S ARGETIA

XI 2020
ACTA MVSEI DEVENSIS

SARGETIA
XI (XLVII)
SERIE NOUĂ

DEVA
2020
Manager – Ec. Liliana Ţolaş

Colegiul Ştiinţific
Mihai Bărbulescu – Membru corespondent al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca
Michel Feugère – Centre National de la Recherche Scientifique, UMR 5138, Lyon
Arja Karivieri – Classical Archaeology and Ancient History Stockholm University
Ioannis Motsianos – Museum of Byzantine Culture Thessalonik
Ioan Aurel Pop – Preşedintele Academiei Române, Bucureşti
Marius Porumb – Membru titular al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca
Valentin Orga – Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
Richard Petrovszky – Historisches Museum der Pfalz Speyer
Reinhard Stupperich – Institut für Klassische Archäologie der Universität Heidelberg
Denis Zhuravlev – The State Historical Museum Moscow
Cornel Tatai-Baltă – Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Colegiul de redacţie
Antoniu Tudor Marc – redactor responsabil
Georgeta Deju – secretar de redacţie
Daniel I. Iancu – membru
Ionuţ-Cosmin Codrea – membru
Adrian Ștefan Stroia – membru
Marius Gheorghe Barbu – membru
Adrian Cătălin Căsălean – membru

Coperta 1: Pandantiv roman din aur descoperit la Micia, judeţul Hunedoara, nr. inv. 1433 –
colecția veche a MCDR (Foto: M. Mîndruțău)

Proiectare copertă: Ionuţ-Cosmin Codrea, Cristina Filcea

Machetare volum: Dorina-Liliana Dan, Georgeta Deju

ACTA MVSEI DEVENSIS ACTA MVSEI DEVENSIS

Orice corespondenţă referitoare la publicaţia
Sargetia se va adresa:
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeţul Hunedoara, România
Telefon 0254 216750
Fax 0254 212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro
Toutes correspondance concernant la revue
Sargetia doit être adressé:
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeţul Hunedoara, România
Téléphone +4 0254 216750
Fax +4 0254 212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate,

inclusiv a traducerii textelor, aparţine în exclusivitate autorilor.

Copyright © Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva

ISSN 1013 – 4255
SUMAR SOMMAIRE INHALT CONTENTS

ARHEOLOGIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Antoniu Tudor Marc, O figurină ceramică din așezarea culturii

Marius Gheorghe Barbu, Wietenberg de la Uroi – Sigheti (județul
Ioana Lucia Barbu, Hunedoara) – Piesă de joc sau obiect ritual? ……… 11
Cristina Bodó A Ceramic Figurine from the Wietenberg Culture
Settlement of Uroi – Sigheti (Hunedoara County) –
Piece of Game or Ritual Object?

Cătălin Cristescu Orizontul scitic pe cuprinsul județului Hunedoara ... 33

The Scythian Horizon in Hunedoara County

Iosif Vasile Ferencz Descoperiri arheologice din a doua epocă a fierului

în zona satului Vețel, jud. Hunedoara ……………... 53
Archaeological Discoveries from the Second Iron
Age in the Area of Vețel Village, Hunedoara
County

Claudiu Purdea De la monede la bijuterii. Studiu asupra reutilizării

emisiunilor numismatice antice cu legenda Koσωn 69
Von Münzen zu Schmuck. Ein Studium über die
Wiederverwendung der antiken numismatischen
Emissionen mit den Koσωn Legende

Radu Zăgreanu, Piese sculpturale de epocă romană reutilizate în

Marius Gheorghe Barbu satul Rapoltu Mare, jud. Hunedoara. 1. Biserica
reformată ................................................................... 101
Sculptural Pieces from the Roman Era Reused in
the Village of Rapoltu Mare, Hunedoara County.
1. The Reformed Church

Oana Tutilă Bijuterii de aur de la Micia din colecția muzeului

devean ....................................................................... 113
Golden Jewellery from Micia in the Collection of
Deva Museum

RAPOARTE ŞI NOTE ARHEOLOGICE

Cristian Ioan Popa Un altar roman de la Șard (jud. Alba) ....................... 129
A Roman Altar from Şard (Alba County)
4

ISTORIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Ionuț-Cosmin Codrea The Kapy Castle from Uroi. Historical and

Geographical Survey ................................................. 143
Castelul familiei Kapy de la Uroi. Analiză istorică
și geografică

Florin Dobrei File din istoria fostului Protopopiat Ortodox Dobra 157
Tabs from the History of the Former Dobra
Orthodox Deanery

Bodó Cristina Historical Pages from the History and Archaeology

Society of Hunedoara County’s Museum ................. 179
Pagini din istoria Muzeului Societății de Istorie și
Arheologie a comitatului Hunedoara

Adonis P. Mihai Ghidul orașului Sighișoara din anul 1895 ................. 193
Sighișoara Guidebook from 1895

Carmen Stînea, Little Romania or Romaniansʼ Cleveland.

Petru Stînea I. Personalities of the Romanian Diaspora from
Cleveland: Theodore Andrica „The Broken-English
Editor” (1900-1990) ……………………………….. 217
Little Romania sau Cleveland-ul românilor.
I. Personalități ale Diasporei române din Cleveland:
Theodore Andrica, „The Broken-English editor”
(1900-1990)

Mircea Baron Societatea „Uzina Electrică” din Petroşani

(1906-1948) .............................................................. 227
The Petroşani „Uzina Electrică” Company
(1906-1948)

Victor Tudor Roșu Femeile și Unirea de la 1 Decembrie 1918 ………... 237

The Women and the 1st of December 1918 Union

Valentin Orga Figuri de magistrați români ardeleni în slujba

Consiliului Dirigent și a României Mari: Alexandru
Marta, Pompei Micșa și Ioan P. Papp ………..……. 249
Personalities of Romanian Magistrates in the
Service of the Governing Council and Great
Romania: Alexandru Marta, Ioan P. Papp and
Pompei Micșa
 5

Cosmin Budeancă Relații de muncă în perioada interbelică în

comunitățile mixte româno-germane din județele
Hunedoara, Alba și Sibiu ………………………….. 271
Work Relations in the Interwar Period in the
Romanian-German Mixed Communities in
Hunedoara, Alba and Sibiu Counties

Minodora Damian Impactul sanitar al moravurilor în Caransebeșul

interbelic …………………………………………... 291
L’impact sanitaire de la morale dans l’entre-deux-
guerres Caransebeș

Ciprian Marinuț Blue Collar Clubs and Masked Professionalism –

the Foundation and Charm of Hunedoara County
Football during the Interwar Period ………………. 317
Cluburile muncitorești și profesionalismul mascat,
fondarea și farmecul fotbalului hunedorean în
perioada interbelică

Adela Emanuela Ordean 8 februarie 1962, Vae victis: Încheierea procesului

de colectivizare a agriculturii în satul Romos din
jud. Hunedoara .......................................................... 343
February 8, 1962, Vae victis: End of the Process of
Collectivization of Agriculture in the Village of
Romos from Hunedoara County

Oana Ometa Popularizarea istoriei în publicațiile online din

România în timpul pandemiei de coronavirus .......... 351
Popularization of History through Online
Publications in Romania during Coronavirus
Pandemic

ISTORIA CULTURII

STUDII ŞI ARTICOLE

Anca Elisabeta Tatay, Gravurile insolite ale lui Rafail Monah din cartea
Cornel Tatai-Baltă „Ușa pocăinţei”, Brașov, 1812 .................................. 365
Monk Rafail’s Unwonted Engravings in the Book
The Door of Repentance, Braşov, 1812
6

Alexandru Gh. Sonoc Some Works of art and Wartime Patriotic Souvenirs
Rendering Field Marshal Hermann Kövess Baron
von Kövessháza …………………………………… 385
Câteva lucrări de artă și suveniruri patriotice de
război reprezentându-l pe feldmareșalul Hermann
Kövess Baron von Kövessháza

ETNOGRAFIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Cecilia Monica Dușan Ignatul – obiceiuri și tradiții cu rădăcini milenare,

specifice solstițiului de iarnă. Ritualuri de fertilitate,
cosmogonice și de inițiere, în ziua de Ignat ……….. 425
Ignatius – Customs and Traditions with Millennial
Roots, Specific to the Winter Solstice. Fertility
Rituals, Cosmogonic and Initiation, on the Day of
Ignat

Maria Iustina Bogdan, Cămașa bărbătească din zona Orăștiei …………….. 441
Daniela Cristina Șendroiu Das Männerhemd aus dem Gebiet Orăștie

Adriana Țuțuianu Tipologia așezărilor, gospodăriilor și arhitecturii din

comuna Orăștioara de Sus …………………………. 453
Types of Settlements, Households and Architecture
from Orăștioara de Sus Commune (Hunedoara
County)

RESTAURARE ȘI CONSERVARE

STUDII ŞI ARTICOLE

Mihaela Beceanu, Restaurarea unui topor din cupru aparținând epocii

Radu Claudiu Fierăscu, bronzului timpuriu ………………………………… 467
Irina Fierăscu, The Restoration of an Early Bronze Age Copper
Cristian Moise Axe

Kaleigh R. D. Kenney, Virtually Preserved. Digital Modelling in the

Holly Jones-Amin Modern Museum …………………………………... 473
Conservarea virtuală: Modelarea Digitală în Muzeul
Modern
 7

CRONICĂ MUZEALĂ

Iosif Vasile Ferencz Olfactiv: mirodenii, rășini, parfumuri și miresme.

