
Descriere: fibula lucrată din două bucăţi, are capul lăţit şi puternic curbat,
prevăzut cu o mică placă protectoare. Corpul arcuit este prevăzut cu o
nodozitate discoidală, în timp ce piciorul prelung se termină cu un buton
aplatizat. Portagrafa de formă dreptunghiulară este lată şi nu prezintă
perforaţii. Resortul format din opt spire este prins de corpul piesei cu ajutorul

15 Barbu et alii 2019.
248
unui cârlig şi se continuă cu acul. Se poate observa că resortul şi acul fibulei

au oxidat diferit faţă de corpul acesteia, fapt datorat utilizării unor aliaje cu
proprietăţi diferite în realizarea celor două bucăţi care formează piesa.
Contextul descoperirii: fibula a fost descoperită în secţiunea S2 a suprafeţei SpI.
Ea face parte din inventarul sărăcăcios al unei structuri uşoare realizate la
debutul locuirii romane de la Rapoltu Mare-La Vie. Acest context, denumit
Cx50, consta într-o mică aglomerare de materiale ceramice, delimitată spre
nord-est de un perete din lemn întărit cu pietre în partea superioară (Z12)
(fig. 3/2). Întreaga structură a avut o durată de funcţionare extrem de scurtă,
constituind cel mai probabil un adăpost temporar utilizat în timpul lucrărilor
premergătoare realizării primelor clădiri solide. Structura a fost dezafectată
odată cu realizarea curţii primei etape de locuire de la Rapoltu Mare-La Vie,
fiind acoperită de pavajul acesteia (fig. 3/2). Fibula puternic profilată a fost
descoperită la baza unei pietre ce întărea un stâlp de lemn din structura
peretelui (fig. 3/3), amplasarea ei, alături de faptul că a fost descoperită
închisă, constituind indicii că nu a fost pierdută, ci a reprezentat o depunere,
o jertfă de fondare a acestei structuri timpurii.
Răspândire şi analogii: fibulele din categoria enunţată pot fi întâlnite pe întreaga
întindere a Imperiului Roman, ele constituind evoluţii ale unor tipuri mai
vechi 16, concentrarea maximă fiind însă observată în provinciile dunărene 17.
În Dacia, ele apar cu precădere în jumătatea nordică a provinciei, până în
prezent fiind identificate centre de producţie în Napoca şi Micia 18. Cu toate
acestea, pentru piesa în discuţie, cele mai apropiate analogii le constituie două
fibule descoperite la Tibiscum 19.
Datare: acest tip de fibulă este considerat ca aparţinând primei jumătăţi a
secolului al II-lea p.Chr., trecând doar accidental în cea de-a doua parte a
acestuia 20. În Moesia Inferior se datează în general la începutul secolului al II-
lea p.Chr. 21. Aceeaşi datare ar fi valabilă şi pentru Dacia, ele fiind specifice
intervalului Traian – Antoninus Pius. În cazul fibulei descoperite la Rapoltu
Mare-La Vie, contextul amintit anterior plasează depunerea acesteia în a doua
sau a treia decadă a secolului al II-lea p.Chr.
2. Fibulă în formă de topor – Cociş 23a1 (fig. 2/2.2; 3/4a-4d)

16 Fèugere 1985, p. 238-242; Bayley, Butcher 2004, p. 58-60.
17 Cociş 2004, p. 50; Bogdan, Cociş 2006, p. 220.
18 Cociş 2004, p. 50.
19 Ibidem, pl. X/133, 134.
20 Ibidem, p. 51.
21 Genčeva 2004, p. 100.
249
Stare de conservare: întreagă; arsă secundar.

Descriere: piesa a fost lucrată din două bucăţi de metal. Corpul aplatizat are
forma unui topor. Resortul, format din opt spire şi o coardă înaltă, este prins
de corpul piesei cu ajutorul unui cârlig amplasat în capătul lat al fibulei.
Portagrafa, dreptunghiulară şi de mici dimensiuni, este amplasată la capătul
cozii toporului. Nu există elemente decorative pe suprafaţa piesei.
Contextul descoperirii: fibula a fost descoperită în vara anului 2016, în secţiunea
S8 a suprafeţei SpI. Piesa, cu urme intense de ardere secundară, a fost găsită
în nivelul de distrugere al primei etape de locuire romană de la Rapoltu Mare-
La Vie, poziţia ei fiind sigilată prin prăbuşirea zidului de incintă iniţial (Z1)
(fig. 3/5).
Răspândire şi analogii: fibulele sub formă de obiecte sunt răspândite pe întreg
teritoriul Imperiului 22. În Dacia, cele mai multe exemplare ce redau topoare
au fost descoperite la Porolissum23, însă cele mai apropiate analogii pentru
fibula noastră vin de la Apulum 24.
Datare: fibulele sub formă de topor au o perioadă îndelungată de utilizare.
Pentru cele descoperite în Bulgaria, datarea pare să indice cea de-a doua
jumătate a secolului al II-lea p.Chr. şi chiar veacul al III-lea 25. În Dacia astfel
de fibule se concentrează cu precădere în secolul al II-lea p.Chr. 26, dar uneori
pot trece şi în cel următor 27.
Fibula-topor descoperită la Rapoltu Mare-La Vie aparţine în mod cert
primei etape de locuire de aici, utilizarea ei nedepăşind finalul domniei lui
Antoninus Pius. Totuşi, caracteristicile şi aspectul său constituie argumente
pentru a o plasa în cea de-a doua jumătate a secolului II p.Chr. 28. Astfel,
putem considera că piesa a fost pierdută cu puţin timp înainte sau chiar în
timpul evenimentelor ce au dus la distrugerea primei etape de locuire a vilei
romane.
3. Fibulă cu genunchi - Cociş 19a1b1a (fig. 2/2.3; 4/1a-1d)

Nr. inventar: 52536 29.
22 Cociş 2004, p. 120; Genčeva 2004, p. 118.

23 Cociş 2004, p. 206.
24 Ibidem, pl. CIII/1461; Bogdan, Cociş 2006, pl. I/9.
25 Genčeva 2004, p. 118.
26 Cociş 2004, p. 120-121.
27 Bogdan, Cociş 2006, p. 222.
28 Informaţie oferită de către dr. Sorin Cociş, căruia îi aducem pe această cale, cuvenitele
mulţumiri.
29 Barbu et alii 2016, pl. XIX/1.
250

