STUDIA NUMISMATICA

ET ARCHAEOLOGICA

In honorem magistri
Virgilii Mihailescu-Bîrliba oblata
 Honoraria 12
Coordonator:
VICTOR SPINEI

Bibliotheca Memoriae Antiquitatis XXXIX

Coordonator:
CIPRIAN-DORIN NICOLA

Foto copertă: Imitație „barbarizată” după un denar imperial al lui Marcus

Aurelius, din tezaurul de la Gârcina, jud. Neamț.
ACADEMIA ROMÂNĂ COMPLEXUL MUZEAL
INSTITUTUL JUDEȚEAN
DE ARHEOLOGIE IAȘI NEAMȚ

STUDIA NUMISMATICA
ET ARCHAEOLOGICA

In honorem magistri
Virgilii Mihailescu-Bîrliba oblata

Ediderunt

Lucian MUNTEANU
Ciprian-Dorin NICOLA
Gabriel M. TALMAȚCHI

EDITURA EDITURA
ACADEMIEI ROMÂNE „CONSTANTIN MATASĂ”

BUCUREȘTI

PIATRA-NEAMȚ

2018
 Volum finanțat de
Complexul Muzeal Județean Neamț

Copyright ©2018, Editura Academiei Române

Editura „Constantin Matasă”

Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, 050711, Bucureşti, România
Tel: 4021-3188146; 4021-3188106; Fax. 4021-3182444
Email: edacad@ear.ro

Adresa: EDITURA „CONSTANTIN MATASĂ”

Str. Mihai Eminescu, nr. 10, 610029, Piatra-Neamț, România
Tel./Fax : 40233-217496
Email: muzepn@yahoo.com

Referenți științifici: Acad. Victor SPINEI

Dr. Alexander RUBEL

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

OMAGIU. Mihailescu-Bîrliba, Virgil
Studia numismatica et archaeologica : in honorem magistri Virgilii Mihailescu-
Bîrliba oblata / ed.: Lucian Munteanu, Ciprian-Dorin Nicola, Gabriel M. Talmaţchi. -
Bucureşti : Editura Academiei Române ; Piatra-Neamţ : Editura Constantin Matasă, 2018
ISBN 978-973-27-2973-1
ISBN 978-973-7777-46-1

I. Munteanu, Lucian (ed.)

II. Nicola, Ciprian-Dorin (ed.)
III. Talmaţchi, Gabriel (ed.)

930

C.Z. pentru biblioteci mari: 737(498)(082)

902(498)(082)
C.Z. pentru biblioteci mici: 9.

Asistenți editoriali: Ștefan Honcu, Anca Munteanu

Coperta: Ștefan Honcu
 SUMAR - CONTENTS - INHALT - SOMMAIRE

TABULA GRATULATORIA.......................................................................... 11
Virgil Mihailescu-Bîrliba la 80 de ani (Gabriel M. TALMAȚCHI,
Lucian MUNTEANU) ........................................................................ 15
Cercetătorul nemțean Virgil Mihailescu-Bîrliba, la moment aniversar
(Ciprian-Dorin NICOLA, Dan MIHĂILESCU) ............................. 23
LISTA ABREVIERILOR................................................................................ 25

