SARGETIA

FONDATOR: OCTAVIAN FLOCA

I, 1937, 214 p.
II, 1941, 164 p.
III, 1956, 231 p.
IV, 1967, 272 p.
V, 1968, 662 p.
VI, 1969, 319 p.
VII, 1970, 313 p.
VIII, 1971, 275 p.
IX, 1972, 283 p.
X, 1973, 447 p.
XI-XII, 1974-1975, 504 p.
XIII, 1977, 620 p.
XIV, 1979, 739 p.
XV, 1981, 540 p.
XVI-XVII, 1982-1983, 749 p.
XVIII-XIX, 1984-1985, 464 p.
XX, 1986-1987, 740 p.
XXI-XXIV, 1988-1991, 942 p.
XXV, 1992-1994, 982 p.
XXVI/1, 1995-1996, 688 p.
XXVI/2, 1995-1996, 800 p.
XXVII/1, 1997-1998, 896 p.
XXVII/2, 1997-1998, 758 p.
XXVIII-XXIX/1, 1999-2000, 577 p.
XXVIII-XXIX/2, 1999-2000, 600 p.
XXX, 2001-2002, 949 p.
XXXI, 2003, 469 p.
XXXII, 2004, 880 p.
XXXIII, 2005, 390 p.
XXXIV, 2006, 956 p.
XXXV-XXXVI, 2007-2008, 923 p.

SERIE NOUÃ

I (XXXVII), 2010, 606 p.

II (XXXVIII), 2011, 564 p.
III (XXXIX), 2012, 576 p.
IV (XL), 2013, 620 p.
V (XLI), 2014, 560 p.
VI (XLII), 2015, 386 p.
VII (XLIII), 2016, 394 p.
VIII (XLIV), 2017, 505 p.
IX (XLV), 2018, 374 p.
X (XLVI), 2019, 458 p.
ACTA MVSEI DEVENSIS

SARGETIA
X (XLVI)
SERIE NOUĂ

DEVA
2019
Manager – Ec. Liliana łolaş

Colegiul ŞtiinŃific
Mihai Bărbulescu – Membru corespondent al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca
Michel Feugère – Centre National de la Recherche Scientifique, UMR 5138, Lyon
Arja Karivieri – Classical Archaeology and Ancient History Stockholm University
Ioannis Motsianos – Museum of Byzantine Culture Thessalonik
Ioan Aurel Pop – Preşedintele Academiei Române, Bucureşti
Marius Porumb – Membru titular al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca
Richard Petrovszky – Historisches Museum der Pfalz Speyer
Reinhard Stupperich – Institut für Klassische Archäologie der Universität Heidelberg
Denis Zhuravlev – The State Historical Museum Moscow
Cornel Tatai-Baltă – Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Colegiul de redacŃie
Ioan Alexandru Bărbat – redactor responsabil
Georgeta Deju – secretar de redacŃie
Cătălin Cristescu – membru
Daniel I. Iancu – membru
Antoniu Tudor Marc – membru
IonuŃ-Cosmin Codrea – membru
Adrian Stroia – membru

Coperta 1: Statuetă romană din bronz reprezentându-l pe Mercurius – Hermes-Thot descoperită

la Rapoltu Mare – La Vie, judeŃul Hunedoara, nr. inv. 52.612 – MCDR (Foto: Daniel I. Iancu)

Proiectare copertă: IonuŃ-Cosmin Codrea, Cristina Filcea

Machetare volum: Ioan Alexandru Bărbat, Dorina-Liliana Dan, Georgeta Deju

ACTA MVSEI DEVENSIS ACTA MVSEI DEVENSIS

Orice corespondenŃă referitoare la publicaŃia
Sargetia se va adresa:
Muzeul CivilizaŃiei Dacice şi Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeŃul Hunedoara, România
Telefon 0254 216750
Fax 0254 212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro
Toutes correspondance concernant la revue
Sargetia doit être adressé:
Muzeul CivilizaŃiei Dacice şi Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeŃul Hunedoara, România
Téléphone +4 0254 216750
Fax +4 0254 212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro

Responsabilitatea pentru conŃinutul materialelor publicate,

inclusiv a traducerii textelor, aparŃine în exclusivitate autorilor.

Copyright © Muzeul CivilizaŃiei Dacice şi Romane, Deva

ISSN 1013 – 4255
SUMAR SOMMAIRE INHALT CONTENTS

ARHEOLOGIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Gică Băeștean Din nou despre stratigrafia Sarmizegetusei și o

colonia de veterani ..................................................... 11
Once Again About Sarmizegetusa’s Stratigraphy
and a Veterans Colony

RAPOARTE ŞI NOTE ARHEOLOGICE

Cătălin Cristescu Materiale ceramice de la Piatra Coziei aparținând

La Tène-ului mijlociu ................................................ 35
Middle La Tène Ceramic Materials from Piatra
Coziei

Iosif Vasile Ferencz Importuri în mediul cultural dacic de la Unip, jud.

Dorel Micle Timiș .......................................................................... 51
Andrei Stavilă Imports into the Dacian Cultural Environment in
Unip, Timiș County

Oana Tutilă Monumente funerare romane descoperite la Vețel,

Marius Gheorghe Barbu jud. Hunedoara ........................................................... 63
Roman Funerary Monuments Discovered at Vețel,
Hunedoara County

Marius Gheorghe Barbu O statuetă romană din bronz reprezentându-l pe

Andrei Gonciar Mercurius – Hermes-Thot descoperită în villa de la
Rapoltu Mare, jud. Hunedoara .................................. 77
Une statuette romaine en bronze de Mercure –
Hermès-Thot découverte dans la villa de Rapoltu
Mare, Département de Hunedoara

Andrei-Cătălin Dîscă Situri și descoperiri de epocă romană din

împrejurimile Potaissei (I). Date noi despre situl
dintre hotarele satelor Rediu și Mărtinești ................ 87
Archaeological Sites and Roman Age Discoveries
Around Potaissa (I). New Data Concerning the Site
Located at the Border Between the Villages of
Rediu and Mărtinești
4

Andrei-Cătălin Dîscă Situri și descoperiri de epocă romană din

Ștefan Vasilache împrejurimile Potaissei (II). Date noi și clarificări
Dinu Ioan Bereteu privind siturile de la Vâlcele ...................................... 103
Archaeological Sites and Roman Age Discoveries
Around Potaissa (II). New Data and Explanations
About the Sites from Vâlcele

ISTORIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Ligia Boldea Femei din Banatul medieval în fața scaunelor de

judecată comitatense și capitulare (1350-1450) ........ 133
Women in Medieval Banat in Front of the County
and Chapters Courts (1350-1450)

Florin Dobrei Protopopul Iosif Sânziana al Trestiei – repere

biografice ................................................................... 153
The Dean Joseph Sânziana of Trestia – Biographical
Landmarks

Daniela Curelea Școala civilă de fete a „Astrei” din Sibiu între anii
Dragoș L. Curelea 1886-1919 .................................................................. 165
“Astra’s” Civil Girls School from Sibiu in 1886-
1919

Mihai-Octavian Groza Timpul Nou, oficios al Senatului Militar Român

Central al OfiŃerilor şi SoldaŃilor din Viena
(noiembrie-decembrie 1918) ..................................... 189
Timpul Nou [New Time], Periodical of the Romanian
Central Military Senate of the Officers and Soldiers
from Vienna (November-December 1918)

Ioachim Lazăr Solidaritatea ardelenilor cu bănățenii pentru

păstrarea integrității Banatului ................................... 199
The Solidarity of the People from Ardeal with the
People from Banat for Keeping the Integrity of the
Banat Territory

Ioachim Lazăr Participarea armatei române și a voluntarilor

ardeleni la campania din anul 1919 pentru apărarea
României Mari ....................................................... 213
Participation of the Romanian Army and Volunteers
from Ardeal at the 1919 Campaign for Defending
the Greater Romania
 5

Liviu Lazăr Tratatul de la Trianon și acțiunea Ungariei

revizioniste în perioada interbelică ............................ 233
Le traité de Trianon et l’action de l’Hongrie
révisionniste dans la pèriode entre les deux Guerres
mondiales

Adela Emanuela Ordean Reforma agrară din 1945. Studiu de caz: Sașii din
Romos, jud. Hunedoara ............................................. 251
The Agrarian Reform in 1945. Case Study: The
Saxons from Romos, Hunedoara County

Corneliu Beldiman Activitatea grupului de rezistenŃă anticomunistă

Diana-Maria Beldiman Dabija-Macavei (MunŃii Apuseni). 70 de ani de la
moartea maiorului Nicolae Dabija şi a camarazilor
săi ............................................................................... 259
The Activity of Dabija-Macavei Armed Anti-
Communist Resistance Group (Apuseni Mountains).
Major Nicolae Dabija and His Brothers in Arms –
Commemoration of 70 Years

Oana Ometa Scrisul istoric și jurnalismul cultural. Microistoriile

și renașterea narațiunii ............................................. 271
Historical Writing and Cultural Journalism.
Microhistories and the Revival of Narrative

ISTORIA CULTURII

STUDII ŞI ARTICOLE

Nicolae Teșculă De la meşteşug la artă. ViaŃa muzicală la Sighişoara

în secolul al XIX-lea .............................................. 285
Von Handwerk zu Kunst. Musikleben in Schässburg
in dem XIX. Jahrhundert

Laura Almazán Morales Valencian Heritage: Valorisation of the Ayora

Garden .................................................................... 293
Valorificarea patrimoniului valencian: Grădina de
Ayora

