Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARHIVEI MARAMUREŞENE
100 ANI DE LA ÎNFIINŢAREA
ARHIVELOR STATULUI DIN TRANSILVANIA
https://biblioteca-digitala.ro
REVISTA CONSILIUL ŞTIINŢIFIC:
ARHIVEI Conf. dr. Ionuţ COSTEA
MARAMUREŞENE Univ. Babeş-Bolyai Cluj-Napoca
ASOCIAŢIA
ARHIVIŞTILOR
COLEGIUL DE REDACŢIE:
“DAVID PRODAN”
MARAMUREŞ Dr. Klara GUSETH - redactor
Dr. Marius UGLEA - secretar
redacţie
Diana MUREŞAN
Drd. Amalia RACOLŢA
Baia Mare Ana-Maria BUCIUMAN
ISSN 1844-9832 Ioan ROGOZSAN
https://biblioteca-digitala.ro
CUPRINS
Teofil Ivanciuc
Documente maramureşene şi din alte părţi (sec. XIII-XVI), în
colecţia Barabás Samu. ............................................................................. 11
Anton E. Dörner
O înţelegere din 1585 dintre Rudolf I, regele Ungariei şi Şte-
fan Báthori, regele Poloniei privind cedarea unor teritorii din
Sătmar către Transilvania. ...................................................................... 31
Guseth Klara
Maramureşul oglindit în rapoartele despre starea generală a
judeţului din timpul prefectului dr. Gavrilă Iuga .......................... 101
Mirela Cărăbineanu
Asociaţii profesionale uitate - Sfatul Negustoresc, secţiunea
Turda ............................................................................................................... 125
Laurenţiu Batin
Situaţia refugiaţilor militari polonezi din România .................... 161
Marius Uglea
Câteva aspecte privind torţionarii coloniilor de muncă de la
exploatările miniere Cavnic şi Baia Sprie (1950-1955). ............ 179
https://biblioteca-digitala.ro
Amalia Gabriela Racolţa (Mojolic)
Din activitatea Uzinelor de Plumb „1 Mai” Ferneziu în
perioada 1948-1965 ................................................................................. 193
Livia Ardelean
Testamentele nobilelor românce din Maramureş: Anuska
Percze, măritată Gherheş şi Anuţa Szaplonczai. ........................... 211
Laurenţiu-Ştefan Szemkovics
Medalie decernată unor jandarmi din Compania Baia-Mare
(1919) .............................................................................................................. 227
Livia Ardelean
100 ani de arhive instituţionalizate în Ardeal: arhivistul între
trecut şi prezent .......................................................................................... 233
NOTE BIBLIOGRAFICE.
Ioan-Vasile Rogozsan
Gheorghe Muntean, Oraşul Baia Sprie în perioada Marelui
Război 1914-1918, Baia-Mare, Editura Marista, 2020, 248 p. ....263
https://biblioteca-digitala.ro
Documente maramureşene şi din alte părţi (sec. XIII-XVI),
https://biblioteca-digitala.ro
Teofil Ivanciuc
nefericire, metoda de copiere a fondului, folosind tehnica anilor
1940, imaginile fiind salvate doar pe suport hârtie şi microfilme
uneori neclare, a făcut ca lecturarea multor acte să devină foarte
dificilă. Dar, chiar şi în aceste condiţii, valoarea fondului Barabás
rămâne foarte ridicată.
A. Diplomatariul maramureşean
Izvoarele istoriei comitatului Maramureş au intrat încă din
secolul al XVIII-lea în atenţia cercetătorilor.
Numărul actelor medievale (ante 1541) referitoare la această
regiune rămâne necunoscut, dar s-ar putea cifra în jurul valorii de
2-3000 de documente, dintre care circa 800 au fost editate deja,
integral sau sub formă de regest. Cercetările noastre au dat de
urma a vreo 1400 de acte maramureşene, multe dintre acestea
devenind în ultimii ani accesibile pe internet4.