I. NUMISMATICA
Gabriel M. TALMAȚCHI, Neue Beiträge zum numismatischen
Verzeichnis der Dobrudscha (New contributions
to the numismatic repertory of Dobrudja) ............................................ 29
Mihai DIMA, Monede de bronz histriene și de tip histrian descoperite
în nord-vestul Mării Negre (sec. IV a.Chr - III p.Chr.) (Istrian and
Istrian-type bronze coins found in the North Western coast of the
Black Sea, 4th century BC - 3rd century AD) ........................................ 51
Steluța MARIN, O nouă prezentare a tezaurului de monede
callatiene de la Poiana, jud. Galaţi (Une nouvelle présentation
du trésor de monnaies callatiennes de Poiana,
département de Galați) ......................................................................... 87
Corina TOMA, Oana GEORGESCU, Reexaminarea monedelor
atribuite tipului Agriș - Șilindia. Studiu de caz privind identitatea
iconografică a tipurilor monetare celto-dacice (Re-visiting the coins
of Agriș - Șilindia type. Case study on iconographic identity
of Celto-Dacian coin types) ................................................................... 119
Raoul M. ȘEPTILICI, Două monete dacice descoperite în județul Timiş
(Two Dacian coins found in Timiș County) ........................................ 141
Theodor ISVORANU, Sebastian MATEI, Un tezaur de monede de tip
„călăreţul cu cruce” descoperit în judeţul Buzău (A hoard
of „Kreuzelreiter” type coins discovered
in the Buzău County) ........................................................................... 149
Silviu I. PURECE, Tezaurul dacic de la Bondoci, com. Copăceni, jud.
Vâlcea. Considerații preliminare cu privire la evoluția tipului
Aninoasa-Dobrești (The Dacian coin hoard from Bondoci, Copăceni
Commune, Vâlcea County. Preliminary considerations regarding the
evolution of the Aninoasa-Dobrești coin type) ..................................... 169
Radu ARDEVAN, Monnaies romaines républicaines dans une
collection d’Odorheiu Secuiesc (Roman Republican coins in a
collection from Odorheiu Secuiesc) .................................................... 183
Emanuel PETAC, Nicolae POPA, Consideraţii asupra tezaurului
monetar roman încheiat la Traian descoperit pe Dealul Prihodiştii
(Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara) în
anul 2002 (About the coin hoard ending at Trajan discovered on
Dealul Prihodiştii, Grădiştea de Munte, Orăştioara de Sus commune,
Hunedoara County, in 2002) ................................................................ 193
Lucian MUNTEANU, Dan MIHĂILESCU, Tezaurul de monede
romane imperiale de la Gârcina (jud. Neamț) (The Roman
imperial coin hoard from Gârcina, Neamț County) ............................. 213
Corneliu Bogdan Nicolae BELDIANU, O monedă romană provincială
reutilizată provenind din Barbaricum (A reused Roman provincial
coin from Barbaricum) ........................................................................ 259
Nicoleta DEMIAN, Monedele romane târzii din aur din colecţia
Muzeului Național al Banatului din Timişoara (Late Roman
gold coins in the National Museum
of Banat Collection) ............................................................................. 267
Lilia DERGACIOVA, Artem DJESMEDJYAN, Tezaurul
de la „Țuțora” din Republica Moldova și importanța
acestuia pentru istoria coloniilor genoveze de la Dunărea de Jos
(The coin hoard from „Țuțora” in Republic of Moldova
and its significance for the history of the Genoese colonies
in the Lower Danube area) ................................................................... 289
Monica DEJAN, Bogdan-Petru NICULICĂ, Descoperiri monetare la
sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea în
Bucovina) (Numismatic discoveries from the end of the 19th century
and the beginning of the 20th century in Bukovina) ............................. 309

II. ARCHAEOLOGICA
Alexandru BERZOVAN, Observații privind cetatea getică
de la Cotnari - „Dealul Cătălina” (jud. Iași) (Remarks regarding
the Getic fortress of Cotnari - „Dealul Cătălina”, Iași County) .......... 325
Sever-Petru BOȚAN, Vitrum mortuorum. Observații asupra
materialului vitric descoperit în tumulul N-1-413 de la Histria
(Vitrum Mortuorum. Remarks on the Roman glass finds in the
Tumulus N-1-413 from Histria) ........................................................... 335
Doina BENEA, Die Entwicklung des römischen Wehrsystems im
Südwesten Dakiens in der ersten Hälfte des 2. Jahrhunderts.
Die Truppenverteilungen (The development of the Roman
defensive system in the south-western Dacia in the first half
of the 2nd century AD. The troops distribution) ................................... 347
George Dan HÂNCEANU, Un nou complex arheologic cu amforă
ştampilată de la Roşiori (jud. Neamţ) (A new archaeological
complex with stamped amphora from Roşiori, Neamţ County) ......... 363
Ștefan HONCU, Radu PETCU, Descoperiri arheologice inedite
din localitatea Dobrovăț (jud. Iași) (Unpublished
archaeological discoveries from Dobrovăț, Iași County) .................... 385
LISTA AUTORILOR...................................................................................... 395
Colecția Honoraria....................................................................................... 397
Colecția Bibliotheca Memoriae Antiquitatis................................................ 399
 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE INEDITE
DIN LOCALITATEA DOBROVĂȚ (JUD. IAȘI)*