Minodora Damian Produse cosmetice folosite în saloanele Timișoarei

interbelice ................................................................ 309
Cosmetics used in the Salons of Timișoara in the
Interwar Period
6

Diana Loredana Pantea Sculpturi din patrimoniul muzeului din Deva,

semnate Ioan Șeu ....................................................... 323
Sculptures Signed by Ioan Șeu in the Heritage of
Deva Museum

NUMISMATICĂ

STUDII ŞI ARTICOLE

Florin Ciulavu A Portion of the Rákóczi Poltura Hoard Discovered

Ioan Alexandru Bărbat in Nădăștia de Jos (Hunedoara County) and
Associated Discussion of Coin Minting During the
Time of Francis II Rákóczi ....................................... 333
Un fragment de tezaur de polturi rákócziene
descoperit la Nădăștia de Jos (jud. Hunedoara) și
câteva considerații privind baterea de monede în
timpul lui Francisc Rákóczi al II-lea

Erwin Schäffer Rumänien – Neue Wertmarken mit deutscher

Inschrift ................................................................... 345
România – noi jetoane cu legenda în limba germană

ETNOGRAFIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Cecilia Monica Dușan Ciorolița, Ciorolesa, Ciurlicatul – vechi obicei,

regăsibil în arealul Zarandului de munte ................... 355
CioroliŃa, Ciorolesa, Ciurlicatul – an Old-Custom,
Usually to be Found in the Zarand Mountainous
Area

Daniela Cristina Șendroiu Piese săsești din colecția Muzeului de Etnografie și

Maria Iustina Bogdan Artă Populară Orăștie ................................................ 369
Sächsische Stücke in der Sammlung des
Ethnographie- und Volkskunstmuseums in Orăștie
 7

RESTAURARE ȘI CONSERVARE

STUDII ŞI ARTICOLE

Daniela Iamandi Re – restaurarea unui vas de provizii ce aparține

culturii Gumelnița ...................................................... 385
Re – Restoration of a Storage Jar Belonging to the
Gumelnița Culture

Daniela Gheară Restaurarea, valorificarea ştiinŃifică şi expoziŃională

Nicolae Cătălin RişcuŃa a unui vas de cult aparŃinând epocii bronzului târziu
Iulia Dana Negula din aşezarea de la Şoimuş – Teleghi, jud. Hunedoara 395
Cristian Moise The Restoration, Scientific and Expositional
Ioana PopiŃiu Valorisation of a Cult Vessel from the Late Bronze
Age Settlement at Şoimuş – Teleghi, Hunedoara
County

Radu Claudiu Fierăscu Application of Scientific Methods for the

Irina Fierăscu Characterisation of Archaeological Materials ........... 405
Roxana Ioana Brazdiș Aplicarea metodelor științifice pentru caracterizarea
Anda Maria Baroi materialelor arheologice
Toma Fistoș
Nicolae Cătălin Rișcuța
Ioana Popițiu
Mihaela Beceanu

CRONICĂ MUZEALĂ

Ionela Simona Mircea Un proiect, o expoziție, un volum. Catedrala

Încoronării. Istorie și Har (octombrie 2017 –
noiembrie 2018) ....................................................... 415

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

Valentin Trifescu Susana-Monica Tapodi, Itinerare textuale. Studii și

eseuri de istoria culturii și de literatură comparată
[Itinéraires textuels. Etudes et essais d’histoire de la
culture et de la littérature comparée], Iași, Ed.
Vasiliana ’98, 2017, 326 p., (ISBN 978-973-116-
573-8).......................................................................... 429
8

ANIVERSARE

Angelica Bălos Dr. Adriana (Rusu) Pescaru la a 70-a aniversare ...... 435

IN MEMORIAM

Roxana Stăncescu Marius Râza (1 noiembrie 1986 – 14 decembrie

2018) .......................................................................... 439
Iosif Vasile Ferencz Dr. Alexandru Szentmiklosi (27 septembrie 1971 –
12 ianuarie 2019) ...................................................... 441

Oana Tutilă Prof. univ. emerit Doina Benea (8 iunie 1944 – 16

martie 2019) ............................................................ 447

Nicolae Cătălin Rișcuța Prof. univ. dr. Petre I. Roman (29 iunie 1935 – 25
iulie 2019) ................................................................ 451

Lista abrevierilor ....................................................................................................... 453

 PRODUSE COSMETICE FOLOSITE ÎN SALOANELE
TIMIȘOAREI INTERBELICE
MINODORA DAMIAN
Muzeul Banatului Montan, Reşița
damianminodora@yahoo.com

Cuvinte cheie: produse cosmetice, saloane, Timișoara, perioada interbelică

Keywords: cosmetics, salons, Timișoara, the interwar period

Printre numeroșii factori de emancipare, cosmetica a reprezentat unul dintre

importanții itemi ai acestui concept, prezent cu predilecție în cotidianul femeilor
timișorene. Arealul dedicat cosmeticii a contribuit la identificarea cultului imaginii
exterioare ca o adevărată industrie ce era promovată prin reclamă, caracterizată de
valorificarea atributelor pozitive și minimizarea pe cât posibil a carențelor acestora.
Crearea unui model impus de industria cosmetică și în media, transpune
aspectul femeii contemporane în linii ce converg tacit de la natural spre artificial. Prin
urmare, tot ce s-a etalat în modă a falsificat frumusețea naturală a femeii, generând
discret o estetizare artificială, datorată necesității deschiderii unei largi piețe de
consum a vopselelor, cremelor, rujurilor și a fardurilor.

Derivată a procesului complex de emancipare socială, generată ad-hoc dintr-o

necesitate expansivă a firii umane de a demitiza conceptele tradiționalist-conservatoare,
neclintite de-a lungul timpului, cosmetica avea să intervină activ la schimbarea pozitivă
a cotidianului interbelic bănățean. Provenită etimologic din grecescul kosmeticos, ce
înseamnă măiestrie în împodobire, cosmetica constituie arta practică de îngrijire
igienică a feței și a părului cu ajutorul unor metode și preparate speciale.
Îngrijirea corporală și ajustarea deficiențelor inestetice s-a dovedit a fi, încă din
negura timpurilor, o preocupare naturală în cotidianul societății umane, cu predilecție în
arealul genului frumos. Începând cu practicarea vopsirii părului la aborigenii indo-
amerincani, continuând cu kohol-ul de Ispahan, renumitul tratament al vechilor egipteni
pentru înviorarea ochilor, cosmetica s-a extins progresiv în cadrul cutumelor de
înfrumusețare.
Negura istoriei dezvăluie prezența unui interes canalizat spre îngrijirea și
înfrumusețarea aspectului exterior. Încă din antichitatea orientală, cu precădere în
Arabia, Caldeea, Babilonia și în Egipt se cunoșteau metode și procedee de preparare a
unor produse folosite în cosmetică. Împăratul persan Darius, după cucerirea Arabiei,
primea ca tribut plante din care se extrăgeau esențe folosite la parfumuri. Mai apoi,
împăratul roman Tiberiu își aplica zilnic pe corp diverse uleiuri aromate. Tot în arealul
romanității antice se distinge împăratul Heliogabal, ce impunea prin decret ca încăperile
feminine de la palat să fie mereu parfumate. Urmând firul istoriei, în evul mediu
regăsim reintroducerea produselor parfumate de către cruciații reîntorși din războaiele
purtate în orientul mijlociu1.

1
ÉE. 1935c, p. 7.

Sargetia. Acta Musei Devensis (S.N.), X, 2019, p. 309-322.

310 Produse cosmetice folosite în saloanele Timișoarei interbelice

Din punct de vedere al obiectului de activitate, cosmetica se împarte în

cosmetica integrală și cosmetica decorativă. Cosmetica integrală cuprinde regulile
generale care privesc menținerea corespunzătoare a sănătății corpului și a pielii prin
procedee ca băi, dușuri, masaje, gimnastică, iar cosmetica decorativă uzează de
tratamente cosmetice, de produse cosmetice și de machiere (farduri, rujuri, pudre).
Pe de altă parte, din același punct de vedere, cel a obiectului de activitate, în
cercetarea efectuată se disting două componente: locațiile în care au fost prestate
servicii de înfrumusețare și produsele care se folosesc în cadrul procedurilor de
înfrumusețare.
Identitatea socio-economică-financiară a Timişoarei prinde contur după
finalizarea primului război mondial. Efectul imediat al acestui fapt se materializează în
tendința de emancipare a populației. Încetarea ostilităților primei conflagrații mondiale
aduce cu sine atât eliberarea teritorial-politică, dar mai ales deschiderea spiritual-
creativă, ce prevestea o schimbare cutezătoare aproape în întreg spectrul vieții cotidiene.
În cadrul societății timișorene se naște ipoteza unei modernizări generate de
dezvoltarea unei acțiuni de metamorfoză socială și de schimbare a mentalităŃii,
evidențiate îndeosebi de adoptarea stilului de viață apusean de către populația juvenilă,
prin preluarea tendințelor stilistice expuse în Vestul dezvoltat al Europei2.
Printre numeroșii factorii de emancipare, cosmetica a reprezentat unul dintre
importanții itemi ai acestui concept, prezent cu predilecție în cotidianul femeilor
timișorene. Utilizarea cosmeticelor se făcea în funcție de etate. Doamnele trecute de
prima tinerețe foloseau din abundență parfumul și pudra, pe când tinerele apelau des la
rimel și ruj în estetica corporală3.
Dorința continuă de îmbunătățire estetică se manifestă plenar și în civilizația
interbelică, specifică mai ales universului feminin. Sintagma femeia – simbol al
frumuseŃii – impune o permanentă preocupare de menținere a unui sincron biunivoc
între tendințele modei și propunerile existente pe piaŃă.
Facil lizibile, printate sub formate accesibile cititului, ziarele constituiau un
important pilon în procesul de informare în masă, în perioada dintre războaie. Oriunde
și oricând, gazetele timișorene prezentau obiectiv crâmpeie din viața de zi cu zi, lăsând
loc dezvoltării unor ample analize socio-economico-culturale.
Cercetarea se bazează pe izvoarele istorice ce se identifică atât cu materialele
publicitare, definite succint ca un complex de acțiuni menite să atragă atenția
potențialilor cumpărători asupra produselor sau serviciilor, în scopul vânzării acestora,
precum și cu relatările gazetărești referitoare la îngrijirea corporală, înglobate în arealul
jurnalistic interbelic timișorean.
Neintenționând a etala o situație completă a segmentului temporal încadrat de
cele două războaie, arealul publicistic s-a erijat într-o sursă de informații ce a redat
mentalitățile, obiceiurile, gusturile și activitățile populației României Mari. Alocate în
spații generoase din arhitectura de paginație a ziarelor, reclamele au constituit atât
reflexul componentei socio-culturale a publicului cititor de ziare, cât și instrumentul de
occidentalizare a populației.
Procesul de emancipare declanșat odată cu finalul primei conflagrații mondiale
se manifestă implicit și în viața de zi cu zi a timișorenilor. Presa mondenă dedică spații
în care sunt promovați itemii caracteristici din sfera menținerii esteticului corpului