Primul istoric preocupat de istoria medievală a regiunii a fost
Simonchics Innocentius, care nu şi-a publicat însă niciodată cele
2 volume despre subiect, manuscrise în care a introdus şi textele,
întregi sau sub formă de regest, ale unor diplome referitoare mai
ales la târgurile regale5.
Primul editor de diplome maramureşene a fost Georgius
Fejér, care le-a strecurat în multe din volumele imensei sale opere
dedicate diplomatariului medieval maghiar6.
A urmat Wenzel G.7, care a publicat 90 de diplome maramure-
şene, majoritatea sub formă de regest, iar dijmele papale ale celor 5
târguri regale au fost publicate prima dată în ”Şematismul romano-
catolic al Episcopiei de Satu Mare pe anul 1864”8.
Apoi au apărut primele volume ale imensei colecţii româneşti de
documente Densuşianu9, conţinând o serie de acte maramureşene.
4
În special pe portalurile hungaricana.hu, respectiv arhivamedievala.ro.
5
Noctium Marmaticarum Vigiliae, I-II, Biblioteca Naţională Maghiară
Széchényi, secţia Manuscrise, Quart. Lat. 273 şi 274.
6
Fejér G., Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis, I–XI, (=43 volu-
me + 2 volume de Indici), Buda, 1829–1844.
7
Wenzel G., Kritikai fejtegetések Máramaros megye történetéhez, Pest, 1857.
8
Schematismus venerabilis cleri almae dioecesis Szathmarinensis ad annum
Jesu Christi 1864. Szatmár, 1864.
9
Densusianu, N. et al., Documente privitoare la istoria românilor, mai ales volu-
mele I–VI, Bucureşti, 1887–1897.
• 12 •
https://biblioteca-digitala.ro
Documente maramureşene şi din alte părţi (sec. XIII-XVI),
În anul 1900, Ioan Mihalyi de Apşa a publicat ”Diplome
maramureşene din secolul XIV şi XV”10, considerat, până azi,
principalul izvor documentar maramureşean. Acesta conţine 366
de unităţi arhivistice, alte câteva fiind doar semnalate. Dintre
acestea, 56 de acte provin din arhiva Conventului din Lelesz, 49
din colecţia Petrovay György, 32 din arhiva comitatului Maramureş,
multe de la Szilágyi István, unele au fost editate anterior în ediţiile
Fejér, Densuşianu, Teleki11, Nagy12 ş.a.m.d., iar 162 de documente
provin direct de la familiile nobile maramureşene.
Tot din bogata colecţie Mihalyi (salvată azi parţial în
arhivele băimărene), a fost publicat destul de recent volumul 2 al
diplomelor13, care conţine 126 u.a. ante 1541, prezentate aproape
toate sub formă de regeste.
În 1909, arhivarul sighetean Petrovay György a publicat 57
diplome inedite maramureşene dintre anii 1360-151914, care,
alături de cele 49 de acte oferite lui Mihalyi de Apşa, de fondul
celor 5 oraşe de coroană (grupat de el şi păstrat azi în arhivele
băimărene) şi de celelalte zeci de diplome menţionate în studiile
sale genealogice, constituie unul dintre cele mai valoroase aporturi
la corpusul de acte medievale despre regiune.
În perioada interbelică, în Ungaria au fost editate printre altele,
regestele arhivei arpadiene15 şi unul din cele mai importante volume
de documente relative la Maramureş, cel dedicat familiei Teleki16,
care conţine regestele a nu mai puţin de 162 de acte, majoritatea
inedite, de o mare importanţă, deoarece arhiva respectivă a fost
distrusă în timpul Revoluţiei din 1956.
10
Tipărit la ”Maramureş-Sziget”.
11
Teleki J., Hunyadiak kora Magyarországon, X–XII, Pesta, 1853–1857.
12
Nagy I., Codex diplomaticus Hungaricus Andegavensis (Anjoukori okmánytár),
I–VI, Budapesta, 1878–1891.
13
I.A. Pop (coord.), Diplome maramureşene din secolele XVI-XVIII, provenite
din colecţia lui Ioan Mihalyi de Apşa, Bucureşti, 2010.