Dimensiuni: lungime - 46 mm, greutate - 13,12 g.
Descriere: fibula a fost lucrată din două bucăţi. Capul înalt are formă
semicirculară. Corpul arcuit şi nedecorat are, de asemenea, profil semicircular,
subţiindu-se treptat dinspre cap înspre piciorul care se termină cu un buton
semidiscoidal. Portagrafa, de dimensiuni mici, are formă dreptunghiulară.
Resortul, format din opt spire înfăşurate pe un ax şi o coardă înaltă, este prins
de corpul piesei cu ajutorul unui cârlig.
Contextul descoperirii: fibula a fost descoperită în secţiunea S1 a suprafeţei SpI 30,
ca făcând parte dintr-un strat de dărâmătură nivelată ce avea drept scop
pregătirea terasei în vederea construirii celei de-a doua etape de locuire
romane de la Rapoltu Mare-La Vie (fig. 4/2). Pentru aceasta, terasa a fost
adusă din nou la orizontală prin nivelarea dărâmăturii primei faze. Piesa în
discuţie, descoperită cu acul desfăcut, probabil a fost pierdută în cadrul
evenimentelor violente ce au dus la distrugerea primei etape de locuire, ori în
timpul lucrărilor de reamenajare a terasei, care preced construirea primelor
edificii din cea de-a doua etapă de locuire.
Răspândire şi analogii: aceste fibule, răspândite cu precădere în provinciile
germane şi dunărene, se găsesc în număr mare pe tot teritoriul Daciei 31. În
ceea ce priveşte fibula în discuţie, cea mai apropiată analogie vine de la
Dierna 32.
Datare: utilizarea acestui tip de fibule ar părea să înceapă la debutul secolului
al II-lea p.Chr., el fiind în uz în primele trei sferturi ale acestuia 33. Astfel,
ieşirea ei din uz poate fi datată în cea de-a doua jumătate a secolului al II-lea
p.Chr., spre finalul domniei lui Antoninus Pius, ori către sfârşitul domniei lui
Commodus sau la începutul domniei lui Septimiu Severus. Cronologia
înregistrată până acum asupra acestui tip de fibule, înclină balanţa spre prima
posibilitate 34, însă şi o utilizare mai îndelungată poate fi plauzibilă, având în
vedere descoperirea unei piese asemănătoare în castrul legionar de la
Potaissa 35.
4. Fibulă Aucissa – Cociş 14d5 (fig. 2/2.4; 4/3a-3b)

30 Ibidem, p. 278.
31 Cociş 2004, p. 89-90.
32 Ibidem, pl. LIX/878.
33 Ibidem, p. 90.
34 Ibidem.
35 Ibidem.
251
Stare de conservare: fragmentară.

Descriere: capul, a cărui jumătate stângă lipseşte, are formă dreptunghiulară şi
este decorat cu linii incizate. Corpul masiv şi arcuit are profil relativ
triunghiular, fiind prevăzut cu o nervură mediană, de o parte şi de cealaltă a
acesteia apărând linii incizate sub formă unghiulară. Piciorul scurt se termină
cu un buton proeminent. Portagrafa înaltă are formă dreptunghiulară.
Sistemul de închidere prevăzut cu balama este rupt.
Contextul descoperirii: fibula a fost descoperită în secţiunea S10 a suprafeţei SpII.
Ea a apărut sub fragmentele tegulare ce au aparţinut acoperişului prăbuşit al
clădirii de tip vagon cercetate în partea centrală a terasei de la Rapoltu Mare-
La Vie (fig. 4/4). Putem afirma că ea face parte din inventarul acestei clădiri,
a cărei perioadă de existenţă se întinde pe parcursul primei jumătăţi a secolului
al III-lea p.Chr.
Răspândire şi analogii: aria de răspândire a acestor fibule o reprezintă cu
precădere cele două Moesii şi Dacia 36. Două fibule descoperite la Apulum 37
şi în villa de la Chinteni 38 se aseamănă destul de mult cu piesa în discuţie,
excepţie făcând faptul că fibula descoperită la Rapoltu Mare nu are decorul în
relief, ci incizat în corpul piesei. În acest sens, cea mai bună analogie provine
din Moesia Inferior, acolo unde a fost descoperită o piesă asemănătoare, cu
decor incizat, considerată ca fiind o copie locală a fibulelor de tip Aucissa 39.
Datare: în Moesia Inferior aceste fibule sunt datate spre sfârşitul secolului al
II-lea p.Chr. şi în prima jumătate a celui următor 40. Pentru Dacia, datarea lor
este cuprinsă în intervalul 150-220 p.Chr. 41. Având în vedere contextul
descoperirii fibulei de la Rapoltu Mare-La Vie, credem că ieşirea ei din uz se
plasează spre finalul intervalului cronologic amintit anterior sau poate chiar
puţin după acesta, dată fiind asocierea ei cu monede emise de către Elagabalus
şi Severus Alexander.
5. Fibulă cu genunchi prevăzută cu două ace (fig. 2/2.5; 5/1a-1e, 3)

36 Bojović 1983, pl. XVII/150-154; Cociş 2004, p. 82; Genčeva 2004, p. 106.
37 Bogdan, Cociş 2006, pl. II/10.
38 Cociş 2004, pl. LII/751.
39 Genčeva 2004, p. 107.
40 Ibidem.
41 Cociş 2004, p. 83.
252

Descriere: capul mic, de formă semicirculară, este ornamentat cu incizii fine
sub forma unor „dinţi de lup”. Corpul nedecorat, uşor faţetat, este arcuit în
unghi drept şi se termină cu un picior scurt prevăzut cu un mic buton.
Portagrafa dreptunghiulară este înaltă şi masivă, fiind turnată cu un profil
asemănător literei „T”. Partea frontală a acesteia este decorată cu două linii
din puncte fin incizate. Sistemul de prindere cu balama susţine două ace
sprijinite pe acelaşi ax, ce se închid de o parte şi de cealaltă a portagrafei.
Contextul descoperirii: fibula a fost descoperită în secţiunea S8 a suprafeţei SpI,
în ultimul nivel de călcare roman, imediat sub dărâmătura zidului de incintă
din ultima fază (Z1’) (fig. 5/2). Zidul înalt de 5 m (în acest sector), tencuit şi
pictat spre exterior, s-a prăbuşit odată cu incendierea porţii de pe latura de
sud a villa-ei şi a clădirilor adiacente ei. Acest eveniment, care a marcat
distrugerea structurilor romane clasice de aici, a dus la sigilarea nivelului de
călcare în imediata vecinătate a zidului de incintă, fibula în discuţie, arsă
secundar şi cu ambele ace îndoite fiind, cel mai probabil, smulsă şi pierdută
cu această ocazie.
Răspândire şi analogii: dacă am face abstracţie de faptul că are două ace, fibula
în discuţie s-ar încadra în tipul Cociş 19a8a2a 42. În ceea ce priveşte tipologia
fibulelor cu două ace descoperite în Dacia, ea se încadrează în tipul al doilea,
după clasificarea făcută de către S. Cociş 43. În ambele situaţii, piesa noastră
pare să fie legată de spaţiul Moesiei Superior. Fibulele de tip Cociş 19a8a sunt
considerate ca fiind importuri din provincia mai sus amintită 44. Faptul că este
prevăzută cu două ace o încadrează în tradiţia fibulelor dalmatine 45. Fibulele
cu genunchi şi două ace sunt puţin răspândite, până în momentul de faţă
cunoscându-se un număr de patru exemple pentru Moesia Superior 46 şi trei
pentru Dacia (incluzând piesa în discuţie). Celelalte două piese descoperite la
nord de Dunăre provin de la Zlatna şi Apulum, centre aflate în apropierea
zonelor miniere, ce se bucură de un aport crescut de colonişti cu origine
dalmatină, S. Cociş considerându-le ca fiind vehiculate de către aceştia 47.
Datare: în ceea ce priveşte cronologia adoptată în Moesia Superior, fibulele cu
genunchi de acest tip par să se nască în al doilea sfert al secolului al II-lea
p.Chr., ieşind din uz spre mijlocul celui următor 48. Pentru provincia Dacia, S.
42 Ibidem, p. 96-97.
43 Cociş 2006, p. 163-164.
44 Cociş 2004, p. 97.
45 Cociş 2006, p. 164; Tutilă Bărbat et alii 2013, p. 131-134; Bounegru, Cociş 2017, p. 341-
343.
46 Cociş 2006, p. 163-164; Redžić 2007, p. 43; Petković 2010, p. 144.
47 Cociş 2006, p. 164.
48 Redžić 2007, p. 82; Petković 2010, p. 423.
253
Cociş crede că ele apar în cel de-al treilea sfert al veacului al II-lea p.Chr., fiind
folosite până la jumătatea secolului al III-lea p.Chr. 49. În ceea ce priveşte
cronologia fibulelor cu genunchi cu două ace, acelaşi autor este de părere că
acestea pot fi datate în ultima parte a secolului al II-lea p.Chr. şi în primele
decenii ale veacului următor 50. Având în vedere contextul descoperirii fibulei
de la Rapoltu Mare-La Vie, putem aprecia că ea a făcut parte din ultima etapă
de locuire clasică romană de aici, fiind pierdută în timpul evenimentelor
violente care au dus la distrugerea porţii şi zidului de incintă de pe latura de
sud villa-ei. Astfel, ieşirea din uz a acestei piese trebuie să se fi petrecut, cel
mai probabil, spre jumătatea secolului al III-lea p.Chr., atunci când întreaga
provincie a fost supusă mai multor agresiuni externe.
6. Fibulă cu picior întors pe dedesubt – Cociş 37a5b (fig. 2/2.6; 5/4a-

