Cuprins

Prefaţă ........................................................................................ 2
I. Activităţi culturale tematice
1. simpozion ..................................................................... 4
2. masă rotundă ............................................................... 6
3. cenaclu ......................................................................... 7
4. club ............................................................................... 9
5. master class:
- atelier de creaţie ...................................................... 10
- atelier de meşteşugărit ........................................... 11
6. lansare de carte ........................................................... 12
7. prezentare de carte ..................................................... 13
8. expunere/dezbatere .................................................... 14
9. oră de lectură .............................................................. 15
10. concursuri:
- concurs de erudiţie ................................................ 16
- concurs de creaţie .................................................. 18
11. ora poveştilor ........................................................... 19
II. Programe culturale complexe
1. Săptămîna Uşilor Deschise ....................................... 21
2. „Chişinăul citeşte o carte”......................................... 22
3. Tabăra de vară ............................................................ 23
III. Sugestii, recomandări
Anexe ........................................................................................ 25
Bibliografie ............................................................................... 46

1
 „Numai bibliotecile sînt memoria singură şi durabilă
a omenirii, ai cărei membri au, fiecare în parte,
numai o memorie foarte mărginită şi nedesăvîrşită.”

Schopenhauer, Par., 2, 254

Prefaţă

Ghidul respectiv reprezintă o sinteză a experienţei colaboratorilor Bibliotecii

Municipale „B. P. Hasdeu” acumulate în procesul organizării şi desfăşurării diferitor
activităţi culturale
Reperele metodologice ale organizării activităţilor culturale propuse în acest
ghid sunt în conformitate cu cerinţele şi criteriile comune ale activităţii cu publicul,
consemnate în Manifestul UNESCO:
 formarea şi consolidarea deprinderilor de lectură ale copiilor începînd de la vârstele
fragede;
 promovarea educaţiei individuale şi autodidacte, dar şi a acelei instituţionale la toate
nivelurile;
 oferirea de posibilităţi pentru dezvoltarea creativităţii personale;
 stimularea imaginaţiei şi creativităţii copiilor şi tinerilor;
 promovarea moştenirii culturale şi artistice, a realizărilor ştiinţifice şi inovaţiilor;
 oferirea posibilităţii de exprimare culturală în cele mai diferite genuri ale artelor;
 încurajarea dialogurilor interculturale şi susţinerea diversităţii culturale;
 asigurarea accesului cetăţenilor la toate tipurile de informaţie comunitară;
 conlucrarea prin parteneriat cu grădiniţele de copii, bibliotecile şcolare şi studenţeşti;
 motivarea copiilor, elevilor, studenţilor de a frecventa biblioteca.

Aceste criterii constituie misiunea – cheie consemnată în Manifestul UNESCO cu

privire la activitatea bibliotecilor publice. Manifestul în cauză proclamă credinţa UNESCO
în biblioteca publică în calitatea sa de forţă vie, pentru educaţie, cultură şi informare, agent
esenţial în încurajarea dezvoltării bunăstării culturale şi spirituale, pe baza accesului egal
la informaţie pentru toţi, indiferent de vârstă, rasă, sex, religie, naţionalitate, limbă sau
statut social. De asemenea Manifestul UNESCO recomandă animaţia culturală, ca formă
de socializare a unui public cît mai larg de utilizatori.
Aceeaşi direcţie o promovează şi documentul Gutenberg versus Gates Introducere în
problemele conceptului de bibliotecă modernă, în care se insistă asupra relaţiei dintre
carte şi tehnologiile moderne de difuzare a informaţiei. Conform acestui document
biblioteca nu este doar o instituţie destinată cultului cărţii, ci devine un conglomerat de
informaţie, unde toată media se face prezentă printr-un regim nou de egalităţi. O
componentă a acesteia este şi animaţia culturală: conceptele, programele culturale se vor
pune în atenţia publicului larg prin intermediul reţelei informaticii computerizate, fiecare
doritor va putea accesa şi va decide să-şi anunţe participarea la ele.
Organizatorii activităţilor culturale au posibilitatea, prin acest ghid, să ia
cunoştinţă de metodologia desfăşurării programelor, evenimentelor, acţiunilor culturale,
vor studia practicile de calitate în acest domeniu ale reţelei Biblioteci Municipale.
Experienţa acumulată de biblioteci constituie un suport pentru iniţierea şi desfăşurarea

2
noilor activităţi culturale.
În linii mari, programele culturale sunt de două tipuri:

I. Programul cultural tematic – acţiune ştiinţifică, literar-artistică, educativă, cognitivă,

informativă axată pe un anumit subiect, pe care se dezvăluie pe multiple planuri.
Activităţile culturale se adresează unui categorii de public diferenţiată ca vîrstă
(copii, adolescenţi, oameni de vîrsta a treia); condiţie fizică (persoane cu
disabilităţi); stare socială (angajaţi în cîmpul muncii; şomeri; persoane fără ocupaţii
constante) etc.; Dar şi unui auditoriu amplu şi neomogen, pentru oricine interesat
de subiectul abordat.
II. Programul cultural complex - animaţie culturală, cu derularea pe etape, în decursul
unei singure sau mai multor zile. Cuprinde diverse manifestări ştiinţifice, literar-
artistice, informaţionale, publicitare şi expoziţionale, cu atragerea unui public larg şi
antrenarea în derulare a unor animatori ai vieţii publice. Ca exemplu pot fi zilele
bibliotecilor, acţiunile consacrate personalităţilor cărora le este dedicat anul
respectiv etc. Are o periodicitate bine definită în timp (săptămînală, lunară,
trimestrială, anuală) – de exemplu, campania Chişinăul citeşte o carte - se
desfăşoară anual. Programul cultural complex poate fi şi sezonier pentru un grup-
ţintă, bunăoară – Tabăra de vară, Lecturile verii, care se desfăşoară în perioada
estivală. Programele de acest tip îmbină în sine mai multe acţiuni.

3
I. ACTIVITĂŢI CULTURALE TEMATICE

1. Simpozion

“Simpozion – discuţie asupra unei teme de

actualitate din domeniul literaturii, ştiinţei etc., pe
baza unor scurte expuneri în faţa şi cu participarea
publicului.”
/S. Berejan. Dicţionar explicativ uzual al
limbii române (DEULR), Ch., 1999/

Simpozionul este un discurs în public asupra unui subiect actual sau reactualizat cu
un pronunţat caracter literar, filozofic sau istoric; expunerile trebuie să aparţină mai multor
vorbitori, inclusiv din rîndul publicului participant. În bibliotecile municipale este practicat în
special simpozionul ştiinţific.

Scop:
A realiza un schimb de opinii şi o informare la un înalt nivel ştiinţific-literar, a populariza o
temă, un subiect, o personalitate istorică, literară, artistică sau anumite preocupări utile cu
reverberaţii în dezvoltarea umană;

Obiective:
 incitarea interesului sporit pentru tema propusă spre discuţie;
 formarea şi conştientizarea atitudinilor proprii faţă de subiectul discutat;
 încadrarea activă în schimbul de opinii prin interiorizarea şi personalizarea expunerilor,
datelor comunicate de specialiştii în materie;
 dezvăluirea consecventă şi bine orientată a cunoştinţelor dintr-un anumit domeniu;
 utilizarea patrimoniului de carte şi a surselor informaţionale ale bibliotecii;
 punerea în valoare a aptitudinilor şi abilităţilor utilizatorilor;
 formarea unor deprinderi civilizate de comunicare şi schimb de opinii.

