SCOALA POSTLICEALA SANITARA HYGEIA

PROIECT LA
EPIDEMIOLOGIE
ANCHETA EPIDEMIOLOGICA


PROFESOR COORDONATOR: RACHITAN NICOLAE




REALIZAT DE: PAPA ELENA LOREDANA GRUPA - II -C
Satul Rod

Satul Rod este situate in Marginimea Sibiului, la poalele Muntilor Cibinului din Carpatii
Sudici, inspre podisul Transilvaniei la o altitudine medie de 811m. Satul se afla la 36 km de
Sibiu, fiind asezat in partea de sud vest a judetului. Se margineste la rasarit cu comuna Tilisca, la
apus cu comuna Poiana Sibiului, la nord cu comuna Apoldu de Sus iar la sud cu Muntii
Cibinului.
Vatra satului este compacta, este de forma alungita, intindandu-se pe aproximaiv 5 km,
de-a lungul drumului vechi dintre Tilisca si Poiana.
Satul Rod se deosebeste de comunele invecinate Tilisca si Poiana Sibiului, desi sunt
foarte apropiate geographic si apartin aceluiasi tinut al Marginimii. Deosebirea este datorata
vietii economice, cu consecinte asupra spatiului edilitar gospodaresc, dar si asupra modului de
viata, a felului de a gandi.
Explicatia acestei stari de lucruri
este aceea ca la vecinii nostri
cresterea oilor are o pondere mult
mai mare atat in hotarele lor, cat
mai ales pe alte meleaguri. De ce
nu sunt si rodenii tot atat de
cunoscuti crescatori de oi, precum
tliscanii sau poienarii? Explicatia
consta in sansa rodenilor de a
avea putin mai mult teren arabil,
propice in special culturii
cartofului, teren care i-a legat de
vatra satului. Vecinii nistri au avut norocul sa nu aiba aproape de loc teren arabil. Tilisca este
situate intr-o vale ingusta, iar Poiana pe niste culmi de dealuri total nefertile. Acest lucru i-a
obligat pe vecinii nostril se sa mobilizeze si sa caute solutii de supravietuire inca din vechime,
trebuind sa plece cu turmele de oi prin alte parti. Acest lucru le-a deschis noi orizonturi, specific
economiei de piata, pe cand rodenii au raman mai mult agatati de putinul teren pe care-l aveau.
Perioada de pana la colonizarea sasilor in zona Apold
Faptul ca populatia din Rod are extreme de multe elemente commune: port, grai,
obiceiuri, nume, ocupatii, organizarea gospodariilor si a economiei, cu cea din Saliste, Gales,
Tilisca, Poina si Jina duce la concluzia ca cei din localitatile enumerate au aceeasi obarsie.
Atat inainte cat si dupa retragerea romanilor din Dacia, locuitorii din zona Marginimii, au
avut un mod de viata bazat ponderat pe pastorit, fiindca zona nu este propice culturilor agricole.
In apropierea Rodului exista dovezi arheologice ale unor asezari umane foarte vechi, precum
cetatea dacica Sacidava de la Tilisca, aflata la 6 km de Rod, si asezarea de la Miercurea, aflata
la 12 km de Rod. In cetate locuia de regula nobilimea locala, administratia, militarii si unii
mestesugari cum sunt cei care prelucrau metalul, fie pentru fabricarea de bunuri gospodaresti, fie
pentru baterea de monezi, asa cum o arata dovezile arheologice de la Tilisca. Cetatea fiind
construita cu scoplul principal de aparare, este clar ca majoritatea populatiei de rand nu putea trai
permanent in cetate, pentru simplul motiv ca avea nevoie de spatiu pentru pastorit, spatiu care se
gasea din belsug pe dealurile si muntii din jur. De aceea au aparut din cele mai vechi timpuri
colibele, forma optima de organizare a activitatii economice, si de locuit in acele timpuri. Se