ȘTEFAN HONCU ∗∗, RADU PETCU ∗∗∗

Abstract: The authors aim to discuss some minor discoveries made in the
commune of Dobrovăţ (Iaşi County). Thus, following a field survey carried out on the
territory of this village, a new settlement belonging to the Sântana de Mureş-Cerneahov
culture was discovered. The archeological data that were gathered consist in ceramic
fragments that are typical for this period, but also two fibulae, one being typologically
identified as Fibeln mit umgeschlagenem Fuß and the other belonging to the A-VII type
- Almgren group VII, series I.
Keywords: Moldova, Dobrovăţ, fibulae, ceramics, Barbaricum, Sântana de
Mureş-Cerneahov Culture.

Comuna Dobrovăț se află la marginea de sud a județului Iași, în partea

central-nord-estică a Podișului Central Moldovenesc - subunitate a Podișului
Moldovei. Pe teritoriul comunei au fost identificate urme de locuire ce datează
din eneolitic până în secolul al XVIII-lea. În zona mănăstirii Dobrovăț s-au
descoperit urme de locuire din secolul al IV-lea p.Chr., datorită cercetărilor
sistematice efectuate în acest punct de către N. Pușcașu și M.V. Pușcașu, între
anii 1974-1975 și 1981. Astfel, au fost găsite cinci locuințe (trei ușor adâncite și
două de suprafață), vetre de foc și gropi menajere, toate încadrându-se în veacul
al IV-lea p.Chr. Printre descoperirile de obiecte deosebite amintim două fibule
de tipul „arbaletă”, cu piciorul întors pe dedesubt - una de bronz, iar a doua
dintr-un aliaj de aur și argint, monede romane de la Traianus, Antoninus Pius și
Faustina, ceramică și altele 1.
În realitate au fost descoperiți mai mulți denari imperiali romani cu efigiile
împăraților Vespasianus (1 ex.), Hadrianus (1 ex.), Antoninus Pius (1 ex. pentru
Marcus Aurelius; 1 ex. pentru Diva Faustina) și Marcus Aurelius (1 ex.) 2.

*
Acest articol a fost elaborat cu sprijinul unui grant acordat de Consiliul Național al
Cercetării Științifice din România, CNCS-UEFISCDI, în cadrul proiectului cu numărul PN-III-P4-
ID-PCE-2016-0669.
∗∗
Institutul de Arheologie, Iași; stefanhoncu@yahoo.com.
∗∗∗
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța; radupetcuarheo@gmail.com.
1
RAJI I 1984: 127, XXIII.1K (pentru alte descoperiri datate în secolul IV p.Chr. vezi și
punctele XXIII.1L, XXIII 1M).
2
BUTNARIU 2001: 117, nr. 117-121.

