, l l· ARb/\

1\ I I Jli < /\ p pirală ele 1mp ____

PRF ZE 'T lH~ <, ENE ltAL

\)'alea Călugărca că e te oc mună renumi ă prin viile

o t
'11... 'inuril e .al_ C. Ea
întinde atât p Cdealuri, cât şi pe şe s. Pe, la
f Oal CC
1 d ealurilor 'al
~ c. I.: stră hătu lă d Cdrumul naţional D 1 B.
L alitat a înc ep l, înainte de kilometrul 1 O venind dinfpre
C

Ploi l � \ti pre

' Buzău şi se întinde până la Albeşti· e despărţită de
ât a ut de metri de drumul care merg C în sus în stânga
C C\ • C
' pr C Urlafi. iar în jo în dreapta, spre Urziceni. Putem spune că
e află la doi pa i de Ploieşti şi la 75 de kilometri de Bucureşti.
Lungim Ca totală a şoselei naţionale care străbate comuna este
de 7,5 kilometri. Aceasta a fost asfaltată în 1932 de o societate
suedeză, pe terasamentul cel vechi: încă din timpul domniei lui
Al. I. Cuza ( 1859 - 1866), se construiseră poduri de ciment
pe te ş oave.
Gara comunei se află la aproximativ 1,5 km. de centru.
Prima linie de calc ferată Ploieşti - Buzău intră în funcţiunC la
13 septembrie 1884.
Situată atât în zona colinară, cât şi pe cârn pie. e o
localitate bogată, cuprinzând, pe dealuri, vii, păduri, fânC ţe.
li ezi iar la câmpie, lanuri de grâu şi porumb. Iată V ecinătă ţiie
comunei: la est -Albeşti-Paleologu şi Urla/i, Ia nord - Plopu, la
vest - satul Chiţorani (comuna Bucov), Berceni, Râfov, iar la
sud - Dumbrava. Privită pe hartă, seamănă cu o pară, avand
codiţa în jos {partea din câmpie fiind mai îngus tă).
Despre dealurile din judeţul Prahova, din care faC parte
şi colinele acestei comune, iată ce serie Gh. N icu/eseu:
,,Încadrarea între regiunea muntoasă, împădurită ş i mai lab
populată, şi regiunea de câmpie, cu aşe zări compacte şi întins e
terenuri agricole, dealurile subcarpatic�s e detaşe�ză ca un ţinut
.
aparte. Peisajul general atrage aten ţ1a prm reheful nu prea

19
 Elis Râpcanu
accidentat, prin văile largi , cu terase, în _lun ~ul cărora
localităţile se ţin lanţ, prin coastele _ocupate ~c 1_tvezi de P:uni ,
men•, pen• ş1• nu c·1, v1•1·1 sau de petice de ,padme/
. .·
.. ./ Pe lan gă
• 1·Je fli I pn·m·tor
re l ,
climatul moderat.
(tempc1atu11
.. OC " .
anuale.·
de 8-.
l QOC), lipsit de gerurile munt~lu_1 (~irca -_2 111 1a~ua11e),~dar ş 1
de arşiţa câmpiilor (l 8-200C m 1u!1e), a JUC~t~ la ympu l s~u, un
rol favorabil în popularea deal un lor. P1~ec~1J1~a ţ11le totahzează
circa 650 _ 950 mm pe an (80 - 100 mm m whe, 35 - 45 mm în
ianuarie). Zăpezile sunt mai puţin abu1:d~nte d~cât în regiunea
de munte, iar stratul de zăpadă, cu gros nm de circa 10 cm. spre
şes şi 50 cm. spre nord, durează 60 - 90 zi le pe an. Dispoziţia
reliefu lui şi orientarea văilor determină caracterul de adăpost al
climei . Vânturile au intensitate în general redusă, iar vă ile
canalizează curenţii de aer în lungul lor".'
Valea Călugărească este o comună mare, ce cuprinde
satele (în ordine alfabetică) Arva, Coslegi, Dârvari, Pantazi,
Rachieri, Rădila, Schiau, Valea Călugărească (reşedinţă),
Valea Largă, Valea Mantei , (Va lea) Nicovani, Valea Poienii,
Valea Popii, Valea Ursoi şi Vârfuri (Dosuri) . S-ar mai putea
adăuga o „vale": Valea Săracă. Numele vechilor sate şi cătune
lzvorani, Poiana, Cernăteşti, Negovani etc. sunt atestate
documentar încă din secolu l al XV-i ea mai frecvent în secolul
al XVI-iea. Are o suprafaţă totală de ' 5.500 hectare, din care
numai 1.710 hectare arabil.
Tată care a fo st din amica populaţiei, consemnată în 1967
de Gh. Pandele, preşedintele de atunci al Consi liului Popular
(de fapt, primar) :
în anul 1930 - 4.275 locuitori
în anul 1941 - 5.017 locuitori
în anul I 948 - 4.808 locuitori
în anul 1956 - 6.067 locuitori
în anu l 1966 - 7.176 locuitori
h. Niculescu, Valea Prahovei, Ed. Sport -Turism, Bucureşti, 1984,
p. 30-3 J.
20
7
____ VALEA CĂLUGĂREASCĂ pe spirală de timp __ __ _
Popul,qia actuală a comunei este de I O 600 locu1tori,
ponderea deţinând -o adulţii şi persoanck în vârstă ; numărul
celor de până la 18 ani este de 2.850.
menii locuiesc atât în case gospodăreşti mai vechi
sau mai noi , cât şi în blocuri de locuin ţe. Pnma colon ie de
blocuri s-a construit în apropiere de ,._Ch1m1ca'', în deceniul al
şase l ea al secolului trecut.
Comuna are tekfonie încă din 1908; acum are o clădire
modern ă de po ştă. Codul poştal este l 07620.
În comună exi stă insta)atie de apă curentă .şi, de curând,
în anumite cartiere, s-a introdus gazul metan.
*
Comuna Valea Călugăreas că a făcut parte din judeţul
Săcuieni, situat între judeţele Prahova şi Buzău. Constantin
Prisnea susţine că localitatea ar fi purtat chiar numele
SĂCUIENl . În lipsa unor documente care să ateste exact
situarea SĂCUlENlLOR - localitate care ar fi dat numele
judeţului până în 1864 -, este greu de crezut că mul ţi mea
acestor dealuri însorite, cu faună şi floră bogate. ofcnnd omului
şi animalelor condiţii prielnice de , iaţă din cele mai vechi
timpuri, cu sate răsfirate pe văi, au purtat un singur nume. Tot
în cartea lui Constantin Prisnea 2 găsim referiri ale călătorilor
străini despre ţinutul Săcuic nilor: Raichevid îl pomeneşte în
1788, iar Domenico Sestini~, la sfârşitu l veacului al XVIfl-lea.
2
Constantin Prisnea, Ţara vinurilor, Ed. pentru Literatură, 1963, p.133.
3
lgnaJiu Ştefan Raichevici (Raicev1ch), originar din Raguza lltalia), a venit
după 1774 ca negustor in Muntema. unde a devenit educatorul fiilor lui
lpsilanti, apoi consul autriac în Principate ( 1782 - 1787). Publ ică la
Neapole, în 1788, ,, Observaţiuni istorice•, nal11ra/e ,'Î politice din Muntenia
şi Moldova" în italieneşte.
4
Domenico Sesti11i ( 1750 - 1832). renumii numismat florentin
21
 -------
--
lis Râpeanu

- - - - - ~,,
'
..
,J .
1
_,
/','
·, /,
J
~ ~. ~
-.,
t:.'·'-.... .. _f
'• ' ,,;
____ VALEA CĂ LUG ĂREAS CĂ pe spira l ă de ti mp _ __

În aceeaşi cai1e Constan tin Prisnea se referă ş i la M. I.

jeune, care fa ce şi el o călători e în Valahia şi Moldova în
1822 ş i afirmă că vinurile din „Sacojam" sunt cele mai bune. Şi
-
~ ~ ►• 'L
l~ l A ;,
.IP , \r.,,,u, ~Ison f!'e lix, într-o lucrare publicată la Paris în 1839 (,,De
l' etat prcsent et de l'avenir des Prmcipautes de Moldavic et de
;
Valac~i~") , p omeneşte „Sakoenii" ca o podgorie foarte
l.r • .,. '\' •-~ - . -_
renumita .
( H\ ~.:'
•,i 'I'
La desfiinţarea lui, judeţul Săciueni a fost împărţit între
,·.,..,.,-: ,..::,·''
l..,.

judeţele Prahova şi Buzău.

• ''·f
' Cum s-a ajuns la denumirea Valea Călugărească nu e
greu de dedus: această sintagmă cuprinde două elemente
importante - substantivul vafe şi adjectivul călugărească şi ,
cum satele se întindeau pe văi, CĂLUGĂRENI din
documentele slavone a devenit Valea Călugărilor sau Valea
Călugărească, ambele formulări fiind întâlnite în traducerile
româneşti . Pecetea de călugărească e strâns legată de prezenţa
AU!L>71 PA.11-0lJ)(,U călugărilor, aceste dealuri fiind o „veche vatră de sihăstrie
românească" . 5 Se pare că, după ani de sihăstrie, aceşti călugări
îş i întemeiau famil ii, fără să renunţe total la straiele şi
comportamentul de sluj itor al Domnului (ca dovadă că în
această comună se făceau cele mai gustoase mâncăruri de post,
colive şi parastase de pomină) . Important este şi faptul că
mânăstiri renumite (Snagov, Cemica, Glavacioc, Mărgineni
.~ etc.) stăpâneau, pe aceste dealuri, vii încă de prin secolele XV -
.\·\ XVI.
\ - Denumirea VALEA CĂLUGĂRILOR/ CĂLUGĂ-
vf""". - REASCĂ apare, pentru prima dată, într-un document din
\........
august 1527, emis de cancelaria lui Radu de la Afumaţi, în
,s care localitatea se identifică cu POIANA sau cu
..,....... \
"' ·,
'\, "
~.> CERNĂTEŞTI: ,,vie de la POIANA ce se cheamă şi VALEA
.,/ '
5Ieromonah Joanichie Bălan, Vetre de sihăstrie românească, secolele IV -
Comuna Valea Călugărească XX, Ed. Institutului Biblic şi de Misiw1e al Bisericii Ortodoxe Române,
(încadrare în teritoriul administrativ)
Bucureşti, 1982,p.2r26-

23
22
~
 - UT •i.\t RIJ \. \l \
l... Al
.
I ' IU\'1..':IIHI
' ., l . lt ·1 ' l 1111 lr/111·11 i\/1!/'0J)Oliei 7c7rii
n ·' • • 1..,,.,,)1. 7 ., , c ca laca
i 11 , ' (\· tl' ' '\1)I \1. I , • ' 1 ' 11
- ,
-------

nd parte din •
,ĂRE/\SCJ\ pe spirală de t1111p _ 7
Romcmrşi ' ' , l )l' , t1..' pc \'alc,1 Călugărească, în
1..knl11l Cl R'\ \1\:;, 11 ~- "
l 1Z'\\l1~lllOR
dc:1lu l t " , 1 , 1.1.11 imbhcat în săp tămâna lul
'"), ', ,.:l 11\,, I. • . . ~ .

, .. l
··~~ "'){'" • ,,111
'- l l U1 .:,
c:--1 \ 11<1 di.! vie se mtmde pe 1.800
• ' 111 ' ~ , ~ . _ _
, ,, • hd d.:1..'t, m,11 mult deca t 111t1 eaga supiafaţa de
h~( "· I.. \ •-r-· lllZ.i , - .· .- d . .
1 ~l ,;; 1, ,111·1 ,,'111,matc. drumu1 1, case, g1 a m1 etc.
tC-t\"'. "1}j - 1 \. ·d 11
\,. l • • • ' ...,. • ..., ..., "

l, - ~.,., ---•' ,,,1; 11 .1 1 ·ă \ .1k.1 Calugarcasca se mandreşte cu

I\ ... \., •"'- \. , , \ '

~Olll; ,., :~ ~ Je , 11 . .:arc au participat, ?e mai bin~ de UI~ _sec~I'.

la nn;'.te c,ro- :11 :1nc ... 1Jţ1onalc, cucerind laude Ş t pre~nu . A1c1
s-a infontat. î dc.:cmul al VI-lea al secolului trecut,
Ccmbin:m~l de \'1mficape ~i apoi Institutul de Cercetări pentru
Vie şi \'ln {I C.\i \ - ) care admin istrează o suprafaţă de 600
hectare. ;,lamata rn , ie, teren concesionat de ADS. Actuala
penoadă de mmzitic a afectat şi soarta viilor: situaţia nu s-a
11npezit, -în aşteparca privat izări lor şi a certificatelor de
ropnerate. lucrunk m. s-au aşeza t în făgaşu l lor nonnal. La ':'A7-,
e::.tea se adaugă greută ţile financiare şi intemperiile ,, { •

lim:nice: tomşi, elita viticulturii prahovene - ROVIT - cu ale

:alt' ':inuri (~~~rlot, Cabernet, Riesli ng, Fetească Neagră etc.), că sunt mai puţin pretenţioase şi rezistă mai bine pe suprafr ţe
1ac__ c1_nste ţărn l_a concursunle şi expoziţiile din ţară şi din plane). Acest lucru dovedeşte faptul că locuitorii acestei
::.tramatate, obţmand prc.mJJ ş i medalii de aur. comune simt că respiră numai în imediata apropiere a butucului
. O_amen_11 din această comună sunt aşa de lega ţi de viţa de viţă de vie. Cităm iarăşi din articolul sus-menţionat al lui
de _,·1e _ş1 ' mai al~· de pro dusu 1 e1,• mcât aproape nu există
, :s, Mircea Constantin: ,,poţi \'edea toamna, de o parte şi de alta a
A
,
0
~ospo?ane
b l .. , • - care sa nu posede O suprafaţă' caAt de mica ~
· - ( macar 0 şose lei, aproape in faţa fiecărei curţi, cea mai frumoasă, , aria tă
,. o ta t cat. ţme curtea) de viţă de • CI
, ,, . vie. 11ar ş1 upa-
. . d şi apetisantă colecţie de strugun de ma~ă şi, respectiv, ca o
,,co borarea locumţt!lor de pe deal 1 . continuare superioară a recoltei, felurite soiuri de vm, oferit
mai dm vale, <lins re se::. •111 , ~ a ~-osea sau pe drumunle
l d l" -~ . ·, ' afara de vnle pe care le stăpânesc spre degustare şi cumpărare de către producătorii particulari.
,. a ea ' oamen11 ~1-au plantat în -d·1111. . ~ . . Căci în comuna Valea Călugărească pământ arabil este pu1in,
referă soiurile de ,.prnducătoar ,, . gr~ viţa de vie (multi
• e , inexistente pe deal, pentru astfel că (încă) mai există doar două asociaţii agricole -
NICOVANI şi DÂRVARI7 - care abia îşi trag sufletul, tar

i l 011stm11111, Valt•a Căluvărească articol cc cuprinde întreaga 7 Asociaţiile Agricole NICOVANl şi DÂRV ARI s -au înfiinţ,11 după 1990.
p.1gmă 5 al siiptămânalulu1 .Y (;J I ~ 11 I", 5 - I I ~ept<:mbric 2002, la mbrica
rnutulâtă Comu,w ,,,ca. având ca membri. mai ales, proprietari care domiciliau la oraş.

4 25
;:; Ell~ R,ipca nu __
~
.... -- VI\UI\ pc s pirală de tun
~
!•~ , , , '0
' anu l 2001
dm 1 ,l !1l'l1lll OCt( p l'
I (i'.l rnni. Îlll . p11 v 1111n
" 1.: LL ' '. -~
O t cult " ,11 c,1 \ qc1 t l' \ 1c ~1 o 11111 Lr ca ş ,
''l''ll'lor a , ,1 L.l 1 1- ~ m 11pap cu îngrijin::a c11lturilnr proprii . Iar alte u111tăţ1 in Valea
~ ,x t:, L • _ '
comercialt,.arca \ 11111 1111 1' 11 11
• an p lllll 1p,1 a
. I . I, . .
~u 1'i a pentru
.,.
~
_,
I 0 CUI arc-1 cc 1Ol lll 11111 11 ncci•s „
• •li l' d t1Cl't II t1 .i .I u u 1 ( c 1 cu . ;;1 . La
< ilugiircască , care să acaparc1c forţa activă <lin comună nu mai

P1(\?'il 1 ':-C •J(1aug,1.• pt l~iu l

,• ck J'l l,llc :;-1 le' p1od11c, '
~ multe chc lt11 1•1.,1 1· --J1 _ 1111 L 1c,tc
,
11..'.I. l.1 11 1, <.:I d1.: com un,t,
caprtc 1.1c J l10, 1111.., ·1- ~ c, dt' l ) \ lllL\ -; 70 c.ipc:tc _
d C - , .
pa,.111, '- 1
·,
\. l -1I , ,
L ,
l,11
I,,
, '
m u comJJktc.1/ d necesaru
,lltm•p1:c!aril1.)I.. . .
ci mat tPt.:lţ• ltk'111to n .1d11 lp a1
, iatut de mv1c1to• 1 :-,il,u i;:q1 la stat, în gro aşă as tăz i rânduri le
~ ( ·,,.,1
•· \:
'
,.,r1·1or '._. , 1 1,cp,1(1narilor De unde, mai ieri, lucrau la mari le
intrepnnucr. 111 1 ,c~tcnc. mJ 1 ales la Rafi n ăria 3 ş i la Blocu l de
Clei s:iu 'a ..C' 11 m1La" tFabnca de Îngrăşăm i nte chimice şi de
Acid su lfunc .. P~t 11 Poni", înfi i nţată în 1901), a s tăzi con tri-
buie la d;;p.1,1rea '- 11-.1 de 3::?.% - rata 1 ca l ă de şom aJ din Valea
lugărea,ca ,r. p nmăvara anu lui 2002. A şa zisa „Chimica" a
dc\'enit „Romfosfochim" care a fost, din prosti e, la „coma ndă"
sau din interese oculte. căc i nu avea nici un fel de datorii ş i
încă era rentabil ş1 necesar pentru agri cultura ş i economi a
românească - falimentat cu succes. Din cei 2. 500 de muncitori
care lucrau înainte la comb inat au mai răm as circa 100.
indeaJtms ca instalaţ1Ilc să fie tăi at~ bucată cu bucată şi vândute
-'.în folosul cui?- ca fi(:r vec hi. Au rămas spre ru şinoasa aducere
ami nte a producţiilor cc se obţineau aici , halele de cenuşă, care
cupă şi poluează câteva hectare bune! În toamna trec ută însă,
u mai fos t angaJa\i circa 300 de mun citori si co mbinatul a
produs, din materia primă avută în stoc, peste OOO de tone de
superfosfat . Se pare că în viitor, ROMFOSfOC illM va începe
să produ:ă şi fosfat dîL-alc1c, uecesa1 in creşterea anima lelor.
_,. Tn afară de ROMfO Sf OCIII M, care în prezeoţ
copent aproape 400 d( locu11 de mun că Ja SC C I If RLU
ca re :~c ocupă cu preluc1a11 111<.:tal 1ce, mai l ucrca:tă circ a 5
ala r!a!1. La_ ICV~ ş1 RO VIT, pentru J uc ră 11l c
uş, muncnon dm afara JUdc\ulu1 pent ru ct1
'ict_1l1ncl u') - 1 de
Să nu uităm c.i, în sudul comunei , în imediata apropiere
.
a . 7~O ele
.i l'clcajenu luî. se atlri Rarhien, - snt renum it în cn rc vieţuiesc
porcmc ş 1 22. . 600 urmaşii rromilor (localn1c1i se numeau. fă ră nici o co n otaţie
l de ali mente pejorativă , /1ga111 - singunrl cuv.înt exis tent p .î n ă mai ieri, în
. ~ . l1 mbnjul u1.ual al limbii române) Acc~ti oame ni care, în
co munei,
cu ţara ni vec hime, lucrau ca nişte robi pcntrn producerea racl11ului -
produs care a dat numele satului - .~i-au întemeiat go sp o dări i,
cu casc arătoase, cu grădini, cai şi d irutc mândre, integrându -se
organic în viata comunei. l!n lucru ch.:mn de subliniat este
faptul că nici nu se mai con.sideră ţiga n i, la rec e n s ământul
populaţiei dec larându-se ro mâni, re fuz.înd astfel avantajele
materiale demne de luat în con~i <lcraţie, care ar fi fost oforite
etni ei rromilor. Este un lucru lă uda b il , care a făcut această
colectivitate umană să creasc ă în ochi, locuitorilor comunei. E
adevă rat că de-alungul şos e lei ac tivează multe ghicitori s:He~ti,
dup ă c um precizează acela~i Mircea Constantin (, ,poţi întâ lni
maestre în magia albă şi de toate culorile, prec um Măiastru -
fiica Margaretei, Rodica. !nlanda, Ana - Regina Magiei albe,
având ca sed ii ade vărate vile"), Jur acestea nu sunt din
Rachieri , ci au venit din alte păq 1 .
Cum localitatea îşi trngc numele de la slujitorii
Domnului , retra)i în sihăst rie pe accst1.: dealuri sau care
îngrijeau viile m :i nă stirilor, locuitorii lor sunt oameni cu frica
I lui Dumnezeu, care păs trc aLă credin ta o rtodoxă din moşi­
s t rămoşi . Actualmente, în Valea Călug ă re ască, ex i stă 8 bisenc1,
la care slujesc 5 preoţi.
Valea Călugărească este un cl:!ntru al învăţământului
judeţean bine cunoscut: aici funcţionează 4 şcoli cu clasele 1-
VIII , 2 cu clasele I-IV şi 7 grădiniţe, precum şi singurul liceu
ricol din zonă, cu vechime de aproape 100 de ani.
Valea Călugărească are şi un post comunal de poliţie,
cu un număr modest de agt.mJi , av,in<l ÎH vedere că ei trebuie să
27
 n,s R5peanu _ _ _ VA U ~A CĂL UGĂ REASCĂ pe spirală de t11np _ __
, , -t . , ordinei şi a legii într-o com ună
,c~i,c.·c la hn1 ~tca, 11.:~p t:1.: a 1~ 3r - I depozit de vi n cu vânzare pentru acasă şi
• , , , t derc aprec1ab1 la. . . .
,,,a1-. l. U t~ ,n in _ ' t:- 1nânal cun oscut pe tentonul comunei a secţii de prestări servicii (croitorie, frizerie, coafură ,
î'n mul tarn ::..ap " . ~ 2 cizm ăr i i , 1 s i fo n ărie) .~
~ 1 t pe Valea Mieilor pe un teren aparţ m a nd
fo:-1,dca1cJe'\h :l .. ' . ~. 1 - um progresul îşi con t inuă mersul neîntrerupt, comuna
1-.. .•• , Condeianu. Din dispoziţia acestuia, targu se m uta la
l"-11eru 1ut •• • • d I· se modernizează, apropi indu -se de statutul de oraş, în care
Urlall Să nu uităm însă că , până în aoll apropia~1 e u tlmele
„văile" vor primi, probabil, numele de străzi . Telefonul a
de-ce~n ale secolulu i încheiat, a avut loc~ __targu~ de pe
devenit un bun la îndemâna locuitorilor, care pot purta
proprietatea lu, Petre Amira, de la Gura Va~• (la mceputu~
convorbiri , fără prefi x, cu once localt tate din judeţ şi, cu prefix ,
drumuim \ 'alea S ăracă), unde veneau oameni dm cele mai
cu toată ţara ş 1 dincolo de ea. S-au deschis o sumedenie de
indepărtate colţuri ale ţării să-şi vândă produsele.
magazine şi „magazinuţe" (buticun), pe care localnicii le
ReYenind, un moment, în zilele noastre, demn de
numesc, referindu-se, de fapt , la patroni , ,,privatizaţi" , ,.care au
remarcat este faptul că , la Valea Călugărească , are loc
împânzit comuna". S-a aprobat de asemenea un proiect pentru
SARBĂTO AREA VINULUI, organizată începând cu anul
canalizare şi pentru o staţie de epurare, finanţate de SAPARD,
~00~ - cel mai mare târg al viticultorilor din Podgoria Dealul
iar cu fonduri PRARE s-a înfiinţat un centru de reconversie
~fare ş, din ţa ră. Participă firme mari de profil ş i producători
profes iona l ă pentru tineri în domeniul informaticii. Au început
persoane fizice.
şi lucrările de introducere a gazului metan, aşa cum am mai
~fajo ntatea prăvăliilor deschise în comună erau
amintit, ş i ele vor continua la toate locuinţele grupate compact
cârciumi şi aparţineau negustorilor particulari. Cu mpărătorii
în jurul drumului principal.
erau cei ce trcce_au prin comună şi , mai ales, locuitorii de la şes
În comună există şi un dispensar uman, la deschiderea
ŞI de pe d~mun~e care coborau de la şosea spre câmpie : cei de
căruia oamenii îşi amintesc că a participat soţia lui Ion
P: dealuri , cu v_ia lângă casă, aveau în pivniţa proprie vin de
baut pe~tru tot ltmpul anului. Antonescu; există, de asemenea, un dispensar veterinar. Pe
lân gă celelalte magazine particulare, se întâlnesc şi baruri,
V In_ 19~8 est: co~struită Cooperativa de consum din
precum şi o piaţă de zarzavat în miJlocul comunei .
alea _Calugareasca, pnn Decretul 201. În 1950 numărul
magazinelor cooperativei .d •• l . ' Primăria îşi are sediul într-o clădire renovată , care
1966 la 19 o· ~e n . ica a 7, iar la finele anului păstrează încă planul marelui arhitect lon Mincu, la care s-au
, . intre magazine ş 1 ţ·11• d" .
profile: sec , se 1stmg următoarele adăugat alte încăperi, în partea de est. lnfonnaţiile privind

- 4 magazin_e de produse alimentare activitatea primăriei datează din jurul anilor 1850, în arhiva ei
• 1 magazm universal . ' . . existând documente scrise cu alfabet kirilic - după cum
mărfun cu plata în rate) c t ' _cu ~etalo-ch1m1ce (având şi specifică Gh. Pa11dele în lucrarea amintită. La început, avea un
~ ·1• ' u exti 1e ş 1 confecţ·. l . .
mea ţam1nte şi cu librărie ş·
..,
.
. 1 mercerie
n, cu ga antene ş1 local mai mic, situat în acelaşi loc în care se află primăria de
• .) chioşcuri de vânzare a .. , ..
? .. , pam11
- - prăYăl11 săteşti , '
- 3 bufete, 1
Datele IUllt preluate din Monografia comunei (dactilogramă, 17 pagini)
- l cofetărie, întocmitl de fostul primar (,.preşedinte de Consiliu Popular") Gh. Pande/e
şi de secretarul T. Popes,:u 11961
28 29
 Fli, R ,lj)l'.11111 VALbA,.. \REASC,\ pc sp1ralfl de timp _ __
101.~-,1 1 .,I f(,st
• tkmolat ~1 s a cons lru11 o
ll1 ) I 4 I1
·1 ll'l'I
ho1iirnltură şi
,\ZI.
'-'l \
~ 111 li\ •st~ SI 111 j)I ~ / l' I\ I'
•' . pcc1:dit:itc în operare
,IM1r(' lhh1.I. \ ,\l\~ d, 1.' ' • m: 'Hlll succcd,ll ln con ducerea PC
lată cir(' ~t:nt p1 m1,1111 l , .
i.' ()l\llll1' ~ 'l l .lJl)JO.
•• I.I.'I' ' nd~uanul l~OR 1930 - 1934 VICEPRIMAR este Ionel Petre, având profesia de ba
, r \'\llll(_ ~<. -[C(.'
l '' Y 1935 1939 î111•ă{ator dascălul cu cea mai mare greutate în formarea
' )R \lt -.l
l DUi\ l[TRU
9. - o personaltt.\ţii omului. S-a născut în
~ l l)'\ \ ·1· \'îl''
' 1, 130TEA I 4 - l9
942~ comuna Apostolachc, la 6 aprilie
.. I \R T \Cl TA 1942 - I 4) 195 8.
, til ORGl·SCL GHEORGHE 1945 - 1946 ste de na ţionalitate romana,
t, '\ \ -; T \~l'.SCU VASILE 194 7 - 1949 ăsătorit, cu un copil.
- PI\ !L"\ ONICl 1949 - 1950 tste absolvent al Liceului
S,TICl Pl:TRE 1951 - 1952 Pedagogic din Ploieşti , având spcc1-
S COST .\CI IE ŞTEF AN 1952 2 luni al itatca de ba,ă învăţător.
l '\ICOLLSCU ION 1952 - 1954 Între 19-:'8 - l o.;; I n fost direc-
l CO"\ST ANTIN STELIAN 1955 - 1961 tor ;,i învăţător al Şcolii generale din
12. P.\'\DFLEGHEORGHE 1961 - 1971 · Vârfuri .
13. COSOSCHl MARCELA l 971 - 1973 Între 1981 - 1.9S9 a funeţionat ca director şi învăţător al
14. Bl.,Cl.!R ION 1973 - 1974 Şcolii generale dm Rachieri.
15. \1CSOIC STELlAN 1974 - 1989 Între 1990 - I Q96 a fost primarul comunei Valea
16. ?\IC.-\ 1\ICULAIE manie 1989 - decembrie 1989 Călugărească.
li. PETRE 10\:EL 1990 - iulie 1996 Între 1996 - 2000 :i revenit ca înv:iţător la $coala gene-
IS. YI S.-\ "\ VICTOR 1996 - 2000 rală din Rach1en
D;n_w'."'tJ, ~C 10. gospodarul comunei este inginerul horti- Din anul 2000 este viceprimar al comunei Valea
'\1cula1e \ eagu , născut în comuna \'alea Căluoărească la Călugărească.
- ·.-:=, .....me •: .... ~. E de naţionalitate română, căsătorit, cu doi
• e, '

pu. E~te licenţiat li Institutului ~
A~nomic dm laşi, Facultatea de
hură . Profesia de bază: i,wi-
1.
• •~-- - 1985 a lucrat ca
la l.C.V.\'. Valea
5 - 2000 a funcţionat
1on1col la S.C. ROVIT
lugărească.
A unnat studii de specializare în operare PC. perfec-
!tonare admm1straţ1e publică locală şi în administraţie publică
şi dcz\ oltare cconom1d reg10nală. in 1994, în Elveţia.
e, Ştie franceza ~1 englaa.
SECRETAR, de mai bine de 30 de nni. e-:te \asile
1'ieagu, cel care şuc coate sccretde muncii inrr-o pnmăne de
comună. Este unul dintre stâlpii pe care s~ bazează act intatea
în accastJ mstlluţie (\orba-aceea: ,,pmnarn trec, senetarul
rămâne.:! •• )

o 31
 Eli s Rapl' ' 1nu
_ _ _ VALE/\ CĂLU C1ĂRLA S(Ă pc s piral ă de timp _ __
S , tl ,1~--
• -,\ , •·tit 111 lhst,1 comun:-1 Albe;~ ll Mmu (.11. i Albc~ti-
Palcologu). l,1 17 lll ill 19 12• . l ată tabelul nominal cu sa lariap, primăriei , la data de
I sic ,1bsolvcnt ,ii Ş co l 11 septembri e 2003 .
1dm icc de Finan\c ~i Cred it , din
1%7 I . Neagu Nico la1 • Primar
/\ luci.it la Combinatul Pctro- 2. Petre Ionel Viceprimar
ch11111c nr,11i , apoi, prin trnn sf'c1, ln 3. Neagu Va\ilc Sccrc.:tar
Romfosfochim Valea Călu gc"11 ca~dt , . Cucu- Radu Nicu5or Auditor
p.'in~ la sfâr~1tul ;inului 1972. 5. Anton Viorfra Rcfc.:rcnt urbanism
De la I ianu11c 1973, f'u11c ţi o . Bă l ăncscu Liliana-Magdalena Referent contabil
nca1.\ ca sccn:1a1 al primr1ric1 com u 7. Băducu Nicoleta Referent contabil
ne, Valea Că lu gă rească . 8. rva n Adria na Referent contabil
9. Jonită Elena Ref. Autoritate tutelară
Au mat dc\inut funcţia de
IO. Moise Florina-Nicoleta Referent stare civilă
sec, ctai al pi imăr i c i din Va lca Că lu gă rească urmatori i:
11 . Stan Mariana Inspector Reg. Agricol
POPl ~scu TEODOR 1964 - 196(,
12. Cernea Dan iela Referent agricol
SAN DU OUM ITRU 1967 - 1970 Referent agricol
13. Cernat Cczarina
IIIVU NICOLAE 1970 1972 Referent agricol
14. Oobrescu Elena
15. Bu ză toiu Mihaela Inspector cadastru
onduccrea prim[1rici cu prinde, de asemen ea, un co lectiv de 19 Inspector cadastru
consilieri : 16. Ghiveciu Viorel
17. Măcel a ru Dorina-Daniela Ref. Autoritate tutelară
I 8. Apostolache Daniela Referent Casier
I. Mihai Constanti n 11 . Lic5 Lu cian Referent Casier
2. Cristea Constantin 19. Mihai Ioana
12. Andrei Tudor 20. Dobrica Claudia-Nicoleta Referent Casier
3. Gavn l Mihai
13 . C hiri\ ă Ioan 2 1. Dobrica Georgiana-Loredana Referent
4. Mo şo iu Elena
14. Vasiliu Vasile 22. Lica Mădălina Bibl iotecar
S. Pr. Dumitru Dorian Referent
6. Mocanu Vasile 15. Marin Co nsta ntin 23. Moşoiu Viorica
16. Mu şoi u Stelian 24. Neagu Letiţia Arhi var
7. Badea Petre
17. China Constantin Şofe r
8. Vişan Victor 25. Vasile Valentin
18. Bumbă na c Ion 26. Zaharia Vasile Paznic
Alexandru Gheorghe Paznic
I O. Căl ugă reanu Mihail 19 . Va lnoha Grigore 27. Drăguţescu Costel-Nelu
28. Nichifor Gabriela Guard

33
3
 li lls l{.ircan u
Prnnăna sc afl~i pe şoseaua naţ ion a l ă, spre ex trem itatea
de c,t ,1 comunei. l I ki lometrul 12+600 de la P l oieş ti spre
Hu 1:-n1. pc DN I B.
\n concl ulic, p1czcntarca ge nera l ă a com unei Valea
ălu gărcască :.c poate face pc un număr redus de pagini, ca
într-un 1111c ghid turistic: localitate a că rei extremitate vestică se
am1 la mai puţin de 10 km de P l o i eşti ş i la 70-75 km de
Bucureşti, se în tinde pc 7,5 km din Drumu l Naţiona l nr. IB
Plo1cş t1 -Buzău, arc atâtea sate, atâţ i a locuitori etc. etc. Dar o
monografie înseam nă mai mult decât atâ t. În sea mnă, în primul
rând, să urci către izvoarele de început, să afli de unde-i vine
dc11 11111irea, să-i descifrezi istoria, să te referi la specificul
ocupa/ii/or locuitori/or ei, la specificul locului, să încadrezi
localitatea în zonă (în spaţiul geografic înconjurător) , să
numeri dealurile, dru11111rile, satele, şco lile, bisericile, mormin-
tele oamenilor impona n ţ i , crucile p1 csă ratc de-a lungul drumu-
rilor în epoca feu d ală şi multe, multe altele.
În fond , cc este spec ific aces tei com une? lvfeleagurile -
ona co linară cu păd uri , vii , fâneţe , livezi, dar ş i cu câmpie, cu
alte cuvin te, o zonă atât de propi ce vi e ţii omeneşti încât poate
i un exemplu elocvent de „g ură de Rai", drumurile sa le vechi,
l'11le ~1 vinurile, moş iile 111â11 ii.vt ireşti, ce le boiereş ti de demult
ş1 de mai ieri , Co111bi11at11I de Vinifica/ie, lnsli/11/ul de Cercetări
·,t Vie, şi Vin ului, Co,11hi11ot11I Chimic redus azi aproape Ia
/ ero, şco lile, bisericile, Liceul de Viticu ltură etc. O incursiune
1n lS'l ORIC'UL ci confoi.1 fi ec:i rni clement impo1tanta lui şi
totodată . demonstreazi'i î111rlcti1ca tuturor aspectelor care au
contnbu1t la ,·011.\·t111tlrl'a, cle/l11irl'a, diiinuirea şi progresul
acestei cunHmc.
34
_ _ _ VALf:A CĂLU(JĂRf..ASC Ă pe spirală de timp _ __
ARACTERISTICJ G RAFJ
Om punct de vedere geografic, dealurile comunei Valea
ăl u gărcască fac parte din culmea care se întinde între Bucovel
ş i Bu zău. Dum. I Brezeam/ face referire la culmea dintre
Teleajen şi Buzău , ~m care se tasei rn:ii multe plaiuri către
răsă rit (spre Buzău). In regiunea de muloc a judeţului , această
culme se desface într-o mulţime de dealuri, purtând, în genere,
numele de DEALUL MARE. Autorul specifică faptu l că
Tcleajenul se întâlneşte la târgul Valea Largă cu Telejcnelul
care, la rândul lui, colectează o mulţime de pâraie pc dreapta,
printre care Va/ea Popii şi Făcăeanca.
Vinti/ă Mihâilescu, într-un amplu studiu, analiicază
ona subcarpatică, aducând informaţ11 de strictă specialitate,
din care deducem specificul pc1saJulu1 deluros în care se
s ituează şi comuna Valea C'..ilugărcasc..ă Intre Teleajen ş1
S l ănicul Buzăului, se întind subcarpaţir Buzăului şi Cricovul
Sărat. Jn ci,tul TclcaJcnu lut ap.ir unttă\i <le relief şi de peisaj
care diferă de cele din vestul acestei văi şi care justifică
deosebirea. în continuare, a altui secto1 , pc care îl curpindcm
sub numele de SUBCARPAl li OUZĂ ULUI, pentru că
evoluţia lui morfologic,\ a avu t loc, in cca mai marc ~arte, în
cadrul bazinului respectiv Aici există totuşi o regiune de
tran,iţic pc care cu greu o putem rcpart1z:1 fie bazinu lui d~n
vest, tic celtu din est. b<,tc c;ccturul subcarpatic dclvoltat in
bazmul Cricovulu1 Sărat.
9 Dum I. /Jrezemw, -[nccput de Gcogralic ş1 (,cogralia _1udc ţulu1 Prahova,
Plo1c~t1 , 1892, p.36.
35
 I: hs R a p l!,lllll _ _ VALI AC \LUGÂREASCĂ pc: spirală de timp
.- l'l'k°IICIIUlui. ·,11trc satele Magurelc şi
\ ' 111
Pl' -..1,111p_.1 aşe:art mari şi vechi /subl.n./ începând de la Vale
.• î n.1 ' la
· •
400 de meln alt1tud111e absolută
1 l11l1'il. 11 '
H11(11\ \\' llllIC,. .. • • • •·ifuKiireascâ în ve'it, prin Pietroasele s1 terminând cu Valea
, • , 1 ()0 mctti ni velu l lunc11 TcleaJcnul u1), micul
tl,lţ.\ tk Pl'" l1.: -
. . l t, t •li Buco, ului.. El se afla 1n prelungirea spre
V~ •
- 1
'(', ·, usot 10111 "1 . , • •
'· ,,' · .,· r,·,11('(/ tot de peste 400 de mctn altitudine
\'-.( ,I ,1g111 I , . .
. I t~ s,· corespunde ultimul ui .fascicul de~ cute. lprecarpatice
.1 l,-..o u ,, ,
~pre câmpie (anticlinalul Boldeştdor, coborat axia _dincolo de
.
•
ţ.
'i,.
(
\)
Tcka_1cn şi anticlinalul DOSURIL_E, ca~e se afu~da _spre vest (o
,ub Câmpia Ploieştilor). Despăr\1te printr-un smchnal larg,
umiat de cursul superior al râului Bucovel, cele două anticli-
nale bombează uşor un sector al platformei margi nale
piemontanc (în colţu l sud-estic se păstrează pietrişuri
, illafranchiene) care întregeşte, pe o distanţă de aproximativ I O
km., scria unităţi lor structurale caracteristice Subcarpaţilor
Munteniei Centrale. În estul Teleajenului, aşadar, se termină
aria de coborâre maximă din sudul Subcarpaţi lor Prahovei.''
10

În această zonă este situat PODI ŞU L BUCOVELULUI.

Deformat de mi şcări tectonice cuaternare, acesta rămâne totuşi
„ca o mică individualitate structurală, originală din punct de
vedere morfologic ş i geogralic, înconjurată de depresiuni
tectonice: în vest, lăsarea axială spre bazinul Ploieştilor, în sud,
a~ia de su_bsid:nţă care se accentuează spre nord-est spre
Siretul de JOS, 111 nord, Depresiunea s inclinală a Podenilor cu = ~
~
cele două terase ale Teleajenului, din vremea când acesta -<...
denua spre Cricovul de astăzi , iar în est, valea transversală a ~ '
ncovul~i S_ăr~t, mult strâmtată la trecerea de-a cum1ezişul o
~
ult1mulu1 ant1clmal (strâmtura Urlaţilor)." ~.
~
, . Pe. povârnişul . .prelu ng cc porneşte dm • aceste m1c1 \
depresiuni, pe so1un variate s fi • ..
toren iale ' upusc recvent croz1u1111 ;,;,
I , ,,_s-a d_ezvoltat cunoscuta podgorie a DEALULUI ' / , _,1:::::__ ~~ • - - -~
MARE (Istnţa) şi se resfiră piint re vn, .. pomctun. ş1. ogoare, ✓ J "'O
../' • lv (
'-

JO Vmtilă M1hă1/esw , Dealurile ş1 c:imp11lc României, Ed. Ştitn lifică,

Bucurc~ti, 1966, pp. 226
37
36
 1:1" R11pc1111u
, irnd11.o11•1 coboan.1 ~1 pc cfi mpia subcoli.
-- V t\! ,I AC ALUCAREASCA pc spirală de timp _ _

Ci/llCllhll 111 I ,, llll< Il ' 13ucovclului" f1"1cându-sc. de cele mai multe ori, ab<;tracţ1c că
n.ir:i.'' l ,1 ~r,11,, , ._~,, 1 1-1 limil'lncl ms,a Câmpiei •Române, Vinti/ti
<- " cca mai marc parte a local1tă\11 Valea Căluxâreascâ ş, a
.-
,111, \( li
. 11,, • ,n cont1nu1tatca /.onc1 •subcarpatice:
\li) 11 (1 (
,~.llI,li I11111 t•1 '
- C'·imi)ici Române' spre cadru l .c1 de 1nalţ1rn1 , .
.
1nurn1u1, 11 <),11 c,, trebuie dusă ,, nnn contactul •cu P1e1110111u/
· C Getu·,
· r
.tpH)\·1111 a11v p1 in l~cali!~!il~ Turnu S_cvc~in, Plc~ qa, _ra1o~a,
Bal~. Sla11na, Piteşti, Ga1eşt1, Oragom~re~t, (~c D~ mbo~1ţa), iar
pentru subcarpa\ii din estul Dâmbov1\c1, p!·tn T~rgov1ştc, sud
de ( ampina, spre Urla\i , Buzău , Râmnicu Sarat ...
Marin Popesc11-Spi11c11i precizea ză ~
,11 LUL MARE-VALEA CA
'/ cuprinde dealurile de încreţire : terenuri
calca1oasc ş1 de decalcifiere din Valea Prahovei până în Valea
Milcovului - 15.000 hectare cc se întind pc 90 km . În versantul
liud1c al dealurilor, ocupă altitudini între 200-3 20 m., cel mai
înalt punct fiind Arioneşli (385m.), în Valea Ct'i!ugărească . 11
l ată altă referire la dealuri Ic noastre: mergând de la
Plo1e~ti spre 13uzău , ,,după localitatea Bucov, în stânga, pe
dealurile subcarpatice, se allă întinsa zonă a podgorii lor vestite
pr111 calitatea vinurilor lor. La Valea Ciil11gcirească, înclt din
timpuri străvechi , localnicii se ocur,au cu vinăritul." 12
În d1 umul său sr,rc Văleni , N. Iorga scria despre
dcalunle subcarpatice ale judc\ului Prahova: ,,Întâi apar în
dreapta, spi c lluzilu, în.11!imilc blânde pc care Ic străbat
1."1df1c1n1_le pomilor/ . ./ - o înfă\işarc de Arcadic îmbelşugată şi
mul\ăm,t~ .. /, cul m, sur,use ht1rnic1e1 omul ui, deprinse a fi
d1Jmu11e 1n fiecare toamnă". 11
Liteiatu_ra de specialitate şi diversele ghiduri au acordat
0 scos de acolo. Hărţuind neîncetat trupele regale, ci s-a retras
marc atcni,e 0 1'(ll11lui IJ11cove/11/ui, numit şi „Masivul
acc..,l deal face de fapt, un1Lale comună cu dea lurile cc acoperă
A ,: • , localitf1ţilor care se 10t10d spre est pc Dealul vtarc. Gh
Niculescu cons1dcri"i că acest deal formca1ă, împreună cu
BlcJOII ş, mtca, Dealurile Plo,eştt!or: ,,La sud de depresiunea
Măgurele, se înalţă pc stânga TclcaJenului Masivul 811cm e/111111
care culmmează cu vârful Scc1u (406m.). Pe dreapta
Tclcajcnulu1 apar două dealuri izolate, cel de la Blejoi (337 m.)
şi cel de la Ţmtca (403 m) lăsând între ele o şa Joasă prin care
câmpia pătrunde spre nord până în depresiunea Măgu rele .
Toate aceste înălţimi constituie împreună Dealurile Plo1e,~tilor
- ultimele înălţimi subcarpatice care, pc alimamcntul Ţintca­
Blcjoi-Bucov-/Valea Călugărcasc.i/- Urlaţi vin în contact direct
A •HI~
cu camp1a
• •
Multe personalităţi 1stoncc şi evenimente sunt legate de
această 1on.1. Astfel. viile ~1 pădurile care se întind pc dealurile
de la Ccptura, Urlaţi, Valea Călugărească şi Chiţorani, până pc
cursul Bucovelulu1, au fost martore la un eveniment istoric de
răsunet în epocă: luptele pc care Ic-a avut, la 1600, Mihai
Vileawl cu polonii şi moldovenii . Jan Zamovski ( 1542- 1602),
cancelar ş1 marc hatman al Polon1ci, desene izbânda din Ţara
Românească asupra regelui ~ău, Mihai Vitea=ul. Baba Novac
s-a aşezat lângă Năieni, aproape de drumul pc care trecea
armata regală. A ajuns apoi la Săhăteni. ,,Mihai s-a aşezat apoi
după nişte râpi adânci săpate de şuvoaiele cc vin primăvara,
chiar de-a ct11-me1işul drumului trupelor regale, c.lar a fost iute

,1 ~/111111 l'opl'Irn Sj1111t"111, Podpo11a ro111an;1, llucu1c~11 /f ·, I

fon f>/1 ·111'" /'11•tl11 IOOO I· lfom . 1 111 _. ' ••
Hurnrc:,11 I%6, p.23 cti 1111 ul ,uc.:ulu, cai palie, Fd Meridiane,
14 Gir. Niculi:s,u, Valea TcleaJcnulur, Ed. Sport -Turism, Bucurc~ll. 19!! I.
" ", lm ,;u IJ111111u11 )I o,.i}t' drn Ro111an1a. lluc111c)ll, 190,1 r 85.
p.24-25
39
3!1
 LIie; Rapcanu ALEA LUGĂREASCĂ pe spirală de timp _ __
• , , .. si pitit 11r11//re \ii (rnb l n.) în dosul
,pre llhlll\t. 15ng.i c,m.: s'1 \(' t . tCzcntwy/.''15 mmistrn de finanţe în guvernul condus de Ştefan Golescu în
,arc de s,1t11 l ep Ul,l I' . .
unui ~an\ aprl \ '•ika Largă si Va lea M ieilor nu sunt vremea lui Cuza (mai - iulie 1%1).
nc_, 1 <.knum111 1c • ' ' _, . _ . . . Legenda mai spune că în Valea Orle1 ar fi fost otrăvi ţi
. • <l 1 • lplllta noas tra, o scapare m set tenie
ammt1tc, lnn • lupa <. - b. · în 1763, din ordmul domnului Constantin Racoviţă. tatăl
, . 1 B,·a·, 1covean11 ded ucem ca acesta ş 1 - a sta 1ht
dc, prc (cm.1ti.11 111 • . • " l . poetului lenăch1ţâ Văcărescu - boienil Ştefan Văcărescu,
, . ·te <lealuii ' nu numai
t:i\:lăra ~ p.! au::- " la Alb eş. ti. ln. ucrarea. lui" precum şi fratele acestuia, Barbu. Poetul a scă p a t cu fuga,
\ ' Oi ,1. ,.(\,n~tanu n Vodă Branc~veanu, ~1aţa ŞI domm_a sa
3 ducându-se la Tstanbul. 1s
\Bucurc~ t1. 19 14, p• 198) . găs im urmatoarea . precizare:
. Un eveniment important are loc în Valea Călugărească
Brânco,canu, plecă la 7 mai (1711] dm Bucureşti , dar un în 1862, pe timpul domniei lui Al. I. Cu::a: în guvernu l prezidat
~~ou ordm îl opri la Gherghi ţa. Peste câteva zile el se rid i că spre de M. Kogălmceanu. ministrul Orbescu, ca exponent al
munte ş 1- ş 1 făcea tab ăra la A lbeş ti, în gura Urlaţilor, gata, la latifundiarilor, s-a opus legii îm proprietăriri i ţăranilo r. Cu
întâmplare de straşn ic ă primejdie, fără îndoială , să treacă în ac eastă ocazie, s-a tinut chiar un divan ad-hoc chiar în Valea
.\rdeat". Această informaţie este preluată din Radu Greceanu Călugărească, m casele propnetarului SfinJescu, pe mo ş i a
(Radu Vei logofăt Grecianu, Vi a ţa lui Constanti n Vodă căruia lucrau ţărani apropiap de starea de iobagi. În aceste case,
Brâncoveanu, Bucureşti, 1906, tot pagina 198): ,,La Gherghiţa , s-a stabilit. mai aproape de zilele noastre, sediul I.A .S.
hrana şi păşunea vitelor oştii împuţinându-s e, s-au arădicat şi În
gura Urlaţilor la A lbeşti s-au mutat acolo câteva zile
şezând/ .. /'.
În primăvara anului 1821 , pe locurile din Valea Oriei
din Chiţorani, în vecinătate sau atingând chiar spaţiu l din
·~/ea Popii, Al. lpsL!anti trece în revistă „regimentul eterist al
lui1 Di'.ca (fonnat _din 800 de soldaţi) şi al lui Caravia (300
s?.daţi), precum ş1 coloanele lui Gripari şi Colcotro11i. Şi tot
aici est e numit T=alacoff adjutant al batalionului sacru. " 16
,. Tot _pe Valea Oriei, atât pitarul 17 Bărbuceanu - tatăl lui
l\zcolae Balcescu _ cât ş 1· ·t~
• posedau cât,
z· Balcescu _
acestma • piSareasa ~ mea . . - mama
mare di~tr .. . e o vie. c pare ca a1c1 s-a născut cel mai
e copn1 lor - Constantin Bălcescu ( 18 l 3 - 1902),
i; Călători străini prin Ţările R .
1972, p.207-208 Textul se află ş·o.maHne, voi.IV, Ed. Ştiin tifică, Bucureşti,
16 ' 1 111 11r m1 - 1k 1• s 1·
M1ha1 Apostol , Monumc 1-1 , up 1ment, 11/J p. 639.
Arh eo Iogie Prahova Pl oieşti n11c pra 110venc ' Muzcu 1 Jude ·
Jean de Istorie şi
11 p . ' , 997, p.S9 -60
itar - . Odin i oar ă, ma, lllarcle brut· , .I .
J1gn1cerulu1}; ma1 târ1111 un rang• b .ir ,, Cur 111 Domneşti (subordonat
lt! Al. Odobescu . Poc\it Văcăreştt, Edqic îngrijită de Petre Haneş . Ed.
U • • I I l • b. o1cre~c (Cf L - ş-. Librăriei H. Stemberg, Bucureşti. 1924. p.15.
ni,ersa a ,nn II ro111â11c Bu . • a::ar ameanu D1·c11·onarul
• ClllC~ll . 1898) '
40 41
 Ells Rapcanu

- - - VALEA CĂLI PcASCĂ pe spi rală de tim

gas1t un ~e.1:aur cuprinzând monede em ·se în regiunec:1 Adriaticei

\RGll,IEN'JE ARJ IEOLOGICE.
\ ECHIME \ LOCUIRII ACESTOR MELEAGURI.
DESPRE LOCUJTORTI LOR.
ln e Gi/uuărească,
, comuna ~r •a /?a ,.,, . ~
locuitori i ş i-au împ letit
V. ..
dc~trnul cu pia iunie ei - dealuri, :at, .cam~Jt .-, . cu viaţa
monahală ş1 cea mireană, cu pădurea, l1vezil_e, via ş1 vinul. . .
fnircgul brâu al dealurilor _su bc~rpatice a fost loc~1t d1~
,cchimc. Descoperirile arheologice dm zona Valea Caluga-
rească atestă acest lucru
Pe dealurile de lângă Mizil , la Vadu Săpat s-au gas1t
unelte de silex din paleoliticul superior (40.000/35. 000
IO.OOO î.Chr.).
„Locuitorii , puţini la număr, constituiau grupun
omeneşti înrudite care alcătuiau populaţia străveche din aceste
pnuturi. În dealurile dinspre obârşia Cricovului Sărat, la Lapoş,
5-au descoperit topoare şi târnăcoape de piatră, folosite la
tăierea pădurilor din apropiere. Numărul lor marc, găsit în
acelaşi loc, lasă să se înţeleagă că aici a existat un atelier pentru
confecţionarea
numeroase." 19
uneltelor necesare unei populaţii mai
. h: Niculescu consideră că, încă din epoca fierului,
oa?1e~1 din acest areal făceau comerţ: ,,Viata comercială ia
avant m _ep~ca fierului (mai cu seamă în a doua jumătate), iar
negustorn, m drumuril e lor, asigură schimbul de bunuri cu
(Apolonta) La acesta se adaugă tezaurul de denari republican
descoperrt la Chtţorani şi la Coco~ eştt
La aceste descoperiri care atestă faptul că, de timpuriu,
au existat schimburi comerciale, se referă şi V.Teodorescrl'
„Aşa se explică varietatea monedelor găsite" în ace~t penmetru
• geografic: im1taţ11 dacice ale monedelor lui Filip al II-iea
aprox. 382-336 î Chr ), rege al Macedoniei între 356-336 i.
hr. Este vorba de~pre monedele găsite la Ţintea, precum şi
despre monedele dacice de la Râfov şi lnoteşti Ş, acest autor
aminte şte de monedele est-adriatice descoperite la Vale
V • Călugărească şi de monedele republicane romane de la
hiţorani şi Cocoşeşti.
Interesante sunt şi informaţiile culese din FLAMURA
. PRAHOVEI. Astfel, într-un interviu cu profesorul Nico/,
Sirnache'1 , I.C. (Ion Cucu), aduce date noi despre descoperirile
arheologice dm judeţul Prahova. Despre cele din comuna
sto/ache, profesorul afirma: ,,Ea confirmă încă o dată teza
istorici lor români în legătură cu vechimea şi continuitatea
locuitorilor pe aceste rneleagun. După cum este cunoscut, pc
teritoriul judeţului Prahova, s-au identificat numeroase aşezăn
străvechi. O parte dintre ele sunt traco-dacice (Homorâctu,
Ceptura de Sus), altele datează din perioada a doua a fierului ş1
aparţin geto-dacilor băştinaşi (Gura Vilioarei, Bughele,
20 Gh. NiC11lesc11. Valea Tclcajenului, Ed Sport -Turism, Bucureşti, 191! I,

ale vremii, îndeosebi greceşti şi

p.34.
cen_trele
ma, apo,~conomice
roman " imporiante
O ·
21 V. Teodoresrn, File dm 1stona jude ţulu1 Prahova, în voi. : PRAHOVA -

Monografie, Ed Sport-Tunsm, Bucure~t1, 1971.

demonstrează aceste • escoperrrea unor tezaure de monede
lucru Uriar la r,- l CV/ - - 22 Profesorul de 1stone Nicolae Simache era renwnit pentru pasiunea sa
• "a ea a ugareasca s-a privind descoperirile care se făceau în regiunea Ploieşti. Elevii liceului de
19 pe strada Oilor (,.I.L.Caragiale" • de bă1e11 ş1 ,,A. Toma" - de fete - smgurele
'.,I, Nic11/e1cu. Valea Prahovei l'. d '> port licee teoretice din oraş în I954) înv ăţaseră un catren, de fapt o parafază din
unsm, Bucureşti, 1984, p.42 .,Cyrano de Bergerac", privind lungimea nasului renumitului magistru:
,,Dup-un colJ de stradă/ Apare un nas,/ Hop şi Dom 'Simache/ Dup -un sfert
4
de ceas"
 I 11~ Rapcanu
_ _ VALEA ( ALU(JĂREASCĂ pc spi rală de timp _ __
• I . ,i /
.. •
fa11(IIII<' 1l ,
. Budurellsco, Târgşors·ş i , recent,LV A
cca din
,\ t,ir( ,,,~ , , . A1'osto lachc) . itua a in partea
\f 11• -/ , ,11 C0111lllhl 1
strămoşilor d1rect1 ai acestor localnici care. în urma pătrundaii
Sărat.
•

,am\ . •. ' , ao.i.::, • •

b 11111u 1u1 ,au lui· Cricovul aco
. " lo unde valea
hun ilor pc teritoriul patriei noastre, s-au retras din calea lor în
,upc11l1,11J . •. . . aJ· cază în tre dcalun inaltc de 500 de aceasta vale''.
• î111!U\lCJ7J ~1 M.: ang . . ·1 ." l
mct11 ~ ca• con 11mna- pr czcnţa
,1.:
, geţilor ş 1 în reg1u111 el mai
M ma" te, nu Demne de amintit sunt şi descoperirile arheologice din
• • .- • unde-i găseşte Alexandru ce are 111 anul punctele Rotari , Ghespari şi Tioca -aflate în lunca Tcleajenului
numai 11l camp1c, l . III " Ch " 23
~ 15 i Chr ~1Lys1machus la începutul _se~colu u1 V J. . r. . şi Bucovel, care atestă existenta acestor aşezări în secolele
Despre O stră \ eche aşezare getica relate~za _ş i un articol VIII-X , conţinând „elemente de o pregnantă tradq1e autohtonă,
dmtr-un alt număr al acelu iaş i ziar: ,,Pe ten.tonul_ comunei care, în ciuda contactelor cu alte populaţii. s-au păstrat de-a
Apoi.tolache, la punct~! nvumit . Pisc~! . cu _cioburi, au _fost lungul veacuril or, constituind baza ct:lturii materiale vechi
identificate urmele unei stravech1 aşezan getice care a existat române şti". 2~
în urmă cu 2000 de ani / .. ./ resturile de ceramică se înti nd pe o D upă Emmanuel de Martonne2 6 zona de deal din
suprafaţă de 5000 m.p. S-au identificat, de asemenea, o râş niţă Muntenia este cea mai veche zonă populată Ea a dat
de ongmc sud -dunăreană romană, material de import, o cupă denumirea MUNTENIA. ,..Este acea regrnnc care, prin
de lut bmc ars, de culoare brun roşcată, unelte de fier în tregi ş i excelenţă, e regtune de •;ii , dusă spre câmpie de văile râunlor
fragmente şi, mai ales, o monedă din argint cu chipul Buzău , I alomiţa , Argeş".
impăratului Marcus Ulp1us Trajanus, ceea ce con firmă Se pare că primele aşezări s-au statornicit sus, pe
existeni.a aşezări, în timpul războaielor de cucerire a Daciei vârfurile dealurilor şi apo i s-au extms spre vale. către actuala
(101-102, 105-106).24 şosea naţională. Specialiştii susţin că, în ultimele secole,
V. Teodorescu face referire ş i la podoabele de preţ din procesul a urmat direcţia inversă : dinspre câmpie spre deal. În
tezaurul de _la Coada Malului, care pun în ev idenţă fond , codrul care acoperea aceste dealuri va fi adăposllt, în
rafinamentul ş1 fine\ea la care se ajunsese în secol ul I e. n. egală măsură , haiduci şi fam1hi de la şei. plecate in beJeme să
, Despre alte descoperiri arheologice aflăm tot din se ferească din calea năvălitorilor, dar ş1 pe cei veniţi din
la'!'ura Pral'.ovei (] I iunie 1969): la Va lea Budureasca s-au Transilvania, fug1p de nedreptăţile pe care le îndurau.
g:it. unelte ~1 cuptoare pentru topit minereu de fi er şi cupru Referindu-ne la statornicirea primelor aşe7ăn pe
( ec1 materialele prime se prelucrau pe loc) d' . VI . VII vârfuri le dea lurilor, opinăm că, in comuna noastră , o asemenea
d Chr ., . , 111 sec. ş1
: t I ·c• cheea cc atestă existenţa unui centru meşteşugăresc. Şi în aşeza re a existat în Scheau : vechimea crucilor din c1m1tir,
~au trmoaw (tot co r. . un iform itatea şi modestia lor ne îndeamnă -;ă credem că aici a
foarte în linsă şi bo ă muna an tanele), a fo st ide ntificată o
existat, în vechi me, o organizare monahală, departe de zgomo-
ceramică diverseog,ab~. atşezarc datând di n sec. V, păstrându-se
, iec c ş 1 podoabe d b tul şi ag i taţia de la poalele dealurilor
pnma mare aşezare d . . . e ronz. ,,Aceasta este
e ace st tip din ţara noastră aparţinând 25 Maria Comşa ,Cultura matcnală ve1,;hc româm:ască , Ed . Acadcm1c1,
Bucureşt1 , 1978. p.146.
F/amurn Pral,oţe1 nr, 5343, 23 aprilie 1969. p.3. 16 Emmamud de ,\tlartonne (1873-1955) - renumii geograf francct . Citatul

flamura /'ralum,,, nr. 5157, I aprilie 196< e!>te pn:luat dm lucrarea sa „Rechc:rches sur la distnbutiun geographiquc de
la populatton cn Valach1c", Bucarcs1, I90~, p.134

44
45
 VALEA CĂLUGĂREASCĂ pc spirală de timp
l(lis R:1 p~•am1

\r.tunlul ,·trc /o11<'I, la pri1n a kctura a

\'1lq11111iat. /
1 1i negustori din Bucureşti sau Ploieşti, dar, m,ii ales, o dată cu
ivire;i petrolului
arc'.-IC'l nwn,1g1:1 r1 ,1 adu, ttt 111,Hoarc lc co mp lelăt i - ,,J\şci'area
mon,1hnl.:1 din ,-;atul Sclll'.llt ,1 cx isl,tl cu ct:rlltu<lin c. Prin1ăria a
hotărât să pun.\ l,1 d1spn,q 1a Arhiepiscopiei Bu cu reşt i Jo
hrC'tarC' de tw·n pcnu u 1cin!i1n\area acestei comunităţi. De
c.1 care au studiat firea şi specificu l oamenilor drn zona
a~C'mcnC'.1, nr zbatem sr1 o bţinem fonduri pentru recon strui rea
bbcricn de ncolo''. dealunl01 sunt în consens în ceea cc priveşte caracterul lor de
oameni lib1..,n odonaţi s· in ~·cntivi. ,,Oamenii dealurilor -
* * notca/ă S. \.fehedinţ1 - 1ci/.e~1, care n-au cunoscut claca pc
* mo~ta propnetanlor, sunt ax.1 socială a ţărănimii, având o
Şoseaua Ploieşti-Buzău are spre no rd aripa Podgo ri ei în
pozi ţie pri vilegiată între ţăranul de la munte ş; cel de la câmpie.
care sub formă de ciorchine, su nt grupate sate!~. Va lea Iar vuwl, mai mult decât petrolul - care este <1I cut este - şi
C:i.':,,,zârrnscâ, Valea Teanc11/ui - sate aşezate pe largi terase - decât pâdurile - care au ajuns cum au aJuns - rcpre/.intă, alături
sunt 7ntamedwre între satele de deal şi cele de câmpie. După de cereale şi vite. 1aloarea cca mai ms1,;mnată in economia
V V • ~ , .. ,-

ţara111m11 romaneşti -·
1pc.scu-Sp111eni, acestea cunosc trei tipuri importante: sate
1::.r!! râ:-.firate închise şi sate de tip adunat (de câmpi e) . I C Teodvr1.Sct1 consideră că aici „nivelul de cultură e
~ În Valea Călugărească, văi le aproape paral ele, cu mai ridicat, calităţile sufleteşti mai bmc defi111tL:, putcnle
direc1ia N-V - S-E, nu numai că dau reliefului aspectul intelectuale mai dezvoltate Omul de la deal C<;tc mt11 -;oc iabtl,
pe1saJulu1 mioritic cu succesiunea dea l-vale, vale-dea!, ci dau o mai înţelegător mai tolerant. am spune 1101 astă71 , cu un spint
Mructură de sate sau cătune alin iate, de tip larg ră s firate (azi de so lidaritate mai accentuat ş1 cu acea conşt11n ţă de clasă care
„satul'· a coborât la şosea ş i pe porţiunil e de drumuri de pe s e rveş te drept temelie c1vihzaţ1e1 pe care o ţară este în stare să
lân~ă şosea). Regiunea dctennină nu numai dispoziţia satelor, o dezvo lte".~ 8
c_1 ~1. casa dm vechime, care era făcută din nuiele (grădele) şi În ceea ce- i priveşte pe locuitorii comunei Valea
hp1ta apoi cu pământ galben (,,pămâncior") amestecat cu
bălegar.
'ă/11giirească, se poate spune că erau oameni de treabă,
preocupaţi de munca lor şi mai puţin sau chi ar de loc de
Va~ra satului nu era
curţ. Ic mat man ,i în !)ăli s
întinsă
· I
·
.
Se făceau baluri şi horă în
..
politică . Ziarul PRESA, nr. I 3, din 17 ianuane 1945 şi
A •
următoarele , publică liste ale legionarilor arestaţi din j udeţ. Nu
pecia amenaJate de unu mtreprm-
e l Ca o cuno11tate, amintim faptul că I b 1 1
_ r
_atcm &'X figurează nici un nume în dreptul căruia să stea -.;cris „din
p „c ""e )I cei cu b'ilete de clas·1 I ute , a a , p .ata se u,cea
n • • •
Valea Câlugăreascci ".
două clase· direcţia C"lo d < P . au merge ŞI la celelalte
•
s uperioară " r c c 1asă I n fcr·1oarax spre o c Iasax
' era adm t !>ă.
nu
27
Vechiul port a dispărut o dată . . Emanuel de Murtonne (1873-1955) - renumit geograf francez. Citatul
teniei cu vin, cu 1mpân:;,1tc·, d. cu 1ntens1figvoa neaus- este preluat din lucrarea sa „Rechercbes sur la distribution geograph1quc de
• ca 1u, 11or cu .. ,. .
alt: celor de la ora~ de la rnin, tn l· , . . _,,vuşoan, fl conace la population on Valacbie", Bucarest, 1902 , p.134.
~ ' <1 ait i~t i, până la funcţionari
28
I.C.Teodorescu, În apărarea viticulturii, Bucureşti. 1935, p. 12.