poate deci afirma ca in istoria foarte veche, pe terioriul actual al satului Rod a existat o
populatie inrudita cu cea din comunele invecinate, populatie care avea ca principala ocupatie
cresterea animalelor. Din acest motiv, acei oameni locuiau in majoritate in colibe, dar tineau
administrative si cu scopuri de aparare, de asezari intarite precum cetatea Sucidava de la Tilisca.
Perioada de dupa colonizarea sasilor in zona Apold
Primul document scris care pomeneste de refacerea satului Rod dateaza din anul 1419.
Manuscrisul spune ca la 1419 comitele Paulus din Apold impreuna cu judele Stefanus Seraucii
(Stefan Servatius) s-au dus la Sibiu si au cerut voie sa reface satul Rod, proprietatea Apoldului
inca din cele mai vechi timpuri, fiindca satul ajunsese aproape depopulat, datorita faptului ca
locuitorii sai ar fi plecat in bejenie in Muntenia. Cei doi mai mentionau ca mai multi valahi s-au
oferit sa reface satul. Documentul este publicat in (Krasser pag.10) si in (Urkunde pag.115).
Numele satului Rod nu apare explicit in acest document, ba mai mult se vorbeste popularea unui
sat in zona Tylskum (Tilisca).
Referitor la infiinatrea satului Rod, exista multe referiri in traditia locala. Aceste referiri
circula si astazi, dar voi relata pe cele consemnatye in 1947 de invatatorul Ioan Hansa. Acesta
mentioneaza ca:
Prin traditiese vorbeste ca din cele mai vechi timpuri rodenii au locuit in Apoldu de Sus care
pana la venirea sasilor era o comuna curat romaneasca. Dupa venirea sasilor, care a avut loc
intre anii 1300-1500 situatia romanilor s-a inrautatit, impunandu-li-se acestora biruri mari si
fiind supusi la diverse persecutii.
Nu mult dupa aceasta, greavii sasi (conducatorii comunitatii sasesti) au propus vlahilor
(romanilor) sa se mute la locul numit Livegioar ce se intindea in jurul garii Apoldul de Sus,
dandu-le voie sa se conduca singuri, si promitandu-le ca vor fi scutiti de armata. Romanii au
acceptat propunerea si s-au mutat in acest loc. Dupa un timp oarecare, romanii si-au refacut
gospodariile, si-au sporit numarul de vite, si au aparut noi dispute legate de pasuni. In aceste
conditii romanii au fost nevoiti sa se stabileasca pe locul unde se gaseste astazi satul Rod.
Legenda spune ca primul care s-a stability pe aceste locuri a fost unul cu numele de Ioan
Rodeanu, de unde si-a luat mai tarziu comuna numele de ROD.
Ancheta epidemiolagica

Satul Rod (anul 2013)
Total locuitori = 615
0-14 ani = 180
15-65 ani = 435
87 inscrisi la cabinetul medical
S-au constatat 14 cazuri de pediculoza si 2 cazuri de bronhopneumonie.
S-au inregistrat 8 decese.

Prevalenta morbiditatii = Nr. Total de cazuri ale unei boli date existent la un moment dat

P =

1.Prevalenta morbiditati la cazurile de pediculoza.
P =

= 0,16 %
2.Prevalenta morbiditati la cazurile de bronhopneumonie.
P =

= 0,022 %
Rata de mortalitate reprezinta nr. de decese care revin la 1000 de locuitori intr-un an de
referinta
RM =

K, unde K= 1000
RM =

1000 = 13,01%
Rata specifica de mortalitate la o varsta =


K, am lucrat cu nr. de locuitori 435
deoarece aici intra grupa de varsta 15-65
Rata specifica de mortalitate la o varsta =

1000 = 18,39%
Rata de incidenta = reprezinta numarul cazurilor de imbolnavire de o boala specific ace revin la
nr. de locuitori
Rata de incidenta =



Rata de incidenta =

= 0,00325 %