2
Popescu 2004, p. 123.
3
Scurtu 2001, p. 190.
Minodora Damian 311

uman. Mesajele emanate de spoturile publicitare ținteau spre promovarea produsului,

indicând și locația de unde acesta putea fi procurat.
În materialul de față ne-am propus să abordăm o frântură din tematica specifică
domeniului cosmetic, realizând o cercetare asupra coafurii, machiajului, a parfumeriei și
a îngrijirii corporale, pe baza reclamelor și articolelor din publicistica interbelică.
Utilizând abil talentul condeiului, gazetarii expuneau concentrat, în mesaje
simple și concise, materiale referitoare la conceptul coagulării intense al liantului
nedizolvabil dintre produs și persoană, prezentând informații-cheie prin care cititorii
putea fi inițiați cu ușurință în sfera esteticii corporale.
Frecvența ridicată a aparițiilor spoturilor publicitare ce fac referire la arealul
esteticii corporale, conduc expres spre manifestarea unui interes deosebit pentru acest
domeniu, mai ales din partea sexului frumos, exprimat prin inițierea unui itinerariu de
cumpărături ce includea drogheriile, parfumeriile, farmaciile cât și marile magazine
universale. În sfera cosmeticii interbelice erau comercializate produse precum:
șampoane, loțiuni și vopsele de păr, rimel de ochi, pudre de față, rujuri, creme de corp și
față, dar și articole de parfumerie.
Participarea intensă a părții feminine la viața cotidiană, implicarea în angrenajul
societății, impunea schimbări chiar la nivelul imaginii exterioare.
Unul dintre principalele elemente ce armonizează estetic imaginea unei
persoane, îl constituie aranjarea părului. Tendințele interbelice în domeniul coafurilor se
caracterizează prin redimensionarea masivă a lungimii firului de păr și adoptarea
tunsorilor lejere. Prin schimbările diametral opuse în modul de abordare a frizurilor
feminine, erau reliefate cu prisosință partea inferior dorsală a capului, ochii și
pavilioanele auditive. Astfel că partea din spate era dezvelită, bretonul era tăiat o idee
deasupra ochilor, spre a-i evidenția, iar pentru ascunderea urechilor se apela la buclarea
perciunilor în sus4.
Demitizarea asocierii feminității cu dimensiunea părului lung, se produce în anii
1920-1930, când tot mai des se adoptau tunsorile scurte de genul Castle Bob. Agreată în
infantilitatea începutului de secol XX, frizura dreaptă, cu un breton care se termină în
proximitatea sprâncenelor, folosită pentru acoperirea urechilor, prinde contur în moda
hair-styling-ului interbelic. Tot mai multe doamne și domnișoare ce doreau a fi în pas
cu moda apelau la încercări îndrăznețe de a renunța la lungimea părului, în detrimentul
unei tunsori scurte și facil de întreținut, de tip Eton5. Un nou punct de inflexiune în
etalarea podoabei capilare l-a constituit Marea Recesiune din anii 1930. Lungimea
părului era până deasupra umerilor, prins la spate, cu cărare pe mijloc sau într-o parte,
iar toată suprafaŃa acestuia era ondulată, dând impresia de valuri. Acestea încadrau faŃa
şi evidenŃiau nu doar liniile ei ci, în special, pe cele ale gâtului, care părea suplu şi
graŃios, aidoma vedetelor hollywoodiene Greta Garbo și Joanne Crawford.
Un aspect primordial în estetica capilară era igiena părului, menținută cu ajutorul
șampoanelor și soluțiilor nutritive aplicate scalpului. Din gama largă de produse, abil
promovate, se regăseau atât cele cu componentă naturală, dar și acelea cu aditivi
chimici. Astfel, sub sigla firmei Elida s-au regăsit șampoanele: Kumilloflor, din flori de
mușețel montan, creat special pentru părul blond, și Brunetaflor, ce conținea heguil,
utilizat la îngrijirea și înfrumusețarea părului în tonuri închise6. Unor probleme precum

4
R. 1934, p. 30.
5
Fogg 2015, p. 227.
6
Realitatea Ilustrată, IX, 548, 1937, p. 5.
312 Produse cosmetice folosite în saloanele Timișoarei interbelice

căderea părului sau mătreața, li s-a încercat rezolvarea prin felurite soluții. În
combaterea mătreții și pentru estomparea căderii părului se folosea șamponul Pivaxon7.
În funcție de tipul părului, se pretau diferite preparate pentru păstrarea buclelor8.
În scopul menținerii noilor forme aplicate podoabei capilare se recomanda folosirea
cremei și fixativului de păr Silvifix9.
Pe lângă igiena părului, pentru un aspect plăcut și pentru estomparea efectelor
cauzate de trecerea anilor era recomandată schimbarea culorii firului de păr. În vederea
realizării unui efect reușit, era necesar a se ține cont de anumiți factori cum ar fi
culoarea tenului și a ochilor. Pentru doamnele excentrice, alegerea nuanțelor de păr se
făcea conform tendințelor modei. Exemplară în acest sens era culoarea acajou cloir,
nuanță mai pală din paleta mahonului10.
Pentru o cromatică estetică a părului se recomanda folosirea următoarelor
vopsele de păr: Eau Sallés11, Imédia12, Komol13, Colorin la prețul de 120 lei14,
Instantanée cu 80 lei15 și Tonal la prețul de 70 lei flaconul16. Desigur existau și produse
de utilitate universală precum Gloria, vopsea folosită atât pentru colorarea părului la
femei, dar și pentru mascarea firelor albe din barba masculină. Se putea achiziționa la
prețurile de 25 și 50 lei, în funcție de gramaj, de la depozitul de pe Avram Iancu, nr. 417.
În trend cu modificările de emancipare, în Timișoara interbelică exista o bogată
paletă de saloane de coafură, precum Salonul Siebert de pe strada Mărășești nr. 1, unde
s-au realizat bucle permanente Dauerwellen18; Coaforul de dame Perak I., aflat pe
bulevardul Regele Ferdinand, unde se ofereau și servicii de manichiură; Salonul Ideal
de pe bulevardul Carol nr. 12; Salonul Huhn din strada Eugenia de Savoia nr. 519;
Salonul Kohl din strada Lonovics20; Salonul Elit, situat în bulevardul Carol, nr. 1021;
Salonul Erhard T., a cărui locație se situa lângă Hotel Splendid pe bulevardul Brătianu;
Coaforul de dame Ferencz & Co. se afla pe str. Eminescu22; Coaforul de dame Mayer și
Buzaș, unde pe lângă servicii de coafor se executau și servicii de cosmetică, existent în
bulevardul Regele Ferdinand nr. 1623 (Anexa 1).
Aidoma femeilor, și populația masculină era preocupată de îmbunătățirea
aspectului exterior. Diverse schimbări s-au sesizat în modul de purtare a podoabei
capilare și în special a celei faciale. Din feluritele modele de expunere a părului de pe