Din Antichitate, până în epoca modernă …………... 503

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

Adrian Cătălin Căsălean Aurel Rustoiu, Archaeological explorations of

magic and witchcraft in Iron Age Transylvania
[Arheologia magiei și vrăjitoriei în Transilvania
Epocii Fierului], Editura MEGA, Cluj-Napoca,
2019, 301 p., 61 figuri în text (ISBN: 978-606-020-
027-7) ……………………………………………… 513

Valentin Trifescu Felician Pop, Imaginea românilor în operele

scriitorilor maghiari [L’image des roumains dans
les œuvres des écrivains hongrois], pref. George
Achim, Editura Limes, Floreşti, 2019, 248 p. (ISBN
978-606-799-304-2) ……………………………….. 521

Daniel I. Iancu Tudor Roșu, 1 Decembrie 1918 [1-st December

1918], Editura Mega, Cluj-Napoca, 2020, 395 p.
(ISBN 978-606-020-257-8) ..................................... 525

Ștefan Viorel Papp Cristian Sandache, Nostalgia Sfântului Ștefan.

Ungaria, maghiarii ardeleni și problema
Transilvaniei (1919-1947) [About the nostalgia of
Saint Stephen. Hungary, the Transylvanian
Hungarians and the problem of Transylvania
(1919-1947)], Cluj-Napoca, Editura Argonaut,
2019, 250 p., (ISBN 978-973-109-858-6) ………… 529

IN MEMORIAM

Iosif Vasile Ferencz In memoriam dr. Németi János (1939-2020) ……... 535

Lista abrevierilor ....................................................................................................... 545

POPULARIZAREA ISTORIEI ÎN PUBLICAȚIILE ONLINE DIN
ROMÂNIA ÎN TIMPUL PANDEMIEI DE CORONAVIRUS
OANA OMETA
Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca
ometa@fspac.ro

Cuvinte cheie: jurnalism de știință, popularizarea științei, istorie, popularizarea istoriei,

covid-19
Keywords: science journalism, popularizing science, history, popularization of history,
covid-19

Istoria se reflectă în presa de astăzi prin știri, portrete, analize sau interviuri.
Uneori, aceste materiale dau sens evenimentelor curente ajutând individul să le
înțeleagă și să le descifreze. Conectând evenimentele cu trecutul jurnaliștii reușesc -
prin popularizarea științei - să creeze semnificații, dar și să plaseze știrile într-un
anumit context pentru audiența lor. Apelul la experți aduce plus valoare știrii și apropie
cititorul, mai cu seamă în momente de criză când lucrurile au nevoie de explicații
suplimentare. Studiul de față își propune să arate cum și cât au fost utilizate referințele
istorice de către jurnaliști în perioada pandemiei Covid-19 și ce tipuri de subiecte au
predominat în presa online.

Pandemia de coronavirus, cauzată de noul coronavirus, provoacă o infecție

numită COVID-19. La data de 16 martie 2020 președintele României, Klaus Iohannis, a
semnat decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de
zile, iar la data de 14 aprilie 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență
cu încă 30 de zile. Primul caz de infecție cu noul coronavirus a fost confirmat pe
26 februarie 2020. De atunci și până astăzi au existat o serie de decizii și modificări, iar
în presa online din România au predominat articolele de popularizare a științei, mai ales
în domeniile socio-umane (antropologie, istorie, psihologie etc.). Așadar, în acest
context mass-media a jucat un rol esențial diseminând informații prețioase pentru
publicul cititor. Tot acum, s-a demonstrat și că cititorul și-a modificat felul în care
consumă și caută informația. Studiile recente au arătat că în situații critice, mai ales cele
care pun în pericol viața omului, cetățenii transformă lectura și căutarea de noi
informații în activități cheie ceea ce duce de altfel și la creșterea consumului de știri1.
Acest lucru nu face decât să demonstreze faptul că informația este așadar o resursă
extrem de valoroasă - reafirmând relevanța socială a presei - dar și că jurnalistului i se
recunoaște statutul. Jurnalistul – receptor și difuzor de informații – deține un rol cheie
mai cu seamă pentru că „marele public a fost totdeauna pasionat de evenimentele
extraordinare care întrerup monotonia vieții cotidiene: evenimente naturale – inundații,
erupții vulcanice, cutremure, comete, fapte umane [...]”2. Studiul de față prezintă felul în
care jurnaliștii au popularizat istoria, indiferent de publicațiile la care activau. De data
aceasta a primat, evident, și interesul crescut al societății vizavi de acest tip de subiecte.

1
Casero-Ripollés 2020.
2
Lăpușan 2002, p. 43.

Sargetia. Acta Musei Devensis (S.N.), XI, 2020, p. 351-362.

352 Popularizarea istoriei în publicațiile online în timpul pandemiei de coronavirus

Jurnalismul de știință sau popularizarea științei

Țurcan și Marin fac un scurt istoric al jurnalismului de știință, precizând că
distincțiile sociale dintre știință și public au început odată cu industrializarea științei3.
Dacă în secolul al XVIII-lea popularizarea științei era realizată de savanți, în timpul
celui de-al Doilea Război Mondial comunicarea informaţiei ştiinţifice pentru public a
fost oprită din cauza cenzurii și fricii de a nu divulga informații prețioase. Imediat după
război, jurnaliștii sunt cei care devin comunicatorii informațiilor științifice. Contestat de
unii sociologi, acest tip de jurnalism ia totuși amploare. Într-un studiu despre
jurnalismul de știință, Dogaru precizează că în anii '70, sociologii Maldidier și Boltanski
afirmau ca vulgarizarea științifică se adresează clasei de mijloc: în loc de cultura
savantă, aceștia primeau „cunoștințe aproximative și lacunare”4. Deseori privit cu
scepticism – mai mult de experți și mai puțin de către audiențe, jurnalismul de știință și
materialele de popularizare a științei fac carieră în contextul crizei actuale, mai cu
seamă cele din domeniul istorie. Studiul de față nu face referire doar la publicațiile de
știință, ci și la materialele apărute în spațiul online sub formă de știri care popularizează
știința. De altfel, încă de la bun început trebuie să facem distincția între jurnalismul de
știință și scrierile de știință popularizată. „Relația dintre acestea este de relativă
subordonare. Jurnalismul de știință este știință popularizată însă reciproca nu este
întotdeauna valabilă. În ambele cazuri, noțiunile trebuie expuse clar și fără trimiteri
către alte lucrări, fără de care înțelegerea cărții sau fragmentului să fie aproape
imposibilă”5. Oamenii de știință se arată uneori rezervați față de jurnaliști, cărora le
reproșează conținutul de tip tabloid, senzațional sau chiar neputința de a înțelege
complet informațiile6. Acest aspect a fost sesizat în nenumărate rânduri. „Oamenii de
ştiinţă sunt adesea dezamăgiţi sau supăraţi cu privire la acoperirea mediatică a
cercetărilor pe care le desfăşoară sau în general cu privire la mediatizarea ştiinţei.
Jurnaliştii sunt frustraţi de dificultăţile legate de descrierea şi înţelegerea descoperirilor
ştiinţifice importante şi de sprijinul insuficient din partea agenţiilor de ştiri pentru
difuzarea ştirilor despre ştiinţă”7.
Așa cum am menționat anterior, apelul la autoritate (lideri, formatori de opinie,
experți) este un imperios mai cu seamă într-o perioadă de criză ca cea reprezentată de
noul coronavirus. De cele mai multe ori materialele care tratează subiecte de istorie sunt
traduceri ale unor studii. Aceste traduceri, avertizează cercetătorii, pot duce la
deformarea sensului inițial8. Popescu face distincția între traducerea literală și
traducerea în spirit. „Aceasta din urmă presupune o libertate îndrăzneață a
traducătorului față de textul inițial, dar, în același timp, această libertate impune
acuratețea echivalenței semantice, fără de care, libertatea traducătorului se transformă în
deformare/alterare a sensului inițial, a problematicii și a „logicii adevăratului autor al
textului”9. Prin intermediul jurnalismului de știință publicul are acces la o serie de
cercetări în varii domenii. „Rezultatele științei pot fi făcute cunoscute publicului larg
prin manuale, referate, comunicări și cărți de popularizare, prin conferințe publice, cu
ajutorul spectacolelor de teatru dar și cu ajutorul mass-media – fie că este vorba de un