47
 FIie; Rfipcan11
-
111,tilor 11111a11 c <le pe aceste locuri c1 1or;
ul1 1vJt c:u vi~ă de v.ic Oameni[
u ASCA pc spira lă de tim

hrumă, - ·mului
,ntrn d nodgo na c p ăst rătoarea
innomlor, trec, de I
locuri din timpuri
·c de noile realităţi
ea noi lor soiuri de
.;1 tehnologii de
~ut nevoită să
ii

zoarcl
rigolei<:
a.- demonstn:;aâ gradul su
a I uneori cntru adaptarea h
au i,tn,pcsc). tobă de învâţatură.
;1c din pivnq.ă, Ic Omul trâia în mijlocul ·:ici ~ale.:: îş, construia casa 5i
erei, cu perii de crama cu faţa la drum, pc proprictatt:a sa; in spatele casei, se
astfel încat să fie întindeau parcele măsurate în pogoane c;au după configuraţia
Ic~. urm terenului, cu rânduri de vita de vie, oricnt.ltC de sus in jos,
Juj pic __ ...&--""• pentru a pl·rmite scurgc..-rea apei de la ploi. Pc marginea viei,
d cu Îngropatul aveau grijă să planteze tot felul de pcJmi fruct1fon : prunj, meri,
într-un butoi mai peri, cfreşi, vişini, gutui, caişi, piersici <,.1.c. Nu uitau nici alunii ,
prin răchita galbenă necesară la cercuit, coacăzii, smcurii, corco.
j duşii (numjţi, în aceaţtă parte a ~rii, zar.lări). La capătul de jo
I locului, lbau d crea~ă 1n voie fagi, ~tcjari, salcâmi - pentru
lemnul lor -, dar şi gherghin1, măceş, şi alte mărăcinişuri din

4
- ---~ . ,
1 1c
~a.re -;c hmnau ga1 lllll
rirg .\ ''Z llllc
:1is R,1pcanu

1
,1.

~ . fi1111 d (Cl
bmc repara te când via dădea în

I t ,r,,'1 inatc de prop1 ietatc, case le erau

A •
-- -~-VALEA CĂLVC,ĂREASCĂ pc spirală de t11np _ __

\I.,
~t.: '
hr\1 1•as.- , . t ," nu ca acelea de la camp1e, care
11II a 1.: • '1O'\l'AHIS'VI. VJI '1Â 'i Ă.STIRESTI. BISERICI.
3 w • •

111 , 1. l, .. < c, • • Ic Astfel fiecare casa cu via e1 era 0

ti.mnca :-i ag\l)111Cl ,m rnra • . . '. .
frmu- mdq1en dcn tw a, cu 1:>oraJdUn Ş I saivane, cu coteţe pentru
• • . un fe l de. celul
rorLI ~I pa~.m . ă de exploatare. A tr . . d Aceste dealuri, cu spmări ca nişte brazde unaşe trase de
. I grupate s1 chiar oraşele formate m -o 1egrnne e
Satc plugul lui Dumnezeu, ce coboară spre sud-est, au purtat. de
e \ . .,, . . I Id
podgorn constituiau nişte „derivaţi ~1- acesteia, cu ~? u _e a fapt, denumirile vc'iilor dintre ele. care serveau. aşa cum am mai
con;uma produsele ei şi ?e a? apr?v1:1owna . c~ matern le prime spus, atât ca drnmun cât şi ca jgheaburi de scurgere a apelor
necesare: butoaie, coşuri. scandun , cararp1z1, sape,_ cazmale, provenite de la ploi sau de la topirea zăpezilor. Cu timpul ,
secen. precum ş i îmbrăcăminte , obie~te de uz casnic, mobilă oamenii şi-au făcut potecă mai sus de ,jgheab", poteca s-
etc. lărgi t, transformându-se în drum, astfel încât, pe mai toate
Oamenii s-au adaptat repede înnoirilor aduse de văile, există azi un drum, însoţit de o şoavă. Primăvara sau
c1vil1zaţia modernă: s-au construit cisterne - adevărate sisteme după ploi mari, şoavele sunt plme cu apă, care se scurge cu
artificiale, în care, prin dispunerea burlanelor, se scurgea apa repeziciune de pc dealun spre câmpie, aJtmgând în cele din
de ploaie de pe casă, atât de necesa ră stropitului-, ş i-au urmă în Teleajen. Unele şoave adâncite păstrează, pe fundul
construit de mult sobe de teracotă , ş i -a u instalat deasupra lor, apă tot timpul anului (pe Valea Săracă, Fântânele, Valea
cuptorului, la sobel e de bucătărie, un „rezervor" cu robinet să Oriei din Chiţorani , de e"<emplu).
aibă permanent, iama mai ales, apă caldă, şi-au cumpărat Numele de astăzi al comunei este dat de Valea
mobilă „boierească" etc. Tendinţa înno irii a fost sus ţinută, pe Călugărilor - probabil una dintre multele văi ce coboară din
de o parte, de câştigul bun asigurat de vie, pe de altă parte, de înă lţimile nordice ale dealurilor spre şoseaua naţională ce
natura du?lă _a m~ lt?ra care, în timpul tinereţii părinţilor noştri, străbate localitatea în partea de sud, despărţind cele două treimi
au :ost_ŞI {aram ŞI negustori, apoi şi Jărani şi muncitori la de dealuri cu vii şi cu păduri de treimea ce cuprinde câmpia.
Ploieşti sau la „Chimica".
Totuşi omu l ob 1·ş ·t w · w . Ne-am pus de multe ori întrebarea care dintre multele
•
pămantul •in ,l)O nui sa-ş 1 mascare ' cu ochiul '
• • • văi ale comunei a fost Valea Că lugărilor care a dat numele
•• •• . goane margirnte de răzoare
maracin1şu n , de pruni gut . t . .sau vâlcele şi întregii localităţi? Unde a fost exact această VALE? Ea nu
Pe un elixi r al vi·ei· · ' ul i e c., omu l ob1şnu1t să respire, ca putea fi un drum la poalele dealurilor, cum ar fi, de exemplu
11, mirosu d e p ăn1; .
acrişor-amărui de b . . .. ant r e avăn amestecat cu cel şoseaua: n-ar mai fi fost VALE. E de necontestat că numele
u1 u1an ta1at de . . .
numai de el, al florilor d . . . sapa, I?1rosul, perceput acesta este strâns legat de existenţa sihăstriilor, a călugărilor şi
viaţă fără butucul viţei d: ::~a,;~c 0 ~ nu-ş1 poate găsi loc în
st
a viilor mânăstireşti pe aceste dealuri . Specialiştii
29

cu tot lângă "osca se acta t • . Slf~l ca, o dată coborât cu casă 30

consemnează constituirea comunităţilor isihaste pe aceste
. ' , P caza n01 I01 • ..
la vie· revine la vi\a prod ·ă cond1ţ11, dar nu renunţă.
• uc< toa1 c (c,ă . ·
puţin pretenţioasă ca viţa nob I I'' · . _.rş unică, 1001 etc.), mai
butu<.:1 dătători de r d, i ş i urnple grădina cu alţi 29
Ne referim atât la /oa11ichie Bălan . cât şi la N. Stoicescu .
,,sangc ·ii I) 0
mo/a11u/oltcncs<.,. ' rnnului", înrudit cu ' /sihastru - pustnic, care trăieşte singur; isihastă, sih<istrie (înrudite cu
0

arhaismul isichie) - vială liniştită/s mguratică.

50
51
 =

::.
"'S.
-~- ::-<::
~
:::
~ ..;
<

.s.
- ::. :::
;::
- - ..:

C
 1:lts Rrtpcanu _ _ _ VALEA CĂLUGĂ REASCĂ pe spirală de tunp

, •Jinul man lo1 prnpm:ta n d111 /Ona.

I l'IOJ'I li lll ,p11
1ndu-ş1 h1~c II c • _ . . ~·1 1lll numai cx 1stcn\a cfilu!!ă n l or ş I a oseminte s trăv• ~ 1 111 .cest cImI11r c;c odihneşte mama
dc111011~11 ~.11 • scriitorului preot r,a •a ,n, care a locuit mult timp în
I\Ccst Iucni , :. .. ci ~1 111 nuen \a acestora asupra
ro 11ctiţ1lm m.I11a:,t11 c~ 11 ' Valea CâlugiJrea„c/t, la ',ticii Pişculesrn (fratelc
I' P • . l--r inl'°inntl -;cn11mcn1ul re ligios
scr11Lorulu1), disătorit cu ,,riu ce avea vie la noî
TC'dtll\CI o,1mc111 l .• . ' d n ,: d'
Despre ace:.·te l "caşun u de cult orlo ox a am intr-o
in c.omună ;
lucrare a I111 1\ ,,.,<,Ici<'• •')1mce1-cz1 în care se co n se mnează. 15
• ' - a existat o biserică si în
" I .
urm.stoare c. ., Valea Cc'ilu„ârea.ml, Judciul Prahova (cruce şI.
6 August 1849;
ruine de biscncă de la I87 I). IDocumcntc 111d1cc X III -XV I şI - biserica d<: p
XVII (saiul l'alea Câlugim lor sau CiiluJtărem am111llt de la Parascl11va ( I 4 Octombr
1494 ): indice cronologic nr 12 (doc.) J" J paroh de cinstita ,m1intir
Hiscncilc la cJrc se face; refcm c sunt urmă toan; l c · cununat aproxima •
• h1ser1c,1 din Va l<'<I Mu1 dor cu hramul Sjin/11 Vowv()zt,
aceasta bise rică, af
32, rcp,11111:l I 'J07;
de a se prăbuşi), a
• biserica din Vflf,,a / 1op11, cu hramul /Juna Vestire, fra\ii şi surorile noaţtre·
probabil c'l in 1>ccolul XVIII _atc\lttli't in 1810, 1ep,1nit/'iîn 184() şi
tata. precum şi hunici
l'i07 (cec:, cc nu ic mai con,crnnca,d! în l11crarcr1 acestui autor , în acest
'h111ţr,w p,: a căru i cr
c~tc fap1ul ci'i :1ccast,i biscricr1 a fc,«,t cl1 'ilru c;ă de cutremurul din
cIm1tir, a cxistnt o crnce ma~1vă, cu !lcnerc sIavon:i, plină ci•·
l'J10 .ipr11.1pc până în I< mc·l11 ,1 r[Ima!. 111l<1(..l num111 (..avoul de
mu~chi, c~1re atesta vechimea acestui cătun; în m0d ncinsp1r..,,
lf1n9,Ii ca, ,1paq infi ncl foml11 c1 ( 'rH /u ·" ( '/11r1/0111 unu l dintre credem noi, crucea a fost d u;locată şi strămulcltă în Vulea Pflpii,
,ri, cmc-şi do:irme a1(· I ,,m11111I de vec i ; biserica a fost
in curtc,1 nou rcco11,tru1tci biserici, dcnaturândtHlc nstfcl un
recoustrui1ă de c111ilncl, pn11 co11tnbuţ1a oa111c11Jlo1 ş 1 pnn
IVCf f,C , pon•,()rl/ ,I11 ), aclcv[1r istoric (prc/c11ţa crucii în locul ci de orîgirtc constil111a
un adcvr,rat aci al exhtcn\ci satuh1i respecti v, aflat la disl,111I.'i
, hi ,trica d111 Val<•o Mante,, c 11 hr,111111I 'l awrea Capu lu,
de Valeo Popti); ar fi în intcrc·.ul c:orn11nei ca primăria, pn.:curn
Ul/lt1f11J foii/I IJorn<irorul (2') J\ 11!\ll'il), C()11Sl r Ull[1 în 18 13 ·
h1\trita din \'<·I , " ' ~ 1 feţele bise riceşti ,.i '>olicitc Mtvcului de Istor ic 5i ,\rhcolog îe
. . ... u 1 , cu 1miniul lnal(area 1845· din Plo1eşt1 ~i Proto1cr1ci s:î se m: ,.,oiască a studia şi dcscif'ra
:ca stă lnscric1 c . • '
_
t unp11 1,' t,1trc
,,. : • . on<,truit,i d111 că rămidă, s H dărâmat cu
sfa1'>1lu l >e1111 lt I tcxtclc încrustate în p1atr:1pc to,alc fetele accstci cruci ;
•mc„ .... 1-.' rn:11 11nca 1111, .1 ~ ,111111 ui deceniu al ,ccolului trecut • - în ccmrul comunei. '>l: alH\ cca mai marc bisl:rici'i. pc
0 1 111 1
cc,a~1<.: d11vclite <Ic
carne.' ., a,,1 1 r.se • vedeau c:irămiz ile ca nişte care locuitoru o numesc „1'·1roh1c'' (în pronunţia pi\nnţllor ~1
1 0ă 1J11 ur11I11r vetlu l / 1(uit nu ele nrnlt ; în jurul ei IC bunicilor noştri „Panchic") o frurnoas,i construq1c -. 111au -
, inc c <>calr11c11 spun că s-au &bit
gurată in 1893 şi constnută dup,l planurile renumitului arhllclt
Jon Mincuu - fondatorul şc.:ohi româncl$ti de arhitectură . in
l'llrohi,, se află două bu~tun de ctitori. rcali1.alc din 111arn1or:1
,1111:1 lilo, ~' 1r1ur111r111·1111·h1r feudale din
C't.111,vu l'J/11 IC 0 1.1 11 A H 11 559122), alba, adevărate capodopere, rcall1.atc de mareic :.culptor Ion

'' Acc11111a este 1in1iun1 h1~r1d\ rroic~tată t.lc Ion ,\t,,1111 ,

 l·lt~ Rfl1wanu VALEA SCĂ pe spiralei de llmp __
:_cd•
11
m 1~90; 111 acra~t:"t b1 Clll,I a slujit mai lllultc
pr,--otul ~1 omul <k l't•ltu1 -1 Ioan I fl,1sil111 ca re tine·,
011
a redactarea unei lllt)1H1g1,tfi1 bine docu mentate :
mne1. uunându-nc la i.fo pt1. 1pc c,·irplc ~1 datele de care

, iu uităm bi::;cr;('1k aprop iate care, deşi admmistr~ti v

,atc- aprţm :ind altei comune. sunt fr~ecve_ntate ş} de
in J'alcc c· 'ugiirca'icii. E vorba, m primul rand,
cu hr:unul Sfântul Nicolae care se află sus, pe
- pr~1e1c \ 1e1 Mitropoliei. Aici, în cimitiru l din
1
•

'bmc 1 \, dorm 'iOmnul mulţi locuitori de demult şi de

1 C'omu11c1 no.1~trc. care au vieţui t pe vârfu l dea lurilor.
ea~tă b;~encută s-a scris mult şi oamenii locu lu i l eagă
ei de numele lut Uthai Vitea::11/. Legenda se b azea ză
~Flul ca p1in , !Ic ~1 pădurile de pe aceste loc uri s -a retras
marele voievod. unnănt de armata polonezilor şi a
moldovenîlor. Lupta, pL care a pierdut-o, s-a dat în apropiere
e But""el Dar D1cponarul geogra fic al jud e ţului Prahova din ,-- .
- ,peuf că faptul că bisericuţa Sfân tul Nicolae de pe Valea
e1 datează d111 I396, confo nn i n scripţi e i ex istente în
mterior: Făcută la anul 1396 de coc6na Tinca Mărăcinenca ·
:!1ci e înmom1ântată Doamna Stanca a Domnului Constanti~
!'îcolae Voievod, moartă în anu l 1756. 33 Câ ndva, se afla la
imr~e, ca un fel de „prag", o pi a tră a lbă cu scriere de tip
:ifo:m, -~espr~ _care l~~a lnici i spun că ar ex ista şi astăzi.
a~a ea ~~ 1 ex1St~, menta să fi e desci frată ş i ocrotită. Aici
UJe., te panntele Casian de I y · M' ...
I 0 -. . . a ia 1tropolte1 [informaţii puse
a 1spoz1ţ1e de lol-alnici dm ChiforaniJ .

Biserica din Valea Popii, cu hramul Sfântul Pantehmon şi cruce a cte p,a:rfl adusă din
cografic u( i11de /11/11i Pr~ho1·a, de Pa11!1 11a Brdtescu, Ion Valea Săracă, de la B,senca Sfânta Parasctliv.J
/e~wndresw. 'l'ârgov,)tC, 1897 pp 79 80 Lângă b1sencă se află cavoul hagiului CosricJ C.'1mtow.

57
56
 Cli -. Rnpl•,111 11

. 1n al C,ll"l' I 1\1:1111 llll'1 g lo\i

--~ V I\. LE/\ C/\. IJ J( ,I\. I< l; /\.SCJ\ pc sriral,1 de 1111,p _ __

,. " I 'llllOpi,1 l ,1,

,1t r1 b1sl·11l, • .• l'<l din ('/11/01,1111. rn l 11;i1 1n i1 /Jt\l'I IuI t/111 Vui<·,, Mo111ti, cu hramul 'f i"i1crea < 11mlui
• . • 11111111 l S1l l / •
, ·,t1n11 din ,mp1lJ ,' t "Hl ; tk 110!,,11 ·111, ·11 ( o IIs t,1111i11 vo11tul111 /nan Ho/(' -(1/()///I, undi.: slujcşlt: tot Sfinţia S I Don:"Jn
l . . \ 111-;t ; nll t.i ,n I "I
\ ,,,,,,,,1 )H 'u//11. l 1/'(l/l<lrl 111 11kk 11 1 " L:X tillclr u f Jurn111 11 o dum1111c,1 din luna
, si ( k ,1lp,1 ... 1 ,l///r .. ' • H,w,ru·a dlll Vflf,,a / 'opli, cu hramul dt.: H111w i ('\lire,
( (1111.1< li 11, I I 1)0 ~1fll lll
lp:-il,1nt1. \111 111 1'
1111111111
< ,• , dat şi cit: S/ontul /Juntl'/1111011 , li1 care .5lujeştc pi1n11tek (,ahriel
f 1 t \ llllHIUllll:1 11 1,; 101
1-., to, icc de . pc• teri toriul
l)HI " • . , . . multe ro11s tru cţ 11 ~1 rn ~trlurii tot <-iflntia ~a sluJcşte ~1 la
/Jl'j(III'
l' t· li 1I{'' Sl Hm: nrn din Valea S't'iraâi cu hramul de Sfânto
lllk\11 tIII
11 •
' ' . • ·I . • tlt/ 'llfl () HJ)rDXJmHl lV l'CCC lllă
. 1' ,, J'I 'SI ,l 1Ch 11,;, ., ' . .
Parase l11va; acca'>tâ SfanW Bi serică este în marc suferinţă, a~a
,11hcol11~ l l l, ·itclor din J·ude\ 1", 111 c1 aceas ta nu c
, 1 , 1·1t1cr' ·1 11)l)lllll11l:I · · cum am mai spus, pri.:1intă man c.răpături. pereţi decojiţi şi
l :lt; b • _ l ·, , în'Ck!) ele cc, în vremea atc1smulu1 ,
('()111pkt I ,1 l ll~()I t 1l' I ~ V I necesită , de Ul gi.:nţă , o renovare j!Cncrală; c păcat c,i enoriaşii
• ,·i l' •p1 ,11,.,...1 11 ' ,u I ost
c111c1 k •
111cn\ 1onate. In comuna sun t mu te
~ ~ V au uitat hi..,erica în care s-a bott..1at şi cununat jumătate <lin
:1,c•m·nc1
, tll<)tlllmenll.: cu scriere slavona, 1nccpand c u acea
• . . .. ~r; . comună, generaţii întregi , aceasta fiind. mulţi ani , s111gurul
CI ucc
, c1 1•I1 cinutirul b1senc11 cu hramul
ma~I \ •1 • .
,)_j. tnte, l ăcaş din i'Onă în care se ţinea -;Cân ta slujbă, p5nă la
/>,Jra.ic/mu din Valea Sâracci, la care ne-am rcic n t ma i sus, (re)constru1rea bisericii din Valea Pop 11. situată în apropiere de
:-.u:unutată , întru fc1la noii biseri cuţ e, construite în locu l celei
şosea;
dătâmatc de cu 1t cm u1 . pc Valea Popii. S-a comis as t fe l un - B iserica din Nicovani, cu hramul ,,Jc/or1111rea Maicii
atentat la adcvfl'·ul 1c:;ton c. 011111ului, unde slujeşte pănntclc preot Ilona Pope\·cu;
1ud1c1ca ş , descifrarea scricnlor slavone de pc aces te - Biserica din Panta::.,, cu hramul S/1n/i1 Trei krarhi,
cruci a, aduce un plu s de 111for111aţi 1 privi nd v i aţa din aces te u nde s l ujeşte preotul Ion Lazăr;
locun Dm păcate , nici in~tiLuţitlc de istoric, ni c i in s tituţia - Biserico din Cosleg1,
B1\em11 Române nu Ic-au acordat a te n ţia necesara. S-ar pui ca - Biserica dm Dârran şt
1cal11a cercetări valoroase, originale, teze de doctora t pe - Biser ica din Radila, sluj111d la toate, pc rând , părintele
accast:i temr, Ră m âne în sarcin a vii torulu i să rca l i1:czc acest
Marian C ioca.
lucru, dacă 111stitu ţ 11l e la ca re ne-am referit se vor d ov edi La acestea s-ar putea adăuga Sfâ nta B ise rică di n Scheau
srns1b1lc la co n s t a t ă ril e noas tre. ca re, de.ş i stă încă în picioare, e apron pc o ruină (rel at ă m m ai pe
in prezent, în Valea Câl11 R1ireasui sunt nouă biserici la l arg, si tuaţia ci , la titlul Fami lw scri1 toml11i Gala Galoction şi
care ~lujesc cinci p reoţi : ' '
1 ·a lea Călugcireascâ) .
. - ! tse,:ica 1i11 centru, pc care vech ii localnici o numesc
~a-rol~1e _(1~ hrnbaJul bă trâni lor, parichie), cu hramul I zvorul
Tamadum,, la ca1e sluJ·c<.tc preo t I D . D .
v u or w 11 um,tru;

--
l l M1hr11 4poHo/, Mo11umcnte prahovene, M u1i;:u l
Arhl·olug1c Ld Prahova Plo1qt1 , 1997, p.14
Jude tcan do Istorie şi

58 59
 I 11 s ltn pc111111 I .I 111

\l~<, l \li '\ I 1,: I I'\( ,\ I~ 11< 11

l1111h~. î\ 1 Ş I t'1; 1î' i !- IUl 'l1!G, gt'< >j'I :ii l l'\,

' ' I I
t 11·c i'h\, 1' n1111 d ,1 111' ~1 ,. l' :, 1 1111 ttl. 111 :i
I

• ·:: 1 111\1 ' 1 I IH ii· I 11

'I ,•1·1111.illll tll"i ' 11\I
r. ' ( ll 'UIJ•r•
• . I 1

„ l1111b;1 1•i-, l1: 1•, 11111.i l'\ jll l''l l \li l ii 1111111
ll ·Cll 1111111· p111H"ll' 111 ' 1 l.111 I 11 iii< ' d111 1•, 1!11 IL',
'liwa , i 11q11111.11111· ş , 1•11111, vil'. ,11 !1- v."11 ,q,,
i~\1111 , \ll'llllll 1•, pl11 ,11 (::i 1111 \1 1 l11 p1t.: d"
\111;\ ',t•, 1111 11 1k 11:ril i1 :11 c :i i~lt:1 1 jc .. ,

l il l l' tl1••,l' l)ll\1 '11 /ri 11 •: tl ilrtk ,1 Vil',

vlll~:1
m1m.•1 u;,n1î!11rl111 d111 ,11 i'.1, t.1 ,11 11 :1, o h n·11l' l1 • d r ~11,
p11l\l 1111
111,1m11,c,111• h\ i11wlll'k , n ·il 11·k tk m · \11111 v , i·x p11>,~ 11l_t' 111 t 11111 ll I
non,;;1,t.,1.~ rn 1111111111.111·,1 1u111.111i101 pr :H·1·s lr pla11111 , I L: I !I Ili :-,, I\ I
:l rle ,11e1111d111 l.11111 ~1 p1 i11 .1 si rnil a1tn 11lll11t·11 (c lor (' 11
\ f1111d:1111c11
ltc popc,:11c, i ,111'- 1111 lui 111111:i , 1k- l1111l o 1111 . 1pl
l ,lk SUIII ll
1~111(1~ ,111H1 1i1111 i k l'k llll'lll :11 e, î nt:L' p:î ntl t: u J)(i111d11t11/
('(/III/
,,1me11t11111) p1 1,111· , ti.1n111 ~11 11t)~ t11 I :111 c:-1knt c u talpa 1110111'<1 , li 111u C111(I , a ccrm:, 1.: 11 11 , " ·"'I' " • , .. ., 1'l(t1, a 1:·11!t:lj1: ,
on1i H11:'1lld r 11 tTk ca,r d l.' 1111111t:sc jlol'o, fr111 1w , 11111m ·ilc .. 111nI . o in, jlvort!, cc111uî, 1I,r,,,-01 ((k; l:i 11 11sfllm),
,rnI11ge.
r,,...,<'olr e1c. ,1i11llf',llld l.1 Cl'k l.'il11.: l'x p1 i111:1 produsele muncii uni,·, (tk l.1 li arclt!), rc•~·ie, r,i1111((1 etl l\n l~1 şi 1\11..: t 11
go1canulu1 \;1 n11 1111 11111, tk ase In l! 11ea, ci\ limba români\ a ~, în pri\. 111ta .1111m,ilelll!' d1irn1.:!'lticL' s1 ch 1,11 siil hallcc: 1·ila ,,,,,,
1.rn1111 vc1ubul,11 o sL·:1111~ dl' L'k nH.: nte din substratul dacic (n to11r. 1·1(el, .JIIIIC. c:ol, îap,i, omliisur oa,,•. hc•rhec, miel, 11110,mi,
11g111l~ e:-ll' ma1ra t;l, di! rek mai 111ultc ori, în dicţionare, capra , 1c·c/. porc. pwcel. ,·emu/a, 1 ,e, . /)llffl'O. uiim• ~,1i11ti,
I 11ec 0, rtdii:a t'l/l/1()/11,1.!11' 11( '(' /tl/ (),\'( ' //l <i ), care n-a dispărut p11I , l'"'"ire, /11p. \'ltlf)e, 111 ,. n111cl1111itci. lllll'rhi. pn1°1};hetoan·
ub 111tsiu111-;1 ltmb11 la1111l! SpL·cia l1 ~11i consideri\ el\ vin de
etc
musu noş11 i subs\illll t\ ~ cu se ns co 111.:rct, precum ahur, Pnm.:1pakk produse alimentare ale omului, \egi.: t.ik
lc~li halt,,, h"r ci , hnul, hni11('( (derivat din hrâu), sau animale, sunt de asemenea, ele ongmc latmă: pci111e• .f<im,i,
(de unde. lm1 ·11ri,: ~1" ,,, h11, ·11r,1) , hll'::t'i, c:ec~/â, cckill/ă, pl,ki11t<i. lapll', caş. c'heag, c,,rm•, f't',\'I(', unmni, /ripturt,.
('(inwl, v111. apti l'lc L.1 fi:!. cu\1ntelc dm aria hrane, :urnnalelor
domestice : ,iutn.1(, pciş1111c..', iarh,1. (ti11, trifoi. pe1it·. /nm=cl. m,p.
h1p1l\
1
,il: l11nht1 I\ L11111111 d l''lll~•
h pcd1rn. 11 11111 1"~'' · il>!'lx p <i
trecutul romanoac, nic.J,kwă ct1.: . in uccc.1~1 c,111.:g.oru.: a cu-. 11111.:lor de origine lalml
se in~criu şi <lcnununk pcrioaddor de timp. fcmomcndc
li() 11
 1 l1s IW1"'·' 1111
7

\LI ,\ ( 1\I UC,Al, 1~,\ SCA pc ,p1ndii el.: 11111p

'-I •11• ,.1p1 .11 11.1r 1II Î' illl l ll Î11 1p111•.' il(" 1///•
1
,.. ',,,11d ,-. 1 1 ' ·li1111llt'd{1I,• ( 1111im:11 ,1 ''" " · i·1111r, ,,
··1 •· 11,1l, 1i 11,. o; t do111 c11 11 1
l\h \;I
l,111,1, • \
,,1l/lfi •• 111}
111/,I r/
• .. • '1 ' ,l/l." 1 ! I
, I/ , . I (1 '1 /, /I I Jr /Î( ' '
. / \!1//'1/, / 1/ ////(/\ '(//(/
' 11 v: 1111111 1tor11c s ~11 r H<: p iÎ t1d11 i 11 111.it J 1ndi..,
1,1m . llara1·11
11
, 111d111, ·' ' ' , · i i hilw,11111, •) 1· 11 reg i1111 en 11lli111d111L~l1 dcnluril,ir ş , :i-;c,~11si11111:~1 <illHtlu1 cnrc
.~ ' . I 1· 1111 1111ll )! ll . l '
1
l \ll \l lh 11.1 ,
1 I I1,
• •
I 11111 \ ll 111
l
,k t 11p.i1 1 :;- 1 ponu pl 11 111 cu1ii vie pe ra 11 tc 101 111:ii i11;d1c. La V:i lei t C'.'i l
mm llHI II' ,.,l ' ' "' , , Îl / li /III , JJc) /1/ , /li( '/\/, ' 1,(; ();d11I 1'v lmc, vi1n cr:1 legHt i1 de hara(i, tlh ~11ti di
1 1 1 1111• hfll l:'\ ' 11/r//, I '
lr\l,.•• 1t··n \, ,k , 11 g • •
·+, , ., 1, ·,1, .11• 11, ,.....
.. . ,.,. .,11 1< ·11 , , 0111 c i('
1
1<,1111ii de !tt ncl rt ri. Tehni ca 111odcrnfi :i
•
1 1 111 11 ,p,tlh·rul de slim ui lcgat:i de h11/u11wri (c11 vti111
•• .,[1111, 11 fi/,
. , • A I 1 '111111 111 :1 SI l' 1l .11 1,.' nl t· dl· , nr.ih uldl' d l.!
l w;:, 111 lnn '-, ik t 11111u11111 11cc111111sc11tii, deci nu es te exc lus si1 fie ele 0 1
111
• ' ,
s,111 111111 1111 1111L1k ul11•1 tor .de
~t;,,' I . 1 ,1 . , 11~1 i) . l \ s1le , '\ccastii modalitate ri'i sp11ndc 11oii .-;it111q, 1 11
, 1li 1, l ~ 11 11 l l 11 ),
llll'tm'
' 1 c- • ,
,1,11111, ' • 1111 •
h ulii.1
•' 1 p;1durilor. În ac tualitate, hulum;1ci 11.k klllll nu fo s1
J• txlJ \ Kln' . , 1 11,uI 11 ll1'' \'llll1 SI. \ .ll , .
111 d., 1,tc·i cu 1,1 11 k de l1111b:1
0<111 , 1c1111 n.• :, • ~ ·" • I
I •

' ~,_ . me 111 , ocn bul nrnl cl' 1 de beton , Totuşi , p~ pan tel e ahrnplc, J)l'. ll'1 c
-.,, ., • ,n;;iit11i te ult1·1ior, ,111 1' . ' 11 . 111 , .. . , .. •I I·
;-. ,1\,1 • , \\ ' • • aks i11 fL•nn11H) Ill t,;'·1
,1c1.-11k nta tc, oamenii folnsesc şi as t ăz i 101 h;1r:i ciî
t, '•1onco
::- l·1·
' . 11/11i;.
• (ld lL ~ IC. ,l
În conclu zie. pc.ntru n Lkmonstm asimil arc.1 nltor
mm. 1,,,
rândul ,~ pt,·Iu,11 l I·
lt:1. m.11 l I1mbile sl:1w clin germnnul . Pil ug),
ck mentc. inserate în fondul roma nt ic într-o Li•rnw ză unică , 111
• ' op.îl!:i gffhli1, c/11,e, n ipif,i, stvg. ogo,, o1·0_, pogon,
, OLab ularu l , 1llcultuni şi vin dil:aţ tci , c sutidcn t :-5 lrl'Cl~l11 in
,,.,,_ 1 re1h1t · Ctt' ~ .
re, 1,tJ o SL ,tm5 de cuvintt (;,:u originea lor) fo losite de
•\m luat tle la maghiari cuvint e precum holda, 1110/,01 :
locuitorii de az i ai acestei comu11c ~ dl'. s trămo s i i lor, care -;; 1 ·m
m···--,11 , dum, 1 eti: . ne ongine gemian<i sunt cuvintele cartof ŞI
împletit dcstmul cu :-'1Unc1k :;;1 tn)tunpuri k, 11.•1 ~t \. inului
' ,1 . de la turci am luat hosrnn, salcâm, oca, dol'!eac, c11c11rn::,
,1·1ib,1r. lalea, liliac ctc.1h .
aguridli (din ncogrcacă) c ris,i (din ncog.n:ac:i)
Remarcăm, de asemenea, exist enţa clementelor vccl11 c11sta11 tdin ncogrcaca)
gn.:ceşt1. aduse încă de pc vremea co loniză rii romane, de arbore (lat. arbor, arbons)
colon1~111 pro,eniţi din sudul Italici care aveau limbajul bo~ boabă(slbobu) cu:::a11 (din turcă)
Î!l)pănat de elemente din vechea Heladă, precum cadă, doagă budană (are la bază c ,n- ·ii/dare (din lat. cal daria)

r (cu, ânt intrat şi în latină) şi colăre::i (colărezi cu lapte -

fărnm1ţefăinoase).
pastele de aluat de faină şi apă, puse în lapte, înlocuind
tul primitiv b11t-trunch1
buruian (sl.burianu) 3~
butaş (magh. bujtas)
cârcel (din sârbo-croată)
cârciumă (di n sl. cruc1ma)
cep (lat. c1ppus
• După cum precizează şi Marin Popescu-Spineni37, bute, butie (lat. buttis )N cerrni (de la cerc - lat. c1r-
r~,·anrul ha~ac sau l~ârag e de origine neogreacă, ceea ce cus)
d1:mon~treaza faptul ca vira româneasca~ d . . .t . ă JH În zona noastră, se aude ciorchine (ct.ncc.)
nu a\'ta susf1na1ori • sa u numele lor , e ongme pre1s onc t, pronunţia bunan, co n fonnă cu co<{iă (sl. koza)
nu ne este cunoscu . etimonul coardă (lat. chorda)
f. D. Jfucrru , Lunba ~1 tmgvistica . : .· . . 39
Înrudit cu buro,, dar şi cu cofă (din germană, var. săseas­
73, pp. l 3i I omana, Ed . D1d. "P~ .. Bw:ureşu
butuc. buture (fragment de
Muri11 l'<ip escu -.Si1i111!//1 , Podgoria ro . ă . ' că)
trunchi rămas uneori în pământ).
R /J 195739 1 rnan • l:3ucureşt1 [f.a.J, p.4S (Cota butuciu (cu vananta butaş -
considerată ca venind din maghiară{'/) . bi,tu,·oJ. huwâi-nos.
6
63
 l·.11~ R:ipr.11111 V 1\ U · I\ CI\ 1,1_;ciARl:/\S

1111p ( 111 1 11 ;1p11 s J /(li/ iii ( 11c;oloL•.1sin d111 lran- mantJ

((I/(
1h11 µc11n 1111) 1111 ;i1 ( 1;11 1111 , 1:ll:1 hr
l d111 :--lar(,n,1) tC/•t)
,a/.-7 (:l:11 pll. 1) a uda (lttt
(dl \.l I li
pr111 10 1·<1 (din turcă)
(/('ii ( d ÎII 1111 d i) {lll{li(d111
1otritH:os<i, v.it 1,,1,111ca{a
int>'rnw,h\11 , I." , ,111.·i o(,•1 ( d 111 l>1 ii f:trri) vie (lat vinca)
ci. ncc.)
,~ 11:-) JHÎ/1111 (l'I. l ll'l , ) vtn (lat vinum)
/('(/ \'(' (di 11
\1. 11. c,Jlhgcrl~) JJII ' (d11 1 h1ilg,11c1) nt1i (!:ii \-itls, v1tca)
1111ţ1 1rc (eh
1
(f/,.,i {lnt. c.111 c11h:1.1)
/Jtlf<t ( 1:11. p ill .1) (de la a z1kcu)
/tJJS IC ( cJ iii
11. d,11n 1g1;111a r 111(,i (din sL1 vf1, <k la 11. ja
111 tor 1/oon: (din a toci)
,,ga. din g1 1-.1,·:i) ·ttrom tor (de I
pi , o ha utu1 t1) (dm sli
, /o('I
~l:"·~1) pod,!.!,om' (din s la \.ă , ;;drolu (d111 ,;I
1ar{11ui (d111 sârbo-croată,
fon1.1n.1)
11ogo11 ( d111 bul gar:1) unde vine tot dm latinul
gn:b11d
,rnii (ll L'O log 1s111 din fran- terra)
, 1)11)1\1.'.I) 1
coă)
m'1lgr1·c:i) ln ceea cc priveşte: cuvantu! plm. cu ctimolo!!IC
III tll:tgh1,H,l)
p11 t1111i (din l:t tmf1
necunoscută, după OEX. George G111g/ca~' co11s1dc1ă d c -~111
cl ement vechi grecesc în limba română. Gcrh,ml RoM/s4i
r 11c/11 11 (din lu n.:,i)
1 ii:u1co:1)
r/ic/11111 (d111 bul gară )
(n~1ilog1~m din traduce cuvântul grecesc plagio11 cu „pl.111 înd111at", i11 gr;iul
sa1vt1Jt (din turcă )
din So\ a (în C.dabn.i regiune cu relief aecîtkntal. cu viţ:i de
vie ş 1 lin::z1 cu miblmi , în cxtn::n11ta1ca de sud a lt,d1c1
t herh,1) sopâ (lat. sappa
.wim1 ii (<lm neogrcat:ă)
\din bulgară) peninsulare), cw,tă phn i „pantiî impiidunt:f', ,.tcrrcno da
(lat ltgarc secerâ (lat. sicilcm) pascolo in pend10'" pă:;,unc în pa111:î (deci o pantă pcntrn
greaca modernă spalier (neologism din gcr-
păşunat), care po,1tc fi urcată. În graiul dtn Coscnţa tCos..-nza
1nric11,1 lct1molog1c nccu- 11 1nă)
vechi orăşel din rcg1u nc,1 C.1labne1. sub zidurile căruia, 111 anul
no:;cută) st,(/id,1 (din ncogrcacă) 41 O, a murit Alaric, rege al vmgoţilor între 396-4 10 [tnăscut în
mcd1us) stânjen (din bulgară) 370 la Pcripra,a din Delta Dunăni), după cc a prădat Roma:
fo nd daci c) staul (lat. stab(u)lurn) pentru a-i fon de profanare monn,'l ntul. soldaţii săi l-au ingro-
'"·" \lat. mustum)4° sttclă (din slavă) pat în albia fluviului, după cc au deturnat temporar apele
strop (ct. nce . confom1 acestuia. Cf. Larousse du XX~ s1cclc (I'ome prcnucr, p. l 19)].
4 Şăi neanu) prayu înseamnă „câmpie mică". apoi „mal. coastă". iar în
italiană piaaow - coastă de marc" (înrudită cu plaia) .
Jn p:uantcdt fie spu,. tt:c,t
v
cuvfinl ~tă la ha.ta lu i 111111d, 1 stropi (slav kropiti)
11.\l il11 ai, m d in strugure (ct. nec.) , o.:-. ,,
11/1111111 , adică u~n11u1 su.mi (din ucraineană)
at ş1 a.11 î11
dia kete (în şopron (din germană) ~- George
~I,
Gerhard Roh/ff,op.cil
Giuglet1, , pp 90
Ecymoll)g,1~ches Wortc1bu,h de• unteritahenis..:hen
11a, d~ e\emplu), nt -
rnrlă (din sârbo-croată ş1
,11 11st11r<,1 s-a !01111.11 în
bu lg.) Grăzităt, Halle lSallc ]. I930
românj de la a 11stum 65
4
 l]is Râpcanu
ptr<1J,1 ae ll mp ____
I ,i G<'orge l ''iug!ea • (. I 8k4 196 . 7
. J este:
Co·icluiia acack1111cianu L. . forma il sensul e,uvan tulu 1 pastorrtul a Jucat un _:ol !rr:rortant în crearea pă ,.milor (pc.: care,
·.1rc pcnt,u , _
C,
u "
punctul <le Pl~c tc1c11 •111 pu,, 11 ta<· ' 11 5,u11e
'{
in panta 1este în apoi s-au plantat v11) ş 1 m naşterea multor ?jCJ~ omeneşti ,
l\·crsant al• unui1munte, . 'ic mai multe dintre elemen tele. acea s tă denumire administrativă nu exclude I celălalt sens.
a cum suni cc . .
~udul ltaltct, 1:.. a~ .. cit. p.92) ,,Sudul Ita 11c1 este un nă ,cut în dac.;orornână . ,,În expresia veche romfincască, căpitan
noa!.,\rc vechi grccc~ti , (op . ulturîî greceşti, fie direct, peste plai - <1 stăpânitor al plaiului,;, trebuie să inţclcgcm prin
• 1• d, 1rad1crc ,l c · - O ·
bogat 17.\"0 . _c :- 1c rlll coloniştii tran~plantaţ1 1~ ac1a. plmim atât drumurile care duc de la munte în sus şi în jos, cât
\larea• ,\dn f
,HICJ , P . , ·cei autentici, c1 roma111 sau pe
.• chca nu tiau g,
I1131 şi câmpurile de la p1c1orul muntelui sau de pe coama lui. Cel
Aceştia,
• t 1oman1zaţ1 aduccau cu ci din Magna Grecia
c '. . mai important sens e.~tc acela al drumu lui de munte , care a fost
Jumata e . . • •• ·t'c ,'' (op •cit • p 60). Cuvântul
caracteIISlICI 1111g\ IS I C , .
a pătruns în
.v •.
bătătorit prin locuri mai joase şî mai uşor de str{tbătut cu pasul"
latma \ 'UIeara, • fi111•1d atestat în sec
• • I V de Servws, g, 1 am aticul (op. cit. p 91
latin, ~urr;numit Honoratus şi M~~rus. Jn limba română, sensul de Ml este ~onturat mai ales
în dacoromană, cuvântul 1ş1 extmde s1..,nsul la „dru m de în graiul pă<itonlor, pentru că ei mtr!:, Je secole încoace şi
munte". creaţie a graiului păstoresc. ,.De la nor a pătru ns la încolo pe căr'\rilc şi vârfurile m11nţilor, în care au trasat sute de
secui, in denvatul pla;av, paljas. \,fai interesant este sensul drumuri, prin cele mai înfundate locuri, cu turmele, cu ca11. şi
fonnelor rntene plai şi diminutivul plwcok - «drum de picior, cât s-a putut ş1 unde a fost mai uşor de urcat, cu căruţa' Aşa se
cărare, drum de călătorit în m unţ i, rând, strat» / .. ./ din care explică faptul că şi la noi (ca ş1 în sudul ftalie1), Picu apare ca
reiese contactul păstorilor noştri cu păstorii din secuim e şi cu denumire sau în compunerea numelor de locuri, peste tot în
rutemi, pentru că acolo cuvân tul a pătruns în forma lui Carpaţi, nume existente şi a1i· Plai în judeţe le Hunedoara,
originară, cu sensul născut din vi aţa păstorească de drum de Mehedinţi, Prahova, P!aiu(Talea) în Praho\a, Plalll (Proviţa de
munte. Acesta este un cuvânt spec ific dacorornân care nu se Sus) în Prahova, Plaud Câmpinei, Plaiul Cornului , Plawl
mai întâlneşte nicăieri în altă parte" (op.cit. pp. 91) ' Nucului în jud. Buzău etc .
. Cuvântu l plai constituie un fel de „cuvânt-semna l" în
astfel : populară MIORIŢA şi e definit ' de savantul Giuglea
poe21a * *
*
- plai (pi. plaiuri) - drum pc care oile urcă şi
co boară muntele
Un alt aspect demn de subliniat este prezen ţa în
- picior de / • · ·
-
carare Pa, - picior ele munte pe care trece o vocabular, numai in această zonă, a unor elemente de origine
m ag hi a ră , fapt lingvistic ce vine in sprijinul originii transilvă­
- coastă de plai .
. (plai de munte) - panta pe care trece o cărare nene a multora dintre vechii locuitori ai acestor locuri. În acest
ons1dc 1ăm că . sens, în afara argumentelor toponimice, al celor din domeniul
d • • . c1enum,rea d
a m, n1 strat1 vă, are ca sens
Sub
d b -.· e plai, ca unitate portului, Ecaterina Zaharescu43 aduce şi argumente din
• c aza terc •1 ,.
carpatice, dar, având •1 • " n n pantă din zonele
drum un·1e/caranl
• - • c în sus .·n• vedere
. ca• pe a1c1
.. treceau ş'i
Ecaterina Zaharescu, Vechiul judef al Saacului. în lumea istorică şi
43
' Ş I IIl JOS ..
' pe versa nţn munţilor, el antropogeografică, în: Buletinul Societă tii de Geografie, Tomul XLI,
66 Bucureşti, 1923 (cota B.A.R. P 125)
67
 l~li -.. l{,1pc:tllll

111 ..,r.i Cllioj clului sunt ur111 c de

--- VALf A CALIJGJ\REA ~CA pc spîral r, de tim p _ __

d,)m1.:ni11I I(~:'\ll' 111I II I\ 11),l\.l , s 1 I cil' ,qc11ulu1 loc u1to111 de

l
uo!ae Iorga rnmemnea/.a c ă p f111 ă a„ta11 port ul lor,
, I' , \ ,11l'. l l 1l 'i 11 • ' • ~ ~ .
hmbi\ ~, pl)l t, 1•11 ;" . , si .11 1 [ 1917 1 c.:a m aş il <.: cu rallll lor cu labialele 'lch1mhate, numel e lor curat moc ăn eşt i,
, . T 1,111 ,;ilv,1111.1 pn ,11 1,1 ' . . •
pro verbele lor, firea lor dcoscb1t[1 arată de unde a venit ace a s tă
migme din . • • 1 11 , 11 111 j" 1,q Ic, populc1[1 c1 I 0 111 a n cşt,
' 1· I 1l • 1111 l 111\ l 11 C • ..
en e rg i că ş i s tăruitoare populape. Raportându-n<.: la aceste
14
.. , HnallL'<ls d i ,1clucc cx p l1 c a ţ11 noi
l
mnnr1.·_1 ,,,rgi .l • ~·
'. ·1· . I ·\1\1 '1 1.' ' 1111.'. 1,li ,I 1\ 1 . . " informatii ne punem întrebarea: care d111tre cuvintele din lista
din 1.rn~, '· • ' . , ,su i)rn lcx 1culu1 romancs_
.. ·1 11111\ll'll\ ' I l\\ ,lg 111 ,11,1 ' • . • ~catcrint 1 Zaharcscu sau care labiale schimbate din afirmaţia
' 1 ' 'lll . ·' , , u, I111 c, c\p tc:-. II cl111 li sta preze nta tă de
1
'- 1. l'C'lăll\ \1111\~ll\,ll l l , l lui N, for~~a s-au întâlnit ş1 c;au se mai întâlnesc în graiul
1.-11cnna Znh,111. ,( ll locuitorilor din Valea Călugărească?
. ,-l,10/.,111 1,1p;i . ~ cca cc ş tim , ca vorbitor nativ de pc aceste locuri este faptul
. (l,elhcu,\ loc sau muchie goa l ă~ '. pl eş uva că bunicil e noastre pronunţau gh,ţa (vi\ă), gh1(el ( v iţel) , hier
_rluan/ _~u 11 c1pri1m:jdioasc, locuri r~lc (fier) hi .rn (fie-sa), hi-su (fiu -su) J11r (fir), l11re (fire) hiartă
. rioroh1u1ii( - lucruri, scu le în g ră m ă dite (fiartă) , gh1 e (vie), patrahir (piltrafir), gherme (vierme), gh esp
. <.:opa11 - hartan , pulp5 de pasă re
(viespe), g hezure (viezure), ghme (vmc), gflln (v111)
- de/cit - g ură , vorbă (vi oaie), ghwrea (viorea), gh1ş in (vişin) etc
. ele/uit - zgomotul făc ut de câ ini câ nd h ă p ă ie hrană
la bialele schimbate (palatalizate) sunt J si v lată câteva
'li ("hîd ă
cxprcs11 /propoz1ţ11 auzite în gura bunicii, care se trăgea din
- h1îrdi111 - vas făcut din doage, cu două toarte practicate Nico vani , dar care s-a căsătorit şi şi-a trăit viata pe Valea Popii ,
în două doage opuse, mai îna lte decâ t celelalte
l âng ă Via Mitropolie i
- a închei /)(i/a - a înjghcba - Bagă , matcă , n,şte ghiţă pă foc!
- g1uehe · pa <:;ă rc:
ele casă - L asă gh1ţelul să zbată că nu i-am lăsat decât o tâţă!
- mohor (cuvânt pc care maghiarii l-a u luat de la slavi)
- neder - nebun
- Hi-sa arc casă la Plo1e~t1.
- Bagă-mi , matcă , un h1r dă aţă-n ac că nu mai vă
prnst
- pa11111 -
- pe \lemne - pc c reastă o hire mai gh1oaic.
- Du-te, ma1că,-n gh1c şi adu-mi doi cio rchini dă
·asul, - a lucra un lucru prost, de mântuială
aguridă să acresc ciorba!
• rnlea/ci - ac\1unca verb ului a suii
- s11d11m - mulţ1111c, grămadă
- Mânca-I-ar ghcrrmi, maică!
• ulw - pa să re răpitoare - Loghi-1-ar boala!
- -,11111a - rnul\1mc, îmgrămădcală - S-a învăţat un ghezure la coteţ şi mi-a mâncat aproa-
Autoarea 'I ., ud iu Iu1• prcci,-ca· r.. N . pe toţi puii .
uv1ntc liu111 toate de c,r·i ,,,1. " u Şhu dacă aceste - Du-te şi scoate dân pimniţă o oală dă ghin!
ginc ungară d· t·
ust: pc locurile at.c<,tca . - •~ ~ir Ş •m că ele au fost - Da' mă-ta când mai ghine p-aici?
Ioc:u, I Ie .lll\'CCllliJtC ŞI C'l• i 1~-<1·1in. ,11le ,,,
n·1r1t I , e'ă nu se găsesc „m
, ' n <I ,~a rca lor t: mocănească".
11 N. Iorga, Om viala moşnenilor v1cn ai \inutulua Săcuiemlor, Analele
Academiei Române, XXXIV, p. 64

li
69
 1:lls Rftpeanu -~-VAL ( 'ALlJC,AR f:A pe sp1rnlă de tun
- Urd-tc ş1 lll în ghi-in c•1111ai c pf1 vârf o ,1semenca gam11 , 1ă fonnntă din l.
- Am Jat cu .1pii hia rt,I c:.1 era un cuib d ă ghcspc . de culogl1) ,~c poate pre~llpune că un1. J.
etc ct ţările româneşti ş, 5tiau limba român
• . i ., uiiltlc ele locall tatc d111 apropiere, care
~1::,1,'i CIlt:ll' O m:: 11 . , probabil, din armata turcă şi ( ~• u ·.tabili
., - 1" ivil·ui, 11 c a labtalc t V: c voi ba de Che.\pan ,
~-onpnc ace.,., ii . • , , sau _ • • OJnă tu
, .y intre lune.a Tclcajcnulu1ş1 Bu_covcl. . turcii năl)i tj „să-şi ia t ~· ;J' it~ ~-- :..rrna
În\clcgcm că ~i dcnu11111 Jle satel?r comune, a~uc
uain mtcrcsantc. Astfel , numele sa_tulu1 ARV ~ este str~~s sau s:
]egJt de coborârea viilor către şes, atcstand fap_tul ca p l a n taţ1il c
anteriu
• , 11 s•au făcut ini\ial pc vârfunlc dealurilor. ln Et;nzologicum
drumul c
wm Ro111a11iae (Ld . Min erva, vo i. 2, Bucureş ti , p. 443 ), primul d
B.P. Ha~dcu conscmnca!ă. Arva - vie la poalele dealu lui sau la VALEA MIEILOR grăit:ste de la sine de rolul pc care
şes. Deci, pentru o a-;crncnca vie, care se di fere nţia de cclclaltc, cu mul timea ele miei
l-a avu
nevoie de un cuvan t special. primăva
VA LEA POlhNJI co denumire cc atcsW faptul c ă, în VALEA MANTII (Mantei) ne am111teştc de veşmintele
,cchimc, pc aceste locun se 1ntinclcau păduri: po ian ă c un 111altclo1 fqc biserictştl : nwntie este veşmân tul s1 rălucitor pus
l11mi111ş mai marc, un loc liber creat natura l sa u pi in tăierea

~
peste toate celelalte. Presupunem că pc aici treceau în..tl \ii
cop~c_ilo,, unde cresc iarbă şi nori . În tr -un asemenea Joc şi -au rcprc/.cntanti ai bisericii, astfel încât, Vaka Mantici, 1n
:,tabdrt, . probabil, vatra primii locu itoJi din a ceas tă parte a pro n unţ i a p opulară, a <lcvc.;11it Valea 1\.,/antii.
munc,
D1..nu111irea satului RACHIER I vine de la numele celor
D~ RVA IU rcdă denu min:a ce lor cc· odinioara erau arc lucr,1u la producerea „pinului (rach1ului), la fab t 1ca
.1. utclni<..1 .<.:arc aducc·tll ' s·t',qMnu: Iu1• Ior u11 num 5, de c·tre de
înf i inţ a t ă ck propril:'larul Morrm·esr·11 în ani i 1850-1855 Din
i.:mnc dce1 ·1d ut „ I '
" , .. ' .. ~ ', c.iu cmn<- dr n p,1du1e la e,uqilc boicre~ti l1p'ia de materie pr imă (poru mb, or/. etc. ). este d c\ fi i n ţa tă în
a\C,1u i• rtJ,t de 111 ertl /1l ul u 11 11c1clo 1.''' • '
l>c11 u rn1rea c:J1 11111 tl u1 ( IJ 1 ()(' 1920.
c,u,d l" 11 1 1:ui'i vc 11 , .. 1L . , ii ,IJ_ JH; duc.:c î11 vremea rn leg:\tură cu SO/FI, .yCJ/El, SC/I/AU s-a '>crts mult.
..,, I 1lll l:, 11 <11/0,,/11 ( 1
old:J!t pukqri 1
>
I IC )Vt 11q1 d111 li) !) 1I1 1
1 • \ lll g u ar c:ulo~lu) erau 1'0\1 ccrcclillor11 au a1un.'> la conc.; h11ia că ac.;cstc cu vinte provin,
c
de i111r,u 111 l u, 111 1111 , ~
1
i,:q, 1ob1 din diferite părti 111 ultimă m.;tanţli , de la lat111csc.;ul slavu.\ . Prima prohlcmă care
Adcs1:;1, ',d o:,/111 ,, ,111 ·1~' \ u 1 111 -.c:11 111 1:'1 iob, Hu o~lu . fiu). se pune este cca de formă (sonor:i): cum s-a ajun.; de la vlavus
, , t,11 i11/11:111 l' ll' •, l:1bil1tc de turci (Nic()/a
la .w·lavus cuvânt din care provine scheau''
Jon J/urduheţw" ' consideră că pronunJare
I ;.111m·111111 ,, 111, /1111 tL I ., 1111 1 dt: t<1,1 1t· dArilg c111re 1tAi,Anire: \'davu.,· pentru .,lavus şi .vrlavi/,clavlni pentru
,1 cl,11, , 111,1111;c,111 111 1,,1,, .,11 I >01111111 1,11 ,ii h,,, 1 111,,r 11
1,, ,1 11·,c; , .,,,,,, J,,, 111,111
1
J.,, ,,,, /1,11/1111 1,;,11;11 ;11,1;, 111111 'i 111:1tI• ,, I d t\1:,1dcm1ei , Hucure,11, I I/ /1 nginc:a Schc:1lor 111 rbplrullrca lor pc teritoriul catJMlln -
llun Je ••tone, Socic1111c11 de Ştiin ie i!ltonu: Jan
1 art11:olc