385
 ȘTEFAN HONCU, RADU PETCU

Urmărind contextele descoperirilor, chiar dacă informațiile sunt relativ sumare,

avem certitudinea că monedele respective nu constituiau un tezaur. Ele
reprezintă descoperiri izolate, aflate, probabil, în unele dintre locuințele
dezvelite. Denarii imperiali, în special cei ai împăraților Antonini, de bună
calitate, se regăsesc frecvent în contexte arheologice târzii, aparținând culturii
Sântana de Mureș-Cerneahov 3. De cele mai multe ori, originea lor trebuie
căutată în tezaurele imperiale sosite în Moldova, într-o perioadă mai timpurie
(secolele II-III), de unde au fost desprinse, la o dată ulterioară 4.
Materialul arheologic ce urmează să fie prezentat în rândurile de față este
alcătuit din câteva fragmente ceramice, o întăritoare din bronz de la o teacă de
pumnal sau de cuțit și două fibule, care au fost descoperite în urma unor
cercetări de suprafață, realizate de către colegul nostru, dr. Alexandru
Berzovan 5, în anul 2017, pe teritoriul localității. Toate aceste artefacte aparțin,
cel mai probabil, perioadei atribuite culturii Sântana de Mureș-Cerneahov din
spațiul est-carpatic. Trebuie menționat faptul că locul de descoperire constituie
un punct nou al unei așezări, încadrat în același orizont cultural, distinct de cel
menționat anterior. Pe întreaga suprafață au fost recoltate materiale specifice
acestei culturi, dar și câteva fragmente ceramice medievale, atipice. În apropiere
de zona cercetată au fost recoltate, anterior, alte fragmente ceramice, ce se
datează în perioada secolelor II-III p.Chr. și în veacul al IV-lea 6.
În cele ce urmează vom prezenta descoperirile specifice culturii Sântana de
Mureș-Cerneahov. Din punct de vedere al ceramicii aceasta poate fi împărțită în
două categorii: lucrată cu mâna și la roată. Pasta este de două tipuri, fină și
grosieră. Printre fragmente ceramice găsite, din păcate, nu au fost descoperite
buze de vase, ci numai câteva baze și fragmente atipice, motiv pentru care nu s-a
putut realiza o tipologie. Însă, chiar și așa, ceramica poate fi divizată în oale
(lucrate în exclusivitate cu mâna) și castroane (lucrate la roată). Castroanele sunt
confecţionate dintr-o pastă cenușie (2.5YR/6.1 yellowish gray 7), bine arsă,
omogenă, fină, cu mica argintie în compoziție (Pl. III/2), des întâlnită în mediul
sântana 8. Oalele au fost manufacturate dintr-o pastă cenușie-cărămizie
(7.5YR/6.4 dull orange), grosieră, cu pietricele și mult calcar în compoziție (Pl.
III/1). Vasele descoperite nu prezintă urme de ardere secundară.

3
Astfel de situații, în care denari din secolele II-III apar în descoperiri din perioada
migrațiilor, sunt relativ frecvente în Barbaricum. A se vedea, mai recent: DYMOWSKI, MYZGIN
2014: 44. Pentru teritoriul aflat la răsărit de Carpați a se vedea descoperirile de la Vorniceni
(VORNIC 2006: 210), Bârlad-Valea Seacă (PALADE 2004: 221-222) etc. Interpretarea
materialului numismatic a fost realizată de către dl. dr. Lucian Munteanu (Institutul de Arheologie
Iași), căruia îi mulțumim.
4
MIHAILESCU-BÎRLIBA 1980: 177.
5
Mulțumim și pe această cale domnului dr. Alexandru Berzovan, care ne-a pus la dispoziție
artefactele respective, pentru studiu.
6
RAJI I 1984: 127, XXIII.1J.
7
Munsell Soil Color Charts 1994.
8
APARASCHIVEI et al. 2016: 278, Pl. III.