4b)
Stare de conservare: fragmentară.
Tehnică de realizare: martelare.
Descriere: corpul piesei este aplatizat şi puternic curbat. Partea superioară este
decorată longitudinal cu două linii paralele de puncte incizate. Piciorul
prelung se continuă cu portagrafa alungită, întoarsă pe dedesubt şi prinsă de
corpul fibulei cu ajutorul a trei spire. Resortul şi acul lipsesc.
Contextul descoperirii: fibula a fost descoperită în nivelul superior din jumătatea
nordică a secţiunii S5 (SpII). În această zonă a fost identificată o structură
realizată după dezafectarea clădirii romane de tip vagon cercetată în partea
centrală a terasei. Structura târzie, realizată în interiorul uneia dintre camerele
clădirii mai sus amintite, era formată dintr-o platformă din piatră locală (Z21)
la care se alipise un cuptor din lut (Cx20) (fig. 5/5). Materialele descoperite
aici se compun din oase animale şi fragmente ceramice (de factură romană, în
cea mai mare parte, dar şi câteva fragmente lucrate cu mâna). Fiind identificată
în nivelul de deasupra acestor structuri, fibula în discuţie ar putea fi pusă în
conexiune cu aceste intervenţii şi locuiri sporadice de după abandonarea
clădirilor romane clasice.
Răspândire şi analogii: fibulele cu picior întors pe dedesubt sunt considerate
produse locale, influenţate puternic de către lumea barbară 51. Ele apar cu
precădere în Dacia, piesele descoperite în provinciile învecinate fiind bănuite
49 Cociş 2004, p. 97.

50 Cociş 2006, p. 164.
51 Diaconu 1971, p. 241; Cociş 2004, p. 146-147.
254
ca provenind de aici sau din Barbaricum 52. Deşi acest tip de fibule este foarte
comun în mediul germanic, exemplarul pare a avea caracteristici specifice
mediului roman 53. Pentru piesa noastră, cea mai apropiată analogie provine
dintr-un mormânt descoperit la Obreja 54, însă şi o fibulă descoperită la Micia
se aseamănă mult ca dimensiuni, formă şi decor 55.
Datare: fibulele de acest tip au fost folosite, cel mai probabil, pe parcursul
secolului al III-lea p.Chr. 56 şi chiar mai târziu57. Fiind descoperită aproape de
nivelul actual de călcare, într-un strat deranjat de lucrări agricole, fibula de la
Rapoltu Mare-La Vie nu beneficiază de un context care să ajute le datarea ei.
Cu toate acestea, descoperirea ei la mică distanţă faţă de o structură ulterioară
distrugerii clădirilor clasice romane, oferă argumente pentru o încadrare
cronologică în ultimele decenii ale existenţei Provinciei Dacia sau la puţin
timp după părăsirea acesteia.
Concluzii
Fibulele romane descoperite până în prezent în cadrul cercetărilor
sistematice efectuate pe terasa de la Rapoltu Mare-La Vie reprezintă repere
cronologice consistente pentru a stabili evoluţia fazelor de construcţie şi a
etapelor de locuire din villa de pe Valea Mureşului.
Cele şase artefacte au fost distribuite relativ uniform în cele două
suprafeţe de cercetare abordate, cea mai mare parte a lor constituind-o piese
pierdute în diferite condiţii şi circumstanţe. Excepţie face fibula puternic
profilată, depusă la temelia unui perete din lemn, cel mai probabil ca jertfă de
fondare. Ea plasează începuturile locuirii romane de la Rapoltu Mare în
primele decenii ale secolului al II-lea p.Chr., probabil spre finalul domniei lui
Traian sau în prima parte a domniei lui Hadrian. Alte două fibule care aparţin
aceluiaşi secol, întregesc tabloul artefactelor utilizate în prima etapă de locuire
a sitului de epocă romană.
Fibula de tip Aucissa, descoperită în inventarul clădirii cercetate în zona
centrală a terasei, asociată cu descoperirile monetare din acest punct, plasează
utilizarea edificiului în prima jumătate a secolului al III-lea p.Chr.
Fibula cu genunchi, prevăzută cu două ace, constituie o descoperire
deosebită. Numărul redus al acestor piese şi răspândirea lor în zone cu o
puternică componentă dalmatină ne îndreptăţeşte să ne întrebăm dacă există
vreo legătură între cea de-a doua etapă de locuire romană de la Rapoltu Mare-
La Vie şi zona minieră din Munţii Metaliferi, aflată la mică distanţă de aceasta?
52 Genčeva 2004, p. 110; Petković 2010, p. 316.
53 Andrzejowski 2018, p. 108.
54 Cociş 2004, pl. CXXXVII/1899.
55 Ibidem, pl. CXXXII/1825.
56 Ibidem, p. 147.
57 Genčeva 2004, p. 110-111; Petković 2010, p. 428; Andrzejowski 2018, p. 109-110.
255
Fibula cu picior întors pe dedesubt constituie, până în momentul de