Participanţi:
Se recomandă participarea atît a colaboratorilor ştiinţifici, profesorilor şi lectorilor
universitari, cît şi a tineretului studios şi de creaţie;
Simpozionul este condus de un moderator, de obicei un om de ştiinţă/ specialist din
domeniul abordat;

Organizarea şi desfăşurarea:
Faza incipientă a organizării cuprinde:
 planificarea simpozionului (scop, obiectiv, subiect, comunicări, cu determinarea
datei/perioadei de desfăşurare);
 alegerea moderatorului (se numeşte din rîndul oamenilor de ştiinţă, de cultură, care
cunoaşte subiectul; se vor lua în consideraţie şi calităţile organizatorice, de
comunicare, ale persoanei, etc);
 identificarea personalităţilor cunoscătoare ale subiectului; contactarea şi discutarea cu
ele, invitarea unor personalităţi cu pondere ca participanţi ai simpozionului;
 alcătuirea listei vorbitorilor;

4
 constituirea unui auditoriu omogen interesat de subiectul simpozionului, cu aceleaşi
pasiuni şi interese;
 informatarea publicului în prealabil referitor la data desfăşurării simpozionului;
 pregătirea echipamentului necesar vorbitorilor şi organizatorilor (ecran, proiector,
microfon, tribună, casetofon, etc);
 pregătirea materialului ilustrat: expoziţii, casete audio/video;
 invitarea din timp a tuturor eventualilor participanţi (anunţ pe panoul informativ, pe
pagina web a bibliotecii, a instituției de învățământ, a instituților științifice de cercetare,
mass-media);

Derularea propriu - zisă:

Concepînd programul simpozionului, este important să se ţină cont de îmbinarea
elementelor de aprofundare a cunoaşterii cu cele atractive:

 moderatorul aduce la cunoştinţă principale teme, ale problemei abordate, anunţă

scopul simpozionului, îndeamnă publicul să participe la un schimb de opinii;
 moderatorul prezintă publicului întrunit personalităţile locale, guvernamentale invitate şi
le oferă cuvîntul pentru mesaje de salut;
 abordarea propriu - zisă a temei prin luări de cuvînt care nu trebuie să dureze mai
mult de 15 minute; textul trebuie să fie concis, iar caracterul ştiinţific, informativ,
didactic, de popularizare etc. al comunicărilor trebuie să aibă o orientare bine definită şi
atractivă;
pentru a asigura implicarea, dar şi pentru a respecta durata desfăşurării simpozionului,
intervenţiile ascultătorilor din sală se vor limita la 3-5 min;
 vor fi salutabile în special comunicările cu tentă inovatoare sau polemică, care să incite
la discuţie cît mai mulţi participanţi şi care să le anime acestora dorinţa de a fi prezenţi
şi la alte manifestări organizate în cadrul bibliotecii;
 în cazul cînd auditoriul se manifestă activ, cu întrebări spontane, vorbitorul va da
prioritate răspunsului sau va ruga asistenţa să se încadreze în schimbul de opinii la
sfîrşitul comunicării sale;

Promovarea simpozionului
 pregătirea unui pachet informativ pentru mass-media : un comunicat de presă cu o
sinteză despre ce s-a urmărit prin organizarea acestui eveniment, despre participanţi,
vorbitorul-cheie, despre abordări, despre publicul prezent ;
 elaborarea invitaţiei, materialelor ilustrative, scrisorilor de mulţumire pentru prezenţă;
distribuirea pachetului informativ reprezentanţilor mass-media prezenţi, dar şi
expedierea acestuia mijloacelor mass-media, cărora reporterii dintr-un motiv sau altul,
nu au venit la manifestare cu mulţumiri pentru plasarea informaţiei despre acţiune;
 elaborarea unui comunicat de presă şi plasarea lui pe pagina web a bibliotecii ; se
recomandă că această informaţie să fie însoţită de poze;
 scrierea unui material pentru ziarul Capitala, Timpul, Literatura şi arta, Făclia ş. a. în
funcţie de tema abordată.

Vezi anexa nr. 1: model de program al simpozionului.

5
2. Masă rotundă
Dezbatere liberă a unei teme date.
/Noul dicţionar universal al limbii
române.- Buc.- Ch., 2007. /

Masa rotundă este o formă de activitate culturală în cadrul căreia se generează şi se

discută diverse idei actuale, destinate diferitor grupuri sociale.

Scop:
Expunerea şi generalizarea opiniilor/conceptelor referitor la subiectul pus în discuţie,
care se construieşte pe principiile brainwriting-ului sau brainstorming-ului.

Obiective:
actualitatea subiectului discutat;
promovarea valorii ştiinţifice a temei date;
 interpretarea şi explicarea unor noţiuni, (literatură artistică, ştiinţifică sau didactică) care
sunt considerate ca avînd însemnătate covîrşitoare în problema abordată;
formarea auditoriul omogen interesat de subiectul dat;
 dezvoltarea aptitudinilor de comunicare şi a atitudinilor proprii pe marginea problemei
discutate; creativităţi participanţilor;

Organizarea şi desfăşurarea:
 Tema discutată se anunţă în prealabil, astfel participanţii au posibilitatea de a se
documenta din timp, prin aceasta masa rotundă devine mai interesantă şi mai
productivă;
 Selectarea materialului informativ(extrase din legi şi regulamente, date statistice,
bibliografie, site-urile recomandate, xerocopii din publicaţiile periodice) pentru
organizarea mesei rotunde;
 Numărul optim de participanţi este de 15-25 persoane, discursul cărora este de 2-3
minute;
 Moderatorul abordează un subiect, iniţiind o discuţie sau solicitînd definirea
conceptelor cunoscute;
Toţi participanţii, vorbesc la subiect, fie că vin cu o idee nouă, fie că se pronunţă în
continuarea celor remarcate de colegi;
Discuţia se încheie atunci cînd toţi s-au pronunţat în problema abordată;
După ce se încheie şedinţa se analizează şi se generealizează ideile expuse;
Întocmirea comunicatului de presă, plasarea lui pe pagina web a bibliotecii şi expedierea
acestuia în presă.

Important
În derularea unei mese rotunde accentul va fi pus pe caraterul formativ al întrunirii şi
implimentarea unor tendinţe şi orientări actuale contemporane.

Vezi anexa nr.2,3,4: model de program a mesei rotunde.

6
3. Cenaclu

“Cenaclu – întrunire periodică a unui grup de literaţi

sau de artişti, avînd un estetic comun, în cadrul
căreia se citeşte şi se discută creaţia membrilor
acestui grup”.

/S. Berejan. Dicţionar explicativ uzual

al limbii române.Ch. 1999 /

Reunirile periodice la bibliotecă ale unor literaţi, artişti, ale celor interesaţi de creaţia
artistică şi literară se fac în baza unor platforme comune, centrul de greutate axîndu-se în
jurul lecturii şi analizei noilor texte literare ale membrilor cenaclului.

Biblioteca organizează cenacluri, şedinţele cărora sunt moderate de oameni de litere

cu notorietate, cu participarea unui public ce este antrenat în procesul de creaţie, proces
care este un element de bază în cultura şi spiritualitatea colectivă.

Scop:
valorificarea potenţialului creativ autentic, dezvoltarea unor gusturi artistice rafinate, a
înclinaţiilor spre beletristică şi artă ca expresii plenare ale gîndirii şi simţirii umane;

Obiective:
 stabilirea unor afinităţi între operele prezentate şi cele receptate/ lecturate anterior;
 trasarea unor “punţi” retrospective şi scoaterea din anonimat a autorilor/operelor
interzise anterior;
 stimularea capacităţilor de evaluare şi de judecată estetică;
 promovarea apetitului de lectură şi creaţie;
 exteriorizarea stărilor sufleteşti şi îndemnarea de a le materializa artistic într-un mod
personal.

În vederea atingerii obiectivelor propuse şi prezentării cît mai atractive a operelor

promovate, precum şi a autorilor acestora şedinţele vor fi întregite de un bogat material
ilustrativ:

- fotografii;
- reproduceri;
- reviste, ziare cu recenzii şi materiale promoţionale;
- reproduceri faximile după manuscrisele scriitorilor clasici;
- texte din arhivele personale ale autorilor;
- fragmente din scrisori sau memorii (publicate şi în manuscris);
- ediţiile princeps sau ediţiile selective;
- studii de critică literară, monografii, cercetări ale creaţiei;
- ulegeri de note sau cîntece pe versuri celebre;
- expoziţii cu lucrări de pictură sau grafică inspirate din creaţia literară promovată;
- slide-uri etc.

7
Organizarea şi desfăşurarea:
Pentru reuşita cenaclului. esenţial este a găsi moderatorul potrivit, un scriitor cu
autoritate sau un animator cu abilităţile necesare, ce includ următoarele aptitudini:
- captarea atenţiei auditoriului;
- prezentarea atractivă şi convingătoare a creaţiilor;
- apacitatea de a stimula spiritul critic;
- antrenarea publicului în procesul artistic.