386
 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE INEDITE DIN LOCALITATEA DOBROVĂȚ, JUD. IAȘI

De pe teritoriul comunei provin până în prezent patru fibule, descoperite în

două nuclee diferite. Trei dintre ele sunt încadrate tipologic în grupul fibulelor
cu piciorul întors pe dedesubt și înfășurat (Fibeln mit umgeschlagenem Fuß) și
una aparține fibulelor de tip A VII (Almgren, grupa VII, seria I).
Fibulele reprezintă o categorie specială de podoabe și piese vestimentare,
care au avut un rol funcțional dar și unul simbolic. Ele au fost folosite frecvent
în schimburile interculturale dintre populațiile din diferite regiuni, fiind, în unele
cazuri, printre cele mai valoroase obiecte de podoabă. De asemenea, acestea
constituie elemente importante de datare, dar ne oferă totodată și informații
importante legate de anumite aspecte ale vieții sociale, economice și politice 9.
Fibule cu piciorul întors pe dedesubt și înfășurat (Fibeln mit umgeschlagenem
Fuß) 10.
1. Ld. Dobrovăț (jud. Iași), passim. (Pl. II/1a-b)
Dimensiuni: L - 4 cm, l - 0,5 cm, G - 1,88 g. Descriere: fibula este
fragmentară, fiind fabricată din bronz. Din ea s-a mai păstrat piciorul, corpul
curbat și inelul de fixare al resortului. Acul și portagrafa lipsesc. În cazul de față
lipsind resortul, nu putem spune daca acesta era scurt, format din 3-5 spirale sau
lung, din câte 10-15 spirale, dispuse de-o parte și de alta a arcului 11.
Din punct de vedere tipologic acest gen de fibulă este larg răspândită atât în
Barbaricum cât și în Imperiul Roman 12. Se presupune că originea lor trebuie
căutată undeva în regiunile nord-pontice, de unde comunitățiile de populații
germanice au răspândit moda spre Marea Baltică și Europa Centrală. Ele sunt
fabricate din bronz, argint și, mai rar, din fier. Fibulele de acest fel au fost
clasificate de-a lungul timpului în funcție de formă și de tehnica de manufacturare.
Puteau fi realizate dintr-o singură bucată sau din mai multe bucăți de sârmă 13.
Astfel, au fost încadrate, conform tipologiei propuse de O. Almgren, în grupa a
VI-a, 14 și, de către Ambroz, în grupa 16/2, seria I, variantele 1, 2, 3 15.
Cele trei piese descoperite la Dobrovăț se încadrează în tipul fibulelor cu
piciorul întors pe dedesubt și înfășurat, confecționate dintr-o singură bucată, cu
corpul îngust 16. Două, dintre cele trei, au fost descoperite în decursul primei
campanii de cercetări arheologice întreprinse în anii 1974-1975, la circa 20 m
nord de locuința L2, într-un nivel de cultură datat în secolele III-IV p.Chr. 17.
Ultima, cea pe care o prezentăm, a fost găsită în timpul cercetărilor de teren

9
COCIȘ, BÂRCĂ 2013: 161.
10
Au fost folosite următoarele abrevieri: Ld. - locul descoperirii; L - lungimea, l - lățimea; G
- greutatea; cm - centimetri; g - grame.
11
PALADE 2004: 216.
12
APARASCHIVEI 2017: 43.
13
PETRESCU 2010: 50.
14
ALMGREN 1923: VI.
15
AMBROZ 1966, Tab. 12/1.
16
ȘOVAN 2009: 151, Pl. 301/1.
17
PUȘCAȘU, PUȘCAȘU 2012: 23, Pl. 4/a-b.

387
 ȘTEFAN HONCU, RADU PETCU

efectuate pe teritoriul comunei în anul 2017, ocazie cu care a fost identificat un

nou nucleu atribuit culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.
Astfel de fibule sunt întâlnite frecvent în arealul culturii arheologice
respective, de la răsărit de Carpați și nu numai 18. Analogii pentru piesele de la
Dobrovăț întâlnim în așezarea și necropola de la Bârlad - Valea Seacă 19 (jud.
Vaslui), în necropola de la Mihăilești 20 (jud. Botoșani), în cea birituală de la
Lețcani (jud. Iași) 21, precum și în necropolele identificate în arealul dintre Prut și
Nistru 22. Din punct de vedere al încadrării cronologice, fibulele de acest fel au
fost datate în a doua jumătate a secolului al III-lea p.Chr. și prima jumătate a
celui următor 23.
Fibule de tip A VII (Almgren grupa VII, seria I)
2. Ld. Dobrovăț (jud. Iași), passim. (Pl. II/2a-b)
Dimensiuni: L - 3,8 cm, l - 2,3 cm, G - 4,50 g. Descriere: fibula este
fragmentară, fiind fabricată din bronz. Din ea se păstrează piciorul, corpul
curbat, suportul de prindere al resortului și portagrafa. Resortul și acul lipsesc.
Fibulele de acest tip au sistemul de prindere prin resort format din 8-40 de
spirale dispuse simplu, dublu sau triplu. Coarda poate fi interioară sau
exterioară. Pe suprafața fibulei se regăsesc două linii mediane. În capătul piesei
se află un buton proeminet, aplatizat, unit cu suportul de prindere al resortului.
Piciorul este scurt și se termină la rândul lui, tot printr-un buton. Portagrafa este
înaltă, de formă dreptunghiulară.
De-a lungul timpului, fibulele de tipul Almgren grupa a VII-a, au beneficiat
de o atenție aparte din partea cercetătorilor din domeniu 24. O. Almgren considera
că prototipul tuturor formelor europene ale grupei a VII-a, provine din nordul
Mării Negre, în special din regiunea caucaziană 25. Pe baza ultimelor analize
efectuate se poate afirma, cu certitudine, că fibulele din această categorie își au
originea în mediul cultural Przeworsk din centrul și sudul Poloniei, de unde s-au
răspândit spre sud și est 26. Ele sunt întâlnite, cu precădere, în descoperirile din
Barbaricum, dar și în cele din provinciile romane de graniță, precum Noricum,
Pannonia și Dacia 27.
Considerate obiecte de port tipice pentru îmbrăcămintea feminină, aceste
artefacte au fost preluate de către populațiile sarmatice din nordul Pontului
Euxin și din Câmpia Pannonică 28. Pe baza matrițelor descoperite până în