3
Ţurcan, Marin 2011.
4
Dogaru 2007.
5
Mosoia 2007, p. 12.
6
Popescu 2003, p. 164.
7
Ţurcan, Marin 2011, p. 104-105.
8
Popescu 2003, p.164.
9
Popescu 2003, p. 164.
Oana Ometa 353

articol de ziar clasic sau pe Internet, o emisiune de radio sau de televiziune ori un clip
video”10. Pericolul, spune autorul, este ca materialul să devină unul senzaționalist,
așadar să devină „neinformare” sau „falsă informare”. O posibilă definiție a
jurnalismului de știință o oferă Michael H. Markel11: „Datorită faptului că redactarea
textului tehnic necesită comunicarea informației factuale, clare și obiective va trebui,
adesea, să definești obiecte, procese, idei”.
Rolul jurnalismului științific este de a stabili un dialog eficient între știință și
societate. „Fiind o ramură a jurnalismului, jurnalismul ştiinţific este axat pe abordarea
problemelor privind ştiinţa şi utilizează tehnicile de informare a societăţii despre
subiectele ştiinţifice. De asemenea, jurnalismul ştiinţific este un jurnalism „de cultură
ştiinţifică” a cărui misiune constă nu doar în transmiterea informaţiei specializate către
publicul larg, el trebuie să contribuie la educaţia oamenilor pentru ştiinţă şi să
promoveze rezultatele ştiinţifice care urmează să fie aduse în beneficiul oamenilor”12. În
această perioadă, presa online abundă în studii, traduceri, adaptări ale materialelor
provenite pe filieră academică, definiții extinse ale unor chestiuni ce țin de domeniul
istoriei. Acest tip de materiale îl ajută pe cititor să vizualizeze fenomenul tratat, așa cum
am precizat deja, dar poate „induce false speranțe, spaime inutile”13. Pe de altă parte, ne
aflăm într-un moment de reevaluare a valorilor iar presa poate statua noi roluri sociale.
În acest context, extrem de tulbure, rezultatele științei pot fi făcute cunoscute publicului
prin intermediul mass-media. De obicei, jurnaliștii se simt inconfortabil cu ideea că
trebuie să-și educe publicul și preferă să se concentreze pe redarea cu acuratețe a
informațiilor (imparțialitate, cumpătare etc.)14. Pe de altă parte, jurnalistul de știință
trebuie să fie interesat de știință, să recunoască noutatea și să aibă un permanent dialog
cu cercetătorul15.

Istoria și jurnalismul de știință

„Istoria este unica realitate pe care o putem invoca (totul reducându-se până la
urmă la istorie) şi ar fi de neconceput să o lăsăm să ni se scurgă printre degete. Trecutul
înseamnă legitimare şi justificare. Fără trecut, nu mai putem fi siguri de nimic”16.
Înțelegerea istoriei, mai ales în momentele de criză, este esențială în descifrarea
discursului politic și poate dezvolta gândirea critică. Unul dintre principalele motive
pentru care popularizarea științei joacă un rol esențial este că, în cazul în care vorbim de
un material bine documentat, acesta are rolul de atrage tinerii spre studiul aprofundat al
unei teme. În momentele de criză fie națională, fie internațională, atenția se îndreaptă
către studiul istoriei. În articolul său Why study history (trad. n. De ce să studiem
istoria), Berg realizează un cadru teoretic prin care identifică cele mai importante
puncte din care rezidă importanța studiului istoriei17. Pe lângă plăcerea textului
(istorisiri, comparații cu istoria recentă), aceștia sunt de părere că o cunoaștere a istoriei
poate duce la o mai bună înțelegere a oamenilor, dar și a societății în ansamblu. De
asemenea, istoria ajută la o mai bună înțelegere morală, poate oferi o identitate, poate
oferi o interpretare sau poate constitui o experiență în evaluarea trecutului și poate
10
Mosoia 2007, p. 9.
11
Apud. Popescu 2003, p. 164-164.
12
Ţurcan, Marin 2011, p. 101.
13
Popescu 2003, p. 164.
14
Allan 2011.
15
Mosoia 2007, p. 11.
16
Boia 2013, p. 7.
17
Berg 2019.
354 Popularizarea istoriei în publicațiile online în timpul pandemiei de coronavirus

propune exemple de schimbare. Acest tip de presă s-a dovedit a fi foarte influentă
asupra culturii unei națiunii, iar materialele în sine pot contribui la crearea unei identități
naționale.

Popularizarea istoriei în timpul pandemiei de Coronavirus

Pentru prezentul studiu de caz au fost analizate articolele publicate online în
perioada 1 martie 2020 – 1 august 2020. Pentru identificarea materialelor, am folosit
Google Advanced Search după căutarea cheie „epidemii istorie”, știri. Selecția
materialelor a fost efectuată manual. Din cele aproximativ 300 de materiale publicate pe
acest subiect, am selectat 100 pe care le-am trecut prin următoarea grilă de analiză:
experți istorici, tipul de subiect, sursa materialului, genul materialului, titluri. Știrile
analizate au fost publicate pe diverse portaluri online așadar am decis să ne oprim
asupra site-urilor ziarelor online, site-urilor televiziunilor online, a publicațiilor de
știință, a revistelor de cultură online dar și a site-urile publicațiilor locale: Adevarul.ro,
Hotnews.ro, G4media.ro; site-urile televiziunilor Știrileprotv.ro, Digi24.ro, Antena3.ro,
reviste de cultură online (Observatorcultural.ro), publicații de știință (Historia.ro,
Natgeo.ro, Descoperă.ro), publicații online locale (Aradon.ro, Ebihoreanul.ro,
Tribuna.ro).

Site-urile televiziunilor: Digi24.ro, Stirileprotv.ro, Antena3.ro

Cele mai multe materiale identificate pe site-urile televiziunile pot fi încadrate în
popularizarea științei și de regulă fac trimitere la epidemiile care au schimbat lumea. În
perioada analizată, Știrileprotv.ro a publicat patru materiale despre pandemie,
referindu-ne strict la căutarea după „epidemii istorie”. Dintre acestea, doar trei articole
au avut referințe istorice. În materialul „Epidemiile care au schimbat cursul istoriei. Ce
se va întâmpla cu coronavirusul?”, apare ca sursă principală un profesor de Istoria
Medicinei de la Universitatea Francisco din Vitoria (Ţara Bascilor), care trece în revistă
marile epidemii din istorie și consecințele acestora. „Marile epidemii precum ciuma de
la Atena, ciuma bubonică (moartea neagră), aşa numita „gripa spaniolă” sau SIDA au
schimbat situaţia în lume şi au influenţat cursul istoriei, potrivit medicului spaniol Pedro
Gargantilla”18. Așadar, tot materialul reprezintă un excurs istoric făcut de acest medic
Pedro Gargantilla care a trecut în revistă câteva mari epidemii din istorie. Articolul este
o traducere, o preluare a agenției de presă Agerpres după agenția EFE. Subiectul face o
paralelă între situația actuală și alte epidemii din istorie, referindu-se la consecințele pe
care acestea le-au avut asupra omenirii. De exemplu, se vorbește despre ciuma neagră
sau bubonică care a adus schimbări importante în economie precizându-se că omenirea
a avut nevoie de 100 de ani pentru a se recupera. De asemenea, se aduce în discuție
gripa spaniolă care a avut consecințe grave asupra economiei. Încă din titlu i se
sugerează cititorului că într-un fel sau altul există similarități între aceste evenimente și
că unele dintre acestea se pot repeta în noul context social. Un alt material publicat pe
site-ul Știrileprotv.ro prezintă „Lista celor mai letale pandemii din istoria lumii”19, ce
are ca sursă tot agenția de știri Agerpres. Deși sunt prezentate pe scurt informații legate
de bolile care s-au soldat cu mulți morți, materialul prezintă o singură sursă reprezentată
de Organizația Mondială a Sănătății. De exemplu, când vorbește despre gripa rusească