,, I< S ..., ... ·,

 I IIS R:itK' illlll V,\Lb\ C,\Ll 'Ci,\Rl ~ASCA pc sp1ralti de lllnp _ __
, ltm··' ,rcn i' în seco lul VI, timp în
l .~, l t)t1 WII\ CII l
l'\phc;1pl' ~t1111p IL, • • ·I·1vii 11 u putea u pronunţa grupul numele unui popor supus ck Otto cel vi 1rc 48 şi unnasii să 1.
, 111t ·1d Lll S • •
l\\ll' .ni Iu;tt u : . . ... 1.- c.l intri.: s ~i / un c acest 1cnomcn
I r /\cclaş1 lucru ii găsim ~1 în LAROl '%I DL XXc ~II·( LE.
I I ·cit 111tc1 c,1 ,111 . . b" ' u timpul , scn,;ul d,.; roh s-a p1,.;rdut alunecarea de sens
l'1'll~l,11,mt1L' ·' tL • . • • . ·unt vo rbitori a 1 !im 11 române
. , •zcnt s1 astati. s . . . lufrnd altă direcţie: sdan ~i se la\'/111 sunt nwn1p h11/gam ş1 ·sau
1tH1l'l1c c~IL llll . ' . . . ·lahhcliibăciun e pentru s1a11111a şi
l\\l C prnnun\a sc/all//W/Ş i_bs~ .J~ntru s/uibăJ. Aşa se explică vecinii lor /)uţionarul /,atin-Fn111(t'- (Paris, 1923, p 1238)
•l111• .11111 , sau se 1u a 1 'J înrcgistrcatZt cuv,1ntul sclm i11i. cu cxpltcatia popor vecui rn
s/,1 I's I11 ' 1.:
• I ·:'I hco-1omanu 1c spu '
.. , ncau slavilor sclavi sau sclavi. ni şi
h11/gari1 ( Ies Esclavons) Ov De11s11ş11111u consi d eră că .H hei
l.lptu l, t, 'd t de ordin social ci pe baza unei legi
,~ta nu dm cons1 crcn c , . . . I vine d111 latinescul mcd1e\al ,·clm11s dar şi din 1lbanezul sk'a
•: . ..
tonettce cai actc11s I , ,. i·cc cvolutici
t
de atunci .
a .
lat111c1
.
popu
c .
are (schia), folosit de nmârn penim a desemna pc bulgan. Filolog1
. •
rasan tcne. cc1 emu O • d i11·1
·ca schiau provine dm pnma iaza
. a consacraţi com,1(kră e;ă nu e exclus ca acest cu, ânt să-i
, •
rom,rnc1 comune vechi , adică din secolele VI-VIII,
. cand desemneze pe ·om"n11 <lrn Balcani vcnit1 la nord de Dună re
r • .. pen111·tea '1 ncă transformarea slavus m sc/avus Ion Hurd11beJi11 afirmă: ,.Teza că schâ1 sunt ,cn1ţ1 din sudul
1onettca vrem u . , . .
şi, apoi, sc/av11 s în schia 11, grupul ci deven111d K . [ ca Ş I cheie Dun ării o putem su:-.ţinc şi cu argumente toponnrnco-
dm cfm·is chema din clamare etc.] Acesta este ş1 punctul de geogratice, deoarece localităţile denumite Scha11 şi Schei11/
vedere al 'lui Tiktin, pe care şi l-au însuşit şi filolog ii Iorgu predomină mai ales în ;\luntcnia La nord dc Râmrncu Vâlcea

~
Jordan şi Al. Rosetti. avem ra 11:a Sd1eai11l11i. apoi trec.in<l la st:inga Oltulu1,_ana lor
A doua prob lemă care se pune este alunecarea de sens: topon1m1că um1cază zona de deal p,1nă la Brăila. ln Ţara
cum s-a ajuns de la slavus la sensul de sclav/rob? Lingvistica Rom.lncască pe-.rc 25 de toponime car,.; amintesc de prezenta
aduce un plus de lu mi n ă în această probl e mă. Di c ţionarele schcilor pc ten tonul carpato-dunărc.in, în Moldo\ a 19. în
consultate (în rom â n ă, fra nceză) n o tea ză ex i s ten ţa cuvântului schimb în Trans1h:mia nu găsim Sc/1e1 decât m Braşov". A
sclav11s, dând ca etimon (c uvânt de origine) sla vus. Lucrurile Balotii, in ::;nidrnl său „B0gomtl1smul ~1 cultura maselor
populare dm Bulg..iria ~i pnlc române ' " afirmă că Sdieii de la
4
devin ş i mai evidente consultând mai multe dicţionare ale
latinei clasice: în acestea, cuvântul sclavus nu apare, sensul de Braşo\ pro, rn din Bulgana, adudnd argumente dm C111·c11te
.. rob, sclav, s11p11s fi ind redat prin servus, derivat al verbului dcn 811tni11i. 1~7~. c.le B Plfa_;tkt., unde, la pagm1lc 401 şi 402
scn 10, -are, de unde vine, în ultimă instanţă , românescul a servi citează din Moxa. '"Jmpăratul binntin porunci lut Alexandru
(şi serviror) ş i chiar şerb.
Sc/avus este o form a\ie târzie a latinei strâns legată de H Ottu I ,Is ~1 n,, .\/,irc a IÎ.l~l regele Grn11anic1 care a fondal S t;i11l11l
slavus (slav). Dicţi onarul LE PETIT ROBERT, Paris,2001 , Imperiu Roman al Gcrnunic1 ~1 I1ali..:1, a tlăll intre 912 -973
consemnează
• d.
la pagi na 91O, faptul că sclav ('m fir. esc /a ve) 4• Re, Rv111,111vs/,mca. nr. to. p.62 .
pro, me m •
sclav11s,
• .
di n latina medievală, provemt. d'm s /avus, S-O .Hiht11/ ,\lo.,a 1Jtox11/ic/ - cronicar român. a tr.i1t l.1 ,1:ir~1tul sccl1lulu1 XVI
,,numeroş i ~ 1av1 fiind reduşi de gcnnaru· l d' . d .,, ~t primu _jum.\tat..: u sccolulu1 \\ll ,\ fost călug;u la manăstncJ B1sm ia
• - ' • a con 1ţ1a e se 1av1
(ca pnzo111cn de războ i ) . Dicţionarul fran l l . E l ' . dm · tJu<l. V,ilcca). h1los1ml \'crsIunc,I slav:1 a cro1111.:11 lui \fanasscs ~• ,1ltc
1885 419 0 fi • ccz a u1 . 1/lre 11 , oare slavonc~u. a aldlull. la I 1120. un cronogra f Je la .Ja,cr ca !unui"
' P • eră O mforma \ie în plus: Sclav vine din slav, pană la t 489, pruna i,tonc 11111, cr~ală seri~'\ in hmha rnmân.i ,\ tradu, d111
slavonă l'r,ll'll,1 ,h· ht (im ,11,: I t ll➔Ol

3
72
 I: 11 R,11 11: :1 11 11 VA LE A (/\L U(, \RlASC A pc s p ira l ă de t1111p ____

. . si 1 do 11111ul "arbilo1 .. , dc:c1 ia1,1

/ . •11I/ ' SI I,I (ll ,l~l , , ' 1 • * *
,h,m1111 I \ , h "' ' t-, t I1·11 1 tiui 111 1,\le ~a 11d1 u , lfoia11d prinse
111 1
,t' ,1d1111.11 ,1 11 hn t li ' ' . I "
l ' •h • 1ilnr cu lo tu ...
, , \ 1,111,111 l I\llllllU I .~l l: , p . , .•
11,H a,," scria.
, , '/
I" · . ·/ , lkisovu lu1 . .\1'\/1 lntcrcsantii cstc ş 1 stud1crcs1 denuminlor de sc11uri de
1) 1:~pn.' ) c H"
,te ro1115nii din Schc11 Bra şov ului)• de
' ' •
'\ \lllll.'k 1111 (\(l i l) 1111 ~ . • • " ( v 1ţ f1 ş 1 st ruguri
·•11/i..:11n li ar t1d1u1 luat în sens etn ic, c1 gcogra f ic. ASTRA, RA 'v1POŞ I E s01 de v1/<1 a11tohto11 , cu struguri alb-
B1 ;~1) \, r\n, li , 1. p.4 ). . . . • . ve rzui sau rugin11, cu boaba rotundă, mai măn111tă . O1cţ1ona ru l
Ion ll1trd1thefiti, în art1co lul am111l1t, ~o~ch 1clc. ,, Pentru cxpltcati v al ltrnb11 române (DEX) notcazrt ct.nec . (etimologie
p?lmântcnii nord-dunăreni, aceşti fra\i sud~ c1 c_rau, aşadar, nccunoc;c u tă) ş1 , de fiecare dată când întâlnim această
ba/guri numai din punct de vedere al pro v_e nie~ţc1 geografice, precizare, gândul ne duce la fondul autohton dac. Totuşi,
ca şi ungurenii români ve ni\i din Transil:ania. [_... ]. Scheii înclinăm să credem că în cazul acesta, peste un cuvân t latinesc
trebuie considera\i ca emigranţi sud-dunăreni care, din punct de (de la care vine ~i crâmpt(â, în Moldova, nod la qclc urzelii) cu
vedere al provenie11\ci etnice, sunt fie bulgari românizaţi azi, sensul de capiit n11c, s-a suprapus unul slav krnp11 mic,
fie români." P.P. Pa11ai1escu susţine şi ci că la sfâ rşi tul ambele vocabule co n ţmâ nd sensu l de mic. De altfel. aceeaşi
:,ecolului XIV „au vemt la Braşov câteva familii de comercian\i semnificaţie o întâlnim la crâmpei (fragment, capăt de sfoară)
bulgari, cum e cazul celor mai mulţi schei de la Braşov şi şi a crâmpoţi (a face bucăţi ) .
âmpulung Muscel, veniţ i cel mai târziu în seco lul XVII, dată OARNĂ - varietate de struguri de masă, cu boaba
după care imigranţii sud-dunăreni sunt desemnaţi de pământeni mare, lunguiaţă , neagră sau galben-verzuie, ca nişte corniţe;
cu termenul generic de sârbi, indiferent de originea lor etnică." denumirea vine de la cuvântul corn, de ongine l atină.
Câteva aspecte geografice de toponimie din Ţara TĂMÂIOASĂ - vanetate de stniguri cu aromă care
Românească sunt subliniate şi în studiul publicat în Fonetică aminteşte de tămâie (din lat. thymanea, cuvânt de origine
şi .1?1ale~t.ologie", voi.IV, 1962, p. I02: ,,Cercetare;' arată că greacă, întărit în limba română prin folosirea lut în textele
~0 11 ve111ţ1_ nu s-au risipii în toată regiunea respectivă, ci au trăii bisericeşti slavone). În limbajul de specialitate, tămâ10asa a fost
m g~p~n. Colonizările au lăsat , ca şi cuceririle, uime de înlocuită de muscat - cuvânt de origine franceză. Cele mai
topo111m1e / .. ./ ele au un caracter insular". răspândite soiuri sunt muscat hamb11rg cu struguri de masă şi
Concluzia care se desprinde d'
argumentelo 1- . . . . m coroborarea muscat-ottonel, din care se obţin vinuri tămâioase de calitate
· r_ mgvtSllce cu cele 1Slonce, geografice şi toponi- superioară, comparabile cu frontignan, lacrima-christi,
mice este ca O asemenea • 1. ,, . .
- .. ~ . . ,,msu a de 1m1granţi din sudul malaga, picardan.
0 unaru a ost ş1 vechiul nostru Schia11 d
Numele acestui sat e A inl AI111. A
.
e pe vârful dealurilor. BUSUIOACĂ • varietate de viţă de vie cu struguri
trecute, fond înregistrat a A1. 111Amulte . . do cumente ale vremi·1or având o aromă ce aminteşte de busuioc; tămâioasă.
exemplu, în Dic/iona/11 1~a na ~~~ziu 1~ atlase şi dicţionare (de BĂŞICATĂ - varietate de struguri cu boabe albe,
B
1
_ucureşti 1872 · •1n v 1 ocg, a1 icu ş, siatisticu alu Rominiei, rotunde şi cu pieliţa subţire tdenumirea vine de la băşică)
' •" 1
a ea ăl - •
'-a u stabilit, ce l mai prob b·tg~rca~5c_~ satul Seltetffl"). Aici AFUZALIE - soi de viţă din Asia Mică, cu ciorchini
t1 amformată în paşal,k, fu ,;"1i ~ '. , an11 veniţi din Bulgaria
10111 grei până la două kilograme, cu boabe mari, galben-verzui ~icu
g c teama turcilor. miez cărnos; denumirea vine de la numele turcesc Afuz-Ah.
74 75
 I lt-; Rapcanu ----- - - - VALEA CĂLUGAREASC A pc :;pirală <le timp ___

S \Sl \ <1 ~t)t tk ,1p c,uc produce st1u gun de masă
(' mul t)b\inut num,11 dm ~,l'd,1 este slab), cu boabe mici ,
t\)turnk. p.:-rbtl.' ~au ro"~·.itc 11.'lllO,t~ e. ct~ , <1 1 H\lltclc şasla
\, ,, l'<l ~ ,,,i., " ,,111.,< dT (CU un uşor miros t!c tăm âi oasă) .
1 1
Dl.'numirl.':l , ml.' de b numele comunei C'hasselas
dl.'p~ntanwm1\ S,\l\nc-1.'t Lt)J\"C din Franţa, de unde vine această
, ar 1ctatc
Pl-Rl \ -,01 de st ruguri tim.purii, cu boaba pu~in
ln;u1at.i. dl.' culo:uc galben-verzuie; atât forma, cât şi
tran~Pat-cn\J ammtc~c de o perlă. Cuvântul perlă este, la ora
,,crua\ă. un cuvânt mtcmaţional : fr.perle, it. p erla, germ. Perle
te
\ ffRLOT co denumire mni nouă , ca şi CABERNET.
:
0
anetatc
, de , iţă de vie venită din sud-estul Franţe i , cu
: - tru~un ne!!n (de culoarea mierlei - în franceză merle, din
\:ni;e,cul ,;,(rula). Vinul obţinut e dulce-amărui şi conţine
mult tamn.
CABFRNET varietate de viţă venită din sud-estul
Fran\ci. cu struguri negri din care se obţine un vin sec, roşu
inchî~ (bordo); conţine mult tanin şi „coboară în picioare".
Se spune că vinurile „negre" (roşii) fac rău
hipertcns1vilor În fond, orice băutură, co nsuma tă în ca ntităţi
mari. face iau organismu lui uman . Că vinurile roşii, băute fără
măsură. or fi iu\ ind viteza de circula\ie a sângelui o fi adevărat,
dar cc este absolut sigm este faptu l că vinul roş u conţine
lcmt.:ntc cart.: întă1csc miocardu l (inima) s1 în tf1r1,ic îmbă -
11âni.rca . Lucrul acc,ta a rost confi 1mal ş i la' em isiunea de la
Radio Actualtt.1\1, ., la1 ba v1.:1d<..: ck acasă'' a lui Gheorghe
Vnma,~ ~ ac<..:st 111a1c 0111 de rnd10 , 1ub1to1 al lia lttl ui românesc,
n/'iscut şi ci prî1111c v11 (v11k Mu1 l;1t la1ulu1 ). Aslk l, duminică 21
septembrie ~003, invitatul său -- profesorul universitar doctor
hiţ ă Mann - directorul Staţiunii de Cercetări Viticole
Murfat!Jr din comuna Rasarabi. Judeţul Constanta. a subliniat
faptul dl locuitorii regiunilor cu vin roşu sunt longevivi. În
plus, chim: dacă dictonul următor esk rostit, în general, în
glumă, ştw mareic renascenllst M1chelangelo Bunnarroti
(1475-1564) cc spune: .,Vm.11 nc1:,ru place mult femeilor când
îl beau bărbaţi1'' ( 2 Vinul ghiurghiuliu (vinul porfiriu, rozal1u, de
bu su io acă, din turc. giilgiilii) este cantat ş1 de folclorul
românesc: regretata Maria Tăn 1se, care a dus faima cântecului
românesc peste hotare, a dus ş1 fa, na vinului nostm, cântându-l
la Exp oziţia Mondială de la New York din 1939:
Bun î1 vinul ghiurghwliu
·ute\· toamna pe târziu,
Mw pe hrumâ, mai pe-onuit
!t,[ult mai hea11 şi m1 mâ-mbtit P
Să nu uităm de asemenea că vinul ţinc şi de foame şi de
sete, el conţme aproape toate mineralele naturak de i.:are are
nevoie un om.
*
...
Tcrm111olog1 a Jl1 bazft a v1tn:ulturii ~i vinifi<.:a\11.:1 din
România , lic de 011gim: latină, fii.: 11ccu11oscu1,î (gclo-da<.:a). fie
slavf1 sau gn;.11.:(1, pr<..:i.:u111 şi topo111n1ia, ar.ită i.:ă vi1,1 de v11.: s-,1
extins, re dea lu ri, panii
la î11;tl\11ni apn:i.:wbik.
( 'uv111ll' vec hi, cuvinlc 1101, fondul de ba1,1 latin i11 carc
s-au topit i11tlucntck toate alditu1c!-><.: o osmod1 cc uducc o
mărturie a v1c\u1r1i ronuîntlor pc acL·stc mdc;w111 i bu1ci.:11van,1tc

,11111:M1~ fc11t1111u11il lt11 gv 1s t1t: d1· 1111,, ,t, ,,11 ., 1i1t//hn, r.uc !le produce ,~ Avram/) J11tfP.1'H' /1/1/
111
1 /11ml11J t1 l'l' dc,tl1111 do11.w,lli: de pod11ori1 , Ed
1JH011111q11rc11 111:r~1111 rnvf1111 _ do v, 11l:i 1·,1 .i pri11111 oarl;,
f 1:,1 1 idliv:i I pl'll lnr s . • 11
iii :M oldovn voil,110 111 1, 1·1111'11 \1 rJ 1;1 '.111; .. ~ 1 11 şi'' p, 111 111 tinei, ,.şi fftf 1 ;port -Tun sin. lh1rn1 c)t 1. l'Hi2, p 8 "I
Avram O f14c/o.1w l'll<ig111 11lc 111111;,m:~ !1 111 lill' l ,1lu1 :1, l:d Spoii -Tu srn .
1_·1c, 111 d1,111q, de" li 1:1,1n :11 11111111 l11pc:n·,111•1·11t11ilinc11 d
J1:1h11d I olllllil .l Sll\' /111·~ 1<.J IIHfllt 'l l ,i Bucureş ti , 1985, r I o
71
'/fi
 El,, R tpl':tllll \LE,\ CALU(1 \RL \SC1\ pc spirală de timp _ __

-a \ll'I•' t••Ut I ;ill:itc la IIICI uc1~t1n: de clrnmu11 din

'li
1.1, l) Ullllll' 1. ~' ::::- '
., _. l)in llt'td ,nt\' -.ud . L oe ele popas pentru turmele \RGL \JE~ fSTORl
, , , '- 1' • \. \ \. \ 1 t
__. _ , 1.' t 1. ,m' lll1.\ lll ,ptl.' p:1'iu111k de la n_ w ntc. Coline însorite
1 11
tot ,, u, tkt. ,1ptc pentru cultura \ 1ţc1 de \ ' IC ~1 a pomilor
1

1 11
fru,t 1.'t cu pl.1wu11 de pc care , C.li întreaga panoramă a
-:,t~ , 31 11l,r. ,1 Plo1cşt1ulu1. precum ş1 a construc ţici părăsite a
l1.'P1bm;1tdu1 1.·h1m1c. Localitate aflată în apropierea marelui
,-.:11111 indu:-tnal ~1 comercial Ploieşti, care a influenţa t destinul
'"l!l'1.'t lcxJln1c1. căpăt.:înd dubla natură de ţăran ş1 muncitor cu
rreientii orăşeneşti. Comuna în care noi. cei născu ţi aici. am
im JJJt sa pronunţăm cuvântul mamă. am în, ăţat să vorbi m,
,c.1 djndu-ne gtlndunle in marea atât de melodioasă, care se
cheamă Ll~'1BA RO~lÂNĂ.
/ răzleţite pe dealuri, acolo unde omul îşi a, ea pogoanele lui de
.. '
✓
eca _ce trebuie remarcat Je la 'ncepu t e:-t1.. faptul că.
spn.: _de?sebire de alte comune care ~1-1u definttt\ al de la
const1l1me numele ş1 au fo:-t consemnate c:i atare în
is!c ~io~rat!e, J?lea Călug;;re<Hcă parcurge 111.11 multe etape
panJ su aJunga 1n acca:-til. denum re cJrc le include pc toate
celelalte. adunând, parcă. d .n tsto ,e. nume de deal un ş1 \ăi
semănate în f:"lP şi în spaţiu. de Dumnezeu, pe aceste
mekc.1gun Ace:,te nume au conscm1ut cătune. ,;atc sau aşezăn
independente - de fapt. aşezJn in~1ratc de-J lungul ,,\ ăi lor„ de
sus, de pe nîr/iwi. pan.i ,pre şoscJ ( r,1r p.mj la şosea). precum
şi câte, a sate din c.m.p1c I. "pltcatta o poate da once
cunoscător al comunei Jccastă 1..olcc11, 1tate umană nu a fost şi
nu c nici azi grupată într-un ,mgm loc. aşa cum se intamplă cu
aşezările de camp1e. cu cek Je pe platouri sau cu cele
concentrate într-o depresiune sau la poale de munţi, ci şi-a
constituit unitatea din cătune stabiltte. mai ales. pe .,văile"
dintre dealuri coline sau pe pante mat duh.:1 acolo unde dealul
îşi domoleşte urcuşul pentrn a se odihni o clipă înainte de a lua
în piept coastele ce duc spre drturile însuOeţttc de alte ciitune.
Aceste grupun sunt formate din case mai mult sau mai puţin
apropiate, semănate de-a lw1gul drumurilor, precum şi din case
vie. Localitatea e plină şi azi de 1·â1 fără râuri . Dar ceea ce
contează mai mult în atestarea W1ei aşezări umane nu este atât
denumirea ei unitară şi întreagă. cât aşezarea propriu-zisă cu
părţile şi locuitorii ei. cu atestare dm:umcntară.

' *
*
*

Documentele vechi. printre care predomină actele de

danii. de întărire a unor danii. de dotă şi de vânzări, sunt
79
78
 Eli s R:îpc:uiu _ _ _ VALEA CĂLUGĂREASCĂ pe spirală de timp _ __
._t,irea denumirilor de sate din
, ,cntn.1 :i t c., ' .- - .
.I C\ .l:,t·'itl11' rc nu ,11u111u I 1'a/c a ( alugareasca, ci ŞI care voievodul întăreşte Mânăstiri, Snagov mai multe sate. vii.
/ , (1 ((IIJll//11 1 ~ A , _

<"1•11011e11 fa il <:tua < ~ - 1nat aprop1c1te "iu mai mdcpartate. mori şi vama Prahovei . Prmtre aceste sate sunt menţionate :
r 1..ntni Jt,c:t I1ta·i '. t•d1n
l
zo11<1
. , unt copll a1c 1msoave Ior ţ4 din Jzvorani, Băbeani şi Călugăreani. Acestea, împreună cu altele
.\ 111 ,·c c !:)tatu 1u1 ~ d- • .. (Fringhişe5t1, Dobruşeşt1. Turbaţi. Ghennăneşti. Cârcimari etc.)
\,ttd. !J r , . re <lomnitolll acor a pro p1etăţ1 sau
111
:-~co Iu,• ••11 \. \ -lca. f':-,1.,a paite dm · JU • d eţu I SA AC. Din· să fie Sfintei Mânăst1ri în veci de ocină şi de ohabă [ca moşie
~ . . . t , 1..arc ,, _cau . 1
1111,uc.,l sa 1: . . d .. ia Ţi'im Româneşti, veacu XV, se pot perpetuă, inalienabilă] ş1 dumnezeieştilor călugări de hrană ş1
151 0 1
111tU11l ( III<: P1 /\ 111
spre veşnică pomenire a sfântrăposaţ1lor părinţi ai domniei
;\trace um1ătoarck. I II I 55 ~ - mele apoi şi domniei mele ... Şi acele sate mânăstireşti .. . nici
• ~ În 142"', ! aecembrie, voie\_odul_Da? a . - e~ _1 ~tar~şt~
• I [probabil Mănecm] şi Poienile Yarbilaului ş 1 un dregător domnesc să nu fie volnic să tulbure acele sate. mci
,atele .,~1arnac1u găleta ri, nici albinari, nici dijman, mci nimeni să nu ia ceva dm
• d 1-,·o,·eanii de la Dealul Mare. (Documenta
1umatate m - A •
cât este venitul domnesc (Documenta ... p. 218 ,.
Romamae Htstorica, B, Ţara Romaneasca, document 71 ).
boreanii de la DEALUL MARE, care se presupune că Alt hrisov al lw Radu cel Frumos, dat la Gherghiţa, la
e:.te pnma denumire a comunei noastre, apare şi în hrisovul din 25 ianuarie 1471, se referă la Ghegheu, iar în alt zapis, face
429 acelaşi DAJ\I al II-iea voievod întăreşte unor boieri ai săi dan ii de vii în sarul Călugereani.
diverse sate sau părţi din sate: ,,A bmernit domnia mea ş i am Denumi rea Călugăreni din documentele ce consem-
nează danii şi p ropietăţi cu vii, se suprapune cu denumirea
dăruit acest atotpreacinstit hrisov al dommei mele boierilor
domniei mele Dumitru din Maniaci şi Balea cu copiii lor şi actualei comune Călugăreni, a fl ată tot în jud eţul nostru de azi,
Bârseanul cu fraţii lui, ca să le fie Maniaciul şi Poenile precum şi în jude ţul S ăcu ien i de demult. Concluzia s p e c ia l iş ­
Vărbil ăulm şi jumătate din I~oreami de la DEALUL MARE ..." tilor este că, în aceste referiri este vorba despre actuala c omună
Documcnta .. .p.127). Denumirea aceasta apare a lături de Valea Călugărească. Astfel, în Docum enta Romaniae
'ălugăre111 ş1 Băbeani. Despre acest Băbea11i la indicele de la Historica, B, Ţara Rom ânească, vol umul XXII ( 1628- 1629"
sf'arşi~I volumului, se specifică: .,sat l ângă Radila raionul documentul 26 cuprinde denumirea Călugăreani, iar la
Plo1eşt1, Jud. Prahova." (p.532 ). ' ex p l ica ţiil e de la sfărşitul volumului, la p. 723, se precizează :
o . - Călugiireni , sat <j. S ăcu 1 en i , azi PH>: Nicolae Stoicescu, în
i mportanţa deoseb nă o arc documentul dat la
8
ucureştt, la 20 octombrie 1464, de Rad u cel Frumos56, prin Bibliografia localităţilor şi monumentelor fe udale din
România, 1-2 Ţara Rom ânească , Craiova, 1970, speci fică la p.
695 , bazându-se pe autoritatea documentelor (Docwnente
grecească (ncogrcacă)
54

Hnso, - Cuvânt de ongmc - flri so w 1 0 _- indice XIII-XVI şi XVII): ,,Satul Valea Călugărilor sau
aur· act domnesc iscălit de V odă sau rrcvazut cu sigiliul acestuia spre ~
• I 11 bulă de
Călugăreni, amintit de la 149➔ ." În Dicţionar geografic al
acorda o mo~1e sau un grad dt boic11c, hn soa vde se mai numeau
1
căr/i, Judeţului Prahova, de Paulina Brătescu , Ion Moruzi şi C
d~« "P"oo" """' u.p,.,e . bI
Dan al // . /ea Fiul lui Dan I fiu la rândul lui al Marelui Basara
.Alessandrescu, Târgovişte , 1897, la p. 95, găsim următoarele
-lntcmcictorul (deci Dan al li lca c,tc ,ncrot di n:ct al, hlarclui Basarab)·• a

şi Ţepeş; domn,şlC,
domnu, cu s1:u11c mtrcrupcn. intre aug. 1420 - ma ti c 143 I.
• R,d, ''' !·,,~,,,,, • h,I 1,i Vi,d ll ,,0,1 JC,i, '"1 Vlad veci la ctitoria sa - Mânăstirea Tânganu (Ilfov). Fiica sa - Maria Voichiţa - a
cu 111trcruf}l;n 111trc 1ulir/augu~1 1462 _ ianuarie 1475; ''> ' doarme somnul de fost una dm sotirle lui Ştefan cel Mare.

80
81
 VALE ĂLUGĂ pe spirală de timp _ _ __
Elis Râpeanu
•. Situată între muntc:lc ~-
semantică: ,ifoşia Kaspopu ~1 Moşia Popeţi. Astre
V·•~ârc111 de a/1... ••; Scheile şi B c Icm.
. Ia
dcspn? com111111 - IL: \ ;ka lut i\foş, (jn~JUI. 2' O km de a p lăşei." Radu cel Marc lasă slobozi pc călugării de la Sn
, ' Jea t:11 t: • d , lui st ..i
C,orkJ ,, 1~ Jc n:~1:d:1 i.i JU qu - ' agricultura şi creşterea
•
adune rumânii de pe mo~1a lor Popcţii. oricând ur fi
.,0 :i..in dcpa1 t: , ocupa cu B .
•• lor la oraşele ucureşt1,
"" • L ·mtorii comunei St: s-ar afla".
\p01: .. l°'' • . ~ sul niunc11 . .· . !tu Alt document, s_;mnat tot de Radu cel Mare la
• 1or. ci . ,,fiicand
,1tc . .. ' _., r1 .ouu u ~e amint~ş. , ·te nimic de::;pre
- dv1t1cu · 1500 (7008), consemnează ,,Radu '/01e.od, c;in 'Vlad Voi
Pl01e,11 ,i ~lllll • 0~c1, n I . care se trage este ca ocumen-
c - I V. f cu a doua domnie" întăreşte Mânăstirii Snagov
ră. \'ii.' .•podgor·1
' •• 'te Conc uzia
t •. . CcJ!twăreani se re1era a
, t le de_ l,1 .:,
a ea
tele ,·eul, ; Aeu ~·1,re
, Răspopit-

CJlugărilor/ C."ihrg~reasN. B b cel Tânărs1 întăreşte, şi el, Prin zapisul dat la I 7 iulie I 5()0, la Tâ,..go i.5te, •/la
, , ··t1e 148? asara ·1 Voievod întăreşte lui Toader şi altora .. ocină la Răspooii din
L~ -· ma,: .. -1, de mai înainte, iar birui pe care r
'!. • • ,1 Sna •o, dan11 e ~ - . .. - I ocina Răspopească Jumătate". 62 Radu Voievod sin Radu
,\ a,a~nr - ~ • 1 . , . ( bi i rumânii) manastm1 sa-
,-or lua biram de la ·:c_zmz ?r ' tru lucrarea vi ilor Voievod63 dă şi el mânăstirii un act, în 153 Î, pentru aceeaşi
aducă Sfintei :t-, fână~tm, ,,sa fi e pen
. ., , '~ mo şie.~
mânăsnreşu • . • · t n De un mare ajutor în cercetarea documentelor vechi
\'Iad Voievod Călugărnl'9 întăreşte ş1 e1 - . p n n r-u
ne-a fost lucrarea citată - Docur1enta Roma·1iae Historica
hriso, din 3J iulie 1487 - ,,Mâ năst i rii Sfantulm Snagov
(Documentele Istorice ale României). la care ne-am referit.
i ••• vinăriciul de la Podgorie cât este zeciuiala do mne as c ă de la
vinul din satul Cem ăteşti. " Aici găsim atestarea sate.ar Bucov şi Cernăteşti. Astfel, un
Copia unui fragment de hrisov purtând tot pecetea lui hrisov dat la T ârgovişte "la anul 70()2 (] 493), septembrie 2"
Vlad Voievod Călugărul (document MLXVIll/50, Arhivele (Document 243). consemneaz:i faptul că ,Vlad Călu gă ru l
Statului), din 1492, face referire la „ocolnica moşiei Voievod întă reş te lui Stanciu logofăt şi fiilor săi Pân.11 şi
Bucoviciorul"; acelaşi domnitor, în 1495, dă un hrisov „asupra Barbu , satu l Buco i· şi jumă tate din satul Suharna . scutite de
unor vi~cu pomet" din aceeaş i zonă [a Bucovelului] . slujbe ş i d ăj di i . "
• • _I~1 149?, 31 ianuarie, Radu cel Mare 6 1 întăreşte unei La pagina 500 din volumul sus - menţionat , întâlnim,
m~n~st'.1 • dania „pe~te Călugc7rescii toţi". Tot el dăruieşte într-un hrisov, şi denumirea Cepturele şi Cernăteşti
manast11 11 Snagov mo ş·1i -t· d . . .
pui an nume dm aceeaşi ane (Ccmăteştii de Sus) - ,,sat domnesc dat în sch imb de V lad
=51:------------
Călugărul lui Cârstian Vomic". Cei ce au alc ătuit vol umul
Basarab cel Tan<ir , zis Ţepeluş fiul . B . .
1
~; I~-!ea, a domnit Intre 1477 _1482 _ ui asarab al II -lea, nepot al lui Dan notează, în li sta de denumiri :
Szc:olae Sto1ce1c11 lstona M" . f . l) Cepturele - sat Ceptura, jud. S ăcuieni , azi judeţul Prahova;
Vlad Votel'od ·c0 ,; 1găru/ . F~:~~~~ Snagov, Bucureşti, 1944, p.3.
59
1
a domnn, cu întrerupere de c"t I Vlad Dracul, deci frate C\l Vlad Ţepii;
lş1 doarme somnul de veci la~ ~a·v~. un 1, în tre 148 t -sept. 1495, când a mnrit.
i'"•·s •
J\. tn1cesrn, op. c,1.,p
37 , ac1•oc (A rgeş)
·vi.nast1reac1a\l' · ~-
61
Radu cel Mare • Fiul lui VI· I C _ Documenta Romaniae Historica ... ,p.492. . . , .
• • JO apn I'1e 1508. odihneşte atM· ălug·1rul
pana _ ' , a domnit de la IS -..._ 1
63
I Radu Voievod sin Radu Voievod - Radu Voievod, fiul lui Radu\ 01evod,
a ana~tt rca Dealu. ...-,. 1'
Radu Paisi'e (Petru de la Argeş), fiul lui Radu cel Mare (deci nepotul lui
~ Cllugirul); a domnit între iun. 1535 -mart. I545. A murit în Egipt.
82 N. Stoicescu. op. cit. p. 134.
83
 Elis Rf1p1.:anu AU.A ( AU (;\REA<:>CA pe spirală de t1m
. 1·'1·,l"" ( 0/111.!<IIWl \'Cll , I'. Pl o1c~t1 ' J. '
ltll<\'11 (. lHll\lll,\ c crt este faptul că multe denumiri fac parte din ari
Praho\'a. l . t , , tk canccl.u ia lui Radu ce l Marc la semantică inclulând vocabulele călugâr şi popâ. Primele
Un uN'\\tn~n 1.: 1111 p' ., . , ,
w tcsrnri ~unt·
' " . . 1\C.-, hcc idei irc la Vlad Caluga, ul can; ar Ii dat l Mare (1427,1 42 r 1 ,
rn 1re „ C d S .
satul . enwt eş tu e us 1n
V • •

, ·. t i'll ll i ,,ti·1nl
\ 'OnllCU1Ul ' .11 , •• •. ' ,v • . .

schimbul lllKI Jt1mrtl;\ \1 dm ~atul Ca_l in~ş~1 , pc care dor:i nu ~_l-a
închinat Mf·•=-btirn Cila,ac1oc. ,,Nu 111s1stam as upra per~ pe ţ.1il ?r
,cnc 1,t01 icu l Miha i Apostol - ce se rezo lva abia in
"-:-.,e mai hmc de un secol! 1, de Alexa ndru l l i aş, ş i în
c.arc mt-:r.m \ tm.:.1.:a Ciobanul (în 1545) ş i Alexandru al 11 -lca
Mircea (în \ 569), poate ş i al ţii , vrând doar să sub lini em că
schimbul mtl'.rvcnit se petrecuse sub Vlad Că l ugă rul , c arc a
domnii între 148 1-1495, cu o sc u rtă întrerupere,deci acum
lrc~1e\ 500 de am". 6~
Denumirea Ce m iit eş ti apare şi în voi . XX] din
mu11a Romania e I /1storica, B, Ţara R o m â n e a scă ( I 626-
27). Fd Academici, 1965 , la pagina 56, uncie, în docum entul
di n anul 1626 (7134), martie 24, se a tes tă: ,,Al exandru
onul Voievod"" întă reş te M f111 ăstiri i Malamoc 5 pogoane de
vie în dealul Cern ii t eştilor, l ăsate m â n ăs tirii de Jane
h1unn_escu\," 1a1 la ex p l i caţ iil e de la p.490, se con semnează :
l R~ATLŞ'l I, deal, j. S ăc ui a ni ; ca m.Valea Călugărească,
r
1<11unu l P\01e)t1~.
. Înţelegem , di n cele de mai sus, că Valea Călugărească,
dcş! .a~ăru<;c demult in docum ente, sub diverse nume, şi-a
d..d1111t1. vat
. .denunmea, în calit·\tc , de ",.0 111una,~ destu dc tarz1u, m
I
A •
•1i ( 1429 ş il 471),
)),
6) - deci,:•!rau mai mulţi „Călugărcsci",
1
)
mm (1510) etc.
. . Părerea •~toncilor,;' este că satul cel mai vechi de pe
tcntonul actuale1 comune a fost Izvoram, astă11 dispărut După
cu m am văzut, el apare în documentele păstrate în Arhiva
Statului , traduse dm slavonă ş1 publicate în volume, precum
:umenta Romanwe Histonca Astfel, e pomenit în hnsoave,
de la 1427 şt 1429, semnate de voievodul Dan al II -iea, pnn
care confirma unor boicn , .Ju mătate din [satul] Jzvoreanu de la
Dealul Mare". Alte sate, ca Băbeam - di spărut ş1 el - ş1
ălugiirean i - (pri mt1 denum ire ce conţine cuvântul de bază de
la care se trage numele comunei de astăzi) sunt atestate şi ele
di n \429.
În legătură cu Podgoria, Nicolae Stoicescu scne: ,,Nu
se ştie când a intrat în stăpânirea Mânăstirii Snagov, apare în
actele ei la 28 octombrie 1464, când e întărită de Radu cel
Frumos. La 31 iulie J-187, Vlad Călugărul dăruieşte egumenu-
A

co1_npara\u.: <.. u ve<.. h1mca unor sate sau că tune atestate încă de lui Domentian şi Mânăstirii Snagov vinăriciul de la Podgoria.
la 1nccp.u_tul 'iccolului al XV -iea sa~ nu ·t~ 'd
u1 am e asemenea ca
x Dania c întărită de Radu Paisic, la 17 iulie 1536. Sunt singurele
I.,1 -.1,ll
-~ • ••
~1tul aceluia~, secol (în 1496), , . ' I ştiri [din documentele Mânăstirii Snagov] ce am întâlnit despre
-1 ,- . , ( ... c·- .
a " J: w <,, 11 pc S\e al uga1esci1 to\i) .
,apare deJa cuvântu
această vie" .
68

\ft/11 11 ,1f"" tol op L II p )4() 24 I ,1

1 ai Apostol, Monumente prahovene, Muieul Jude iean de Istorie
M'h şi
t,, 1
I
0,11/1u < 1111m11/ 111, 1 u i/ h ui 111 1 lladu Mihnea, a dol1Ulit ~heologie, Ed.Prahova, Ploieşti, 1997, p.240.
I <,23 • 11111\.: lll ht ll 1(,27 .uauas Nicolae Sloicescu, op. cit,p. l 53.

IM 85
 Elis Râpcanu
_ VALEA CĂL ĂREASCĂ pe spirală de timp _ __
,mâte,11 -Lom una / 'ale ' il/(gâreascâ, r. Ploieşti •
, J,
--
- ) Ct \
crt este faptul că multe denumiri fac parte din aria
Praho\'a · · l ··, I • R d se manti că mcluzând vocabu lele căluglir ş1 popă. Pnmele
l r11 documen! emis de canccd arCiaVJ ur_ a u cel Mare 1a
. 1., 150 - face rererirc la Via a ugaru 1 care ar fi dat atestări sunt:
O wit l C - .. d
~ emateş·/11 e Sus •,n - fzvora11i1 şi Dealul Mare ( 1427 1429)
,om1cuu1 1 C-'lr·st,nn
< - '
[Cristian] satu . .
dgoria ( 1464 ), ' '
chimbul unei jumătăp din satul C~ lm_eş :' • pe care do~nul 1-a
închmat /\fână::itmi Glavacioc. ,,Nu 111s1stam asupra penpe ţiilor - , .ălugăreni/Călugărem (1429 şil 471 )

acestm caz_ seric istoricul Mihai Apostol - ce se rezo l vă abia în

161 ~ [peste mai bine de un secol!], de ~lexandru Iliaş , şi în
care 111 tmm ~1 ircca Ciobanul (în 1545) ş1 Alexandru al Il-lea
~hrcca (în 1569). poate ş i alţii, vrând doar să sub liniem că
~clnmbul mtcr\'cnit se petrecuse sub Vlad Călugă rul , care a
domnii între 148 1-1495, cu o scurtă întrcrupere,deci acum
[peste J500 de ani".i ~
Denumirea Cernăteş·ti apare şi în vo l. XXI din
Documc,ua Roma11iae Historica, B, Ţara Românească (I 626-
1627). Ed. Academiei, 1965, la pagina 56, unde, în documentul
36 dm anul 1626 (7134), martie 24, se atestă: ,,Alexandru
Coconul Voievod întăreşte Mânăstirii Malamoc 5 pogoane de
66
,ie în dealul Cernăteştilor, lăsate mânăstiri i de Iane
Ghiuni:escul," iar la explicaţiile de la p.490, se consemnează:
CER.NA TEŞTI , deal , <j. Săcuiani ; corn. Valea Călugărească,
raionul Ploieşti>.
î_nţelegem, din cele de mai sus, că Valea Călugărească,
. actele ei la 28 octombrie 146./, când e întărită de Radu cel
ddefişi
aparuse demult în documente sub diverse nume, şi-a
e 1mt1\'at dcnum
irea, 111 calitate de comună destul de târziu, IJI
A '
măteşti ( 1487, 1626), '
- Călugărescii
. p toţi (l 496) - deci, erau mai mulţi „c-i
a u00 aresc1
• • .. ,
- Moş,a ape/ii (1495),
- Moşia Răspopi ( 1500),
-Negovani (1510) etc.
. . Părerea i~toricilor6- este că satul cel mai vechi de pe
tentorrul actualei comune a fost l::vorani, astăzi dispărut. După
cum am văzut, el apare în documentele păstrate în Arhiva
Statului, traduse din slavonă şi publicate în volume, precum
Documenta Romaniae Histonca. Astfel, e pomenit în hrisoave,
de la 1427 şi 1429, semnate de voievodul Dan al II -iea, prin
care confinna unor boieri ,Jumătate din [satul] J::vorean11 de la
Dealul Mare". Alte sate, ca Băbeani - dispărut şi el - şi
Călugăreani - (prima denumire ce conţine cuvântul de bază de
la care se trage numele comunei de astăzi) sunt atestate şi ele
din 1429.În legătură cu Podgoria, Nicolae Stoicescu scrie: ,,Nu
se ştie când a intrat în stăpânirea Mânăstirii Snagov, apare în
Frumos. La 31 iulie 1487, Vlad Călugărul dăruieşte egumenu-
lui Domentian şi Mânăstirii Snagov ~in~iciul de la P~dgoria .
• •

d
Dania c întărită de Radu Paisie, la 17 1uhc 1536. Sunt singurele
comparat1e cu \'Cehim , ' • v
unor sate sau că tune atestate mea e
A

Ia mceputul sccolulu caI XV

A

ă
1
la sfârşitul acel . . a . -lea . Sa nu uitam, de asemenea, c
V • V '

ştiri (din documentele Mânăstirii Snagov] ce am întâlnit despre

1
'ălugăreşt, (pcsttc~: 1 s~col .~în I496),apare deja cuvântul această vie".
68
• a ugaresc11 toţi) .
67 M 'h , A Monumente prahovene, MtUeul Judeţean de Istorie şi
, a, posto I , . . 40
•
61 M1ha1 ApoHo/, op.cu p. '.>40-24 J .. -..t Arheologie, Ed.Prahova, Plo1eşll. 1997, p.2 •
Mihnea, a domnit 68 Nicolae Stoicescu, op. cit.,p. t 53-
Alexa11cl1u
1623 • no1crnbnL• 1627Vo1e1od - hul lui Radu
Coumu/
•
10tre 1 .,.-
A

84
 VALI.A CALUGARF:ASCĂ pc spirală de ump
El is R[1pc,11111
_ . .- - documen tele st1fivcch1, este Mare, care înti1reşte urma51lor lui Driighiu vomic moşie in
ks inta 11111,1, 111 . . I . Ncgov.ini, în unna unet Judecăţi
t·,1 1~1,11 \ : . . ; 'Tl la c:11c se rdcra mu Ic dintre
dcnu1111rt~: 1 { bR~t\Cll/. Ş . : / ,m·cuin cd din 31 iulie I 4H7, de ş, pnn documentul dm 20 iuire I 507, Radu cel Mare
h11,11JH' Il, Iu1• r·/1/
1111 ~ 11111 , ( !{adu cel Frumos, 1495-1508 ), intăreştc urmaşilor lui Drăgh1ct
11
__ • , ~,cc abstrac1ic de cu •mc 1dcnţa
•
I T0 t ht·1 nu pu1L 111 1,
C

c.\c111p 11 . ,ic' ' '

. . , 11 11 1 ,1, co111unc1 no,s 1 11,., v
c t
. .,, ,i V/c1d ,il11!!;ărul - voievodul Vomic o moşie în Negovom, în unna unei Judecăţi
I
t 1nlll ~ ,1: 1.: . .
. •
lnF\ sus\inând nbicc1ul domnilo1 dt.: a
• altă carte domneascii, dată de Radu cel Fmmo~
.:-mc sp11J111a naţa mont1 ',, ( I495-1508 ), care rezol\·ă plftngerca a doi locmtori, atestă şi ea
fa(c dami mfmăstirilu1 .. • denumirea 1\egovam Această plângere este îndreptată
D6p1 C CI R'-u\ T l:Şl 1, N1colac s 1~_1c~)~U, . 1n op~~a
- I 137 13t0 spune s1 cL urmatoar ele ., \Jloşia împotriva feciorilor \Ornicului Drăghici din ~1ărgmcni, care
c1tat.1. J p. • ' . • _ • Ic-a încălcat pământurile. Divanul Domnesc ii nedreptăţeşte pe
-, . - , •t' Pc această moşic erau v11 Ş I Manastirea [5nagov]
Lt /li(/ 1( ş I. f•I " : ' cei \·ătămaţi în drepturile lor, dând câ)llg de cauză celui care
lua numai vmănc1u - dm zece vedre una • ,,L atestat p~111~a
le-a acaparat moşia, inventându-se un argument care ne
dată pc vremea lui Vlad Că lugăntl , la J I 111l1e I ./87, apo 1, m
aminteşte de felul în care au fost luate pământurile oamenilor
anu care au u1111at, de cxcmplu, în 1532, 1654, 1687. 1689,
după 1949. se suspne că reclam:rnţi 1 ar fi cedat si nguri
1691 1712, 171 -t 1715, 1716, 1749, 1753 1824 .... "
' În legătură cu denumin.:a C ALUGĂRLN L iată cc scrie pămf111tul ,,de .i lor voie bună Jupânului Drăghici vomicul încă
d111 Ltlclc bătr.:inului Basarab-voievod". Cum acesta a domnit

~
acelaşi autor· ,,«Moşia Călugarcni» - Parţi dm această moşie
mtră 111 ,;tăpân,rca M ânăstirn Snagov 111a111te de I 464, căci în
acest an Radu cel Frumos întarca monahilor acestui sfânt lăcaş
«ale sale părţi dm Călugărcnm / .../ Este srnguru l loc mtâlnit în
documentele cercetate 111 c.:arc ..,c vorbeşte despre acl!ast,1 moşic.
red că aceşti Ccilugare111 sunt cc, dm Judeţul Prnho\ a, în Jurul
cărora Mânas11rca ma i avea ş1 alte proprict·-q, " Ace l aş i lucru îl
afirmă ~, P P Pt111t11fescu :,1 /Jwnasc/1111 M1oc. c1 co ns ideră c.i
în documentul dat de Radu cel Frumos la Bucureşti , în 146./,
28 oc/0111/n tl!, c voi ba de Vull!u Ciilugărea.,·câ ( Documentul
127, p.215) Voievodul 1n1arc~tc Manf1stiri1 Snagov mm 11rnltc
:,at_e, Vil c_tc. pnntrc caic ~1 Care 1111an [Vadu-Părului I şt partea
lur d111 ( a/11gurea111 ~ 1 \. ia eh: la Podgorie.
T" Dc11um11c,1 \t '"oiw, , e. pomenita
• ••111tr-u11 document dat
1a argO\ l)tc. 111 1•19,\ fe/inw ne I 6, de voievodul Radu cel
l',1c/11i - \ 'er he! mi1su1;1de c;1p.1c11atc• în ,·alonre de 10 ocale (13
l1tr I)
li
între 23 no1cmbri:: - 23 dcc.:cmbric 1473 şi decembrie 1,.n6 -
noiembrie 1477, rcLult:i că localitatea e:xista dinainte, din
sccolul anterior şi chiar ma, dinainte.
Un document din / 51O atestă această denumire sub
forma Neagohami, apl)I NeKow111i. Astfel, în actul dm 27 mm
15/0, dat la 8 1cure~ i, Vlad cel Tânăr Voie,od7 întăreşti.:
71
postelnicului 72 său "ica!?rn:, tiul lui Drăghic1-vomic.: '. cu fiii şi
l>ornmc11ta Ro111,111111<' l/1.1toriw (up.(11.), dm.um~nl 2l-3.p.459
1 Vlad cd 'fo11,ir ~.111 Vl,id11/ - Fiul lt11 \ 'laJ l.1lu1!.irlll, a Jumnll
într~ ti:br
1510-23 i.,n.1512. cînd nwarc l,1 Bu curcşll. ou1h~q1c la ;-.1:111ă,11rca Dealu
( Lirgli,·1~tc).
• - 1 Od1niuarii, un ti:1 de ~larcşal al Cur \11, •111,ăn.:inat cu paza
'·' I'osieI111<'
? :n.•1 de dom11t " Do1nnulu1 ş1 car,· 1111roducca in aud1v1 \ă pe bo1cni din
1 1111
divan. 2.M111b1ru :il· J\faccnlnr ~tr,\inc'. ,ub t'anariu p.3 Rang unonfic li~
h01cric (1.:uv:i11lul .ir~ la b:JL:1 ,I. po.,1eli,1 - pat.
1 Vom<< I Unul d111 cei 12 Jrcl!:,wri care şcd~.iu la po,11 ta p.1la1ulu1 ~1
Jlldi:1.:au prnu·,ch.: m,\n111tc. 2.Mini,t,u de Jn1cn1.: ş1, 111,11 1.'.irziu, rang Jc
saul5 bo1c11c - M.i,ch.: ViHnK \cu,,mtul .,. 111e Jc la ~l.Jrn11nik11 - mai mal'\:k cu, ti1,
Jc la J1·or11 - cun,·, p.ilat).
87
 Flis Râpcanu
.. , mntrc care şi Neagoba1111 , munţi, braniştc1"
nqwt11 Im. ~.lll. I ~. I . l .b I ş,
toate dai I e ş 1 s UJ c c.
1i~:11\1. , -:u1111Ju-1 de . .
~ l l1 alt dt)Clll11C l1 l (Documenta Rom an_1ae Htstorica,
,ol.li. ). .ţc1 \ doc.2~0\ din /525, __ decembne __ 17, d~t la
Târl1i)\l_,tc înt;'\rcştc oc1111 al cai or peumetru cupr mde, pnntre
nite~ lrc:ihtip aflate la es t de actuala comună Valea
'ălu-:..ircascâ, în~pre Buzău, chiar denumirea Negovani: ,,Radu
de 1a· ..\fwnap. Voievod /.. ./ întăreşte jupânului Fătu şi fiilor săi
ocim !J Cârc,mari [Vadu-Părului] , Băbeni, A lbeşli şi
\'egoram ... Zapisu l a minteşte ş i cartea (înscrisul) lui Basarab
1 întăreşte mai multor boieri a1 săi sate, printre care ~1 Şchea1
Voievod care face referire la aceste ocini, ceea ce demon-
s eJZă faptul că ele existau cu mult înainte.
.\',colae Stoicescu ( în opera citată, p. 154) notează: ,,un
hnso, al lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) 76 atestă că
• Bra11i,1,, - p[1durc deasă , codru.
4
. .
·• Ocimi - tfo,~ie sau o parte din moşie, patrimoniu (de la patre - pannle,
tată), moştenii de la părinti (din sl.oticina, derivai din o ţelu - tată); pe
nemea aceea. ornw ş1 propictăti l c aveau dimensiuni vaste , cuprinzând zone
întregi, cu sate, mun ti , dealuri ş1 câmpii, care nu puteau fi parcurse decât în
mai multe zile, călare.
16
Co11s1a111111 Bra11coveam1 - domnul martir al Ţării Româneşti , a domnit
intr:. !688 • martie 1714. A fost mazilit în aj unu l Paştilor. Sultanul râvnea
bogatule _lui caJe deveniseră legendare. În 1716, cronicaml turc Mehmed
LUGAREASC \ pe spirală de timp _ __
- - - ~ VALEA
ână')tirca <:;nagov stăpâneşte a patra pa1te din dealul
vumlor dm judeţul Saac (În subsol se spec ifică : Valea
'c7hwâreuffii de a / 1) încă dm vremea lui Radu de la Afumaţi.
ceastă propietate c e,onfirmată ş1 de Radu Pai sie în 153' •·
Documentul 253 din voi XXl1 (Documenta ... ) atestă ş1
ci denumirea Negai .1r,i. iar la explicaţii, cercetătorii notează ·
Negovani, j Săcuicni, azi J.PH (p.763).
Denumirea Şcheat apare într-un document din 1451,
august 5, dat la Târgovişte de Vladislav al II-iea Voievod care
(Docum enta ... ,vol. IL doc.JOS. p.183).
În volumul III din Ducumenta . , la p.68 (doc.42), există
un hri sov dat la Târgo\ 1ştc, între „ 1527 sept. - 1528 apr.-+;
aug.-nov.'' pnn care .,Radu de la Afumaţi'" Voievod întăreşte
Mânăstin i Snagov dt!cilul cu i iile de fa Valea Câ/ugănlor, cu
vinariciu 78 şi perperi( 9 paitea domnească ş1 un vad de moară în
ârcimari, pe Cricov ••. La pagina 71, continuarea hrisovului se
referă la vechimea acestei ocine date cu mult timp în urmă
Mâ năstirii Snagov. ,.De aceea dă Domnia Mea această ponrncă ,
hrisovul Domniei mele, Sfintei Mânăstiri şi locaşului numit
7 batere ş1 plată pe măsură, Doamna Sa - Marica -, cu a1utorul unor pescari,

aşid scna că acu 7a pa cea mai gravă care i se aducea domnitorului român 1-a pescuit trnpul lipsit de cap din apele Bosforului ş 1 I -a îngropat pe ascuns.
era tă adun- • I b · · Mai târziu, în I 720, cu mare greutate, rămăşi ţele Mart1rulu1 au fost aduse in
. . " ,~e mu le ogă t11 ş1 arme pen tru a se opune şi pregăti 0
'.ăscoală, aşi_~pta~d momentul să -şi arate dorinţa de a domni în chip absolut iară ş1 ingrop,llc la etila na sa din Bucureşti • Biserica Sfântul Gheorghe
rndepcnd..:111 , lmprcună cu întreaga fa milie a fost închis la Nou. Dea~upra a fost pusă o candelă de argint. Abia peste două secole avea
onstantrnopole • I , . ~ă se descopere, după inscrip ţia destul de ascw1să de pe această candelă, că
averile 1•. 1· , 111 inc i1soarca celor 7 turnuri (Edicule) şi toate bunurile ŞI
au ost confiscate L /5 I 1,~ acel loc odihneşte Domnitonal Martir.
când împlrnea 60 de
an i, a
; a
10\t adus
August /7/4 (de Sfânta Maria), exac
c 4 fi · • I b wc Radu de la Afumaţi - Fiul lui Radu cel Marc - fiu al lui Vlad Călugărul; a
Sultanul 1-a ofent lt;rtar . ' u cei II ş1 cu gmerele său, a u · domnit câteva luni în 1524 până în apr. 1525 şi din aug. 1525 până la 2 ian.
cre~1111ism) ~i să se co ca, cu _co nd i tia să renun te la religia ortodoxl (la
• ·, • • nverteasca la I· ·a a ;x529, când moare la Cetă tuia, Râmnicu Vâlcea.
rnceput cu cel ma1 mic dintr r is amism A refuzat demn şi execu fi Vuuiriciu - dare pc cârciumi: din vechime, fiecare stăpân dădea din zece
asi~tat cu111 Ir se 1ai1: capct I t! 11 1
să , - 1111 adolescent înfricoşat. Dupl CO 1 v~dre una, mai pc unnă s-a luat câte o para pe vadră (Lazar Şăineanu,
1
capul pc butuc .B1s1:nta n~>,~,:~t~~r bărc Plor 5i ginerelui său, îşi pleacJ ~ ~ ~icţionar umversal al Limbii române, 1896). . ,
{llle1elc ş1, ,1stkl în calcnd· 1odoxă I -a saneti ficat împreună cu fiii fi Pe1per sau părpăr - Dare pe buţile de vin şi putinile cu struguri (cuvan~l
S1111
- •1 ,11 se po 1 • ' t:
, P mar1i11 Hrâru:oveni
(,011stam1u, Ştefa11. Radu •·t•
C a c cili, în dreptul datei de I 6 Augul.
onsta n11n Vodă şi cei patru fii ai slJ,
~:-~~ de l_a ve~hiul românesc pe1per - bănui, având la ongine h_Wl!,PYro11 dm
, "a1L1 ~I \~·1 . I .... g aca b1Lant111ă , di.:semnând o monedă de aur).
• • c nicu lanache (Văcărescu). Cu 01111'9
88 89
 I:1i~ 1-:apcanu
V /\1 , LJ\ C /\f I <r/\RI /\SC/\ pe s pirală di.: timp . _ __
_ -, 1, !lui de \ ll' de l.i f >o iu11
' 1" 1 S'I-I flL ( \;, . 0
cc se
Sntl!O\
... f... î ' . , C "/ ,li/<"
_ lll · 1, 1l 'a/c11 .a11g1 a pa1tc Cil (111 c Ocin:,"·
pa(1 ,1
1,1 M ilint;:1 Vod ă din 27 mm I )8/J prin c.irc Viai cu C luccntl "Vşt
cheamă• ~1' t I·t aTd \ l]L'• llll 1lll• 1.. si d111 1111111ll', ca t se va alege
' 1,,qii Jill la~i'i M;i11iistirii /\ninoa_,.1 r irt1k. lor c!in mo 51a Pocni .
până 1n \ :I : a
. , .; ftn t,'t
~
.• - . lCllllll Cil a rost \ Cl' ii L: ~l
111 ;1n,1st11 t, I .. , . ,_ ,
dn.:,lplă Ocină l n ;iltfi l11cr.tn.: st.: con sider~ ca ( I RN/\TEŞTI con stitu ie
l, attl a •
• • ·· t·n ~ 'lL'l'C ,,I ,I (1 lll11 S ,,( 1C , I CC t ce tc1 ace•"
_ ,.. I) up,l, illl11t in„ veche ,, c;1tun11l 11 Valea Pocnii , cornunn Vale,,
a sfintei mana~·.
ă ' 111 , !Mi st lh ,1t;i
\:lillCll , ,ltlll L
şi Vo i c i lă
al lu, "·u t11wm'aH 17 plai11l ( n ov". 82 'J'r,t t1i ci, la pJj 14, se
ş ,, -Ş 1pl ca JJ
şi •M
1 ) l .. • . '

ocm lll , - , • . • lin l RI \'j J iclea din conscmrH.:a;{I Va/f'(I Maniu „ nurnirc vccht.: a ciit11nului Valea
"\ugtmc ,1 L:tnct a t - ;
.. '-m.. ' ~1-. n1P- 11l1ict·t ,-1111 ( ·o. /c•u1.
,...,
,\tonce\\·/1,
. _
ac ure,• de au
. - Pocn1 1". la lct, d(.;CI , cfi „ v{1JIJ' se confund.1 între cit.:. Din .iccs te
.., ' I" . •
cercetat ~1 au a ,.s -~ • ' '
1 111 dit •icl\tsl;i ocina
. . ma,
. sus z isa, ca a fosi rându ri se dt.:clucc, lotuşi, faptul ci1 denumirea de referinţă, deci
vcrlic şt drraptJ ocin:i a sfint~· 1 n~anas~ , r_r. D e aceea_ arn da! ~! cca mai fr ecventă, t.:Ste cca de V,de.t Poenîi .
Domnia Mea aşişdm·n sfinte i manaslm dealul mat sus zis. Rcve111nd la /Jo cumenta Roma11iae I !istonca, în
cest document con\inc, in afara el e spec ifi ca rea că Poiana se documentul datat .,., 1536 1540 >, iunie 2, Radu V oievod di'i
şi l'c1lu1 Ctilugtin/01, ~1 m e n ţi un ea Vffli e o cină , ca şi ,,S fintei Mânăstiri de la (1la vacioc ş1 pi'irintelui egumen Sava ,
a locaht ăt 1 i URL.\ I I ca sfi ~i sU1pâ n cască satul itnu mc CERNĂTESTI care a fost
m1rca a pcrpetLwl , probabil, în cca de
f>t,i111111 \ d e din ă a sfintei m rrnăslm • (doc. I 6, p.20).
111 lot 1L la Poia na î~i Vd f't luat nume le ş i fam ilia Prin documentul 176 (p 215-2 l 6), datat / 5·15 (705J ),
10111 hi nu in vers, adi că Valea Poenii de la mai 2, Bucureşti , Miret.:a Vo1evod 83 . fiul lui Raliu Voi<:vod, dft
poruncă să se schimbe Cernâteştii pe satul Călincşti pentru