Practica organizării cenaclurilor în bibliotecă a demonstrat eficacitatea şedinţelor cu

două centre de greutate: viaţa şi opera scriitorului/artistului abordat.

Moderatorul va prezenta într-un mod atractiv:

- CV-ul scriitorului/artistului: date biografice, mediul familial, ambianţa socială, copilăria,
studiile, influenţele artistice, debutul, activitatea de creaţie, persoanele dragi din
biografia sa, hobby-urile;
- opera scriitorului/artistului: tematica, ediţiile, referinţele critice, originalitatea şi
actualitatea.

Concomitent, vorbitorii îşi vor întregi prezentările apelînd la materialul ilustrativ

pregătit, din cînd în cînd vor fi puse întrebări participanţilor, solicitînduli-se cunoştinţele
despre scriitorul/artistul abordat şi creaţia acestuia; va fi incitată în permanenţă atenţia
auditoriului, îndemnîndu-l la o conlucrare eficientă, în calitate de participanţi activi la
procesul creator.

Simbioza cenaclieră: mizînd pe o afectivitate sporită, programul şedinţelor poate

include şi combinarea mai multor forme, cum ar fi: lecturi colective, prezentarea opiniilor
de critică literară, lansări de carte, momente muzicale/teatrale, precum şi discuţii;

Important!
Cenaclul constituie un program cultural creativ ce pune în valoare aptitudinile literare
şi artistice, contribuie la dezvoltarea plenară a acestora şi atrage în sfera de creaţie noi
talente din rîndul utilizatorilor. În dependenţă de preferinţele şi doleanţele publicului
participant, şedinţele pot avea loc: săptămînal ori lunar.

Vezi anexa nr. 5: model de scenariu al cenaclului.

8
4. Club

“Club – asociaţie întemeiată cu scopul

de a crea membrilor săi condiţii pentru
desfăşurarea unei activităţi culturale
în timpul liber.”

/V. Breban. Dicţionar general al

limbii române. V.I, B., 1992/

Întrunirea la bibliotecă a persoanelor cu preocupări asemănătoare presupune implicit

gruparea acestora pe criterii de vîrstă, profesie, nivel cultural şi educativ. În temei,
cluburile sunt organizate într-un cerc mai restrîns şi au un obiectiv special/concret.

Scop:
organizarea timpului liber al membrilor clubului, crearea unor condiţii favorabile pentru
dezvoltarea aptitudinilor şi înclinaţiilor;
Obiective:
- promovarea lecturii ca bază de cunoaştere şi dezvoltare umană;
- organizarea timpului extraşcolar al elevilor, liceenilor, tineretului studios;
- crearea unui auditoriu constant, cu o componenţă numerică stabilă şi avînd în frunte
un conducător al clubului;

Organizarea:
 identificarea membrilor, întocmirea listei clubului;
 elaborarea însemnelor – logou, culoare, deviz, insignă;
 planificarea şedinţelor pe tot anul, cu indicarea datei/perioadei;
 punerea în discuţie a programului şi adoptarea variantei finale de către membrii
clubului;
 participarea membrilor clubului la pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor.

Derularea propriu - zisă:

- în prealabil, informaţia cu privire la data şi ordinea de zi a şedinţei este plasată pe
pagina web, e-mail, forum, în mass-media, iar pe panoul de informaţii al bibliotecii sunt
afişate materialele promoţionale. Concomitent, membrii clubului şi toţi doritorii sînt
invitaţi de a participa la şedinţele acestuia;
- pentru fiecare şedinţă se vor organiza expoziţii tematice/de lucrări ale membrilor săi;
- la finele anului se va efectua evaluarea activităţii de către moderator şi membrii
clubului. Totodată se va alcătui programul pentru etapa următoare/anul următor;

Criteriile principale de menţinere şi dezvoltare a cluburilor sunt:

 interese profesionale şi preocupări;
 vîrsta participanţilor;
 punerea în valoare a fiecărui membru (fie prin lucrările sale, fie prin calităţile sale
organizatorice.

Vezi anexa nr. 6: model de scenariu al unui club.

9
5. Master class

Master class este o formă liberă de creaţie, independentă, unde profesioniştii îşi
transmit experienţa şi acordă sfaturi amatorilor şi celor interesaţi în domeniul respectiv,
este un mod de a potenţa şi de a stimula apariţia unor noi texte literare.

Atelier de scriere creativă

„Atelier – loc, încăpere cu dotarea necesară,

unde se desfăşoară o activitate artistică”

/Noul Dicţionar Universal al limbii

române.-Ch., 2007/

Este semnificativă opinia scriitorului Alexandru Muşina, profesor la Universitatea din

Braşov, iniţiatorul primului atelier de scriere creativă din România, părere ce poate servi
drept o explicaţie a ceea ce înseamnă un atelier de scriere creativă. El afirmă următoarele:
Atelier de scriere creatoare – principiul este simplu, la fel cum pentru a deveni pictor
trebuie să faci o facultate sau un liceu de pictură, să înveţi în atelierul cuiva sau ca să devii
muzician trebuie să înveţi să cînţi, poţi să cînţi la chitară singur, să înveţi după ureche, dar
una e să cînţi , să “lălăieşti” tu, şi alta e să fii un compozitor. Acelaşi lucru se învaţă la
cursurile de scriere creatoare. Se învaţă tehnici de scriere şi cum se compune, cum se
asamblează un text de la un capăt la celălalt, se fac tot felul de exerciţii şi mai ales se
caută la fiecare ceea ce este specific, tipul de proză pe care poate să-l scrie.

Scop:
formarea unei noi generaţii de scriitori din rîndul elevilor de liceu, studenţilor, pasionaţilor
de literatură.

Obiective:
 promovarea ideii că meseria de scriitor se poate învăţa;
 cunoaşterea şi valorificarea moştenirii literare;
 dezvoltarea spiritului critic şi a gustului pentru expresia artistică;
 identificarea şi promovarea celor mai talentaţi tineri mînuitori ai condeiului.

Organizarea:
 invitarea unui scriitor profesionist pe post de moderator;
 selectarea prin concurs a membrilor;
 alegerea denumirii atelierului;
 elaborarea însemnelor: logou, culoare, insignă, deviz;
 crearea unui blog al atelierului;
 stabilirea periodicităţii şedinţelor;
 popularizarea master class prin şedinţe, care se pot desfăşura în diverse instituţii de
învăţămînt preuniversitare, universitare.

Derularea propriu – zisă:

- Informaţia referitor la activitate este plasată pe pagina web a bibliotecii, pe panoul de
informaţii, pe blog;

10
 - Notarea periodică a impresiilor membrilor atelierului într-un carnet/caiet special şi
redactarea ulterioară a lor în formă de eseu, lecturat în şedinţe;
- Moderatorul comentează eseurile prezentate;
- Schimb de opinii pe marginea eseurilor prezentate;
- Publicărea textelor elaborate în cadrul master class în revistele literare;
- Evaluarea activităţii de către membrii master class în scopul îmbunătăţirii activităţii
acestuia.

Atelier de meşteşugărit

Este un program creativ ce pune în valoare aptitudinile artizanale ale utilizatorilor şi

permite schimbul de experienţă dintre participanţi.

Scop:
dezvoltarea aptitudinilor şi înclinaţiilor în domeniul meşteşugăritului popular.

Obiective:
 iniţierea copiilor în domeniul meşteşugăritului;
 dezvoltarea aptitudinilor şi interesului de a crea obiecte cu mîinile proprii, precum şi a
celor pentru desen;
 organizarea timpului liber petrecut cu folos.

Organizarea:
 desemnarea conducătorului atelierului master class din rîndurile specialiştilor în
materie, în colaborare cu uniunile de creaţie, ligile meşterilor populari, ateliere
profesioniste;
 identificarea doritorilor de a participa la atelier şi stabilirea programului de activitate;
 amenajarea unor spaţii adecvate pentru activitatea atelierului;
 colectarea materialelor şi uneltelor necesare;
 selectarea celor mai reuşite lucrări ale membrilor pentru expoziţii locale, naţionale.

Derularea propriu – zisă:

- Întrunirea membrilor conform programului stabilit;
- Propunerea de către conducător a tematicii întrunirilor în dependenţă de domeniu:
pictură, olărit, croşetat, floristică, origami etc.;
- Stabilirea timpului acordat pentru executarea creaţiilor în cadrul master class;
- Organizarea în cadrul master class a expoziţiilor de carte şi a altor materiale
informaţionale scrise, audio, video referitoare la genul de artă promovată .