18
https://stirileprotv.ro/stiri/stiinta/epidemiile-care-au-schimbat-cursul-istoriei-ce-se-va-intampla-cu-
coronavirusul.html, (Accesat: 13.08.2020).
19
https://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/lista-celor-mai-letale-pandemii-din-istoria-lumii-bolile-care-au-
ucis-milioane-de-oameni.html (Accesat: 13.08.2020).
Oana Ometa 355

din 1889-1890 materialul nu prezintă nicio sursă de documentare, ci doar apelul la

istorici (ex: „Istoricii susţin că pandemia a fost facilitată de apariţia sistemelor de cale
ferată care au facilitat deplasarea persoanelor cu o viteză pe care omenirea nu o
cunoscuse până atunci”20). Titlul este unul informativ și avertizează de la bun început
cititorul că va primi informații despre epidemiile care s-au soldat cu cei mai mulți morți.
Articolul Cum va rămâne în istorie pandemia de Covid-19. Instituții culturale din mai
multe țări documentează vizual întreaga criză21, este tot o traducere dar prezintă mai
multe surse: societatea Anglia Istorică, Margi Hofer, vice-președinte și director de
muzeu în cadrul Societății Istorice din New York. Subiectul relatează despre o inițiativă
a Societății „Anglia Istorică” care a cerut oamenilor fotografii care ilustrează viața în
carantină. Se readuc în atenția publică lucrurile ce pot fi asimilate situației actuale
(ex. masca de protecție: „Unul dintre obiectele care apar iar și iar este masca de
protecție. Masca a devenit un simbol vizual foarte puternic al crizei, dar și o declarație
politică. Dacă o porți sau nu spune ce crezi despre eforturile guvernului de a reporni
activitatea”22). O altă sursă este Societatea Istorică din New York al cărui demers, așa
cum reiese din material, are și rol instructiv. De exemplu, Margi Hofer, citată în
material, susține că acest tip de informații sunt importante ca să „vedem ce putem învăța
din acea experiență” (ex. măsurile de sănătate publică luate atunci, sunt luate drept
repere pentru ce avem de făcut acum).
Digi24.ro a publicat patru materiale pe acest subiect. Unul dintre articole
„Pandemiile istorice și cum a reacționat omenirea la ele de-a lungul secolelor: „Oamenii
se temeau că medicii vor să îi disece”23 este o traducere din The Guardian și reprezintă
un inventar al celor mai mortale epidemii dinainte de secolul XX. Experții prezenți sunt
profesorul J. N. Hays, „autorul unei lucrări asupra impactului pandemiilor asupra
istoriei omenirii” care precizează impactul pe care l-a avut ciuma lui Iustinian. Articolul
vorbește și despre pandemia de holeră, citând-o pe Katrina Navickas, istorică la
Universitatea din Hertfordshire. Un alt material, prezintă mărturia unuia dintre
supraviețuitorii gripei spaniole „Unul dintre supravieţuitorii teribilei gripe spaniole
avertizează: „Fiţi atenţi! Povestea se poate repeta”24. Și deși pare că poate fi asimilată
unei frânturi de istorie orală materialul este foarte scurt, fiind doar o știre tradusă după
The Guardian, care a preluat materialul din El Mundo. Materialul se anunță încă din
titlu ca un mesaj transmis cititorilor de către unul dintre supraviețuitorii gripei spaniole
– un pescar al cărui nume este redat José Ameal Peña, însă exceptând declarația nu
prezintă nicio altă informație. „Epidemiile care i-ar fi ucis pe azteci”25 este o altă știre
care se încadrează în popularizarea științei. În acest sens se face apel la cunoașterea
istoriei pentru a nu o repeta. Materialul este un feature ce are ca surse diverse publicații

20
https://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/lista-celor-mai-letale-pandemii-din-istoria-lumii-bolile-care-au-
ucis-milioane-de-oameni.html (Accesat: 13.08.2020).
21
https://stirileprotv.ro/stiri/social/cum-va-ramane-in-istorie-pandemia-de-covid-19-institutii-
culturale-din-mai-multe-tari-documenteaza-vizual-intreaga-criza.html (Accesat: 13.08.2020).
22
https://stirileprotv.ro/stiri/social/cum-va-ramane-in-istorie-pandemia-de-covid-19-institutii-
culturale-din-mai-multe-tari-documenteaza-vizual-intreaga-criza.html (Accesat: 13.08.2020).
23
https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/pandemiile-istorice-si-cum-a-reactionat-omenirea-la-
ele-de-a-lungul-secolelor-oamenii-se-temeau-ca-medicii-vor-sa-ii-disece-1299401 (Accesat: 13.08.2020).
24
https://www.digi24.ro/stiri/externe/unul-dintre-supravietuitorii-teribilei-gripe-spaniole-avertizeaza-
fiti-atenti-povestea-se-poate-repeta-1279611 (Accesat: 13.08.2020).
25
https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/descoperiri/bacteria-care-i-a-ucis-pe-azteci-861472 (Accesat:
13.08.2020).
356 Popularizarea istoriei în publicațiile online în timpul pandemiei de coronavirus

pe care jurnalistul le citează sau parafrazează (exemplu: „Călugărul franciscan

Bernardino de Sahagun scria despre epidemia din 1545”26).
Un alt material publicat pe Digi24 prezintă pe scurt conspirațiile care au fost
vehiculate despre pandemiile din trecut. În „Cele mai populare teorii ale conspiraţiei
despre pandemiile din trecut. Cum a apărut teoria războiului biologic”27 se trec în
revistă momente istorice cheie epidemia de ciumă bubonică, dar și zvonurile vehiculate
la sfârșitul Primului Război Mondial. Sursele citate sunt și de această dată reduse,
singura sursă fiind reprezentată de un istoric din Germania: „În rândul locuitorilor din
Atena circula zvonul potrivit căruia spartanii, duşmanii atenienilor, ar fi otrăvit
fântânile”, a explicat Karl-Heinz Leven, un istoric în ştiinţe medicale la Universitatea
Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg, Germania”28.
Pe de altă parte Antena3.ro a publicat un singur material despre principalele
pandemii29 cu titlul „Principalele pandemii din istorie cu efecte devastatoare asupra
populației lumii”, ce este o preluare de pe agențiile de presă și în care se inventariază
bolile care au avut efecte devastatoare de-a lungul timpului. Exceptând faptul că este
prezentată ca sursă Organizația Mondială a Sănătății, materialul nu mai are nicio altă
referință deși reprezintă un excurs istoric al principalelor pandemii.