14
Oklevelek Máramaros vármegye történetéhez, în ”Magyar Történelmi Tár”,
4, 10, Budapest, 1909.
15
Szentpétery I., Az Árpád-házi királyok okleveleinek kritikai jegyzéke. Regesta
regum stirpis Arpadianae critico diplomatica, serie din care au apărut 4 volu-
me la Budapesta, între anii 1923-1943.
16
Iványi B., A római szent birodalmi széki gróf Teleki-család gyömrői levéltára,
Szeged, 1931.
• 13 •
https://biblioteca-digitala.ro
Teofil Ivanciuc
În 1941, a apărut un valoros volum dedicat diplomatariului
medieval relativ la români17, care conţine 37 de diplome
maramureşene.
Cea mai complexă istorie a Maramureşului de dinainte de
1700, scrisă de Bélay Vilmos, a inclus o mulţime de trimiteri şi
cote de acte medievale nesemnalate anterior (mai ales de către
istoriografia română)18, constituind şi azi o serioasă sursă de
inspiraţie pentru cercetători.
După război, tot în ţara vecină, documentele ante-mohaciene
care conţin şi acte maramureşene, au continuat să fie publicate
într-o lungă serie de ediţii: Anjou–kori Oklevéltár19 (cu acte
dintre anii 1301-1359), Zsigmondkori Oklevéltár (1387-1426)20,
unele regeste de la Lelesz21, volumul dedicat războiului ţărănesc
din 151422, actele familiilor Perenyi23, Zichy24, Podmaniczky25
etc., documentele relative la comitatele Bereg26 şi Ugocea27,
protocoalele Conventului din Cluj-Mănăştur28, o serie de regeste
ardelene29 ş.a.
17
Nagy A., Makkai L., Documenta historiam Valachorum in Hungaria
illustrantia, usque ad annum 1400 p. Christum, Budapest, 1941.
18
Bélay V., Máramaros megye társadalma és nemzetiségei a megye
betelepülésétől a XVIII. század elejéig, Budapest, 1943.
19
15 volume având diferiţi editori, apărute între anii 1990-2014.
20
13 volume cu diverşi editori, publicate între anii 1951-2017.
21
C. Tóth N., A leleszi konvent statutoriae sorozatának 1387–1410 közötti
oklevelei, Nyíregyháza, 2006.
22
A. Fekete Nagy, Monumenta rusticorum in Hungaria rebellium anno MDXIV,
Budapest, 1979.
23
Tringli I., A Perényi család levéltára 1222–1526, Budapest, 2008.
24
Mai multe ediţii apărute între 1871-1931.
25
Lukinich I., Podmaniczky család oklevéltára, I-II, Budapest, 1937-1939.
26
Neumann T., Bereg megye hatóságának oklevelei (1299-1526), Nyíregyháza,
2006.
27
C. Tóth Norbert, Ugocsa megye hatóságának oklevelei (1290-1526),
Budapest, 2006.
28
Jakó Zs., A kolozsmonostori konvent jegyzőkönyvei, 1289–1556, I-II,
Budapest, 1990.
29
Erdélyi okmánytár, 4 volume până acum, apărute între 1997-2014 , prime-
le trei fiind editate de Jakó Zsigmond, care cuprind acte dintre anii 1023-
1367.
• 14 •
https://biblioteca-digitala.ro
Documente maramureşene şi din alte părţi (sec. XIII-XVI),
În Germania au fost publicate regestele Bistriţei între anii
1203-157030, care conţin unele acte relative la Maramureş.
În România, principalul izvor postbelic l-a constituit seria
”Documente privind Istoria României Seria C. Transilvania”, cu
acte dintre anii 1075-135031, devenită apoi ”Documenta Romaniae
Historica Seria C. Transilvania”, cu acte între 1351-138532, dar
există şi alte volume sau articole care au editat unul sau mai multe
documente referitoare la Maramureş33.
Marea majoritate a diplomelor maramureşene au rămas însă
nepublicate, acestea fiind răspândite prin cele mai diverse fonduri
arhivistice34.