faţă, cel mai târziu artefact roman descoperit în situl arheologic Rapoltu Mare-
La Vie. Ea oferă indicii cu privire la ultimii ani ai locuirii din vila romană, fiind
legată fie de ultimele momente ale existenţei Provinciei Dacia, fie de perioada
imediat următoare retragerii administraţiei romane.
Explanation of Figures
Fig. 1. The location of the archaeological site Rapoltu Mare-La Vie on the map of
Romania (1); the georadar plan of the Roman villa in Rapoltu Mare-La Vie with the
positioning of the archaeological research units (2).
Fig. 2. The SpI and SpII surfaces in Rapoltu Mare-La Vie (1); Roman fibulas discovered
in SpI and SpII, during the systematic archaeological research campaigns carried
out during 2013–2018 (2).
Fig. 3. Strongly profiled fibula (1a–1b); the archaeological context of the strongly profiled
fibula (2-3); fibula in the form of an axe (4a–4b); archaeological context of the axe-
shaped fibula (5).
Fig. 4. Fibula with knees (1a–1d); archaeological context of the fibula with knees (2);
Aucissa fibula (3a–3b); the archaeological context of the Aucissa fibula (4).
Fig. 5. Knee fibula with two needles (1a–1e); archaeological context of the fibula with knee
provided with two needles (2–3); fibula with leg turned underneath (4a–4b);
archaeological context of the fibula with the leg turned underneath (5).
Abrevieri bibliografice
Andrzejowski 2018 – Jacek Andrzejowski, Jartypory-Tipe Brooches – Traces of a “Living

Culture” or Just a Research Construct?, în Andrzej Michałowski, Jan
Schuster (ed.), Kulturkonzepte und konzipierte Kulturen.
Aussagemöglichkeiten und Grenzen einer systematischen Erfassung
archäologischer Funde des eisenzeitlichen Mittel- und Nordeuropas.
Akten des Internationalen Colloquiums anlässlich des 100. Jahrestages
des Erscheinens des Fundkataloges von Erich Blume im Jahr 1915.
Puszczykowo 2015, 6.-9. Mai, KVF, 23, Bonn, 2018, p. 99-127.
Badea, Mărculeţ 2012 – Lucian Badea, Ioan Mărculeţ, Tipuri genetice de relief în Culoarul
Orăştiei, în CollMed, II, 2012, p. 305-311.
Badea et alii 1987 – Lucian Badea, Mircea Buza, Mihaela Cîndea, Culoarul Orăştiei,
în Dumitru Oancea, Valeria Velcea (coord.), Geografia României,
III, Carpaţii româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, Bucureşti, 1987,
p. 360-364.
Barbu 2013 – Marius Gh. Barbu, Urme ale exploatării în carierele antice de andezit
din judeţul Hunedoara, în Lucrări volum Conferinţă Internaţională
desfăşurată în cadrul proiectului Doctoratul: o carieră atractivă în
cercetare, vol. III, Ştiinţe sociale, Suceava, 2013, p. 29-38.
Barbu 2014 – Marius Gh. Barbu, Cariera romană de exploatare a calcarului de la
Rapoltu Mare, jud. Hunedoara, în Sargetia, s.n, V, 2014, p. 77-85.
256
Barbu, Bărbat 2017a – Marius Gh. Barbu, Ioan Al. Bărbat, New Archaeological
Information Regarding the Exploitation of Andesite in Măgura Uroiului
(Hunedoara County), în Sargetia, s.n., VIII, 2017, p. 71-121.
Barbu, Bărbat 2017b – Marius Gh. Barbu, Ioan Al. Bărbat, Noi informaţii arheologice
privind exploatarea andezitului la Măgura Uroiului (jud. Hunedoara),
în Banatica, 27, 2017, p. 187-231.
Barbu et alii 2016 – Marius Gh. Barbu, Ioan Al. Bărbat, Gică Băeştean, Angelica
Bălos, Andrei Gonciar, Alexander Brown, Raport preliminar
privind cercetările arheologice de la Rapoltu Mare-La Vie, campaniile
2013-2015, în Banatica, 26/I, 2016, p. 273-321.
Barbu et alii 2019 – Marius Gh. Barbu, Ioan Al. Bărbat, Gică Băeştean, Ioana L.
Barbu, Mihaela-Maria Barbu, Costin-Daniel Ţuţuianu, Antoniu
Tudor Marc, Angelica Bălos, Andrei Gonciar, Alexander
Brown, Raport preliminar privind cercetările arheologice de la Rapoltu
Mare-La Vie, campania 2017, în Banatica, 29, 2019 (sub tipar).
Bayley, Butcher 2004 – Justine Bayley, Sarnia Butcher, Roman Brooches in Britain: A
Tehnological and Typological Study Based on the Richborough Collection,
Londra, 2004.
Băeştean et alii 2017 – Gică Băeştean, Angelica Bălos, Marius Gh. Barbu, Ioan Al.
Bărbat, Andrei Gonciar, Alexander Brown, Ioana L. Barbu,
Daniel Costin Ţuţuianu, Oana C. Tutilă, Mihaela M. Barbu,
Ionuţ C. Codrea, Rapoltu Mare, com. Rapoltu Mare, jud. Hunedoara.
Punct: La Vie, în CCA. Campania 2016, Bucureşti, 2017, p. 109-
111.
Băeştean et alii 2019 – Gică Băeştean, Angelica Bălos, Marius Gh. Barbu, Ioan Al.
Bărbat, Andrei Gonciar, Alexander Brown, Ioana L. Barbu,
Daniel-Costin Ţuţuianu, Oana C. Tutilă, Mihaela M. Barbu,
Ionuţ C. Codrea, Antoniu T. Marc, Rapoltu Mare, com. Rapoltu
Mare, jud. Hunedoara. Punct: La Vie, în CCA. Campania 2018,
Sibiu, 2019, p. 157-161.
Bogdan, Cociş 2006 – Doru Bogdan, Sorin Cociş, Roman Brooches from Apulum, în
Apulum, XLIII/1, 2006, p. 219-229.
Bojović 1983 – Dragoljub Bojović, Rimske fibule Singidunuma, Belgrad, 1983.
Bounegru, Cociş 2017 – George Bounegru, Sorin Cociş, Again on the Dalmatian Brooches
from Dacia, în George Nuţu, Sorin-Cristian Ailincăi, Cristian
Micu (ed.), The Man, the River and the Sea: Studies in Archaeology
and History in Honour of Florin Topoleanu on his 65th Aniversary,
Cluj-Napoca, 2017, p. 341-344.
Cociş 2004 – Sorin Cociş, Fibulele din Dacia romană, Cluj-Napoca, 2004.
Cociş 2006 – Sorin Cociş, Double-Pin Brooches from Roman Dacia, în Dorel
Bondoc (ed.), In Honorem Gheorghe Popilian, Craiova, 2006, p.
163-167.
Diaconu 1971 – George Diaconu, Über die Fibeln mit umgeschlagenem Fuß in
Dazien, în Dacia, n.s., XV, 1971, p. 239-267.
Fèugere 1985 – Michel Fèugere, Les fibules en Gaule méridionale: de la conquète à
la fin du Ve siècle après J-C, în RAN, supliment, 12, 1985.
Genčeva 2004 – Eugénia Genčeva, Les fibules romaines de Bulgarie de la fin du Ier
s. av. J.-C. à la fin du VIe s. ap. J.-C., Sofia, 2004.
Mărculeţ 2013 – Ioan Mărculeţ, Culoarul Mureşului între Arieş şi Strei: studiu
geomorfologic, Mediaş, 2013.
257
Petković 2010 – Sofija Petković, Rimske fibule u Srbiji od I du V veka N.E., AIP,
50, Belgrad, 2010.
Redžić 2007 – Saša Redžić, Nalazi rimskih fibula na nekropolama Viminacijuma,
Arheologija i Prirodne Nauke, 2, Belgrad, 2007.
Tutilă Bărbat et alii 2013 – Oana Tutilă Bărbat, Nicolae C. Rişcuţa, Costin-Daniel
Ţuţuianu, A Dalmatian Type Brooch Discovered at Roşia Montană, în
Iosif V. Ferencz, Nicolae C. Rişcuţa, Oana Tutilă Bărbat (ed.),
Archaeological Small Finds and their Significance: Proceedings of the
Symposion: Costume as an Identity Expression, Proceedings Deva, I,
Cluj-Napoca, 2013, p. 131-137.
258
Fig. 1. Amplasarea zonei sitului arheologic Rapoltu Mare-La Vie pe harta