Site-uri de știri: Adevărul.ro, Hotnews.ro, G4media.ro

Pe de altă parte, publicațiile online și-au orientat atenția către experți, deseori
istorici. De exemplu, Hotnews.ro a publicat două materiale. Subiectele sunt tratate cu
seriozitate, reprezentând poziția unor experți din România. Unul dintre acestea este un
interviu cu un cercetător în domeniul istorie și a fost publicat cu titlul „Constanța
Vintilă Ghițulescu, cercetător istorie: Cugetările domniței de pe vremea coronavirusului
despre domnițele de pe vremea ciumei”30. Materialul este un interviu amplu cu
Constanța Vintilă Ghițulescu, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ și
coordonator GRIPS-NEC. Interviul aduce informații prețioase despre cum era organizat
sistemul de sănătate în acele vremuri sau ce măsuri luau autoritățile în timpul unei
epidemii. Cel mai important aspect legat de acest material este faptul că se face referire
și la alte surse cum ar fi autori: „Sorin Grigoruţă a scris o carte foarte bună despre cum
s-a construit sistemul medical în Moldova”31. Pe de altă parte, apelul la istorie
(comparația dintre atitudinea oamenilor acum și înainte) este una benefică cititorului:
„Privesc cu curiozitate ce se întâmplă, făcând o serie de analogii cu alte epidemii din
secolele diferite, încercând să compare atitudine oamenilor în faţa bolilor. Mă surprinde
să observ că omenirea nu s-a schimbat prea mult”32. Un alt material a fost publicat cu
titlul „Vaccinurile în secolul 19 erau magice ca şi acum, şi ca şi cel împotriva
26
https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/descoperiri/bacteria-care-i-a-ucis-pe-azteci-861472 (Accesat:
13.08.2020).
27
https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/cele-mai-populare-teorii-ale-conspiratiei-despre-
pandemiile-din-trecut-cum-a-aparut-teoria-razboiului-biologic-1285620 (Accesat: 13.08.2020).
28
https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/cele-mai-populare-teorii-ale-conspiratiei-despre-
pandemiile-din-trecut-cum-a-aparut-teoria-razboiului-biologic-1285620 (Accesat: 13.08.2020).
29
https://www.antena3.ro/coronavirus/pandemii-istorie-coronavirus-562579.html (Accesat:
13.08.2020).
30
https://www.hotnews.ro/stiri-perspektiva-23973152-constanta-vintila-ghitulescu-cercetator-istorie-
coronavirus-ciuma-perspektiva.html (Accesat: 18.08.2020).
31
https://www.hotnews.ro/stiri-perspektiva-23973152-constanta-vintila-ghitulescu-cercetator-istorie-
coronavirus-ciuma-perspektiva.html (Accesat: 18.08.2020).
32
https://www.hotnews.ro/stiri-perspektiva-23973152-constanta-vintila-ghitulescu-cercetator-istorie-
coronavirus-ciuma-perspektiva.html (Accesat: 18.08.2020).
Oana Ometa 357

COVID-19, lipseau aproape cu desăvârşire - Constantin Bărbulescu, conferențiar istorie

Babeș-Bolyai Cluj”33 și este un interviu. Materialul arată cum era văzută profesia de
medic în secolulul XIX, dar și cum erau văzute vaccinurile. Faptul că informațiile sunt
livrate de către un cercetător îi oferă materialului credibilitate.
Adevărul.ro a publicat cinci materiale având această temă. Unul dintre aceste
materiale este un interviu cu medicul Sylvia Hoişie, cu titlul „Cele mai cumplite
pandemii din istorie, explicate de medicul Sylvia Hoişie: „Au omorât mai mulţi oameni
decât războiul”34. Sylvia Hoişie, medicul membru în echipa care a inventat Polidinul, a
vorbit în interviu despre dramele prin care a trecut populaţia în istorie. Mărturia este cu
atât mai valoroasă cu cât Sylvia Hoişie este și medicul care a lucrat în timpul
comunismului în echipa de la Institutul Cantacuzino din Iaşi care a inventat Polidinul.
Un alt material este reprezentat de reportajul „Istoria bisericii ridicate pe o imensă
groapă comună, după o epidemie devastatoare, „Te ia, aşa, o frică...“35, care readuce în
atenție construcția bisericii „Sfântul Haralambie” din Galați. Ca sursă este prezentată
cartea lui David Urquhart, diplomat britanic, Mystery of the Danube, publicată la
mijlocul secolului XIX la Londra. „Povestea epidemiei de ciumă de la Timişoara, care a
omorât fiecare al şaselea locuitor”36 este un alt material care face apel la istorie și care
prezintă ca sursă volumul semnat de Anton von Hammer, Istoria ciumei din Banat.
1738-1740. „Cele mai cumplite trei maladii care au lovit România. Cea mai cruntă
epidemie a făcut peste 300.000 de victime”37 este un alt material ce are o singură sursă
și anume scrierile academicianului Ion Ghica.
Publicația online G4media.ro publică două traduceri ale unei profesoare la
Departamentul de Istorie a Științei al Universității Harvard. Un alt material este
„INEDIT Cum s-a desfășurat Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, în
plină epidemie de gripă spaniolă, care a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni.
Cercetarea unui istoric din Alba Iulia: „Oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței
de usturoi, în speranța prevenirii gripei”38. Sursa acestui material este istoricul Tudor
Roșu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia care analizează felul în care s-a
desfășurat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, în plină
epidemie de gripă spaniolă.

Publicații de știință: Historia.ro, Natgeo.ro, Descopera.ro

Historia.ro a publicat 12 materiale despre istoria pandemiei și este una dintre
publicațiile care a realizat un site dedicat exclusiv materialelor care au legătură cu
pandemia de Coronavirus (paydemic.com). Cele mai multe materiale au ca surse cărți,
33
https://www.hotnews.ro/stiri-perspektiva-24011012-constantin-barbulescu-conferentiar-istorie-
babes-bolyai-cluj.htm (Accesat: 18.08.2020).
34
https://adevarul.ro/locale/constanta/cele-mai-cumplite-pandemii-istorie-explicate-medicul-sylvia-
hoisie-au-omorat-mai-oameni-decat-razboiul-1_5e7de2f85163ec42713af9f6/index.html (Accesat:
18.08.2020).
35
https://adevarul.ro/locale/galati/istoria-bisericii-ridicate-imensa-groapa-comuna-epidemie-
devastatoare-te-ia-asa-frica-1_5e86e02b5163ec427167c767/index.html (Accesat: 18.08.2020).
36
https://adevarul.ro/locale/timisoara/povestea-epidemiei-ciuma-timisoara-omorat-saselea-locuitor-
1_5e6f9d415163ec4271f99561/index.html (Accesat: 20.08.2020).
37
https://adevarul.ro/locale/botosani/cele-mai-cumplite-trei-maladii-lovit-romania-cea-mai-crunta-
epidemie-facut-300000-victime-1_5e6b6f065163ec4271e8ea2d/index.html (Accesat: 20.08.2020).
38
https://www.g4media.ro/inedit-cum-s-a-desfasurat-marea-adunare-nationala-de-la-1-decembrie-
1918-in-plina-epidemie-de-gripa-spaniola-cercetarea-unui-istoric-din-alba-iulia-oamenii-purtau-in-jurul-
gatului-margele.html (Accesat: 20.08.2020).
358 Popularizarea istoriei în publicațiile online în timpul pandemiei de coronavirus

personalități sau experți. În „Mica istorie a crizelor provocate de epidemii”, Ciprian

Plăiașu explică importanța pe care au acordat-o istoricii de-a lungul timpului
epidemiilor. „Istoricii, care nu și-au pierdut niciodată interesul pentru epidemii, au
multe de descoperit și de scris despre aceste evoluții. Când li se cere să explice
evenimentele din trecut care sunt legate de diverse epidemii, istoricii se grăbesc să
afirme importanța contextului. Dacă doriți să înțelegeți cum sau de ce s-a întâmplat
ceva, trebuie să înțelegeți circumstanțele locale. Există însă ceva aparte când se discută
de epidemii - o reacție contradictorie din partea istoricilor: dorința de a identifica
adevăruri universale despre modul în care societățile răspund la boli contagioase”39.
Materialul publicat încearcă să explice importanța pe care o au cercetările făcute
de istorici și dintr-o perspectivă mai teoretică: „Charles Rosenberg, de exemplu, și-a
găsit inspirația în La Peste (Ciuma) a lui Albert Camus și a realizat o relatare a structurii
arhetipale a unui focar40. Într-un alt material „Ciuma, ploaie de săgeți aruncată de
Dumnezeu”, Eusebiu Manolache aduce în atenția publicului cititor surse academice
pentru a evidenția greșelile trecutului41. În acest material regăsim mai multe surse ca
Jean Delumeau în Frica în Occident: secolele XIV-XVIII, o cetate asediată, Daniel
Defoe, Jurnal din Anul Ciumei, Pompei Gh. Samarian, Ciuma. „Cum s-au încheiat cele
mai grave pandemii din istorie”42 semnat de Alexandru Bunescu este o traducere de pe
History.com și face un excurs istoric al tuturor bolilor care au afectat omenirea. Un alt
material este un interviu cu Constantin Bălăceanu Stolnici43, în care se face o
retrospectivă a bolilor care au avut consecințe similare cu cea de acum. Un alt material
semnat de Ion M. Ioniță, „Cum se va scrie istoria după coronavirus” este un material de
opinie care abordează o nouă temă: reașezarea sau noua ordine mondială. „Reașezarea
lumii, după coronavirus, ar putea însemna nu altceva decât acceptarea gândului că nu ne
putem salva separat, ci numai cu toată barca. Și ar fi o schimbare majoră”44. Un alt
articol vorbește despre „Ciuma lui Iustinian”45. Sursa acestui material este reprezentată
de relatarea istoricului bizantin Procopius din Cezareea care descrie efectele
devastatoare ale molimei, dar sunt citate și alte studii: „Spre exemplu, un studiu publicat
în 2019 de Lee Mordechai și Merle Eisenberg în revista britanică Past &
Present, contestă aceste estimări, arătând că nu există dovezi care să le susțină. Cei doi
istorici afirmă că, deși Ciuma lui Iustinian a lovit o suprafață extrem de întinsă și a avut
o mortalitate ridicată în anumite zone, efectele pandemiei nu au fost la fel de
catastrofale peste tot”46. Pe de altă parte, National Geographic a publicat un singur
material legat de pandemie. „Când ciuma a ajuns în America, oficialitățile au încercat să