Important!
Gustul pentru creaţia proprie poate deveni definitoriu pentru alegerea de mai departe
a profesiei, pentru păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor populare multiseculare.

11
6. Lansare de carte

„Lansare – prezentare a unui volum recent

apărut, a unui disc etc. În cadrul unei scurte
ceremonii la o librărie, la o instituţie etc.”

/Dicţionar explicativ ilustrat al

limbii române. - Ch., 2007/

Lansarea unei cărţi înseamnă aducerea în atenţia publicului a unei creaţii literar-
artistice/ştiinţifice recent scoasă de sub tipar.

Scop:
informarea publicului bibliotecii despre apariţia unei noi cărţi/volum, dezvăluirea valorii
intrinsece a cărţii lansate.

Obiective:
 informarea utilizatorilor despre o anumită carte;
 propagarea operei lansate în calitate de apariţie editorială;
 evaluarea volumului lansat sub aspectul conţinutului, valorii,ţinutei grafice.

Organizare:
 desemnarea moderatorului acţiunii;
 selectarea cărţii conform anumitor criterii:
 valoare artistică, literară, istorică, ştiinţifică;
 autoritatea şi competenţa autorului;
 tendinţele noi în cultură;
 referinţe critice;
 corelarea cu materialele existente din colecţie;
 coordonarea cu autorul lucrării a datei şi a orei lansării;
 elaborarea şi tipărirea afişului/invitaţiei;
 întocmirea listei invitaţilor speciali;
 concretizarea cu fiecare dintre vorbitori a duratei comunicării/prezentării sale a noului
volum;
 invitarea editorilor (eventual, discutarea cu ei a necesităţii şi eventual, a numărului de
exemplare ce ar putea fi puse în vînzare în cadrul lansării);
 anunţarea din timp a datei lansării pe pagina web a bibliotecii şi în mass-media;
 anunţarea din timp a reprezentanţilor mass-media;
 asigurarea unui climat adecvat şi a unei dispoziţii de sărbătoare;
 respectarea programului lansării, coordonat cu autorul şi invitaţii.

De reţinut că o lansare de carte reuşită este completată cu o expoziţie fie din creaţiile
anterioare ale autorului, fie din opere cu tematică asemănătoare sau/şi cu o amplă
expoziţie jubiliară, dacă volumul este editat la o aniversare.

Important !
Lansarea de carte constituie o manifestare de promovare şi rămîne în continuare în
arsenalul animaţiei culturale. Ea se poate desfăşura atît ca program tematic aparte, cît şi

12
ca parte componentă a numeroaselor programe, întregindu-le, dîndu-le prestanţă şi ţinută
deosebită prin prezenţa unui public numeros şi select, între care se evidenţiează
animatorii vieţii publice, promotorii de vază ai culturii.

7. Prezentare de carte

“Prezentare – scurtă expunere, acţiunea de a prezenta.”

/Dicţionar explicativ al limbii române, B.,1996/

Prezentarea de carte înseamnă familiarizarea, recomandarea unui volum lecturat şi

apreciat de către cineva unei alte persoane, care încă nu a avut ocazia să-l citească.
Poate fi vorba de un volum recent intrat în fondurile biblioteciicii, dar şi de unul mai vechi a
cărui importanţă rămîne actuală. De obicei, această manifestare poate fi realizată şi fără
prezenţa autorului/editorului.
Prezentarea de carte se poate desfăşura ca animaţie culturală de sinestătătoare sau
în cadrul unei acţiuni mai ample organizată de bibliotecă: simpozion, conferinţă, cenaclu.
În acest caz, este vorba de prezentarea unui volum care se înscrie în tematica acţiunii în
cauză, dar şi de prezentarea unei cărţi jubiliare, de exemplu: 125 ani de la publicarea
poemului Luceafărul, de Mihai Eminescu etc.

Scop:
mediatizarea celor mai bune volume de poezie, proză, nuvelistică, publicistică, eseistică
etc., de curînd achiziţionate, sau care necesită a fi prezentate repetat, în faţa unui nou
auditoriu în legătură cu un eveniment, acţiune culturală;

Obiective:
- trecerea în revistă a activităţii literare/ştiinţifice a autorului volumului prezentat;
- informarea publicului asupra temei, conţinutului de idei/mesajului cărţii respective;
- implicarea auditoriului într-o discuţie interesantă;
- cultivarea dorinţei de a citi şi alte lucrări ale scriitorului/cercetătorului în cauză;
- recomandarea de a lectura cartea prezentată, scoţînd în evidenţă calităţile deosebite
ale acesteia;
- motivarea bine argumentată a efortului cititului: lărgirea orizontului de cunoştinţe;
petrecerea utilă a timpului liber; delectarea prin lectură.

De menţionat, că pot exista două variante a prezentării de carte:

a) ca program individual;
b) ca program desfăşurat în cadrul unei acţiuni mai ample.
În cel de-al doilea caz, prezentarea de carte se face complementar – în concordanţă
cu tema şi actualitatea întregului program cultural.

Organizare:
 selectarea cărţii ce urmează a fi pusă în atenţia utilizatorilor;
 desemnarea moderatorului (poate fi invitat sau un angajat al bibliotecii), cu abilităţi de
comunicare şi forţă de convingere;
 afişarea din timp a anunţului/invitaţiei;
 asigurarea unui spaţiu de comunicare (prezentator-audienţă) şi amenajarea acestuia
cu materiale promoţionale şi ilustrative;
 lecturarea/relecturarea din timp a volumului de către moderator şi împrospătarea

13
 cunoştinţelor despre cartea prezentată;
 întocmirea planului prezentării;
 pregătirea materialelor ilustrative, precum şi a unui număr suficient de exemplare ale
cărţii respective pentru a putea fi lecturate de public;
 alcătuirea unei expoziţii tematice: volume de acelaşi autor;
 invitarea participanţilor;
 punctarea unor aspecte atractive privind necesitatea actualizării sau reactualizării
volumului prezentat şi lansarea îndemnului de a-l lectura/relectura;
 prezentarea propriu – zisă a cărţii, scoţîndu-se în evidenţă structura, mesajul, valoarea,
etc.
 punerea de întrebări auditoriului şi completarea, aprecierea răspunsurlori.

Important!
Prezentarea de carte are menirea să pună în valoare colecţia de carte a bibliotecii, în
special cărţi mai vechi de o valoare incontestabilă ce merită a fi reactualizate, precum şi
completările recente. Este unul dintre programele culturale care poate fi realizat integral de
către bibliotecar, fără a apela la invitaţi speciali.

8.Expunere /dezbatere
Discuţie între mai multe persoane asupra unei probleme.
/Noul dicţionar universal al limbii române.- Buc.- Ch., 2007./

Expunere/ dezbatere - este o formă de activitate culturală în cadrul cărea se

pune în discuţie o temă pe marginea căreia se iniţiază o polemică între participanţi. Astfel,
în toate formele de expuneri/dezbateri există două echipe alcatuite din 2-3 membri, dintre
care una trebuie să susţină şi cealaltă trebuie să nege/combată tema pusă în discuţie,
echipele fiind denumite afirmatoare, respectiv negatoare.
Această abordare, de tip pro-contra, le dezvoltă participanţilor capacităţile de a
analiza probleme controversate din multiple perspective, oferindu-le o imagine fără
prejudecăţi, îi obligă să emită judecăţi asupra unui fenomen sau fapt folosind criterii
obiective, şi totodată să apere o poziţie folosind argumente susţinute de dovezi şi nu de
opinii.
Temele discutate pot fi variate, atît di domeniul social politic cît şi din domeniul
literaturii şi a ştiiţelor exacte. Tema expunerii/dezbaterii permite participanţilor exersarea
abilitaţilor de comunicare în spaţiul public, de gândire critică şi de argumentare logică. De
altfel, în cadrul competiţiilor de expuneri/dezbateri, moderatorul(arbitrul) apreciază nivelul
în care participanţii reuşesc să argumenteze logic, calitatea dovezilor prezentate şi
capacitatea de a răspunde prompt si analitic argumentelor şi contra-argumentelor echipei
oponente, făcînd abstracţie de propria opinie asupra temei discutate.