României (1); planul georadar al vilei romane de la Rapoltu Mare-La Vie cu
poziţionarea unităţilor de cercetare arheologică (2)
259
Fig. 2. Suprafeţele SpI şi SpII de la Rapoltu Mare-La Vie (1); fibule romane
descoperite în SpI şi SpII, în timpul campaniilor de cercetare arheologică
sistematică desfăşurate în perioada 2013-2018 (2)
260
Fig. 3. Fibulă puternic profilată (1a-1b) şi contextul său arheologic (2-3); fibulă sub
formă de topor (4a-4d) şi contextul său arheologic (5)
261
Fig. 4. Fibulă cu genunchi (1a-1d) şi contextul său arheologic (2); fibulă Aucissa
(3a-3b) şi contextul său arheologic (3a-3b)
262
Fig. 5. Fibulă cu genunchi prevăzută cu două ace (1a-1e) şi contextul său

arheologic (2-3); fibulă cu picior întors pe dedesubt (4a-4b) şi contextul său
arheologic (5)
263
LISTA ABREVIERILOR DE PERIODICE
AAH – Acta Archaeologica Hungarica (actualmente Acta

Archaeologica). Budapesta.
ABLR – Archäologische Berichte des Landkreises Rotenburg.
Wümme.
ACMI – Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, secţia
pentru Transilvania. Cluj-Napoca.
Acta – Acta (Siculica). Muzeul Naţional Secuiesc. Sfântu
Gheorghe.
ActaArch – Acta Archaeologica. Budapesta.
ActaMN – Acta Musei Napocensis. Muzeul de Istorie a
Transilvaniei. Cluj-Napoca.
ActaMP – Acta Musei Porolissensis. Muzeul Judeţean de Istorie
şi Artă Zalău.
Acta Theriologica – Acta Theriologica. Mammal Research Institute PAS.
AÉ – Archaeologiai Értesitö a Magyar régészeti, müvésyt-
történeti és éremtani társulat tudományos folyóirata.
Budapesta.
AIIAI/AIIX – Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D.
Xenopol” Iaşi (din 1990 Anuarul Institutului de Istorie
„A. D. Xenopol” Iaşi).
AIICCMER – Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor
Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi
Memoria Exilului Românesc. Bucureşti.
AIIGB – Anuarul Institutului de Istorie ,,George Bariţiu”. Series
Historica. Institutul de Istorie ,,George Bariţiu” din
Cluj-Napoca.
AIP – Аrheološki institut Posebna izdanja. Belgrad.
AISC – Anuarul Institutului de Studii Clasice. Cluj-Napoca.
Altertum – Das Altertum. Deutsche Akademie der
Wissenschaften zu Berlin.
Alt-Thüringen – Alt-Thüringen. Museum of Prehistory and Early
History of Thuringia.
AM – Arheologia Moldovei. Institutul de Istorie şi
Arheologie „A. D. Xenopol” Iaşi.
AMET – Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Muzeul
Etnografic al Transilvaniei. Cluj-Napoca.
AMM – Acta Moldaviae Meridionalis. Muzeul Judeţean Vaslui.
AnA – Analele Aradului. Societatea Culturală „Asociaţia
Naţională Arădeană pentru cultura poporului român”.
Arad.
532
Lista abrevierilor de periodice
AnB – Analele Banatului (serie nouă). Muzeul Naţional al

Banatului. Timişoara.
AnBr – Analele Brăilei. Muzeul Brăilei „Carol I”. Brăila.
AnD – Analele Dobrogei. Revista Societăţii Culturale
Dobrogene. Constanţa (1920-1923). Cernăuţi (1924-
1938). Din 1995, seria nouă a publicaţiei este editată de
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
Angustia – Angustia. Muzeul Carpaţilor Răsăriteni. Sfântu
Gheorghe.
Antiquity – Antiquity. A Quartely Review of World Archaeology.
York.
AO – Arhivele Olteniei (serie nouă). Institutul de Cercetări
Socio-Umane. Craiova.
Apulum – Apulum. Acta Musei Apulensis. Muzeul Naţional al
Unirii Alba Iulia.
ArcheoSciences – ArcheoSciences, revue d’archéométrie. Groupe des
Méthodes Pluridisciplinaires Contribuant à l’Archéologie.
ArchHist – Archaeologia historica. Masarykova univerzita,
Filozofická fakulta. Brno.
Argesis – Argesis. Studii şi comunicări. Seria Istorie. Muzeul
Judeţean Argeş. Piteşti.
ArhMed – Arheologia Medievală. Reşiţa, Cluj-Napoca.
ArhSom – Arhiva Someşeană. Muzeul Năsăudean. Năsăud.
ASC – Archeologie ve středních Čechách. Praga.
Astra Salvensis – Astra Salvensis. Cercul Salva al ASTRA. Salva.
ASUAIC – Annales Scientifiques de l’Université „Al. I. Cuza”.
Iaşi.
ATS – Acta Terrae Septemcastrensis. Sibiu.
AUASH – Annales Universitatis Apulensis. Series Historica.
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
AUASJ – Annales Universitatis Apulensis. Series Jurisprudentia.
AUDJG – Analele Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi. Seria
Istorie. Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi.
AVSL – Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde.
Sibiu.
BAM – Bibliotheca Archaeologica Moldaviae. Iaşi.
Banatica – Banatica. Muzeul de Istorie al Judeţului Caraş-Severin.
Reşiţa.
BAR – British Archaeological Reports (International Series).
Oxford.
BB – Bibliotheca Brukenthal. Muzeul Naţional Brukenthal.
Sibiu.
BCŞS – Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti.
533
Bergbaukunde – Bergbaukunde. Leipzig.