7
Realitatea Ilustrată, VIII, 390, 1934, p. 12.
8
ÉE. 1935b, p. 7.
9
Realitatea Ilustrată, X, 518, 1936, p. 23.
10
Realitatea Ilustrată, VIII, 414, 1934, p. 30.
11
Realitatea Ilustrată, VIII, 372, 1934, p. 3.
12
Realitatea Ilustrată, VIII, 393, 1934, p. 8.
13
Realitatea Ilustrată, III, 51, 1929, p. 33; Realitatea Ilustrată, III, 52, 1929, p. 22.
14
Realitatea Ilustrată, VIII, 414, 1934, p. 24.
15
Realitatea Ilustrată, III, 51, 1929, p. 23; Realitatea Ilustrată, III, 52, 1929, p. 38.
16
Realitatea Ilustrată, VIII, 382, 1934, p. 6.
17
Nădejdea, II, 221, 1922, p. 3; Nădejdea, II, 233, 1922, p. 2; Nădejdea, II, 261, 1922, p. 4; Nădejdea,
II, 267, 1922, p. 4.
18
Biruința, VI, 422, 1938, p. 2; Biruința, VI, 427, 1938, p. 3; Biruința, VI, 428, 1938, p. 2; Biruința,
VI, 451, 1938, p. 3.
19
Mare carte de adrese 1938, p. 123.
20
Mare carte de adrese 1938, p. 123.
21
Mare carte de adrese 1938, p. 121.
22
Voința Poporului, VII, 228, 1929, p. 3.
23
Fruncea, II, 41, 1935, p. 5; Mare carte de adrese 1938, p. 123.
Minodora Damian 313

față s-au sesizat a fi: barba, ciocul și mustățile à la Kaiser Wilhelm, mustățile de tip
englezesc, ajungându-se până la dispariția completă a acestora24.
Toate serviciile de aranjare a podoabei capilare și a celei faciale se realizau în
coaforurile mixte atât pentru dame cât și pentru domni, cum ar fi frizeria Ioan Waltrich
din Cartierul Fabric25; salonul de coafor și frizerie Straja, societate comercială ce-l avea
ca proprietar pe Ilie Magda26; frizeria pentru domni și doamne deținută de Cornel
Maghețiu, unde se executau la prețuri modeste tunsori Bob și à la Garson27; Salonul
Pirosky, ce oferea servicii mixte, atât pentru domni dar și pentru doamne, care presta
spălatul părului, manichiura și ondulația la prețul de 15 lei28; frizeria pentru domni și
doamne deținută de Francisc Varga29; Salonul de Bărbierit și Frezat deținut de Dușan
Bugarin, de pe strada Gheorghe Lazăr30.
Pe lângă remodelarea părului, în unele saloane clienții putea beneficia și de
servicii pentru îngrijirea manichiurii, toate acestea regăsindu-se în salonul Ehling din
strada I. Mercy, nr. 331. Pentru menținerea lacului de unghii era indicat ca, înainte de
aplicare, unghiile să fie lustruite și curățate în mod optim32.
Machiajul este procedeul complex de evidențiere a trăsăturilor simetric-
armonioase, prin estomparea imperfecțiunilor faciale cu ajutorul unor produse și
amestecuri aditive. Procesul se realizează nestandardizat, fiind necesare anumite
deprinderi autodobândite precum dexteritatea, imaginația, coroborate cu deținerea
științei echilibrului cromatic și a cunoașterii geometriei aspectului facial.
Crearea unui model impus de industria cosmetică și media, transpune aspectul
femeii contemporane în linii ce converg tacit de la natural spre artificial. Prin urmare,
tot ce s-a etalat în modă a acaparat frumusețea naturală a femeii, erodând-o discret spre
o estetizare artificială, datorită necesității deschiderii unei largi piețe de consum a
vopselelor, cremelor, rujurilor și a fardurilor33 (Anexa 2).
Promovarea intensă a folosirii instrumentelor de înfrumusețare de către marea
masă a populației feminine se concretiza prin diverse articole generos paginate, ce
aveau menirea de a instrui cititoarele despre modul de aplicare a machiajului.
Ziarul Fruncea dedică în pagina Femeia, societatea, viața un spațiu în care s-au
dezbătut problematici legate de folosirea optimă a machiajului. Cele mai dese sfaturi și
indicații făceau referire, cu precădere, la păstrarea normelor minime de igienă, la
adaptarea machiajului corect în funcție de ocazii, dar și pentru aplicarea unui machiaj
cromatic echilibrat. De altfel, s-a mai sugerat executarea unei retușări artificiale
studiate. Acestea se caracterizau prin aplicarea unei creme de fond, peste care se aplică
pudră pe obraz, un fard armonizat cu rujul de buze, iar în completare, pentru
evidențierea ochilor, se foloseau rimelul și creionul de sprâncene34. În vederea
evidențierii ochilor, pe pleoape se aplicau farduri albastre sau argintii, adecvate seratelor

24
Bărbat 1929, p. 1.
25
Almanach 1935, p. 212.
26
Biruința, VI, 651, 1938, p. 3.
27
Renașterea, I, 4, 1929, p. 4; Renașterea, I, 5, 1929, p. 4; Renașterea, I, 6, 1929, p. 6; Renașterea, I,
7, 1929, p. 4; Renașterea, I, 8, 1929, p. 4; Renașterea, I, 9, 1929, p. 4.
28
Voința Poporului, VIII, 40, 1930, p. 4; Voința Poporului, VIII, 41, 1930, p. 2.
29
Voința Poporului, VIII, 40, 1930, p. 3.
30
Banatul Românesc, II, 217, 1920, p. 2.
31
Mare carte de adrese 1938, p. 121.
32
ÉE. 1935a, p. 7.
33
Popescu 2004, p. 217.
34
ÉE. 1934a, p. 7.
314 Produse cosmetice folosite în saloanele Timișoarei interbelice

dansante35. Pentru evidențierea ochilor mai erau folosite și genele artificiale ce puteau fi
fixate cu ajutorul unui ulei special. Aceste produse se găseau în magazine specializate,
dar și în diverse parfumerii36.
De asemenea, s-a atras atenția a se avea în vedere aplicarea fardurilor în funcție
de tipul epidermei. Pentru tenul gras s-au exemplificat trei metode de îngrijire facială:
metoda clasică prin curățarea feței cu apă și săpun, metoda modernă prin folosirea
laptelui de curățat special, produs de industria cosmetică și metoda alcoolului unde se
utilizează alcoolul pur pentru înlăturarea impurităților de pe suprafața feței37. Totodată,
în vederea întreținerii în stare optimă a tenului uscat, s-a recomandat curățirea feței
folosind săpunul Marsilia, aplicarea unei creme în cantități moderate și apoi adăugarea
cu delicatețe a pudrei38.
În vederea desăvârșirii unui machiaj corect și armonizat era necesar a se lua în
considerare cromatica pielii, coroborată cu o aprofundată observație asupra nuanțelor
existente în paleta de culori. Datorită coloritului complex al epidermei, ce variază de la
un crem deschis până la un bej cu reflexii albăstrui, distribuit într-un pastel ce intra în
combinație cu nuanțe roșiatice, este utilă dobândirea aptitudinii de identificare a
combinațiilor armonioase de culori, aplicate pe diferitele tipuri de piele. Prin urmare,
fardul are menirea de a lumina tenul, de a accentua trăsăturile pielii și, nu în ultimul
rând, de a minimaliza imperfecțiunile39.
Unul dintre aspectele definitorii în domeniul esteticii faciale l-a constituit
colorarea buzelor. Diverse firme de cosmetice își promovau rujurile, ademenind
doamnele și domnișoarele spre a procura aceste produse. Alegerea nuanței de ruj se
făcea în funcție de culoarea podoabei capilare. Doamnele blonde foloseau o culoare mai
deschisă, asortată cu pudra de obraz, pe când brunetele adoptau o cromatică mai închisă.
Din punctul de vedere al calității se distingeau rujurile uscate și cele unsuroase. Rujurile
unsuroase se aplicau mai ușor, dar aveau o autonomie de scurtă durată, iar cele uscate
rămâneau vreme îndelungată pe buze40. De altfel, folosirea acestui produs cosmetic era
indicată în funcție de aspectul buzelor. Pentru buze groase se foloseau rujuri în nuanțe
pale, iar pentru cele subțiri se utilizau rujurile în culori închise41.
Distinsele doamne puteau alege rujuri dintr-o largă paletă de produse cum ar fi:
Ritz , Morel43, rujul casei Violet expus spre vânzare la 130 lei44, și Zande, produs de
42

origine americană45.
Estetica olfactivă devenea din ce în ce mai abordată, o persoană ce emana un
miros plăcut atrăgea un vădit interes asupra ei. În special în rândul femeilor, în cele mai
multe cazuri, dar și în rândul bărbaților, parfumurile constituiau elementul de finețe în
ansamblul creării unei imagini atrăgătoare. Alegerea unui arome fine de parfum se
realiza în funcție de felul epidermei. Femeile cu pielea mai deschisă preferau

35
ÉE. 1934e, p. 5.
36
ÉE. 1935b, p. 7.
37
ÉE. 1934b, p. 6.
38
ÉE. 1934c, p. 4.
39
Dorothea 1934, p. 28-29.
40
ÉE. 1934d, p. 4.
41
ÉE. 1935d, p. 7.
42
Realitatea Ilustrată, X, 517, 1936, p. 17.
43
Realitatea Ilustrată, III, 51, 1929, p. 24.
44
Realitatea Ilustrată, II, 43, 1928, p. 2.
45
Realitatea Ilustrată, X, 518, 1936, p. 27.
Minodora Damian 315