Scop:
Abordarea unei teme/afirmaţii din două perspective diametral opuse.

Obiective:
- Toleranţa faţă de opiniile adverse;
- Dezvoltarea gândirii critice, persuasiunei şi a concluziilor în exprimare;
- Abilitaţile de lucru în echipă;
- Participarea activă în viaţa socială;
- Investigarea şi analiza problemelor actuale;

14
 - Sintetizarea informatiei;
- Deprinderea de a susţine puncte de vedere contrariu.

Organizare şi desfăşurarea:
 documentarea, care presupune gîndirea activă (efectuarea de adnotări pe marginea
textului, identificarea de întrebări în legatură cu textul citit);
 explorarea posibilitaţilor de interpretare a temei dezbaterii, activitate care presupune
analizarea problemei respective din toate perspectivele posibile;
 elaborarea sistemului de argumentare care presupune analizarea, evaluarea,
interpretarea şi sintetizarea faptelor identificate în faza de documentare, precum şi
sprijinirea uneia dintre perspective cu argumente, dovezi si raţionalmente.
Important
Dezbaterele fiind o formă structurată pe abordarea de tip pro-contra dezvoltă paticipanţilor
capacitatea de analiză a problemelor controversate şi ajută la obţinerea unei imagini
nedistorsionate de prejudecăţi. În acest context, participanţii vor fi determinaţi să emită
judecăţi asupra unei „motiuni" folosind criterii obiective, şi totodată, să apere o poziţie
folosind argumente susţinute de dovezi şi nu de simple opinii.
Vezi anexa nr.7: scenariu al unei Expuneri/dezbateri

15
9. Ora de lectură

“Iar tu citeşti scrisori din roase plicuri

Şi într-un ceas gîndeşti la viaţa toată.”

/ M. Eminescu. Poezii/;

Lectura, act comunicativ de receptare a unui mesaj scris. Pasiv sau activ, în
măsura în care cititorul şi interpretează comunicarea, acest act poate fi non-verbal
(lectură individuală, mintală) sau verbal (lectura pentru o persoană care dintr-un motiv
oarecare nu poate citi, dar şi lectură colectivă).
Scop:
dezvoltarea aptitudinilor de lectură, stimularea cititului şi sprijinirea procesului de instruire
şi educaţie;

Obiective:
 familiarizarea în colectiv cu opere de reală valoare;
 receptarea adecvată a textelor literare;
 dezvoltarea vorbirii coerente;
 promovarea ideii că abilităţile de lectură sunt nu doar necesare în viaţa modernă, ci
constituie şi un veritabil mijloc de delectare;
 formarea atitudinilor proprii pe marginea celor lecturate;
 educarea unor deprinderi de comunicare colectivă şi a dorinţei de a împărtăşi cu alţii
impresiile de lectură.

Organizare:
 identificarea grupului-ţintă care va participa la ora de lectură;
 selectarea adecvată a operei în funcţie de vîrsta şi preferinţele de lectură ale
participanţilor;
 coordonarea volumului ales cu profesorul (în cazul elevilor), educatorul (în cazul
preşcolarilor) sau cu utilizatorii înşişi (în cazul unor deprinderi de lectură deja formate);
 desemnarea moderatorului/lectorului principal, care trebuie să aibă abilităţi de vorbire
coerentă/sunt salutabile şi aptitudinile teatral-actoriceşti ;
 alcătuirea listei persoanelor care vor lectura cu glas tare fragmente selectate anterior;
 pregătirea din timp a materialului ilustrativ;
 demararea orei de lectură cu o întîmplare amuzantă fie din viaţa/creaţia autorului
volumului selectat, fie din practica de cititor a moderatorului (pentru captarea atenţiei);
 prezentarea cărţii selectate (trebuie să fie succintă, accesibilă şi atrăgătoare);
 întreruperea periodică a cititutului propiu-zis (care nu trebuie să dureze mai mult de 10-
15 min) pentru întrebări şi răspunsuri;
 încheierea lecturii colective cu o recapitulare a celor aflate în cadrul orei de lectură.

Important!
Ora de lectură constituie un program cutural de sensibilizare a eventualilor cititori, de
descoperire colectivă a avantajelor şi splendorilor cititului în sine şi de educare a abiltăţilor
de lectură. Poate fi organizată şi desfăşurată cu forţele proprii - de către bibliotecari, cu
sau fără invitaţi speciali (actori, muzicieni, literarţi). O altă variantă: lector invitat sau

16
voluntari: elevi din clasele superioare; studenţi de la facultatea biblioteconomie; arte;
ziaristică; pedagogie; asistenţă socială.

Vezi anexa nr. 8: model de scenariu - oră de lectură.

10.Concursuri
Concurs - întrecere care se termină cu
clasament şi cu acordare de premii
(Breban V. Dicţionar general
al limbii române. V.1. -B., 1992)

Concursul - este o formă de activitate culturală care reprezintă o competiţie,

unde participă toţi doritorii, iar învingătorii sunt desemnaţi în funcţie de cunoştinţele
posedate şi evoluarea participanţilor.
Participarea la concurs îi provoacă pe copii să se implice afectiv şi efectiv în
realizarea temei, în studierea şi selectarea literaturii necesare, în culegerea de informaţii şi
curiozităţi.
Concursurile sunt divizate în două categorii:
- concursuri de erudiţie ( literare, istorico-literare, tematice etc.);

17
- concursuri de creaţie( de eseuri, de desen, de caligrafie, foto etc.).

Concursul de erudiţie este o competiţie de întrebări şi răspunsuri, care cere

de la participanţi un anumit bagaj de cunoştinţe, de pricepere de a utiliza cu promptitudine,
de a răspunde laconic şi corect. Participarea la concursuri trezeşte dorinţa de a cunoaşte
mai mult, antrenează memoria şi agerimea minţii. Specificul concursurilor constă în faptul,
că el îşi realizează sarcinile cognitiv-educative într-o formă distractivă.
Concursurile de erudiţie pot fi mixte sau tematice, totodată se practică şi unele
varietăţi cum ar fi: integrame, rebusuri literare, rezolvarea cuvintelor încrucişate.
Concursurile mixte includ întrebări din diverse domenii, iar cele tematice sînt consacrate
doar unei teme.

Scop:
Cultivarea şi valorificarea potenţialului intelectual şi de cercetare al participanţilor.

Obiective:
- dezvoltarea intelectuală a capacităţilor şi competenţelor;
- identificarea culturii naţionale prin opere literare;
- stimularea activităţii de cercetare privind datele biografice şi studierea creaţiei unui
scriitor sau a unei personalităţi notorii, a importanţei unei perioade cultural – istorice, a
unor realizări remarcabile ale savanţilor, a unor descoperiri ştiinţifice;
- dezvoltarea gîndirii creative la elevi;
- atragerea elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular, ce ar
conduce la eficientizarea acestor activităţi;
- aprecierea calităţii produsului finit raportat la proiectul iniţial.

Organizarea şi desfăşurarea:
 desemnarea în prealabil al unui comitet organizatoric(4-5 persoane);
 stabilirea scopului şi tematicii concursului;
 stabilirea grupului ţintă;
 afişarea pe panoul de informaţii a condiţiilor de participare (în cazul concursurilor
tematice în anunţ se specifică subiectul şi se indică bibliografia);
 elaborarea întrebărilor, punctajului pentru fiecare răspuns corect şi stabilirea timpului
acordat pentru răspuns în funcţie de gradul de dificultate al întrebărilor;
 desemnarea moderatorului care va da citire întrebărilor;
 aprecierea răspunsurilor de către juriu şi totalizarea punctajului;
 monitorizarea desfăşurării concursului;
 totalizarea concursului şi premierea participanţilor.

În dependenţă de forma de organizare concursurile pot fi individuale sau

colective. În cadrul concursurilor individuale fiecare participant luptă pentru întîietatea
personală, iar cele colective presupun angajarea a două sau mai multor echipe, cu un
număr egal de persoane.
Concursul reprezintă o luptă cinstită între adversari sau echipe: cine răspunde
mai bine, mai complet, mai profund, mai desfăşurat la întrebări. Participanţii trebuie să
posede un bagaj solid de cunoştinţe, să-şi selecteze din timp datele ce le-ar fi de folos la
concurs, să se orienteze prompt şi just în noianul de informaţii la tema competiţiei.