18
IONIȚĂ 1992, Abb. 1.
19
PALADE 2004, Fig. 164/2, 192/2, 266/2.
20
ȘOVAN 2009, Pl. 301/1.
21
BLOȘIU 1975, Fig. 13/3, 33/3-4, 36/4.
22
LEVINSCHI 1994-1995, Fig. 3/1-2, 4-5, 7-8.
23
IONITĂ 1986: 295-350; IONIȚĂ 1998: 231-240
24
BÂRCĂ 2014: 115 și nota 901 (cu bibliografia).
25
GOROCHOVSKIJ, GOPKALO 2004: 105.
26
COCIȘ, BÂRCĂ 2012: 95.
27
CROITORU 2011: 272.
28
DOBRZAŃSKA 2001: 108.

388
 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE INEDITE DIN LOCALITATEA DOBROVĂȚ, JUD. IAȘI

prezent, se poate presupune că aria lor de producție este, cu o singură excepție

(Porolissum), lumea germanică sau de influență germanică 29.
Concentrația de fibule A VII (peste 120 de piese din peste 60 de situri,
deopotrivă așezări și morminte), provenite de pe teritoriul Ucrainei și cel al
Republicii Moldova, din zona Donului Inferior și a Prutului Inferior, indică o
folosire intensă în rândul populațiilor aparținând culturii arheologice Sântana de
Mureș-Cerneahov, cât și o utilizare a acestora în paralel cu alte fibule specifice
acestei culturi 30.
Din punct de vedere cronologic, fibulele A VII au fost atribuite etapelor
B2/C1-C2, corespunzând anilor 150/160 - 310/320 p.Chr 31. În Dacia, aceste
fibule sunt datate după războaiele marcomanice, fiind folosite până în prima
jumătate a secolului al III-lea p.Chr. (Cociș tipul 32). În Barbaricum-ul din
vestul și nord-vestul acestei provincii ele sunt încadrate în a doua jumătate a
secolului al II-lea, până în al treilea sfert al veacului următor 32. În arealul
cerneahov, de pe fostul teritoriu al URSS-ului, fibulele respective au fost
încadrate cronologic începând cu secolul al III-lea p.Chr., până în prima
jumătate a veacului următor 33. Exemplare asemănătoare cu fibula descoperită la
Dobrovăț întâlnim în Dacia (Cociș tipul 32a2a2), în castrele de la Porolissum 34
și Bucium 35, cât și în mediul culturii Cerneahov, de pe teritoriul Ucrainei 36.
Întăritoare de teacă pentru cuțit/pumnal (?) (Pl. II/3a-b)
3. Ld. Dobrovăț (jud. Iași), passim.
Dimensiuni: L - 3,1 cm, l - 1,5 cm, G - 1,97 g. Descriere: piesa este din
bronz, se păstrează fragmentar. Este realizată dintr-o singură bucată de metal. Pe
una dintre laturi prezintă o cută care, împreună cu gaura de nit, aflată deasupra,
reprezentau sistemul de prindere a întăriturii pe teacă, în partea sa inferioară.
Cuţitele/pumnalele de diverse dimensiuni sunt printre cele mai des întâlnite
instrumente domestic descoperite într-o așezare. Ele se regăsesc într-un procent
foarte ridicat în siturile Sântana de Mureș-Cerneahov. Spre exemplu în așezarea
și în necropola de la Bârlad Valea-Seacă, din inventarul pieselor de metal, pe
primul loc se situează cuțitele, în număr de 86, dintre care 75 au fost găsite în
morminte și cinci în locuințe 37. O situație similară se întâlnește în necropola de
la Mihălășeni, încadrată în același orizont cultural, în care au fost descoperite 47
de exemplare, dintre care doar două în stratul arheologic 38. În necropola birituală