parfumurile delicate din extracte florale, iar cele brunete erau atrase de parfumurile cu
mirosuri exotice46.
Dintre cele comercializate, erau apreciate cele din gama marilor producători de
parfumuri precum: Bourjois, Coty, Worth, L. T. Piver, Louis Philippe, D’Argy,
D’Orsay.
Casa Bourjois, fondată în 1853 de către actorul Joseph Albert Pousin, care inițial
si-a propus să producă cosmetice necesare actorilor de pe scenă, ulterior reorientând
producŃia spre sfera parfumurilor.
Dintre parfumurile create pe atunci se remarcau mărcile Soir de Paris, sau
Evening in Paris, în variantă britanică, creat în 1928 de Ernest Beaux47, precum și Mon
Parfum ce era produs începând cu anul 191948. În piața cosmeticelor de lux s-a
manifestat un suflu nou o dată cu lansarea în 1935 a pudrei și a apei de colonie marca
Bourjois.
Prezente în paleta de parfumuri interbelice sunt creațiile parfumierului François
Coty, marcă celebră și bine cotată pe această piață încă de pe atunci. Pe numele său real,
François Spoturno (3 mai 1874-25 iulie 1934), născut în Corsica, provenit dintr-o
familiei genoveză înrudită cu Bonaparte, Coty s-a erijat într-unul dintre marii
producători de parfumuri franțuzești. Implicat în lumea politico-economică, acesta s-a
remarcat prin achiziționarea în 1922 a ziarului Le Figaro, prestigios ziar conservator, cu
cititori din zona elitelor, iar în 1933 a fost fondatorul partidului de orientare fascistă
Solidaritea Franceză49.
Marca Coty era prezentă pe piața analizată aici prin parfumurile La Rose,
L’Aimant, L’Origan, Emeraude, Paris, Chypre, Ambre Antique și nu în ultimul rând apa
de Colonie Coty50.
Din sfera creațiilor parfumeriilor franceze a fost expus spre comercializare
produsul casei Louis Philippe, Angélus, caracterizat de un amalgam individual,
combinat cu o emanație captivantă ce impregna pielii un unic și distinct apanaj51.
Din același areal galic se remarcă casele D’Argy cu parfumurile Toutes les
Fleurs, Taifun, Cheramour52 și Diavolo, ce imprimă un miros ce emană personalitate,
unicitate și mister53, precum și casa L. T. Piver, una dintre cele mai vechi parfumerii din
Paris, prezentă pe piață interbelică cu parfumul Oedipe, caracterizat printr-un miros
seducător54.
În multitudinea exemplelor de itemi olfactivi de natură feminină a fost întrezărit
și un produs cu iz masculin. Casa D’Orsay lansează în 1925 parfumul Le Dandy,
identificat printr-un farmec subtil55.
Toate aceste parfumuri erau expuse spre vânzare publicului timișorean interbelic
în diferite locații (Fig. 1).

46
ÉE. 1935c, p. 7.
47
Realitatea Ilustrată, X, 513, 1936, p. 21.
48
Realitatea Ilustrată, VIII, 414, 1934, p. 24.
49
Regele parfumeriei 1938, p. 4.
50
Realitatea Ilustrată, VIII, 390, 1934, p. 15.
51
Realitatea Ilustrată, X, 513, 1936, p. 24.
52
Realitatea Ilustrată, X, 512, 1936, p. 22.
53
Realitatea Ilustrată, X, 512, 1936, p. 19; Realitatea Ilustrată, X, 513, 1936, p. 2.
54
Realitatea Ilustrată, X, 519, 1936, p. 2.
55
Realitatea Ilustrată, IV, 152, 1929, p. 19.
316 Produse cosmetice folosite în saloanele Timișoarei interbelice

Denumire Adresă Deținător

Adonis56 Piața Brăteanu A. Walleth
Apollo57 Piața Drăgălina M. Raducziner
Elisabetin58 Piața Lahovary Kozovits Eduard
Ideal59 Str. Eminescu nr. 5
Kertész Ludovic60 Str. Dacilor nr. 8 Kertész Ludovic
Kincs E.61 Bd. Carol nr. 16
Kohn Adolf și Fii62 Piața Drăgălina Kohn Adolf
Le Royal Bd. Duca nr. 2
Pentz Iacob Bd. Berthelot nr. 12 Pentz Iacob
Savoly63 Str. Alba Iulia nr. 5 Luiza Weber
Venus64 Bd. Regele Ferdinand nr. 6;
Str. Ștefan cel Mare nr. 2
Walleth Anton65 Str. Lonovici nr. 4 Walleth Anton
Antalóczy66 Piața Sf. Gheorghe
Miami67 Bd. Carol nr. 10
Dumbravă68 Str. V. Alexandri
Ferdinand Albert69 Bd. Berthelot Ferdinand Albert

Fig. 1. Parfumerii în Timișoara interbelică

Intens promovate și cu real succes pe piața interbelică de cosmetice s-au sesizat

a fi produsele ce dăinuie încă și în cotidianul contemporan.
Menținerea sănătoasă a epidermei se putea realiza prin folosirea frecventă a
cremei Nivea, produsul de vârf al firmei Beiersdorf lansat în 1911, bazată pe eucerit, un
agent de emulsifiere descoperit în 1898, care permitea asimilarea rapidă a cremei în
piele70. Aceasta se putea procura în magazinele de specialitate la prețurile de 16 lei cutia
și respectiv 30 lei tubul71. Alt produs celebru existent pe piața cosmeticelor era crema
Pond’s, produs inventat în Statele Unite în anul 1846, inițial ca medicament, de către
farmacistul Theron T. Pond (1800-1852) din Utica, New York, cu extract de Hamamelis,
plantă de proveniență nord-americană cu efecte tămăduitoare72.

56
Mare carte de adrese 1938, p. 114.
57
Mare carte de adrese 1938, p. 114.
58
Mare carte de adrese 1938, p. 114; Fruncea, II, 18, p. 7.
59
Mare carte de adrese 1938, p. 114.
60
Mare carte de adrese 1938, p. 114; Almanach 1935, p. 227.
61
Mare carte de adrese 1938, p. 114.
62
Mare carte de adrese 1938, p. 114.
63
Mare carte de adrese 1938, p. 114; Almanach 1922, p. 259; Nădejdea, II, 261, 1922, p. 4.
64
Mare carte de adrese 1938, p. 114; Voința Banatului, V, 78, 1925, p. 4.
65
Mare carte de adrese 1938, p. 114; Biruința, VI, 467, 1938, p. 3.
66
Voința Poporului, VII, 218, 1929, p. 4; Voința Poporului, VII, 219, 1929, p. 4; Voința Poporului,
VII, 221, 1929, p. 4; Voința Poporului, VII, 222, 1929, p. 4.
67
Fruncea, II, 44, 1935, p. 6.
68
Biruința, VI, 523, 1938, p. 2.
69
Biruința, VI, 529, 1938, p. 2; Biruința, VI, 532, 1938, p. 3; Biruința, VI, 533, 1938, p. 3; Biruința,
VI, 535, 1938, p. 3; Biruința, VI, 545, 1938, p. 3; Voința Banatului, XVII, 12, 1937, p. 3.
70
Realitatea Ilustrată, X, 512, 1936, p. 8.
71
Realitatea Ilustrată, VIII, 372, 1934, p. 19.
72
Realitatea Ilustrată, X, 513, 1936, p. 17.
Minodora Damian 317

Pentru acapararea audienței și expunerea produsului spre un grup țintă cât mai
larg, firma de cosmetice Elizabeth Arden, înființată în 1910, îndemna componenta
feminină la folosirea unui real procedeu de înfrumusețare, cu propriile produse, bazat pe
trei principii: curățire, tonifiere și nutriție a epidermei. În primul rând pentru curățare
era necesară folosirea cremei Venetian Cleansing Cream, apoi pentru tonifiere se
recomanda aplicarea cremei Skin Tonic, iar în final nutriția pielii trebuia asigurată prin
utilizarea produsului Velvet Cream73.
În aceeași categorie de produse pentru hidratarea epidermei faciale se aflau pe
piață cremele Tokalon, cu conținut de biocel și concepută de profesorul Stejskal de la
Universitatea din Viena74, Trisena, cremă de zi ce se aplica înainte de pudră, menținând
aspectul plăcut al feței și acordându-i un parfum aparte, Scherk Cold Cream, cremă de
noapte care conținea uleiuri fine și ceară folosită pentru îndepărtarea ridurilor75, toate
puse în vânzare la prețurile de 90 lei borcanul și 45 lei tubul76.
Nu trebuiesc ignorate nici produsele de toaletă din sfera pariziană, de unde am
remarcat săpunul, crema și pudra din gama Simon77. Întâlnim totodată și produse
românești, cum ar fi crema Flora, bazată pe extrase din lapte de crin, ce catifela fața,
brațele și decolteul78 și crema Laura, folosită în deosebi în sezonul rece, la întinerirea și
curățirea pielii, comercializată la prețul de 100 lei79. Petru sezonul cald avem crema
Loecrem ce avea în compoziție vitamine care ajutau pielea împotriva razelor de soare80,
crema și uleiul pentru plajă Nivea81 și uleiul Eukutol82.
Tot în gama cremelor s-au remarcat produsele: Mia83, Ileana84, Secret de Lily –
preț 100 lei bucata, Amber Royal, la prețul de 175 lei flaconul85. De altfel, în sfera
farmaceutică timișoreană interbelică erau comercializate și cremele: Zaida, aflată și în
farmacia Salvator lângă cafeneaua Lloyd86, Margueritte comercializată și la farmacia
Emil Sotirescu din Piața Sfântul Gheorghe87, Norma88 și Lapte de Crin89, regăsită și în
farmacia orășenească Vulturul Negru din Piața Sfântul Gheorghe.