18
Important
De regulă, concursurile de erudiţie sunt organizate ca activitate independentă,
dar se admite şi desfăşurarea lor ca formă distractivă în cadrul altor activităţi
culturale:serate literare, cluburi literare etc.

Vezi anexa nr. 9: model de scenariu – concurs de erudiţie

Concursul de creaţie este o activitate culturală care identifică, stimulează şi

promovează tinere talente cu aptitudini deosebite şi interese sporite pentru un anumit
domeniu de studii.
Organizînd concursuri de creaţie trebuie să ţinem cont, că arta este şi un factor
de educaţie, astfel pentru tinerii participanţi arta înseamnă mijloc de exprimare, de
manifestare şi exteriorizare a lumii sale interioare, a tendinţelor şi aspiraţiilor sale, care-şi
găsesc în artă o traducere mai directă, uneori şi mai adecvată decît în alte domenii de
activitate.
Pentru a permite unui cerc cît mai larg de utilizatori să participe în competiţii de
creaţie, bibliotecile organizează diverse concursuri de creaţie: de eseuri, de pictură,
fotografii, artizanat etc.

Scopul:
-promovarea şi susţinerea capacităţilor tinerilor creatori în vederea constituirii şi
dezvoltării gustului estetic.

Obiective:
- crearea de modalităţi şi oportunităţi de manifestare a tinerelor talente;
- promovarea tinerilor cu aptitudini deosebite în domeniul cultural-artistic;
- dezvoltarea intelectuală a capacităţilor şi competenţelor;
- identificarea şi valorificarea patrimoniului cultural-naţional;
aprecierea calităţii produsului finit raportat la proiectul iniţial.

Organizarea şi desfăşurarea:
- desemnarea comisiei de organizare a concursului;
- identificarea donatorilor şi enunţarea sumelor/ cadourilor ce vor fi acordate în calitate
de premii ;
- elaborarea regulamentului (condiţiile de participare, termenul de desfăşurare, locul,
motivarea);
- stabilirea tematicii concursului, gen/specie literară, volum;
- alegerea grupul-ţintă;
- disiminarea informaţiei despre concurs: plasarea pe pagina web a bibliotecii, pe
panoul de informaţii şi în mass-media locală a condiţiilor de participare;
- elaborarea cerinţelor şi punctajului;
- alegerea juriului din persoane competente(scriitori, critici literari, artişti plastici,

19
 interpreţi care vor selecta lucrările pentru premiere;
- desemnarea persoanei responsabile pentru informaţii şi a telefonului de contact;
- evaluarea lucrărilor depuse.

Derularea propriu – zisă:

- lansarea concursului;
 indicarea duratei de desfăşurare (de la... pînă la);
 moderatorul concursului nominalizează membrii juriului;
- monitorizarea desfăşurării concursului;
- totalizarea rezultatelor concursului şi aprecierea de către juriu a lucrărilor premiate;
- întocmirea procesului verbal cu indicarea numelor lauriaţilor şi premierea participanţilor
cu diplome, premii băneşti/cadouri;

În cazul cînd ne propunem să organizăm un concurs trebuie să ţinem cont de durata

desfăşurării acestei activităţi culturale. Varianta optimă ar fi de 2-3 luni.Toată informaţia ce
ţine de concursul respectiv trebuie anunţată în prealabil, este obligatorie afişarea
condiţiilor, se recomandă publicarea în presă a informaţiei despre concurs.
Textul trebuie să conţină:
- condiţii de participare;
- parametrii de desfăşurare: durata (de la... pînă la) şi etapele concursului;
- secţiunile în care se poate participa la concurs;
- datele personale (numele, prenumele, vîrsta, locul de studiu, adresa, telefonul de
contact).
Este obligatoriu de indicat instituţia care a organizat concursul, unde şi cînd se depun
lucrările, cînd şi unde va avea loc festivitatea de premiere, şi nu în ultimul rând care sunt
premiile acordate participanţilor.

Criterii de punctare a lucrărilor:

- originalitatea lucrării;
- subiectul abordat;
- aprecierea dată deja de alţi specialişti în materie, în afară de membrii juriului;
- participarea autorului lucrării la expoziţii (pictură, artizanat);

Important!
Printre multiplele forme de realizare a educaţiei estetice şi artistice, concursurile de
creaţie organizate de biblioteci, de regulă în colaborare cu Uniunile de Creaţie, permit
tinerilor talente să se lanseze, să aspire la dezvoltarea capacităţilor, dar şi să se
autoevalueze.
Vezi anexa nr.10,11: model de scenariu – concurs de creaţie

20
11. Ora poveştilor

“Mama a citit copilului o poveste…E foarte frumos.

Şi dacă n-ai obosit, mai citeşte-ne ceva.”

/ Al. Vlahuţă. Opere alese, vol. III, B., 1952 /;

Basmul/povestea – o specie literară (populară sau cultă), cu subiect bazat pe

substrat folcloric, cu o împletire măiestrită de întîmplări reale şi supranaturale, cu eroi
fantastici sau/şi reali, în care forţele Binelui le înving pe cele ale Răului.
A te transpune imaginar într-o lume miraculoasă, fie doar pentru o oră, înseamnă a
învăţa să visezi cu ochii deschişi şi să devii mai bun, mai înţelegător.
Organizat sistematic în biblioteci, programul “Ora poveştilor” contribuie la educarea
etică, estetică şi intelectuală a copiilor, le dezvoltă abilităţi pentru lectura de sinestătătoare:
audiind un fragment incitant în cadrul lecturii colective, ei vor dori să afle cît mai curînd
finalul întîmplării.

Scop:
familiarizarea cu lumea frumosului, cu valorile general-umane, dezvoltarea aptitudinilor de
lectură;

Obiective:
 instructive: contribuie la stimularea dragostei de carte;
 formative: solicită potenţialul creativ al copiilor prin atragerea lor în procesul de
interpretare a unor personaje, prin îndemnul repetat de a desena şi de a ilustra textele
literare auzite;
 educative: dezvoltă sensibilitatea tinerilor cititori, unele calităţi ca bunătatea, curajul,
capacitatea de a veni în ajutor altora;
 sociale: micuţii se deprind cu activităţile colective, învaţă să-şi stăpînescă emoţiile, se
socializează;
 verbale: favorizează însuşirea limbii literare, a vorbirii coerente şi expresive;
 ludice: jocul în sine, citirea pe roluri sau găsirea unor soluţii pentru rezolvarea
problemelor cu care se confruntă personajele/eroii nu numai că delectează, ci şi ajută
efectiv la dezvoltarea aptitudinlor, abilităţilor, înclinaţiilor.

Organizare şi desfăşurare:
 selectarea poveştii (se efectuează atît în funcţie de vîrstă, de capacităţi de asimilare şi
de înţelegere, de particularităţi psihologice ale copiilor, cît şi în baza principiului valoric
al operei artistice);
 alcătuirea întregului program al activităţii ţinîndu-se cont de vîrstă, clasă de şcolarizare,
condiţie fizică etc;
 crearea unor condiţii adecvate ( prin tempo-ul lecturii, pauzele şi flexibilitatea vocii)
pentru o mai bună receptare a conţinutului etic, a formei artistice a poveştii;
 colaborarea bibliotecarilor cu instituţiile preşcolare în vederea atragerii unui număr cît
mai mare de copii la “Ora poveştilor”;
 corelarea programului cu datele calendaristice memorabile, evenimentele culturale,
tradiţiile şi sărbătorile anuale;
 includerea în derularea propriu-zisă a “Orei poveştilor” a cît mai multor copii prezenţi:

21
 adresarea unor întrebări cu privire la faptele eroilor, lansarea propunerii de a fi extrem
de atenţi pentru a face mai tîrziu portretul personajului preferat etc.;
 întreţinerea unei conversaţii pe marginea textului literar lecturat: participanţii vor
remarca ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut, dacă doresc sau nu să fie la fel ca personajul
prinicipal/secundar; vor menţiona ce învăţăminte au tras din întîmplarea audiată etc.;
 îndemnarea copiilor de a picta sau de a reprezenta scenic acţiunile personajelor,
pentru o mai bună memorare şi dezvoltare a abilităţilor de interpretare;
 în final, moderatorul/bibliotecarul va propune întregii asistenţe să încerce să scrie
acasă un basm propriu, iar cei mai îndrăzneţi să-l citească la următoarea “Oră a
poveştilor”;

Important!
Ora poveştilor constituie pentru copii primul lor pas pe ruta grădiniţa/şcoala –
biblioteca, calitatea programului în cauză este decisivă pentru ca acest drum să fie
bătătorit mulţi ani înainte de fiecare dintre ei. Iar abilităţile de lectură deprinse în copilărie
devin o pasiune pentru tot restul vieţii.
Vezi anexa nr. 12,13: model de scenariu - ora poveştilor.