39
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/mica-istorie-a-crizelor-provocate-de-epidemii-lectii-
de-retinut-pentru-covid-19 (Accesat: 20.08.2020).
40
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/mica-istorie-a-crizelor-provocate-de-epidemii-lectii-
de-retinut-pentru-covid-19 (Accesat: 20.08.2020).
41
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/ciuma-ploaie-de-sageti-aruncata-de-dumnezeu
(Accesat: 20.08.2020).
42
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-s-au-incheiat-cele-mai-grave-pandemii-din-
istorie (Accesat: 1.09.2020).
43
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/constantin-balaceanu-stolnici-e-prima-data-in-
istoria-omenirii-cand-o-epidemie-imbraca-toata-planeta-interviu (Accesat: 1.09.2020).
44
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/cum-se-va-scrie-istoria-dupa-coronavirus
(Accesat: 1.09.2020).
45
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cat-de-devastatoare-a-fost-ciuma-lui-iustinian-
prima-pandemie-din-istorie(Accesat: 1.09.2020).
46
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cat-de-devastatoare-a-fost-ciuma-lui-iustinian-
prima-pandemie-din-istorie (Accesat: 1.09.2020).
Oana Ometa 359

o nege”47 care este o traducere a unui material publicat pe Nationalgeographic.com al

cărui autor este Andrew Lawler. Pe de altă parte, Descopera.ro a publicat șase materiale
legate de epidemii. „20 cele mai rele epidemii şi pandemii din istorie şi cum s-au
încheiat ele”48, o traducere după publicația Live Science în care se vorbește despre
Epidemia preistorică (3000 î.Hr.), Plaga Atenei (430 î. Hr.), Ciuma Antonină (165-180
d.Hr.), Ciuma lui Ciprian (250-271 d.Hr.), Ciuma lui Iustinian (541-542 d.Hr.),
„Moartea neagră” (1346-1353). „Progresele care au urmat epidemiilor”49 face o
retrospectivă a urmărilor pe care le-au avut epidemiile axându-se pe evidențierea
progreselor în anumite domenii. Tot în acest material, ni se atrage atenția că pandemia
de COVID-19 ne oferă ocazia să ne întoarcem la trecut, „la acele situații asemănătoare
prin care generațiile anterioare au trecut în speranța că astfel o să putem învăța câteva
lecții”. „Unele dintre aceste povești vizează modul în care au avut loc aceste epidemii,
dar și la ce ne putem aștepta odată cu sfârșitul acestora”, se arată în material. Articolul
este o traducere după History în care este prezentată ca sursă Katherine Foss, autoarea
cărții Constructing the Outbreak: Epidemics in Media & Collective Memory, care
explică faptul că epidemiile au influențat în mod semnificativ modul în care au fost
formulate politicile publice. În cadrul materialului apar mai mulți experți citați: David
Routt, profesor al Universității Richmond; Nancy Mimm, specialistă a Universității
Harrisburg, SUA; Kelly Ronayne, profesoară de istorie a Universității Adelphi, SUA,
dar și critici de artă.
„Românii şi gripele secolului XX, cea din 1935 a ucis zeci de mii de copii. Cum
erau avertizaţi de «lăţirea morbului spaniol» şi cum se protejau”50 este unul dintre
puținele articole ce are ca sursă un articol postat pe pagina de Facebook a Arhivelor
Naţionale Bistriţa-Năsăud de către specialiştii instituţiei. Articolul face referire și la
publicațiile timpului (în Publicaţiunea din 20 octombrie 1918, populaţia era atenţionată că
„morbul spaniol se lăţeşte rapid în ţară şi păşeşte cu grămada în toate păturile
poporului”, erau date şi măsuri de prevenţie „cine vine în atingere cu bolnavul, trebuie
să se spele bine pe mâni şi în gură şi să se ferească ca să nu fie tuşit de bolnav, apoi să
se ferească de răceală”, mai precizează sursa citată), dar și la o serie de documente din
fondurile Serviciului sanitar al judeţului Năsăud şi al Primăriei oraşului Bistriţa.
O altă știre are ca subiect o descoperire făcută de arheologii de la Timișoara, una
dintre puținele știri de actualitate cu referințe istorice. Titlul materialului este „Mormânt
comun din vremea ciumei, descoperit la Timişoara”51 iar sursele sunt arheologi de la
Universitatea de Vest Timișoara, (ex. dr. Andrei Stavilă, Darius Nica). „Miturile și
istoria din spatele doctorilor de ciumă”52 este o traducere după Live Science care are ca

47
https://www.natgeo.ro/articole/istorie/34016-cand-ciuma-a-ajuns-in-america-oficialitatile-au-
incercat-sa-o-nege (Accesat: 1.09.2020).
48
https://www.descopera.ro/istorie/19033550-20-cele-mai-rele-epidemii-si-pandemii-din-istorie-si-
cum-s-au-incheiat-ele (Accesat: 1.09.2020).
49
https://www.descopera.ro/cultura/19420594-progresele-care-au-urmat-epidemiilor (Accesat:
1.09.2020).
50
https://www.descopera.ro/istorie/19106446-romanii-si-gripele-secolului-xx-cea-din-1935-a-ucis-
zeci-de-mii-de-copii-cum-erau-avertizati-de-latirea-morbului-spaniol-si-cum-se-protejau (Accesat:
1.09.2020).
51
https://www.descopera.ro/istorie/19115672-mormant-comun-din-vremea-ciumei-descoperit-la-
timisoara (Accesat: 1.09.2020).
52
https://www.descopera.ro/cultura/19361671-miturile-si-istoria-din-spatele-doctorilor-de-ciuma
(Accesat: 1.09.2020).
360 Popularizarea istoriei în publicațiile online în timpul pandemiei de coronavirus

sursă cartea Encyclopedia of Infectious Diseases, semnată de Michel Tibayrenc, dar și

ilustrațiile realizate de Gerhart Altzenbach și Paulus Fürst.

Reviste de cultură: Observatorul cultural

Singura revistă de cultură care a publicat materiale despre epidemie este revista
Observatorul Cultural. „De la epidemie la limba engleză: life after death”53 este un
material semnat de Ruxandra Vișan, conferențiar la Facultatea de Limbi și Literaturi
Străine a Universității București. Articolul face referire la folosirea limbii engleze în
contextul epidemiilor și prezintă inclusiv surse istorice.