29
COCIȘ, BÂRCĂ 2012: 94, Fig. 7.
30
GOROCHOVSKIJ, GOPKALO 2004: 122, Fig. 11.
31
COCIȘ, BÂRCĂ 2012: 95.
32
COCIȘ 2004: 133-135.
33
AMBROZ 1966: 73.
34
COCIȘ 2004, nr. cat. 1606, 1607, 1611.
35
COCIȘ 2004, nr. cat. 1612.
36
GOROCHOVSKIJ, GOPKALO 2004, Fig. 7/1-4.
37
PALADE 2004: 206.
38
ȘOVAN 2009: 163.

389
 ȘTEFAN HONCU, RADU PETCU

de la Lunca (jud. Galați) au fost descoperite cuțitașe de toaletă din bronz,

precum și cuțite din fier 39.
Chiar dacă materialul pe care îl prezentăm nu a fost descoperit în context
arheologic, considerăm că publicarea acestuia este importantă, cel puțin din două
motive. În primul rând aflarea unor astfel de fibule, la Dobrovăț, în mediul
culturii Sântana, ne arată distribuția și importanța acestor accesorii și obiecte de
podoabă în cadrul așezărilor din această perioadă, din spațiul est-carpatic. Pe de
altă parte artefactele descrise în rândurile de față provin dintr-o așezare
necunoscută până în prezent, care completează repertoriul siturilor de tip
Sântana de Mureș-Cerneahov aflate pe teritoriul județului Iași.

BIBLIOGRAFIE

ALMGREN, O. 1923. Studien, über nordeuropäische Fibelformen der ersten

nachchristlichen Jahrhunderte mit Berücksichtung der provinzialrömischen und
südrussischen Formen, Leipzig.
AMBROZ, A.K. 1966. Fibuly juga Evropejkoj časti SSSR II v. do n.e. - IV v. n.e,
Arkheologiia SSSR, D1-30, Moskva.
APARASCHIVEI, D. 2017. Fibule din secolele II-IV p.Chr. din complexul de fortificaţii
Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea), în: ArhMold 40, 37-54.
APARASCHIVEI, D., BOŢAN, S.-P., HONCU, ȘT., SIMALCSIK, A. 2016.
Cercetarea de suprafaţă din comuna Strunga (jud. Iași), punctul Dealul Pârjolita,
în: ArhMold 39, 275-288.
BÂRCĂ, V. 2014. Sarmatian vestiges discovered south of the Lower Mureș River. The
graves from Hunedoara Timișană and Arad, Cluj-Napoca.
BLOȘIU, C. 1975. Necropola din secolul al IV-lea e.n. de la Lețcani (jud. Iași), în:
ArhMold 8, 203-280.
BUTNARIU, V.M. (coord.) 2001. Monnaies et parures du Musée d’Histoire de la
Moldavie de Iași, Iași.
COCIȘ, S. 2004. Fibulele din Dacia Romană, Cluj-Napoca.
COCIȘ, S., BÂRCĂ, V. 2012. Ateliere și producția de fibule de tip „sarmatic”
(Almgren grupa VII, seria I), în: RB 26, 89-104.
COCIȘ, S., BÂRCĂ, V. 2013. The workshop and production of “sarmatian” brooches
(Almgren group VII, series I), în: Dacia N.S. 57, 161-175.
CROITORU, C. 2011. Roman discoveries in the East Carpathian Barbaricum (1st
century B.C. - 5th century A.D.), Brăila.
DOBRZAŃSKA, H. 2001. Contacts between Sarmatians and the Przeworsk Culture
community, în: Istvánovits, E., Kulcsár, V. (eds.), International Connections of the
Barbarians of the Carpathian Basin in the 1st-5th centuries A.D., Aszód -
Nyíregyháza, 101-115.
DRAGOMIR, I.T. 2001. Necropola Birituală Sântana de Mureș-Cerneahov (sec. III-IV
e.n.), de la Lunca, regiunea de sud a Moldovei, Galați.