22
II. PROGRAME CULTURALE COMPLEXE

Forme de realizare a programelor complexe

1. Săptămîna uşilor deschise

“A deschide cuiva amîndouă uşile – a primi pe
cineva cu bucurie, cu braţele deschise.”

/Dicţionarul limbii române literare

contemporane (DLRLC), vol. IV/

Săptămîna uşilor deschise este o acţiune culturală complexă de promovare a

instituţiei bibliotecare în calitatea sa de centru informaţional de depozitar al cărţii şi al
serviciilor în beneficiul comunităţii. Totodată, prin această activitate se urmăreşte
atragerea la bibliotecă a unui număr cît mai mare de utilizatori, familiarizarea lor cu
tezaurul, cu serviciile tradiţionale şi moderne, oferite prin mijloacele informaţionale de
stocare şi prezentare a acestuia.

Scop:
promovarea unei viziuni clare asupra dezvoltării şi promovării rolului şi contribuţiei BM la
formarea, crearea unei comunităţi prospere, sprijinită pe o comunicare şi susţinere
comunitară eficientă.

Obiective:
 punerea în valoare a patrimoniului şi a întregului spectru de servicii bibliotecare;
 confirmarea plenară a statutului de animator al vieţii culturale în cartier, sector, urbe ;
 atragerea unui public larg în activităţile bibliotecii;
 stabilirea unor legături mai strînse cu locuitorii şi oaspeţii capitalei.

Organizare şi desfăşurare:
 programarea acţiunii într-o perioadă propice, cînd afluxul de vizitatori poate deveni
maximal;
 alcătuirea planului şi coordonarea acestuia cu autoritatea publică locală;
 pregătirea materialelor promoţionale (afişe, semne de carte etc.) şi mediatizarea
prealabilă a evenimentului în mass-media sau în publicaţiile de specialitate;
 deplasarea angajaţilor bibliotecii în instituţiile de învăţămînt/oficii, firme pentru a
promova activitatea preconizată; Contactarea telefonică repetată a instituţiilor în
preajma demarării manifestării şi pe parcursul acesteia;
 prezentările programului pe site-urile WEB;
 desemnarea persoanei – ghid/persoanelor- ghizi care va efectua excursii prin
bibliotecă, va povesti despre fiecare serviciu în parte, va incita interesul publicului faţă
de bibliotecă şi se va pregăti din timp pentru a da cele mai concise şi complete
răspunsuri la întrebările publicului;
 invitarea unor personalităţi notorii ale urbei pentru vizitatori;
 punerea, la dispoziţia participanţilor, a unor expozţii tematice de carte şi foto, materiale
audiovizuale, vernisaje;
 promovarea lecturii şi a serviciilor de bibliotecă.

23
Important!
Săptămîna uşilor deschise constituie o modalitate eficientă de a promova imaginea
bibliotecii în societate, de a întări şi diversifica legăturile de colaborare bibliotecă -
utilizator unde de fiecare dată se instituie un climat adecvat şi atrăgător unde publicul se
adună cu plăcere. Concomitent, programul presupune identificarea noilor parteneri,
lărgirea colaborărilor şi atragerea noilor cititori la bibliotecă.

2. Chişinăul citeşte o carte /Copiii Chişinăului citesc o carte

„Dacă aş putea da oamenilor tineri un singur sfat, acela ar fi:

citiţi, citiţi, citiţii. Prin citit, vi se deschid noi lumi, reale sau imaginare.
Citiţi pentru informaţii, citiţi de plăcere. Bibliotecile noastre sunt pline de
cunoştinţe şi bucurie, şi sunt toate la dispoziţie — gata pentru a fi luate.”

/Abigail Van Buren/

Chişinăul citeşte o carte /Copiii Chişinăului citesc o carte este o campanie

anuală, un program cultural complex, cu atragerea unui număr cît mai mare de persoane
pentru a lectura împreună o anumită carte, aleasă cu discernămînt şi în colaborare cu alte
instituţii de creaţii abilitate: Uniunea Sriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastci, Uniunea
Muzicienilor, editurile etc. Concomitent, selectarea se face şi după criterii de vîrstă,
conform preocupărilor eventualilor cititori.

Scop:
constituirea unei comunităţi de cititori prin promovarea lucrărilor de înaltă ţinută artistică şi
formarea gustului pentru lectura atractivă.

Obiective:
 afirmarea Bibliotecii Municipale în calitate de îndrumător, sfătuitor, ghid în lumea
cărţilor;
 orientarea lecturii spre valori literare autohtone şi universale;
 dezvoltarea sentimentului de apartenenţă comunitară prin participarea alături de alţi
chişinăuieni, la o acţiune culturală comunitară;
 promovarea lecturii ca mijloc de dezvoltare culturală şi creativă;
 promovarea creativităţii ca forţă motrică în dezvoltarea omenirii;
 relevarea contribuţiei Bibliotecii Municipale la organizarea timpului liber în mod util şi
interesant, orienatrea spre o receptare adecvată a valorilor literare şi artistice;
 atragerea – prin intermediul unei cărţi de valoare – a copiilor şi adolescenţilor de la
ocupaţii nocive, cum ar fi fumatul, jocurile de noroc, droguri, băuturile alcoolice etc.,
promovate intens în spoturile publicitare sau văzute de ei la cei maturi/grupuri
vulnerabile.

Organizare şi desfăşurare:
 selectarea cărţilor pentru maturi şi copii, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor,
cu organizatorii Saloanelor Internaţionale de Carte, cu editorii, specialiştii în materie;
 desemnarea perioadei programului: aprilie – noiembrie;
 asigurarea unui număr suficient de exemplare pentru lectură;
 întîlniri cu autorul/autorii volumului lecturat şi organizarea unor dezbateri în bibliotecă;
 atragerea la derularea campaniei a unor oameni de litere şi artă, care vor aborda
diverse aspecte atractive legate de creaţia autorului/autorilor în cauză sau de pasiunea

24
 lor de a citi;
 înscenarea unor fragmente ale cărţii /cu ajutorul pedagogilor, lucrătorilor de teatru/;
lansarea îndemnului de a scrie o recenzie la cartea respectivă sau de alcătui un jurnal
tematic al lecturii: eroul preferat; poezia preferată; opţiunea proprie cu privire la destinul
personajului etc.;
 antrenarea cititorilor în concursuri şi tombole legate de creaţia autorului respectiv ori
pe marginea volumului în cauză;
 premierea celor mai activi participanţi la campania de lectură.

Important!
Programul cultural complex Chişinăul citeşte o carte/Copiii Chişinăului citesc o carte
poartă un caracter selectiv în ceea ce priveşte volumul şi unul general atestat la nivelul
lecturării: cu cît mai mulţi cititori, cu atît mai mare devine ponderea cărţii şi - implicit - a
bibliotecarilor care-şi pot manifesta din plin abilităţile organizatorice şi de promotori ai
culturii, prin aprofundarea calitativă a lecturii cu ajutorul specialiştilor în materie.

3. Tabără de vară

„Tabără – aşezare în locuri pitoreşti, cu amenajări

speciale, pentru copiii şi tinerii aflaţi în vacanţă”

/Comşulea, Elena. Dicţionar explicativ şi practic

al limbii române de azi/. 2004/

Taberele de vară din cadrul reţelei de biblioteci municipale includ o serie de acţiuni
tematice în vederea unei odihne utile. Ele antrenează copiii aflaţi în vacanţă, inclusiv pe
cei din familiile defavorizate.

