LUMEA SATULUI

Riu Sadului
Vidrighin Radu Nicolae Prof. Îndrumator Stanculescu Rodica
 CUPRINS

Asezare  Alimentatia
Istoric Portul
Populatia Gospodaria
Tipul si caracterul raureanului  Obiceiuri pastorale
 Institutiile comunei  Fotografii
 Ocupatii traditionale Bibliografie
 Comertul
 ASEZARE

 situata la 45°40’ latitudine nordica si 41°43’ longitudine estica;

 750-800 metri deasupra nivelului marii;

 formata dintr-o singura strada pe o lungime de 7 kilometrii;

 la sud de Sadu (14 km) si la sud-est de Rasinari (7 km);

 inaltimea muntilor si dealurilor din jurul comunei variaza intre

1000 si 1800m, cel mai inalt varf fiind varful Prejba (1744m) aflat
in stanga comunei.
 ISTORIC

 Rasinari- una din cele mai vechi asezari taranesti. Se spune ca inaintea
intemeierii Sibiului, satenii traiau din vinderea rasinei, de aici numindu-se
locuitorii comunei rasinari, care devine mai tarziu numele comunei.
 s-au ivit conflicte intre rasinareni si conducatorii satelor din jur, cauza fiind
pamanturile si padurile detinute de acestia.
 Conducatorii sasi ai Sibiului i-au prigonit pe rasinareni prin taxe si inrobiri.

 Evenimentul care a pus capac tuturor mizeriilor suportate de rasinareni a fost

pierderea independentei comunei si numirea acesteia ca o anexa a Sibiului. Dupa
aceasta, Rasinarenii au inceput sa se mute cu familiile pe Valea raului Sadu.
 ISTORIC #2

Primii locuitori ce s-au stabilit aici se numeau: Ciupar, Bebera, Maelat si Fleschin.
Aceste nume sunt purtate si astazi de catunele din care se formeaza comuna Riu
Sadului: Ciupari, Beberani, Maelati si Fleschinesti(Fundu Raului). Acestia isi
pasteau turmele de oi in aceasta zona in jurul anilor 1600 si 1620.
 Pana 1800 satul numara 150-170 de familii.

 Riu Sadului a apartinut pana in anul 1928 de comuna Rasinari, primind de la

aceasta 200.000 lei anual.
 In 1928 s-a hotarat in adunarea generala despartirea comunei Riu Sadului de
Rasinari, sub conducerea primarului Ioan Jianu, Ioan Prica notar si Ioan Marin preot.
 POPULATIA

 Dupa recensamintele din anii 1900, 1910, 1930, 1939 populatia

numara 1900 – 790
1910 – 847
1930 – 930
1939 – 1001, dintre care 501 barbati si 500 femei.
 Populatia era formata, in 1939, din: 926 suflete romani, 60 italieni,
11 germani si 4 polonezi.
 POPULATIA #2

 majoritatea locuitorilor, pana in anul 1940 erau ortodocsi, in afara de o familie,

adventista de ziua a 7-a si anume cea a decedatului Nicolae Vidrighin, compusa
din sotia acestuia si cei 3 copii minori Irimie, Patru si Nicolae.
 dupa razboi (1919 - 1938), natalitatea a fost foarte scazuta, inregistrandu-se 655
nascuti, din care 515 ortodocsi (90%). In afara casatoriei s-au nascut 64 de copii.
 in aceeasi perioada s-au inregistrat 437 morti.
 in ceea ce priveste starea civila a locuitorilor, s-a inregistrat o medie de 6
casatorii pe an, iar in cazul divorturilor, in medie, avea loc un divort la 5 ani.
 TIPUL SI CARACTERUL RAUREANULUI

 statura mijlocie, fata aspra, galbuie sau maslinie, gatul gros, fruntea larga,
ochii blajini, mai mult caprui sau negri si trupul vanjos denota timpurile si
suferintele pe care le-a indurat.
 atat barbatul, cat si femeia sunt foarte muncitori, deseori vazand femeia
muncind in rand cu barbatul la muncile pastoresti.
 este mandru in toate apucaturile lui si ii place sa fie, sau sa arate ca starea
lui materiala si sociala este de invidiat
 raurenii sunt religiosi si tin foarte mult la religie si la biserica
 INSTITUTIILE COMUNEI