39
DRAGOMIR 2001: 100-101.

390
 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE INEDITE DIN LOCALITATEA DOBROVĂȚ, JUD. IAȘI

DYMOWSKI, A., MYZGYN, K. 2014. Inflow and redistribution of Roman imperial

denarii in the area of Przeworsk, Wielbark and Chernyakhiv cultures and in the
Baltic Islands in the light of chronological structure of coin hoards, în: NN 9, 39-69.
GOROCHOVSKIJ, E.L., GOPKALO, О.V. 2004. Fibuly VII gruppy O Al’mgrena v
areale Chernyakhovskoj kul’tury, în: Arkheologiya davnikh slovyan. Doslidzhennya
i materialy, Kiev, 103-130.
IONIȚĂ, I. 1986. Chronologie der Sîntana-de-Mureş-Černjachov-Kultur (I), în:
Kmieciński, J. (Hrsg.), Peregrinatio Gothica I/Archaeologia Baltica 7, Łódź, 295-
351.
IONIȚĂ, I. 1992. Die Fibeln mit ungeschlagenem Fuss in der Sântana-de-Mureş-
Černjachov-Kultur, în: Straume E., Skar, E. (Hrsg.), Peregrinatio Gothica III,
Oslo, 77-90.
IONIȚĂ, I. 1998. Die Fibeln mit umgeschlagenem Fuß Almgren Gruppe VI,1, în: Kunow,
J. (Hrsg.), 100 Jahre Fibelformen nach Oscar Almgren. Internationale Arbeitstagung
25.-28. Mai 1997 in Kleinmachnow, Land Brandenburg, Wünsdorf, 231-240.
LEVINSCHI, A. 1994-1995. Despre un grup de necropole ale culturii Sântana de
Mureș-Cerneahov din interfluviu Nistru-Prut, în: Tyragetia 4-5, 117-130.
MIHAILESCU-BÎRLIBA, V. 1980. La monnaie romaine chez les Daces orientaux,
București.
PALADE, V. 2004. Aşezarea şi necropola de la Bârlad - Valea Seacă (sfârşitul sec. al
III-lea - a doua jumătate a sec. al V-lea), București.
PETRESCU, F. 2010. Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Arheologie și Istorie, în:
Măgureanu, A., Gall, E. (ed.), Între Stepă și Imperiu. Studii în onoarea lui Radu
Harhoiu, București, 41-78.
PUȘCAȘU, V.M., PUȘCAȘU, M. 2012. Mănăstirea Dobrovăţului. Monografie
arheologică şi istorică, Putna.
ȘOVAN, O.L. 2009. Necropola de tip Sântana de Mureș-Černjachov de la Mihălășeni
(jud. Botoșani), Târgoviște.
RAJI I 1984 - CHIRICA, V., TANASACHI, M., Repertoriul arheologic al județului
Iași, I, Iași.
VORNIC, V. 2006. Așezarea și necropola de tip Sântana de Mureș-Cernjachov de la
Budești, Chișinău.

LIST OF ILLUSTRATIONS

Pl. I. The localization of Sântana de Mureş-Cerneahov settlement from Dobrovăţ.

Pl. II. Fibulae and top of a scabbard (?) discovered at Dobrovăţ.
Pl. III. Ceramic fragments discovered in the settlement of Dobrovăț.

391
 ȘTEFAN HONCU, RADU PETCU

Pl. I. Localizarea așezării de tip Sântana de Mureș-Cerneahov de la Dobrovăț.

392
 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE INEDITE DIN LOCALITATEA DOBROVĂȚ, JUD. IAȘI

Pl. II. Fibule și întăritoare de teacă (?) descoperite în așezarea de la Dobrovăț.

393
 ȘTEFAN HONCU, RADU PETCU

Pl. III. Fragmente ceramice descoperite în așezarea de la Dobrovăț.

394