parc şi în Documentul 33 , vo l.III , la p. 399: M â n ăs tirea G lavacioc, în fruntea căreia se aflft acelaşi egumen

a Valea Călugărilor" (în paranteză, autorii Sava. Tot aici se specifică faptul că Vorn ic ul Cf1rstian a
,.prohabr l Vu feu Călugărească, j . Săcuieni") schimbat jumătate din Cernăteşt1 cu altă moşie încă dm Ltlek
P-~6-37), documentu l 26 conţine porunca lui lui Vlad Că lu gă rul (schimb la care se r1,.,fcră alt document,.
ata la 0 iulie 1536 (7044) la Bucureşti, prin
2 O prim ă men ţiune documentară a salului Cosleg,
datează din 1515, când Neagoe Basarab dă cane domnească
nou Mânăstirii Sna gov oci na cu vie,
M â năstirii Snagov, scrisă de Stoica din Coslegi.
)I pcrpcrul : ,, Dă Domnia Mea această
ele %ntci M: ~ · · · · 1·1
· , tin ş r lo caş ului num
1•ic_ dl:alu] d . anac,
rea 1r. •I c·-, .
• w"'u u 11gurifr c vie de la Poiana, care se· 8
° Clucer - Rang de boierie; Mareic Clucer supravl.!ghcJ cămănlc Cur 111 şi
P u oe lt deal " • Jr, Pentru că Ic es te veche ŞI aprovi11onarea cu ce le necesare bucătăriei domneşti (din sl. klucwri de ln
/,,1n ( I "/ .
klwci- cheie, dec, clucerul de finea cheia cămănlor domm:~t,).
B1bliotcv ' 1/ti 1ace relei· I I 81
/ C.Fi!tu,, Neamul Doamnei Neaga ş1 Mânăsllrca Anmoasa (azi Buda)
~ \ ~c.dl:tn1t1 Pctchct ire a un hri sov (aflat a
I3 d,in Buză u , Buc ureşti , 1934, p. IO
docunil:nl 9, P. de Năsturel) w D1C·/wnur geogru,jic ul lucie ţulut Pruhorn , Târgovişte, 1897, pp .115
XI
Mircea Voievod (numit ş1 Ciobanul) - hu al lu, Radu cel Mare (1495-
l 508); a domnit din tan.1545 până în nov.1552, apoi între 1553 -1554 ş1 tan.
I S58-2 tscpt.1559, când moare. Odihneşte la b1senca Curtea Veche
(Bucureşti)

rio
91
 lts Rfi 1wn1111
ot ln nrc-51 snt sr rctl'nl ~1 O.G /' , c ,, în 1.,,r f t o11u,
• al Ro111â111,, ( 1tJ 3 ) s c1 1111 ,ll ,tnd
pat:1Slh.'. \hil,Î t1d dtll Sl' (Okk \ \li '<V III Ş I
:1llkcanu
1'n J ';'?(I, di'Ctlll hllc' lri, ,11 ni n tcş tc de
,, 1.-tos C'tlllsl'11ltll'M;1 1,111du1 ti c di n acest
umcnt care SC' ''".;, ,,\ la un ll)f l1fJ1 ~1 la un căp ita n din
colul :i i XVIII-iea; .. Ll\\;of:11 Stan U1soianu i [ ş i l Gheorghe
tnn Plc~01nm1 r"-·· ·iea:nul dl:'traş 1 !o r /. ../, a ceştia se trag
1 q 1 • ,, , Ion ,rn [fiu l lu!] Ion B ăză re a şi se află
\ t: d Sat" p.1 I alc!a Crsvi."~
4 Pâ rcă l abul '' (aici apare şi nn nume cunoscut în co muna ~oastră·
* - JO februar ie 1758 (indice 5967. p.502) ~ ,,Vie pc Valea
"'
* argii j .Sf1cueni, dania lui Janache Bră1ka nu către Mi1ropol1e";
docu m e n ta ră deo s e bi tă se dovedeşte şi
M1tropohfi Ţ{ ,·11 Român eşti 35 . Aici apar denumirile la
n~-::im referit mai sus. Astfe l, Valea Largă c întâ l nită
20 i ·i,ruane 1609 (indice 315, p.30) şi se referă
Dealul Tresnemlor la Va lea La rgă, ,,întărire dată lui
hergh11a··
in ordine cronol ogică, alte consemnări ale
r din penmetrul comunei noastre de azi:
l "06 (indice 3734,p.320) - ,,Dealul
!lor, vie ,ândută de Brican căt re Voicil şi fratele său
10ri1 lu Rate' ';
10gra fia oc<1 >ulu1 Pl o1cşt1 . Tiparul Cart,
c ~1i.x:1tic,1t JJ01.. ( XC VI . 245, Acad.Rom,)
lll ·a M111uµo/ iei / 111u Romaneş/1 (J36S-J890),
Statului . Hucun:> t1 196 J,, o]J
9
CALUGA REASCA pe spiralii de timp ___ ~
1715
.
( 1nd1ce
. .
4200,p.JSCJ) _ ,, 0 ea .
1u1
I
u . ~mcw u1 ş 1 nl11i vând IO prăjini1'6 de vie
1
• l11 1 Neaguaba - ,., ·-
nd
(i ice 4 778, p.406 ) - ,,Dealul Tre1,twalor
aragmă de vie vJ n d 11tă de Teofana a lui
1tre Pârvu şi Dobrana'' (obscrvfi m că numele
Rate, din documentele ante rioare, devine Rr7tescu);
_ /2 octomhrie 17.35 (indice 4880, p 414) .. Vie în Dealul
Trc<,ll cni lor vând ută de Matei Netnţemw c{it re finul si\u Pârvu
ctoţeanu):
- J6 august n60 (indice 6045,p.5 08) .. Viile din Va/eu Largii,
j. S ă c ueni , cu ohra/ide8 8 ş i pomii vândute eh.: !linca89
Brczo ianca pită reasa către serdar° Gheorghe, ispravnicul
j.Prahova";
- D upă l 760 (indice 6074,p.51 l) - ,,Via de la Valea Largii,
li s t ă de zapise";
- 3 aprilie J 774 (indice 6803,p.56\J - ,,C iupelniţa. moşic cu
mori şi vi e în dealul Cernătcştzlor ~1 tn Valea Largri";
- 13 decembrie 1777 (indice 7 033, p.586) - .,Valea Largă,
mărturia popei Dona şi popei Dumitru pentru hotarul dintre
locul Elenei Guliano şi al clucerului Sl ătmeanu", ~ .
- 13 decembrie I 792 (indice 7966,p.656) - ,.Valea L~rga ]_-
Săcueni , întărire de stăpânire dată popii Ioan pentru cmc, ŞI
jumătate pogoane vie";
86 Prăjină - Unitate de măsură agrară in trecut, egală cu 208,82 m.p. in Ţara
Românească ş1 cu 179,02 m.p. în Moldova (cuvântul vine de la instrumentul
~ u care se făceau măsurătorile - prăjina)
~
7
Abagiu - Fabricant sau negustor de aba, croitor de haine de abă.
8
k~ O~raţ1e - Loc lăsat nelucrat la capătul sau împrejurul unei vii.
llmcu · Nwne propriu, provenit de la Elena (Elenca, Ilinca)
90 Serdar - Cuvânt de origine tureeascl - în sc<:.18-19. în ţările române.
boier de rang mijlociu.
99
 1'. lill lrn pe,11111
"AU
• p,1 11pi r;,l;i di.; timp -=-~=~
11 ·, (111d11:1! '!')Hf, , p.<i5'/) ,, V:il1;;1 I ,;11 grt j
di s lftp(i11111î d,!l n l1ii I )11111 , 11 1.:potul In 1t1(/rf1t' 15, p,777, apare d<;nutnirct1 srfli:!
/r,1111,
1
111 ~.it M,il:11 11111 1•;1 1111 , :i •, 11prn 11 111· 1 v 11 , " l ff't pc
v,dc:, tltgi,v,11111,>r, j.!->rtc11<;11Î, numir<;a icromo
(i11dicc I,1H1 \) Vo/, •11 l ,111 gri c to 11 i.,e11111 :11 n n,111 u 1111 JJ:m1 .i I c.;1 ,.purtrttor ck grijrt J,1 vide M1tropnlici
•·,>:
,; l11 i Al,:, 11 llf'/11 1.,(1 11 t: S p11;i (., IH· p,d1 ,11 11ic11i , op 1ri 'i 1-Sk f 148 vJ
• • 'li 1
l)Cllllll n•st11t111t::1 lllllll ', lll t' I • U ,A ! 0/M/!f (.,C.:c• 1 1/ JC<; Ch,na11 J Sftcu,cni"J c
111111rttc,arclc uctc din Arh1vu M1tropol1c1 Tării
1
!•(,'OVANI!,(}/, NJ,,(;()VJ\N IJ, , ·;11 1,; apait:, cons...,. 11•1r,·' 11' 1 in
c,, 1, pl·Cd1t·, q,;1 „dea l î 11 tl<'u l ,r11·g1i" 1,;, d e a s1.:1nc,;11ea ,
1, I Zorn f1 11t·şt i•
11 în dorn11 1t11 lelt: <1111 A 1hiv;1 M1l1opol 1e i 'j'(l ,i i - I5 /WII () (111clicc 4395, p 374) ,,Dealul (. crnătcştilor,
Rornftm )ti
l!/11 /(i 18
„l)e,d11I Negovw1i lor, vfi n%arc
" I /J 0<' tll l

/ (,ncl1cc 7760, p. 641) ,,Valea Pocni,, cc-1

de \'Îc cT f,1 ratele sa u din llu c.: ium e ni <.:ă trc z ice Ch111ct/.1 , via Mânăst1rn Radu Vodă, însemnare de
j11pf111ul C'o11,t:111ti11"; pogoa nel<.: lucr[1toarc ş , para gină",
"I 1/0/('lllhll{' I 674 (i 11 cli c1,; 2 172, r . I 87 • J 11 0 1e111/me I 792 (indice 7885,p.650) ,,Chinazi ş 1 Valea
,, . . . ca lul
Nq•ov,111,lo, , Stoi ca d 111 Ză n oaga vind e o vi1,; c,it r1,; Cons tantin Pocnii, schimb de vii intre Mânăstirea Târşoru şi Mitropolie"
]opofJtu l", etc.
i i11 111e 170H (indi ce 382 1,p.327) ,, Dealul Ncgovani lor, LHA MIE/LOR e conse mnată de Arhiva Mitropoliei
l'al\an 12vii;ti1,;1ul cu j upân<;asa sa Ilin ca d ă rui1,;sc sorei lui , Tării R omâneşti într-un act din 24 septembrie 1792.
·rc·atu' , tr<;i pogoa nc; loc stt: rr r e l â n gă viil e vândute acestuia VAL/.:,'A URSOII c denumirea frecve ntă în Arhiv
ma, înainte"; Mitropoli ci Tării Român eşti . Astfel, se co nse mnea ză :
- 2 meu 17 I 5 (i11dicc 4 184 ,p.35 7) ,, Dealul Negovani lor, - 20 aprilie I 676 „Dealul Ursoii, Ion vistiernicul vinde
Va~,lu.; logoPcl tul vind1,; cinci pogoa ne şi jumătate vie către lo gofăt ului Costandin o vie";
P ătru" . • 26 11oic111brie 1690 - ,,Vie la Cernăteşti, în dealul Ursoii,
închinată de l van logofătul şi soţia sa Sora către Mitropolie
Alte acti.: de acest fel în care întâlnim denumirea Valea
<'ţ;o1 ·w11/or, poartă datele 5 sept. 1726, 28 dec . 1730, 5 iulie pentru pomenire";
aprilie (sau august) 1692 - ,,Cemăteşti, în dealul Ursoii,
173 2 14 nov. 1733 , 7 febr. 1734, 5 fcbr.1735 , 12 dec. 1741 , 16
întărire de stăpânire dată Mânăstirii Radu Vodă pentru via
ckc 1749, 11 ma,til! 1750 (aici apare numele Radu Brezoian11,
,fost ma,e p,tar"), aprox . 1760, 20 febr. 1767, I apr. 1767 (în d ăruită de Ivan logofătul şi soţia sa Sora"; .. ,
- 19 iunie /755 - Vie la Ursoaia dăruită Mitropohet de catre
.i(;t:sti: dou[1;,apise apa , numele Joiţa Fălcoianca şi Dumitrache
Fâ!rn/(/1111) , 13 iunie 1776, 22 martie 1799 etc. comisul 93 Constand,in Mănescu";

1
' \11/1 t (1>111
(j}
1u1 c .1 e11et) l'olq- .
93
Co • . . Boier
bo;c,;•"'':
~
însăr<inal
,u ingriji,,a grajduri!"' ""' a,
Stabur m _gr. bizantin KOMIS, care vine, ta rândul lui, din lat. coMES
d,nm<şti;
( '11'"(" D11J11nu11 v, de la I ucre ţia .
1 mai mareic grajdurilor, de unde vine şi fr. Connctablc)

94 95
r-

-
\'1
') )

:-:.
( t
•
s

l '
,, r-, -._7" ~·t t ' ,
) '\~r\
,
,l'1l l
.lhJ.
-~
,l
.
,l p ,
,
. .
1
·•

l
,
I t,s RJpcanu - - - - - - - -
rsvi. înWri n.: a schimbul ui de
,.1 rntc ..·i 's1 [ ,.. / .

c..î nd [ 1 wi,• cand Lrsoaw, cand Valea

...
-- VALEA CĂ LUGĂ REASCĂ pe spi rală de timp
---

Urso . ')
ser ii. 1.i care ne-am rcfcn l mai· sus, apa re, ~m arhiva,
. ~

l"l' \ 1l.~, ,' "'~(.

, , ,, ,,11J,)1" in documentele nr. 163 3, 2763 , 288 1
,.1, , , ,
,y
\

~,, ~ ~~l~. ; ~ O 3616. 42"7, 4302, 4405, 9392, 9581 . . \ • J

--c
L\ b 1 c. ,um1cnte în care apar grupate denumiri de
'"cm 11,"--: :1atc .\stfri într-un act datat 24 septembrie 1792,
c l,n scmn ~ ază.
., r alea Mieilor, Valea La rgă şi Valea
I •J"
1l
I

,
,,..,,,\, ~-~ . , . - { /'
â<>. ,,.,\•s e.J...~. 'Y
"

~ \·
~
f •

G
'.K\ , ,••
~t, .\ ,l,.~\
.
~~--)
r-('\.\ ,'t,r

,,,,,.\<rJ. d&< .,,c.l,<A :;,

(J
er ' \ !\\W\A ~ ~ .,11 •~

~ ·,,.. ,w,,,<>--
t\
•

\, ( O\J ·; Va!t1a Hum ii, Va lea Pieirii, Delicelul, Arva şi ' I\V\M'-. >;,, ~ "'--"~\..,, • ~ vt:1.l •A """-""()..'J,".,0. ,~o.Io
Lisoaic ~ ăcueni, \Olnicic pentru v i năricrn ş i p ă rpăr pe seama \
~"'CJ'\,'\.V "- C ~ ~
b \. .~
, :,, ~\.\t,',4 ~ . ~./'i ~ ?_i.,o.~}..,.
•'C; I •
J,o.0/J'~
~ '
.. J:;~. ~~
•

Mână,iirn Cld ărnşani" . În altă pane, pe la 1750, apar Dealul l; .

-'.f"'""' ~ ' V _,
./ '
"-".,"- .;M.::,. >\/1,~ a.hwl { L ~ f,,"'),U
\. . (\ f, ft ' '
,i<.,_ ,Vţ,t,':' C\J /1AM'l."AM.\, """"°""'
~•cgommlor, dea lul Urw 1i - l ângă hotarul Cem ă te ş tilo r sau, la "ţ-\cV'-,,. o,."" ,v,JJJ, :u.-w,.~ \\~ţ. .' -~ ' 6--:i,'{1 S ,:,...XC," i:.~ Cţ @l,4_..,
22 febmarie 1799, .. Valea Negovanilor ş i Şch ei, poruncă către ~\'-.\v.:~\,, o\""""'c.--l_...i..\ \-.- ~ ~ •. ,A \cJ.LJ1.@\&,.ca» ~..<>, "'""·;.J.,
I ~- . \.. ·' · J I.· o., - ~\,.\ 11\I
rotopopul de Prahova pentru cercetarea hotarelor şi st,1rea .,\< \~• ~v,J.A\11<!. \,V '\,INwv..du-.'.t O< ,\,'\.¼ t\1--;!..,_, ..__ "i-"'"'-o.,tw \_-\ 11,

yiilor·• (p. 756, nr. 9202, cop.ms. f. 96). ~\'~ \A, ~~ "'""' ~~~--~~ .~ ~ Q)~+ i ~ - ~ \ .
In alt act din Arhiva Mitropoliei Ţării Românesti din 23 ::"".'~_._;;.,<>IC.w "~·t::;,;;.•~=-=--~'-h" .·"' ~~""'...1:,,.\, h_Atk¾::h~
, """"4 , ,{"":);%;,'< x~ J:"""'-""'} :..~ci0vr~ 'ci>Y,.,\:.L .,.~,._,. ,,,.D~
•1tmb:1e I 767, VALEA CĂLUGĂRhASCĂ apar~ ;a făcând
part~ dm De~lul Cen.~ăteştilor: ,,Vie pe Valea Cc7/ugărească, în
~~.i\:~. ~~~,
I . \'
. _c,.\.~:~:~~~
c:::\,"'\ 1 -
:Tt,,& IC:~:::1.: :;~~~~,
-:I:'•~- ~- I.~,,---~;~
••~eu
"'M....,. .._,.._'\A,~:u
· .,._, ~u: ~---...L.~'-'!~
ml Cerna,cştilor. 'n-c\.~~ ~\\~\\~ .. , ;.,~~
\• •• ~~
\u.~~-,e -'..~\\,\~';_~....:,~'-""'\~wr.;.G\I\•
.. .
ţ'~"'
' •
Lb.1,c\.,J ,..~ltw~~\~,
-.J A

;'""ţ._\.)..,.,. ,...1,at- ~ , ...\JI!.~...;. \ 1) '""'""":,.,. .M."-"~ """''"'_!.an~""' .. -~r·

J?ocume~tele la care ne-am referit conferă dovada \ •,,.,._...,. • ,v?\,-..v.O<'-"Ul , . .,. ''"-'-~~• ~ -.,_,,,,...,\in, c..J..v ...,.,._r"'._,,\oi

vechimn ap~op1ate a aşeLării care poartă astăzi denumirea · \ '

,\.,A.1,.,'Jy.J,.A~J'\A.e,_ N-\."JV°>Q.\.\'\A,,',,( I.,,
. \:_
~•.h3, ·•\,A \Ao.\ •
\. 0
. ,
\
VALEA CALUGĂR • ' ' ~"'T,' .«.,-1 ,,\.
EASCA ( 1429) . Vârsta ci depăseştc ; • ~,-t.\.J,,,.t-,\.,;
,~
it-,,~. '>-1.-.i~ _'l.c.,;y,l, (~9C; ~ C.-"1.
credem. cu mult şase s I p . ~ ' ,1 . , •' . ·\ I , ,,,t· ,..... :..•~!., """"".J,J EU-""'
• id era de asemenea că
ţi..
• d '•
,1 11c e pe aceste deal
eco
• e. utcm
· cons " ' ' ~".,V\
~'-
'\.~ ~\1.\.":C'--\,1.:)'I\\ \
\ t \ \
l!h,, \.v,..,\"'1\,"11',",\ ~ - , ~"'
I \ , • (' ' •
""',~L ..
•, 1 ~t·
A ' '
7·~ţ,':'"' '-"'"'
. 1e de 1a sfârş .itul
un au . ma i 1naintc ' din moment ce
. ex1istat
~: ,\ .AJ:J..-u,,,,. .,_e,v,\w- "'' }.,,. '"""" '>,
hnsoa,e "VV\,A, " ' ;~ '""-

de al XVI-I,. 1
. ~ec~ u ui al XV- iea ş i începutul celui ' ~L.~.L:t" \..,...,,-y,;,. •••, "·"""''t ''1" ~"'-LI . t
._a prec1zeaza intarirea un . .. . I J\o-, .lQ..>:,\, \. Jtc.t,,,\'.S.w ,~. _~,,_\\\M,V\J. \!" ~ir""''h' .,u?.4'\:" n,!. ,
vi ile de_Ia \alea Călugărilor" . or prop 1 et a ţ1 la „dealu cu
- . ~·
·l.t
('
\
z
,

/
C ,,
(,r;,,-10/ 1„ lc,,.,,,,c,.-.i,, • _:,,
✓ ,// ţ'
l , . ..IJ.t' 'l""J;_;,\ r
f.
\
,•
fransfonnarca denumirii ~ / ,
"·;4•;1.'<"t,l-, -=-.. , 'lt.h I!.,:_~.-<(..~ \ ~ \; J
. . . A
-;-· ;',·/;;, s. .;;.,,, .':.J, /' ~,i,
iilugiireascii s-a prod _ a ea Ca l11Ka nlor m Valea
romane • .· genitivul c,- us in .mod firesc
11ugari.1or ia . • , pri•n cvo Iuţ1a . 1·1mb'' 11
A

~ " " I , ~ . ' , ~ - . / , .•~-, r,.

e),.,J,,,... :I'! <ef..,.,..J;,...- . i#'.,J'r' r,-'
: • • •...
~ . . •
ilu area.w.:ii, practică obi
L,
0
t. d. . orma adJect1vu 1Ul .J I - ·-..,~

B11rn1 devine Bucu,esti(~,n.ui,a 111 timpuri vechi (Cetatea lui

l: exem plu \ s ·
~enum1rca VALEA CĂLUGĂRF S' , :J · -a_ ?J uns, astfel, 1a
• ·, ,
Un act devâ nzare-<:umpărare din anul 1909, care atestă denumirea CERNATEŞTI
mcă din secolul XV c·înd t ,A, CA, ant1c 1pată, de altfel,
•
A
privitoare la pădurea statului din Oosuri.
,- • , ' ' in , un doc .
•,pc! te ( I\LUGARESCII toţi". umeni , apare expresia

97
 I· li, Rapc.11111
- - - v 1\U-A CALCC,ARl:.A~CA pe spi raa
1• dl!t1mp _ __

IENl bog~Ji i ~Irc Muntenia . ~i Trans11\·ania. Ccr-:1.:tătoarca

S\1blm1caza faptul ca venirea ş1 aşezar~a de populaţie de
dm~? lo de _mun~• ~e aceste melcagun a început cu Descălecatul
Ţă n1 Romaneşti ş1 a urmat neîntrerupt de-a lungul veacurilor
Dm punct de, cdcrc atlmiuistrn tiv, l 'atea Călugărea. , c~st_fe~om: n d~ ,.aşezare" e atât de puternic i; acest colţ d~
fa-:-c parte astJzi din jt1deţul Praliova . Cu secole în urmă. ~ 1 ţara meat _da chiar n~mele JUd~ţului. care trebui_e legat şi de
1nsă o locJ1ita1e a jude/ului Săcuieni. consemnat în slal'o, aşenrea lu_1 geografica. la sud de Ţara Săcullor, ,,Intre judeţele
d11?pt St:D SAAC. Prahova ş 1 Buzău, dar 11101 mare ş, însemnate decât ele
O primă infom1aJie o preluăm dintr-un ghid turis (subl n.). Judeţu Saa1. î~i avea legătura cu Transilvania prin
semnat de GJ,, .Viculescu: ,,Pe teritoriul actual al judeJuh;, cele două fire de apă - râul Buzăului ş1 mai ales. râul
Prah°' a, cel pupn din secolul al XIV-iea, existau două jude/e
TeleaJenului, ale căror văi. întrunindu-se spre munte, formau
vestitul DRUM AL TELEAJFNCLUI. ce ieşea din
Pra/zo,·a şi Te!eG.Je11, acesta din unnă cu reşedinţa la Vălenii d1
Transilvania prin Pasul Tătaru'' (acest pas prezmtă st azi un
:\fonte. primind, mai târziu. numele de S,.JAC sau SA-CUJE.\1
interes turistic. însă şoselele şi căile ferate taie munţi; pe la
in legărură cu afl uxul masiv al populaţiei româneşti
d,r
Transil\'ania.
opresiunilor·'. q~ce-ş, părăsea locurile de baştină din caUZ2 âineni, Prahova. Buzău).
Despre acest Judeţ. iniţial cu capitala la Văleni, de
Munte, a sens ş, marele istoric Nicolae Jorga ,.Bucornl -
0

Incu_rsiun~a în istoria acestui judeţ şi a denumirii lw

~:

după Văleni - era odată reşedinţa ispravnicului. sameşului şi

este _deosebJt de _interesantă. De la Ecaterina Zaharescu aflăm logofeţilor cari cârmuiau Judeţul Săcuienilor: ei, ca ş1 boteni de
urmatoar~le: ,,Prima menţiune a Judeţului SAAC datează din la Curte, tocm1au ş1 dascăh pentru târgoveţt. Dar, în veacul
I645. deş, cel dintâi nume al acestui
~-am putut afla data p
judeţ
· . . .
l-am întâlnit în 1603.
. trecut [al XIX-iea], judeţul - SUD SAAC al documentelor - a
judeţe''_9s Caz 1 • d 1 . n~e, . 1 °:Parţiri administrative pe fost desfiinţat. Casele de bârne se ruinară. ulitele se a~operiră
demonstrează• .uunJU•ineţu t ui fiSacu1en1 , cons1·dera- cerce r·t a oarea.. cu ţemă de ogoare. Satul de astăzi e făcut ceva mai târLiu. / •••
r pulape1 din toată Jara • • d.
reg enomen •111
mişcarea ş1 evo Iut'tia
. . E al proprietarilor, Onentali prin sânge, Apuseni prin cultura
I Transih·aniei Ja răs<,r,1• 1 inca d T 111 vech 1•me. ·, n colţul de sud-est lor pariziană. Mai sunt ş1 alţi Greci în Buco\' •• ./ Altfel. pnntre
1

Vecin cu ea, pe plaiurile munţ"J

' u e ara B-"c1r~e 1·, se afla Ţara Secui·1~r. ai noştn, obişnuita sărăcie, ob1şnwtul întunerec: încercarea de a
ărn Româneşti se întmdea or,,pe dea/uri şi până în câmpia Ic schimba, pc care o făcea preotul, trece, fireşte, drept
1

n.) - Sud Suuc, cum în. e Juc.eţ

' 1 ,c /JCea n1ure /, al Siic111emlor (su bi·
in')tigaţ1e>' •
• d • •
c1 01 vcrsan1, a1 muni·i ac.tele '>la
· vonc. Tmuturile judeţului Săcuieni au jucat un rol 1mportan!
teci ş1 rumun, pc care: se (}- , _ ' (;gaJ1 de nenumărate in istoria "i economia ţăni. Au fost străbătute. dm cele mai
• ' d • l (Jf Cf,tt I .
lilCC«u tJ .•
- ~ -- - - - ~ - --
r ·,. N1c11/e,r11 . Vali-a l'rah ove, fd S
cintr(;rupt .'>chimbul vechi timp~ri. de drumuri care au constituit adevărate artere
I11' ' P<m • I ur,srn
ulu,llJ'.c11r1:ş1i,
. · I ·udc tul Prahova. VAlcn11
~1 JUdc 1 IJI <iiia,, •
imul <;oe,,.,. • ,,, I . J'JH4,
.
p 45
,. ., 1colae Iorga, Ţara Romanilor, I. Romania •
1
• 111111:a 1.\lonca ,
le. lon,11J Xl,/ (JCJ22}, 1ulllc, 191 O, pp. 51 <Cota B.A.R I 21792)
lll
L

Dec, pri
chiar în nord
în s ărci
1 au c
cu cct
• ia
_ina
de orie
f'rn11silv

101
 ~
o\ll(l~ 0 I. C.: 11 1 '
l· 11~ Rfi pca11u

I i' ,tiii\i ,\ cc~l lucru dctc1111i n ă stă pâ ni rea maghi a ră să

dc.1 un ,ict 111 anul , ..,22. pri n care 11 ~e 1_ntcrz1ce celor dm Ţara
• • • , •
--- \'ALLA CĂLUGĂRI:.ASC'Ă pe spirală de timp _ ~ -

Vladi,lav~ ş 1 .Lazimir,. care pretindeau

adrcseaza pc rand aceste,
. b .
. ,,
,,republic, de
tronul u ngane1, se
ţărani liberi , ofienn du_·1
B~h-sei s:t pcnrnt:1 aşezarea în poses1untle lor av altor locuitori h 1
pri vi legii in sc 1m u Ju rământului de credinţă. Dar voievodul
dm Tt,msih .nna. h se interzice. de asemenea, sa bată monedă, ardelean porneşte cu toată urgia asupra lor. în 1485, într-o
ceea cc inscamni'i c:1 „ungurenii "(românii) din această „Ţară" plân ge~e- . disperată cătr: re~ele Vlad islav, e1 denunţă
bi ' J'b 99
1_. 1 insu_-i~cr:i acest ~rcp'., trărn~ ca mt:-~ re~u 1~~ 001 ~ra.
schi ng1umle pe care le rndura. De aceea, arată ei, trec în
• A v v

Iatj ce cxphca ţ1e ofera o sw sa ge1mana , la care se
refrrZ1 ş1 \ '. Iorga în ,,Istoria comerţului românesc", voi. I,
Bucureşti, J925. p.33, despre aceşti CA VALERI:
..în Ţara Bârsei se aşezară, deci , la 1211 , Cavalerii
Teutoni, Gennani, fugari de la Ierusalim. Colonizarea lor a fost
făcută de către regele Andrei al 11-lea, care făcuse o cruciată la
Ierusalim şi avea deci cunoştinţa împrejurărilor locale. Scopul
lui era să dea o formă politică unui «deşert» fără locuitori, apoi
să exploateze «aurul şi argintul » cc s-ar găsi acolo, într-o ţară
pe care cârmuitorul o cunoştea abia ca fiind în părţile spre
Cumani101 şi n-o privea, la drept vorbind, ca fiind a sa şi, în
sfârşit, să întărească hotarul cu «cetăţi de lemn» şi întărituri
(urbes) de lemn, întinzând-o, dacă se poate, pe seama
barbarilor".
Chiar după izgonorea Cavalerilor, au loc imigrări de
Moldova şi Ţara Românească . ,,Unii dintre locuitorii Măriei­
Voastre - se specifică în jalbă - au arat şi semănat în Moldova
şi în Ţara Românească şi s-au dat ca iobagi voievozi lor acelor
stăpâniri , părăsind Ţara Măriei-Voastre ş i multi s-au hotărât a
fugi în domrna acelor voievozi, pentru prea marile ap ăsări ale
Voievodului ... Nu ne dăm capul pe mâna lui chiar dacă noi
to ţi , cu soţi ilc şi fiii noştri, ar trebui să ieşim dm regat ş i să
ntO'
v •
trecem în alte ţan. -
Ceva mai târziu, în secolul al XN -lea, după
Descăl ecat, 101 pe acest drum va intra ~oievodul Nic~!ae al
104
Transil van iei pentru a-l ataca pe Vlad1slav Basarab , dar a
. 01ga, A etc romane~t1
NI • • d'm Ardea I pnv1toare
• la legăturile secuilor cu
102

săcui şi de nemţi în aceste părţi , crescând în intensitate în a Moldo va,Bucmeşti. J906, p. 186.
103 Descălecat - Termen folosit de cronicari şi de mul ţi istorici pentru a
doua jumătate a secolului XV. Cei doi principi poloni desemna întemeierea statelor feudale Ţara Românească ( I330) pc teritoriile
cuprinse între Carpaţi, Dunăre, Siret ş1 Milcov, prin unirea cnezatelor şi
voievodatelor româneşti dm stânga şi din dreapta Oltului, primul domn fiind
Su/zer, Arch1v. fur die Ketniss von Siebenburgens, p.186, cf. Elena !3asarab I (fiul lui Tihomir) şi Moldova (1359), sub sceptrul lui Bogdan I
aharescu, op. cit., p. 150.
lntemeietorul. fost voievod maramureşean .
Voievodul Niculae - Printre voievozii. vicevo1evozii, principii şi
100
Zimmermann - Verner, Urk1111denbuch zur Ceschichle der De11tsche11 in 1().1
Siebenburgen, 1, Sibiu, 1892, p.12, p.17 no.29. guvernatorii Transilvaniei au fost.1368; a murit la finele lui 1368 sau la
101
Cumani - ,,Popor de neam turc o-tătar, care veni asupra Pecenegilor, se începutul lui l 369(Cf.Geo Stroe, Dacoromânia nemuritoare - Legende şi
a şază în Munten ia şi Moldova în secolul al XI -lea; în secolul al XIII -lea fu
realităli, Ed.Tempus, Bucureşti, 1999, p.203).
alungat de Mongoli. Jude iul Tcl eonnan şi oraşul Caracal poartă nume w, Vladislav I (Vlaicu)- Domn al Ţării Româneşti( I364 -I377): fiu al lui
•
cumanice" (Lazăr Şăinea nu , Di c ţionar universal al Lnnbii române, 1896) ~lexandru Basarab ( 1352 - J364), acesta fiind fiu al M~lm1368 Bas31:ab
Pecenegi „Popor de viţă turco-tă tară, trecu Dunlrea pe la mijloc~I bătut monedă şi
ortodoxă său,
lntemeietorul. A proprie. I -a învins pe ungun ( ) a
secolului al IX -iea, se aşază , între ami 894 - 1122 în Basarabia de azi, respins un atac turcesc. A consolidat biserica (bumcul Marele
Moldova şi o parte a Munteniei". ( La:ăr Şiii11eanu, Dicţionar universal al B b · · · D0 mnească de la Curtea
L1mb1J române, 1896). asara lntemeietorul construieşte B1senca
deArgeş).
103
102

~
 l'. hq 1Utpca1 111

. ;,rcul,,,, 1111 '' (rl111colo de 1,11,1 "ict: 111 1,,,,

f\l51 ,n,111,;, .. ultrn ten ,1 I t' dl<rlfi ,,,,.
,· ,•1)1llC1Jnlllon111C' , •. ' . 1·1•w .
um ,cuc. t • . '-'\' .... drunnrl 1,1111 I""" ;11 ,1111111 1 elevi
ul •11 ,, • 1~. 1 . 11
• • , \:' I iii ( rlu g:'i111 I ( 11\ 82 I'l 'H,) se 111:111
JllCl(:111 ' ' ~(;
lll ŞI ~.
' m.:,1o u\i1tor1 ci..: vc
„ 1wa11 d111 Hr c\c au Io
hotnnll 1111~1111 1k I,, Di ilJ " . 11
1' ~· 111
1111 u11 n;itol', c folo ~1t ~1 ca dr 1m1 de ră%hoi, ,111 trcpci/ 1t
.1 1,•cc·ciii <.:,m: 101 " Mihai V1tca zul (1593- 1601J
lini u~\1111 11 • cgtbl0fll
i ii foloseşte în toate rii1boc11ck. sale. , distanţe , din Flandra şi Gennania până în Balcani şi Orient." 11
Pdn mutarea car1talc1 I,, Bucureş ti , in cep ută 1n secolul Nu trebuie să uităm de drumul de I, poalele dealurilor.
XVI-iea, ,,calea re TdcaJcn'' capătă o ~nsc~nătatc şi ma, c.:spn.: drumul cel marc al Valahiei spre Buzau aflăm că avea
udc1u t Săcuicnt, ,trăbMul de drumurile dintre Bra şov şi cunoşllntă p ână şi Ludovic aXI, regele Franţ?1 intre 1461-1483.
re Tariugrad ,,. . capătă o marc înflorire. Acesta aflase de la neguţătorii săi că a fost cu răţit de hoţi şi de
ln documente, alături de drumul Tclcajenului, e tâlhari în timpul domniei lui Vlad Ţepeş, feciorul lui Dracula.
menit, uneori. ş , cel al Prahove i, dar tran sportul pc acesta se ,,...;ăc 1 neguţătorii săi, pe care obişnuia să-i ocrotească
cu marc dificultate. Pe vremuri, drumul Teleajenului şi împotriva baronilor. îi aduseseră încredinţare că. pe calea cea
1 al Branului erau singurele mari drumuri de căruţe, care mare a Vlahiet spre B1i::,iu şi spre cetatea Chiliei, locul cel mai
"iau munţii ~i pc care bo gă ţiile se scurgeau şi într-o pa te-şi sigur pentru punga cu aur a călătorului este pragul hanului şi
într-alta. Abia pe la 1717 11 se alătu ră şi Pasul Vâlcanului. Pe mijlocul drumulu1. Toţi răii au putrezit în pari cu capu-n jos,
tunci, râul Prahova şi Câinenii aveau ni ş te simple poteci înţepaţi pnn creştet. Cei care au mai rămas fug de pungi, ca
guzganul de capcană."
1
prnnejdioase. pe care numai cu mare greutate puteau trece caii
inşiruiJi; pe la 1781 , căruţe le urcau , pc Valea Prahovei, numai
108
ană la Comamic . Pe de altă parte, apa Buzăului, sus pe *
reste, nu avea nici măcar potecă . Mai târziu, în 1790, apare
onsemnată şi o potecă pe apa Buzăului . 10
Revenind la mişcările de populaţii, care au prezentat
a vechile drumuri care uneau Transilvania cu Ţara se
refei.ă şi Violette ~ey, care proiectează importan\a acestora la atâta importanţă pentru Judeţul nostru. se cuvine să subliniem
ara european~a... Jn su • d-estul european, în întregul Ev Med'\•, • faptul că hotarele dintre statele feudale constituiau barieră doar
pentru voievozi şi regi: în straturile de jos, legăturile n-au putut
fi împiedicate de graniţele dintre ţări sau dintre judeţe.
Schwandtncr, Scnptorcs renun hungancarum,• J•p·239.
. _.;,d
,
ni:lc vechi romanLsc •
pentru Cons tantinopo I, folosit .,...- Vio/1111eRer La Roumante Essa1 d'analyse reg1onale, Pans, 1975,p 175
110
D cicA M1hL11l Sadoveanu, Via\a lui Ştefan cel Mare. Ed. Mcnd1ane, Bucure~u.
Ii-lea. . 111 ' • , • •
rntă de Su/zer, <icsch des Transalp1mschen 8
clapilc T~ru Romaneşti cu Bra~ovul.
1111 11
J,pp31 I. în : UJ01•d '-•i 1970,pp 71.
d • . Walacu„
1:1 K1c111cn od oestcr. und grossen
hartă lucrntă de \latul MaJu1 aus111,11.: ~1 cx1stcnlit 1.i B.,\ ,R 105
104
 l li, R.i pcanu
- - VALEA CĂ L UCJĂREAS(Ă

--
- - ·

. _
LO\.Ulll'tii ucccau în u:k l,11lc li'in ro111cînc_~11 , ~pre care îi pe spirala de timp
au .lgcau nu nun1a1 ::.c11t1mc11tu_l ,1 p „11t c 11 cnţc1 de_ nea m ş i de de altă parte. On g10ca c omună v ţ
„
limba. u 1 i11 k sn11 1k o lente de nou l voievod. Deci
·
.
_ Va lea Oltului , a Teleajenului
•
, ia a econom· • I
p
, a rahove,
ica tmba, cultura
B .
mailmt.nca celor , cmp J1n T,11 a Bârse i ş i Ţara Secuilor era~ Trot u ş u I u1 , const1tu1nd puncte de le · t . _ , a uzaulu1. a
1.",,â 11 •. 11 umi\ t sâc111 sau .\l1ct1ie11i pentru că ve neau din •1 • • •
Trans1 vame1 ş 1 camp1a getică _ • ga ura
d .intre cet atea dac1 că a
-.. ccuime ~1 -;,1u 1111t1m 111 . ,1şa cu m c numit şi ciobanu l din .. . .. • au us tn mod fi
co n şt11 n ţa unim românilor din tăr,· I . trese la
\1tt,tita •• • Dec, numele judeţul ui ara t ă cât de strâns erau 1 e romane cu m lt • .
aceasta să apară în operele cărttira .1 . C ~ inainte ca
. . n or. ea d t "' •
k~a\i •cei doi Yc rsan\i ai munţilor, pe care vieţui au locuitori romanilor - spune Nicolae Iorga ': m ai unire a
. . - a existat când •
a 1;,lr\lll:lnd aceluiaşi neam ro mânesc. Unii şi -au pus în trebarea cărturan l or nu rasăn se această idee [ . tn capul
dad d~numtrca de secui se refe ră la secui sau la românii • • .. ' a existai] în unitate
erfecta
P. . . a v1 ep 1 economice aşternuta· . • a
. ' pe unitatea perfectă
.s.icui" EL aten11a Zaharescu, pe bună dreptate, se în treabă : v1cţ11 generale ş, Ardealul a intrat şi el în ac . . . a
. · l · • . eas1a v i aţa pnn
.Oare la 1645 când l-am găs it întâi U u deţu l Saac] , săcu ii mterc1 rcu a ţia romaneasca_ - un sinwr corp ·
. • . e , un singur sistem
coloni zaţi la 1101 îşi mai puteau p ăs tra caracterul lor deosebit?" am zice vanos, pnn care străbătea acelaşi sânoe v· " IIJ '
(Op cn p 149). -. ~cbimburile cu Ţara ~omânească au" loc1~e cele două
După cc se re fe ră la Vălenii de Munte, unde se afl a cai man ?e acces de atunci: Valea Teleajenului şi drumul
\'ama Săcu1emlor, în lucrarea sa „Din v iaţa mo ş ne n i l o r vieri ai Bra~~:ulu1. J?e . n~numă_rate on, domnit pribegi, însottţi de
r1nurulm S ăcu ie n i lor" ( Bucureşti , 1911 ), Nicolae Iorga afirmă fam il11 de bo1en Şt mul ţi me de slujitori. îş i găseau adăpost în
că .,Judep.il Săcuienilor (Sud Saac în s l avo neşte) a fos t locuit, ora şe l e ardelene, cu care între ţ inea u strânse l egături de
cum se vede dm chiar numele s ău, mai ales de români de peste prietenie, mai ales cu cetatea Braşovulu i . Pe de a ltă parte,
munţi, de Mocani cob orâ ţ i din Secui me." Pe la 1800 ei domni i ţă ri lo r române recrutau din Transilvania soldaţi. E
înjghebaseră aşeză ri întregi . ,,De aici Mânecii-Ungureni pe foa rte probabi l ca unii dintre aceştia să se fi stabilit în Ţara
lângă cei Pământeni , şi Ungu ren ii din Fântânele, cari a rată, la Ro m â nea s că sau în Moldova. E posibil ca acelaşi lucru să se fi
1800. cum au venit din Ţara Ungurească, pe m oşia unii Marii întâmplat ş i cu o parte dintre negustorii care întreţineau legături
,Şă1rares1i G1urgiuchioaiei, cu 6 zi le de c l acă pe an ş i dijmă, cu de nego ţ foa11e strânse cu Ţara Românească.
voie de făn şi vie (20 parale de pogon, 4 para le de nume şi odăi Totuşi, cea mai veche mişc are de populaţie se datorează
de oi, dând 6 miei pe an, toţ i ). " [v.Studii ş i Docum. ,V,pp.529, păstoritulu i, organic legat de fiinţa neamului nos~ru:
no. 23]. Transhumanta a constituit o mi şcare continuă de o~mem ş1
tum1e între munte şi câmpie şi invers. Românit ardeleni veneau
Sunt cunoscute strânsele rel a ţii pe toate planurile
(politice, militare, cult urale, economice) dintre Ţara pe coastele Carpaţilor, iernau în c~mpiile din sud Şt se
Românească şi Moldova, pe de o parte, şi cu Transilvania, pe întorceau o dată cu venirea anotimpului cald.
Pe teritoriul ţării noastre, transhumanţa n-a fo St .0
.
mi şcare haotică, aşa cum era, pro a 1, mi
b b'l şcarea popoarelor dm
Ungurean (cu femininul ungureancă) în~cmna, în trecut, român din
112

nsilvania, din ungunmc, denumire d1 fentă de cca care ii desemna pe

maghiar, numn, in mod curent w1K11r (cu fi.:m1 11111ul unguroa ică).
111 Nicolae Iorga, Elemente econonucc în culn1ra românească, în:
Con fe rm \e şi prelegeri , voi.I, Bucureşti, 19•B, P·53
10 107
 l~lis Rfipeanu

~ l L'J) l,1, \~ici , ci ,. o 111isca

L , , \ rc 1it111ic~1
, , ft1câ11du
• se pc acc l caş·I -- VALEA CĂLUGĂREASCĂ pe spirală de timp - -
drumuri ~1 ,1, and st,1bili11 sta tornice alat 111 munte, cât ş i Pc astăzi s-au statornicit cu vremea 1•
dc,1\u11 ~1• ...m ca111p1L
.. · ," I H
. înţelegem că natura acestor melea} au plantat viţă de v,e.U
d . oun cu care Du
. \ şc zarca gcogra lid\ ş i bogăţia p{imântu lu i i-a u atras pc darnic, ca rumuri 1e1căile care perm t
• v
mnczeu a fost
. • • 1 eau nu nun1 1
11 ,w, 11c 11 1 111 ,11 mult pc aceste loc uri decât pc altele. Prin acest Ş i circulaţia oamenilor ~i
„ a turmelo .
r, meritul şi /
V
a comcqul ci
. .'
Juct1 trecea drumul cel mai drept pc care circu lau turm ele de oi vie, la care se adauga iia/a monali"I. cu tura nfe1 de
"' a sunt e1eme t 1 .
:--pic b.ilţtlc Dunr1rii, p;_înă î~1 Dob~·ogea. De . aceea potecile şi care au dus la naşterea comunei Vr•I, c-i . n ce esen11ale
"' ea a ugareas • D I
drnmunlc de aici erau mai cu treierate, mat cunoscute decât chiar documentele consultate oglindesc . . ca ca tfel,
factori. exact tmplellrea acestor
cele dm Bran. Calea Telcajcnului stră b ătea judeţul în lung. Pe
drnmul cominuu, plin de viaţă, dintre Ardeal ş i Ţara Pe lângă păstorit, ardelenit umplu deal .1
•• d -1 I un e noastre cu
Românească, se scurgeau sutel e de „ungureni " spre bogatele vu, 1uan u e, a mceput, 111 arenda apoi uni"1 t b'I• d
A A • • •

.
·· T s a 1 m u-se a1c1
păsuni de pe dealuri, a pă rute în locuril e unde pădurea fusese defin1t1 v. ot 111 Bauer gas1m următoarele· Str·· ..
A • • '

vd• . amu care au Vil

defnşată.
A V • "

sau gra 1111 m ţara au plătit întotdeauna poga· nan • ·t . Acest

În 1788, Monsieur de Bauer consemnează: ,,Păşunile m~p°,.zll pe Vllle stramilor e_d~ ob1ce1 dat în arendă pentru 1500
• • • • V • •

.Munteniei sunt atât de bune ş i de vestite, încât înşiş i vecinii îşi Ie1. ln 17~7 arenda s-a nd1cat până Ia 2100 lei". ~ Sulzer
trec acolo, în fiecare an, multe mii de cai şi turme numeroase vorbeşte ş1 el despre „Ungurenii din dealuri". 119 De altfel
de vite şi de oi ca să le îngraşe." 11 5 ,,unguremi" nu s-au oprit numai pe dealuri. În legătură c~
Tot în 1788, Raichevich spune: ,,Veci na Transilvania aceasta, este interesantă opinia lui Vintilă Mihăilescu, din
trimite un mare număr de turme să pască mai ales în Valahia, articolul „P op ulaţi a Câmpiei Române", care consideră că
neavând păşuni suficiente. La aceasta se adaugă opresiunile regiunile suprapopulate dmtrc Prahova şi Buzău au determinat
suferite de transilvăneni , din ce în ce mai excesive", care-i migrări de populaţi e <;pre câmpie. În plus, se referă la
detem1ină să emigreze. Numărul mare de emigranţi se „izvoarele puternice", provenite din Ardeal, ale acestei
datorează, probabil, şi războiului din l 787-1792 .116 populaţii: ,,În Răsărit e aproape sigur că a prevalat curentul
Deci în afară de refugiaţii din Ardeal care se stabilesc dinspre dealuri îspre câmpieş , care-şi avea izvoare puternice în
pe aceste locuri, vin MOCANII cu turmele, care îşi statornicesc Ardeal şi în regiunile suprapopulate dintre Prahova şi
Buzău". 1 20 Referindu-se la mişcarea turmelor de oi şi stabilirea
stâne pe această parte a munţilor, apoi întemeiază sate. N.
lorf!a susJine că cei din partea apuseană a judeţului Buzău de mocanilor pe locurile în care-şi făceau _st~nele,_ Vmtt!ă
Mihăilescu consideră că „existenţa pe dealun ş1, mai ales. m
câmpie a satelor cu denumiri ca UNGURENI, Munteni:
Moldoveni, Buzoieni. Râmniccni etc. demonstrează nu numai
114
G Va/san, O fază în popularea Tănlor Româncşti,in Buletinul SocietA Iii 11,
N. Iorga, Din viaţa moşnenilor v1en a, 1mu
. • • • •· tuhli Săcuiemlor. Analele
Române de Geografie, anu l XXX f/f , Oucureşti, 1912, p.222.
1 Academici Române XXXIV, p. 64.
Mons1e11r de Ba11er, Mcmoi1cs h1storiques et gcographiques sur la IIK 1.1 '
wwnsie11r de Buuer, op.c1t.,p.82 ..
Valachic, p. 11 . 119 S . s· benburgens.
11/zer, Arch1v. fiir d,e Kctniss von ie . . lctinul Societă 111 de
'"' Rmche1frh, Osserva/1on1 stonchc, naturali e politiche intomo la l~O v· . . .
. 1111,/a Mihti1/esrn, Populaţia amp .
iei Romane, III 8 u c·
, ? (Cota BAR. PI 2,l
.
Valachrn c Moldavia, Napoli, 1788, p 74 ş 1 I 82.
C,cografie, Tomul XLI ( 1922), Bucureşll, 19- 3· ,p. •
108 109
 Flis Rdpcn nu
. ---
VALEA CA LUGĂREAS CA pe 8 11.. 1_
P a a de ltmp
- --
indesirc:i imi gran ţ i l or sub deal uri, dai: ~nai ale~ ari a de 'hia r d acă nu erau total scut't d _ .
. ·1 . . .,, . Ie c dan , tum1cle
rilspdndire a tartelor ( p :1 nă la marc . ş1 1n Cadri late~') /.:./ s tră 1n1 or ,,un gur eni etau supuse unui bir 111a· . d .
. • ~ • • 1' 6 ' 1 mic ecat al
do\'cdesc ş i de de ajuns puterea acestu i cure nt de coborare di n locu1ton 1or pam antcn 1. - Bauer şi Sul-e,.1 ~1 .d _ _ .
. d I ·•1 . .. . - const era ca s1
dealuri şi de peste mun\i". _. . ~ cultivarea
_
ea u1~ 1. • 01128cu v11 este mte n sificată de a1·de1e1111.. care'
Domnitorii în c u rajea ză aşe za rea stra mJl or m Ţara Plarcsc pogona11„ d t. .,, Su lzer. fo l oseşte ş i denum 11· .ea de
Româneasc:i - atal a negustorilor cât ş i a oieri lor - ş i îi scutesc ,,unguren11 _ce 1 ea 1un . Domn ta rea liza venituii im
.. . d' .po11ante d'111
w, timp de bir „ca să poa tă şi ei în acea vreme [în peri oada în trib utul stram1~
1or ş1 111 poclonul .
129
de la' e1• - ,asa
\ cum se
care nu pl ă t esc bi r] a-ş i face să l ăş lu i re ş i , du pă acest soroc, să consemn_eazaA acestea pe . timpul lui Al. Ghica, la Il68.
fie în rând cu iara, dar i arăşi mai cu u şu rinţă". 121 De altfel, cu Raiche vtch, 111 lucrarea ci tată, la pagina J82 se referă la
mult înainte de Ipsilanti, Brâncoveanu era numit de ardeleni, veniturile Ţă:ii Ron~âneşti_ p~ anul 1782, car~ cresc ş i pri~
într-un document din 1693 , prietenul nostru Pater la n ăş p enrru „darea ValahJlor em1 granţ1 dm Transilvania, cari sunt 13.000

·~ că le permitea să-şi ţină oile în sud ş i - i scutea de oierit. 122

Un hrisov din 1775 al lui Alexandru lpsifanti
precizează: ,,Hotă râm Domnia mea : toa tă compani a negustori-
lor b raşoveni care sun t a şeza ţi în catastih la c ă mara
gospodsvami ş i se hrănesc cu nego ţ în ţara Domniei mele,
măcar fi e cu casele lor şeză tori , să fi e în pace ş i i e 1ia ţi de
civerturile123 ce ies pe ţară , de fum ărit, de co tărit, de vin
domnesc de zaherea124; câte vite vor avea aceş ti braşoveni , de
văcărit să nu se supere, aşa ş i de pogonăritul viilor aceşti
braşoveni să nu se supere". 125 Acesta constituie un document
ce atestă nu numai aşezarea unor negustori braşoveni în diverse
locuri din Ţara Românească, ci şi existenţa viilor pe care le
stăpâ neau sau le arendau .
121
Hrisovul lui Al exa ndru lpsil anti , 1773, în V.A.Urechia, Istoria Românilor
între 1774- 1786, Analele Acaden:iiei Române, XII, p. 702.
N. forga, Studii şi documen!c, V, p. 128; oierit . dar pentru păşw1atul
122
oilor: în vechime se lua câte o oa ie din zece, apoi s -a impus o taxă în parale._
m Civerturi - sferturi : dajdia/darea, fi ind luată trimestrial, deci la fiecare trei
luni , se pl ă t ea câte un sfert din anul respectiv.
Fumărit - dare plăti tă, la început, pe fiecare prlvllie, cârciumi şi pe
aşezările pescari lor din bălţ ile Dunări i, apoi taxă pe fiecare coş de fum.
124
Zaherea - Trimi!erea obligatorie a unor provizii Ge grine la
onstantinopo l, prov izie pe ca re dom nitorul o strangca de la 11rani.
V.A. Urecltiă, lstoria Românilor între 1774„1786,. Analele Academiei
125
Române, XIJ , p. 855 .
de fam ili i ş i pl ă tesc mai pu ţi n decât cei din ţa ră, 140.000
pi aştri " .
În 178 1, Su /::er, vorbind de ungurenii din Ţara
Ro m ân e asc ă, spune: ,,Mul te fa mil ii din Transi lvani a ş i-a u lăsat
patria lor ş i cu casa între agă s-au aşe zat aici . 8.000 din aceş ti
fu gari Tra11sifră11 eni-Ro111 âni, sub numele de Ungureni s-au
aşezat aci în că din ti mpul meu". ,,Nu au venit numai în ultimii
ani ş i ni ci o dată [în ace l aş i ti mp], ci în diferite ocazii".
Dup ă câte şti e autorul, cea mai numeroasă emigrare a
fost „aceea a vestitului Soj,·onie, în 1758". Din diverse acte,
reiese fa ptul că mulţi dintre cei veni~, la început, au_arend~t
stâne, apoi le-au cumpărat sau au intrat în posesia locunlor pnn
zestrea adu să de neveste.
Mulţi cercetători istorici s-au ocupat ~e migrat!a
populaţiei din Transilvania către ţările româ~eşt1. _ As~fel, ~n
,.Studii şi articole de istorie" (Societatea de Ştn~ţe 1stonce dm
R.S.R. , Bucuresti voi. XIV. 1969) se specifică: ,,Un rol
important la po~uiarea Moldovei şi Ţării Româneşti l-au avut
B
ll6
in Sauer, op. cit.
121 //zer, ,?~schichte des transalpinischen Daciens, 1787, voi. Ul, pp.399.
nu e ogona~it - dare pentru fiecare pogon (0,5 ha) de vie, al cărui propietnr
.. 129 „ra părnantean.
roc/on • plocon. cadou.