Cel mai bogat tezaur de documente maramureşene se
păstrează azi la Arhivele Naţionale Maghiare din Budapesta
(MOL), în arhiva diplomatică35 în fondul ”Neo-regestrata acta”
în multe fonduri familiale (Bethlen, Teleki, Ilosvay, Lonyay,
30
A. Berger, Urkunden-Regesten aus dem Archiv der Stadt Bistritz in Sie-
benbürgen 1203-1570, I-II, Köln-Wien, 1986, urmat de un volum tardiv, co-
lectiv, cuprinzând regeste dintre anii 1571-1585 (Köln-Weimar-Wien, 1995).
31
6 volume, apărute la Bucureşti între anii 1951-1955.
32
6 volume, publicate la Bucureşti între anii 1977-2006.
33
M. Holban, A. Sacerdoţeanu, Culegere de facsimile. Seria latină, Bucureşti,
1942, care include 4 acte maramureşenene; K. Guşeth, Matia Corvin. Docu-
mente din arhive Maramureşene, Baia Mare 2008, cu 25 de documente dintre
care 4 inedite relative la Comitatul Maramureş; subsemnatul (Acte medievale
româneşti emise la Sighet“, “Revista Arhivei Maramureşene“, nr. 7, 2014, două
diplome din 21 septembrie 1349 şi un act slavon din 1 mai 1404 (DL 42811),
Primele atestări ale târgurilor de coroană maramureşene, în ”Revista Arhivei
Maramureşene”, 9, 2016, acte din 31 octombrie 1324 (DL 95524), 14/17 mai
1326 (DF 247881) şi 18 februarie 1352 (DL 2539), Satele dispărute ale Ma-
ramureşului medieval. Studii de caz: Copăciş-Valea Mare, Slatina Şugătagului
şi Valea Judelui, în ”Revista Arhivei Maramureşene”, 10, 2017, cu un regest
al diplomei DL 15428 din 13 ianuarie 1460 privind hotărnicia satului pă-
răsit Valea Judelui, Inscripţii medievale maramureşene din secolele XIV-XVI,
în ”Revista Arhivei Maramureşene”, 12, 2019, cu pisania fragmentară din 12
februarie 1351 de la Biserica Albă) etc.
34
Subiectul a fost abordat anterior şi de către Marius Diaconescu în Editarea
diplomelor maramureşene – realizări şi perspective, în ”Revista de Arhivisti-
că”, Cluj-Napoca., III, 1997, p. 25-30.
35
DL, aproape 400 de acte de acolo fiind accesibile online pe www.hungari-
cana.hu.
• 15 •
https://biblioteca-digitala.ro
Teofil Ivanciuc
Vay, Festetics etc.) ş.a.m.d. Tot acolo se păstrează în fotocopie şi
fondurile Barabás Samu, Conventul din Lelesz, parte a arhivelor
de la Debrecen şi Beregovo etc.
Al doilea mare depozit de acte maramureşene se află la
Bratislava, acolo unde a fost transferată arhiva Conventului din
Lelesz, locul de adeverire al Comitatului Maramureş. Din cele circa
30000 u.a., probabil în jur de 1000 sunt maramureşene.
La Arhivele Naţionale Maramureş din Baia Mare se află multe
sute de diplome maramureşene, atât originale, cât mai ales copii şi
regeste răspândite prin diversele fonduri ale acesteia36, numărul
de intrări pe portalul arhivistic www.arhivamedievala.ro ca
provenind de aici fiind de 1280, însă, desigur, multe acte se repetă.
La Cluj-Napoca, atât la Arhivele Naţionale, cât şi la Biblioteca
Academiei, se păstrează cel puţin alte câteva sute de acte
anterioare anului 1541, relative la Maramureş.
În România, mai există acte medievale maramureşene la
Arhivele Centrale din Bucureşti, dar şi la cele din Sibiu, Braşov şi
Oradea, la Biblioteca Academiei Române din Capitală ş.a.m.d.