Publicații locale: Aradon.ro, Ebihoreanul.ro, Tribuna.ro

În Tribuna.ro, o publicație locală din Sibiu au fost publicate două materiale
„Farmacii şi epidemii în istoria Sibiului”54 și „Sfaturi de acum 100 de ani: „În timp de
epidemie, vom ședea frumușel acasă, vom ținea în jurul nostru cea mai mare curățenie și
nu vom intra nici în cârciumă, nici la șezătoare și nici într-alt loc, unde se adună lume
multă și de tot felul!”55. Pentru primul material sursele folosite au fost Emil Sigerus,
Vom Alten Hermannstadt, Heilbronn, 2003, p. 57, în traducerea dr. Erwin Jikeli și
Angel Istrate, Sibiu. Piața Mare. Cercetări arheologice, Alba Iulia, 2007. Cel de-al
doilea material are ca sursă o carte semnată de Iosif Stoichiția. „La peste 10 ani de la
epidemia de gripă spaniolă, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și
Cultura Poporului Român – ASTRA, publicată în colecția Biblioteca Poporală a
Asociațiunii, lucrarea „Ce trebuie să știm despre boalele molipsitoare” (Editura
Asociațiunii Astra, Sibiu, 1931) de dr. Iosif Stoichiția, inspector sanitar general”. Pe de
altă parte, Aradon.ro a publicat un interviu care face referire la istorie în titlu, dar în text
nu există referințe istorice: Interviu JA. Adrian Wiener, medic și senator USR Arad:
Istoria lumii se va împărți în înainte și după COVID-1956. Ebihoreanul.ro a publicat de
asemenea un singur material „Pandemiile Oradiei: Epidemia de coronavirus se adaugă
unor molime devastatoare care au lovit de-a lungul istoriei Bihorul”57, avându-l drept
sursă pe istoricul Dumitru Noane. Alte surse prezente în material directorul adjunct al
Muzeului Cetăţii, Ioan Ciorba, istoricul Gabriel Moisa (foto).

Concluzii
În perioada pandemiei, publicațiile au încercat să explice și să analizeze
fenomenul prin intermediul materialelor care au făcut apel la istorie. Deși cele mai
multe articole publicate în mediul online sunt traduceri după agenții de presă din
străinătate, au existat foarte multe articole care au adus în prim plan experți (istorici,
53
https://www.observatorcultural.ro/articol/de-la-epidemie-la-limba-engleza-life-after-death/
(Accesat: 1.09.2020).
54
https://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/farmacii-si-epidemii-in-istoria-sibiului-151972.html
(Accesat: 4.09.2020).
55
https://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/trecutul-prezent-sfaturi-de-acum-100-de-ani-in-timp-de-
epidemie-vom-sedea-frumusel-acasa-vom-tinea-in-jurul-nostru-cea-mai-mare-curatenie-si-nu-vom-intra-
nici-in-carciuma-nici-la-sezatoare-si-nici-intr-alt-loc-unde-se-aduna-lume-multa-si-de-tot-felul-
151122.html (Accesat: 4.09.2020).
56
https://www.aradon.ro/aradon-stirile-judetului-arad/interviu-ja-adrian-wiener-medic-si-senator-usr-
arad-istoria-lumii-se-va-imparti-in-inainte-si-dupa-covid-19-1200106/ https://www.aradon.ro/aradon-
stirile-judetului-arad/interviu-ja-adrian-wiener-medic-si-senator-usr-arad-istoria-lumii-se-va-imparti-in-
inainte-si-dupa-covid-19-1200106/ (Accesat: 4.09.2020).
57
https://www.ebihoreanul.ro/stiri/pandemiile-oradiei-epidemia-de-coronavirus-se-adauga-unor-
molime-devastatoare-care-au-lovit-de-a-lungul-istoriei-bihorul-155770.html (Accesat: 4.09.2020).
Oana Ometa 361

muzeografi etc.). Apelul constant la astfel de figuri cresc credibilitatea publicațiilor, iar
popularizarea acestor subiecte având în vedere interesul publicului a fost realizată atât în
publicațiile de popularizare a științei, cât și în celelalte publicații online. Chiar dacă cele
mai multe materiale fac o retrospectivă a epidemiilor care au schimbat lumea, multe
dintre articole au abordat subiectul apelând la experți (ex. interviuri) pentru a da
credibilitate știrii. Analiza de față a relevat faptul că totuși cantitatea și calitatea știrilor
care popularizează știința depind de tipul publicațiilor. Deși ne-am fi așteptat ca
publicațiile online cu acoperire națională să trateze tematicile cu seriozitate, s-a
întâmplat ca uneori publicațiile locale să redea mai coerent subiectele tocmai prin apelul
constant la surse credibile (istorici, documente etc). Așadar, uneori publicațiile quality
cu acoperire națională au publicat deseori știri incomplet documentate, mizând mai mult
senzaționalism, lucru regăsit încă din titlurile materialelor. Dacă de obicei, cele mai
multe reportaje, interviuri se publică în reviste de popularizare a științei (ex.
Historia.ro) am avut surpriza să regăsim materiale bine documentate și în publicațiile
mici. Cu toate acestea, majoritatea articolelor publicate online pun accentul pe istorii
succinte şi simple, doar unele materiale făcând excepție. În definitiv, am putea spune că
interesul tot mai pronunțat al jurnaliștilor faţă de subiecte privind istoria recentă se
explică prin faptul că aceste informații joacă un rol esențial în contextul pandemiei
Covid-19. Folosind fragmente selective, de cele mai multe ori, jurnaliștii au apelat la
referințe istorice, au inclus valori sau au făcut analogii. Într-un material publicat în
revista Historia, Ciprian Plăiașu susține că „istoria epidemiilor oferă sfaturi
considerabile, dar numai dacă oamenii cunosc istoria și răspund cu înțelepciune”58. De
aceea, considerăm că popularizarea istoriei în presa online, mai ales în perioada
pandemiei, a contribuit la democratizarea accesului la cunoaștere59, dar și la o bună
cunoaștere a trecutului. Putem afirma că popularizarea pandemiilor istorice, readucerea
în prim plan a istoricilor, ar putea servi drept lecție pentru viitor.

Bibliografie

Allan 2011 – S. Allan, Introduction: Science journalism in a digital age,

în Journalism, 12.7, 2011, p. 771-777.
Berg 2019 – C. W. Berg, Why study history? An examination of
undergraduate students’ notions and perceptions about
history, în Historical Encounters, 6.1, 2019, p. 54-71.
Boia 2013 – L. Boia, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune,
București, 1998
Casero-Ripollés 2020 – A. Casero-Ripollés, Impact of Covid-19 on the media
system. Communicative and democratic consequences of
news consumption during the outbreak, în l profesional
de la informaci n, vol. 29, nr. 2, 2020: e290223.
Dogaru 2007 – A. Dogar, Jurnalismul de popularizare științifică în patru
reviste din România, în RRJC, 2, nr. 4, 2007, p. 3.
Lăpușan, 2002 – A. Lăpușan, Genurile presei, Constanța, 2002.
Mosoia 2007 – C. Moșoia, Jurnalism de știință. O perspectivă istorică,
București, 2007.
58
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/mica-istorie-a-crizelor-provocate-de-epidemii-lectii-
de-retinut-pentru-covid-19 (Accesat: 4.09.2020).
59
Dogaru 2007.
362 Popularizarea istoriei în publicațiile online în timpul pandemiei de coronavirus

Popescu 2003 – C. F. Popescu, Manual de jurnalism, vol. II, București,

2003-2004.
Țurcan, Marin 2011 – N. Ţurcan, C. Marin, Rolul jurnalismului ştiinţific în
comunicarea ştiinţei, în SUMSS, 2011, 43(3), 99-113.

Popularization of History through Online Publications in Romania during

Coronavirus Pandemic
Abstract

Abstract: History is reflected in today's media through news, portraits, analysis