BHAUT – Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis
Timisiensis. Universitatea de Vest. Timişoara.
BMA – Bibliotheca Musei Apulensis. Muzeul Naţional al
Unirii. Alba Iulia.
BMB – Berliner Münzblätter. Berlin.
BMJT – Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman – seria
Arheologie. Alexandria.
BMN – Bibliotheca Musei Napocensis. Muzeul de Istorie a
Transilvaniei. Cluj-Napoca.
BMÖ – Beiträge zur Mittelalterarchäologie in Österreich.
Österreichische Gesellschaft für Mittelalterarchäologie.
Viena.
BMP – Bibliotheca Musei Porolissensis. Muzeul Judeţean de
Istorie şi Artă Zalău.
BMS – Bibliotheca Musei Sabesiensis. Muzeul Municipal
„Ioan Raica” Sebeş.
Brukenthal – Brukenthal. Acta Musei. Muzeul Naţional Brukenthal.
Sibiu.
BS – Bibliotheca Septemcastrensis, Universitatea „Lucian
Blaga” din Sibiu.
BSNR – Buletinul Societăţii Numismatice Române. Bucureşti.
BTh – Bibliotheca Thracologica. Institutul Român de
Tracologie. Bucureşti.
BUA – Bibliotheca Universitatis Apulensis. Universitatea „1
Decembrie 1918” din Alba Iulia.
BudRég – Budapest Régiségei. Budapesti Történeti Múzeum.
Budapesta.
Bulletin – Bulletin de l’Association Pro Aventico. Lausanne.
Bylye Gody – Bylye Gody. International Network Center for
Fundamental and Applied Research. Washington.
CA – Cercetări arheologice. Muzeul Naţional de Istorie a
României. Bucureşti.
Caietele ARA – Caietele ARA: arhitectură, restaurare, arheologie.
Bucureşti.
Caietele CNSAS – Caietele CNSAS. Consiliul Naţional pentru Studierea
Arhivelor Securităţii. Bucureşti.
CAH – Communicationes Archaeologicae Hungariae.
Budapesta.
Carpica – Carpica. Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”
Bacău.
Carinthia I – Carinthia I. Zeitschrift für geschichtliche Landeskunde
von Kärnten Verlag des Geschichtsvereines für
Kärnten. Klagenfurt.
CCA – Cronica cercetărilor arheologice. cIMeC. Bucureşti.
534
Celticum – Celticum. Supplément à OGAM-Tradition celtique.

Rennes.
CMA – Concilium medii aevi. Zeitschrift für Geschichte,
Kunst und Kultur des Mittelalters und der Frühen
Neuzeit.
CNRS – Centre national de la recherche scientifique. Paris.
CollMed – Collegium Mediense. Comunicări ştiinţifice. Colegiul
Tehnic „Mediensis” Mediaş.
Cumania – Cumania. A Bács-Kiskun Megyei Önkormányzat
Múzeumi Szervezetének Évkönyve. Kecskemét.
Cumidava – Cumidava. Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.
Dacia – Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en
Roumanie. Bucureşti, I, (1924) - XII (1948). Nouvelle
série: Revue d’archéologie et d’historie ancienne.
Bucureşti.
Dacia Magazin – Dacia magazin. Dacia Revival International Society.
New York.
DAMN.SRD – Din activitatea muzeelor noastre. Studii, referate,
documente. Sfatul Popular al Regiunii Ploieşti. Muzeul
Regional de Istorie Ploieşti.
Danubius – Danubius. Muzeul de Istorie. Galaţi.
DR – Dacoromania. Institutul de Lingvistică şi Istorie
Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca al Academiei
Române. Cluj-Napoca
EJA – European Journal of Archaeology. European
Association of Archaeologists.
EphNap – Ephemeris Napocensis. Institutul de Arheologie şi
Istoria Artei Cluj-Napoca.
FI – File de Istorie. Muzeul de Istorie Bistriţa (continuată
de Revista Bistriţei).
FolArch – Folia Archaeologica. Magyar Történeti Múzeum.
Budapesta.
FVL – Forschungen zur Volks- und Landeskunde. Sibiu.
Gând românesc – Gând românesc. Asociaţia culturală ,,Gând Românesc,
Gând European”. Alba Iulia.
Germania – Germania, Römisch-Germanischen Kommission des
Deutschen Archäologischen Instituts. Frankfurt pe
Main.
Godišnjak – Godišnjak grada Beograda. Belgrad.
Hierasus – Hierasus. Muzeul Judeţean Botoşani.
Hileya – Hileya: naukovyy visnyk. Natsional’nyy
pedahohichnyy universytet imeni M. P. Drahomanov.
Kiev.
HU – Historia Urbana. Academia Română. Comisia de
Istorie a Oraşelor din România. Bucureşti.
535
IJMP – International Journal of Modern Physics: Conference

Series.
Istros – Istros. Muzeul Brăilei. Brăila.
JAS – Journal of Archaeological Science. Elsevier.
JASREP – Journal of Archaeological Science: Reports. Elsevier.
JKK – Jahrbuch der Kaiserlich-Königlichen Central-
Commission zur Erforschung und Erhaltung der
Baudenkmale. Viena.
JRA – Journal of Roman Archaeology. Editorial Committee
of the Journal of Roman Archaeology.
JRLS – Journal of Romanian Literary Studies. ALPHA
Institute for Multicultural Studies. Târgu Mureş.
JSKV – Jahrbuch des siebenbürgischen Karpathen-Vereins.
Hermannstadt (Sibiu), I-XXX (1881-1922).
JSRI – Journal for the Study of Religions & Ideologies. The
Academic Society for the Research of Religions and
Ideologies. Cluj-Napoca.
Közlemények – Közlemények az Erdélyi Nemzeti Múzeum Érem - és
Régiségtárából. Cluj-Napoca.
Kühn-Archiv – Kühn-Archiv. Berlin.
LIUGC – Lucrările Institutului de Geografie al Universităţii din
Cluj. Institutul de Geografie al Universităţii din Cluj.
Cluj-Napoca.
Limba română – Limba română. Institutul de Lingvistică al Academiei
Române „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”. Bucureşti.
LSCMIB – Lucrările Staţiunii de Cercetări Marine „prof. Ioan
Borcea” Agigea. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
Iaşi.
Marisia – Marisia. Muzeul Judeţean Târgu Mureş.
MAQ – Medium Aevum Quotidianum. Krems.
MCA – Materiale şi cercetări arheologice. Bucureşti.
MI – Magazin istoric. Bucureşti.
MKKCC – Mittheilungen der K. K. Central-Commission zur
Erforschung und Erhaltung der Baudenkmäle. Viena.
Mousaios – Mousaios. Muzeul Judeţean Buzău.
MN – Muzeul Naţional. Muzeul Naţional de Istorie a
României. Bucureşti.
Münzen Revue – Münzen Revue. International Coin Trend Journal.
NAC – Numismatica e Antichità Classiche - Quaderni
Ticinesi. Lugano.
Naukovi zapysky – Naukovi zapysky Ternopilskoho natsionalnoho
pedahohichnoho universytetu im. V. Hnatiuka. Ser.
Istoriia. Ternopil’s’kyy natsional’nyy pedahohichnyy
universytet imeni V. Hnatyuka. Ternopil’.
536
NIMPR – Nuclear Instruments and Methods in Physics