11 0 111

..
 :
man!l11C1111, \U \ll lUll • ,<
·d .
, 1
l lt\ R:î pcanu
1 ,) ·a si mai înamtc , p,'istorn _(_
111 :,,CCO Il1 1,, • l • ,
:,,1cclc 1111

'
, etc.) al
•
ca1or
1. · 1 , . • ,. 1-t1 , rcmc 1,1 P de \'cac ul a11tc1 101. Ma1 ales
Ct)lbl c1:w1 11l ,lu.:, " ' , . . " ,
--
moca nii•, ungure nii '
num.· ar. a crc~cut
.
•
--

ca
L
VALEA CĂUJ GĂREASCĂ

trebuie ş i s tu d iată . Ce i clin partea

v • fă
_
•
•
PL spirală de timp
_
apuseana a · d
B l ză u el e as taz1 se ac ura cu vremea \ ie [d _ JU cţulu1
n et1naton
- --
de v11· ].
dura- ra:,
• ,1..t)J
. I,I uJ lll I 1 ,,v4 . dnd ·1 ' 'su111-.1 \a ranilor
. 1omani s-a " abatu[
n Ş ir el e acte ce am gas1t m stăpânirea do • '_
CI /ea Şchetlor poate servi pentru a ne adu
amne1
. Spete anu d.1n
0 n:prc!)iunc crunt:i, mu l ţi pă:;to n ,u~ddcn1 . au trecut 111 Tara
"n că din veacul al XVII -iea până la încep t ce 111a111te ia ţ a Ior
,,,.-
• .1:.,.1..,-·1 ~-1 1•11 \ 1oldo, J. unde au 111tcmeiat numeroase sate
R0111..11\C, I •
organizare, - . pentru trecut uau Repoc11 de nouă.
cI1strugaloa1e
1
1101 lP , 9)' • . • " ' egu 1amentului
JntcrcsJntJ 111.-. ntru mclcagun lc noastre este „povestea" rgan 1c . . .
",lluim , ( , ,,.,, l"'k FL Ş K E I , SKEAI). V.A. Urechiă face el mai vechi document datează de la . .
• d t d N'. I 1600 . ,.e unul dm
cunt,:,,...tlt un hn !IO\ al Im Ipsi lanti , care su gerează faptul că rarele hn soave e e ico ae Vodă Pătraşcu, fiul lui Mihai
?
între St' d B, ( ~-om lui şi Scheau din Valea Că lu gărească există Vi teazul, datat Targov1şte. I 600. iulie ş 1 cuprinde d • .
• • .,, • O an1e catre
mai mult dcd t o legătură l i ngv i stic ă (de fo1mă , de material Vladul dm B raneştJ . lntr-un docu ment din 1644 ? ·
, - mai , se
sonor): oare nu cum; a a fost înteme iat de cei ven i ţi din acea întâ ln eşte• nu me Ie• Saru l, pe care îl găsim 1s1 într-un act de a
1
pat1e :: Brasonlm ) În ace l hri sov, lpsil anti d ă vo ie „la patru Mihai V_1t~azul , _1_11 -,~na/ele Academiei Române. XX. p.-lS?:
pre0t1 de la :-fânta bise ri că din sat din SKEA ! de l â ngă Braşov, „Sarul d1 m Şch 11 a1 • La fel, acest nume apare şi într-un act
a ~ă aibă a ţine, pe pămâ ntul ţări i Domniei-mele, ale lor drepte românesc de pe la începutul \eacu lu1 XVII (v.Studii şi
Ducate 01 opt sute .... şi de căt re Domni a mea să fie în pace şi Documente, V, p.526 no . I). Documentul de la 2 ma1 1644 a
1enate aceste oi de oierit, aş i şde rea ş i păstorii de la oi". 131 fost scri s de „Neagulu i pp Tudosie" şi precizează că numnul
A ce~tă ipoteză oferă o ex p l i caţi e pentru denumirea Sc/1 ea11 (în Văsăiu ş i frate le să u Opran cumpără patru stâne de la SAR UL,
documente SKEAI) . Alte date sunt oferite în capitolul martori fi ind Gheorghe Pătroc din Şche i, Stan Balomirescul,
.4rg111ne11te hng\"/slice, din această carte. Neagu! P ă tlac, Grama, Tudosie, Dragomir Ager ş i Radu
lnfonnaţ11 de o deosebită importanţă găsim şi în Dogan.
l~crarea IU1 Nicolae Iorga „Din vi a ţa moşnenil or vieri ai În aceas tă lucrare atât de importantă pentru judeţul
t1~m1~lu1 Săcu1enllor" : .,V iaţa lor (a ce lor stabiliţi în judeţul nostru , Nicolae Iorga dezvă lu ie alt document: la 17 iunie 165 1,
Sacuieni ] se deosebeşte de la o vale la alta. După aceste osebiri Matei Basarab întăreşte o ocinei 32 unui nepot al bătrânu lui
130 Sarul - Gavrilă Diaconul, feciorul Bodei, nepotul Sarului celui
O.:spre m11giarea rom i1111lo1 din Transi lvania în Ţara Românească şi în bătrân din sat din Schea i din judeţul Saac. Şi acest document se
.\1oldo,·a,
frnomcn : :i ~c , cdca ~1 luc1a1Jle urmă101l101 auto1i , care se referă la acelaşi referă la faptul că Sarul era venetic pe aceste ~ocuri_şi intra~e-î'.1
- /'Iad Mutei, M işcări demografice rurale 111 T ara Românească ~i Moldova; posesia pământurilor pc care le stăpânea pnn trei modal~ta11:
- I Nistor, Emigrări dc peste mun \1 , Buc urc~t1 , 19 15; prin cumpârare (vezi actul din 1644), prin zestrea nevestei ~au
- Şt Met<•,1, Fmigrih i rumanl'şh dm Trnns1 l va n1a 111 scco lele 13-20, 1971
(rl.'ed1tard11 1977 ); ca răsplată pentru O pradâ. Astfel, Sarul cel bătrân luase ocma
de la Neagoe Ureche pentrn 1.900 aspn• ş1• avea urm ătoarele _
- A /'erc,1~ , l':1sto1Hui ardelenilor in Moldova ş1 T ara Romfincască, 1927;
- lor;:u l11rd1111, Caut cle co lonu:!, 11 nu ale 111 I .ira Rom,incască ş1 Moldova,
hotare: .,din va lea l stăului până la valea Purcăreţclor, alaturea
1 1Stud11 ş 1 articol, dc /\tont; 101 X II I 1969, p. 9 S 11 S
în
·• /~A U1, •c/11/i, up l I p. I 5 132
Ocinâ - parte dintr-o moşic; bucată dl.! p:1mânt rno~tcnit,i
11 2

113
 ,.,,Rl
ll tn(ullll
1,

nurnclc <;o\1c1'iu 1
lcp[1da legea:,· .r L. ·· "'"
\\'ll'hmcd -lwu
m:un - Sl)Cl'. llit:fi /\ '"
, ,,, './IÎ
.1 t'. 111cst11: ,,de d illL Id<.. lu!
r\lt p:1111:înt îi vine de l:i fr1 plai
face cc:i d111tf1i 1m:1qiu11c ii
v,e d111 alc Sur ului'' - <.:ci

scut 'v lon 1 datea1.;1 din

11,
"()(I/ c.1/1111111111vi11de doua

'" ' 11111 e<ht,i, l:111,11.1 vide lui pc - în plasa I) B

.1c11ic1 i din Sclwui ap;it ~ 1 alte acte
Ex1stli ~t Jocaht:ip num
în plasa Scăcmlor
- in plaiul Teleajen:
•
;1 aşezarea rom~tnllo
.urc111" se I cfi:rft ~1 / !t-11n li Sta!tl , arc 11nutului ne-o ara t!\ oncc ha
.t" co11st1tuic spela L ·a mai des inlit ln 1tă, vedea curn satele 11rdclcne se
~k de munte, De pf1şu 11 i alpine dispun u11nf1nd mai departe pt.: vnlca .iccs
11i 1•1111 şt 11u1rg111e11ii, ad 1d 1 c10ha111i BJsca Chiojdului, cobor:înd 11po1 pc
111shuma11\a 101 SCIOllicră pcSl l' lllO)IIIC dou:-i şi1 w i se închid cu un al treilea - 11
11tenin şi M oldova, <;11[1bi\teau tc1itor11le leagii cele două ape şi care sunt pline
„d111111111 J!c oilor", /\c c~ti 1111ţtll l'lli este pcn111ct1ul T111ut11lu1 Săcu1c111lor • Jt1dcl mcn11
·c ven,a 11t11I sudic ul C,11pa plu1 pentru cun, a111 văzut, di1116~5. dt.:-,i ni;clas1 nume c î11tâl111
·cnd1111 p1\ ş u11ilc alpine, 1603
I>up:i vechea t1rga11i1.arc ad1111111strat1\ .. ,
Româncasdi u1,ca 17 judeţe. împlrţllc, la rânJul lor, in
11.
1mg 11r e11i, fuginJ
. "
111
irate
,I şi J'C Co111r1bu 111 la , 1uJ1ul 5;1tclo1 dc~·!\lni.işe r
•" vec i i c 11 i llUIUl, ci 1959, J)ll 21 1
:
' li, op crt ,Jl I ~8
11
 VALI·A CĂ L UGĂREASCĂ pe spiral-,1· det,mp _ __
1· lt~ R .1 p 1:,11111 - -

„l' l'k lkn:-.pn: dn1p -;c numesc /Jl<i,,i, iar cele dcnspre munte geografic din I 897 con semnează că această corn .• d •
„1 . XI V I • . . . una atca, a de
,~• llllllll.'',( p/11t1tri rin secol ul ✓ - uand ca martune inscnpi,a -,• .
P • A b' . I ga~Jta (~1
c1 au conduse de j 11de(1 (aveau drept de
Judl'\l'ic pierd~ta) m lsedr r_c uJa a care ne re_~enm. Rămâne însă mcon-
ck 1.,,mn·11ici. aj ut a ţi , în pă rtilc muntoase ,
.Jthkc;1t:1) . ,11w1 testabrl, ca man ~re pentru bucoven11 de astăzi, că pnma \·este
d111,p1c g1.m1p, de nita/ii cripita11ii de pia,: sigură despre e~ r stc~ţa satului lor datează din secolul XV
rintr-un fap t ob1şnu
. 1 t pe •atunci: boiend Dragomir Udr1şt e se .•
P
* * plânge, într-o scrisoare. catrc braşoveni, că un hoţ a vemt la
* casa sa de la Bucov ş, 1-a prădat-o, făcând acelaşi Jucrn sr cu
. • 13b '
brsenca.
Capitala judq ului era la Văleni, târg în plin ă dezvoltare Revenind la istoria comune, noastre, drn datele
in acele t11npuri. de vreme cc, prin 1503, avea legături referitoare la Biserica Sfântul Nicolae deducem că acea.stă
comerciale cu Braşovul , iar între 1650-1659 este denumit atestare priveşte şi Valea Călugărească'. pe dealurile dm Jurul
pentru prima oară oraş de către Miron Costin, cronicarul bisericii se aflau grupuri de case, altfel nu-ş, avea rostul
moldovean. Pe la 1819 se mentionează , ca oraşe, şi Slânicul, şi construirea unei biseric1. Ea servea drept lăcaş de închinăciune
Bucoml. şi pentru slujbele religioase la care veneau to1i credincioşu care
:ontemporanii noştri n-ar bănui, poate, importanta pe îşi aveau casele presărate pe drumeagurile din jur Acolo ~c
care a avut-o comuna vecină - Bucovul - în istoria acestor duceau, cel mai probabil, şi locuitorii din partea de sus a
meleaguri. Pe măsură cc centrul de greutate al circula fiei şi drumului Valea Popii şi din Dosuri, care ţmeau de comuna
schimburile comerciale cu Transilvania s-au mutat pe văile noastră . Tot acolo îşi îngropau şi morţii, lucru care se întâmplă
Bu zăului şi Prahovei, importanţa Vălenilor scade şi , în 1781, şi astăzi. Nu există hotare pentru cei ce \'Or să se închine Im
reşedinţa de judeţ se mută la BUCO V. Dumnezeu.
La judeţul Săcuieni se referă şi G/i.Niculescu, care
Pe vremea când îndeplinea acest rol, B11cov11l era sat afinnă că acesta a purtat, mai întâi, numele de j udepil Telea1e11,
mare cu trei biserici, deşi judeţul avea şi „târgul domnesc" al ulterior a căpătat denumirea Săcuieni sau Saac, ,,după afluxul
Vălenilor - oraş mult mai frumos. Într-o perioadă de timp, masiv al populaJiei româneşti din Transilvania, care îşi părăsise
Judeţul Săcuieni începe să fie numit chiar ,Judeţul Bucovului".
locurile de baştină din cauza opresiunilor".
137
. .. .
ln 1833, ca unică reşedintă de jude!, avea stafie de poştă, Acelaşi autor trasează perimetrul judeţului. în Imu man:
„tribunal de întâia cercetare" şi 1.100 locuitori. În paranteză fie
,,Limita judeţului Săcuieni pornea din Ciucaş,_ trece~ ~e la veSI
spus, este interesant faptu l că datarea comunei Bucov se face
de Slănic şi apoi cobora la gura pârâulu! M1slea şi 111 !ungul
după atestări care privesc satul Chiforani - şi anume bisericuţa
îeleajenului, până dincolo de Bucm', apoi mergea pe Cncovul
Sfâ ntul Nicolae din Valea Oriei - că tun mult mai apropiat de
'alea Călugărească decât satul Bucov. Astfel, Dicţionarul
5 296
u. lBogdan, RelaJiile Ţăn1 Româneşti cu Braşovul, i 9o • P •
m C '..f Rapc:01111 Vechea adm1111 strarc a pla1unlor despre Budu şi ~ I U i la care se refc ră datează din anii t 48 •
2 1492 • 1981
TclcaJcn d111 fo~tu l Jude I al Saaculu1, in Ftlc: d111 trecutul 1stonc alJw:lerului Glt.Niculucu. Valea Teleajenului, Ed.Sport· Turism. Bucureşti. •
!'ralw ,·a , Plo1c~11, 197 1 (Cota H A R;ll 5~0 732) pP.39 ~
,
11 6 • ~•L'• rc~J-~
\1

.. '... ,~,
...;-
.j
• 117
.. N . IOi<GA j)
I
 ------ VALf·A CĂL REASCĂ pe s pirală de timp
lis Râpeanu ----

• pana• - 1a va·i·sarea lui în Prahova; de aici, se înd repta z amfira, Bădcnri, Alunişul, Tufanii. Mihăileştn şi
Sarat • . . spre 13arbu, _ )
•
est. pnn camp1 .e dincolo .de Gl odcanu. de unde o lu a spre Nord KEAîUL. .
w • • _. • • • • •
S Jud eţ ul Saac _avea o populaţie numeroasă : l 0.892 de
- Nord-Vest, traversând inalpmde Is LI1 _ţc1 ş i aJu ~,g~nd _,n Valea
. .. în timp ce Judeţul Prahova avea 7.681. iar judeţul
Buzăulu1. la Est de Bădila ; în continuare, limita JL'.d cţului farJ1 11l i, . ..
~ 5 334 fam1 111.
mergea pC la Est de [râulJ Bu zău pâ nă la Gura .. V şi pc
Tcgh11 w
Buzau, •
Bâs;a ~1are. pentrn ca apoi să străba tă munţ11 catre est până * *
în masivul Ciucaş''. *
Judeţul Saac a, ca 150 de comun e.
Îmătatul 2rec Dumis·ie Fotino' 38 ni-l descrie amăn unţit:
În ceea ce priveşte comuna noast ră de as tăzi, Monsieur
în 1818 judeţul ;e îm părţea în 5 plăşi şi 2 plaiuri, cu 186 de
de Bauer (în lucrarea ma i sus amin t i tă) m enţi on ea ză, în 1788,
sate. astfel: I.Plasa Câmpului cu 2 I sate
~.Plasa Tohani lor cu 21 sate urm ătoarele denumiri:
Valea Că lu găreas c ă
3.Plasa Cricovul cu J 8 sate
4.Plasa Podgorii cu 12 sate Va lea Zidului
5.Plasa Scăeni lor cu 12 sate Va lea Mantii
Va lea Ursoii
••••••• •• ••••· ·••· •· ·
6.Plaiul Teleajenul cu 26 sate Valea Mieilor
.Plaiul despre Buzău cu 94 sate Valea Pop ii
Fotino notează (în 1831 ), după statistica anului I 815 ,
140

15 _pote~i se . strecurau prin plaiuril e m un ţilor în

Trans1l\'ama: 8 m plaiul Teleajen şi 7 în cel despre Buzău". următoarel e loca lităţi :
Fotrno aminteşte existenţa a 3 oraşe: Bucov Vă l en i i de Munte Valea Că lugărească - 4 sate - 45 familii
Slămc. ~umărul biserici lor este 187, afa r'.ă de cele de pri; Valea Zidului
oraşe; mai erau 2 mâ n ăstiri : Bradul · C - 53 familii
,, ( _ .. ş1 om u I ş 1· J I Valea Mantii - 5 sate
,.metoaşe Valen11, Iordăch ianu, Apostolache, Vărbila, Valea L a rgă - 6 sate - 35 familii
- 7 sate - 64 familii
3
• ~ Dionisie Fo11110 ( 1769-182 J) lstori'a ..
Valea Ursoii
, vec 1111 Da ... T
traducere de GSion . istoric grec or· . Cil, om III, p . 152 ,
Românească la 1800 A fost secretar' al Domn . Patra s, s ta ,o1·1·1t ·111 Tara ~ialta societate şi nici deprinderi de educaţie aleasă), cuvântul mitocan (cel
iginar din
1
.\letoc, pl.metoafe sau metoace (vine diu u1 1oa. n G!1eo rghe Caragea. ;;_ c găzduit în mitoc ) a căpătat, cu timpul, un sens peiorativ: mojic,
modernă) - I. Sucursală de mânăstire pusă su~ cuva nt ul metoh; d in g reaca
pământeană (românească) sau străină ; 2 . Căsu ~ro.tec l1a a lte ia ma i c u vază, 6 aran Iun fenomen asemănător s -a întâmplat şi cu cuvântul prost care, la
I•anga- man • ă ~li re, un d e ca"J ugăru cu staie ma \at sau, gn1p. cc l cas . u te de pe Ongine
asr . ' în s Iava veche, însemna simplu, comun, de rând - sens existent • ş1•
• I • en a 1a ma b
persoane part1cu are (ca } I cum ar fi fo~t pension ) .· '. 1 u n ă trăia u ca pro~' nu numai în rusă, ci şi în expresii româneşti ca ,,soldat prost", ,,haine
sărbaron
- • şi• Ia ocun specia Ic, credinc1oş - 1 veni an, ăş , Pnm
_. cau ·10 gazdă, la de . 1~ ţărăneşti"; cum oamenii „de rind" (de jos) erau ;gnoran/i, neştiulori
căruţe. călare „a_ u pe jos Cum aceşti călugăn1 es . pa, ti cipc la s l ujbă 111 nci,-ca, te ' di n g Ioată, dm
. popor prin alunecare de sens, trecan • d pnn
• natarau.
•••
dmcolo de /1 d un un e nu mai lune ţ1onau rându1 cliJ c Str' prost a ajuns' să însemDC ••lipsit de intebgen ţA'1•
" d • iau socot '
I \ l ,,\ 1e 1u 1to ri '"o otA~1 p ro s Ianac,
• •
}I, cum cei gă/du 1 ţi în mitoc erau oamen i de rând (nu avc~~lc din mânăs tire
alele Par/amentului României, 1815 Tom II.
118
\inttt,t celor din

119
 \ .1k,1 Pop11
\·\1s R~pcc111u

Vak,1 \kdn1 [J\1ll'h)rl 8 :-.,1tc

\ 'aka '-.ego, anthH 9 s,IIL'
• I I ~a le
()5 !'ami lii
,() !'a milii
·17 fo milii
--- ---

,1
V/\Lf:/\ C'J\UJGJ\R l~I\~( J\ ) '

l>rcclca. l,în. f'avonica

.. ,
· llli1 Cl : p c111ti.:ll
. .
V;11i Pra hovti' ., . .
.
.. _
Ic \1)11,tla de tunp

C<1ie 111sese s:- lb· •.,

,th1upt c ş 1 ll l'lrn"l• 1.
' "' c g 1s,1nte d111
- ci dt1cc1paw 1
• '
c0 111 ,1 1111 cttlu1 f;1ceau dili cilă lre(. .. ., ,.
c1cc1 C<1rt1ţdor 1 1•.
strw111oarca
tm·rdm d'1 pl' 1'11/t',1 / 1<1/HI ,c afl.1 cd ' ,,1e
tll lli 111.1rc 1H11n ·i,· s· cl c1r, cu111 c1u·;1st:1 va le este traseul c<.:l , . . ra( 11J<111cdc,
trece p1111 • 111H.:c
• I1atH aprop erc a Plen , 111<11 t 1 S<-11rt spre c·i1p111t 1a· ş,.
(cfilll11CI ' ,He 1 „
C) I or, e,1 d<.:vint: C"
ii11 IJ01ta11ta a \c1 11 1 - c...u atat mai muli 'LI „1 .
y y., . .
t:c1 ma1
, c,1 111 av·d • . -
* cx pl oatarca pc110lulu 1. Calea l<:rat 1 n .' ' ' :' ·" 1nc:cput
• . ., . ·I I . I· . ' ,,1ovoaeă. in parai ·I
"' dccadc.;1c.;c1 vcc 11 01 c 1u11111n c.k pc tra'i<.:ul B1.. 111 c: c,
pc 0 â111bo vi[a ş i de pl: 'I elcajen ."J.Jl ' t1 mpulu11g, dt:
R.:-scnind 1,1 cj1k de comu ni ca ţie , se cuv ine a aminti Dupt1 Cl: ~1~stricc ii ~csch 1d drum d<.: căru[e pc la Predea l
schimbănk care ;rn loc in acest llomcniu. O dată cu stabilirea drumul Prahove i 1nccpc sa se r1d1ce vs:i arter·i< cc . st ra7batc, prin'
~-apit~k '1.1 1~ucmc,t1, :-ic cerea un drum mai sc urt ca re să lege mijl oc, Jud eţu l Sacu1 en1 , moare cu încetul şi cu ca Ş. I JUC 1l:ţll
.. • V, • •

acest l r,b Je Bra . . o,
!.. J 1~0. ,mm 1cc1i construi esc drum de că ruţe pe la
Prl'dcn 1 O da •ă cu deschiderea acestui drum , el preia rolu l celui
de pe r dea1en Astfel. impo rtanţa arterei dătătoare de viaJă ce
trecea pe\ alea Telea_1enului scade şi , o dat ă cu ea, ş i judeţul
1
•cu1e111 Pentru că, aşa cum afirmă Dumitrescu-A ldem,
.. precum în geografia fizică v i a ţ a apelor ş i , în special, viaţa
apdor curgătoare a dictat o sistematizare, tot aşa şi în geografia
ec'1nom1că ,;istematizarea nu este de făcut decât în juru l unui
element de naţă, prin unnare în jurul drumurilor." 141
Publicista franceză Violette Rey scrie un amplu eseu
de~pre Valea Prahovei, în care se referă ş i la decăderea
drumului de pe Valea Telcajenului. În l egătură cu sc himbările
care au avut loc, prin deschiderea unui drum nou între
Trnnsilva~1a şi ,,\a ra de la sud de munţi ", ea scrie : ,,Prin
Bi a~ov şi n~ ?rin Sibiu se face prima l egătură ferov iară
tianscarpat1ca intre Vi ena ş i Bucureşti : axa N-Y /S-E c
confirmată p~111 calea ferată modernă care se prelun geşte până
la uiU1gn.1 . In 1878, joncţiunea s-a făcut prin pasul de la
/)u1111 1resrn ·llde111 , România în trnnsnul Sud -Est eur opean. în : Buletinul
oc1l:lă\i1 Rumam: de (,cogralic, anul XXX III , Bucureşt i , 191 2. p.52
120
.
• v .. , , 1.
~111 partea \a i~ Prahovei, se ridică Plo1cşt11 ca re,
furând ş 1 restul de v i aţa al drumului TclcaJcnulur, se intărcsc
chi ar l â n gă hotarul vechiului j ud eţ. 1 11
,,Aşeza t în locul de trecere dintre dealuri şi dmpic,
unde locuitorii îşi schimbau din vechi timpuri produsele, la
întretăi erea vec hilor drnrnuri comerciale care coborau din
Transilvania pc vă il e Prahovei ş i Teleajenului cu acelea care
veneau din partea de apus a ţării , prin Târgovişte , Târgşor, spre
Bu ză u , Brăila, Galaţi , către sc helele dunărene, Ploieştii devin
treptat un important punct economic. Negoţul cu sare ~i păcură.
care începuse să fie prelucrată în găzării primitive, a deschis
noi perspective oraşului". 144 Acest oraş se dezvoltă vertiginos;
devenit puternic centru economic şi cultural, preia şi rolul de
centru al ţinuturilor dimprejur, cerând şi _conducerea acestora,
deci desfiinţarea judeţului Săcuieni . 1~) Iată ce speci~că
Gh.Nic11 /esc11: ,,Pc la 1830, Ploieştii ajunseseră _cel d~ al trei_l~a
oraş al Ţării Rom âneşti. după Bucureşti şi Craiova, iar poziţia
142 .v·t0lette Re,·, La Roumanic, Essai d'analysc regionale, Prahova, I87 t,
P
ans, 1975
IH E
p 177
. ' • •
11-1 cat_erma Zaharescu, op. cit. .. 48 ,
re '."-S1111ache ,vi I. Gh.Burtoiu, Aspecte din timpul rcvolu ţ1c1 de la I8 m
14,g~~~ca ~loi~şti, Bucureşti, 1962, p.4.
aterina Zahuresc:u. op.cit.
121
 l:!t~ R,îpc,lllll
„
,
., , km J (; 11 •1 -=
„uine,1 fostului judeţ Prahoţa
lui la 1111111~11 - .. [h•sfiin(<ll'c'a 111cle/!' 111 au11e111, cu
/ • S'.. · ·
- VAL6A CĂLUGt\REASCĂ pe spi rală de timp _ __

desfiinţarea Judeţului S~AC (Să~ucni}, era marca acestui ju deţ.

, scarnnă că producea vin mult şi bun (p.393 ).
J ·,c111:-t'
ut
,111;K1l1111L.L,au „
ucl L'l (;'lor 8u1ii u. ş 1 Pr,
ahova, nu .
făcea 1n * *
at11r_ui1 ,-.1 tc,,w, ,u 1u, .· •.1 t1, de fo1 1t, c1s1gurand no ului centru *
. l 1'/CO~ltllcl1L . .
dccJt s.i otrci.tI I•.l -~I ad.1llllll~ . ·ti··tti,
,
un teritoriu mai ma re' pc
ecl11H'm'c, po itrc ', . A t"" I după I ianuari e 1845, noul jude! În concluzie,
11 t 111(<:t Ul S n.. '
111J,ur 11111 l'l : . _ ., [:,, ia inolobând bazinele Teleajen ului
n / •1 t J1 lll'~tc ~Upl ,1 " I • o . . ' cauza desfiinţării judeţului SI\AC este evoluţia istorico-
,_'·• ,,n,, ~ c: _ 1' ·i 1 s t ăul ui în limitele aprox imati ve ale
( nco n 1/u1 ' • • 11 1 ~ ' • • 1· -e .. economică a ţării. dezvoltarea teh111ci 1etc. Judeţul a înflorit şi a
. . • . Ploiestii căpătau o pozq1e centra a 1 aţa de d ă inuit câ t timp calea naturală a Teleajenului a fost cca mai
iud l'ţulu1 adua 1, J.11 . .' ,, ,~ 6
tcritonul pe cJrc ii adm1111strau. . , însemnată aiieră de comunicaţie dintre Transilvania şi Ţ~ra
Judehi l se desfiinţează la finele anului l 844. In acest an, Românească. O d ată cu deschiderea şi dezvoltarea drumurilor
apar. în Bul;tinul Oficial de atunci, u~ătoarele:_ . . de-a lungul Văii Prahovei şi Văii Buzăului, Judeţul a fost
.,Jude/ul Saac se de.~fiinţea::a de fa I ianuarie 1845 ş,
împărţit între ce le d ouă, limitrofe, orientându-se ~i ci spre
satele din al său cuprins se a l ătură la judeţele Pral,ova şi
Bu::ă11, ,ar acestea din urmă, după încuviinţate le operaţii ale
aceste două căi, ca spre doi poli 'nglobându-se în ele.
Comisie, rotunjirii jude/efor, vor avea pc viitor plasele După 1845, numele comunei noastre apare în toate
um1ătoare: judeţul Prahova „ Plasa Podgoriei, Cricovului, materialele care se referă la judeţul Prahova.Astfel, în 1864,
Fihpeştilor, Plaiul Teleajcnului, Prahovei, Plasa Câmpului, este menţionată cu ortografia „Valea Călugeresca", alături de
Târgşorului , iar judetul Buzău - Plasa Săratei , Plaiul Slănicului, Valea „Meilor", Plopu, Hârsa, Nisipoasa, PJeaşa, Seciu,
Pârscovului, Buzăului , Plasa TohaniJor ş i CâmpuJui. 147 Bucovu, în „Tablou de tote comunele rnrale din ţeră" (Ediţiune
,,De atunci - scne Dum.J.Brezeanu - marca acestui judeţ, specială, Bucureşti, p.19), în districtul Prahova, Plasa
«coard~ de viţă», se uneşte cu marca judeţului Prahova, «un Podgoriei . Sunt menţionate 33 districte, 163 plase, 2.956
~p» ş~ !ormează marca de astăzi [anul 1892] a judeţului, comune. Districtul Prahova are 7 plase: ,,Câmpului, Tergşorul,
s1mbolizand
_ . •• coardr1
. ., de v,1·a· .. avutia , • dea Iun·1or ,m vJJ.. ş1· /apu /
Filipeşti 1 , Prahovii, Telcjcnu, Podgoria, CricO\,u".
salba//c- rnu_lţtme? de vânaturi ce sc găsea u prin mu nţi."148
Aceeaşi explicatie O d.. • D1. . O referire la comuna noastră am găsit-o în Vocea
Embl ·d .t a şi c/1onam/ geoora'lc din 1897: Prahovei, nr.44 din 5 iunie 1875, care public ă Secţiunile
•• ema JU eiulu1 Prai . 0 'l' .•
Ţapul înseamnă ca· . 10va_eS te un /ap ş 1 o coardă de vqa. electorale ale Colegiului /JL din care face parte şi „Secţiunea
mult vânat să/bat' in .acest Jud eţ, pn•n munţi•, sc gasca ~ odată
V, compusă din alegătorii, parte din
ic, iar coarda d . .. . .
e v1/a, care, 111amte e
d
comuna Livadea Plaiul Teleajen / .. ./ parte din
comunele rurale din Plasa Podgoriei: Bucov,
Bucureşti, 1984 ,
146

p.50-5 J.
Gh Nicu/esrn , Valea Prahovei, Ed.Sport -Turism, Boldesci, Gornet, Hârsa, Pleaşa, Păcurefii,
Valea Călugărească, Valea Mei/or(subl.n)
"' o,,,,,,,, G,cc16 ,fi~;ala, ,ol 11, No.155, '"I 844 Dec 22,p.6 J7
ş, Gcogrn/ia J"dc Joh" Pr
. ahoV'
Scăeni,
PJ01cşti.
'" n,,., IJX92. p.57 locep,,, de Gcogrnfic
Bm,a,,,,
comunele rurale din Plasa Cricovu:Albeşti Paleo-
logu / .. ./".
122

123
 Ll1s Râp~anu
_ _ VALEA CĂLU(1ĂRf:.ASCĂ pe spirală de timp
in l S92. D11 111 J. ~re::ca111,'~ notează c?, din punct ---
wdcrc adrnm1:.--tr;1t1\ ... 1a/t'a Calugc1reasca f,1cc parte ~c Într: 1872-1~74, !n urma modificări, Legii Rurale, se
pi, ,-, Crico,. cu
1 1
reşedinţa în urbea L'rla{i, ca
. \lb . I M
şi
co m din
unele·
rcarondean satele ş1 raman 2 comune: Valea Câlu~ărească, în
Buc(1\ ul. Bcrw111. (\1~lcg11. , ~~t11-c e- _ ur, A lbeş tii-Pa[ • care era inclusă ş1 Valea Ur~oaici, şi Valea l\'icovani.
logul. llmUchc,mu. C,ornctul-Cncov, Tatarul, Că lug~ e?. În 1880, Valea Câlugăreascii absoarbe şi Valea
. -- 1-. . l I .. aren11 Nicovani , incluzând astfel toate „văile".
v~wu-~apa1. Ccptur,1. · antane c, notcşt11, Co le . '
. .. . 48 C
Condma ul ~1 1 l,m~.mu.(op c1t.,p. , ota B.A.R. II 2235). '
eagul În 1967. Valea Călugăreascâ este fom1ată dintr-un
„centru muncitoresc" ŞI 1Osate: Arva. Rachieri, Scheau, Valea
* * largă, Valea Mantii Valea Nicomni Valea Poienii. Valea
* Popii, Valea Ursoii ş1 Vârfurile (actuala denumire Dosun).
În 1968, î1 este arondată comuna Cosleg1. cu satele
Dârvari, Radila şi Pantazi.
Dupi. mpărtirea administrativă de d_upă al _do ilea război
În 1998, Valea Câlugărească este formată din 15 sate:
nondia:. ; wca Ciilugărească face parte dm regLUnea Ploieşti
Arva, Coslegi, Dârmri Panta:i, Rachieri, Radila, Scheau,
'.care in~loba. in mare. şi actualele judeţe Buzău ş i Tâ~gov işte),
Valea Călugăreascu, Valea Largă, Valea Afante1, Valea
ra1onul P/01eşt1. După 1967, regiunea se restrânge dm nou la
Nicovani, Valea Poienz1, Valea Popii, Valea Ursoi şi Varfuri
·!1dqul Prafiorn. din care face parte şi comuna noash·ă.
Codul poştal al comunei este 107620.
În legătură cu organizarea administrativă a comunei
Fa!ea Călugărească. lucruri interesante se pot citi în lucrarea
de hcentă a arhitectei ANA UNCU, din 1999, intitu lată „Cerce-
rare 1stoncă de arhivă ş1 teren în vederea comple tării Planului
Crban1st1c General al comunei Valea Călugărască, judeţul
Praho,a. cu istoricul localită\ii pentru întocmirea unei strategii
de consenarc a valorilor cultural peisagistice din zona colinară
Dealu-Mare''. Dm lucrare, precum şi de la viceprimarul Petre
Ionel, am _reţmut următoarele date importante:
Pnrna .unificare a .,văilor" arc loc în 1864, după legea care~
st
m ituit Reforma Agrară. Atunci se ftxcazJ limitele a trei
comune::
>. Val:a Călugărească, cuprinzând Valea Popii, Valea
1
alugarească, Valea Săracă şi Valea Mante i
21 Valea • .
Urs-,, • . • • '. ·· Valea
• vaiet, c.:up1111Land Valea Po1enu
rsoa1e1 şi Deliccl ' •
3) Valea .\/fr.:o,w '. . . Vaiei
1e1loi· t, 1 \ ' ,aIea I~argă u. cuprinzand Valea N1covam,

125
1~4
 CALLGAREASCĂ pe s1,1ra
- - - VALf:,A n · 1_ d
a e timp
____ r:tis R.1pcaI1u
ocumente istorice).
·1 V11lc
- au luat locul pa-d un•1or de
d
,_..:,1rfunlc dealun
. or,
. coborand,
. cu t11npul , spre z.one Ie mai Joase
pe
e coastele insonte . tot timpul
b - ·· 7ilei. Dar câte a c ogapi nu•
lt b _
P
sunt pc_aceste co I mc, ogaţ11 pe care abia Ic \i'ca -
. f] . . . " za cei de la
VIA ŞI \'INUL Ş es'7· · Padun, ora spontana cu fructe de pa·dure ş1• pante 1
medicinale, făneţe . .d cu . curcubeul de pe cer coborât A

\lOTTO·
Ideea mea fixă în zilele de toamnă, despletind
j~gendc. e că noi, românii, suntem de o stea şi de
u1; răsărit cu viţa de vie, că suntem de-o n aşte re
cu vinul." (Fănuş Neagu, în vo l. ,,Pe dea luri
dogorâte de podgorii", p.17)
Datele pri, ind judeţul Saac, cu locuitorii care ş i -au
constituit a1c1 vatră pentru ei şi urmaşii lor, cu preocupăril e
generaţi lor care s-au succedat secole de-a râ ndul, ne aju tă să
întelegem mai bine comunitatea um ană care defineşte
localitatea numită Valea Ciilugărească. Închegarea l oca l ităţii
ste legată, în egală măsură şi în sincronie de mişcarea
populaţirlor, în strânsă relaţi e -cu existenţa drumurilor (a căilor,
a văilor). de transhumanfă, de viaţii monahală ş i de cultura
vi/ei de vie care, de timpuriu, a înlocuit o parte în semnată din
pădunlc de pc platoul şi colinele actualei comu ne. De fapt,care
sunt locuitoni întemeietori ai primelor cuiburi de case
statornice, cătune ş i sate de pe aceste locuri? Cei trăitori din
vechime aici, la care s-au adăugat cioba111i, monahii, oamenii
veniţî de dincolo de munţi ? La această întrebare este greu de
raspuns; ceea cc este sigur este faptul că în această zonă au
vieţuit oameni din cele mai vechi tim puri, generaţii
nenumărate, peste care s-au suprapus alte popula ţii.
Sunt locuri pnvitc cu dragoste de ochi ul lui Dumnezeu,
cu bogăţii nenumărate, aşa cum sunt mai toate regiunile
subcarpatice. Localitatea ş i -a căpătat renu111cle pentru viile sale
încă de pe vremea când padunlc se întindeau de la munte pânl
departe, în câmpie ( Codml V/iisiet înc.,ă ma 1 c pomenit în
folc:101 ~i rămâne con:,Lm111t în luwiri de ~pcc ialitatc şi în
12
m fl on•
livezi
.. . pe margini
. . f1 e vil , cu nuci, meri, peri pruni, gutui ci
. . , ~ , reş1..'
\t~in 1, ca1 ş 1 cu oarea 1oz pal la mceputul pnmihcrit. piersici
etc., grădi111 cu coacăzi, aluni, răchtţt. smeuri. locuri cu 12,•oare
destul de apropiate de suprafaţă, cu soc, măceşe ş1 poroambe.
mă criş, traista ciobanului, coada calului, pătlagmă. tăt ănească,
ros topască, pc! in, sunătoare etc. Şi, cum toate acestea şi multe
altele parcă nu erau de aJuns. a fost dcscopcrn şI petrolul -
aurul negru al c1vtlizaţ1c1 strălucitoare, a cărui prezenţă se face
cunoscută prin „sondele" (mstalariile de foraj) instalate în
onele înalte, de pădu re, în Dosuri, de e'-:emplu. Dar ceea ce
defi n eşte, totuşi , local1 tatca, este podgoria, vitle şi vinurile ei.
Este podgoria de deal cea mai apropiată de capitala ţării
şi a atras, de demult, multi reprezentanţi a1 puterii, ai justiţiei,
ai culturii, ai comerţului etc - oameni cu dare de mână -
dornici să-şi cumpere o bucată de vie sau moşie. să-~i facă un
conac unde să se retragă . Sit meargc'i la rie devenise. la un
moment dat, un semn de distincţie, aproape de nobleţe „pe
stilul nou".
Vinul este băutura sfântă care-l uneşte pc om ~u
Dumnezeu. Este sângele Domnului care se dă, celui cc-a P t·
05t1
drept c11mi11 eciitt1rci.
*
*
*
~ e la Homer aflăm că vinul este băullJlll care
• • e~ durerile, redă uitarea şi alungă gândurile care ne
U1esc m fiecare zi. Dar tot de la Homer aflăm ş1 răul pe
1
127
 VA LEA C ĂL UGĂ R lASCĂ pc <p,·r• Jr. d .
Cttmp
Elis R;ipcanu - - ·> <l<i
---
• \ ' lllll
arc- I tace · I·. <.:·I ,ILIC'' I·, 01b11c". aşa cum s-a întâmplat cu este unul dintre primii ma rtori ai istorici v· 1 • ,, .
.... ' ,,
egiptean Osm · ·s - fi1uI. Ccru 1u1 ş ·1 al P ămân t ului _mu u1.d Zeul
ciclopul Plll1fo111. . . .. • · · h. !'fi . . . . este cnumn
\ inu I '.1 fost d1J1 to tckau nc1 bucurra omulu i. Cine poate şti într-o
. in sc rrpţ1 c . 1crog .1 1ca, ,,stapanul . viţei în flo are,, , care a•
. " . ? cr . .
~ - ur,dc ur'Cli în rstonc prn nul „pahar de vin . ae r „s ucul de învins moartea. ş 1 a renascut tocmai cum rcna'-te ., st rugurc 1e •m
j)JllJ - • d
,uucw I•• v, 1-c.. ur,·1
, d1r1trc 1mrn clc bautun sa vurate
~
e om. fiecare. an, dintr- un bu tuc ce parc mort (sau . , r·ena1a- fi1e-n
~ '\ u -,c cunoa~tc patrra vqei de vie. In stare să lbatică, digresiunea, cun:i renaşte un bea t „mort", care c;e treze. te
dcu ~po ntan. a cresc ut în loc urile care i-a u favorizat dimineaţa ca venrnd de pe altă lume). ş
Şi _în ~orm in telc din Teha •• s-au găsit scene
1
dez\ oltarc,1 I· a este la fe l de veche ca ori care co pac sau arbust
c.uc a fun117at omului fru cte comestibi le. Natura a fost darnică, reprezentative atat pentru cul es ul viei, cât şi pentru obtmerea
oferi t omului boabele dulci de struguri, care i-au folosit, la vi nulu i.
rnceput, ca h rană . Cu timpul, a fost descoperit sucul obţinut il ozofii ş i scriitori i Grec iei antice s-au ocupat ş , e1, în
pnn zdrobirea ciorchinilor, care era pl ăc ut la gust ş i ţinea de scrieril e lor, de vitic ultură (Democrit ş i Xenophon, Aristotel,
sete. A fost cunoscu t apoi efectul am e ţitor al mustului 1phrast ş i Dioscoride) . Aristotel se mnalează chiar existenta
enncntat ş i , ini ţ i al. a fost fo losit rn scopuri curative - strugu rilor fără sâmburi, recomandati pentru obtinerea
medicament naturist, am spun e noi as tă 7i . Starea de euforie şi stafidelor.
senzapa de forţă pc care o dădea o c upă de „zeamă de struguri" Vinul este lă u dat , după cum am specificat, şi de Homer
fe nn entată i-a determ inat pe mulţi s-o „gus te" şi fără - legendarnl cântă reţ orb, considerat autor al operelor 1LIADA
recomandarea vraciului sau a preotului ş i astfel vinul îşi începe şi ODISEEA. Câş ti găto rii în trecerilor sportive erau răsplătip cu
scensiunea în viaţa omului, fiind cunosc ut pentru plăcerea pe premii constând în cupe cu vin. Emblema scutului IUJ Odiseu
care o produce. era viţa de vie. Homer însuşi e considerat beţiv de către antici.
Sem inţe de struguri s-au găsit în l ocui nţele palustre
149
Horaţiu 1 5 3 nu se îndoieşte de faptul că autorul nemuritoarelor
ale începutului epocii de piatră. Demne de amintit sunt şi epopei era băutor de vin, din moment ce laudă vinul:
Legile lui Hamurabi, 150 cu două milenii înainte de Christos, „ Laudibus arguintur vini vrzosus /-lomerus " (Este învinuit de
care fix ea~ză negoţul cu vin. În Cgipt, teascuril e de vin erau un laude aduse vinului chiar şi beţivul Homer). .
'?onopol rn mâna preoţilor ş i a faraoni lor. În mormântul unui La romani, vinul capătă o importantă deosebită. O
a:ao~, mort cu mai bine de şap te mii de an i în urmă s-au găsit, dovadă în acest sens o constituie scrierile rămase de la Caton,
alatun ~e r~mă5iţclc sale pământeşti, câtcv~ statuete Varon, Virgi/iu Pliniu etc. În plus, încă de pe vreme~ aceea,
reprezentandu-~ pe sclavii care urmau să - l s ervească pe marele unii autori cons~mnează efectul „binefăcător" al vinului as~pra
defunei. Una ~Im aceste statuete este a unui bărbat pregltind un scrisului. Horaţiu însuşi afmnă: ,,Nec possunt v1vere
vas mare de vm. Vasul acesta, împreună cu alte câteva amfore,
. n.. . . Edi N'nbll Liceraturl, Bucureşti.
',n rrisn«1, Ţara VUlunlor, lW'll r-
•• Locum/e pa/urn e - loc.. urn1c constru ite pc ape (bă l li), care of◄ • lta --, p. l4. . le maluri ale
HJlcq,c in,polriva .inirn,ll dor ~al bat,cc (î11 l.it pal1t I, paludis - mlafhni
~ ltăJ ~~ • Celebru oraş în Egiptul antic, consttUJt pe ~
,.,, Iii 1• •~Pl'IDumit de cei vechi, .,Teba cea cu O ~ută de ~~il~~lui şi al clipei
lla11111rab1 Al )lnlta p11 n J al drn ·1\fJ c, llal>1 lomdu 1 şi adevăratul de v·o""ltu (64-8 î. Chr.). celebru poet ro~ cantăre I a TICĂ.
ondt1to1 ~1 lmpc,;riulw Jfab1 l,m1,,11 (an11 200 1 l<J6 J ( hr)
1 aa14, a scris ODE, SATIRE, EPISTOLE şi ARTA POE
1;,a
129
 l an11/11,1 Oii<
l· li~ Rapc,111u ___

,·cn/11111/111 110/cli, I,11 .1

, ,,
cu111a,
.. (N
.:-;Înt.:cl'k ( J'Ol'lllck) ~c,1,L' de c,itn.: bt1ut0111 cl c _ap,i) .
--
u pot d[11nu1

n ll'J J,1 i111eL'p11tul L',1~1c11ţc1 lor ro111an11 erau băutori de

---
VALEA CĂLUGĂREASCĂ pe spiral· d .
• a et1mp
Mari iubitori de vin, strămoşii noştri O t d .
• • • .
•1 onfli ct cu admm 1 straţ1a ş1 b1senca. Istoricul oe --
O- ac1 au a
S
.
Juns
.ip;i, lk' 111:bur,1 cc pun :;ta p:i~1rc p~ lun;ca m cdi _tcranea1~ă, vi (a ,n cpresionat de masura pe care o ia Burehirtagrec
y •

. trab(}56 _ e
d l' , ,c ~.: r:hpJndqtc raµ1<l 111 Italia . Cultura e1 se ex tinde în
1rn rele Preot Deceneu dea d1strnoe • viţa de vie• Simpreuna cu.
,\CL'l,1~1 ntm .:-u po litic,1 de cucerire ş 1 expansiune a Romei: 0 a
Se vii nenumarate. Aceasta masură ne duce cu • d
y y y"' • unt scoase ~-1
ar h. •1 1• ,, . . . gan u nu
d.1t.'t cu b11g:ipa. cresc şi d o rinţa de lux _şi plăcerile , prin tre care Urnai Ja vec 1mea „p1 e 11 (111 ltmbaJ umoristic a d1
nlei „ fi . _ , ., o a pe
• turta , .. a .. I cuc. ş1 .altă pasăre" , ., a fi tu n" etc ).
f.bl t. l pcntn.1 b:iuturile ameţitoare . In studiul VINUL ÎN
y

TST<)RI.\ ROMEI. Guglielmo Ferrero 155 subliniază fa ptul că
, 11le aJun::.eseră unul din fundamentele autorităţii imperiale în
Italia
ei care au reglementat comerţu l cu vin au fos t tot
roman11. Ei au înlocuit vasele din lut (amforele), pe care le
fc,loscau mai ales grecii, cu burdufurile, dar şi cu vase de lemn,
preluând tehn ica D OGĂRIE I din Ga lia.
* *
* oraşului -cetate Tomis, înfiinţat în secolul al VII-iea î.Chr. În
În Dacia, viţa de vie e cunoscută din cel e mai vechi
timpuri . E de presupus că a apăru t în mod spontan pe
meleagurile acestea, care i-au ofe rit condiţii bune de
dezvoltare. Dobrogea a cunoscut de timpuriu cultura viţei de
\1e . Contactul cu civilizaţi a vinului ş i a untdelemnului, precum
şi condiţiile de climă şi de sol favorizează această cultură.
adăpa) moştenit
'4 Din La1 poto,-ure (a bea , a se - verb de limbile romani~c
occ1dentale, de unde provin neologismele româneşti potabil, poţiune şi chiar
potu/or (beţiv). Cum în ep1grami~tica lui Păstorel abund! catrcne(e
înch111ate , 1nulu1, cu umor popular, acesta n fost etichetat de unu
0111emporan1 drept autor de .1 troje potatorice
Guxlielmo I errero ( 187 I - 1943) - istoric ş1 sociolog italian; a sens,
(printre I OJ renu11111a lucrnrc !l!ârirea >1 clecaden /a Romei în t • volume
altele,
I 90 1-19
130
u ·", ,, a se face
ci şi Ja vechimea podgomlor tn ţinuturile noastre: de d
• d .. emu t
trebuie să fi cu It1\at acu viţa de vie. din moment ce se1
înrădăcinase atât de tare gustul vinului încât au dat în viciul
beţiei, care să de\. ină pericol pentru existenţa statului daci
Arheologul Dinu V. Rosett/ 5- aminteşte că Strabo
vorbeşte de o producţie locală de \ inuri pe care le consumau
oamenii săraci, spre deosebire de vinurile de import. foarte
scumpe, consumate numai de cei avuţi .
Strugurii figurează pe opaiţele de lut ş1 pe moneda
sprijinul vechimii viilor din Dacia stă şi efigia de pe moneda
roman ă cu inscripţia „Dacia Felix·•, bătută în cinstea
împăratului Traian cu ocazia cuceririi Daciei: o fe meie aşezată
pe o stâ ncă ş i doi cop ii care-i întinJ spice de grâu şi ciorchini
de struguri - roadele acestor pământuri.
Viile din Dacia nu puteau fi distrnse în întregime pe
vremea lui Burebista iar cele distruse au fost, probabil, repede
refăcute. Ovidiu 15\ p~etul exilat printre barbari, la Pontul Euxin
llh
Strubo (Strab ) ,
geografii şt . .fi 011 - . celebru 1stonc şi geograf grec, autorul primei
11' Dinuv;:! 1 ic_e. Se ştie că a mL~it în anul 2➔ c.~: .
Popeşti , a d ett, • ~rh~olog; cu pnleJul demontăm unei vetre de foc de la
I.C.re~-, escopent, imprimată în lipitura acesteia o frunză de vi 1a (Cf
. ""orescu p
Ed,Agrosil ' .
. ' e urmele unor vechi podgorii ale geto -dacilor,
158 Ov;d· vică, B~cureşti , 1964, p.10. Cota B.AR.11463015).
l ~ ' ; u (Pubhus Ovidius Naso, 43 î.Chr. -17 e.n.) poet latin ~numit
llc1,. la 60 da;ul ~ e.n. e surghiunit la _Tomis (ConstanJa de as~).Moarc
Cl(Pr'unate i _an,, cu toate mgămin tile elitre Roma de a se mtoarce,
n Tristele sale.
131
 \' \l l · \ CAI U CrARFASC\ pe spirală de timp _

I \t -. R ,l l'l',\1111

nu S l:, ,ti
"
c cu sig ura nţ ă, din lipsă de date istoric'c, dai., dupa• toate
\ I. ,. t '\.. ,\l\!fl ,. ,1 dnt.11 , 1m11 ik d I n b,1 rnu I I)11n:1111 de .Ins,
1
. l . 1 i-,t1it {iţtl c, plantarea se crede a se fi făcut de . , ,00 d ..
, l'I t . 1' , ltl • 1, 1 1, l,ntt l'.I 'J\,t lk l.1 d dl'!tlll'l\1 o mli.)1 ma ţ ie p10 ' . _ - ~
c I, a.c ută m 1897, a11 putem :stt
:1fit ll1 <1P il ,.• rotunJun
.J. "t Cant
\ t • . ,h., ,\. '- ' 11 ' \. ' ' t "

1
l' ,,,
1
.,t: , q.t di.t l\ 1,·1.t nu : - 1.'. spt 1pm·,t p1..' ,.ulm , deci , qa ( ct 11 11 ' . _
,cchinicn l,1 3.,00 de <1111) .
, ,t ., -. : ,~,-.1-.,,i nu 1..'ll\\l)~tc,t h,1rac11I (ca multe di n
1 11 11111 într-o lu crare mai ~1o~ă , _ J 'infllă .\fihăilescu întăreşte
,,~ ,, h.'.t w1t:1. pH,du1..·:ttt,,Hc. l'"-istcntc înd in ţa ră) .
,· ,i,' , ,t:\
această _afirm a ţie „Exista tnsa unele indicii tstoncc şi
. '- l' l , , Jm , 11..•1111:.t dacilor trebuie să fi fos t cel
,;I.' , 1,'
, •~,"-,' ;,1J t5· u ~t l..'ht,H în 71Jck noastre - sub denum irea
arheologice dtn care . ne putem da I seama că 1ncă dm neolitic ŞI, ,
, ,'
1
.. \I I'
)ma11c:1.,·~,; ~u~1mc ann opcscu- p111e111.
S • • i , <i cu atât mat mu It du1 i remea se amg1s11111lw dac. grec şi roman
E'll",1entck dl.' cultur:i materiali\ cum sunt cosoarele de (, . ISTORIA RO\1ANIEI. I,p .225 ),cultllra cerealelor s1 cea a
Yi~, d.:- t',.;f ·c J.1c1d. atcstJ cultura , i\ci de , ic în antichitate, ,·iiei de vie erau răspândite în special în regiunile coli~are, că
dar ~ ,·1..1ril'm t.ll c :t c1 pe teritoriul României : însăşi fom1a aceste regiuni au a,·ut totdeauna cea mai deasă populaţie din
16
co:-C'~ ~.or J rjnus ne~chunbată de pe timpul dacilor până la 1ntreg teritoriul sud-est carpat1c."
;,1r.:-:'._,tu, ~l.'colulut XX. dnd au fost înlocuite de foarfece le Dup ă /. C. Teodorescit'\ dealul despădurit - locul în
rmak ,bumcii no ştri încă mai posedau cosoare). care s-a dezyoltat vi .ta sălbatică roditoare, conshtuie leaoănu l ~

În fcudaltsm. c"\.istă documente datând din anu l 1206 istoriei pe meleagurile strămoşilor noştri. înainte de epoca
e!cmoar1.. la , 11le dm Transilvania. Şi cronicile constituie un Latene 103 , epocă în care apar primele cosoare dacice pe tot

I)) 17.YOr bogat de informaţii . La acestea, trebuie adăugate

mi.•1Un11e călătonlor şi ale autorilor străini, la care apelăm
desea în această lucrare.
teritoriul de azi al Româmei: .,Primele bordeie s-au construit în
curăţiturile de păduri , de tip tracic. pnn nmcare 4. în
apropierea butucilor de viţă sălbatică roditoare şi a pomilor cu
16

fructe pădureţe, constituindu-se, în acest fel. cele dintâi grădini

* * în jurul locuinţelor. Prin îngrijire şi selecţionare, iar mai târziu
* prin altoire. s-au obţinut soiuri noi de struguri şi de fructe."
Înţelegem că vinul a jucat un rol important în l'iqa şi în
Specialiştu conside ră că
pe dea lurile din zona comun: 1 t
isroria poporu.lui nostru Astfel, produsele viei dacilor au ~oS
noastre, v iţa de , 1c s-a cultivat dm timpuri st răvechi. ln cunoscute şi de năvălitori, şi de vecini. Mulţi dintre năvalnic!,
Diqionarul geografic al j udeţului Prahova 160 din I 897, se care veneau grupuri-grupuri, au rămas în regiunile de _dea~u~,
nse mnează unnătoarele.
poate atraşi şi de puterea elixirului roşu, îngropându-şi aici, ID
Rl\ĂTEŞTI sau DEALUL MARE - deal plantat cu
vi ţă , ce se
întinde de la Bighilin pân ă la Valea Mie ilor şi apa 161 v· . _ .. • •• Ed Ştiinţifică.
1covuL Epoca de când a început sădirea viilor pe acest deal 11111/u Mihăilescu Dealurile şi câmpule Romaruei, •
Buc . ,
1•: tcşti, 1966, p.6 (Cota B.A.R.ll 516.688) . Ed A'l}O·
Silv:C.Teodorescu, Viţa de vie şi vmul de-a lungul veacunlor,
J>odl!oria română Bucureşti (fa J. p 9- 10. ••1 ~Că, Bucureşti, 1966 (Cota 8.A.R.US 17 .360) . • tinde, pe
11,
t Paulu IJrâtescu Jon MonlZI,
~ u ~ .tene - A doua perioadă din epoca tierulw. care se m
,11 B \ R. JI ns Tn
"' Ru III lării noastre, între secolele V I. Chr. - l.e.n. . . uni,·ersal al
Liin!,-~ • Imaş de pădure arsă (Cf.LazJr ŞăineallU. Dic pooar
11 tornâne, 1898)

133
 U I\ ( A Ll <,AR LJ\ SCJ\ pc spiralr.ii uc
.1
l101p
1d1 s l{,ipl:,1 1111
pc Vtd„a Popii, la circa I km . de .şosc • a, pe un platou
. I , ,., 11 l·k "'' î11 li.:Iu I :icl:S lî1 s - au 1· trc vi I a c: '< htal un monument de, arh1tcctur"1 ~
n:i~1un1 I,: 1'•'1 !\' 1, 1l . 1• • , , 1 ' 11 • .ulll . ' 1~ar,111eac;că . r
,mpi\m!,ni.• 11 11 i'n 1111,d I II l' :- l . )
vor ba, de ( ,ama ,I< lemn denumita
. astfe
• l pcnt ru ca- era•
• Rc1l'11nd11 -M: la t1 ,111s1H11111I cu v 111, /\lor 111 I o;1,•sc11 d111 lemn 111clusiv cuiele d„" p·t
• , '1 ·•,· 1·- ,1 1 l ·, 111 \l'tl111m:, prndusck v1 il o1 din
co nctrnita
, în totalitate
. 1mr cr;;: a
\.J'II/CII/ 1101 l ., 1 • _ ' 11 • 11 ' . • b:irnclor,_ ca ş1 ( am lw ~foţ.:uy,., de la Muzeul Satului din
Dh\l.Lll. \l ,.\Rl ~ nw1gl'<l ll spic 131,l!;,OV, p11n pa1plc de sus de Bucurcşt1. A fo:-.t e,onc:;tru1tc.1 ~~ 177 (conform crestăturilor care
,a1cn, prm Bu ,.1 11 ,i apoi prin P1cdea l. au existat pc pcrva/ul uş11) ş1 servea de cramă boierilor
\'inul 1: l\1H1 : l',l/,1 adc,:1ra lc legă tu ri cu alte ra muri de
Filtpe,,·ti, fiind situată pc latura vestică a curţii conacului. in
, iliupc, se l' tel'a1<1 noi tehnic , de transport, cără u ş ii duc
1 prima jumătate a secolului XX, p,imântunlc au apar(inut lui
noutătik d111tr-u11 loc în altu l, vinul devenind astfel un fac tor de
umitr_u S. Nen~es~u .. - f~st_ul ministru al comeqului şi
progrr:-. industrn lor - ale caru1 v11 se mtmdeau de la şosea {undl! începe
În I "'Ob, Co11sta1111 11 B râ11co 1eanu îi sc1ie j upanu lu i'
1

'1co1xhc al Hmşo\'1/lui „pentru carele cc ar fi să vie în
;-.tuntrnia ca -..:1 curnpcrl: , in / .. ./ de aici den ţară/ .. ./. Am
poruncit şi la Judeţul Muscc lu lu1 şi la jude ţul Pra hovei, celor ce
umblă cu dajdca, să fie scuti ţi. Pentru 12 buţi cu vin ale
dumitale. ca să porunc im să t reacă fă ră va m ă, iată am făcut
cnne la \'amcşi1 Je la Vălc ni ". '· 11
Viţa de vie, ocupa, la sfâ rş itul secolului XVIII , 2.200 ha
in Moldova ş1 21.480 ha în Munteni a. Jl ă qile austriece de la
fiirş1tul secolul ui al XVJII-lea şi începutul secolu lui al XIX-iea
rată că viile <;e în tindeau p â n ă sub mun te, ,,toată rama
s ubcarpatică 111n<l presă rată cu podgorii". După 1864,
suprafc\elc cultivate cu v11 s-a u extins foarte mult, atingând
cifra de 150.000 ha. "'8
Sul=er, în a sa Gesc liichle des Transalpinischen
/Jacie11s, arată, la 187 1, că vinul dm Greaca c cel mai timpuriu,
î1~să n~ dwcază nic i p fm ă vara urm ă toare . Este vin de şes, ,,pe
cand vmul de <lea l tmc m ulţi ani ".
1
"Marin Popesc11•,'>in11<·111 op.cJt .. p ~
'up1111 - Căpclcnic de pnut sau de ora~
C1u11 în ,Mann PopeJcu -.'>1111n·111, Podgo, ia româ na, p 14
Valea Popii, acolo unde se află şi astă.li un turn) p:mă spre
păd u re. în Dornri. Constructia_de bame masive se baza pe o
temelie de cărămidă de epocă. I ncăpcrea de zid a fost .idăugată
ulterior Pnspa, de dimen'.'i1uni ample, pentru \'rcmea aceea ~1
chiar ş i pentru '- remea noastră ( 15 metn lungime ~i 9 metri
lă\ime) , era străjui tă de stâlpi groşi de stejar, c1oph ţ1 cu barda.
Stilul arhitecton ic, so ltdJtatea construcţie i care a atins o
vechime de peste d o u ă veacun, sistemul care a stat la baza
alcătuirii ci , i-au determinat pe spec1aliş11 s-o declare
monument de arhitectură . Deşi in 1970 s-au făcut unele
eonsol 1dări, Crama de lemn, vizibilă de la ~osea, a fost, în
general,lasată în părăsire . Năpădită de bălării, ajunsă în rumă._ a
fost demolată . Au rămas imaginile ei în ghidurile nmst1ce şi 111
referirile din literatura de specialitate.
. Din informaţiile de ultimă oră pe care le deţinem de I~
pnmani l comunei - inoinerul Niculaie Neagu, renumita crama
de lemn va fi recons~·uită, dar nu pe locul e1, ci în curtea
lnS1ttutului de Cercetări de Viucultură si Vinificaţie •
La sfârsitul secolului al XIX-iea, podgoria Va/~a
c·1 a ugiirec,sâi era ' la marc cinste. După analele 5Wt1Sfl~I! • • '.Im
I~ 61 · în Muntenia erau 126.399 pogoane de vie. iadr !
,v,oldo . • ta1 în cele oua
11

'1wli11a /Jara11onky, Rcparti ţ,a tei i101ia l ă a 1.: ult urn vi \ci de vie tn R.P.R, . va - 64.184 pogoane deci, m to ,
m 1'1ohleme de <,courafic, voi. VI II ( 11)59) , p.149 Prov1ncu, ••
95.291 hectare. '

135
 \'ALEA Cr\LUGAREASCĂ pe spirală de tnnp
Elis Râpeanu
------Mânăs tiril or închinate "-> ........ .

particularilor (proprietarilor)..
1

anăstirilor neînchinate ......... ::::::::·..

----
~.330 pogoane
•• b .902 pogoane
~ · •••• •••••••· 18.752 ~
. \..- .- oevalmaşilor..
. .......... .. ...... ... ... .•••······· b. ')6- po_,oane
Răzeş1lor.. ... ........ ... .. .... .... ..... .. ...... ·- pogoane
TOT
§-------
-- -
.._:----·· - ·
AL ... ······ .......... ······..
••••••••• •••••
•....... l~-6•,. ......... .
- ·-'99 pogoane

:-}------- La 1865, în Judeţul Prahova,eraucultivate ,.. .

· ~ • 170 ' .. \Hpe 18 .29)
oaoane ş1 8.232 talei. 1n 18 7
2 rnle se ·int· d
P ;:;;, ~ : lil eau pe 0
Suprafata de 26.571 pogoane, dupa recensăma'ntul d.
.,__:- • 111 acel
an.1' 1 ~?CEA PRAH_OV~I din 16 ?c\ 1883 enumerăjudetele
României care poseda mai multe rn. In frunte se afla jud~Ju!
Prahora. cu 29.165 pogoane, urmat de Dolj cu 24.163, de
~ Mehedinţi cu I 8.1-H ş1 Bu::.ău, cu 17.981 pogoane.
În plin avânt al \ iticulturii, au apărut bolile, iţei de \'ie.