 SCOALA:

- 1790 – prima scoala cladita din lemn (Beberani)

- 1936/1937 – 2 scoli din caramida (Beberani, Ciupari)

- 1937 - expropriata o cladirea de la Universitatea Saseasca

si tranformata in Scoala ( Fundu Raului)
 INSTITUTIILE #2
 PRIMARIA:

- 1937 – localul primariei, existent si astazi

- 1950 – postul de politie
- 1952 – curentul electric, autobuzul
- 1961 – caminul cultural, cooperativa, bufetul
- 1976 – apa potabila (Valea Popii)
- 1966 – dispensarul medical
- iunie-decembrie 1989 apartine de Sadu
- in prezent comuna, este a doua ca suprafata administrativa din judetul Sibiu
 INSTITUTIILE #3

 BISERICA:

1768 – bisericuta de lemn

1848 – biserica de caramida cu clopotnita de lemn

OCUPATII TRADITIONALE

 principala preocupare este cresterea animalelor, in special oi.

 in 2004 la Registrul Agricol erau inregistrate 377 bovine, 7.387

ovine, 126 cai, 5.162 pasari ouatoare, 5.912 neouatoare, 80 capre si
315 porcine
 o alta ocupatie este prelucrarea lemnului ( 15 societati)
 ALIMENTATIA

 hrana de baza se compune din: branza, lapte, carne, oua, slanina,

toate produse in gospodaria proprie
 specific zonei este sloiul de oaie

 painea este inlocuita aici de mamaliga

 un alt aliment este pastravul, existand o pastravarie, si anume

cea din Valea Pinului.
 PORTUL

 Barbatii se imbracau vara cu un laibar, dedesupt purtau chieptar, camasi de

panza impodobite cu diferite motive, cu manecile largi si gulerul stramt cu pieptul
desfacut indiferent de sezon. Peste camasa se incinge serparul. Se purtau cioareci.
Iarna se inlocuia laibarul cu un cojoc. Tot timpul capul era acoperit cu caciula
de astragan. Ca incaltaminte se foloseau opincile din piele de vita.
 Femeile purtau aproximativ aceeasi costumatie ca barbatii, doar ca pantalonii si
camasa erau inlocuite cu ie si poale, iar peste poale erau purtate cratintele. Caciula
era inlocuita de pastura.
 GOSPODARIA

 constructiile sunt exclusiv din lemn

 aceasta contine casa de locuit, bucatarie de vara sau casoaie,

grajduri, soproane, cotete, cuptoare de paine
 OBICEIURI PASTORALE

 cel mai complex obicei este cel din perioada Craciunului.

 acesta se desfasoara pe categorii de varsta:

- pana in 8 ani copii merg in ajun cu Nasterea din casa in casa

- intre 9 si 13 ani se aleg 5 copii in fiecare catun si se fac 4

cete de crai care isi prezinta colindele si sceneta in prima zi de craciun
la biserica, si apoi fiecare ceata colinda in catunul din care sunt copii.
 cei cinci indeplinesc rolurile : Irod, Ingerul, Balthezar,
 OBICEIURI PASTORALE #2

- intre 17 si ≈23 ani – Ceata Junilor

- aceasta colinda in seara de ajun tot satul, de

la cap la coada, iar in a doua zi de Craciun, dupa terminarea slujbei
colinda in biserica. Apoi joaca in fata bisericii si la camin. De
asemenea organizeaa la Caminul Cultural in zilele de 25, 26
decembrie si 6 ianuarie baluri cu muzicanti si joc.
FOTOGRAFII
 BIBLIOGRAFIA

 „Cartea Istorica” , primaria comunei Riu-Sadului, judetul Sibiu, autor Ioan

Pirca, notar comunal 1940
 „Riu Sadului, obiceiuuri pastorale”, Raluca Cioc, Sibiu 2006
 Gheorghe Bogdan (Ciupari)

 Ion Minea (Beberani)

 Vasile Negru (Beberani)

 Florin Dancu (Beberani)

 Florin Tara (Fundu Riului)