Research Section B: Beam Interactions with Materials
and Atoms. Elsevier.
Notae Numismaticae – Notae Numismaticae. Zapiski numizmatyczne.
Cracovia.
NZ – Numismatische Zeitung: Blätter für Münz-, Wappen-
und Siegel-Kunde. Weissensee.
ONS – Obshchestvennye nauki i sovremennost’. Rossiyskaya
Akademiya Nauk. Moscova.
PA – Patrimonium Apulense. Direcţia Judeţeană pentru
Cultură Alba. Alba Iulia.
PB – Patrimonium Banaticum. Direcţia Judeţeană pentru
Cultură Timiş. Timişoara.
Pferdeheilkunde – Pferdeheilkunde. Equine Medicine. Official Organ of
the German Veterinary Association, Section – Equine
Medicine. Baden-Baden.
PHN. Istoriia – Problemy humanitarnykh nauk. Ser. Istoriia.
Drohobych State Pedagogical University named after
Ivan Franko. Drohobîci.
Plural – Plural. Revista Departamentului de Istorie şi
Geografie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion
Creangă” Chişinău.
PRA – Proceedings of the Romanian Academy, Series A:
Mathematics, Physics, Technical Sciences Information
Science. Academia Română.
Prilozi – Prilozi. Instituta za arheologiju u Zagrebu. Zagreb.
Problemy istorii – Problemy istorii i istoriografii. Sbornik dokladov
mezhvuzovskoy nauchnoy konferentsii. Federal’noye
gosudarstvennoye avtonomnoye obrazovatel’noye
uchrezhdeniye vysshego obrazovaniya Sankt-
Peterburgskiy gosudarstvennyy elektrotekhnicheskiy
universitet LETI imeni V. I. Ul’yanova (Lenina). Sankt
Petersburg.
QFA – Quaderni Friulani di Archeologia. Società Friulana di
Archeologia onlus. Udine.
RA – Revista arhivelor. Arhivele Naţionale ale României.
Bucureşti.
RAE – Revue Archéologique de l’Est. Société archéologique
de l’Est. Dijon.
RAN – Révue Archéologique de Narbonnaise. Paris.
RAP – Revue Archéologique de Picardie. Societe des
antiquaires de Picardie.
RB – Revista Bistriţei. Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.
Bistriţa.
537
REF – Revista de Etnografie şi Folclor. Institutul de

Etnografie şi Folclor ,,Constantin Brăiloiu”. Academia
Română. Bucureşti.
RevArh – Revista Arheologică. Centrul de Arheologie al
Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de
Ştiinţe a Moldovei. Chişinău.
RHSEE/RESEE – Revue historique du sud-est européen. Academia
Română. Bucureşti, Paris (din 1963 Revue des études
sud-est européennes).
RI – Revista de Istorie (din 1990 Revista istorică).
Academia Română. Bucureşti.
RITL – Revista de Istorie şi Teorie Literară. Academia
Română. Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G.
Călinescu”. Bucureşti.
RJP – Romanian Journal of Physics. Bucureşti.
RMNK – Rocznik Muzeum Narodowego w Kielcach. Kielce.
RMV – Rad Muzeja Vojvodine. Novi Sad.
RN – Revue Numismatique. Société française de
numismatique. Paris.
ROB – ROB. Berichten van de Rijksdienst voor het
Oudheidkundig Bodemonderzoek. Amersfoort.
RP – Revista pădurilor. Societatea „Progresul silvic”.
RRH – Revue Roumaine d’Histoire. Academia Română.
Bucureşti.
RRS – Revista Română de Sociologie. Institutul de Sociologie
al Academiei Române. Bucureşti.
Rusin – Rusin. Ob’yednannya “rus’”. Toms’kyy derzhavnyy
universytet. Kyshyniv. Tomsk.
SAI – Studii şi articole de istorie. Societatea de Ştiinţe
Istorice şi Filologice a RPR. Bucureşti.
Sargetia – Sargetia. Acta Musei Devensis. Muzeul Civilizaţiei
Dacice şi Romane Deva.
SCA – Studii şi Cercetări de Antropologie. Institutul de
Antropologie „Francisc I. Rainer”. Academia Română.
Bucureşti.
SCIV(A) – Studii şi cercetări de istoria veche (din 1974, Studii şi
cercetări de istorie veche şi arheologie). Bucureşti.
SCN – Studii şi Cercetări de Numismatică. Institutul de
Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti.
Skhid – Skhid. Ukrainian Cultural Centre. Institute of
Industrial Economics of National Academy of Sciences
of Ukraine. Institute of Philosophy named after G. S.
Skovoroda of National Academy of Sciences of
Ukraine. Zaporizhzhya National University.
SlovArch – Slovenská Archeológia. Nitra.
538
SP – Studii de Preistorie. Asociaţia Română de Arheologie.

Bucureşti.
SprArch – Sprawodzania Archeologiczne. Instytut Archeologii i
Etnologii PAN, Ośrodek Archeologii Gór i Wyżyn w
Krakowie. Cracovia.
SS – Siebenbürgische Semesterblätter. Arbeitskreis für
siebenbürgische Landeskunde. München.
Studii Clasice – Studii Clasice. Societatea de Studii Clasice din R.S.R.
Bucureşti.
ST – Studii teologice. Revista Facultăţilor de Teologie din
Patriarhia Română. Bucureşti.
StComCaransebeş – Studii şi Cercetări de Etnografie şi Istorie Caransebeş.
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de
Graniţă Caransebeş.
StComSibiu – Studii şi comunicări. Arheologie-istorie. Muzeul
Brukenthal. Sibiu.
StComSM – Studii şi comunicări. Muzeul Judeţean Satu Mare.
SUCSH – Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica.
Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu.
SympThrac – Symposia Thracologica. Institutul Român de
Tracologie. Bucureşti.
Terra Sebus – Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis. Muzeul
Municipal „Ioan Raica” Sebeş.
TMNHN – Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle.
Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa.
Bucureşti.
Transilvania – Transilvania. Complexul Naţional Muzeal ASTRA.
Sibiu.
Universul Juridic – Universul Juridic. Revistă lunară de doctrină şi
jurisprudenţă. Bucureşti.
VAH – Varia Archaeologica Hungarica. Budapesta.
Vestnik Nizhegorodskoy – Vestnik Nizhegorodskoy akademii Ministerstva
vnutrennikh del Rossii. Nizhegorodskaya akademiya
Ministerstva vnutrennikh del Rossiyskoy Federatsii.
Nizhniy Novgorod.
Vestnik Voronezhskogo – Vestnik Voronezhskogo gosudarstvennogo universiteta.
Seriya Gumanitarnye nauki. Voronezhskiy
gosudarstvennyy universitet. Voronej.
Vestnik Tomskogo – Vestnik Tomskogo gosudarstvennogo universiteta.
Seriya Istoriya. Tomskiy gosudarstvennyy universitet.
Tomsk.
Vestnik Tverskogo – Vestnik Tverskogo gosudarstvennogo universiteta.
Seriya Istoriya. Tver.
Veterinarski glasnik Br – Veterinarski Glasnik Br. University of Belgrade.
Belgrad.
539
Vіsnyk – Visnyk Kyyivs’koho natsional’noho linhvistychnoho