73
O femeie neglijentă 1936, p. 7.
74
Realitatea Ilustrată, X, 512, 1936, p. 22.
75
Realitatea Ilustrată, X, 512, 1936, p. 20.
76
Realitatea Ilustrată, X, 512, 1936, p. 20.
77
Realitatea Ilustrată, III, 51, 1929, p. 37; Realitatea Ilustrată, III, 52, 1929, p. 24, 32.
78
Realitatea Ilustrată, III, 52, 1929, p. 40.
79
Realitatea Ilustrată, III, 51, 1929, p. 24; Realitatea Ilustrată, III, 52, 1929, p. 35.
80
Realitatea Ilustrată, VIII, 392, 1934, p. 26.
81
Realitatea Ilustrată, VIII, 394, 1934, p. 8.
82
Realitatea Ilustrată, VIII, 391, 1934, p. 18.
83
Almanach 1922, p. 231.
84
Nădejdea, III, 290, 1923, p. 3.
85
Realitatea Ilustrată, II, 243, 1928, p. 2.
86
Voința Banatului, II, 98, 1922, p. 4; Almanach 1922, p. 368; Vestul, III, 571, 1932, p. 2; Vestul, III,
615, 1932, p. 2; Voința Poporului, VIII, 43, 1930, p. 2.
87
Plugarul Român, XXI, 16-17, 1924, p. 6.
88
Voința Banatului, IV, 4, 1924, p. 4; Almanach 1922, p. 267.
89
Vestul, III, 566, 1932, p. 3; Voința Poporului, VIII, 35, 1930, p. 2; Voința Poporului, VIII, 38, 1930,
p. 4; Voința Poporului, VIII, 40, 1930, p. 4; Voința Poporului, VIII, 41, 1930, p. 3; Voința Poporului,
VIII, 42, 1930, p. 4; Voința Poporului, VIII, 43, 1930, p. 4; Renașterea, II, 8, 1930, p. 4; Renașterea, II,
9, 1930, p. 4; Renașterea, II, 10, 1930, p. 4; Renașterea, II, 12, 1930, p. 4; Renașterea, II, 13, 1930, p. 4;
Renașterea, II, 14, 1930, p. 4; Renașterea, II, 17, 1930, p. 4; Renașterea, II, 18, 1930, p. 4; Renașterea, II,
19, 1930, p. 4; Renașterea, II, 20, 1930, p. 4; Renașterea, II, 21, 1930, p. 4; Renașterea, II, 22, 1930, p. 4;
Renașterea, II, 23, 1930, p. 4; Renașterea, II, 27, 1930, p. 4; Voința Poporului, VII, 125, 1929, p. 4.
318 Produse cosmetice folosite în saloanele Timișoarei interbelice

Dintre produsele cosmetice ce trebuiau întrebuințate complementar s-au

evidențiat cele din gama Siamoise, ce ofereau creme dedicate atât uzului pe timp de zi
cât și de noapte, disponibile la prețul de 120 lei90.
În arta machiajului fiecare produs își are propria sa utilitate. Pentru fixarea
fondului de ten și pentru oferirea unui luciu aparte feței cu tenul gras se recomanda
folosirea pudrei. Aceasta se aplică de obicei la final, pentru a nu încurca și a fixa
machiajul mai bine, protejând astfel epiderma de factorii externi de natură
meteorologică: vânt, ger sau arșiță.
Frecvent promovate în această categorie se remarcă pudrele: Three Flowers,
creată de Richard Hudnut din substanțe de calitate, cu un parfum plăcut ce menține
tenul catifelat91, Diavolo D’Argy, pusă în vânzare la diferite gramaje, la prețul de 22 și
45 lei92, Amber Royal, produs al casei Violet, ce putea fi achiziționată la prețul de 175
lei93, Angélus creată sub egida firmei Louis Philippe94, En Vogue caracterizată printr-o
nuanță mată95, Soir de Paris al casei Bourjois96, Oedip produsă de LT PIVER Paris97,
Mystikum de la firma Scherk, comercializată la prețul de 35,75 și respectiv 130 lei, în
funcție de mărimea cutiei98, Norma, care se putea achiziționa și de la farmacia
orășenească Vulturul Negru din Piața Sfântu Gheorghe, patronată de către Emil Kulka99.
În concluzie, analiza aparițiilor publicitare din sfera gazetărească interbelică
timișoreană indică faptul că trei sferturi din totalitatea reclamelor expuse în ziare avea
ca public țintă exclusiv femeia, ceea ce reflectă un interes vădit asupra reclamelor
dedicate în special genului frumos.
Transpunerea conceptuală a Timișoarei într-o metropolă cosmopolită a fost
realizată datorită dezvoltării și adoptării în cotidian a cultului pentru estetica aspectului
exterior, cu predilecție spre partea feminină. Eleganța și preocuparea de îmbunătățire a
propriei imagini a doamnelor și domnișoarelor din mica Vienă a creat un impact în
tendințele tot mai accentuate de etalare a nurilor și încadrarea modei spre o civilizație a
trupului, dezvoltată pe integrarea în societate a cultului formelor carnale. Emanciparea
bazată pe schimbarea de exprimare a styling-ului, deschidea viziunea oamenilor asupra
modului de comunicare, încercându-se demitizarea prejudecăților referitoare la legătura
imagine-caracter.
Identificarea cultului imaginii exterioare ca o adevărată industrie presupunea
promovarea arealului dedicat cosmeticii prin reclama publicistică, ce se caracterizează
prin valorificarea atributelor pozitive și minimizarea pe cât posibil a carențelor acestora.
Exprimarea folosită în transmiterea mesajului publicitar se realiza de așa manieră încât
în viziunea potențialului client să primeze calitățile produsului și nu defectele acestuia.
Astfel, reclama din perioada interbelică ar fi chiar idealul marilor corporații actuale, în
care mesajul spune tot, nu lasă loc de interpretări, orientând produsul direct către
cumpărător.

90
Realitatea Ilustrată, III, 42, 1929, p. 17.
91
Realitatea Ilustrată, X, 512, 1936, p. 23.
92
Realitatea Ilustrată, III, 42, 1929, p. 17; Realitatea Ilustrată, X, 512, 1936, p. 19; Realitatea
Ilustrată, X, 513, 1936, p. 2; Realitatea Ilustrată, X, 517, 1936, p. 7.
93
Realitatea Ilustrată, II, 43, 1928, p. 2.
94
Realitatea Ilustrată, X, 516, 1936, p. 2.
95
Realitatea Ilustrată, X, 517, 1936, p. 14.
96
Realitatea Ilustrată, X, 517, 1936, p. 17.
97
Realitatea Ilustrată, X, 518, 1936, p. 2.
98
Realitatea Ilustrată, X, 512, 1936, p. 11.
99
Almanach 1922, p. 267.
Minodora Damian 319

Perceperea modului de înfrumusețare prin modelarea gustului s-a erijat ca

argument solid în combaterea conceptului de stratificare socială și uniformizare, bazat
pe ideologii tradiționaliste. Însă reliefarea acestor imagini exterioare, contribuie expres
la construcŃia ideilor preconcepute despre oameni, ca expresii a mentalurilor predispuse
la prejudecăŃi, stereotipuri, clişee, etichete într-o societate a viziunii îndreptată către
superficialitate.
Prin colaborarea intrinsecă și intimă a diverșilor itemi, precum industria,
electricitatea, chimia, chirurgia, coaforul, dar mai cu seamă pasiunea fiecărei femei de a
deveni frumoasă, contribuie implicit la geneza bibeloului de lux, echivalentul femeii
moderne100.

ANEXĂ

Anexa I
Coaforuri de dame – 1938101

Denumire Adresă Deținător Denumire Adresă Deținător

Bauer Bd. Bauer Gressmayer Str. Brăteanu, Gressmayer
Francisc Berthelot, Francisc Iosif nr. 12 Iosif
nr. 16
Salon Lia Str. Prota Blau Iosif Gossner Str. Romulus,
Dragomir, nr. 20
nr. 17
Blum Str. Blum Erhardt Petru Str. Brăteanu, Erhardt Petru
Elizabeta Gheorghe Elizabeta nr. 29
Lazăr, nr. 2
Dancs Str. Dancs Henning Str. Brediceanu, Henning
Adalbert Odobescu, Adalbert nr. 2 Heinrich
nr. 2
Ehling Str. Mercy, Huhn Str. Vasile
nr. 3 Alexandri
Elit Bd. Carol, Ideal Bd. Carol, nr. 9
nr. 10
Endresz Str. 3 Endresz Just Str. Preyer, nr. 9
Iosif August, nr. Iosif
25
Kohl Piața Martin Iacob Str. Generalul Martin Iacob
Brăteanu Drăgălina, nr.
15
Komjanov Str. Komjanov Mayer Palatul Löffler
Milivoi Brăteanu, nr. Milivoi C.
37
Kovács Str. Fröbl, Kovács Sava Müller și Str. Ungurean
Sava nr. 38 Bálint
Kurth Ioan Str. Prota Kurth Ioan Philips Str. Philips
Dragomir, Gusztáv Memorandului, Gusztáv
nr. 5 nr. 10

100
Petcu 2002, p. 84.
101
Mare carte de adrese 1938, p. 121, 123.
320 Produse cosmetice folosite în saloanele Timișoarei interbelice

Perák Str. Vértes Perák Ioan Solomon Str. Preyer, nr. 3 Solomon
Iosif Iosif
Popovici Str. Popovici Szekér Str. Ady, nr. 1 Szekér
Petru Brăteanu, nr. Petru Martin Martin
47
Schütz Str. Fröbl, Váröri Petru Bd. Berthelot Váröri Petru
nr. 9
Seibert Str. Seibert Petru
Petru Mărășești,
nr. 1

Anexa II
Produse cosmetice

Tip Denumire Preț

cremă Tokalon102 50-60 lei
cremă Nivea103 16 lei
ulei Nivea104 55
cremă Leocrem105 30
pudră Coty106 110
apă de colonie Condor Rouge107 1 litru - 500 lei
pudră Naiada108 20
săpun Naiada109 20
apă de colonie Soir de Paris110 1 litru - 400 lei
½ - 220 lei
¼ - 118 lei
100 gr. - 500 lei
cremă Coty111 130 lei
apa de colonie Coty112 1 litru - 500 lei
vopsea Tonal113 70 lei
săpun Elida Favorit114 30 lei
șampon Neo-Silvkrin115 52 lei
parfum Bourjois116 60 - 400 lei
pudră Tokalon117 50 lei
cremă Secret de Lily118 100 lei