~~----
li,
„Oiudwnul a fost semnalat în Franţa incă din 1846. Se
adaugă apoi Mana, Klon-Rotul. Până atunci, în Europa, nu erau
. cunoscute ca boli decât Antracno:::a şi Putre:::eala."
.
.. Rezistenţa vii lor, în vechime, se explica prin aceea că
fiecare podgorie, fiecare deal, fiecare vale aveau viţele lor, care
se cultivau acolo , câteodată de veacuri şi care, prin selecţiune
naturală, se adaptaseră perfect condiţiunilor localităţii. aşa încât
la orice boală, planta rezista puternic, apărându-se cu uşurinţă
contra oricărui atac". În DEALUL MARE, specifice erau
.
gordinul, timpuria, mischetul, berbecelu/etc. ..·~
.. Apoi s-a ivit FlLOXERA - un adevărat fl.age! a~.vnl~r~
Fund o problemă de interes naţional, filoxera deţine mtaieta
Crama din lemn - detalii arhitecturale:
peretele de est şi usa (sus);
imbinarea bârnelor în coadă de rândunică (mijloc); stâlpi de lemn sculptaţi Uos)
mânăstire
169
Mâniis tiri în ~·Iuna
• te · cele puse sub protcc ţia lavrelor din Orient; lavră·
altora d m~e in care fiecare călugăr îşi are chilie proprie şi separată de a
În Muntenia, cei cărora le aparţineau viile erau: ăsărit' ar .stand toat e su b un egumen; lavrele atârnau numai de patnar • b··1
II e
Aşezămintele publice........... ... . ..... 2.118 pogoane R
măsură tă
1>0 1
u u1 (Atos
Fa/ce _. · I.crus~ 1·1m, Rumelia, Sinai).
Statului.......................... ............ 1.030 pogoane Stânjen· (p1· fale,) - dm lat. fa/cern . veche de supra fa de 2.880
111 Diqi1 pătrat, , ·~0 1os1ta,
• • mai• ales, în Moldova (14.342 m.p.) 404
Buletnar geografi~ al judeţului Prahova (deja citat), p.401 şi •1
171
mul Oficial al Smdicarului V111col Prahova, Ploicşl1,
Anul I. ,unie.
13
137
111
lills R,,pL',lllll

pagmik publinţiilt11 Cu111 ,1L·1..•,1stl " .1p.-1 1ut î n /o ,,a

---- VALEA CĂLUGĂ Rl:ASCĂ pe spirală de tnnp

F
·,1 oxcra şi alte boli cc s-au abătut asupra \,. 1
. . . d .
--

' or. precum

rir \l~l 1 l [ \I \R I. de L',1 SL' ()ll\j),1 ~ I \() C I·,\ PRA I [OVL I.
i ames tecul de somn . cu penoa
, - e d1fente de coacere au dU!:i la
'\um:irul de ll, 1 'I 111111c l "~·L 1:,cc cu noM.: ut ca c convocat ş ·d rea podgone1 romane. 1ncepe faza cheltuiehlo
deca e . . . . r pentru
(. Jh II it Cic;l('ral al l\ld1.. ţtil111 1w11tru (1 iulie, LLI s[1 1a masuri . ,·rea viţe , romancşt1.
1
1ocu d . . _
, u- spme1II.
pcnt 1 1.·. omb.llc-rc.1 tiil, ,crc1 .. cc- s a 1, 1t în podgorii le noastre 111
" Se usese
. _vremea . - noteaza •vlar1·,, ?opere
dm DEALUL \1 \RI" \ 11:lm. dintr-un alt numă r al în lucrarea . citata bi. - cand la DEALUL t\lARF fi1ecare
:1uhlil·aţir1. că ..~-.1 d1,pu::- a ,c 1nfi 1nţa ele în d ată, între Ploieşti cultivator se s'.mţea o 1gat să aşeze la poartă butoml cu vin.
~1 l. 'rl.1(1. mai muh(' dcro 1tc în care să se aglomereze, în cu oa l ă alătun. pentru ca trecătom să bea Şi era O onoare
cantităţi ~ur 1.. 1tntc. m1'\tunk chim ice prevăzute în menţionatu l pentru cel al căru1.,vas se golea întâi, fiindcă atunci vmul era.
rrgubmc1·t , p1L a ::-L' putea pune la di spoz iţia proprietari lor de la ci, cel mai bun.·
n1. Cum cantitatea de vin scade, statul ia măsuri pentru
În r\ '\ L'\CI \ TORU PRAHOVII, găsim menţiunea: păstra rea în bune condiţii a celui existent. ANUNŢĂTORUL
COMERCIAL din 1893, publică, la rubrica SCIRI (ŞTIRI):
EVTRL. PODGORENI „Camera de Comerciu a publicat un ordin al D-lui
Consiliul Superior pentru combaterea filoxerei s-a
Ministru al Agriculturii, Industriei ş1 Comerţului, prin care se
intn· 1t b ~lm1stenu l Domen iilor ş i a decis ca vii le să fie
tratate cu n3fta lm ă, iar distrugerea (subl.n .) să se facă numai
face cunoscut nmtlor O-lor Comercianii cari au, ase goale că
pentru acele vii infectate ai căror cultivatori n-ar voi să O-nul inspector vit1col va face dezinfectarea lor, de două ori
aplice tratamentul cu naftalină . pe săptămână în zilele de miercuri şi sâmbătă."
Naftal111a se p rocură gratuit de la stat, iar lucrul se În acelaşi an (în numărnl de joi, 2 decembrie 1893),
face de cei mteresaJ i.1 1 ziarul publ ică LEGEA LICENŢELOR , Capitolul I, ocupân-
du-se de „aşeza rea impozitelor" fixate pentrn vânzători i de
lată ce consemna ş i Dic/ionarul geografic al judqului băuturi spirtoase si vinuri.
rahu,·a din 1897, citat şi mai înainte: ,,Însemnata podgorie
. In artico lu l Vinăritul, ace lasi ziar ( 1O oct. 1893) îş i
A \ •

DEALUL MARE e aLi distrusă cu desăvârş ire de fi loxeră, ce

\
~~primă îngrij orarea pentru lipsa vinului de pe piaţă, cauzele
s-a răspândit în acest Judeţ din anu l 1879, iar oficial s-a
constatat în anul 1884". und filoxera şi îngheţul : . .
„Căc i cele mai mari podgorii au fost bantmte de
Deş i apărus1., filoxera , viticultorii român i tri mit, în I 886, filoxeră şi parte degerate de iarna cea aspră a anului crecut.
mostre la o -:xpo71ţie a vrnu, dor de la Viena. Din 43 de mostre
Puţ!nclc vii cc au rămas pe aloc~ea neatacate şi ?cdegera:
tnrni sc, 18 au obţinut nota O (7ero). Vinuri le erau slabe,
deşi au făcut niţică recoltă, se vmde cu un prel f?arte m
inferioare Numai producţia de la Valea Mieilor a fos t declarată
,,lm11i \oarif" /... /. Comercianţii de pe la mahalale nu pot a-l v,~de pe ~
preţ aşa de mare căci consumatorii de orice mesene ar fi et,
1

nu se vor mai dt~ce de a le bea vinul care este aşa de scump

ANUJ\:CIA I ORl1 PllAl!OVII ✓ 1a1 w mcrc.:1al ~1 1 ndust1 ia l, Ploesci, 16 şi vor alerga la alte băuturi spirtoase cari sunt vătămătoare
l~Xh r-, Wow B AR. I' li 1498)
Fcblllalll'
Cu Sănătăţii . " ,,
aceasta d • • noastre care.
Cândv " ocazie, se aduc elogii „Po gonet
138 a, o intrecea pe cea din Odobeşti:•

139

Elt-. Rap1.·am1 ___________
.. l\,;tl, ,pl.'.'r;11L,l l.'.'1.,mcrn nţtlo, no~tn cm asupra
podgNlll,,r tk l.t (.)dl,l'l.'.'~tl. ,k UtH.k ndul.'.'cau de ma1 n~ulp ani
nn ... :;- . 11.11 .,k,, dl.'.' ('Jnd ncnoroctrcn a cazut pe
frul ''"' , 3 -wa,td p,,dg,,nl.'.'. care era :;,t ma t renumită decât
)d,,,,-:-~ ~ ,:I.'.'.: nlh.'k. cu dcalun lc et măreţe şi pline de
vcsd -:-. (':m 1.'.'rall , ·-irate de o mulţime de străini cc veneau
dense dc:.;C ,1 la p,,,1tck frumoaselor ei v1\c de odinioară."
:::).:~• rec1."''~c1c -.unt s1abe, ploieştenii nu renunţă la obiceiul.
-.ta~or1-c1' ctm wchime. al desfacerii vinu lui nou.
.\'\l"- ŢATORl L COi\1ERC IAL de dumi n ică 3 octombrie
I S()3. nrrează pe pagma I:
.. . ['\'C:RJLE SAU OBORUL DE SĂPTĂMÂNĂ
O mare veselie este în micu l nostru bâ lciu din Oborul
de săptămână. Mat în toate zilele de la începerea lui , este
, :z1tat de un public foarte numeros din toate clase le sociale
tdri. cu toate supără ril e ce au fos t a se îndura în acest an,
ton:.ş1 se simte că au început o a l tă v i aţă pentru distrarea
puhhcului cu vecl11ul obicei al desfacerii vinului nou din
podgoriile Judeţului nostru, cari , d eşi nu se mai găseşte
recoltă dm cauza fi loxerei, totu ş i obiceiul înc ă nu au perit!"
În 1899. Ministerul Domeni ilor scoate „Harta viticolă şi
filoxencă a României"
Despre fi loxera care a lovit viile româneşti , au scris şi
speciali~tii francen În mai 1889, 1. Brechoire prezintă
expunerea „Reconsti tuirea Podgoriei Române", în care se
referă la acest Oagţ l. Sub lini ază faptu l că în 1884, Podgoria
Română era încă in tactă; de la 1885, filoxera a făcut stricăciuni
groa/ mcc, necruţând nici un c olţi şor . În 1899 - anul expunerii •
62 OOO hectare erau cu desăvâ rş ire di struse şi extinderea răului
îi permite să afirme c;.ă, în maxi mum IO ani , nu va mai exista
nici o vie în Roman ia, d111 celt: pl antate pc 127 .OOO hectare· cât
arată slatisllcilt:. Subl1111:v ă că c necesar sp nJ1nul statului
pentru 1cpla11tan.; f a sli11 ~1lu l cx puneiii î~i pune întrebarea:
1-10
- - - \' f-\ LCA CĂLUGĂ REASCĂ pe spira lă de 1tmp _ __
\ ,a scăpa
, ţara de _catastrofa care ~
o ameninţă?"t'J
• A-t~
:s azi putem
~ă- i răspundem c~ ţ~ra ;-a scfăapat de acea catastrofă, dar, până
la urm ă , Via Romana_ a 1ost re. acută.. _
Interesanta este soluţia ofenta de Dicţionarul ooeogra11c
a/Judeţu lui Prah~~a din 1897, la p.407, in subsol:
„M1Jlocul cel ma, practic de reconst1tu1rc a ,iilor
distruse de filoxeră dm dealurile Prahovei este - după Dl
Dumitrescu-A graru, profesor la Liceul dtn Plo1e~1i, vita
americană altoită cu cea indigenă". •
Pe la I 866. v i ţa de vie din Amenca e adusă pe
continentul nostru în F ra nţa, fiind a lto i tă la Montpellier, unde
se obţ i n peste 300 varie tă ţi .
'am pe la 1890, vi ţa de vie americană este adusă şi la
noi în ţară de c ătre G N icoleanu şi D.P.Glodeanu, acesta din
urmă agronom din Chi ţorani .
În scurtă vreme, regiunea dealurilor de sub Carpaţi
ajunge să fie din nou ceea ce fusese înainte, adică ,,partea cea
mai vie a ţării nu numai prin densitatea populaţiei, dar şi prin
vechimea satelor şi prin intensitatea cu care circulă acolo
capitalul" .175
* *
*
infl Apariţia şi dezvoltarea podgoriilor propriu-zise sunt
înt uenţatc nu numai de factorii geografici şi istoriâ aceştia se
prore~:trund .cu un_ complex întreg de alţi factori. Astfe_l,
,..: d:ul v1hc~ltur11 ş1 extinderea pe care a luat-o_viţa _de v,e
torate, m egală măsură 'actorilor econom1cL N,cu/rna
vs.ky consideră că I ba.'J'de viţă de vie• asigură
arano . •
de
B un venit•
7· 8 on mai mare decât 1 ha. de teren arabil cultivat cu
174 I. 8rich ·
(Cota B A oire · Reconstitution du Vignoble Rownain. Ex!>'>"• mai,• I899
• .R. liB520.665).
hs Niculina
lP.R. ln p aranovsky, Repartiţia teritoriali a cultun1 v1 ţel e
- •• • • d vie în
' rvb/eme de geografie /l9SQ/, Voi. VUI, PP· 347.
141

l· li- R,IJlL'; lllll
I . ,,, I fl 111 ,\,
• l 1-, ,-1: ,CL' IL',1 11rndu :- L'10 1 V IL' I
\1.~ll~,I l' I' l ·' •
lll,11 \, t ,\ • .
uit,illl, (k ,l„L'lllcnea . c [1 I 1ecare prorm ctar îşi
" 1 111
,1 ,, a ,,inL'il \' lL' I prn111 , nuci , gutui, c ireşi, . v i şi.ni , meri
J. nn ... , , 111 1o . •
,'IC. pc l.ing:\ cei lalp polll1 în1ct1kn rlantap sa u aparu t1 pc ca te
i) ,, 1, 3 ~1:'i ,au pe d ti.: un platou, ca re dc v~ nc~~ cl<: m<:_n~~ de
OII L'llt:lrl~ ~i idc1111 t1c,m:. ., la c 11cş la Tala T1n ca , ,,la mar , ,,la
nucul dL'. pe 1.oast;1" etc. Gospodaru l nu l ăsa nimic la voia
întâm pl:'i ii i: ,,c(1lo unde în , ic erau lipsuri , până să Ic comp lc-
tt'ze, r11111i.:a dtt: un cuib - două de porumb, fasole , ca1iof sau
:;emana morco,. ".\alată etc. La fel de importantă era viţa tăia tă
pnmi\n1 :1. care se folosea pentru îoc.
•\ lt factor îavonza nt pentru viticultură este faptu l că se
prnct1că ~1 pc terenuri greu valorificabile pentru culturile
CC'r ea 'ic-l De aceea cu ltura viţe i de vie a constituit
indektmc.irea eco nomic ă de bază pentru acoperirea nevoilor
materiale ale loeu1torilor din aceste regiuni caracterizate, în
general. pnn so Iun sărace . Aici, omul şi viţa de vie ş i-au
înfrăţit destmele în viile cc acoperă majoritatea dealurilor.
n rol deoseb it l-au jucat centrele urbane şi industriale
din apropiere, unde producătorii au găsit piat ă de desfacere.
Plo1e~tiul a constituit deb uşe ul principal al vinurilor produse de
DEALUL MARf:., în genera l, de Va lea Călugărească, în
special. Nu sunt rare cazurile în care proprietarii de vii aveau
case şi în Pl oieşti , p1evăzute cu prăvă l i i în care se vindea vinul.
mărturie în acest sens o constituie nen um ărate l e a nunţuri de
vânzare de vinun din presa vremii.
E cazul să n.:ammtim un factor la care ne-am referit când am
avut î_~ \:cd_ere de7voltarca istorico-socia l ă a zonei: re partiţia
culturn v1ţe1 de vie a fost influenţată favornbi l şi de reţeaua de
co11111111caţii care a înlesni t transportul produse lor spre consu-
mator. Şosea ua naţJOnală a fost ca un nuviu care şi-a primit
N, .. u!li111 1Jww1uv1ky, Repartqia lenlonală a c ui turn , 11e1 de , ie în
R p R„ în l'r, ,bl cn1l' <le gcogr.ilic -1959, Voi \t lll , pp 3l7
142
- - VALI \ ( i\ Ll C,ĂRf AS( A pc spirală de timp _ __
an ucnţ ii : c{1trc ca__veneau că ru_telc_ încăr~'. 1 te cu butoaie pline. de
este 111 , 11 rap 1cl;i ~ 1
ca. nişte
pc drumunle. c,,11 c coborau . va, de pc deal u11. .•. Va1ca
.
Popii , Va lea Z1dulu1 Valea Saraca, Valea Mantei, Valea Largă
etc • Viile înllnsL au făcut ca pnn Valea C'âluuăreai·ca·s· ·i t , •
. < rl::tca
.., •
Drumul vinului Mann Popesrn-Spzneni notează faptul ca· •
I I • ' m
vech ime, r_rodusc c v11 or dm ?EALUL MARE mergeau spre
Braşov pnn Prccl~al ŞJ Buzau. Drumul de pe Teleajen c
pomenit într-o scrisoare adresată de Vlad Ţepeş brasovenilor.
în 1476: ,,Şi v-a slobo.11t Dumnezeu pretutmdem drumurile şi
pe la Ru căr, şi pc Teleajen, şi pe Bu::.ău, deci umblaţi acum
slobozi pe unde vă place ş i hrăni p-vă ."n
Despre vinurile duse peste graniţă de negustoru
braşoveni amintesc hri soave şi mai vech1. Astfel, în
documentele emise de Dan Vodă, care a domnit între 1424-
1440, el se adresează negu ţăto1ilor dm Bra50\ . cărora le
întă reşte privilegiul acordat de tatăl său - \'Oievodul Mircea cel
Bătrân : pentru fiecare butoi de \În 6 ducaţi. În alt document
adresat întregii ţări, Dan Vodă le aminteşte ş1 „văm ilor de la
Târgşor şi Sakoieni să-i lase pe braşoveni să negoţească cine
ce-i pl ace''. 178
D u pă 1830, prin BuCO\' şi Valea Călugărească trece
drumul de poştă spre Buziiu. Denumirea oraşului MIZIL <le
astăzi atestă fa ptul că acolo a fost staţie de poştă. unde se
schimbau caii . Tot aici, căl ători i serveau în grabă . .,I~ botul
calului", o gustiirică, şi o br1uturicâ, rămase cu denumirea de
mizilic (de la cuvâ ntul turcesc me::.elic).
~ • Iv o· VOCEA
ln 1875 se construieste şoseaua naţ1ona a. 111
PRAHOVEI de joi, 4 se~tembric 1875, aflăm că, pent~
conSlruirea acesteia. sunt 11 puncte de lucrări unde Se cara
I?)
r,-.o
a..t~f. Gh.Nicules,·u, Va Iea Prahovei, Ed. Sport -Turism, Bucureşll,• 1984 •
D.,,_~r. G.Toci/. es,u,
:~ea.ca . •
534 Docw11ente istonce •
slavo-romane din Tat:
~C şa Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul • 1346-1 60.,,
anea Românească, Bucureşti.
1931 (Cota B.A.R.III111 63~ )
143
 ( 'li:, HfqW,lllll
VALl:,A U '( 11\ REA ~CJ\ pc spirală de t11np

pi.·tn~ 1'1111tr(' ,il.l'!>k' jllllll•t,

l, fl !_' llll',l/ii /Io/ea M!<'t/01 şi
rncrc1a· nt IAHarnl se .va adăuga cu t11npul,
. . avantul ·,, 1 zelul
co doi săi - f'u/1( 111 Ş I .~1m1on. Aceştia aduci.:au vi n de I;
l'cmt,,.,i 1 Dl \I lll t'\1 \Rl. dup,i \lcm11 / Jopnc11 Spu1 e11 1, n~ro~ din alt<.: vii I
Cotn,1r,
moldov<.:ncşt1,
I I ( dar
. . din ş1
. alt(; părţi
din \ară
r' i )11\11\ lu \ ;111ct,l- 1l 1l cuc ' 1widuc
• 1·i11 alh a111<'S l<.'Cat,
- 8precu111 , c vorha tot <. e un oca carc1uma. restnurant) şi de
ps1 ',lIIIi ro~11. pmo I :;,·1 t--"/'li\(/
a . hau slabe C,l alcool
d , . - Iintre
d, ,4 . - IQ um • •ul cu vin, prc/umam • ca• 11.A mira .,a I nostru " tacca
,.
• • • parte
'gr.li.iC, da, • •l 1,L l..,I 1I t·itl!
• destul
• dl! buna ş1 , estu , • e ra (1. onal comcr1 t· ·1· A . (I ..
din aceeaşi marc am, 1c nura ( e angine grecească
•.mm1pu:1c.• I 1 1:1.
· ••1 frcc\'l·nt'l .' Biim·ata
, , alăt u11 de Cra111poş1 e, cu ~ • [ '>. /) •
l~arc ~camjna la ,11 ugun. . . _ (aromana
j lC 1 iinmtc de al doilea ră1bo1 mondia l, lll aceas tă Podgorenii nu me1gcau la cârciumă decât ~ă pună Jara
rc::?mnc L\lsta pcp1111cia dl! la lstri(a-P1etroarn, care servea ca la ca lc, să se întâlnească cu prietenii şi cunoscuţii să afle
m~dc\ \1t1Co\, promov fmd varictă\ il c Gordi11i, Pinot, Riessling, noutăţi . dar toţi sau aproape toţi emu şi negustori a1 proprnlor
11oni'/ ş1 B,1ş1catâ . vinuri .
Demn de rcmMcat este ş i fa ptu l că în co mună exi stau Am afirmat, mai sus, că şi anunturilc din ziare aduc
cârciumi 1wntru cei în tn:ccrc şi pent ru locu itorii de la şes. Cei informapi demne de consemnat. Un astfel de anuni despre
mai mul\i vic\u1ton lm:uinu pc dea luri ~i ci co nsumau vinu l vâ nzarea de , 1nuri d in această /On,l apare. de e\emplu. 111
produs de c1. precum ~i \uica făcută d111 prunc, tcscov ină, iarul DE MOC RAŢ I A (Anu l IL t'lr. 17. 5 martte 1870), unde,
dro_1diL de v111, .,1.arzf1rc" (corcodu~e) etc. Re numită a fost la pagina 4, putem c it i:
c,ircium.1-restauran t a lui Petre A111ira, s ituată la şosea, unde
„ De vâ n ✓ a re 3.500 \Cdrc ele \111 alb ş1 negru <l111 dealul
începe J a/eu Siimdi. Aco lo avea loc t:1 rgu l de duminică, la
'emiireşrllor. vec hi de doi ani. Dontorn se vor în\ckge cu
„Gura Văi ,' (pronunţată de local nici ş i Gura Vo ii). Aici subsemnatul. dom1c1hat m Plo1eşt1, D11rntnc I lanton.
veneau, din toate satele din jur ş i ele departe, grădinarii,
cârnăţarii, \1ga ni1 din Rachieri cu dulciuri colorate (îşi purtau Anunţul se repetă în numărul următor al public aţiei, în care mai
apare alt anunţ, repetat şi ci :
co~ul_ pe brat, în el aveau bomboane, areici de zahăr, iar pc
n~argmea coşulu i , pc bc11şoarc înfipte , se răsfăţau , invitându-te „De vânzare 900 vedre vin. d111 care I00 vedre negru.iar
sa ~c ~umpcn, c~vngei de Lahăr). ln parantc/ă fie spus, n-ar fi celălalt alb, de la via mea dm dealul mare (sic!) numit
~x_c_lus ca r~11um1tu l Petn.: A_mira să fi e d111 accca~i familie cu Ceptura : doritoni se vor adresa la subsemnatul dom1c1hat in
111a1n:aşul 11nlr-alc ncgus tonc1 cu vin „grec ul" (probabil Ploieşti, suburbia Sf.Voievozi . M. C. Şisman".
arom,~~) ~ ram Amira, cel care a preluat, 111 1864 localul Bolta
Rece dm laş1. Acesta venise în 1ară în 183 0 din cauza Comercianţii licorilor bahice se organizează în asociaţii.
?erse_cuţnlo1 turceşti asupra local -nicdor de ~c" ţărmurile
mson tc ale ·1rcbizondci" iso ·l . ~ l ·
t~ P?t fi comparate cu vechile bresle ale meseriaşilor. Cum
ae:~e _,.mpuneau anumite condiţii, îngrădind vânzarea vinul~i ş!
--- •
Co11S111111111 n, /Jo/(' ~I 1cl, IUi! 1\/ p. .
a expe11en1a bătranu u1
.
se • comercianţilor - în cca mai mare oarte cârciuman - h
;c'
1

Bucureş11,
0
• 7· l
p.39 ' 1cop, 13olt<1 Rece, Ed. Litera, ~ e cele mai multe ori, podgorenii, militând pentru
n: >izonc/a - oia~ în furl1· 1 pe m· I •• .
• •1a~,
<1c~ • nume, •rn panc:i <le • • <l . ,, .li 11v, ar11 1\/co,..
11 ., ~ t,1p 1
or C\I " Anatolie , pc platou se atlti vechea
· · · cu
. 1 .,1Ia provmc1e1
~ll şi
Palatul Comnenilor, iar pe versant s -a inăl\at oraşul
turcl!SC.
llQdo n,~lete de pe platou era înconjurat! de ziduri fom1ând un trapez . - de
144
1... :--ac oraş
..,Periului . uIUl• ~•• al provmc1e1. · • a_.fost; capitala
. . . În evul m~d'm. atei
&rec al Treb1zondci (Laroussc du XXc s1cclc, tomc si:mrne).
145
 ubhca\ic,
l~lis R;ipec1nu
tul de 3 dispune IJb~r d rn ,du,ul munc.i1 1,,r _Din pagina 2
AP,\R/ TOPl L (O~I.:.R I ULUI
IND0STRIPI din 20 ianuarie I 90~, anam de _Pr?LC'>tul
ŞI
--- lJC1A

a mitin g a • luat, cu .........

, •pat mulţi pro. pnctari man
rtJCI . •
Ploieştenilor 11 se parc
•
,
p1rală

,.,.✓6 ,f
de t1m

/,um,,res.
ş, au
'.I cu

cârciumarilor împotri va proiectului Le~11 Monop~lu lu1 vanzăru
băuturilor spirtoase supranumită (ca ş1 azi, <lupa numele celui
care O propune) LeKea D-lui Costin~scu ş1 de un Congres al
·rciumarilor ,.care va avea loc Joi. 24 fanuane, la orele
diminea\a, în sala Dacia din B1curc)ti, conires la care vor
participa şi 30 de membri ai Cercului comercial şi Industrial
dm Prahova", Proiectul legii Costinescu c.;tâmeşte proteste cu
atat mai vehemente, cu cât el recurge la motivaţii de c olo ra tură
politică: ,,ace:,t nenorocit proiect de lege", care „ loveş te în
libertatea comerţului, face din poporul român un popor de
beţivi , iar din acest\ iciu o cauză a răscoalelor din 1907". 111
r, su<.>ţi n autorn materialelor publicate,
„cauzele răscoale l or nu mai sun t un mister pentru
nimeni, ele sunt mizcna şi nesaţiul unor propietari şi
arendaşi lacom i peste măsură, unei admi nist raţ iu n i păcă toase
şi nedrepte, iată cc a adus pc ţăran in stare de exasperare, iată
cc l-a făcut să-ş 1 piardă proverbiala lui răb dare . "
În numerele care au urmat, publ ica ţia îşi informea •
citit?r!i că, la Congresul cârc1umarilor din Bucureşti, au
part1c1pat peste 6.fJOO de comercianţi . La s fâ rşitul Congresului,
;-a hotărât că „se va ţine negreş i t un marc miting în Bucureşti,
m 7 1ua d~- 14 mart}e, la care vor participa toţi comercianţii şi
podgorcn11 . m1c1 şi man ." Cât de departe a mers protestul
dcdu~m din n:.aC\1a ministrului f man ţel or - DL Costin.eseu -
.. ! ! _
1 amcnm.\~ direct p1; cei di11 delegaţia comercianiilor
C<Jnst 1tu1tă la ( on;.:re.
rnl Cân iumanl<J r ,,I·,I, b'Ule, daci DU V;
, , • , . : ,,_ , :-
eti astam oara '>a '>t1ţ1 că avem •:ă vă impu5căm".
panurmif <,,,,wr/11/111 ;1 lnd11 ,tru•1 / !arul „Cercului Ccm11 aiâ
1nal din J'r,,t,,,.,., f•lo ll' >li Art I I 'JCJ'1 nr I <,i urmlloll'ell),
1 B,A J~, P IV 22(,(J)
, •rn ,nat, încât reacţia celor obişn .11ţ1 cu van
1ncn I • wl I •
băutunlor este a ma ţ1mea revo uţ1
·u lucruri mai mult decât îndră1 neţe la
ca~e îl numesc, cu litere mari. în titlu .,asasinul ccmer<.:ianţllor
şi al producătorilor ~c băuturi": ,.Fără _să vrem, începem a cred
ă, faţă de mentalitatea d-lui Costmescu, creierul d-salt:
început să-1 refuze serv1ciile, altă explicaţie nu poate să aibă
atitudinea provocatoare a d-sale".
u toate protestele la scară naţ ională . legea se votează
fi ind sprijinită de Petre Carp În numărul dm 25 decembne
1908, publicaţia îl numeşte, pe acesta „duşman ul cârciu-
manlor, al cult1vatonlor de pruni ş1 al propnetanlor de v11."
Anunţuri l e şi reclamele oferă mfonnaţ11 ş1 despre
numele podgorenilor din comuna noastră, despre vinurile car
se produc, cum erau ele apreciate, preţUl lor etc.
VOCEA PRAHOVEI (24 august 1875) aminteşte,
într-o reclam ă de vmul roşu de Dealul Mare cu 1,70 litrul,
precum şi cu vinul alb de Valea Mieilor din via d-lui /'rfa tach
Cireşeanu. Anunful este reluat pe 4 septembrie: .,Vin alb şi
roşu de Drăgăşani, Cotnar, Dealul Mare, Odobeşt,'; vin
rnd1 gen Valea Mieilor din via d-lui Matache Cireşeanu • Dm
~te ~nunţuri făcute în august şi septembrie. înţeleg~ că în
Ploieşti se vindeau vinuri aduse din toată Jara, precum Ş1 faptul
Că se apropia „vinul nou", negustorul fiind interesat~ se~ de
stocul vechi şi că vinul indigen de Valea Mieilorîşt câştigase
1111 oarecare renume. .
ln VOCEA PRAHOVEI nr. S4, 18 iulie 1876, âdlrnm
~ I anunţ:
,.De vânzare via lui Nicolae Angheleso (~ 112 ~
:·i.11.~ in Dealul Mare Yalea Nepwmilor. YJS-':'~i~,.., "
~ ~ecinall cu a D-lui Jonit4 Panu-

147
 V/\ U J,!
I 11 11 l{iqtCilllll fîlltiffi <lt 11,m,

111 I XI-{,' , \ 1 li I /\ l'I {/\ I l t >V I ' I d111 I I 11ui t 1,d11 l1~), iipi! , lj
/IVII( li I1111 <,
!.:'li
.I . , '""""lllfl, li)
ii( 11111.1111 7 10 ,,,; 1011ilH IC I 'J ,~ .'cu (/ ~Î l~l,1 . lllill de al v. 1_,1
l l l' vf1111,11,~ ,, VIIJ l!i l1111t fi ·111 Vn l1t1 U1/n1 lp1til111 liil , (J,f, , , . 111 j popiil ,11c dt. 'v ll1 c 1tlI111·ri. l:i1ri l'i<J!iJ>11 I dt.:t:l.ii . . .
,k nlll" p1dl'\1il l 1 1;il111v.1, l' lil'l,1 l',,d „1 1111 111,11IIIu l k 1111p111,11c. (III ~ • . .... v · I . I . ," ,• . • ·. , • ~ ,1 1 ,11 ,1l.C~lc1
,111 i1 c~ 1!'111 , 1IH II t,,, 11 "l,1 se JH..1,llr1 l,11i 11111 ·ist1iw, v ...
1/n·11 Nr,lf'I, ,.d, i" 111, • • . . I I • -1- . . ,. ' :i 1oru p
,. i l'pJe/1111,t < 1 c , 1t r r vanciri1, de Sl 111g111 I ce se· • .,· ,
ln1 17 111111 Iii: I H77, Î 11 ,111•1 ;,~i p1tl1 l1 <,t\t t.:, ilp,11 t 1111 ;111I11,i c,1 I " 0 , . • 111 ii IIC
în Podgo1J.t IJl •.A l IJI MAR I:.~' c;,11<.: u1 1 în~11şi 1ca de a puica
,1,n 1:11 11~ allli111 d , ~, Sp11al11I 1!1 ,111 <0,1 111·,1 ;1 vr,1 pl()p 11L·l,i(i i 11
rn:cas l ~ 1011ft: co t1 t. 1tt ,t ca .., 1, 11v1111 ck 111,1.,'.1 s;111 ca 'il 1ug111 i de vin, iar pc de
„ l·pi1111p1 :, SpiL 1ilil11i ll1 .1 111ovl' ll1 ',l ;1111I111.-i ;1 li ;1 l1 t·1tn\1c alt.i pa1t 1.: ~. , st· poal :1 111l 1.:s111 lcg:i tu11 d1 nc1c i111rc cullivatori
51
j)Cllll li,, S1~ d,1 \' 11 :111·11d,1 pl' ll I lll l II d1· ') .1 111 , 11 l' I V II 11k i ll'CS IIII dtfClllC c.11<.:go111 dt: 1H.:gt1slo1i angrn siş li , l:thrican\t de
1~1~;,/1 111(1111 î11 p11l1·\11l 1'1 ,d1 ov.1 ~i :11111 1111· St::1 11·1111 , S.i 1h1·1111 '/I şa rnpr111i l· , co 111 erci:11qi ck strn g111 i sau de vinuri, restauratori
/~ii~/011J:I'!,· tl, l11 I 11/1 ·11 /\/1, •i/111 " lpa1I 011I de 1l:s ta11rnnl l: I ele'
f) i 111111111:11111 d111 I X ;11Ig11.., I I XXJ, nll ~1111·~ ş i d11 ec trn1d La l:'< IH>/ 1\1 ,1 dl' , 11 ll f tlt î ,1u parl Ic1pat 32 de prop11cta11
in111 l11i \CH ' l f\ l'l {A II O V l •I :Ivl'il o pIopI Ic li Il 1.: î 11 V,,!<'n vit1 cullo11 cl111 n.:g it111l:a 1)1,A I I JI MAIU ·, p1vc11l,11Hlu st 18
i\11,·1/111'1 11111k ,1 l o!l l Jl lllil dv 111 ~1l- l :il:i \011 dl' tT l1.: : ,.( ' 11 lnat1.: va11cl;q1 de strn g tt11 , d1nlrc t iHl: 91 de mas,1 ş 1 91 de \lll Junul
stlin\l:k d l11i .:; 11bp11:ll'< I <'r ,11w/l(11111 ';, I ,il l' p, 1111.11 ttl111 d111 Vrdeo a fost cn 111p11 s din 7 dl'kga\1 p1111ltt' <.:a r1.: s a num ărat ~1 (;og11
7111i1,7u·,", " • 1111 s-;1 111,11 p11l11I d:i L 11 111,111.1 dt· d ft 11:;; i1 ". Fo/1 •.,·rn , 111 ta l 1tak ck dl:!ega t al C'a111en.:1 Agricole ,11udc\ulu1
Prahova
Penii u strn g u1 ii d<.: nw -;fl s au obţinu t urnHHoarck p1 1.:m11.
+
l 'rc·11111tl I - Str11~ uri dl' 11wsii rn/1talc' e.H'ele11ta
.ka11 Pdn:scu • Ntcovani
DL·,p1 L· o L'X IH>1,i!1 1.: tk vi 1111ri din 190(, aflăm din
To111iţ t1 (icorgcsc u - Vall.!.i C idu gărt:asi.:a
1:HIU) I N'I A ,, ✓ i: 11 sf1pl ;lf11 111111 l" , l'lo1 q t1 , 111 . 28, 8 octombril.!
1
1)0(, , p \ ( '0111 li 111a l''i lt: opt1 11l i'il~ : Vasik N ..\st.is~scu - Valea Zid ului
„c 11111 p1ocl11q 11111ca v111ulu1 , Cil l L' sr:11usc un timp din V . Bocrcscu - Valea Călugăn:ască
pn c111a liltl\L'll' I, ,1 luat, p1111 1L· pl11111;111 , o dc1voltare dintre cele Ionică Dumitrescu - Nicovani
1n.11 Ici icitl' î11, 1l·I111:.1 d111u1111<1 , litt .1 11d s:, se spere în revenirea Gogu Fotcscu 1x2 - Valea Largă
t1111p11rilo1 1k at\I111 I S 20 dl' :1111 . se 111\clege că această S. Ardeleanu - Valea Călugărească
cx po1qi11J1L· 1nc111:1 o a1cn1 1u11L· tll'o sd1 11 ,1 / .. ./. Podgorile noastre Mihail Haret - Valea Zidului
1rn111111tt· 1kp,1111· d1· a f1 fost 111111ic11 c, sunt, dimpotrivă, în
Vasile Tănăsescu - Chiţorani
.ll)l l'L'lilll:. " .
pli11:, ac11, 1t.1te, p1odu c:i 11d din hel'iug. vinurile noastre atAt de
lng. I. Dumitrescu - Valea Zidului
)l la Valea ( 'al11gm <'<m ·â au avu t loc o expoziţie tle Gh. Femic - Valea Largă
stnigurî şi un i;onc urs de v111u 1i . F vo 1ha de a 11-a expo~tie d,
arl'st ll:I , ,.orgc11111.it,t de ( ·a111('ro , Igrie ol,, a judeţului Prahova,
în u11i1L'. cu / >11 c•c 111I 11,·o /'111, 11lt11m din Ministerul de
---
112 f \ 1 . - _ - - - - - - - -- .
le """l'Vltn cA, deşi face parte din juriu, Gogu Fotescu
"n..-•utoprcmiazl. Acest lucru atestă faptul cA aceas
~-•,urs ·1
concurează ş1 el ş1
IA ooalll'' a
"
un or e veche la noi.
1413

149
 Scl1al
\
,1 de
Cl1s IUp1.:a 11u
\ 1.1 Finţl'SCll - Vaka
V1t1cultură
Că lu gă rească
Pre111111/ [I - Stmguri de 111as,1 superiori
ln111că Dumitrescu - Nicovani
Jean Petrescu - Nicovani
D-na t-. larcu - Valea Poienii
Petre Conbei - Nicovani
Va~ilc Năstăsescu - Valea Zidului
Gogu Fotescu - Valea Largă
Gh .Fernic - Valea Largă (nominalizat de 5 ori)
Dumitru Marinescu - Chiţorani
Nazaric ş i Tcodorini - B o ldeşti
Gh. B ă rbulcsc u - Valea Călugărească
Petre Amira - Valea Călugărească
V.Buescu - Valea Călugărească
Ion Fotescu - Valea Călugărească
Tomi\ă Georgesc u - Va lea Că lu gă rească
(nominalizat de 4 ori)
Via Finţcscu - Valea Călugărească
Premiul /!I - Struguri de masă b1111i
Vasi le Năstăsesc u - Valea Zidului
D-na Răduca n - Schi aua
Petre Amira - Valea Că l ugărească
Gogu Fotescu - Valea Largă
Di nu Botca - Valea Largă
D-na Ma rcu - Va lea Po ienii
Mihai Haret - Valea Zid ul ui
P. Conbci - Nicovani
J. Petrescu - Nicovani
Na7aric ş i Teodori ni - B o ld eşti
Barbu Fotescu - Valea Că lu gă rească
Dumitru Marinescu - C h iţo ra ni
Via Finţesc u - Va lea Că lu gă rească
îh . 13ărbulcscu - Valea Că lugăreascl
'J omi\ă Georgescu - Val ea Popii
150
---
VALEA CĂLUGĂREASCĂ pc spiral · d .
'u menjiune onorabilei
a et1111p
P.P.Orbcscu - Valea Călugărească -
Nazarie şi Teodorini _ Boldeşti
V. Buescu - Valea Călugărească
Tomiţă G~orgescu - Valea Popii
Petre Am1ra - Valea Călugărească
Şcoala de V 1ticultură
Ilie Bejan - Valea Mieilor.
Pentru vin au fost premiaţi:
Premiul 1- Vinuri de masă excelente
Şcoala de Viticultură
Dumitru S. Neniţescu - Valea Călugărească
Gh. Bărbule scu - Valea Călugărească
Barbu Fotescu - Valea Călugărească
Gabriel Papp - Valea Călugărească
Gogu Fotcscu - Valea Largă
lng. I. Dumitrescu - Chiţorani
I o ni că Dumi trescu - Valea Călugărească
oe Marcu - Valea Poienii
Premiul Il - Vin de masă superior
Dumitru S. Nc niţ escu - Valea Călu gărească
Premiul III - Vin de masâ bun
Nazaric ş i Teodorini - B o ldeşt i
a informaţie , e cazul să spec ificăm faptul că , după
stt~diilc efectuate de specialistul /.C. Teodorescu, din c~le 75 d~
soiuri de viţă raionate în România în I956, 35 aparţm gr~pei
Proles Pontica Ncgr. , 20 grupei Proles orientalis-Ncgr. şi 20
grupei Prolcs-Occidcntalis-Ncgr. . . ~ .
. Despre vinurile din comuna noastră, aminteşte şi SuLe,.
Citat de Constantin Prisnecr.
• urile acestea, e un
,,Dar, fiindcă tot veni vorba despre v•.0 . Mare ca:
nume mai de cronică al vinurilor podgoriei De~1u.. Va/f a
Va/ H p •• Valea Po1et111,
ea mamei, Valea opu, . . d e care scrie
Cc'llugăreasc<i , J'alea Sărac,i, Valea M,t!lfor, espr
151
 VALLA CALUGĂREASCĂ pe spirală de timp
--
17t ,lll l ,1l~l
,,\Ul\:,\
• , l\:,
1
l·lis Rfipcanu
, .. ,h Sulici c;1 11 111 acl'~tc ~as1.:, sau opt vă i ş 1 pc tot
i ··ilui i ~t· 11t'oducc mult , 111 uleios• , . tare ş .1 durabil pe
-----
arJ11nt1
'tei revi..,te), principalul merit în fondarea et avându-l
:.
urrnător11 : Dr.
Cosma Smewea1111,
. Radovic1, Ele/ierescu,
.

l'tl) ,-'" 111 ·•' 1 tin~ovcni1

(' '\h.> I
cu at,îtca g1eutap ş1 pnmeJd11 ş1 pe nre::ea//11, .
'' ni X'\ În marti e 1912 s-a promulgat Legea Sindicatelor
caic I piq 1a1,) după gustu l 101 ».
icole, care recunoştea drept „personalitate morală ş ·
,Igr · .. c I
Dl'-;prc producţia şi vinuri le din Valea Călugcirească uridică'' acele a soc iaţ11 pro1estonale care vor adera la Statutele
,ltUm mu lte date din publicaţiile vremii. Astfel , în Buletinul {ip ale Unw~ii Centrale a Sindic~te~or P:·ofesionale Agricole
()(ic,,il al Sind1callllui Vi1icol Prahova, Ploieşti, Anu l I, nr.4 - Sindicatul V1t1col de Prahova s-a mfonţat m 1915 - ,,societarul
,cptcmhric, p.19. întâlnim articolul „Un tablou cu obse rva ţii fon dator şi viticultor" fiind Ion Gr. Jlorcovesrn, iar director,
făcute în timpul cu lesului 1924, în Valea Ccilugâreascâ, la via Bre::eam1. G. Nicoleam4 podgorean de la Vadu Săpat, era
sa'' de Eugen Swicescu. Din ace l aş i număr al reviste i a fl ăm că preşedintele Un!unii„Sindi~~telor Vit_icole din ţară.
producţia viilor din Valea Călugăreascâ, în 1924, a fost s l abă Că prop1etarn de vu aveau ş1 locuinţă la Ploieşti sau la
din cauza gerului . Viile care au produs mai mu lt au fost Bucureş ti , ne convingem din mulţimea de anunţuri. Astfel. în
unnătoarele: numărul 35 (decembrie 1906) al „ziarului săptămânal"
Marioara Voiculescu - 928 dai/ha BIRUINŢA din Ploieşti. la pagina 4. figurează un an un ţ care-i
Gh. llristea - 832 dai/ha informează pe cititori că domnul Petru I. Gr ilorcovesc,~ din
Ianca Năstăsescu - 720 dai/ha str. Carmen Sylva, ,,oferă la preturi foarte ieltine" .,viţe altoite
Gabriel Papp - 704 dai/ha de cea mai bună calitate, din cele mai bune varietăţi de struguri
În aceeaşi rev i stă (An m, nr. I 7, 18, 19 - august, de vin şi de masă' '.
septembri e, octombrie 1926, p.9) se pub lică următorul Pc de altă parte, era în dorinţa fiecărui ploieştean
necrolog: ,.Cu destulă părere de rău a nunţăm că dintre membrii instărit să aibă o vie, tendinţă criticată într-o aşa-21Să epigramă,
sind1cat11l11i viticol au trecut în lumea de veci doi membri dintre
semnată Raspail în 1907:
ce, mai vredni ci. anume: Th eodor Constantin escu şi Costică
MORALA FABULEI
Dohrescu - ambii foşti primari în comuna Valea Ccilugăreascii. Protectorului văduvelor şi orfanilor
Regretăm aceste pierderi premature."
În exemplarul cuprin zând numerele 20 şi 21 • u-atâta sete apăsaşi
noiembrie, decembrie 1926 ale revi stei , apare un articol semnat Pc văduve şi pe orfani
de Dr. Alfred lacomini, despre care se speci fică faptul că este Că trei moşii îţi cumpăraşi
,.Agronom inspector, Şeful Staţi un ei Viticole-Oenologice Palat trântişi, vii replantaşi
Şi tot ai bani!!! '
18 1
Valea Călugărească."
,.Societatea de Viticultură Podgoria Prahova" s-a Ic Publicaţ11le vremii consemnează ş1 alte aspecte, pc care
înfiinţat in Ploieşti încă din 1908 (nr. I - I aprilie 1925 al sus- ·am încadra azi la „faptul divers", privind fuga de pc O moşic
pe alta, reacţia oamenilor din diverse clase sociale fată de furtul
1114
011.11,1111111 cf A, 1w11 J) fodo1·1e, Podgoriile româneşti
P11.1m'11, în A11ci"t11l · PI 011:şt1,• Anul I. 1907, nr.4, 24 fobruanc . r 4
literatură , Id '>p<J1I l url\m, Ou tl ll <:)11 1985, pp 26-1
15
153
 Eli-, R,1pca11u

de ... 1nigu11. . r.1p dl' boll'l,HCJ \'1nulu 1 etc. Voc1::.

PR \HO\ I I"' de dum 1n1 c;1 2--1 aug. I 875, consemnează la
ţ',lf tl,l ~
---

pa rt
VALEA CĂLL GĂREASCĂ pe

Despre concursurile in temationa

ictpat ş1 ţara noastră aflăm din dt•·
.
.
• _
spira 1a de timp
le de vinu • I
n a care a
verse re\ !Sie d
-
.. ~:'\ FAPT BARRAR IuC rările unor autori consacraţi în domeniu d
1
/
„numitul oeno og A O. Teodoream,. epigram 51 1
• mtre e1 neh mdşi
psm
kn 22 curent, am avut d~,rcrea să veden:i un nenorocii r... ~ . . . 1 I u spumos în
copila~. ca de 11 am. anume Mann Constantm din suburbia Sf catrenele caru1a spmtu muste~te ca şampania. •
~rmdon. purtat de doroban_ţi - _cu lantur_i d~ mâini şi de pic ioare _ p~ ln· J955. România a participat Ia cel de al li-I C
~tradele pnnc1pale ale Pl o 1eşctlor. Cunoş1 de a cunoaşte crima de 1 d y· · ea oncurs
i ,,.' ·tt: ,, ,idan.• sau de les-majcsrare ce a putut comite acest nefericit Jntemapona . b .e . dtnun care. a avut loc la L.JU bi.Jana, •m
1m câtat ,ă ne mformăm înd ată. Iată faptul: ' Jugoslav1a, o ţman 18 medal11 : 4 medaln de aur şi 11 d 1•
'\-:norocitul copil a avut cutcnnta să intre în via mătuşii sale de argmt.
. o·
IS7
m ce e
I 19
probe, s-au remarcat în mod deos b t
't me a 11

ş1 s:i fure câ\iva struguri; ei, bine! pentru această crimă - până să ~\uscat Ottonel de ~Cr~~iun~l (re~olta 1953), Chardonna; ~~
aJungă la D. Jude de Instru cţiune - săm1anul băiat a fost bătut într-un Murfatlar ( 1954 ). Tamaioasa romanească de Pietroasa (19-l9),
mod gro,a,·. barbar chiar, de primarul comunei Bucovul, încât Pinot noir de Valea Călugărească(l953) etc. ~s
spinarea sa era dnătă şi capul tăiat cu cuţitul într-un mod săl batic ." ,.La o marc dtgustarc a ţăm (Concursul naponal din 1958)
O nenorocire, relatată în \'OCEA PRAHOVEI de au intrat în JOC 111111mle de băra,e lungă ş, direcră - vmurile albe de
duminică 2 oct. 1883, demonstrează că vinul - atunci şi astăzi - consum curent: , munle de Huşi. de 0dobeşu. de Drăgăşani
ia minţile oamenilor şi-i „îndeamnă " la fapte iresponsabile, fără /... jocul continuă Intră în rând nebunii: \.lllUnle dem1sec1 albe si
ca beţia să-i absolve de răspundere : roşii, greu de stăpânit. Apoi caii. harmâsani - vmunle ro;ii
.,În ziua de 26 septembrie trecut, individul Ioan Stoica a ucis superioare, de tănc mare. Sâmbureşt11, Tohami, Urla ţii. Valea
prin 111Junghiere pe amanta sa Leanca. în stabil imentul de cârci umă al Călugiirea.sctz. La um1ă de tot - reginele: Coinarul, Pietroasele şi
D-lui Dumitru Angheluţă dm cătunul Valea Pocnii , pendinte de Târnavele (cu Feteasca şi Grasa. Tămâioasele româneşti şi
comuna Valea Ciilugărească." Mus1..atunle"u~
Din presă aflăm, de asemenea, faptul că şi în trecut Au urmat alte concu rsuri, printre care se numără cele de
fugeau copiii de acasă: la Ljubljana şi Bratislava, despre care Păstorel Teodoream1
,,Copil fugit de la părinţi . Copi lul Nicu Gheorghe A. notează următoarele :
Bărlează de 9 ani, elev în clasa a II-a, a fugit de la locuinţa ,.La recentele cornpellţiunt de la LJublpna şi Bra~islal'~:
părinţilor să i din Valea Călugărească." 1 86 vinurile noastre au depăşit striiluc1telc \ 1ctorn dm anu
· I • • t • dintre. cele
trecuţi . lată faptul concret ş1 de a s111e grai or.
* * 859 de probe trimise la Ljubljana şi 8➔9 la Brau~lava,
provenmd din podgoriile a 17 state producătoare d: ,·in. del
* . .·1 d ert1 au hotărat că ce
pe toate continentele, con11s11 e c cxp •1
tr • . . . . .. • • Ed Agrosilv1 că. 1961 .
Gh. Bal/atu etc. Vm11icapa şt ch1m1a vinului. •
1'~ l'ocea Praltr>ve,, ,,Foaie poliucă , lt1e1a1 ă ~i şt1in tifică, apare duminici", p.227
111 •
' _ . ti la Concursul şi•
. -
11 iunie 1875 (Cota B.A R P IV 649) Şt Teodorescu E.SAMPALEAi\V. Vumnle roma0 eş Grăd·na 1 ,·ia ş1
l>b PRESA, .11arul democra \iei prahovene, d1rec1or H.F.Fulga, Anul I, nr.5, Expoz,1,a
· · Internaţională
' de la Ljublpna. I9S6• • •ID rev • " '

15 no1cmbnc 1944 1hvada"

.. , 8, 1957. . , ră 1961. p.l 10.
Constantin Prisnea, Ţara vinunlor. Ed. PcntTU ltkratll '
154
155
 VALEA CĂ LUGĂ R EASCĂ pe spirală de timp _ _ _
F lts R,ipcanu
tlla, bun d, ntn: l~)atc , 11 n 11 ,k albe pn:1cntalc c I ra1111ncrul de
•,· . . , , , cel ma, bun , 111 roşu . l\krl otul de Valea
l ,li 11 ,1 l 111
~
---- ·nc producţii de calitate superioară destinate consu-
c obt I I •
a 5 . tern ş i exportu u1.
fTIUllll 1n

C,ilr1~,irc,1s, ·,i
• J n cm,;ul luni, octombne 1963. s-a ţinut la
\\onpcllicr. .ii XV-iea Concu1s lntemapona_l Vinuri /.. ./ la ?e
can: ., luat parte ş1 \ara noastră . O com1s1e alcă tui tă din
l-pcc,ahş11 mtemaţionah a hot ărât că cele mai bune vinuri
lalbc ~1 roşii) . seci, demisec1 şi dulci, sunt cele prezentate de
RotllâmJ., ... I ală acum lista vinuri lor victorioase: Odobeşti -
, lll alb, l'a/ea Câ/11giirească - Fetească al bă ş i Merlot,
Dealul :-. lare - Prnot noir / .../1Q()
Participarea , inurilor din Valea Călugărească la
concursurile i nternaţiona le cunoaşte un cadru organizat o dată
cu înfim\area Institutului de Cercetări Vinicole. Întâi a fost
creat Institutul de Cercet ări Horti -viticole de la Băneasa -
Bucureşt i. în 1957, care includea şi Secţia de Viti cultură ş1
Vin ificaţie a Institutului de Ce rcetări Agronomice ş i 12 staţiuni
experimentale: Odobeşti, Drăgăşani , Murflatar, I aşi, Greaca,
Ştefăneşt i. Mirnş , Blaj , Cluj . Tg. Jiu, Bechet şi Valea Institutul de Cercetăn V11tcole s1 V1nîcote
Valea Călugărească
'li/11giireascii. Institutul dm Valea Ccilugcireasc<i a fost
înfiinţat în 1967. Supra faţa actu ală - se seric în broşu ra apărută
în 1968 cuprinde 25.000 ha. şi va trebui să a tingă, în anii ,.La Concursul lntemaţ1onal de la Slantm -Briag (R.P •
um1ători , 40.000 ha. Activitatea institutului se desfăşura pe 5 Bulgaria). din 1972, la care România a participat cu 35
secţ i i ş1 5 laboratoare independente. Sec ţiile erau um1ătoarele: probe, rczultatde au consemnat că 68°·0 din acestea au pnmit
genetica ş, ameltoarca vi nului. multiplicarea vinului. medalii de aur. Cu cele mai mari note. de peste 18,80, s-au
distins: vinul alb sec de Riesling ,talian, de la Institutul de
,1grotehmca viucolă, amcltoraţi i viticole şi vinificaţia.
Cercetări pentru Viticultură- şi Vimficaţ1e J'a/ea
L aboratoarck mdcpcndentc erau: fizio~og1a şi biochimia,
tdrnologi,1 conscn :lrii strugurilor. protecţia viţei de vie. C'ci/11giin•,1scc1 ( 1962), .. . " JQJ
mccamzarca lucrărilor în , it icultură şi vinificaţie şi economia
..În ceea cc priveşte Concursul Internaţional de la
~101g,m11arca 111t1eprindcn lor vini -viticole.
l Jub\iana, 1972, la care ţara noastră a participat cu un lot de
~2 dc_probe, a reieşit că, dintre probe. Chardonnay ( 1962)_ d~
Scopul dec larat al institutului era acela de a stabili
,oc,1ţ1 .1 , 1t1 co lă a 1onc1 tic tkaluri, soiurile de viţă de vie
a S E.V Murfatlar. Sauvignon (1963) de la I.A.~- ~,dvei şi
111<l1g.cn.: :;-1 ,tră111c cele mat potm 1tc, procedeele de mecanizare
C'abemct Sauvignon ( 196 l) de ta S.E.V. Miniş, pnmind note
a nt1cul1urn pc manie sup1 akrc ale C.A.P. fi ale I.A.S. pentrU
ma, mari de 19.00. au fost desemnate drept campioane. Note

IIK• ,f/ () /'c , 1.lt1rc,11111 , Dl• re• rnhn.111,1 , l li Spnrt -Tw-ism, 1977,p.287 111
Cf Rev Honu.:ultura şi viucultura. I. 19?3.
156
157
 • --- \ 'ALEA CĂLUGĂREASCĂ pe spirală <le timp
-
l:.lts Ri1peanu
--
•rii vinurilor prin răcire, cilindri de limpezire prin
·nvec111 „ d •
, ,. IS90) au mai primit Cabernet ~ . e şi altele . Demne e menponat sunt şi marile hrube de
ti_, ;11t.: man (d1.: _ pc~c ' 1 As Valea Călugărească, ,onizar d d ~ • 1%
1 •tare şi sala e egustan.
1 6
Silii' 1gnon ( ~ .'.:>) . ,-e(l 9~5) ·de· I~ S.E.V.
T:i 111 :'11oasă romaneasca
Ştefăneşti-Argeş depoz1 . _
Imp ortanţa comunei Valea Calugârească, în cadrul
odooriilo~ de pe dealurile subcarpatice mu_nteneşti, creşte 0
\ ,urnn•1e d.m T'O /ea Căhiaărească ~ . .
s-au distins la
~ată cu SARBATOAREA_ Vl~ULUI, orgamzată începând cu
0

•
concursuri 1e na ioţ · nale , J ·udetene
. . . şi mterJudeţene. fi Astfel,. la ul 2002, aşa cum am aratat tn prezentarea generală a acestei
Concursu I Repu bl 1 ·can al Vinului dm 1958, au ost apreciate
• ·1 1 ·ne şi rotunde nee 0 alate la
A

mtrecenle
•
.. ,mun e negre p 1 , o .
• le , di·n soiurile Cabernet Sauv1gnon de Valea
interna t10na
._ :,
Calugareasca.
... •) )93
. _ .
La concursul de strugun de masa dm 1966, s-au
remarcat în mod deosebit Italia şi Regina Nera de la S.E.V.
l'alea Ca-1ugareasca
- - 194
. - Expo::.iţie c11 vân::.are de scruguri şi vinuri,
La cel de al III-a Concurs republican din 1967, cele mai
multe medalii de aur au fost obţinute de către Întreprinderea
\'inalcool Bucureşti (33), S.E.V. Valea Călugărească (18),
S.E.V. Drăgăşani şi I.A.S. Murfatlar (câte 12) etc. Au obţinut
note mari, ca vinuri de consum curent, printre altele, vinul alb
I.A.S. Valea Călugărească (1966) - 17,90, Cabernet Sauvignon
(l 959) l.A.S. Valea Călugărească- 18,94. 195
Din cele de mai sus, rezultă că Valea Călugărească a
fost şi în trecut o comună cu viaJă intensă, factorii determinanţi
fiind via şi vinul. Importanţa acestei bogăţii creşte pe măsură ce
societatea se dezvoltă. Regimul instaurat după 1944 a acordat o
deosebită atenţie acestei zone. Pe lângă I .A.S., pe lângă
Institutul de Cercetări al Viei şi Vinului , în această comună s-a
construit un mare combinat de vinificaţie. Acesta a început să
produc~ în 1959, putând prelucra anual cca 300 vagoane de
strugun. ,,Construit în colaborare cu câteva firme franceze,
combinatul posedă utilaj modem: insta laţii pentru accelerarea
:;ezări. Este cel_ rna_i ~rnre ~ârg al ,·iticul_to_ri~or din Dealul
Mare, ca podgone, ş1 din tara, la care part1c1pa atât fim1a de
profil, cât ş! producători pa~icul~ri. A~e loc in prima
săptămână dm luna octombne ş1 cuprmde um1ătoarele
manifestări:
- Sesiun e de comunicări ştiirţifice {l'iticulturii-v111ifi-
ca/ie/,
- Conc11rs na/ ion al de ,·inuri, ce are loc sub egida
Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (O.N. V. V.) şi a Asociaţiei
Degustătorilor Autorizaţi din România {A .D.A.R.),
- Spectacole folclorice.
. Înainte de depunerea luc rării la editură. nu putem să nu
inserăm date privind „ Sărbătoarea vinului", ediţia a 11-a de la
sfârş!tul primei săptămâni din Brumărel 2003 - un adevărat
ev~rument care a antrenat pe mai toţi locuitorii comunei Valea
Calugărească. Oro-anizatori au fost: primăria din Valea
~I -
. ugarească, o
Judeţean Prahova, Camera •
Consiliul de Comeq
~ 1?d~strie Prahova, I.CD.V.V. Valea Că!llgăreasai,
Pl s~ciaţ,a Intercom Cricov şi Fax media Consulting SRL
oieşti.

lată care au fost participanţii la această ediţie:

•~ ~f n:, Horticultura ş1 v111cultura, I, 1973,
f.re\ Grădrna via ş1 livada, 1, 1961
• Cf.rc,· Hon1cultura 51 v11Jcultura, 4.
1967 ~ Ion PI _ • •
T !\1anan, Propaganda tehnică agricolă, Bucurc)ti, 1968, p.12S. Ed.Mendi eava-Preda. 1000 kilometri in jurul a,culut carpaun,
ane, Bucureşti, 1966,p.23
158
159

1·11~ R:ipca11u
, t , ,,,1/lt -,{l1d:,·c
, ('cicct·i1c- Davo ltarc r,cntru
- (li I li C
I Jl~(l{ll • ~
\ inilicape \ 'ale.1Călug~1rcasca ;
, \t,ipu nca de Cercetare l aş!;
~ \ tapunca de Cacctare Bl aJ;
-4 St,ipunc;t de Cercetare Murfatl ar;
5 StJpunca de Cercetare Pietroasa;
; Stapunca de Cercetare Ştefăneşti;
- Gmpul Şco lar: Agricol Valea Călugărească ;
~ SC Dionysos SA Ccptura;
9 SC Cramele Prahova SA;
10. SC Vidclmar SA;
11 . SC Rovit SA;
11 Directia Agricolă pentru Dezvoltare Rurală;
13. Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi
Prahova;
14. SC Tohani SA;
15. SC Jidvei SRL;
16. SC Sodinal Import-Export SRL;
17. SC Tehnostar SA;
18. SC Nimex Wood SRL;
19. SC Vinarte Distribution SRL·
20. SC Glorioasa Garden SRL· '
21. Coca-Cola; ' Dumitrache, acompaniaţi de maestrul Pană au încins
22. SC Cristal 93 SRL·
23. Asociatia Intercom' Cricov·
24. Oficiul_de Consultanţă Ag;icolă;
25 · Meşteri populari din Gorgota, Valea Doftanei şi Horezu;
26. SC ECOCIIEM S . A.Bucureşti .
Persoane jizi
J. Matecscu Eugenia Valea Largă
2. Corc1ovei Elena - Nicovani
3. Angelescu Constantin - Şos. Naţională
4 Cătuncanu Ştefan - Valea Mantei
VALtA CĂLUGĂ REASCĂ pe spirală de 1
----- 1mp_
reanu Traian - Nicovani, nr.1 7 l
v·1 t1·cu ltură 5 Tu . N. .
şi • Jorgulescu Traian - 1cova111, nr. 170
• azan Jacob - Valea Largă, nr. 75
: ciupală Corneliu_
8
pancovici Andrei - Valea Mantei
: Cristea Constantin - Valea Ursoi
10
. Chelaru Val~ntin - :1al~a Poienii
11
_Voicil ă Flonn - Pl o1eşt1
12
!3. Gh inea Il ie - Nicovani
Această adevărată Republică a vinului a ocupat paginile
publicaţiilor apărute la Pl oieşti şi nu numai . Redăm um1ătorul
fragment din articolul domnului Mircea Matei, din V IAŢA
PRAHOVEI. nr.20, 8-14 octombrie 2003, pagina 4;
,,«Sărbătoarea Vinului» Valea Călugărească a
depăşit şi cele mai optimiste aşteptări. În cele trei zile de
festival , aproape 50.000 de oameni au păşit pragul târguim.
Comercianţii au vândut peste 30.000 de porţii de pastramă,
ceva peste I 00.000 de mititei , zeci de mii de cârnaţi ş1
30.000 de litri de vi n rubiniu sau alb.
Scara, spectacolele folclorice au animat atmosfera,
iar Mădălina Manole, Maria Dragomiroiu, Steliana Sima,
Ileana Ciuculete, Petre Săbădeanu, Tita Bărbulescu şi Adela
atmosfera şi aşa plină de joc şi voie bună / .. ./ . .
Ne vom reîntâlni la anul, cu alte forţe, cu alte 1dc1,
cu certitudinea că «Sărbătoarea Vinului» devine un reper pc
harta naţională a manifestărilor de profil. Fonnidab1la echipă
a. Primăriei Valea Călugărească, coordonată -~e
viceprimarul Ionel Petre - initiatorul şi sufletul sărbătom -
promite mai mult."