universytetu. Serіya: Іstorіya, ekonomіka, fіlosofіya.
Kyyivs’kyy natsional’nyy movnyy universytet. Kiev.
Vjesnik – Vjesnik za arheologiju i povijest dalmatinsku.
Arheološki muzej Split.
VTT – Veszprémi Történelmi Tár. Veszprém.
WA – Wiadomości Archeologiczne. Państwowe Muzeum
Archeologiczne w Warszawie. Varşovia.
ZfAM – Zeitschrift für Archäologie des Mittelalters. Bonn.
ZfTZ – Zeitschrift für Tierzüchtung und Züchtungsbiologie:
Organ der Reichsarbeitsgemeinschaft Tierzucht im
Forschungsdienst (continuă: Zeitschrift für Züchtung.
Reihe B, Tierzüchtung und Züchtungsbiologie). Berlin,
Hamburg.
Ziridava – Ziridava. Muzeul Judeţean Arad.
ZISP – Zhurnal issledovaniy sotsial’noy politiki. Natsional’nyy
issledovatel’skiy universitet “Vysshaya shkola
ekonomiki”. Moscova.
ZSL – Zeitschrift für siebenbürgische Landeskunde.
(Arbeitskreis für siebenbürgische Landeskunde).
Heidelberg.
ZVHGL – Zeitschrift des Vereins für hessische Geschichte und
Landeskunde, Neue Folge. Kassel.
540

Fibule Romane Descoperite in Situl Rapol

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fibule Romane Descoperite in Situl Rapol

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSILIUL LOCAL ŞI PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SEBEŞ

CENTRUL CULTURAL „LUCIAN BLAGA” SEBEŞ

dr. Marius PORUMB (membru al Academiei Române; Institutul de Arheologie şi Istoria

dr. Volker WOLLMANN – directorul revistei (Obrigheim, Germania);

Traducerea textelor şi rezumatelor în limba engleză: Claudia SICEANU

ISSN 2066 – 9143

Copyright © 2019 Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş

ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE

Cristian OPREAN, Georgeta EL SUSI, Synthesis of Results Related to the

Ioan Alexandru BĂRBAT, Cristina BODÓ, Ioana Lucia BARBU, Ionuţ-

Claudiu PURDEA, De la căutarea comorilor la braconaj arheologic în Munţii

Cristinel PLANTOS, A “Langton-Down”-Type Fibula from the Late Latène

Marius Gheorghe BARBU, Ioan Alexandru BĂRBAT, Daniel-Costin

Eva MÂRZA, Din istoria traducerilor în cultura românească din Transilvania

Radu TOTOIANU, Mărginenii Sebeşului în cadrul păstoritului transhumant

Cristian Ioan POPA, Între Viena şi Moscova. Protopopul şi vicarul general

Dorin-Ioan RUS, Forestry Legislation and Its Consequences in Transylvania

Violeta-Anca EPURE, Aspecte de viaţă urbană în Principatele Române

Sergey I. DEGTYAREV, Vladyslava M. ZAVHORODNIA, Lyubov G.

Victor Tudor ROŞU, Imaginea preşedintelui Woodrow Wilson în

Tatyana А. KATTSINA, Lyudmila Е. MEZIT, The Development of

Dragoş URSU, Patriarhul Justinian (1948-1977) şi reintegrarea socio-

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

Adriano Papo, Gizella Nemeth Papo, Nemăsurata ispită a puterii. Gheorghe

Ion Taloş, D’Italica à Sarmizegetusa. Rèflexions sur la culture populaire romane,

Ion Taloş, Folclor spaniol/sefard în România: file de istorie culturală, Editura

Lista abrevierilor de periodice .......................................................................... 532

Lista autorilor ...................................................................................................... 541

Marius Gheorghe BARBU ∗

Roman Fibulas Discovered in Rapoltu Mare-La Vie , Hunedoara County

Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, 11, 2019, p. 245-263.

În ceea ce priveşte amplasarea sitului arheologic de epoca romană,

Evoluţia structurilor romane

planimetriei clădirilor din fazele următoare, fiind dezafectată odată cu

7 Băeştean et alii 2019, p. 157-160.

împăratului Commodus fiind identificat în substrucţia podelei porţii de pe

1. Fibulă puternic profilată – Cociş 8a2b1 (fig. 2/2.1; 3/1a-1b, 3)

14 Băeştean et alii 2017, p. 109-111.

unui cârlig şi se continuă cu acul. Se poate observa că resortul şi acul fibulei

2. Fibulă în formă de topor – Cociş 23a1 (fig. 2/2.2; 3/4a-4d)

Stare de conservare: întreagă; arsă secundar.

3. Fibulă cu genunchi - Cociş 19a1b1a (fig. 2/2.3; 4/1a-1d)

22 Cociş 2004, p. 120; Genčeva 2004, p. 118.

Stare de conservare: întreagă.

4. Fibulă Aucissa – Cociş 14d5 (fig. 2/2.4; 4/3a-3b)

Stare de conservare: fragmentară.

5. Fibulă cu genunchi prevăzută cu două ace (fig. 2/2.5; 5/1a-1e, 3)

Tehnică de realizare: turnare.

6. Fibulă cu picior întors pe dedesubt – Cociş 37a5b (fig. 2/2.6; 5/4a-

49 Cociş 2004, p. 97.

Fibula cu picior întors pe dedesubt constituie, până în momentul de

Andrzejowski 2018 – Jacek Andrzejowski, Jartypory-Tipe Brooches – Traces of a “Living

Fig. 1. Amplasarea zonei sitului arheologic Rapoltu Mare-La Vie pe harta

Fig. 5. Fibulă cu genunchi prevăzută cu două ace (1a-1e) şi contextul său

AAH – Acta Archaeologica Hungarica (actualmente Acta

AnB – Analele Banatului (serie nouă). Muzeul Naţional al

Bergbaukunde – Bergbaukunde. Leipzig.

Celticum – Celticum. Supplément à OGAM-Tradition celtique.

IJMP – International Journal of Modern Physics: Conference

NIMPR – Nuclear Instruments and Methods in Physics

REF – Revista de Etnografie şi Folclor. Institutul de

SP – Studii de Preistorie. Asociaţia Română de Arheologie.

Vіsnyk – Visnyk Kyyivs’koho natsional’noho linhvistychnoho