102
Realitatea Ilustrată, VIII, 392, 1934, p. 30.
103
Realitatea Ilustrată, VIII, 370, 1934, p. 29; Realitatea Ilustrată, VIII, 392, 1934, p. 14.
104
Realitatea Ilustrată, VIII, 370, 1934, p. 29; Realitatea Ilustrată, VIII, 392, 1934, p. 14.
105
Realitatea Ilustrată, VIII, 392, 1934, p. 14.
106
Realitatea Ilustrată, VIII, 374, 1934, p. 5; Realitatea Ilustrată, VIII, 390, 1934, p. 15.
107
Realitatea Ilustrată, VIII, 374, 1934, p. 5.
108
Realitatea Ilustrată, VIII, 393, 1934, p. 27.
109
Realitatea Ilustrată, VIII, 393, 1934, p. 27.
110
Realitatea Ilustrată, VIII, 390, 1934, p. 7.
111
Realitatea Ilustrată, VIII, 390, 1934, p. 15.
112
Realitatea Ilustrată, VIII, 390, 1934, p. 15.
113
Realitatea Ilustrată, VIII, 382, 1934, p. 6.
114
Clujul Românesc, V, 48-49, 1927, p. 2; Clujul Românesc, VI, 1-2, 1928, p. 2; Clujul Românesc,
VI, 3-4, 1928, p. 2.
115
Petcu 2002, p. 87.
116
Petcu 2002, p. 87.
117
Petcu 2002, p. 87.
Minodora Damian 321

cremă Amber Royal119 175 lei

cremă Siamoise120 120 lei
pudră Diavolo D’Argy121 22-45 lei
ruj Violet122 130 lei
Vopsea de păr Gloria123 25-50 lei

Bibliografie

Almanach 1922 – Almanach de adrese Timișoara, Timișoara, 1922.

Almanach 1935 – Almanach de adrese, al Comerțului și Industriei din
Timișoara și Banat, Timișoara, 1935.
Banatul Românesc – Banatul Românesc, II, 217, 1920.
Bărbat 1929 – C. Bărbat, Moravurile vremii, în Clujul Românesc, 3-4, VII,
1929, p. 1.
Biruința – Biruința, VI, 422, 427, 428, 451, 467, 523, 529, 532, 533,
535, 545, 651, 1938.
Clujul Românesc – Clujul Românesc, V, 48-49, 1927; VI, 1-2, 3-4, 1928.
Dorothea 1934 Dorothea, Problema fardului, în Realitatea Ilustrată, VIII,
372, 1934, p. 28-29.
ÉE. 1934a – ÉE., Farba și albelele ..., în Fruncea, I, 1, p. 7.
ÉE. 1934b – ÉE., Farba și albelele ..., în Fruncea, I, 2, p. 6.
ÉE. 1934c – ÉE., Farba și albelele ..., în Fruncea, I, 3, p. 4.
ÉE. 1934d – ÉE., Farba și albelele ..., în Fruncea, I, 1, p. 4.
ÉE. 1934e – ÉE., Farba și albelele ..., în Fruncea, I, 1, p. 5.
ÉE. 1935a – ÉE., Farba și albelele ..., în Fruncea, II, 1, p. 7.
ÉE. 1935b – ÉE., Farba și albelele ..., în Fruncea, II, 2, p. 7.
ÉE. 1935c – ÉE., Farba și albelele ..., în Fruncea, II, 4, p. 7.
ÉE. 1935d – ÉE., Farba și albelele ..., în Fruncea, II, 8, p. 7.
Fogg 2015 – M. Fogg, Moda. Istoria completă, Bucureşti, 2015.
Fruncea – Fruncea, II, 18, 41, 44, 1935.
Mare carte de – Mare carte de adrese și indicator al domiciliilor Timișoara,
adrese 1938 Timișoara, 1938.
Nădejdea – Nădejdea, II, 221, 233, 261, 267, 1922; III, 290, 1923.
O femeie neglijentă – O femeie neglijentă va fi curând neglijată, în Realitatea
1936 Ilustrată, X, 518, 1936, p. 7.
Petcu 2002 – M. Petcu, O istorie ilustrată a publicității românești,
București, 2002.
Plugarul Român – Plugarul Român, XXI, 16-17, 1924.
Popescu 2004 – L. Popescu, Timişoara interbelică şi universul social din
România, Bucureşti, 2004.
R. 1934 – R., Coafuri moderne, în Realitatea Ilustrată, VIII, 414,
1934, p. 30.

118
Realitatea Ilustrată, II, 243, 1928, p. 2.
119
Realitatea Ilustrată, II, 243, 1928, p. 2.
120
Realitatea Ilustrată, III, 42, 1929, p. 17.
121
Realitatea Ilustrată, X, 512, 1936, p. 19.
122
Realitatea Ilustrată, II, 43, 1928, p. 2.
123
Nădejdea, II, 221, 1922, p. 3.
322 Produse cosmetice folosite în saloanele Timișoarei interbelice

Realitatea Ilustrată – Realitatea Ilustrată, II, 43, 242, 1928; III, 42, 51, 52, 1929;
IV, 152, 1929; VIII, 370, 372, 374, 382, 390, 391, 392, 393,
394, 414, 1934; IX, 548, 1937; X, 512, 513, 516, 517, 518,
519, 1936.
Regele parfumeriei – Regele parfumeriei – François Coty, în Fruncea, V, 13-14,
1938 1938, p. 4.
Renașterea – Renașterea, I, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 1929; II, 8, 9, 10, 12, 13, 14,
17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 27, 28, 1930.
Scurtu 2001 – I. Scurtu, Viața cotidiană a românilor în perioada
interbelică, Bucureşti, 2001.
Vestul – Vestul, III, 566, 571, 615, 1932.
Voința Banatului – Voința Banatului, II, 98, 1922; IV, 4, 1924; V, 78, 1925;
XVII, 12, 1938.
Voința Poporului – Voința Poporului, VII, 125, 218, 221, 222, 228, 1929; VIII,
35, 39, 40, 41, 42, 43, 1930.

Cosmetics used in the Salons of Timișoara in the Interwar Period

Abstract

Among the many factors of the emancipation, beauty was one of the important
items of this concept, present mainly in women’s daily Timisoara. Kosmeticos,
etymologically derived from Greek, means craftsmanship decoration, so cosmetics is
practice art of hygienic care of the face and hair with methods and special preparations.
Cosmetics helped to identify external image cult as an industry that was
promoted by commercial publishing, characterized by harnessing the positive attributes
and minimizing their possible weaknesses.
Expressions used for transmitthe advertising message so as to achieve the vision
of the potential client come first product quality and not its defects. The applicant in the
interwar period would be ideal even large corporations today, the message says it all,
does not leave room for interpretation, directing the product directly to the buyer.
After the First World War, Timișoara has refound the identity of socio-economic
and financial past. Thus, territorial and political liberation brings creative and spiritual
extrication, that heralded a bold reset of almost the entire spectrum of daily life (Fig. 1).
In Timișoara society arises the hypothesis of a modernization generated by developing
an action of social transformation and change of mentality. Juvenile population have
adopted Western lifestyles by taking stylistic trends exhibited in developed Western
Europe.
Creating a model required by the cosmetics industry and the media, women look
transposes contemporary lines that converge silently from natural to artificial.
Therefore, everything in fashion plated forged natural beauty of women, creating a
discreet artificial aesthetification due to the necessity of opening a large consumer
markets of paints, creams, lipsticks and eyeshadow.

List of Illustrations

Fig. 1. Perfumeries in Timișoara interwar

 LISTA ABREVIERILOR
AABW – Archäologische Ausgrabungen in Baden-Württemberg, Stuttgart.
ABSA – The Annual of the British School at Athens, London.
ACMIT – Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. SecŃia pentru Transilvania, Cluj.
ACSIS – Anuarul Cercului de Studii Istorice şi Sociale, Sibiu.
ActaMN – Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
ActaMP – Acta Musei Porolisenssis, Zalău.
ADB – Allgemeine Deutsche Biographie, Leipzig.
Administrație românească arădeană – Administrație românească arădeană. Studii și
comunicări din Banat-Crișana, Arad.
AiD – Archäologie in Deutschland, Stuttgart.
AIIA – Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj, Cluj-Napoca.
AIIC – Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu”. Series Historica, Cluj-Napoca.
AIINC – Anuarul Institutului de Istorie Națională, Cluj.
AIO – Anuarul Institutului de Istorie Orală, Cluj-Napoca.
Alburnus Maior – Alburnus Maior, Cluj-Napoca.
AltB – Altarul Banatului, Timișoara.
AM – Arheologia Moldovei, Iași.
AMET – Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca.
AnB (S.N.) – Analele Banatului, Serie Nouă, Arheologie-Istorie, Timișoara.
Antiquity – Antiquity. A Quartely Review of World Archaeology, York.
AO (S.N.) – Arhivele Olteniei, Serie Nouă, Craiova.
APA – Acta Praehistorica et Archaeologica, Berlin.
Appl. Clay Sci. – Applied Clay Science, Elsevier.
Appl. Phys. A – Applied Physics A. Materials Science and Processing, Springer.
Apulum – Apulum. Acta Musei Apulensis, Alba Iulia.
Archaeometry – Archaeometry, Oxford.
ArchÉrt – Archaeologiai Értesítı, Budapest.
ArchKorr – Archäologisches Korrespondenzblatt: Urgeschichte, Römerzeit,
Frühmittelalter, Mainz.
ARHE – Buletin de Studii şi Cercetări StudenŃeşti de Istorie Veche, Arheologie şi
Epigrafie, Timişoara.
Artele frumoase – Artele frumoase. Revista pentru popularizarea Artelor plastice,
Arhitectura, Sculptura, Pictura şi Arta Decorativă, București.
AstSab – Astra Sabesiensis, Sebeș.
AT – Arhivele Totalitarismului, București.
AUASH – Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, Alba Iulia.
Az Érem – Az Érem, Budapest.
BAI – Bibliotheca Archaeologica Iassiensis, Iași.
Banatica – Banatica, Reșița.
Banatul Românesc – Banatul Românesc, Timișoara.
BAR IS – British Archaeological Reports. International Series, Oxford.
BB – Bibliotheca Brukenthal, Sibiu.
BCȘS – Buletinul Cercurilor Ştiințifice StudenŃeşti, Alba Iulia.
BÉFAR – Bibliothèque des Écoles Françaises d’ Athènes et de Rome, Rome.
BHA – Bibliotheca Historica et Archaeologica (Istorie Antică. Arheologie), Timişoara.
454 Lista abrevierilor

BHAB – Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, Timişoara.