160
161
 Ell s Râpcanu

Î'\ \' A 'I \ \IÂ~T

• - - - - VALE LUG"
f-ASCĂ pe spirală de lfmp - -
rccizând uneori 51 localitatea de unde pr,
p c,zarc ne face cunoscut numele -•- ,.
'~olu l al XVI-iea, . fiind
;C .
111\ ătămânlul din comuna noa?~ă cons_titt.ie o _părticica carte de pe lenlrmi
din istoria învăţământu l ui dm Romama. ogl111d1nd intrutotul uce, de asemen
începutul. dczv.:Jl'area ci mcr<,ul lui spre epoca modernă. Jurilor din actuala
în JUdetul nostru. şt 1 inta de carte este atestată cu HfA U, din momc
<1pro.x1mativ un mileniu în urmă Cca mai veche dovadă despre Acest argument, la
prezenţa unor ştiutori de carte, în cuprinsul actualului jude1 1 în paragină
colul al X-lea: este vorba de u îngropate pe
cu litere kirilice, descoperit În Bucov că a1c1 a fo
iată de comuna noa,-tră n_ Tot , de a.5eză1
ul Tării P omâneşt1 - Pn
n 1431 , în limba slavvnă , ceea în
ncrilor care ştiau să citească şi pr
lavcmă, documentul fiind 5Cn! ni
n au:astă l1
din dct,embric
~telor feudale n:,mâneşt1 , înmultirca
itrgurilor, •:i a ora>elor, schimbul de mărfuri, cărăuşia etc redeschiderea şi 11w1gamzarca şco1110r, pe care
impun ştîinia de carte ca pc CJ necesitate.;. Negustoria, upravcyhcrca înaltelor foruri bisericeşti .
tranzacţiile comerciale ş1 alte intcrc.;sc economice presupuneau f n 1817, e mtnţionată pentru prima dată o şcoală cu
formularea de comcn71 de mărfuri, operaţiuni aritmetice, ,,dascăl dc rumâneşte" În târgul Urla/i, ,.aparţinând de
incheierca de acte. La ncvc,1c, negustorii apelau la dieci l'J'; şi Episcopia Huzăulu1 :• Durata anului şcolar era de şase luni;
~matu i, cunoscători ai liinbi1 slavone şi ai scrieri acesteia. organizarea impunea şi existenţa unui catalog în care se nota
Accst1 scriitori care întocmeau actele îşi mcniionau numele, prezenţa la cursuri şi c.:al1ticativelc pentru răspunsurile date de
elevi,
. Au existat şi şcoli care funcţionau pe lângă biseri~,,
mm6n,, vi,J I, b 1 Academiei, RPR Bucurotc,i. 1 , fiind înzestrate de ctitori (în general mari proprietari) şi scutite
I',, / i /1,na /111,ra/11111
p 2J5
·, r 7i,uf,,1< u 1Jr,cun1c111('.
',.fo)d,,v,1 pri v,111,111· l,1
964
it1,,rll~· ţJ.ivc, -romAne din Ţara RomAneucl fi
11·,:ătur;i 111, rn A1dcal11l 1346 -1603, Bucurefti, J93l,
t ~ri de către domni. O asemenea şcoalA este cea din Valea
beilor: documentul din 6 {ebnHJril 18/Jfl, prevedea
p4
,,, t/11•1 1) \, /'/1/(JJ / ci,: l', lll C: l'l.11 I
istoria Rominiei. veacu.I li XVI ,,J
l,,, ,,11," (d111 .,I d1uk11 (lt.ru,11 <; 11vfi111 Vl' rlll ,i ol
r,d , 1k:jr1\ i11 .11 · ir,,, 1arl11,1 111 ~1:rkt:n i.c~, rl1t1conul c
,fsi/'2,

tts
 Eli s R,tpl'illlll - - - VALLi\ ( /\LlJC,ĂRf:ASCĂ pc spirală de timp - - -
uli t1 111 \Cllitul u11c1 mo· ş ii• , al unu, r. vad de
rom an ă • Reg Organic. conferă invă'ăma·
lllltC\tlll'IC:I ,h l '- l: I '.> l
. ~ul amentul ntu1u1. m
• • • • _ , - 1 ,

11\\),'lră 1 , - ll'Ctun 11 dtn aceste vc n1tu11 se

fi 'r>lcttca leafa
. . t
~· a \l lll: l l, ' ~" • ba romana, 111tcgrat parţ1a 1 111 bugetul statului •tab·i·
l ln,c:,
• ~1li IUl• C,,.11.,t: " 1•11 \ '· •1 ' • co1rn1 de pomana , acesta .1111d sc utit
. de 1irn . . , ., 1llatea
.
- in s tituţ11 de stat permanente . şcoala devine O ·n t't .
l:.. ~l • \ int\riu. diJ'mărit Documentul cuprinde ş , o mcn11unc une 1 • 1 s1uţ1e
( .tll 11. • d' ,,, ' h .,
cu- trtul dco"cb1U . biserica ş1 şcoa la 111 va ea c e 1 or - sat
s pu b li că pentru ambele sexe. In felul acesta, şcoala contnb •
d d . u1e 1a
emanciparea femell , evenin , m acelaşi timp, un factor de
„

nh,'.>ncn c,c - pnmeau ca _da nie,~ printre altei:, odoare

bi -.c1tcql! ~1 cârf 1 (putem cons idera ca e vorba de un inceput de
h1 h lio t cc ă ! )
O şcoală asemă nătoare funqiona ş i pc l ângă biserica
dtn Ch1\01an1, căreia i se acorda ace l eaş i scutiri, la 25 martie
1h15
În cadrul acestor şcoli şi biserici, ştiutori i de carte au
copiat, între 1782-1820, cu migală, manuscrise pe diverse
progres, de form~re a. conştiinţei naţionale. La elaborarea
nonnelor, concrct1L:atc m Regulamentul şcolilor publice din
Ţara Rom âne~ scă , a_ con~nbui t ş1 Petrache Poenan/C'". Acest
Regulament, mtrat 111 vigoare la 17 aprilie 1833, acorda
conducerea învăţământului de stat şi a şcolilor pnvate Eforiei
Şcolilor na/ionule (tutelată de Departamentul Creduqei), în
bugetul căruia erau cuprinse salariile profesorilor din capitale

~
teme Un asemenea copist a fost şi „Nicolae sin204 Ursache pe de judeţ. După 1831 , se înfiinţează „şcoli începătoare"
nume de botezu, iar pc numele politicesc, iscălitu Ioan (primare) - prima treaptă a învăţământului de atunci - numite
polcovnic Şoimescu" din Chiţorani. El a copiat Istoria Ţării şi „şcoli naţion ale" (pentru că limba de predare era limba
Româneşti 06în 360 de fi le. 205 Cel care, în 1799, a copiat român ă). După 1838, apar şi „şcolile normale" care pregătesc
Alexandricl - Ioniţă Giurescu din „zărăfiia207 judeţului învăţători pentrn învăţământul sătesc.
Prahova" - pune, în fruntea manuscrisului, versurile:
În legătură cu învăţământul public la sate, se cuvine să
u fiind om de zminteală precizăm că înfiinţarea lui a fost prevăzută în art. 8 din
Întinsei condeiul în cerneală
Şi mă apucai a scrie
Regulamentul pentru înfiinţarea seminariilor, votat de
Această Alexandrie. Obşteasca Adunare la 11 aprilie 1834. Confom1 acestui articol,
Prin tratatul de la Adrianopol (1828), care desfiinţează
cântăreJii de biserici erau obligaţi să-i înveţe pe copiii sa~lui
monop~olul t~r~esc asupra comerţului în Ţările Române, se „carte şi cântări''. Învăţământul public la sate devenise, totuşi, 0
creeaza condi\11 favorabi le extinderii învăţământului în limba necesitate şi, între 3 decembrie 1835 - 14 februarie 1836, se
m~ntionează în judeţul Prahova 11 şcoli întreţinute de
tnanăS tiri, moşneni sau boieri. .
~,
04 A<h. "' cemrală,
Cood,ca domoească,
mss.77,f.2 12 . , După 1834, Departamentul din Lăuntru(azi, MimSlerul
: Sin -Fiu (al lui ... )
acttlor d111 secolele trecute- Cuvânt de origine slavă, făcând pute din tipiCII de Interne) ia măsuri administrative pentru desfăşurarea

---
1
_u: Biblioteca Academie, Române , mss 270, f. 136.
" Alexandna • Carte, "" poeosteşte
faptele Io; AIO>lalldn, Oli ~ ~
(Al~xandru Macedon) după
legendele culese de un IP'OQ, pe lacărturar lot -------- .. . pedagog
di~ etrache Poenaru ( 1799-1875) · inginer, matemalJC:tan şt tarul lui
200 co Acest "OOm;t impărat, 111
"'" 33 de'"'• int,c on;; 356 -3231. Clir,dc :--•pol al I •
r14c1o,
...1 Vâl · a fost secre
u1 Gh. Lazăr, s-a născut în jude1... cea, . fost director al
eroriei Vlşad~rnirescu; a participat la revolutia de la 1848·: inventat stiloul
1
,· /.ârâ/ie - Locu l în ca re se adunau zarafii -cei care se ocupau
~li angcrca dărilor în bani (~1 de ban11 d omneşti) .
(,.toc I co dor naţionale, între 1832-1848; el este ce1care
164 u flrl sfărşit"), invenţie brevetatl la Paris în 1827·

165
 l~li" R ,111L',11111

mv:\\.)m,întului \..;tld. p1 i11 ci1nil,11 ,1 di11 I•~ ia11 ua11 c 1838

c-cn.·a d11num1 ll(ktului Pratw, .1. î11 111\ckgcrc cu pioprr ctarii,
:-:i a:-iL!Ut'l' ,,înc.:pcr~·a ~u)l11", spcci!idndu sc ca şco latii vor ri
--
.nv ăţătură
1 •
d
50 cot1 c
.
VAI EA

s~-i. oprcnsc~
cuv1111
. . .,
ta ,,
AL UC1ĂRr ASC A pc spirală de t1111p _

la ~co:ila n01mal ă •,pre ilc pnn

Tot din htorw scoale/or de Vi! 11 h·-

• . vrec 1a, af1ă
• dere c: ă
' .i'1 vrcinc vor
• -
liben 'în timpul mu ll tiOt agncok . I' fo r ia s-a adresa t Marii !897 în judeţul Prahova erau 378 cătune av,; d 146 m ca, 1?
' . . . . . ' un ) de ' CO} 1
1
c ~1)frţ11 B1~cn(c~t1. Î\lttropolici, cpt~cop il or, m 5 nă s tirilor
În aceste şcoli pnrnesc mstrueţ1unc 9.023 copii· • . . }_ •
- · . - ~ • ia, cei in varstă
,,, c1tiindu-k c:1 imprcun.1 cu prop rietarii de moşii , să asigur~ de a o pnm1 sunt m numar de 2~ 128 Ace stc rn,ormap1 ~ .
, ,., .ml m·cc;-;.u tu11lţ1on.-1rn şco l i l or săteşl1. con cordă cu datele rcc~ntc ŞI exacte (bazate pc acte existente la
lnflm11ap1 importante despre î n văţămâ ntu l rural se arhivă) pc care Ic ~u,m1z~ază profesorul de istoric c Buncu, în
gă:--c~c ~: în D1c{io11arul geogrqfic al judqu/ui Prahova ,Şcoa l a prahoveana , Secolele X-fX, Ed. D1d. şi Pcd.1976
(Târg• ,te. 1~9,), unde la pag in a 4 12 ş i um1 ă toare le , citim : Dec i cei care dorl:~U să devină învăţători erau obltgdp
prn1cctul al doilea din Regulamen tul Orga111c, art. 8, s e să u1meze cursurile Şcolu No1male din oraşul de rcşe<linlă
t'vede ca ,dîc-1.:c sat, pc l.îngă preot să ţină şi un cân t ărq , cu plata de 2 kile Mulţi elevi abandonau şcoala, plecând la muncile agricole.
de bucate pc fic-cnic an ~1 câte doi Ici pc fi e -care eno ri aş să tean , care să [-i] Frecvenţa ne regulată şi nivelul scăLu l al can<lidap lor ii obligă
nvete c:irtc pc cop: 11 ~atului m ce le şase lu111 de i arnă, rămân â nd cele de
pe profesori să pre l u n gească pregăti rea în cursul iernii
\'ară pentru munca c,împulu1.» I\A1 rca vom1c1c d111 Lă untru chibzu ind a pune
n lucrarea Jccasta d1spo11 pune a rcgula mcnt ulu1, a dat poruncă către um1 ătoare . Unii profeson cereau pubhcarc:1. în Î11wiţatornl
Otcârmuirea din Ploicsc1 ca să 1a măsw ilc cuviincioase pentru această nouii sawlui, a unor regult pnvmd „ m ăsurătoa rea pogoanelor, a
întocmire, îndatorându -se propnctari1 moş 11l or ca să găsească case pentru clăilor de fân , a caselor, a stânJcnilor de lemne, a buplor" -
şcoală sau a \C clădi 111c.ăpu I in ii -ad ins. Efon a, cu hârtia No. I 25 din 24 cunoştinţe socotite „de mare !:ii neapfirat:i trebuinţă" pentru
ianuarie 1838, a mntat din partea -1 pc profesoru l din Ploesci, ca să
învăţ ători 210
ingnjească a cău ta tineri ţă 1 a n1 . fcc 1on de popă sa u al Jii , care să primească a
unna i11 aceea ~coală di n Plocsc 1 câ tăva vreme ca să se deprindă la Problema cca mai serioasă a organizăm învăţământului
imăţillurik 1nccpătoa 1 l! ş1 apoi să fi e datori a ţ 111 c .i şcoa l ă în vreun sat. 209 sătesc era asigurarea localunlor pentru şcoli. Construirea şi
1
Deci primele începuturi ~au , mai bi ne zis, ,,primele amenajarea clădmlor în ace<;t scop nu este omogc~ă m 1?
şcoalc rurale'' în jud e ţul Prnhova s-au înfiinţat prin 1838, cei
• dcţul. Plasa Pocfrţoria este mult rarnas,
Ju , ă•
m unna.,• în timp cc m
chemaţi să predea fiind H.:ş iJi din şcoala norma lă din Ploieşti. Pla111 · l r1 eleaje11, de' exemplu. ,10 I8➔13 , erau intrate .în . folosmţă
. •
26 Iocalun. •s1. .m construcţie . I I 24 • Podgoria mtr.L,c 111
„Po:llc c.ă, chiar din acel an şc.oalc l c l\11ale s ar fi pus pc un drum rodnic de a te e , m .
progres, dacă Eforia nu s-a r fi gr,ib1t ş 1 ar fi l ăsat ca viitorul personal fi0 I · ' . p •dare se foloseau
Ostnţă I ş i erau în construcţie 9. cntru pn: • r
didactic să fie mai bine p1epa1at O lu na ş 1 Jllm[1tatc a funqionat şcoala . ·t '' fără 10c pe
casele
t'
sătcsti
' .,
ad„seori
\,,, ,,
căscioare hodorogi e
rrnulă di~, l' locsci ş1 ca ndida 111 . ce i n 1c11 mul 11 abia şt11 nd să citească şi prea
pupn să ser.ie, au fost 1111111ş 1 rw la sa te sfi de ,c h1dă şcoalele. Eforia, impui iernii. . d'datii la postul
icepand 11edestoin1eia rn11lt01a cl rn candida ţ 1 cu hârtia No.I 120, scrie . Totuşi, reţeaua şcolilor se ex_tl nd e. C_an ~rhivele"" din
rofcsonlor d111 l' loc\c1 uJ'c ta ncl1d:1\11 nLd<.:\ torn1c 1 şi neprimitori de_ de invăţător încep să se integreze 10 ~nct~e. l p0pesci1 în
1rtVi11r11ură, fie că :;111,11 p rea h~ l l,1111 r,(. (. I ill l lllllllCa IIHII tâmpită [sic!), _sl·• 1840 menţionează numele învăţătorului N,co oe
c11ăr1c1c cu 'lotul drn 11u111:'t1 ul candida 111 0 1 ia 1 JH„ ce; 1 cc sunt mal 1lab1 la
2JQ Ar ·- - - - - - - - - • .,_,
Ocârmuirea <'•d' !729/l<l-15.
•
r. 13 h.ist. centrală, Vornicia din Lăuntru.
I I.a.I 11 I, 0
• I Ar . . 1845, f.24 •3
h. at. Plo1eş li, Prefectura Prahova, I73l/
101> 167
 • •
J ,1 ( ·,1 11Ic'/•1( >I • ' \ "•·L'i ,isi
. •
~.11\1 1 \ t'_!!cl\ ,1111.
1
' 11
- , - , 1,1r
11
11\lllll' Il' \ltltll 111 ' 11 ' 1 '
1
'
1s·
•••
I: I1s Rnpcauu

1 Podgona,
•
care a predat
unei şcoli
.
111 , 1.cclaş
.
1 an
.
cop1tlo1 dm. ma, multe
.
-- ----
nu 111c ap,1rc în 18 11 ~ 1 1846 ş i pen tru
( 1846),
.
apare şi
dasca • •1
V/\LE/\ CJ\l,U (,A RL'\ SC \ pc spirală de timp

soc Oa ta au fost pn.:01ii. ele începători

,, de aici. evolutia
. . : _,
.
cuvan , tulu1 da~cii/ către . ,en
cadru d(.; predare (11n af a_lor projesor). D,,stăl arc O lncărcătură
-
_ ocupându-se , ma·i a1es.
. ,u I de
,. 1 t't
Il) l ,\ I ,I l timtc 111 .1urnl • :c vorba r de Oprescu,
D 11111 ..
•III \ ,I, t'it
. /
arhaică plin ă tic po_c71c ş1 nobleţe , de solemnitate chiar,
, l, 1 1,cntrn j ·alea Ca/11gareasca, I a ea Pop 11, Valea
• cluzând o deosebita preţuire pentrn străda111a celor care se
\/cl'UII st I ·alea Poienii. in / / • .
Interesante sunt şi indicaţiile Eforiei Şcoa l elor privind dăt11ie sc aposto atu li/, comparaţi cu apostolii care pro,ăduiau
invăţătura lui Chnstos.
1:'Uno~llintek ce trebuiau transmise fiilor de tăra ni ; ,,scopul
.1şelănlo1 şcolilor' ' nu era acela de a da ,,în văţă turi întinse", ci Oe 1stona şcoli 1 dm comuna noastră s-au ocupat
Joar cele strict ncccsare : să le înlesnească , , să cunoască invă{ătorii - ade\ ăraţt apostoli - Nicolcll Cristocl'a ~I \fana
1m .1\ătura cititului şi scrisului, /.. . cunoştin ţa religiei şi a Cristocca ( __ doamna Bibilica''). Ei au lăsat in manuscris
l'l:'upaţiilor în lucrarc,1 pământului . " Monografia Şc oale, primare , fon I Brât101111 ", alcătuttă în
În scptembne 1843 , s-a înfiin ţat un corp de control 19-H . Nenum.1rate p,1gim cu sensul c\emplar, mconfundabil al
pentru fie.:are plasă. format din subrevizori şcolari. aleşi dintre „domnului Cnstocea" , care a condus mulţi a111 şcoala, oferă
im ăţ:itorii cei mai pregătiţi. Pentrn plasa Podgoria e munit date intere::-.ante despre e\ olu pa im ăţ3mantulu1 din acest colţ
R.i/v,/ F1hore,1T111. În rapoartele lor, maJoritatea acestor de ţar.1 .
subm izon specifică faptul că mai toate şcolile sunt închise sau Pmna şcoală pnmară se deschide. in al:'eastă comună,
dărâmate. Începutul fusese însă făcut: se declanşase dorinJa cu 13 ani înainte de Războiul de InJepenctenţ:i de b 18--.
sjteanului de a-şi deschide mintea prin im ăţătură. :id1că în 186-+. pe \ remca dommtorului .-\I. l. Cuza. Iată ce
consemnează auto ri i. în monogratia sus-mentionar.1: ..Acea:,i;i
" şcoal:1 a fost condusă mul t:\ , rcmc de preotul PaYel ~, prcl,tul ,\nton ·
* ta~'il prcott1lu1 '\ 1cobc .\ .ntonc~cu care a păstorit rc::.te 30 de ani in l'alea
Dm cele de mai sus se despnnde faptu l că primii ştiuton Calugcirl,:scii ~1 c,m.~ :ire o multun e de um1aş1 care-1 po:irtă numele cu
de carte au fost preo\i1, dascălii de bisencă şi călugării. care mindrie.·· •
buchiseau pe cărţile scnse cu alfabet kirilic (acest lucru se În 1881. se iniiintcazii douj şcoh - una de băiep şi .l lta
constnue într-un argument pri, md existenţa unei aşezăn de fete . dar nici una nu ·,n-ca local propriu: ele funqionau in
monahale in Scheau. în documente fimd pomenit, după c~ case închinate. De altfel. problema localurilor de 1coală se
am văzut. numele scrntorului STA~ dm SC HIAU). La aceşna. Punea. după cum am văzut. pe plan naţional . ln J"oct!a
cititul şi soconruJ se transmitea, la început, în mod firesc, ca de Pral,o, •~i din 20 ian.187'7, se spune, printre altele. că rablo~
I~ .. das_căi"_ la „ucenic··, ma1 ales intuitiv, prin pract~ ~eţiunii publice pe 1877 nu e mai surâzător ca la 1866 : .Jn
cantului_ religios ş1 a sfincci slujbe în biserică. Aşa se c ~ dis co~unc. [t'rau] numai 1.500 şcoli; şi hc~~k de c~ l~e
faptul ca pnm11 cart: s-au nc,on să-1 im qe pc copii „buchea . chcamă local de hcee sunt n~-ie case
Plllleau 1n I ~66''. / .. J ceea. cc, se
;---
21
• B"'"' • A dow, ""'.' ,
lfa~t, slovă. •lfah<ml"' hrihc.. A .
dipă,a,
A in~rat Ln multe expresu romane:;t 1· a mnJ,a
de liacrl.(•
."""'ul """"'
ăia SCrisuJ . • . •
Vtllclia),
. • unic. a fi tutl de!
ŞI ~1~1tul), a nu şti nu:, o b~che _(a nu şn n. ni a o, ttmcl 0
1ft7ie) etc a buchm (a citi cu greutate. a silab1s1. dar~ a in f<
 Uh l~'i 11u;11n 1

Iii '" ' ~' "' • i11 Uilt' Iii! ~î llil ,d l ,11 d1111,1111,1 11111
111 i,, ,_,1 11 i'c1,, 11111rd,.1, 111i ili.i 111. ,, 1111 ,1 11d1, 1111 11 , 111 -•i

ll'1 ititlli -iit• Iii, el, il1111.i , ,-,di /111111 dr h:liqi 111 111111 di·
11 i, 1 11 ,, , 11, o11,1 1 ,1 ~' 111tl 11 d1 · 1,n,,,
1
11
111111 (1 I" I 11/1 •1 1 / 11111/ 11111 11 11 1111~111ri
11 I' 11n (l 111 p• · 111 , l l,1111 dr r 11111 p1i111w )11
1! 1111 Î11 v, q n 11_11111 III l iH l1 :i ,,, "' ' 1·111 /1111
11,,1111111, .,n ,i ;,,\ ;11ri11,11111111111 ""' , ,11 ,111111,
1
\p11 ,l11l i1llil fit 111, li ( 111 , 111 l' 'i( d rt 11111 ,1
1111lîîfi 111l1 l'il l'.•' v 111j :i I p11 ·11111p11I 1111111111111 11•111 ,1 , pi de· o Pllll l',
,1 1_; d ,; 1 v,,l1111 r·1 ÎII' 1q.1111t11i111 l111 "i i d1 1111l11111t11 1i t111 dl 1111dq11 lo 1 111
;\ IC lii\',i!f111111p1111 11111 • 111 iii' ,/1 1(1 p,111, ' dl ( (1 1111111111 111l<1111 Hll l'
III (l(,iî]C lllll , I III I 1111111,1 Iii l'.I III 1111 A•,111!1, 11111111 l, / ( '// //11 /l'VI li
d11,11111 III d1111 fi 11111,1111 .11 , p1dd 111 q, ~• 1 /111( t'/1
, •,., , 1,,, , , , , ·1 1 d. , , 11 i1 11 1, 1ion ,1i 111 11" 11 , , ii 11 ,1 1~ K 1) , 1w Ii11111
d11p fl 111d1111 1111. 111111, ,,'", 111 „p, 1„1,111wl1 ld11rv11111,1111• r1 11 1· 1rn
111 iji111t ,u 1 ~I 11111d1 i. l ,,rg,111 tl, p1d,l 11 11i11, •
- l'l11l1111111111,u,:1111 11111 l111 1d 11 '-l 1,,111, d n c o 1ct, p1111 '1,0tor ,
.11~f .1 1111111n•, d11 1-.l'I\ I 111; 11r h 11Nt'l l/il 111 (11 p111111111tl111 de 11 fl11 ic1
C ntr1,lt1•
1
/111111 •\ tll, uil ~1 1<1 v1111 1,il 1il111 ~, 0 1111 dr l' rn ho vH, Lu
i11•t,t1 111,11 .... 11 1 ,, , 11 11.: ll'Vl/lllli11 11 (ill Hll l l (:rn,p,tllC U, rrimattrl
lhllll'', (11 (' d1 ,lllllcl rn, lll l.l. p i111d (11 )1 1 11.'i JIU llll C lXX2, 11n se
i11.-l11i ll/1 11 l ,1f.o1 111 11 1 •, p.i111w 11n, u1podl'li 111 d 11 ~11111c lc , Atu11c 1
r,
b /1111 1, l-tlll' t111 los l g u ta lu I ,mutic,
.iul n 11 1,1111 l,11 ~1 p11111 c1L·
111 ,11 ,. I,1~1 :111 '11 ( . u111 Iu at:cu,tn 9wa la. venea u ş 1' uontun ,I • • <l c
l,11 ll d111 Lo 11 111 111·k vec ine ca ic 11u aveau 9c o l1 primurc proprii
(< li1jo1,1111 , l.lurnv, l k1ce111, C'oslcgi, J\ l b cş l 1 , l ):11 vari), numArul
(;)1,7,
'l-t .
cop1Jlo1 t,11c o l1 ctvc111t:1fl c:-, lc în co11li11u rt e 1 cş terc: dacAîn

{m,,t.,
Il 1>111 M111101:1af"111 (J[l111a,t1 III d111'lllo111111110) ">lllllllCI Vull'U
I/ p ,11•1111 1111rr111111n dl· <,h l',111,lcll· ~1 I l'op1 "11 I 11>(1/I

1 /0
171
 - - - - VALbA cALUGĂR l:A SCĂ pc spirală <le tunp _ _~

Eli~ Riipcnnu re se u '

,t·t pc revist ă, nu m-a .intn::bat
. I
nimic. Am chemat el ev11••in clasă
oe la orele Io ş 1 5 minute
ca . 51 pan1 a orcic 11 • am făcut ad oua 1cc pc •de
La ortic I 1, cane1 am tcrm111at 1cc ţia de istorie • 1 d '
. I xx1 sunt 1nscns1 17 clcv1, în anu l şco l ar istorie. . l .d • ace omn •
is inspector şco ar - ~-a n 1cat ş1 a venit la mine mi a luat •
p1111la\ ·\l,l ,lflll 1Ul resu Pl · · . . d T • • mana
ss, ~S 1 num:trul <101< • ,11ungc la 56 Conc.:l~r1c1 se impune d_e !a
• ' , _ ., • •
aşa << e fel1c11. dragă dască le pcntrn
1 1 . . 'st lc)cal nu rna i corespu nde. f n I 883, acel aşi in şi. rn-,a felicitat .. spunnn
P d . . d . , munca
încordată pc care o cpu1 ctt sa sco 11 111 acc~t1 micuţ, şcolari cctâ\cni
s111c.111c1 ,1u: .
- -to intcn 111 c din nou pc lângă primar, pentru a cauta o casă
• _ nici pentru conducere'.! scumpei noastre Românu. Dar cum se f;
j 884 I•• • vre C. . • <l ace
\ ,\ ,I I . -
pc 1rn:isura noilor ccnnţc. /\.şa se face ca, 111
A A

, se mc 1ma:a că daici, la Valeo o1ugareasca. un c sunt atâpa man propietan. să

~.11.1 mult m,11 sp,qioasă, podită, de aseme nea, cu duşu mele, m
casck lui Spirea Atanasiu, situate la Gura Văii.
0
. dornn, presupusul meu 111spcctor şcolar. m1-a răspuns: «Dep am avut de
În zbaterea sa de a înfiin ţa o şcoal ă cu local propriu, Ion
Chi{11feye11 caută solu ţii noi . Cu gândul la începuturi le învăţă­
mântulu i, când buchile se predau în tinda biserici i şi când
boierii făceau danii bisericilor, mânăstirilor şi şcolilor, se
hotărăşte să se adreseze marelui filantrop din ace l timp - Vas ile
Paapa. Aflase că aces ta construise, pe cheltuială proprie, o
biserică şi o şcoală primară în satul Valea Bou lui dinsus de
rlaţi .
Din monografia lui Nicolae Cristocea, aflăm că înain-
taşul său, Ion Chiţulescu, pentru care dovedeşte un adevărat
cult, i-a trimis lui Vasile Paapa trei scrisori: una în 1882 şi
două în 1883. Pc această calc, îl informa pc ctitorul şcolii din
Valea Boulu i că ,,în com una Valea Călugârească, deşi există
şcoli în fi in\ate, ele nu au loca l propriu , func ţi onând în case
particulare înc hiriate".
În iunie 1883, soseşte mult aşteptatul răspuns: ,,Dragă
Dască le,/ Pentru că îm i pl ace şcoal a ş i biserica, am să mă
rntercsez şi de şcoa l a D-tale". Sem nează „V .Paapa. " Ceea ce a
u~mat, îi ~ovcsteştc însuşi Ion Cb i ţulescu u rmaşului său -
Nicolae Cnstocea: ,,La 16 octombrie 1883, pc când eram cu şcoala în
casele răposatului Spu·ea Atanasiu, la orcic 9 ~1 vreo 20 de minute, a
apărut o trăsură cu patru cai la poarta şco l ii . S-a dat jos un domn cu
barba cliruntă, a venit de a intrat în clasă . l-am oferit scaun dar n-a voit
să ~adă pc scaun A intrat într-o bancă, alătut I de un cl~v, a scos O
r~\ ,stă pe care s-a uitat . Pcntni că nu-l cunoşicam pci sonai am crezul
ca este un domn tnspcclor ~co lar. Eu, în pruna oarf, de jq_ 9 /a JO,
ăccam l ecţia de Mate11w11cii La orcic 10 am fikut un mic repaos de S
minute ele, dor ln a<;C\t llmp. pr•'"upu
~, • I meu d011111 ,nspcctor şco Iar•
\U
n-avcp un local propn~ ~cntru şcoa lă?» I-am răspun5. Respectabile
dornn. ina1 întâi aş dc,:1 sa am cunoş1111 ta Domme1 Voas1re Iar acel
la mata trei sc risori ŞI ţ1-am răspuns la ultima ... >> După aceea. mareic
filant rop dispărut. V.isilache~ 14 Paapa, a sco5 un notes din buzunar, a
însemnat ce\'n şi, la plecare. mi-a /1S .
«Cu aJutonil lui Dumnezeu o s:i 3veţi şi dumneavoastră local de
şcoală» şi a plecat."
Considerăm că un plus de informaţii despre Vasile
Paapa ne va ajuta să înţelegem mai bine personalitatea lui în
epocă ş i contribuţia sa privind destinul şcol ii în comuna
noas tră.
·asile Paapa ( 1819- 1884) este un nume cu rezonante
adânci în istori a învă ţăm ântulu i din această zonă geografică.
Din lucrarea lui Al. Penco vici - ,,Testamentul lui Vasile
Paapa"215 - aflăm că, <lupă tată, generosul ctitor de şcoli se
trăgea din aromâni . S-a născut la Bucureşti, la 30 iunie 1819,
ca fiu al Elenei G. Paapa - născută în Bucureşti la 1803, di~
familia Ghiaţă -, şi al lui George Paapa - ,,român născut în Epir
la I784". Tatăl său ,.îsi trăgea originea dm acel popor de naţionaht~te
româ nă care se găseşte' ribpândit peste Balcant,• mat• cu seamă pnn
ll4
. V.asi,uche
IJ~torut .,sufi - _Acesta constituie
• Wl diminutiv de la Vasile, format cu
.,....,
.., xu 1u1 de ~~g,ne
• ., VasJJache • • grcceasd - aci,, - co....,......, ..,.i,,esc•IUl•
Al. Pencovi • _Yasihcă, Costache - Costictetc., •
8 ..\Jl II 1so.2:~; Testamenllll lui Vasile p,apo. e,,cu,,fO, 1884 (COia

172
173
 l·lts !Upcanu
· ' 11' ' ' '~1 caic trăiesc
1
\ 1,IL,d,,n ta. l-1' 11,., ~1• 1t·~i1 · I d lsic!
, · I Dîn ·llliJlocul
~' 11 '„111111de secole de lrap1
, , ,. t 1•
,cmm111•1lli , 11 ,,111 . .or e peste
• Dup:i LC tcnrnnă "colile _publi~c di_n_~~curcşt1 , 111 I 847
plt>ad la Pans s,i urn~uc ct!rsunk un1vcrs1t~ţ~1.
\ fo!',t dt\'a timp m1111stru la Cu lte ş1, 111 1859, a devenit
pnmat al cap1ta}c1; a fost, de ase_mcnea.: vicep reşedinte al
Soc1et,\ţ1i pcnt1u învăţătura Poporului Roman.
\ 1ai presus de toate, pe Vasile Pa apa îl preocupa
mstruq1unea . '11. Pencovici subliniază şi el faptul că Vas ile
PlhlpL,. la moşia sa de la Valea Boului, plasa Cricov, judeţul
PrahO\·a, a înfiinţa în 1873 o şcoa lă model pe chel tui ala sa. La
acest lăcaş de învătământ veneau nu numai tineri din judeţul
Praho\'a, ci şi din jude ţele din jur.
Oferă suma de 10.000 de lei - la valoarea de atunci -
pentru construirea unei şcoli primare în com una noastră . Lasă
bani pentru clădirea şi înzestrarea unui internat şi a unei şcoli
de meserii.
N-a căutat să obţină onoruri şi dinstincţii cu care se
răsplătesc, de obicei, serv icile aduse societăţii.
Testamentul e semnat şi datat 28 noi embrie 1882.
A murit la Nisa, luni 16 ianuarie 1884, la 64 de ani.
Despre Vas ile Paapa aminteşte şi Miha il Sevastos în
1onografia oraşului P!o1eştl 1 ~: .,A rid icat pe cheltuiala sa şcoala
"' Ep" - Rogi,oe m""toasă ş,
in N-V Gceeoo, '"d"I Albaniei, la •~-do
munti1 Pmd. cu ieşire la Marca lon1că. Locui t în antichitate de triburi llm~e,
era considerat în afara Grcc1c1. Prov1nc1c romană împreună cu Macedonia
(148 î. Chr.i, apoi b1„anttllft (dm 395) Cuceri t de t11rc1 în 1430. Din 1913,
cea mai mare parte a Ep1rulu1 apar ltne C,rcc1c1.
' ' Te<,ul,u (g,. Thc»,lrn) Rogrnoo d,,, oontrul Gcee,ci, la sud 4t """! fii
limp , Patria lcgen<larulu1 Alulc, dens populată încă dm epoca 1MtlÎI KI-
În>ce 352- 196 i. Ch, , se ana '"b do,,,,, q,;, Macedonie,, iar . .
sub stăpânire rulllană. Face parte dm 1n1penul 81„an11n până în 134r. ..,
intră în Grce1c1
rc\·c1111 componenta
în I~81Serb1e1
. <l111 1396. face parte dm Imperiul Otom,a. A
- - - VALi:.A CĂLUGĂREASCĂ pe '>p1rală de tunp _ __
'' . - din Valea Câ/ugarcascâ şi şcoala de meseni din y .
nrnara • , <1 1ea oului -
unare.
. ~
P • două clăd1nlc lt1nd com,tru1tc de arh1tcetul 1 0;1 Socole 8 \'
arnan • •
' a a practicat 10g111cna la Bucureşti în 1846 A rost
• seu as1lc
•
paap . 11 m1111stru
. t rl rnar 111 t 861, la cabmctul d1rectonlor. ,\ făcut multe dona .
111 e . ,, , 111 şco 11t or
din Pl oieşti.
Moartea sa ~stc anunţ~tă în l"ocea Prahovei, joi 19
ianuarie 1884, pe pnma pagma: .. Vasile Paapa unul dmtre cei mai
mari şi mai disttn:;,t filantropi care a fundat frumoasa şco:ilă, cu numele
său . de la Valea Bou lu 1. judeţul nostru, a încetat din viaţă". 219
În numărul de duminică, 22 ianuarie 1884, f' ocea
Prahovei îşi informează cititori că a fost sigilată casa din
Bucureşti , de pe Calea Victoriei, a „răposatului'' Vasile Paapa,
.,îndată ce s-a aflat moartea, de un membru al Tnbunalulut llfo\' asistat
de un procuror. Se crede că averea D-lui Paapa de aproape 3 mtltoanc
lei, în Iipsă de moşkn ttori \. a trece asupra statului."
Dorinţa defunctul ui a fost să fie înmormântat la moşia
sa din judeţu l nostru, la Valea Boului. Cum drumul de la \Jisa
la Valea Boului e lung. transportul corpului neînsu fleţit
durează aproximativ două săptămâni . Mihail Semstos aminteş­
te că la 30 ianua rie 1884 s-a oficiat un serviciu religios la
biserica Sf Gheorghe din Bucureşti . ,.Corpul s:iu a fos t adus apoi
la Ploieşti într-un sicriu acoperit cu flori. Îl aşteptau la gară elevii şc~lit
normale ş i ai şco lii de meserii - mst1tuţu patronate de dânsul. Muzica
garnizoanei cânta murşuri funebre. Erau de faţă consiliul comunal î~
frunte cu primarul, consiliul jude ţean, magistraţi, ofiteri, profesori,
comercianţi , i ndustriaşi, ţărani .. ."
Din Vo cea Prahovei aflăm că vagonul cu s1cnul lui
. . .
Vasile Paapa a sosit la Vated Călugărească, de unde a foSr dus
. !Pre Albeşti, apoi la Valea Boului. ,.Ca o recunoşt~in!ă _şi ~~c:
I>erantă pentru cele promise învălătorul Chip.alescu a ieşi~ uwnnal
vagonului mortuar, în gara Albeşti, cu 36 de elevi, intrând apoi perso
---------------------:--:---:=-
li&
Aliha·1 c,
R.-.: .....,, "evastos Monografia PIo,...,..,
·_,; Tiparul „Cartea
oraşului•
tali de
~ ~ • " : Bu~ti, 1937, p.133-134 (este o Jucrare monumen
~7"'1Pl8Jni)
• J(Qc • . . . . ul numii' apare
lllicrc ~ Pr~hovei, Foaio politică, literari şi ştm tifici;, pnm
Uri, li •unie 1&75.
175
 l'. li~ R,qwa1111 y ALEA CĂ LUGARE.\SC \ pe spiral" d
--- a el'Jnp--
I <'•111
• 11
, ,,11, '(11\, p,lll,1, 11 ,k î1111H11111,111t,11,·" - consc mnc a /ă Nicolae
c Paapa Din internat au rămas numai ru ·
(. fhl1),'(';\, , . Vas1l • me pentru că a
r t dărâm at m 1991 , dar, spuneau dumnealor cl"ct·
\ I.ii dC'p,u tG, n:latc;11;1 MI hali ::,c: aslos, ,,s1cnul a fost dus 10s _ • • _. . . 1 1rea trebuia
la \ 'Jlra n ,mlui ~1 dqrn~ i11ai11tc;1 h1sc11c11 Din Va lea l3oulu1, ca ş din arată nu distrusa ŞI 1asata 111 rume. In fosta şcoal' d
~.lll''I.' ,,-.-mc. ,cnid oa111c1111 bă tni111 ş1 cop11 - să plângi\ pc
1 rep _ • d .
funcţioneaza acum o şc~a 1a e 4 ani ş 1 0 grădm q
• a e menaJ
hrnc:fk?it.mil lo1. Î1111101 m;intarca avu loc la 2 februarie. Ţă1an
11 Alt . bătrân amabtl - Radu Frâncu, ne-a condus până la
imhră,;ip în haine .k S:1rbatoa1 c. umpluscn\ cui tca b1sc11cii - c l ăd ite pe
0 biser!c~_,, din d~~I , pe drum~~gul ce purta inscripţia ..Str
ni.i, dă I\: 11101m.i11 t se dcpusc1ă două coroane una din panca
Lumm 11 • B1scn~a (cons~ru11~ . tot. de familia Paapa) şi
com1hulu 1 1ud,·tcan }I alta din partea corp ul ui didactic din Plo ieşti,
rerreJ:en tat • d~ Iuitu Go11111c:111u, directorul şcol11 de meserii , losuf mormintele dm Jur erau mgnJ1tc. In fata biscnc 11 , se află
lonc5cu-J unior ~1 /.achana Ant1 11 escu, dm «Autob iogra fia» căruia luăm monumentul eroilor, cu două firide pentru lumânări. La baza
cc~tc d.1tc. in timpu l scn 1c1ulu I divin, elev11 ş , elevele din sa t cântau crucii se putea citi catrenul
•◄ 'cl111u ~i J'qmca po111c:111re " Ei au căzut cu faţa la duşmani,
Pentru a completa aceste date despre Vasile Paapa era Dar nu sunt morţi, ct inima Ic bate,
nccc:-.ar;i o deplasare pc teren . Ne ~liind unde se aOă Valea De dincolo de mo:inc ş1 de ani,
Boulu,, 111c1 locul exact al mo numentului închinat De-a pururi pentru noi şi libertate
I· ilnntrop;tlu, în februarie 200 I, scriscscn1 pri marilor Jin
omet ~1 Gorn<.:t-Cricov La apelu l meu am primit lămuriri prin La dreapta bisenc11, se află mormântul familii.:i Paapa,
telefon. Valea Boului \inc de Aposlolachc ş 1, deci, acolo având la capăt un monument impunător. Deasupra
trebuie st1 mă adrcsc,r. Mi s-a indicat chiar ş 1 numele primarului mormântului, se află o placă masivă de mam1oră albă, cu un
Mihai B1atu ş1 al prnfcso1 ului Constanti n Tănăsescu. Am trimis înger, pc rol de picta, -;culptat într-o adâm:itură ovală, către
nncdia t o seriso,nc, dar n-nm primit nici un rit\puns. Singura căpătâ1. Pc restul ,uprafeţet, placa este mscrip\ionată cu
solu1ic era, ca acum, canci monogra fia comunei Valea următorul text :
'ti/111.:iJreascii cm închcgat,1 (orn.:c lucrn işi arc timpul său), s-o
pornesc l>f)IL Va lea Hoult11 Pe 23 august, fratek meu Tudor
lll-a du<; spre Apos tolachc, cu O.icia I uI vcc h1.:. Am trecut de
sun ACl· ASTĂ PIATRA RfPOSAOSI:.MI\J1UE
Ut1ri1î, ;un l~ sa t .len::'ilăii în stani,a ~1 dup[1 ma1 mulii kilometri,
FAMILIFI LUI GEOR(il• PAAPA PROPRIFTAR
~1 111 i n1 fi ln1t 1r1d1ca!01 ul I 0/1 •11 ( '11< :orn/ 111 . lJrciînd o pantă.
ÎN VALI:-./\ flOULUI
iu:ti nt c ele_ hiJ11 1t.q1o1 spic l Jd1L·~11 pe slanga urcat pe şuph:
NĂSCUŢI
ticpt c, se 111i'i l1a hu,ttil 1111 I 11., i/1• ,,110,u, p,.: soclu de piatră
1111 (iH>RGE PAAPA LA POGONIANIS ÎN EPIRU
\·(1 1111L 1111 brti hnt c 11 li;11 li.~ ,t 111t,1 1 .i 11 k I 'l' ,odu, doull inscriplii
p<.: talik d1: c1 1p111 î111 1ct-1ii. 1w 1111,1 a 111 c 1111 1819- 1884, iar p,
iN ANUL 17!!4
ELENA SOCIA SA ÎN BUCURESCI iN ANUL ISO~ 7
ct:1il ul1 rt t·111 o li);l:'i î111n:ag:1 d, 111111,c di11 1 oi idu<.:crca do demult îF.MISTOCUJ ŞI AGLAIA COPIII LOR îN ANII IB 24 Ş 182
:'I 1i,llttlu1 A 111 li l:11 d1: \'uil,ri 1:11 \'l:I ( I 1111d ,k lillboi /o,a N,cu/aşi
MORŢI ÎN BUCUREŞTI ln?
c11 1-, 1111<' lu i, ,, a1,: 111• rllt li pa~ , di, î1 1 11 11 , di.il.i apiopiero 111tuli, rti MISTOCLU ŞI AGLAIA iN ANII 1830 ŞI I •
111n 1111111:!1; lilll 'IJJ,1l1tl111 ~I ş, fl,11 11 eh• 1
lllt' llill , COO!itrulte de •••• NA PAAPA MAK'A LORU IN ANUL 1853
GEORGE PAAPA ÎN ANUL 1864. .11
l'/1 IUl<iAŢI -V ,\ OOMNUIUI PENTRU DAN~
__ ~---

De 1a accs t 11101rnfint
\ ale ŞI se li !Cd ::;
• d
d
1-
:- •11
I
rc
p
U1s Ri1pca nu

dealul
wi>a
pc care
uncie
se
veneau
-~-~ - - - -

' ' ochii vi/1tatorului

vede
co
,
Şcoa
p1.1 d in
l
coboară spre
.. . a" de Mcscr·. iI·
.1mprcJurjn--·
----
teren P
VALtA CĂLUGĂREASCA pe spirala· d

•
l
testam ent , zelosu rnvaţato1
1~d
•
a mceput
.
.
•
Din momentul în care a aflat de donaţia
• • - .
e t11np

consemnata
. sa se interese
ropice pentru c a 1rea prunului local propnu d . .
„ ---
in
. ze de un
e ~coa1a
construita c as, ( ' • . .. ..,i ,10 această comuna .
dog,„11•1·a• ta· 111 p lăria
sa• •111,cţc . . etc. -~ lei
. . "de fel de meser11 necesare Tocmai atunci Costache Fotescu şi N.Căplescu se fl
- .
•l!1 gospl) d'.Jl I11,t: ţ"ii·a
' ~ n cs' t1 • ln cladHca ~ aceasta a fost instalat _d . a au
L\.S -ul. iai acum a ro~ t abandon~ta. . . în litigiu pe~tru o pa1ma e. 1oe, ~1tuată la ,intersecţia drumului
V I a Mantn cu şos eaua naţionala . Speculand orgoliul acestora
.\ m plecat de la Valea Cncov ulu1 -. den~m1rea actuală
cmrn \ alea Boului, cu un sentiment de p1oşeme faţă de acel
nu-şi
d: ae ceda unul altuia drept~] _de propr!etate asupra acestui
ţROPRIETAR - Vasile Paapa - care şi-a
pus averea în slujba teren , Jon Chiţulescu reuşeşte sa-1 determme să ia O hotărâre
care îi satisfăcea pe fiecare în parte, după principiul decât să ţi-l
şcohlo ::.ăteşti, fiind pomenit cu cinstire şi astăzi de locuitorii
1
satu lu 1. dau ţie, mai bine nici al meu, nici al tău! Şi obţine de la
\foi mu lte numere din Vocea Prahovei închină
amândoi , separat, declaraţie în scris că cedează locul pentru
cd1tonalc „marelui dispărut". În numărul de joi, 2 februarie şcoală . Iată cum sunt fonnulate cele două înscrisuri:
1S84. zma înmormântării , se referă la testamentul dispărutului,
Declaraţie
specificându-se „Lasă 10.000 pentru construirea unei şcoli
Pentru terenul ce sunt în neînţelegere cu N.Căplescu-Poenaru,
pnmarc la Valea Călugărească". Executor testamentar este deşi dreptatea acestui teren este a mea şi nicidecum a D-lui Căplescu, îl
D-l Constantin Vrana. cedez pentru şcoală .
Faptul că suma donată pentru constmirea şcolii din Semnat: C. Fotescu
comuna noastră e consemnată în testamentul scris în noiembrie
1882. denotă faptul că Vasile Paapa a fos t sensibil la Adeverinţă
rug_ămintea exprimată de Ion Chiţulescu, încă de la prima Pentru că Dl.Chiţulescu, institutor în comuna Valea
scnsoare a acestuia. De altfel, se pare că acest filantrop nu era Călugărească, 1111-a făcut o nigăciunc pentru făşia de pământ cu care
st
total răin ~e ~omuna noastră. Dintr-un anunţ apărut într-un sunt în neînţelegere cu Dl. Costache Fetescu. o cedez pentru local de
şcoală.
~ di~ Ploieşti deducem că Vasile Paapa a avut vie în Valea
1
alugareascii: Semnat: N.Căplescu-Poenaru
• • ,,~e vânzare zece pogoane vie în cele mai bune
cond1ţiun1 de î11t· • • .. ' . 11· Şcolii pâAceste
~ A .declarat.. ~ ~ 1 • hi
11 au 1ost pastrate, m ongma , m ar va
. ş1
. .poz1ţ1une ' pc marginea .şose,e
A • •

Plu1eşt1-M·
• • ·1 • re\tnere
, •1ugareascii Intre
_ tz i ' doL stat1unde căii ferate Albeştt-Va,ea fost distna timpul ocupaţiei gem1ane din 1916-1918,cândau
10
,a
• • • ' 1ă zeci· nnnute
.
aproape
. __ x
de această din W1ll" ruse .
staţ iune. A se ad . . tr
Toamnei nr.~.»22/esa in Bucureşti, la d-nul Vasile Paapa, s . î
trebuie n felul ~cesta, începutul e făcut: există terenul, mai
Atanas. conS t ruită şcoala. Sub primariatul lui Spirache
casele 1u' ceAl care a pennis să se ţină cursuri într-o odaie din
,,,,,,,w,·-,,,e,a,u\ CERCULU I COMER~Ap\ţ 8a e • ..
Şcolii. s 1 fi 1ncepe strângerea materialelor necesare constIU1.rn
Plo1eş11, 13 noiembrie 1875
uo Apu,.;,,m,I """'"1"1,;,;
INDUSTRIAL dm Prahova
2260) (Cota BA. . e olosesc cei 1O.OOO de lei lăsaţi de Vasile Paapa, la

179
 hs Rfipcanu VALEA CALUGĂREASC \ pe spiral- d .
---- a et1m
Din momentul în care a atlat de donaţia c _.
1 • _• . onsemnata tn
nnfmt. och11 v1 zitato1 t!lui coboara spre ·tarncnt, zelosu mvaţa~or a mceput să se intereseze de
..... 1.. 1 pc i..'.arc se \ ' Clk ~loaln de Mcc;c j
11 ::;en propice pentru clădirea primului local propriu de şcoa"
. unde Wl\("1 Ucnp11 din împrejurimi , a· ceastă comună
ctl.'. - fel d1. kl de mesei 1i necesare ,n • • C' I F
Tocmai alunet os tac 1e oiescu şi N.Căplescu se at1au
ln clndirc.1 ,1Lca~ta a fost instalat •in litiuiu
o
pentru
.•
o palmă de .loc, lsituată la mtersecţ 1 a drumului
t nb:rndi)nat5 alea Mantn cu şoseaua naţ10na ă <;pcculând orgoliul ace-;tora
b Valc,1 Crico, ului - denumirea actuală de a nu-şt ceda unul altuia dreptul de proprietate asupra aces
cu un ::,cnt1111cnt de p1oşe111e faţă de acel teren. Jon Ouţu/eseu reuşeşte să-i determine :;j ia o hotărâre
~1le Paapa care ş1-a pus averea în sluJba care îi satisfăcea pe fiecare în parte, după prircioiu' decât să ţi-l
fimd pomenit cu cinstire şi astăzi de locu1tom dau ţie, mai bine nici al meu, nici al tău 1 $1 ')bţine de la
amândoi, separat, declaraţie în scris că cedeaza locul i)er.~ru
numere din T'ocea PrahO\·ei închină şcoală. lată cum sunt fonnulate cele două înscrisun·
...nardui dispărut'' În numărul de joi, 2 februarie
ormântăm. se reft..ră la testamentul dispărutului . Dec/ara{t
•. Lasă l OOOO pentru construirea unei şcoli Pentru terenul ce suni în neînţelegere cu N.Căplescu-P
ca Călugârească'. Executor testamentar este deşi dreptatea acestui teren este a mea şi nicidecum a O -lui Căple:
tm Vrr.na. cedez pentru şcoală
"l!tnnat: C. foiesc ..
că suma donată pentru construirea şcolii din
- e consemnată în testamentul scris în noiembrie ~T~m
aptul că \'asile Paapa a fost sensibil la
Călugăreas
Pentru
. că DlCh't!Ule::.cu.
• •m.:.tirutor în comuna
exprimată de Ion Ch1Julescu, încă de la prima
sune în neinţeleoe
ca. m1-a făcut o rugac1une
- pentru tlşia de pământ C\
esruia. De altfel. se pare că acest filantrop nu era şcoală. ~ re cu DL Costachc Fotes.:u. o cedez pentru
comuna noastră Dmtr-un anunţ apărut într-un
Semnal: -S.Căp\escu-Poenaru
--., _ Plo1eşu deducem că 'va~11e Paapa a a,·ut vie în Valeo
a,ueareascir
e pogoane vie, în cele mai buDC Şcolii ::'-c_e~te _declaraţii au fost păstrate, în original. in arhiv
re şi pozi1iune, pc manrinea fost di~:::.• m timpul ocupaliei gennant din 1916-191- •
staţiunile că11 forat e se.
t minute aproape de a
trebui În felul acesta, începutul e făcut: există teren~ IDll
n Bucmeşt1, la <l-nul V
Atan <. coostruitl şcoala.
Sub primariatul lui $pinrie
caselaes1u., cel care a permis si se ...& cuisuri inU-O odaie din
Şcoli· sale , ..- • ••
lisaţi
• mcepe strângerea materialck>' necesare cQdlUlfU 1
1. Se folosesc cei 10.000 de Ici de V - Paapl.
noiembrie I

179
 care se
. r
,ll I,1ug,1
J! l1s IL1pcc111u

1'~OO• ck Ic, clobanda cuvenită

"
pc perioada
---- VALI:.A LĂLUGĂRLASC '\ pe spirala de timp

[uzat polit1 cos, fiind prea legat de 5c0ala din Valea

a,.re,gărea sca,~ d e aceasta,: comuna,
---
- un de a vca. de altfel , şi trei
' . • te • . wntului legatului testamentar
•··
Oll!'>Cr'l',II I I !:, 1• 111
ocalul
, • • • •
teiminat 111 1887 l:s tc 111capator, ch iar impunător rn:c~1 proprietăţi . A ieşit la pen si e în l 925, după 45 de ani d
1
)Cntrn v~·cmca aceea ~i, ca sediu_de ~coa l~, aproa pe ~nic în tot apostolat.
J~iul Prnho\'a ,-\ 'vt:a două să li de clasa - una m.a, marc, în
1
JU l . . • • • A d
partea Jc r~l, pentru băic\1 şi ~na mai . m~ca, m partea e ~est,
pcntrn fi!te -, b1roun pentru director ş i direct~are, d ~pcndmţe,
c:IL La 111 trari:a principală , dinspre şosea, scna cu litere mari
\COALA or BĂILTI Ş I ŞCOALA DJ:: FETE, iar la mijloc,
la 1 PAAPA, 1887. Cum număru l de elevi creşte,
111spec1ornl şcola 1 general Crigorie Tocilesc1l2 1, cu prilejul
v11i1ci în această nouă şcoa l ă, hotă răş te înfiinţarea unui al
doilea post de învăţător, în l 887. Al tre il ea post de învălător
Ne aprobat de succesorul lui Gr. Toci lescu, dr. Vidu, în 1891.
În acelaşi an, şcoa la de bă i cp şi cca de fete se unesc, formând o
şcoală mixtă, ridica tă la rangul de şcoa l ă de tip urban - a treia
din intrcgjudcţul.
În această perioadă, di n co lectivul de cadre didactice al
şcol11 face parte şi C. lones~u-Lungu, ca re a ocu pat şi functia
~~ Preşcd1111c al Asociatiei In vă ţ ă tori l or din Româ nia. Acesta
'.ş'. con~er:i n ează memori ile în ca rtea a p ă rută postum,
mtrtulata Spovedanie, dist1ibuită în mod gratuit de către fiica sa
-doamna Cornelia Ionescu-Mazâ/11 - institutoare la Şcoala Nr.4
de Fete dm Pl o i eşti .
, , 'a
. semn de aprcc, • ·c,·c pcntru ac llvllalea
• • · • te
s1 capacita a
sa, 111vătatoru l 10 11 CI1111 I 1 . \
- este. 1.nv1ta1 . în 1892 e.H·u. - om de lm gă rcs• piratic
't
culturali
~ i-J în pri,ni'. 1
' ' c revi%orul şcolar frHi/ Ionescu-Junior,
' re un post h O , , • 111 . . •
• ' şc ot1 , 1 primară din J>lo1cşt1. Ac,

,11w,m, lrmfn, 11 ( I k5 () 19011J Acadc in1 c1a11, nt1scu1 în : ·

/'r tlw, l (fa I <:1 kk l1J I• 1:011 ,ulcrat i 11tc11 1c1ct m ul c•p11,:rn/ie1 (epl,
111smp!Jl\ inqi;il pl p1a1nl) rcJ111;111tşl 1 C'a fr1lc lcJ11st ;i <;c 11 s s lud 1ul "
p o p11l,u i'i .i 101111i11tlc11 A coi1d11, h1t1«1 1llt· de clahoi , t• a Marc-lui Dicfli
ll1C111oţ,1
:eog/'tf/Îr· ,ii /(r111uî1111:i, A ,u h
11
d ide J)ll vind ll i'lc11ca hp1scopaJI
X
la Curtea dc A11•cs ~, Mo11111111:11tul ck l,1 Ada111l'11, 1

P1&ini de manuscris din Monoa,afl•,

• cu 1Crl1ul lui N, cr11toce
100
181
 1· 11, lt 1p t'd ll\l
VJ\Ll:t\ CĂLl , C,J\R l ·I\SCĂ ne
,, .,,,n1· ,-.,11a, <l c ttinp
0 · _
,._ 11 ,,11,1 din /',,/,•,, ( ,1'11.~on·os< '<t 11 - :1 du s l1ps[1 nici de
de 11;1\tll~ll 11111 O ~lin..: a p ă 1ulfi ·111 l 111por/ial1,t ·tt: chî a1 sco,ila clm Va lea Cilug<ireo~ct, [ oe
,11plln111111 \ ,lll cs •. ~ _ . • • , a1u1 a cost t
11;1 1 ul
? 814.000 Ici, suma adunată astfel. •a
•, I .1l 1I< >\ ••<-. (•'
, • \1<'
, l'i)l1l111ui1 l111111futor11/
. co111 c•r cial,
llC'('p.ind ru 1\ 1)..J) 1k d111111 n1 c,1 9 1a11ua n e, dcspr~ (: a num i tă ,.,. 700.000 Ic~ Prefectura jud. Prahova
,\umn/'i Eug t'llt,1 Pc11l'll\ 1c1 d111 . Plo1 cş t1 , _s t~·- -~>rirn_averii , _se 800.000 Ic~ - C'omitdul şco l ar Judeţean
"l't't'.iîiril faptul că aceasta do;1rnna „a n..: o 111ca hlote 1a, numită 500.000 Ic~ Pnmă ria Valea Câlugiireasni
1111 110u s11pli11ito,1 rL' l.1 ~coala di11 Voi ea Câ/11gâreascc7" ş i care fil 4 O_O_Q lq - Col cuc ~1 alte dona ii,
.. în toall' duminicile \ inc arns,1 de scrbc ;vă cu ti neri i orcic TOTAL - 2.814.000 Ici
dbpo11ib1k" \cest lucru (k tnonsln:a;:ă, p1int1c alte le, vcchi- Prefectul SjJ1reo Sorcsc11 nu numai că a ales comuna
ml':1 11:n-L'!l..'1 :-.,tla11,qilo1 de la oraş la sa t şi inve rs, dar ş i noastră pcntn1 sediu l uncia dintre cele patru „cetăţi culturale".
1mpmta nţa şcolii din rnmunn noastr,1, care se bu curn ş i de un dar a ş i unn ănt luc, ă1 tle. a~1g urnndu-5c că treaba este dusă la
:llllllllÎ I rt'll lltnC bun sfârşit. Cum Ion 1. C.B r,itianu se stinge în 1927, Gheorghe
Dup,1 p11mu l 1f1;,boi monclial, loca lu l şco l i i devine, din Fcrn ic propun e ca, 111 'iemn de omagiu. sa :-.c dea şco lii numele
nou. llL'Încap:1to1 penit u Cl'i 200 de elev i înscrişi . Se hot ă răşte acestu ia . Astfel, s-a hotărat denumirea Şcoala pri111ar11 Ion
Jăr:î111,m~l1 lui, pcntttt a se ridica o noui'i şcoa l ă, cu săli mai I. C.Briitia1111 . În foţa acestui lăcaş tic cultură, se ridică un
numcroa,c ş1 mai spalioasc, corespunzătoare î n vă ţ ă mântului fru mos monument, rc,diLat de mareic Ion Jalea. adnd scris, pc
modern Sub p11111a1 iatul lui /'/1 eodor Co11sta11ti11esc14 comitetul fa ţ ă, următoare l e cuvinte :
de comtruc1ic, constituit în acest scop, hotă răş te ridicarea unui
alt local de şcoa l ă în locul celu i vec hi . Au loc reac ţii din partea ION I. C. B R ĂT I ANU
a<lmrn1stratonlor lut V. Paapa, care propun să se păstreze şi 1864- 192
vech iul local , putând fi tran sfo rmat în di spensar, spital, ateneu, Prim sfetni c al Marilor
etc. Dar hotărârea comi tetului , a\ându- 1 în frunte pe Regi: Cm·ol I şi Ferdinand I
octogena rul Gheorghe Fernic, este fără drept de apel.
I ucrărilc încep în 1927 ş , co nstruqia se termină în Pe spatele monumentului, se imprimă următoarele :
1929, firnsându -sc în 1930. Se rcali;1cază o şcoa lă cu etaj, care
a const1tu1t mândria comunei nom, trc . I\ \ cn 8 sâli de clasă (cu Omagiu marelui om de stat
dîmens1unile 9/ l 2m.), o sa/â d<! teatru (6/ 15m.), două coridoare din partea locuitorilor Comunei
la partci, o sală la ctaJ, două scă r i , do u;1 că rn ă rute pentrU Valea Că/ugăreascăpentru
depo11larea !naterialclor ~1 o cameră pentru serv itori . Pe lingi actele înfăptuite în timpul
!teorgh<! 1'er111 c, bun p11eten cu lo11 J.C Bn1tit11111 un rol de guvernării sale: întregirea
sl'ilmă în rcalt1arca aceste , construqi , a av ut-~ prefectul
neamului românesc,
Ju<.k!ul~i Prn!lO\ a SJJ1rea Sor('\c11 eărnia prim ul ministrU al
împropietărirca sltenilor
gu ,eii1a 111 liberale (Ion I.C .1Jrati,111u) i-a reco mandat sl
con st ruiască m Prah<n a patru ceti1\1 culturale . Una dintre ele votul obştesc.
Ridicat în ·1928.