or interviews. Sometimes these materials give meaning to current events, helping the
individual to understand and decipher them. By connecting events with the past,
journalists manage - by popularizing science - to create meaning, but also to provide a
certain context for their audience. Consulting with subject matter experts adds value to
the content and brings the reader closer, especially in times of crisis when there is a
need to dig deeper still. The present study aims to show how and how much historical
references were used by journalists during the Covid-19 pandemic and what types of
topics predominated in the online press.
 LISTA ABREVIERILOR
AAC – Acta Archaeologica Carpathica, Cracovia.
AARMSI – Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii Istorice, Bucureşti.
ActaMN – Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
ActaMP – Acta Musei Porolisenssis, Zalău.
ActaTS – Acta Terrae Septemcastrensis, Sibiu.
AEM – Archaeologische-Epigraphische Mitteilungen aus Österreich-Ungarn, Wien.
AICSU – Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane, Sibiu.
AIINC – Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj.
AIIX – Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol, Iași.
AIO – Anuarul Institutului de Istorie Orală, Cluj-Napoca.
AltSch – Alt-Schaessburg. Istorie. Patrimoniu, Sighişoara.
Aluta – Aluta, Sfântu Gheorghe.
American Historical Review – American Historical Review, Oxford.
AMET – Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca.
AnB (S.N.) – Analele Banatului, Serie Nouă, Arheologie-Istorie, Timişoara.
Anodos – Studies of the Ancient World, Trnava.
Anthropology Today – Anthropology Today, New York.
Apulum – Apulum. Acta Musei Apulensis, Alba Iulia.
Archaeolingua, SM – Archaeolingua, Series Minor, Budapest.
ArchBulg – Archaeologia Bulgarica, Sofia
ArchÉrt – Archaeologiai Értesítő, Budapest.
Argesis – Argesis. Studii şi Comunicări. Seria Istorie, Piteşti.
Arh. vest. – Arheološki Vestnik, Ljubljana.
Arhiva Someșană – Arhiva Someșană, Năsăud.
ARR – American Romanian Review, Cleveland.
Art Journal – Art Journal, New York.
AstSab – Astra Sabesiensis, Sebeş.
AstSal – Astra Salvensis, Salva.
AUASH – Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, Alba Iulia.
BAM – Brukenthal. Acta Musei, Sibiu.
Banatica – Banatica, Reşiţa.
BB – Bibliotheca Brukenthal, Sibiu.
Belvedere Meridionale – Belvedere Meridionale, Szeged.
BiblMM SA – Bibliotheca Musei Marisiensis, Seria Archaeologica, Târgu Mureş.
BiblMS – Bibliotheca Musei Sabesiensis, Sebeş.
BiblThrac – Bibliotheca Thracologica, Bucureşti.
BMB – Berliner Münzblätter Berlin.
BOR – Biserica Ortodoxă Română, Bucureşti.
Caietele CIVA – Caietele CIVA, Alba Iulia.
CCA – Cronica Cercetărilor Arheologice din România.
CDAI – Caiete de antropologie istorică, Cluj-Napoca.
Chemarea Tinerimei Române – Chemarea Tinerimei Române, Cluj.
CIL – Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin.
Clujul – Clujul, Cluj.
CM – Collegium Mediense, Mediaş.
546 Lista abrevierilor

CMM – Catalogi Musei Marisiensis, Seria Archaeologica, Târgu Mureş.

CN – Cercetări Numismatice, Bucureşti.
Communications of the ACM – Communications of the ACM, New York.
Computers & Graphics – Computers & Graphics, Oxford.
CŞ – Comunicări Ştiinţifice. Bibliotheca Historica, Philosophica et Geographica,
Mediaş.
Dacia (N.S.) – Dacia. Revue d’Archéologie et d’Histoire Ancienne, Nouvelle Série,
Bucharest.
Dolgozatok – Dolgozatok az Erdélyi Múzeum Érem- és Régiségtárából, Cluj-Napoca.
Drobeta – Drobeta, Drobeta-Turnu Severin.
EMúz – Erdélyi Múzeum, Kolozsvár.
EORABE – Episcopia Ortodoxă Română a Aradului. Buletin Eparhial, Arad.
EphNap – Ephemeris Napocensis, Cluj-Napoca.
ETF – Erdélyi Tudományos Fűzetek, Cluj.
Ethnos – Ethnos, Bucureşti.
Études celtiques - Études celtiques, Paris.
FI – File de Istorie, Bistriţa.
FoliaArch – Folia Archaeologica, Budapest.
HHR – The Hungarian Historical Review, Budapesta.
HTRTÉ – A Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat Évkönyve, Budapest,
Deva.
IDR – Inscripțiile Daciei Romane, București.
IEC – Interferenţe Etnice şi Culturale, Cluj-Napoca.
International Journal of Cultural Property - International Journal of Cultural
Property, Cambridge.
Istros – Istros, Brăila.
JÖAI – Jahreshefte des österreichischen archaeologischen Institutes, Wien.
Journal of Archaeological Science – Journal of Archaeological Science, Amsterdam.
Journal of Cultural Heritage – Journal of Cultural Heritage, Oxford.
Journal of the American Institute for Conservation - Journal of the American
Institute for Conservation, New York.
Journal of the Institute of Conservation – Journal of the Institute of Conservation,
Oxfordshire.
JRGZ – Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseums Mainz, Bonn.
JRNC – Journal of Radioanalytical and Nuclear Chemistry, Budapest.
KözlKol – Közlemények az Erdely Nemzeti Múzeum Érem és Régiségtárából,
Kolozsvár.
MA – Mitropolia Ardealului, Sibiu.
Marisia – Marisia. Studii şi materiale, Târgu-Mureş.
MB – Mitropolia Banatului, Timişoara.
MCA – Materiale şi Cercetări Arheologice, Bucureşti.
MemAntiq – Memoria Antiquitatis, Piatra Neamț.
Mesagerul de Covasna – Mesagerul de Covasna, Sfântul Gheorghe.
Miorița – Miorița. Revistă de Etnografie și Folclor, Deva.
MTK – Mathematikai és Természettudományi Közlemények. Vonatkozólag a hazai
viszonyokra, Pesta.
Museum Management and Curatorship – Museum Management and Curatorship,
Londra.
Lista abrevierilor 547

Nature – Nature, Londra.

Neamul românesc – Neamul românesc, Vălenii de Munte.
Nemus – Nemus, Alba Iulia.
Notae Numismaticae – Zapiski Numizmatyczne – Notae Numismaticae – Zapiski
Numizmatyczne, Kracow.
Numismatische Zeitung – Numismatische Zeitung, Weissensee.
PA – Patrimonium Apulense, Alba Iulia
PBF – Präehistorische Bronzefunde, Berlin.
Peuce – Peuce, Tulcea.
PMJHD – Publicaţiile Muzeului Judeţean Hunedoara, Deva.
RB – Revista Bistriţei, Bistriţa.
RCJB – Revista Cercului Juridic Bănăţean. Doctrină-Jurisprudenţă-Legislaţie,
Timișoara.
RevMuz – Revista Muzeelor, București.
RevNum – Revue Numismatique, Paris.
Revista Română de Criminalistică – Revista Română de Criminalistică, București.
Românul – Românul, Arad.
RRJC – Revista Română de Jurnalism şi Comunicare, Bucureşti.
RT – Revista Teologică. Revista oficială a a Mitropoliei Ardealului, Sibiu.
Sargetia – Sargetia. Acta Musei Devensis, Deva.
Sargetia (S.N.) – Sargetia. Acta Musei Devensis, Serie Nouă, Deva.
SCES – Studii şi comunicări de etnologie, Sibiu.
SCIV(A) – Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie, Bucureşti.
Societatea de Mâine – Societatea de Mâine, Cluj.
StComCS – Studii şi Comunicări Caransebeş, Caransebeş.
StComMB – Studii şi Comunicări Muzeul Brukenthal, Sibiu
Studia UBB – Historia – Studia Universitatis „Babeş-Bolyai“. Seria Historia, Cluj-Napoca.
Studia UBB – TC – Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. Seria Theologia Catholica,
Cluj-Napoca.
Studies in Conservation – Studies in Conservation, New York.
Studies in Digital Heritage – Studies in Digital Heritage, Indiana.
StudClas – Studii Clasice, București.
SUCSH – Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica, Sibiu.
SUMSS – Studia Universitatis Moldaviae, Seria Ştiinţe Sociale, Chişinău.
Svastica Banatului – Svastica Banatului, Timişoara.
TD – Thraco-Dacica, Bucureşti.
Terra Sebus – Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis Sebeş.
The New Pioneer – The New Pioneer, Cleveland.
Transilvania – Transilvania, Sibiu.
Transylvanian Review – Transylvanian Review, Cluj-Napoca.
Tyragetia (S.N.) – Tyragetia, Chişinău.
UPA – Universitätsforschungen zur Prähistorischen Archäologie, Freien Universität
Berlin.
Voinţa Poporului – Voinţa Poporului, Timişoara.
Ziridava – Ziridava, Arad.
Editura Argonaut
Str. Ciucaş, nr. 5/15
Cluj-Napoca
Tel. 0730.015.485
e-mail: edituraargonaut@yahoo.com
www.editura-argonaut.ro
Consilier editorial atestat: Emil POP

Editura Argonaut este acreditată CNCSIS/CNCS din anul 2002

Baia de Criş

Ţebea Brad

Aurel Vlaicu
Deva

Orăştie

Sarmizegetusa