BHAUT – Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis, Timişoara.
BiblM – Biblioteca Muzeelor, București.
BiblMA – Bibliotheca Musei Apulensis, Alba Iulia.
BiblMD – Bibliotheca Musei Devensis, Deva.
BiblMM SA – Bibliotheca Musei Marisiensis, Seria Archaeologica, Târgu Mureş.
BiblThrac – Bibliotheca Thracologica, București.
Biruința – Biruința, Timișoara.
Biserica și Școala – Biserica și Școala, Arad.
BMe – Belvedere Meridionale, Szeged.
BMI – Buletinul Monumentelor Istorice, București.
BMN – Bibliotheca Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
BS – Bibliotheca Septemcastrensis, Sibiu.
BVBl – Bayerische Vorgeschichtsblätter, München.
Buridava – Buridava, Râmnicu Vâlcea.
Caiete AP – Caiete de Artă Populară, București.
Carnuntum-Jahrbuch – Zeitschrift für Archäologie und Kulturgeschichte des
Donauraumes, Wien.
CCA – Cronica Cercetărilor Arheologice.
Cerâmica – Cerâmica. Associação Brasileira de Cerâmica (ABCERAM), São Paulo.
Cibinium – Cibinium, Sibiu.
CIL – Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin.
Clujul Românesc – Clujul Românesc, Cluj.
CMM SA – Catalogi Musei Mariseinsis, Seria Archaeologica, Târgu Mureș.
C.N.S.A.S. – Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, București.
ColecŃia „DicŃionare” – INST. Institutul NaŃional pentru Studiul Totalitarismului,
Bucureşti.
Colecția „Documente” – INST. Institutul NaŃional pentru Studiul Totalitarismului,
Bucureşti.
Corviniana – Corviniana. Acta Musei Corvinensis, Hunedoara.
Crisia – Crisia. Muzeul Țării Crișurilor, Oradea.
CȘ – Comunicări Științifice, Mediaș.
Dacia (N.S.) – Dacia. Revue d’Archéologie et d’Histoire Ancienne, Nouvelle Série,
Bucharest.
Die Karpathen – Die Karpathen, Kronstadt.
Dreptatea – Dreptatea, București.
EMúz – Erdélyi Múzeum, Kolozsvár.
EphNap – Ephemeris Napocensis, Cluj-Napoca.
FiA – Forschungen in Augst, Basel.
Fruncea – Fruncea, Timișoara.
FVL – Forschungen zur Volks-und Landeskunde, Hermannstadt.
Gallia – Gallia, Fouilles et Monuments Archéologiques en France Métropolitaine,
Paris.
Gazeta oficială – Gazeta oficială publicată de Consiliul Dirigent al Transilvaniei,
Banatului și părților românești din Ungaria, Sibiu.
Gazeta Sălajului – Gazeta Sălajului, Zalău.
Gând Românesc – Gând Românesc, Cluj.
Groβ-Kokler Bote – Groβ-Kokler Bote, Schässburg.
Lista abrevierilor 455

Hazánk – Hazánk. Történelmi Közlöny, Budapesta.

HdO – Handbook of Oriental Studies, Boston.
Hist. Theory – History and Theory, Wiley-Blackwell.
HRRH – Historical Reflections/Réflexions Historiques, New York.
IDR – Inscripțiile Daciei Romane, București.
IEC – Interferențe Etnice și Culturale, Cluj-Napoca.
IKARUS – Innsbrucker Kulturhistorisch- Archäeologische Universitäts- Schriften,
Innsbruck.
INSTRUM SCI TECHNOL – Instrumentation Science & Technology, Taylor &
Francis Online.
Istros – Istros, Muzeul Brăilei „Carol I”, Brăila.
ÎB – Îndrumătorul Bisericesc, Sibiu.
J. Archaeol. Sci. – Journal of Archaeological Science, Elsevier.
J. Archaeol. Sci. Rep. – Journal of Archaeological Science: Reports, Elsevier.
JBSM – Jahrbuch des Burzenländer Sächsischen Museums, Kronstadt.
JRGZ – Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseums Mainz, Bonn.
JSR – Junior Scientific Researcher Journal, Focșani.
J. Therm. Anal. Calorim. – Journal of Thermal Analysis and Calorimetry, Springer.
Külügy Szemle – a Mágyar Külügy Társásag Kiadasa, Budapest.
Libertatea – Libertatea, Orăştie.
Limes România – Limes. Frontierele Imperiului Roman în România, Cluj-Napoca.
MA – Mitropolia Ardealului, Sibiu.
Magister – Magister, Sibiu.
MATCONS – Materie și Materiale în/pentru Conservarea Patrimoniului, Craiova.
Mater. Charact. – Materials Characterization. An International Journal on Materials
Structure and Behavior, Elsevier.
MBGAEU – Mitteilungen der Berliner Gesellschaft für Anthropologie, Ethnologie und
Urgeschichte, Berlin.
Miorița – Miorița. Revistă de Etnografie și Folclor, Deva.
MN – Muzeul Național, București.
Monografii – Monografii, Muzeul Național de Istorie a României, București.
Mousaios – Mousaios, Buzău.
Nădejdea – Nădejdea, Timișoara.
NK – Numizmatikai Közlöny, Budapest.
NYT – The New York Times, New York.
Nucl. Instrum. Methods Phys. Res. B – Nuclear Instruments and Methods in Physics
Research B, Elsevier.
QI – Quarternary International, Elsevier.
Past & Present – Past & Present, Oxford.
Peuce – Peuce, Muzeul „Deltei Dunării”, Tulcea.
Phys. Chem. Miner. – Physics and Chemistry of Minerals, Springer.
Plugarul Român – Plugarul Român, Timișoara.
Potaissa – Potaissa. Studii și Comunicări, Turda.
PZ – Praehistorische Zeitschrift, Berlin.
RA – Revista Arhivelor, București.
RCAN – Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, București.
RB – Revista Bistriței, Bistrița.
Revista Orăștiei – Revista Orăștiei, Orăştie.
456 Lista abrevierilor

Realitatea Ilustrată – Realitatea Ilustrată, Cluj.

Renașterea – Renașterea, Timișoara.
Revue de Transylvanie – Revue de Transylvanie, Cluj.
RÉA – Revue des Études Anciennes, Pessac.
Régi(j)óvilág – Régi(j)óvilág, Temesvár.
RIC – Roman Imperial Coinage, London.
RL – România Liberă, București.
Sargetia (S.N.) – Sargetia. Acta Musei Devensis, Serie Nouă, Deva.
Schäßburger Anzeiger – Schäßburger Anzeiger, Schässburg.
SCIA – Studii și Cercetări de Istoria Artei, București.
SCIV(A) – Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, București.
SCN – Studii și Cercetări de Numismatică, București.
SEER – Slavonic & East European Review, London.
SMIM – Studii și Materiale de Istorie Medie, București.
SSBMS – Szabolcs-Szatmar-BeregMegyeiSzemle, Nyíregyháza.
Studi e Ricerche – Studi e Ricerche, Associazione Amici del Museo - Museo Civico
„G. Zannato”, Montecchio Maggiore.
Studia UBB – Geologia – Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. Geologia, Cluj-Napoca.
Studia UBB – Historia – Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. Historia, Cluj-Napoca.
SUCSH – Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica, Sibiu.
Symposia Thracologica – Symposia Thracologica, București.
TD – Thraco-Dacica, București.
Telegraful Român – Telegraful Român, Sibiu.
Terra Sebus – Terra Sebus, Sebeș.
Thermochim Acta – Thermochimica Acta, Elsevier.
Timpul Nou – Timpul Nou. Foaia soldaților români, Viena.
TR – Transilvanian Review, Cluj-Napoca.
Transilvania – Transilvania, Sibiu.
Trends Anal. Chem. – TrAC Trends in Analytical Chemistry, Elsevier.
Tribuna – Tribuna, Sibiu.
TSz – Tırténelmi Szemle, Budapest.
Vestitorul – Vestitorul, Oradea.
Vestul – Vestul, Timișoara.
Voința Banatului – Voința Banatului, Timișoara.
Voința Poporului – Voința Poporului, Timișoara.
ZPE – Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik, Bonn.