Cel mai puţin cunoscut de către medieviştii români pare să
fie o parte a fondului fostului Liceu Reformat din Sighet, alcătuit
în cea mai mare parte de către directorul unităţii, Szilágyi István,
declarat pierdut în urma desfiinţării liceului în 1919, căutat fără
succes de Radu Popa şi redescoperit în 1995 de către Marius
Diaconescu şi Balogh Béla, în Biblioteca Mare a Colegiului
Reformat din Debrecen37. Acesta conţine 1995 u.a., dintre care cel
puţin 95 sunt anterioare anului 1525.
Arhiva celor 5 oraşe de coroană, cea a Episcopiei de Mukacevo
şi cea a familiei Perényi, toate conţinând diplome maramureşene,
se păstrează azi în Ucraina, la Beregovo, prima fiind atât de
dezmembrată încât mai păstrează doar 11 u.a. de dinainte de anul
1541, dintr-un total de 2532 u.a38.
Unul dintre cele mai vaste depozite de diplome se află în
imensele şi puţin cunoscutele arhive imperiale de la Viena, alte
36
Fondurile: Prefectura Judeţului Maramureş, Liceul Reformat Sighet, Colecţia
personală academician Ioan Mihalyi de Apşa, Primăria oraşului Sighet etc.
37
Sub numele „A Sztojka család iratai, oklevelei, följegyzései. 1267–1790”,
cota R 2579.
38
Csatáry Gy., A máramarosi öt koronaváros levéltára. 1326–1910, Ungvár–
Beregszász, 2011.
• 16 •
https://biblioteca-digitala.ro
Documente maramureşene şi din alte părţi (sec. XIII-XVI),
acte medievale relative la Maramureş aflându-se la Cracovia, Lvov,
Roma etc., dar şi în locuri complet neaşteptate, cum ar fi arhiva
oraşului Bardejov (Slovacia)39, acolo unde s-au păstrat 3 scrisori
maramureşene de secol XV.
Una dintre cele mai importante arhive dispărute a fost cea a
Cămării de Sare maramureşene40, care ne-a parvenit totuşi parţial,
sub forma unor scurte rezumate introduse într-o masivă istorie
manuscrisă a Cămării, a cărei compilare a fost finalizată în 1805
de către arhivarul de la Coştiui, Franciscus Réti.
Este clar, deci, că imensul diplomatariu medieval maramureşean
ne rămâne, în cea mai mare parte, necunoscut.
Revenind acum la Barabás Samu, trebuie ştiut că legătura
acestuia cu Maramureşul s-a făcut prin Szilágyi István, cu care a
fost în corespondenţă şi de la care a obţinut unele diplome.
Aici, trebuie să subliniem munca istoricului şi profesorului
sighetean, care, pe lângă lucrările publicate (despre istoria
oraşului Sighet şi a bisericii şi şcolii reformate de acolo, sau
coordonarea Monografiei Comitatului Maramureş din 1876),
pe lângă munca de înfiinţare a primului muzeu de istorie
maramureşean (al cărui nucleu l-a pus, sub forma colecţiei şcolare
de istorie-arheologie de la Liceul Reformat, încă în anul 1862), a
adunat un mare număr de documente medievale, unele intrând
în colecţia Bibliotecii Liceului Reformat din oraş, altele fiind puse
la dispoziţia lui I. Mihalyi de Apşa şi altele, iată, fiind oferite lui
Barabás, probabil în scopul studierii ori al publicării acestora.
Aşadar, despre comitatul Maramureş, în colecţia Barabás
Samu se regăsesc 23 unităţi arhivistice, emise între anii 1326-
1523, 5 dintre acestea fiind editate anterior, iar restul de 18 fiind,
probabil, nepublicate încă.
Iată lista acestora:
https://biblioteca-digitala.ro
Teofil Ivanciuc
la Esztergom şi probabil Buda, care pomeneşte cele cinci oraşe
regale de coroană, acum fiind atestate, probabil pentru prima
dată, Sighetul, Teceul şi Cîmpulungul. A fost publicat în regest de
către subsemnatul41.