18

183
111111
 :11s R,tpcan u VALcA CALUGĂREASCĂ pe spirală de timp--
Tot attuic, , ,I foat, pc Ca\ctda şco lii , o placă d,
lllcll"IIIOrâ pc c,m: -,unt trecuţi to ţ i croi i care s-au jertfit în
~• ln c~ărâmă
t
tremurul de la IOnoiembrie 1940, frumoasa şcoală
în marc parte. Zidurile de la pnmul cat se
a mvăţătorului
d bmul dm 191 (1- 1918 . Această pl acă s-a fă c ut cu co ntribuţi a
aJ se • c: · 1· .
cu'busesc,
e
pra , a pucând, la parter, mtreaga 1am1 1e
:-.ub,tanţ,al.l ,1 preşedintel ui Comitetului de Cons trucţii _
Gheor!!:hc..' Fcmic. ---.
~Până la intr:1rea României în al doilea război mondial, v·
dmtre ele\·ii şcolii primare di n comuna no a stră, s-au ridicat CU:..TSLCR Sl~L_ !~STRUCTIUN'.::
94 în vă ţă tori ş i înv ăţătoare f.ŢA~lt.'<TUL Pki,_;A~ CIN~\,,!"f:'.;;:,... .'/'

26 p reoţi • \se ;I
,...
,_,,;;,-: ---·~.\
,~ ,,- ~.>..,.-.,,,
- .. -.,.,_. .,
'-;,I'..
,,.,~
\·
:li
11 ingineri ~
::, C~'.J.' P.E iBS~t'v1at
8 arhitecţi ~
, .,.,._/ ~ !uita "'- -~•<v•, u,••••~·'"'"
• P''t~_,,..:~~;s_._._,.p· ,jq;,;~l
a vocaţi
~t-' ..t.>c.,..
89 r,, - - ,, '.~"'*""~,~r(i.,. •) ~ roe:J.
l)·!:i'~~:[~/l'.·;<#...;._-h.cc-- ţ}O.M(•ttf~,
C.. _ ·i ::. ~~~'}iu ~ . _ . d, pr,,,-.-.. 1,,.,.,.,•.J. ,. -;1,11 4~auc,f'4!.r 111

65 m eseri aş i
"la
; l-~~,~~~l //f,11 ,. ,.;f-~rm4t6rdr Tt$..Uc.'t .!"'C~~r...,
.f
Jmt,..j-.t ' '... _• ~, ,· .~ ,aU·r,i ,:. ttn
1 1

Dintre învăţăto ri i (unii dintre ei directori ai şcolii) care ~ : AHI t-t,l u l4J:..! - 14'.,\ . ~l~L-f'-· •_1.:-.,l ~ 1fflo•I ~= I
~
şi -au desfă şurat activ itatea didactică la această şcoală, printre
alţii, se disting, cronologic:
1. Ion Chiţulescu
2. C. Ionescu-Lungu
3. Gh Gheorghescu
i-~ ..
"'
_
4. Ecaterina Negul escu
5. Alexandru Negu lescu
6. Mih . Butuceanu
7. Ortansa Averescu
,tr,- 1,t 11 f ~; ;;(' '1~J:--;:,t~• ,r\~•,;~t :!';,!ti~~~~:.!~!~f"~•~"'''r, ),.: I , 1 Rrl.:!f rt 11i .1a prw„lo4l, liditJ
8. Maria Gheorghescu
tJ: ~.,.,.,a~o...th
9. Nicolae Cristocea , .,1iq.,_.,_,,._ 1.'::,-:,~, ''~!i!..,, \ '\. 1 ... r.1... .,.,....1"
1O. Maria Cri stocea
o , .... • ,{') ·~

_____,.
--

.
I I. Elena Nicolau
Cert'fi
1 icat de absolvire a patru clase primare, din 1903
12. Nicolae Grinţescu
13 . Maria Antonescu Nico/ae
Părinţii
Cristocea
i . . . ş1· M. .ana
• Cr1stocea
• („Ooamna e·b·1· ")
1 1 1ca :
I 4. Despina Mateescu eforturi. şŞc cei doi ~0~11 au fost scoşi de dedesubt cu man
15 . Ni colae Ionescu
asigura con ~al~ se ns1peşte prin case particulare, pentru a se
I 6. Ioana Drăguţescu
17 • Ruxanda Tolontan etc. î . tmuitatea cursurilor.
Preşedin~ !,unie 1941, Comitetul Şcolar în frunte cu ,,~nimosul
C,Bott e - notează, în monografia sa, Nicolae Cnstocea -
După e~, hotărăşte să se înceapă lucrlrile de refacere a şcolii:
184
panul arhitectului I.Rădulescu, etajul se dărâmă şi
 l~lt~ R1pc,111u _ _ _ __ _

partcntl ,c con, ol idca1.1 cu o centw .1 dt: b<.:ton . Î nvă ţ_ ă mântul ,

.. pu\in comprun,it", se rcdcsdmk l.i 10 '>eptembn~ 194 I.
--- VALEA CĂLl ,'GĂREASC Ă pe spirală de ump

Cine-i harrnc ş, munceşte

Arc tot ce vrea
---
Rcfoccn:a şcolu a cost,1t 520.000 k1, din ca~c ~ 1nistcrul Şi nu-i pasă de nimica
Cui tui 11 '\/,ipon,ik a -;ubn:nţ1011,ll cu 160.0(~0 1~1, pri~ ă ri a cu Dacf1 iarna-i grea.
1~() OOO ki _ sumă cc11c a grevat bugetul Corrntetulu1 Şcol ar
peste Joi am de 1ilc. _ . . * -i<

$Cl).tla an:a ./- să!i de clasa, d11~~rc ~a1:c trei erau„fo losite *
pcntrn cur,;unlc cu 6 învăţăton (u011 d1m111eaţa, altu după­ A fost o dată-o păsărea, fi, fi, fi!
,m, ·373 ) în a patra sală func ţiona o ca ntină unde luau zi lnic Cc mândre aripioare-avea, fi, fi, fi!
~ 25 de copii săraci ai şco l ii, cărora li se ofereau un si ngur Din pom în pom uşor zbura
1113 3
fel de mâncare caldă şi un sfert de pâine (di n care m ul ţi mai Şi veselă mereu cânta·
ră~trau să ducă acasă) . Funcţiona şi o bib l io tecă, însumând 375 F1+fi, fi-i-fi, fi, fi, foii
de \'Olumc. Cooperativa şcolară, înfiinţată din inifiativa Fi-i-fi, fi -i-fi, fi, fi, fi.
domnului Nicolae Cristocea, îşi desfăşura ş i ca acti vitatea,
aducând, după un an de la înfiinţare, un venit de 1.468 de lei. * *
Terenul şco l ar, de 2 hectare, era dat pentru cu ltivare, conform *
unor ordine superioare, cetăţeanul ui Constantin Gh indă. Vine iama cca geroasă,
Vântul bate tot mereu.
Monografia Şco lii primare „ Io n /. C Brălianu ·; lăsată Pă s ă rica cea voioasă
nouă de regretatul învăţă to r Nicolae Cr istocea, se opreşte la Nu -şi ma i câ n tă cântul său.
anu l I94 1. Dască lul acesta, mu lti ani directorul şcolii , a oferit
ştii n ţă de carte mu ltor ge neraţii de elevi di n comuna noastră . A * *
fost un model de înv ă ţă to r , cadru didactic de vo ca ţie , născut nu *
făcut. Iubea şcoa l a , iubea copi ii ş i avea o a rtă anume de a
pătrun de în inima ş i sufl etul copilul ui, astfe l încât să-l facă să . . După cum am amintit mai sus, pe lângă şcoală se
înţe l eagă. Absol vent al Şco lii No, ma le ne încânta adesea cu mfi~nţează şi o cooperativă şcolară (CentrU şcolar), care şi-a
vechi le cântece pentru copii (r oa te lu,;tc din că rţile de citire schimbat apoi denumirea în Căminul Cult11ral ,,Spiru Haret ",
r~dactatc de Ion Crea n gă) , acompani indu -se la v ioară. În multe afiliat Fundaţiilor Regale. Scopurile acestui centru cultural sunt
dm aceste melodii simpl e, dar pl ăc ute, răs umw , ca din adânc de
cu totul progresiste pentru acel timp:
vcac,versu~r din abecedare vechi sau dm poe ţ i renumiţi. Multi l . Propaganda culturală
drntrc clev11 săi, intra\i deja în vârstH a treia, î ş i m a i ~ 2. Înfiinţarea unei biblioteci
tu drag ace\te câ ntct:elc ş i , ca un omagiu adus î11văţătorului lor, 3. Înfiinţarea de duşuri
Ic fi edo n ca 1.ă ş 1 as t ăzi: 4. Dotarea dispensarului „
5. Înfiinţarea unei farmacu rurale
6. Completarea corului
lll 187
 1·.lts Ri1pc111111 LEA CĂLI (,' l~l:N.;O,
p1rdl~ de tun
I 1111111i:t (:il:c11 1c; 1 fn ]907 se în111nţt.:a/a O ş·co·il-· 1
8 . .. I . ' a e crnem· ,
Î11fi111\,lll~:l lllllll ll':J II li S:Î l l!~C
pc C '
iali/clP 111 v1t1cu :-lurc1 .·li port-tnţ
. . . .
· .
' a acestor m
ara ac ,nu",,c1lf,n
\plic,11c:1 111:isurilm ele higc 11fi ş i s;ilu h111 a 1l rt
ta - n,ill 111,1rc Cll Cal,
. _ f)l 1n nrcgă1
,, ·
1 rc·
a pc c.a ,uncJtrin er·a c
I o. 11 lt!ll'll:l l1ll llll1\l'l111
1
oală , erau mc11q1 sa refacă viile distr "d re o căpătau în
11 . Î11li111ţa1c: 1 lllll I ldlll lll l 5c, te c,,.., a na- •m tr-o anexa Ia ;\,fonoura'icUSc d-e filox. eră. Aces1e
y

<l ,1 . • t:i '1, i re actatii d \

1 ţ (\111~t1uin.-.1 u11u1 loc;il c,11 e să elimine 0• 10 cea, precum ş, tn revista ,'vf UGUJ,J _ c 1vico/,
lip;;.unk - - • ' \ a I 1ce11I11
''-111,tlc ''a/ea ( tf 11r,areasca, nr I ( 14 ), Anul Iv feb • . 1 AgncfJ[
r, <.· • • .r. 'I, , ' ruanc 1972 I
I I < 'lfidiica ~ii a1ba anexat un teren pentru la rubri ca .,,twft ca .... . ,J c locul actualului nost 1 , P- &,
:-Jh) ltllt i ~i cduuq ic I1/1 C/ din I 90? o Ş'c"u/1i elementcmi de v11irnl1urci con:,:ccu a fiinţat în
1., \t dicre pentru ţc~ ftloric ş 1 industrie cas ni că invaţămantulu1 l'ubhc, care avea rolul de a prcgăi, munc~ de M101s1eru1
I (1. t,o..,pod..iria ş i alimentarea să teanu lu i pentru rcf:c•rca vui or <l1strusc de filoxeră în an,i de dupâ tf;~~P_;ciaLza 11
1_n Monografia redactată de regretatul 1•
17. ~)rgan 1zarea ec onomi că a gospodă rii l o r • 1 n n· .. co onel (rJ
I~ lnfiin\a rca une i orchestre onstantm ,Ceauştr . • , a. -am · - ca, in acel. an de încep u1, cursuri•1e
au a\. ul loe ,n casa ,ne 1miala .(o .camera) la locuitorul G'neorg he
ta 19 Chema rea tuturor oameni lor de bine din sate
si cătunele , ccine Bo1cu. CI asa avea 24 de e Iev1, dintre care I, erau dm local'tat
Primu l Jirector al şcolii, mire 1907-1911 '/ ro:~
' 20. Îngrijirea cop iilor
inginerul (!heorghe Sâpunaru ( 1883-1920) În această,penoadă
2 I. InJiinţarea unui post de moaşă cu dip l o m ă

it)
se constn.11c~te localu I de şcoală ş1 se plan tează cu vte altoită
22. Fixarea datelor anua le pentru desfăş u ra rea J ,5 ha. Propnetatea şcolu sporeşte apoi cu 5 ha. În pnmăvara
activităţii,. conform programului stabili t
anului 1908, ele\ ii au altoit 10.000 de , iţe -fapt menţionat în
23. Fixarea defi niti vă a mij loacelor de ac ţiun e . primul proces-verbal de inspecţie, întocmit de inspectorul de
Datorită vrem urilor tu lburi care se an u nţau , mare pa11e specialitate Gheorghe Duţu care concl uzio n ează că „spnJinul3
din aceste puncte a ră mas un deziderat pentru vii tor. acordat organelor ;uperioare şco l ii recent înfiin ţate'' este nuf' •
Atât în şc oală , cât şi la „centrul cultura l", la marc cinste În urma acestei sesizări, în iunie 1908, şcoala a fost inspectată
erau luc ră ri le practice: lucrul manu al, di verse meserii de însuş i min istrul Spiru Haret, care a făcut recomandări şi a
(confecţionarea obiectelor casnice), altoirea pomilor, dat disp oz i ţii benefice şcolii .
viticultura, prepararea vin ului etc. Obiectele expuse la diverse Între anii 191 1-1925, şcoala e condusă de agronomul
expoziţi i erau vând ute amatori lor (pentrn strângerea fondului Ioan Simionescu. Începând cu I919, aceasta fi.~ncţionează su?
şcol u) sau se îm părţea u eleve lor sârguincioase ca un act de egida Ministerului Agricu lturii. Durata cursulm este de 2 am,
încuraJare. Acelaşi lucru se întâm pla ş i cu obiectele iar numărul ele vilor variează între 15-37. •
confecţionate de bă i e ţ i (perii , m ă turi, bidinele etc.).
Interesul mani festat pentru conferi nţele ţinute la Centrul
ultural pc teme vitico le, pomicole, de grădinărit etc., au
demonstrat necesitatea în fiinţări i une i şcoli agricole de
D
-~!!3Mono1?,rarfi ". Gn,p11/w
. . ŞcolarAgrico/ ,.ValcaCălugărească" [20(b' ],p. 17
m Mo"ografia comwtei (pusă la -
2 atc prel , d. • •• •
viticultură în comună. ,egret,tul ""c Ioan
preşed intclcpreot l'a~i/iu) dactiJooramă 17 pagini redactată de
I>'"""" d<
[196)] conso.lmt,i
. Pop,ia,, Gh. p„u1,1,o •şi d< _ •, r f"P'''"
* -~
<'

188 189
 Fl1s Râpcaou --- VALEA CĂLUGĂREASCĂ pe spirală de timp
--

i-- LICEUL AGRICOL VALEA CĂL UGAREAS CĂ

•
Şt 1a
• f I' ca~ ....?
rt" locnl ,1(lu,1111li11 Ol},ţ\r,1 I('('\, J funlJl ÎM,i
din 1907 o . Şc-o.dn t-kmf'nl.1rii de \'1l1n11iurN· co-nlr-►
rat.1 <fC' M1n1<,\rrul Jn,·,ţ/,mlntulm Puhlu·, c.art- w,:i
rol dC' .a prt't,it1 m11ne1tori '1)('<'1nh1Jli pc-nlru rt'fo-
ccrl'..'.i ,·1ilur d"ttu,'-"' rlr fduxr-J .\ ln ,,nu dt' dup., IRP..i'
e Pnm.ul rlin:clvr ul ic,,111 r.tN" .J f11nct1tJt'lnt ln
p('"flOO<lJ )!)07-t·lll 11 fo~l in,:. Ghwr;::he S..i;:,u~1ni?

• lnctplnd din 1915 ti, condt1<"erf11 Şcolii int~n-

}:l o.,re dt- v1t1cultur;l vin<' proft>ţC}l'\II inţ. 1\tJnaste Au•
l enceo, ;t:-1 r('pul<lt proft•.\Or unlvrruwr Ju l n.'\t, A.(f1>--

i'
nom ic, ,,Or. P'C'Hu C:r1,:-~1•' din Cl uj 1
• A<"lu;1l ul st"dlu ol scoln ctotNt.1 din 1931, cind
dup;l , an i 1Mt ll'tminUI constnifrr,1 in1t1f\l\1Ci ctln
fon durile Mmii,,lC'r\t.hll A,ric.i.1Jt11ril şi a uMr vilicul~

to<I !O<alnlcl l

:C'.K~t\
~:ţ~
J:.c:JJ G
;~~ ...5~ 2f?J
~'j.l
.i.._:,.,~ "
,.,, ....., r/ ;

f:..~

Nr. 1 (14) Anul VI

FEBRUARIE 1972
• J.._'\ in,11U!1UOrt,l ,uniul••• d~clsl tJ lic1uh11 ro•'•
tru - 17 mm lfl.~1 _ tt p.i.rurlplll rrudf111I ... 1v:1nl ro-

mân ~,r,ll(,(' lorr:t 1

--18-

191
190
 Fli~ lt1pca11u

ln timpul pt 1m11lu1 1:1 b111 nwnd r ii, lac m.: a lua t pa rte şi
ţ.H~, th',1,_t•·\ (tnltl' J l ) 1<1 191 ~). -:,cn,ila nu a fu11 c ţ 1 0 1 1a t, di n
------
VALEA CĂLUGARt. \SCA pe

(,1 la-lltrt de cca con-;truită ulterior) • pânav

. ci s-a ruinat. La cutremurul din l 940 cav
cc1n .
_1,
~p1ra a <le tunp

' la cutrcmu l d'

• zuse casa d
--
ru tn 19T'.
lt , unde locwau directorul cu familia sa~-1 . . ·' _in curtea
cau :\ l'l'l't.llnmitl,r md1t11c d111 1t1 ni\ Localul a fost ocupat de O · . . d _ •, p1otesorn
ncint l rl' " , ,, b~1gat st caii 111 1nc;1pcri. Aproape totul a fost ln penoa a. I 93 3-193 I • conform un e1• sinteze p• br
lk, .,:-U, ,·Klu~1, :1rh1, a şcolii •n V1on1 torul Oficial. Şcoala Viticolă din Yale CV! u_ icate
1 d I .. a a ugarească
este inclusa in ran u şea 111or, 1t1cole de gradul 1
V • •

)n \ 9 I~ :-L' i.m m ăs u 1 ilc de refacere a şco lti . Programa

:-col.u:1 iwl',·cdl'a un număr de 80 de ore de cursuri teoretice D in Monografia lui Constant~ 1 Ceai 1 •
\ ~ ' V tlV V • . 1, u, mai sus
n>,tl?l , r 1pulu1 fiind rezl.!rvat l u crăr il or oractice. ln afa ră de menţ io n ata, a am ca. 111 . 39. şcoala a tn mis 24 de 1- 1 d
19
. . d. - d. s 1c e e
c1· ~ ror, mai funqionau un î111·iiJc7tor pentru cultura g e n era l ă, vin din so1un 1tent,.;, . 111 product1 i e proprie , la concursu1
un ,c' c11 /, cniri!e de cu lwră, un secretar. un contabil, un !nterna ţion a I de V mun de la Bad-Krenznac h, la care România
ma:.,m, dogar ~i w, magazion er. a fost rep re?entată de profesorul universitar /. C. Teodorescu. în
1D 11 1(}25 până în 1929, şc o a la a funcţio n a t ca ş co a l ă perioada în care ţara noastră era soco t i tă a V-a din lume în ceea
i11ferioara de agncultură.
~
În I 925, a fos t numit ca director' ce p ri , , eş t e viticu ltura.
profesorul inginer A thanasie Bulencea - un va loros cercetăto r În august 19-1-0. prin dec izia mini steri ală, Şcoa l a
î·1 domeniul viticulturii. În analele şco li i, ci ră m â ne ca o Vi ti colă I nfe rioa ră de \' i ti c ultu ră de gradul I devine Şcoala
personal itate de pnm rang: profesor ş i director, autor de Medic de Viticultu ră. În aceeaşi lună, directorul şcoli i face
manuale şi bun manager. Se stabile:;,te în Valea Câ lugăreascâ demersuri pe lângă fabri ca , .Mă răşeşti" di n localitate pentru
în 1924, întâi ca profesor la acea s t ă şcoa l ă, apoi ca director, cu racordarea re ţe l ei elec trice la centrala electrică a uzinei.
o m i că întreru pere, p ân ă în 1945, du p ă care pl eacă la Buc ureşti , În urma pactu lu i Ribentrop-Molotov. Basarabia a fost
ca inspector genera l la Di recţi a de Învăţă m â n t din cadrul cedată Uniunii Sov ietice si \
Şcoala Natională de Viticultură de
.
'v1misterulu1 Agriculturii , apoi ca directo r al acestui la Chiş i nău - o foarte p uternică şi valoroasă şcoală - s-a
departament. 224 refugiat ş i s-a instalat în Şcoala Medie de Viticultură dm Valea
S-a luptat an i de zile pentru a construi şcoala de Călugărească. După eliberarea Basarabiei de către_ tr~pele
v iti cu ltură. S-a bucurat de sprijinu l sava ntului Nicolae Iorga, ~omâne, la începutul luni i iunie l 941 , şcoala de la Chiş mau se
deputa~ în parlament (1 907- 1940) ş i şefu l guvernului în 193}- mtoarce di n re fuo0 iu în localul propriu. ,
193 2 In 1932 a fost i nt rodu să lumin a e l ectr i că în şcoală . ln . · • I • d astăzi în tmipu 1
Pentru a reda s 1tuaţ1 a !tecu ui c ' 1I
193 6 este 111augu ra t ă clă d i rea des tinată locuin ţe i personalului războiului apelăm la rândurile scrise de un militar - c~81°n2e9_u
şcolu Şcoa l a pro p riu-zisă s-a ri dicat între I 93 6- 1938, perioadă () ' • tă la p. !. - •
r Constan tin Ceaurn, în monografia menţiona ' 1 I) intrUcât
în care, aproape lunar, făc ea d e pl asă ri la Buc ureşti, cu mâna ' • (" tr un smgur oca ,
„Ş coa l a s-a restructurat ca spa ţ iu 111 - r1 t germane, care
întinsă dup1 fo nduri . Şcoa l a veche, construită în 1907, a existat 1ocalul vechi a fost ocupat în întrgimc de tropclc a ~-e ocupat incă
Şt-au · • I , •or gcnnanu au
două
msta\at .un spital de campanie; u •ten 1' de "1esuv1111 • ·,x 1j, tot pentrU•
. c1ase dm localul nou precum şi sa a IUi gennan a mat
224 1ns1a1area răniţilor. Tot în acest
' scop. comandamen d salcânli a liceului•
Pcntrn alte date prÎ\'Înd a, t1\1tatea p1olcsorn lu1 universitar Athanasie _
constru · ~ / 1 •10 pădurea e T le
Bulcncea, ,v1 capitolul PJ· R"iU'\ \ LI I A I J p ag 1111 J..: închinate aceS tll' . lt, m curtea şcolii o baracă. .. · • . • an 11·aeriană. rupe
(az1 d· • . • • d aru 1erie • a
d.1scăl caic s-:, dedicat vit1cullu111 tspărută) se instalase un d1v1z1on e . ·t de observa111:,
erau c . . , .• .. . ..t larea unu• pos
azate m barăc 1 propnt . Pentru tnS a
193
 (.I 1 I.
l •IP, l(ti jîi.'.,11I II

,,, ,1 n1111,11 (ak 1,;i1i.: 1 11I11,r dii1n 111

d ,11 ,,l•p111 11t d•~ In1p.-, li: 11 <:11 n, ,11c, 11 f,,~ ,
11 III ,il l l,ll lfi ,ii :i 1111 :it,· 1 1(1111 :111 ~ Clti;11 ~'
,~I.I slltr\\ tC t•xt rci n de dllî ul :, , ,: 111 ~11111 '.! ~r:0 111 IJ , ;111 d!:1o l:i Jur,it
no,111:1I i11111111 l'J4 I -1'1•1•1, l!V id c111 LII 111.1 11.!J IIIHH tn:i
re (Ic c'.llrc cnnd11!;c Icn ŞL 1 ilii ,
n11 pn pr,,c l,111 uqi., 1cg11 lfi d111 ,;r,;ai.1 1ilc:1 de 2~ ;,11g11~.t f 'Jll'1 dup;i
ndudil o111l111 St:i t11h11 • M,m 1;tl11l I o11 A11lo111;. ,c; 11
1nrc,l de l,cl1 ~c:1a11jri c 11 (i c1111;1111a ş I i11l 1c {,e l e clo11 ă d1v1 11 0 ,11 ,.:
, om1111â 11
,c dm pcr11111.: tnd ş~o l1i rn111 f111 şi gcrr11rn1 - i.-,1 111st t11rat
(unele cu to
1,1rcn de rCT1hni, li c{,!llC ;1111l•1t;1J ~11d11 ·Ş I pc11t I u l11ptfi d1,r,011hv1:
ş 11ntcrvcn1i n c11c rwc.a
,opr 11 ,. , gcrma11 11 au 1.1111.h irt ~c.:oa l:1 ci.:cc1 cc va a\-C,1 n;pcrc.:usI11nI neinuite
JU rămas .
asuprn ru:.cs tcIa . În co 11d q 11l c 11rn I c1l·,1 tc, avi111d în vcdcn.: polcn \ialul ~coala avea un a.spcc t Jczolant Personalul , 1cb,, •
•1 . _ ~ 11Ito rş1 dm
pcncol pc111t11 cl(:V1 ~• pcrso n tl11I ~colii, cl 11 c<.:-lon1I I At li anas1e Hu lcnc:ca j re fugiu au dc~u~ cfoi tun cxcer!t0n:tlc rcnlru repararea stncăctun,lor
a luni dc(l / 1.i de rcfugil:rl a intrcgului pcrso11 al al )to li1 Iii \ ta din Val<'a
astfel i nc,it, prin 1111Irca lor, i;:1111 r11t111 relua act 1 vit,iplcşcol:trc b te '
1•ofe111 1 (fosta v ie Pap), 1111clc a fcist aI11cIHqat , pap ul de ca1ai c ş 1 unde . . _ f"I: ,, _ . rmcn
ş i în conc.lJ111 satI s ,1ca ton1e 1ncct, 111cct, ~coala a rcJ11tr:it în programul
d evi i d111 11ltim11I itll , cari.: 11I1r1a11 ,1 :> li,I IMl examenul dc ab~ol v1rc,
normal ş I în tr-o atmos feră relativ bună"
imprcun.'i rn pcr,onalu l, nu Sial tI 111r, lk c111c I ,;1pl{1mf111i .I -, ru p,·lc
1om fi ne s-au dcsr,1111 s cil: tru pei rcrmanc ş I ,r, fu ;1s111d11 ·) I cl 1spo11t1 vul, S ă nu uit ăm ci} în toa tă ac ea s tă perioadă atât ck critică
-a11 retra s pc malul râulu i Tclc,1jcn, l11:111cl r,01I tI c d l; lu p t ă împotriva pentrn ţară şi pcntnt şcoală, managerul ci a fos t profesorul
trur,clor gc1111a11 c (a d1 v 111011 ul 111 111stalat 111 cullca şco lii) c.a rc, la rândul A1/ra11as1e Bule11<:ea, un om energic, dl.!votat total un i t,i ţJi de
lor, ş i - au luat po11p c de lupta pu11Iu apă ra rl' Du p/1 ,!l ele de cx pcc tat1vr1 invă \ ă m ânt c.ire I fusese dată în grij I După cum notează
ş i acalm ie la 29 nugust l <J4'1 0Ia 4 d1111 111ca 1a. au r11ccr, ut luptele în
Co11sta nti11 C e (/11\'ll 111 drcpllll accs tw director, .. A dezvoltai mult
curtea )l ol11 I111,c tru pele gcnnanc ~1 cclc rn mfi nc, ca re a/lu1 au dinspre
liceul. A trecu t cu bine liceul pnn seismul dm J940ş1prmrăzbo1 ( I 9.JJ .
şosca uJ B111.'1 11 1'l01 cşt1 I uptclc au fos t 111tc11 se, IaI 11 cm 111 s-au rctrn s în
1945) A a\ul mi.:nll' cxccp ft o1nle"
part ea el e suci a vIcI 5col11 u11d1.: ttll forma t a doua l i111 c de a păr.t rc .
OcupC111d Ioni ul <;,colt 1 I111p1.:lc ro man i.! au f::k ut p1110111cri pc ncrn 111 Înccinind cu an ul 1947. şcoa la devine Liceu Tehnic
ră ma ~ 1 111 \ J)ttalul de ca 111p,111 Ie (u11 t·[1pItan, 12 :,olda l i, aJ uloa rc ~1 Vitico l cu durata de 4 a11 1 de studiu.
b1a11ca1cl 1c1 1 ~1 pc 1011 rt111 q11 d111 spital ) Tnipelc române n11 tratat ln p1.:noada 1948- 1950, şcoa la îl are ca director pe
i1cprn~ahtl p111011 Ic111, dar, cl111 p[1catc, t1upclc ru seş ti vc11Ilc a do ua ZI , inginerul ( '011sta11ti11 Vclicu, cel care arc mareic merit de a
nu s- au com port at 1n fe l, ma111f't·s tâ11 d o cI u1Ime greu de 1111a)!inat fa tă de
adapta ltccu t la ~itua ţia nou creată dl.! Rcfomia învăJământulur
p111011 Ic11I gcm1a111 I I upclc n1 sc~ lI au insta lat 111 cmt ca ~colii 5 tunuri
din 1948
de c,11np cu u 11 c, t11 11p de dou;, mc, au sus linul un tir iutcns împotriv a
• • I Ght!orghe
I n 1950 c numit director al lrceulu1· rngmeru
c:l'lo , gcI111anc , 111 la t,ll l' aceş ti a din 111111[1 au ripostat cu forlil, al> tfcl
111c,1I Ll ~cl111lc ~c ol11 au devenit lca tni ~1 \inrn dc luptă . Lupta s-a soldat
r,-uru~- care • .
se de dic ă total scolit. Datontă zbateri·1or sa~•
J sunt
..
cu lllOJ\I , (;C I mai 111ul t1 11rn1\ I (tari.! luptau cu drspcrarc), dar şi români şi introd . , , _ ' ,.. şi la bucatane,
us1.: g Mc s t apa curentă m cladm 1e şco 11
A •• -

.
111 5i : / , I f'a guliclc pI ovocal l' ~rnl 11 au fost foa rte mari. Pcre\ii clădirilor se co 11st. . ' . •ează o baie cu
au fo~l gă u 1 q , de p101cct11L ~l l"IUllll( l ck Ploan\c, acoperişurile au foSl
ru1est c un strand din beton ş, se amenaJ • d'
săli s ' ~ ' M die Tehnică in
practIt· d1 ~11 usc, !'ca munlc spaI te 111 n a~ ito talitate, aula şi -a pierdut V· epurate pentru băieţi si fete. Şcoala e . fii din
alea c-~11 :- . ' . . coh de pro 1
lll vanu l, iar loc11 111\ 1 d11 cctm11 l11 Buleni.:l'a ,1 fost atinsă din plin. toiit:i lară. ' ttgMcască aJungc printre pnme1e ş
19-1

195
 f\l,J •.A ( A l l1<i11,1
I I I'> ll1qH!i ll li I

>i i I1I r~ ll~ 1Î111l :1l 11r,1 d L; < , ·111111 Ş, u /, r r ,. .

;\ c ad t: mi c innul f dwr(l':u11
11 , . .. . Jtl l!ll///ti !:\r·u 1n
IC
I d ( lll fl l! Cl'. \llllii .1 111 col,ili"1.11 l;
JJurf'/ <.,11
1 ( 'J vr,lium,
CI • . 1 /('()f'g/1111 •,
1 1'irih-il,'i, c1 I d11r:11.1 dl I iIII1 , 1; 1 ( /wort lllll I >lH JMIJIU U:. VIU\/ Vl"'IJ'J IJ • 1 A111hol
:tl 1so l vc 11t1 7 da '> l' I , . _ , .~ - • I IN l'fj\;1AN
(cel )port l11n sm, B11curcşt1,l<J77J, scnc
,1
.. : · · IA
A r l 1· . (1r.:sp, p11dgrma
l)f·;\ LUL M" { :, c 111 care face parte~, Va/,1 ( 111 . •
I i1r ' ,\f<11 ,,·1r1 l ' /(l('()lf ~ . . . • ·, a .a '!.area.rui
ln accac,l.i podgor ic / ./ au tr:11I ş, ~-,, 11 fotmat . .
11Î I % 2, dt1pn 111Lhl'll!lf..;:t prnc.:esu l ui de , , . . . .: , , . CI I 111,11 d~ !Ca,n
v111 culto11 ,li 1,1rilo1 I ()IJJ,tllC ./ •• ./ cllCI, la Val,·11 ( 11/11„li , '. r
Şcol;1r t\µ 1tLo l îşi sc.: hi111b(t prin dec i;.,.1c I'> rcaJc o, a 11111q1111w1

în \', uolo /1/C'dl( ' I lorr,rnlo l.ll durata dc
., p1oltlul v1t1wl.
< l _lo,d.i a lo sl subo1do11at;i l11 stilu tulu1 de
V111il:ok ( l (' II V) Va lea Ull11 gfin.:a scă,
111111 c1I vie ~1 111 vc 11Ia1ul a1•11to l au tn.:<.:ut in
cesta a coI11a~al lcll:1111I piciu ni ele la ~t oala <.: li
, pa,r1r,,, 111l't i11 iu!I rl,· o 1, /1•1 ,·1111/ 11 11 o n·1 •1' 111t i11
it, d(\1·i lin:11/ 11 "'>'' r/11 1 .rn /l(J1r/1111 •11 I C I' V 11/111
1c -cv1tk11t 1111 nl1111, c;I Il n, I1clJ11 11t1o lvc1I lll rn k lcga ln lsa11
ci , Şl· olii 1-,1 1:'i11 1:1, () , 11 p1,rf;q;1 n. '>l l iill\il, ll ll poliron
11d11s de prnf'. C1 11 r ,, lrm " ( Mo11op 1.i I Ia ( irupului Ş <.:o la1
cca mai Vl'( ht şcoal u de vrt1cult1m'i" Cadn.:k d1dactîcc ale acestei
şco li a1I făcut-o c1moscu tă în întreaga iară prin rciultatclc
cxpcnim:ntalt: obţinute ş i prin articolele puhlicatc în diverse
revis te ~i în hull.tinck: de spccial1tatc. As1fcl, în tJ 11 1<,1in 11 /
Ojitwl al S1 11d1rntului Viticol Prahova din 1925-1926, arar,
alatur i de A1lw11asu· Hulrncc:,,, nume precum:
I Si111 1011<'HII „Contribu\iuni pra<..licc la lucrfailc de
înf1111\an:a lllH.!I v11 ''; ,./\legerea porta ltoiuli 11 ( ond 1ţi 1 rracticc
în lucn1rilc dl! inl1 lll ţan.: ak viei'';
11 to n li fu/ ,,,,,·rn (secre tar) -.. ,.Tăiatul viei"; ..Tăierea

pomi lor rodi to , i", ,, Pu1ic.:L:lc lfuios";

şcoala l w ndu s:-1, 1i111p de 23 d e ani , de Gn go,·,, /) Suvu (di rector) - ,,Caria la pomi".
rul ing111u l 1:11ar C'om/011/111, de cc1 IT ~i a 1 11111tcşlc cu A I:Hun de a<.:eş t 1a , ·1 • •1 • • f ) f' Glvclea1111• 111g111cr.
1 111ta n, ni pc .
rcţuire antrl.llOt ttl 1'1,;ckrn l de g1nmas t1 c.:;'t Octa vian Belu. . . • , care Fabric1le dl!
tI111 (. hqornn1, cu artico le in tcrcsantc, pnn1n: "
est dîre<.:tor, <.:a şi sub cond11 cerea altora , precum prof. spin". ..
. . 1, . nducerea Şcolu <le
toi şi n p1ofr.soan:1 tnp M e110 Holf(1J!,<I, s-a continuat Dintre d11ectorii <.:arc au urmat a co •
.. . disting următoru
pwccsul de dezvoltare }' n1odc1ni zare a ~colii . Ac tualmente, VHic ultură, dup,1 Athanasie Bulencea, se
liceul poart/'1 denumirea de (,111p Se olm 1l~r, col Profcson ingincri :m
lll allat c,1 anu l 1907 cs lc unu l î nf11 nl ă rii
p1csu g10ase şi, în curâ nd sec u l,1n.: !;i<.:O lt , dmtr-o sniso
în arluva noastli'i, a prnfi:sorului unIvcrs1la1 Atlu11w., ie 'Bu~~
Al,'1nu
dresa t ă unui di.-.c,pol - alt man; profesu1 111 domeniu \f1 .
nu11iai) - St,!a,1 Oprea. ~În ea sc specifică fo ptu l că cei .d:;
u1mau să se 111tali.~a„di, 111 1982, la smbi1torm:a ,1 7) de alU ;--
la în li i111a1ra acestei institupi Ul' î11vă\ă111dn t .
•l•gă,e
.I p
c· ortrctc .p,'.'·-1uat<
CIS( a
, dm . Mnnog,ufi, Grupuiu; Şoolar Asneol V' I"'
'· ... mnată de -:ol (r) Constantin Ccauşu.
S"

19
197
 FI I!> R,ipcanu

----- --
Prof.ing. CO',ST A '\TJ~ IG'IA T
\ \L[ \ (. \LL (1 \RI· \S(

• i\ l:mual

Bucureşti,
"r~ 'Plr•1 · d
u ,I

şcolar de Horticultură, Bucureşti,

• i\lanual Şcolar de tehnologia culturilor197h1·
• I 9-i..,->,_
• -
.
e tinip

on1colc,
--
• 1' lctod1ca prc<lani obiectelor specifice mc. ·
h0rticultor-mecanizator. scnc1 de
A um1at. in pc'.ionda 1980-198] «Cursul postuni,,~;i,,
fară frecventă >) l,1 Institutul Agncol fa~1
A su::.ţinut în penoadJ 1997 lucrarea „Integrarea socio-
profesionalri„ a absol\'cnţilor de liceu tehnic~ ori ~coală
profesională . _ .
Foanc bun cunoscator al limbilor franceză şi bulgară, a
Născut la 8 1un1c 1936, în comuna Maglavit, este azi
pensionar. folosit acest lucru în folosul sporim cond1ţ1c1 sale. A manife~tai
permanent 111tercs pentru stabi lirea unor rclap1de colaborare şi
După şcoala elementară, a urmai, în perioada 1950- parteneriat cu eolegi1 ~1 ~ubordonap1.
1954 cursurile Liceului Tehnic, iar în 1954-1960 cursunle
Facultăţii de Horticultură . După ab~olvirca facultăţ11 a muncit fn rcnoada C<1t ,l funcponat ca director al Liceului
în permanenţă în îm atământ, iar munca sa a fost materializată Agroindustnal Valea Călugărească a muncit enonn şi a obţinut
rezultate deosebite.
prin promovarea, în 1963, a examenului de definiti \at, în 1971
a gradului II d1dact1c ş1 în 1976 (cu calilica1iv I O) a gradului I Arc o acti\ ilaie didac tică fnictuoasă ilustrată ş1 de
În timp, pnn activitatcJ sa. cc c:-.tc prc1.cntă mat JOS, a
manualele scrise prezentate anterior.
obţinut o experienţă didactică manage, ială excepţională.
A ocupat unnătoartle posturi: Prof. ing. 101\ APOSTOL
- 1960-1963, profesor h Cc.ntrul Şcolar Agricol Târgşorul Nou;
- 1963-1966, profesor ~1 director la aceeaşi şcoah1;
- 1966-1987, profesor şi director la Gn,pul Şcolar Agricol
Valea Călugărească:
- 1987-1990, profesor la acelasi Liceu·
- prezent, inspector ' de spccial11atc
' la Inspectoratul
ŞcolarOJude1ean Prahova .
• A_re o vechime totală de ac11v1tatc în învăţlmint de 4~
de _ani . Este una d111 pcrsonalităJ1lc de vârf ale î n ~
v1t1col din România.
1-a fo~.t confcnt titlul de prore
publicat manualele: S-a născut l în
Prahova. A absolvit de Mccan;.,.,......,. A.oriculnuii la
l11s111ut11\
9-;q
in \'t'111,.1d.1 t 1h 1>
Eli:--
\ !!H'11lim1c \ll\:1il :11:
R ,Î Jll~i lllll

ll .-ilcesll1 d111

I9(i2 , a l'unt:\iu11a1 ca ingi nc1 mc ,

• ' {"
'raiova în anul

Ccl l) Jc;
--- VALFA CĂLUGAREAS( A pe >pt«lă de hmp - - -

Prof. ing. l.lena Baltaga

-:-l'I Ll St.1\1111\l',l de t--t.,~11:1 ~1 ractoa _re - Buda, jude li

\' ,\,\\)\ ., lntr~ I% 1- \ %4 a losl r~spons.abtl cu tehnica nouă\~
l ;1dnil l 111:--111h11 St--1.\ Prahova . I11 pe11oada 1965- 1975 a ~ .
r • I d Ucc111c1 . . - Mecanici Agricoli_ost
1 1 ~l- ,,r ,1 ~t'tiltt Pro1cs:011a c e

, l~11~~11. Jt1dcţ11I P1,1ho, a.

ln a111i 1975-1990 a fos t profeso r de spec ialitate la
1rup11\ ~col,1r Agricol - Valea Călugărească. Între 1990- 1998
„ fi.mcponat ca director al acestui grup şcolar. Din 1998, este
prM~~or la Grupul Şcola1 Agricol - Va lea Că l ugărească.
ln penoada cât a fost director, a contribui t la rca li7arca
:-i fina\11,m;a 11rmătoan.;lor lucrări : S-a născut în comuna Drăgo1cşt1, judeţul Vâlcea, la 1-1
- Reparaţia centralei termice; noiembrie 1953. După absolvirea Liceului Teoretic din Băbeni
- Finalizarea n.:ali;:ării i n stalaţiei de încă l z ire cu gaze judctul Vâ lcea, a unnat cursurile Facultăţii de Horticultură ~
naturale, atat a celei extcrio,H·e, cât şi a cele, interioare; U ni ve rs ităţii de Ştimre Agronomice din Bucureşti, pc care l-a
- Rcpara,ca acoperişului şcolii şi al in ternatului ; absolvit în anu I I977. Deşi tânără, arc o bu n ă experienţă
- Moclcrnii'area şi dotarea cabinetelor ş i laboratoarelor; profes ion a l ă, fapt cc rezultă din cele cc urmează:

- Reamenajarea şi modernizarea au lei, asigurându-i - În perioada 1977- 1984 este şef de fermă horticolă;
acesteia un aspect şi o dotare modernă; - În perioada 1984- 1989 este profesor de specialitate la
a preocupat de obţinerea unor pe rformanţe şcolare Grupul Ş c ol ar Agrico l Mizil ;
- În perioada 1989- 1997, profesor la Grupul Şcolar
deosebite în concursuri şi olimpiade;
A menţi n u t o discip lină did actică şi şco lară, asigurând 0 Agricol Valea Că lugărească, unde este şi: . .
- Responsabilul comisiei inginerilor şi maiştnlor; .
atmosferă calmă, de colaborare în rel aţii l e di ntre profesori; . . • PI nta1ie pomicolă ş1
- Responsabilul subpro1ectu 1u1 « a
A contribuit decis iv la di versifica rea profilelor d~
învăţământ introducând profile no i, coresp un zătoare realităl 11
arbuşti fructiferi - lot didactic experimental», cu sup~a~ata dd~
3,3 ha, m cadrul pro1cctulm «Fruc te» al Asoc1aţ1e1 c
A • •

din economia ţării;

A 01gan1'lat ~, a participat la schimburi de experienţlCU
Dezvoltare Regională Intercom Cricov . rdonat de
Responsabilul proiectului «Oe~o~ogte» coo
,1Jtc lre,ce de proli l din \ ară sa u din s trăinătate (Franta,
Rcpuhl,ca Mo!dova). În perioada directora tului său, a cre~u~ Fundaţia de Dezvoltare Rurală din Ro~aru~; al Qrupului Şcolar
Începând cu anul 1998, e5le directo
p1est1g1u l şcol11 prin n.:/u ltatcle ob\inu tc de către profe~on _ Ş
•
11ia1~tn (cc
l 1-1111t1\ate,
• grade d1cl,1ct1·cc, pm t1·c1pare
• Ia dIferite Agricol Valea Călugărească
Cursuri de perfecţionare urmate:
111cmifesW11 şti111\i licl' !:ii d1dact1cc). In tară:
201
200
 --- --
Fli-; Ra1w, uw
VALf::,A CĂLUGĂREASCĂ pe spirală de tiinp
• 1999 (.ur:-,ul de fornwn: milt1agu (cu cc , tifi cat de
ah~ol\ irc),
• 1 000 Cur:--u l fo nna1c manager (ru certifi cat de
absl~h irc)
În ::-t1ă111[1tat c . pE RSONA LIT Ă ŢI
• lu:llc J492 în Fran1 a - specia li za re v1t1vinico lă·
• Septembrie 1997 - în Elveţia - spec1alizare
,po•mrnltmJ. ILOT ROMÂNUL
• Dm rca l izănle sale, obţinute într-o perioadă foarte ŞI VALEA CĂ LUGĂREASCĂ
sc urtă, ammtim:
Loru l pomicol experimenta l; Una dintre cele. mai mari personalităţ 1· cu 1turale ale
. . • _
- Cab111ctul de infonnatică; 11mpul.u1 , care a_avut vie m Valea Calugărească, este ZILOT
- Laboratoml de prelucrare a produselor horticole. R0MA_NUL. ?m i::ia:~ri alcle consultate, rezultă că e foarte
probabil ca stramo ş 11 sa1 (sau unul dintre părinţi) să-si aibă aici
* * rădăcinile. '
* Cine este ZILOT ROMÂNUL?
Este un cărturar misterios care a scris, în versuri şi în
În concluzie, proză , o c ron ică a anilor 1800-1821. G. Călinescu scrie că Zi lot
la ora actuală, în Valea Călugărească, în afara de Liceul Românul, a d ică „românul zelos", este „un cronicar /.. ./ întârziat
Grupul Şcolar Agricol, funcţionează 6 şcoli şi 7 grădiniţe : cu mult peste veacul lui". 226 Pseudonimul acesta, cu care şi-a
- Şcoa la de centru (număru l 1), cu clasele I-VIII, semnat cronica, e citat pentru prima dată de Petre Grădişteanu,
directorul ei fiind şi directorul coordonator al tuturor şcolilor în studiul O cronică inedită, apărnt în 1873, în REVISTA
din comună ; pe lângă şcoală, funcţionează şi o CONTEMPORANĂ (la 20 de ani de la moartea cron_icarului).
grădin iJă , precum şi o Cel care a intuit că Zilot Românul este un pseudonim ~ _fo 5I
grăd1mfă cu program prelungit; marele savant B.?. Haşdeu . În ceea ce priveşte ongi_nea
-Şcoala din Rachieri (clase le I-VIII) şi o
·
ero mcaru . 'd - - • 1,·mbă este anevoie . a
• 1ui ' Haşde u consi era ca „pnn " p tru s1mp1u1
grăd1111ţă; decide dac ă autorul este muntean sau oltean • e~
-Şcoala din Nigovani (c lasele 1-Vlll) şi o fapt că Haşdeu a vorbit despre Zilot Românul (şi nucde~pre
. c. • • ţ ' ută la ra1ova
rădiniţă ; aItcmeva!) în faţa oltenilor într-o coniennţa m al
. ' ' .. al tăţean de onoare
- Şcoala dm Dârvari ( clasele I-VIII) ş i două pe 7 mai 1884 cu ocazia alegem s e ca ce . dă în
c tă ·· ' tul încbna să crea
grădimţe (una în Dârvari şi alta în Cos legi); e_ tu Banilor, s-a considerat că savan de vedere,
- Şcoala din Radi/a (clasele I-IV) şi onginea oltenească a lui Zi/ot. AceSt . P;1~t ~ specialiştii
- Şcoala din Pantazi ( cla&ele I-TV), unde funcţione nesusţinut, de fapt, de Haşdeu, a fost însuşit e o
şi o grădimfii .
116 --------- . •• ână în prezent, Ed.
G c ·1· .. • de la ong1ni P
~.. • a 1nescu Istoria literatunt romane
"linerva, Bucureşti
' , 1982, p.197.
20
203
 u ,anl d întâmpinare ••••••••.. ••••...... . •......... . 7
Pr t t d autor ................ . ... .... ......... ... .... . J
br i ri i igle . •.... · · .... · •.. •.. · · · · · · · · · •· · · · .. · · · •·· 17
Prez ntare g nera l ă .... ... .. ... .... ...... · .... •· •••· •••••••· 9
Caract ri tici geografice ._ ...... .... •: •:: .. ••••.. •••..... . 3
Argumente arheologice. Vechimea locmr11
ace tor meleaguri. De pre locuitorii lor .. ... ...... .
Monahi m. Vii mânăstireşti. Biserici .. .. ... ....... .
Argumente lingvistice .. . ... . ..... ... .... ..... ... ..... . 60
Argumente i torice .......... ....................... .. ... ... . 79
Judeţul Săcuieni ( Sud. aac ') ................ . ..... . .
,Yiav ş~ vi~ul .......... .... ................... .. .............. . .
Invaţamantul ............. ........... .. .... ........ ..... .... ... .
PER O ALITĂ ŢI
Zilot Românul şi Valea Călugărească .................. . .. . _o
Familia lui Gala GaJaction şi Valea Călugărea a . .. . ... . _11
Acad. Prof. dr. Co tin D. eniţescu ............... .. ... . .. . 2_-t
George Gheorghiu ..... ............................. ... .. ... .. o
loneJ Ferni _3"'
Profe~or uni v~~~i ~;~· A ·· ·t·h· •••••·: •·B·••·•· ••••••••••••••••••••••••••
P . anas1e u encea ................. . 241
rotf. ~niv. dr. ing. Ştefan Oprea ........................... . 24
Oca ian B lu
1\1'1 ••••••• ••••••• •• •••••••••••••••••••••••••••••••••• 254
.. ~cea Iorgules u ....
Pan t l 262
........................................ .
Preo~~ e par h Boris Macovscki ........................... . 265
Consta P~roh Ioan I. Vasiliu ................................ . 269
oJone1:1; Chi_riţ?iu Hagiul ............................... . 273
r) Mihai Drăghicescu ......................... .. 277

335
 li Râpeanu

priţuri u u hiţuri ............... •· ••••••••••••••••••••••••• 283

R ZU111 t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . •••••••••••••••. 313
R , •llffi ' . . . . . . . . . . ........•.••••• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •• 319
un11na1 . . . . .... .. ...... . ...•• • •• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 32S
Bibli rafi 1 tivă .............. .. · ••••••••••••••••••••••••• 330
li Râpeanu - umar bi -bibliografic .. •••••••••••••••.... 333
Ilu tr ţii ... .......... .. ........... •. ••••••••••••••••••••••. 335
........................... ·. · · · · · · •••••••••••••••• 339
...................... · · · · · · · · ••••••••••••••••••••• 341

336
 ----- --- _ _ _ I h, Rapeanu
- ----- -------- --- VALt-A CĂLUGĂREASCĂ pe spirală de timp _ __

- Nicolae Stoicescu, Bibliografia \ocalitătilor ş·

l
monumentelor feudale din România, 1-2, Ţara Românească'
Craiova, \ 970 '
BIBU OG R.\Fl F SF l FCTl\',\ - Dic\ionarul geografic al judeţului Prahova, Târgovişte,

\897 - George Giuglea, Fapte de limbă. Mărturii despre

- Don "101 a R,>111<1111at lf1stol'ica, B, Ţara
Românească trecutul românesc, Ed. Ştiinţifică ş1 Enciclopedică, Bucureşti,
- \liha! Sl·\,l\fos , t\1 onografia oraşului Ploieşti , Tiparul
Canea Rom:ln~asd. Bucureşti. 193"' \988 - D. Macrea, Limbă şi lingvistică română, Ed. Didactică
- G \ ·c, 1(.scu. \'alea Prahovei, Ed. Sport-Turism,
Bucure:;,ll. 1984 şi Pedago gică, Bucureşti, 1973
- Ecaterina Zaharescu, Vechiul judeţ al Saacului, în:
- Co11sra111i11 Pris11ea,
Literatură. 1963
Ţara vinurilor, Ed. Pentru Buletinul Societăţii de Geografie, Tomul XLI ( I922),

'u,n I. Bre::eanu , Început de Geografie şi Geografia Bucureşti

- ,N.
1923
Iorga , Din viaţa moşnenilor oieri ai ţinutului•
JUdetuiui Prahova. Ploieşti , 1892
- Vi111ilă .\filzăilescu, Dealuri le şi câmpiile României,
Săcuieni\or ' Analele Academiei
. • · Române, XXXIV
s h ·1 • 1or
şi răspândirea
Ed Ştunţifică, Bucureşti , 1966 - Jon Hurdubeţzu,. Originea c ei şior articole de 1stone,
. . Stud„ • •
11

[f.a.]
- ,\farin Pop escu-Spme11i, Podgoria Română, Bucureşti pe teritoriu\
. Ş . . . t . d1·nR
d carpato-dunarean,
oc1etatea e tunţe 1s once
in. SR XIV, !969
• • ·•pra ho,ean
• a·• secolele X-
S 8 Ş coala

- /011 Pleavă-Preda, 1000 kilometri în jurul arcului

- Constantin . . M . p doncu,
ogică Bucureşti,• 1976
carpatic. Ed \ttendiane, Bucureşti , 1966 XIX, Ed. Didactica ŞI e ag. ·i TeleaJenulut, în: Anuar de
- Gl1. Zagoritz, Trecator~~t-1912
190 - .\' Iorga , Drumuri şi oraşe din România, Bucureşti, Geografie şi Antropogeografie~ . r I România I Judeţul
Romani 1o • •
r1 Niculescu, Valea Telcajenului, Ed. Sport-Turism,
- N. Iorga,
Prahova Vă\eon ·· de TMara
unte' I9 IO ~Aerno1res h.1stonques • et
Bucure~t1. 1981 ' d nauer, JVl
_ Monsieur e . [f.a.]
ălători străini prin Ţările Române, Ed. Ştiinţifică, , h. es -,r la Vatach1e . Essa) danalyse rg1onale,
Bu cureşti , 1972 geograp ,qu :,... La Rouinan1e,
. - Violette
5 Rer, salpin1schen Dac1ens, I78
- Af ihai Apostol, Monumente prahovene, Muzeul Pans, 197 r...ccbicbte dCS tra1l .b , •• la studiul satelor
Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ed. Prahova, _su1z1r, u-- Stalil, contn u,11
Plo1eş tJ , 1997 11,nri 11: Academiei, voi. n, 1959 • •
· ~ U , Ed- V b a administrare a pla1unlor
judeţului Prahova, în
- V Teodorescu, File dm istoria dev!\lJn'IOr.. J/. RâP'~""',l ~~s;ul judeţ al Saaculu1, 111'. File
, ·ol PRAHOVA - Monografie, l~d. Sport-Turism, Bucureşti, fi fcl~J:0 u::i Prahova, Ploieşti, I971
1971 1
dcsP" ~iltoric al JU e,
- I eodorescu , În apărarea viticulturii, Bucureşti , diO_,......
1935 331

330
 ...
I Q() ~

'l'tta
1
1:li, R.qw,11111

I. llogd,m. l\d,q, ,1,, I a rn 1\0111,111,·şt, cu ll nişovu1,

--
Jlo,· 1111c•11 t,. p, " 1nd ,st""" Ro 111<i II ic i, vcncu I X VI,
H. l,11;1 Rom,înl'.lsl..',t, 1~01 1~2'i şi 152() 1550.
VALEA CĂLUGĂREASCĂ pc spiral ă de timp

ELI S RÂPEANU (sumar bio-bibliografic)

Numele întreg: RÂP

• c;1, /'.,,,,,,,,;, l '0111 ribu1 ii I:, cunoaitc rca începuturilor Numele din cert1ficl!tu. ~':: .... .,, .• . •.
im ,\i,\m,\1111, tu, s,it,·sc· în 1',11 ,r Rom:incascfi (sec. XV !1-X IX),
0111<i11cş1 rcşt
STANGA V . ELENA- EUSABETA
Dtdal'ltl,I "' Pl'dagog1că, 1971
io Ist o, ;., p,·d,t gog,c, , i, vo I. II, B11c II i, Ed.
BRlŢ01U (manuale, lu c rări ştiin\ificc)
I I l red11a, l~toria şcoalclor I f. a. j :.TA BODRlŢOlU (poezie)
-:.L ENA RÂP EANU (manuale, lucrări ştiinţifice)
ă, semnată şi
?\ 1onog, "li a con 1unci J/oI eu Ct1 I ugci reasca (dactilo-
11967]
gi:1111 17 p:tgm,), de Gh . Pandclc T. Popescu. ~USABETA DOBRrT:OlU-RÂPEANU (poezie)
US DOBRlŢOlU-RAPEANU (poezie, epigramă)
- ~lonograr.a Şcoalci pri,narc Ion 1.C. Brătianu, manus-
cn,. intocn11tă de Nico lae Cristocca şi Maria Cristocca, 1941 Născută în Valea Că\ugărească , la 27 august I 939

Şcolar Agrico
- Coll Vo/ea
(I) Cons1a11ti11 Cea11ş11,
Câl11giirească 120031Monograr.a Grupului Şcoala elementară şi liceul la Ploieşti
Facultatea de Limba şi Literatura română la Universitatea din
- Pres" din trecut şi din zi lele noastre, precum . . Bucureşti (1957-1962)
Universitatea Ştiin\ifică Bucureşti, Seeţia Spaniolă ( \ 963-1966)
AVA 'JTUL, VOCEA PRAIIOVEJ, PRESA, BULETINUL
Fac ulta tea de Limbi clasice, romanice şi orientale,
FLAMURA PRAI IOVEI , PLOlEŞTII etc .
ICIAL AL SINDICATULUI VITICOL PRAHOVA,
Secţia Franceză, la Universitatea
din Bucureşti , ( l 966- 1971)
Şcoala Populară de Artă din Bucureşti,
Specialitatea Canto popular
şi romanţe ( l 972-1975)
Universitatea Politică şi de Conducere ( 1976-1979)
Profesor universitar la Catedra de limbi moderne din Universitatea
POLITEHNICĂ. A predat Limba română cetăţenilor străini
şi limba franceză la Facultăţile de METALURGIE,
TRANSPORTURI, CHIMIE INDUSTRIALĂ (timp de 34
de ani).
Autoare a peste 70 de lucrări ştiin tifice (manuale, culegeri,
dicţionare, comunicări ştiinţifice etc.) .. .
Doctor în ştiinţe filologice (1999), avându-l conducător ştunpfic pe
Prof. univ. dr. Ştefan Cazimir.
Membro a Uniunii Epigramiştilor din Român!~ . .
,,nbrd a Cenaclului literar „Ioan Tecşa dm cadrul Casei de
Culturi a Ministerului de Interne.
timp de 10 ani rubrica intitulată „Catrene cu spranccnc"
• lllpllminalul „Jurnalul de Bucureşti"/,.Jurnalul TV" .
333
 "
ELIS RAPEA U

VALEA CĂLUGĂREASCĂ
pe spirală de timp
- MONOGRAFIE -

,,Noi, de fapt, avem două patrii coincident :

o dată este patria de pământ şi de piatră i
încă o dată este numele patriei de pământ şi de piatră. "

Nichita Stăne cu

EDITURA PRINTEURO PLOIEŞTI

2004
 IP a Bibliotecii a ţionalc a României
LI
alea Călugărească pe spirală de timp:
mono<1rafie / li Râpeanu . - Ploieşti: Printeuro,
04
I.S .B.N. 973-8389-13-5
90 (49 alea Călugărească)

• ,:-·'·c ~
.
1t

,0 qol