I. Mihalyi de Apşa, op. cit., p. 26-28; DIR C. Transilvania, veacul XIV, vol . IV,
42
https://biblioteca-digitala.ro
Documente maramureşene şi din alte părţi (sec. XIII-XVI),
la 14 ianuarie 1451 de către Iancu de Hunedoara, iar a doua
reprezintă întărirea Conventului din Lelesz din 8 martie 1451.
Priveşte hotărnicia satului Ieud: Iohannes de Hunyad…Sandrin
et Ivanya Baly de Jod…Bogdan fily…Wanysa…Gorzo…Petherman…
Dyak Juga…metale reambulatorie…alpem Stol. Publicat de Ioan
Mihalyi de Apşa43.
43
Ibidem, p. 355-357.
• 19 •
https://biblioteca-digitala.ro
Teofil Ivanciuc
12. 28 februarie 1458, DF 247905
Original dat la Sighet. Posibil că acest act a fost menţionat
de Bélay44. Ladislau de Wpor comes Maramorosiensi…Johannes…
judex…de Hosszumezeu…Gerhes de Zarwazo… Johanni Bank…de
dicta Zaarwazo nobilis…Datum in Zygeth…
https://biblioteca-digitala.ro
Documente maramureşene şi din alte părţi (sec. XIII-XVI),
19. 5 mai 1499, DF 247927
Original (al unei hotărnicii?) emis de către magistratul
târgului Câmpulung. Nos Judex….hospitus et… oppidi Hozzyumezew
in Comitatu Maramorosiensi…Datis in Hozywmezew…
https://biblioteca-digitala.ro
Teofil Ivanciuc
voievodul Doja şi Capitlul Oradea. Publicat de Jakó Zsigmond48...
sub castro Kukulleu, o pricină juridică legată de possesio
Chamakuz...in comitatu Zothmar (Ciumeşti, Sătmar). Altă copie se
află sub cota DF 275875.
https://biblioteca-digitala.ro
Documente maramureşene şi din alte părţi (sec. XIII-XVI),
10. 22 septembrie 1354, DF 247887, dat de regele Ludovic.
Unitate arhivistică care include o copie dată de Ludovic pe 10
decembrie 1395, o copie din 1409 şi un original de la regele
Sigismund din 25 octombrie 1409. Nicolae et Laurencio filys
Petri dicti Zonga de Bagos, Bogas (Boghiş din Sătmar sau Boghiş
din Sălaj-Szilagyi?)…
https://biblioteca-digitala.ro
Teofil Ivanciuc
19. 7 august 1458, DF 247906, u.a. emis de regele Matias
Corvin, copiat la Lelesz pe 3 ianuarie 1459, din nou de regele
Matia pe 4 martie 1459 şi iarăşi pe 19 iunie 1486 - adică în forma
care ne-a parvenit. Hotărnicie în favoarea lui Nicolai fily Iacobi de
metae vocate in comitatu Zathmariensis habitatem (posesia din
Satu Mare să fie Wetzles?).
• 24 •
https://biblioteca-digitala.ro
Documente maramureşene şi din alte părţi (sec. XIII-XVI),
27. 8 octombrie 1479, DF 247917, copie după originalul
emis de judele Mihaly Nador pe 27 noiembrie 1478. Despre
comitatul Cenad, comitatu Chanadiens.
• 25 •
https://biblioteca-digitala.ro
Teofil Ivanciuc
36. 24 septembrie 1505, DF 247933, original emis de
Conventul din Cluj. Nobilis… de Dersee (comitatul Doboka).
• 26 •
https://biblioteca-digitala.ro
Documente maramureşene şi din alte părţi (sec. XIII-XVI),
46. 12 martie 1522, DF 247946, original emis de
vicevoievodul ardelean Batori Janos. O pricină legată de cineva de
Martonfalva (zona Vingard-Ocna Sibiului, comitatul Feher?).
• 27 •
https://biblioteca-digitala.ro
Teofil Ivanciuc
Anexe
• 28 •
https://biblioteca-digitala.ro
Documente maramureşene şi din alte părţi (sec. XIII-XVI),
• 29 •
https://biblioteca-digitala.ro
Teofil Ivanciuc
• 30 •
https://biblioteca-digitala.ro