Scop:
organizarea odihnei elevilor prin intermediul cărţii, computerului, întîlnirilor şi excursiilor
interesante;

Obiective:
 atragerea în tabere a unor copii cu probleme familiale sau cu dizabilităţi (defecte de
vorbire, locomotorii uşoare etc.) în vederea compensării parţiale a umilinţelor
psihologice, oferindu-li-se pe o scurtă perioadă de timp – 10,15, 25 zile – o oază de
frumos şi de bunătate;
 socializarea acestor copii: dezvoltarea deprinderilor de a comunica în colectiv, între ei
şi cu maturii, de a fi activi şi optimişti.

Organizare şi desfăşurare:
 alcătuirea din timp a listei copiilor ce urmează a merge în tabără (în colaborare cu
educatori/cadre didactice, părinţi);
 întocmirea unui plan al activităţilor zilnice: ora lecturii, ora computerului, ora teatrului de
păpuşi etc.;
 documentarea (cu ajutorul rudelor, pedagogilor) în ceea ce priveşte înclinaţiile şi
doleanţele fiecărui copil în parte şi planificarea mai multor ore pentru dezvoltarea
acestora – individualizarea programului zilnic;
 organizarea unor excursii, vizite la muzeu, teatru etc;
 amenajarea unui spaţiu special pentru desen;

25
 atragerea copiilor în activitţi teatrale: repartizarea unor roluri, executarea unor costume,
decoraţii etc.;
 lectura, preferabil cu voce, a unor opere literare, învăţarea pe de rost a poeziilor
îndrăgite;
 antrenarea copiilor în discuţii pe marginea celor lecturate, văzute, vizitate;
 în scopul valorificării aptitudinilor, grupurile vor participa la concursuri, întreceri, jocuri
pe calculator etc.

Important!
Tabăra de vară - această animaţie culturală, este bine venită, şi-i de un real folos
pentru copii. În cadrul taberelor bibliotecile devin pentru o perioadă scurtă de timp şi
educatori, semănînd dragoste în inimile copiilor, devenindu-le cei mai buni prieteni.

III. SUGESTII, RECOMANDĂRI

1. În procesul iniţierii, organizării şi desfăşurării unei activităţi culturale este esenţială

contribuţia personală a bibliotecarului , aptitudinile şi abilităţile sale. Reuşita depinde de
modul cum va şti să şi le pună în aplicare.

2. Nu mai puţin importantă este calitatea de a contacta cu oamenii, în general, şi cu cei

de cultură, în special. Numai astfel pot fi atraşi la activităţile din bibliotecă cei mai buni
dintre cei buni (literaţi, artişti plastici, actori, muzicieni etc.).

3. Atitudinea binevoitoare, zîmbetul au uneori importanţă decisivă: atunci cînd într-o

instituţie cititorul este întîmpinat de gazdă cu surîs luminos, îi apare dorinţa firească de
a revedea acest zîmbet şi astfel ajunge din nou la bibliotecă.

26
 Anexa Nr. 1

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”

Filiala „Onisifor Ghibu”

Simpozion ştiinţific: 150 ani de la Unirea Principatelor Române

Comunicări:
Etapele unirii: de la solidaritate cultural – religioasă la unitatea naţional – statală
Prezintă: Demir Dragnev, membru – corespondent al AŞM, Institutul de Istorie,
Stat şi Drept al AŞM

Mihai Eminescu, Alexandru Ioan Cuza şi „cedarea Basarabiei”

Prezintă: Mihai Cimpoi, academician, preşedintele Uniunii Scriitorilor din
Moldova

Domnitorul Al. I. Cuza şi autorităţile ţariste din Basarabia

Prezintă: Gheorghe Negru, dr. conf., redactor – şef al revistei de istorie şi
cultură Destin Românesc

Poeţii Unirii: Vasile Alecsandri şi Grigore Alexandrescu

Prezintă: Valeriu Matei, director – adjunct, Institutul de Filologie al AŞM

Marile Puteri şi Unirea Principatelor Române

Prezintă:Ion Varta, dr., Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM

Unitatea naţională românească în programele organizaţiilor democratice din Basarabia

(1905 - 1917)
Prezintă:Nicolae Ciubotaru, dr. conf., Universitatea Pedagogică de Stat I.
Creangă din Chişinău

Cronica zilei de 24 ianuarie 1918, la Chişinău

Prezintă: Ion Negrei, redactor – şef al revistei de istorie şi cultură Cugetul,
vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Moldova

Prezentări de cărţi şi reviste:

- RO/MD: Moldova în două scenarii. Editată de Centrul de Artă Contemporană, Chişinău,
2008

- Basarabia literară. Almanah. Edit. Altip, Alba Iulia, 2008

- Destin Românesc. Revistă de istorie şi cultură, nr. 1,2,3,4, din 2008

Chişinău
str. Nicolae Iorga 21A
tel. : 23-26-25
e-mail: oghibu@hasdeu.md
www.hasdeu.md/(filiale)

27
 Anexa nr. 2

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”

Filiala „Târgu-Mureş”

Masă rotundă
cu participarea elevilor clasei a XII-a a liceului „I.Creangă”

Participă la discuţie 10 elevi. Convorbirea se desfăşoară în jurul unei mese chiar rotunde
în Biblioteca „Târgu-Mureş”.
Moderatorul: Ne-am adunat în jurul mesei pentru a răspunde la întrebarea Cine sînt eu?
Vă propun ca întîlnirea noastră să demareze de la afirmaţia lui Amos Oz: „Oamenii
puternici pot să înfăptuiască aproape tot ce doresc, dar nici cei mai puternici dintre ei nu
pot hotărî ce să-şi dorească”. Iată şi prima întrebare: Vă consideraţi un om puternic?
Part.nr.1 – Consider că sunt o persoană puternică, hotărîtă, deoarece nu mă tem de
greutăţi, am scopuri bine determinate şi dau dovadă de preseverenţă în toate activităţile
pe care mi le propun.
Moderator: Înainte ca alţii să creadă în noi, trebuie ca noi înşine să credem în sine. Aveţi
simţul propriei demnităţi, un respect de sine?
Part.nr. 2 – Cred că un om care prosperă, un om de succes este sigur pe sine, de
calităţile sale şi aceasta presupune că el are un respect de sine, simţul propriei demnităţi,
că omul îşi preţuieşte viaţa sa şi pe sine ca pe ceva excepţional. Eu îmi înţeleg unicitatea
şi încerc să mă debarasez de stîngăcii. E important că cei care mă iubesc nu mă iubesc
pentru realizările mele ,ci pentru cum sunt.
Moderatorul: Credeţi că are importanţă să aveţi o imagine pozitivă despre sine, să vă
autorespectaţi?
Part.nr. 3 – Omul care nu se respectă pe sine primeşte mai puţină dragoste de la oameni,
probabil că nu crede că poate fi iubit. Consider că grija pentru sine este forma de iubire
necesară pentru a face schimb de iubire cu alţii.
Moderator: Ce preţuiţi mai mult la oameni?
Part.nr. 4 – La vîrsta noastră, sîntem preocupaţi mai mult de exterior, popularitate,
bunăstare. Am curajul să afirm că apreciez şi exteriorul şi popularitatea şi bunăstarea la
oameni. Şi-mi doresc să arăt bine, să fiu în centrul atenţiei, să fiu cineva şi să am o stare
materială bună.
Part.nr.5 – Dar întodeauna se va găsi cineva care va arăta mai bine, va avea o siluetă mai
suplă. Şi apoi majoritatea calităţilor fizice le moştenim prin naştere, ele fiind în afara
dorinţei noastre. Tot ce ţine de exterior cu timpul îşi pierde valoarea, de aceea preţuiesc
omul pentru valoarea calităţilor interioare. Nu sînt dintre acei care vor să meargă neapărat
în pas cu moda şi-i compătimesc pe cei care se detestă pe sine din cauza că nu sînt la
modă.
Moderator: E uşor să observăm calităţile interioare?
Part.nr. 6 – Mult mai greu, decît s-ar părea la prima vedere. Undeva am citit: Caracterele
sînt vinuri închise, stai în faţa unei etichete şi e bine să nu bei sticla pînă la capăt, chiar
dacă conţinutul corespunde etichetei, pentru că dai de drojdii. Şi totuşi conştiinţa noastră
ştie intuitiv că valoarea omului rezidă în calităţile interioare invizibile ale sufletului:
bunătatea, sinceritatea, onestitatea ...
Part.nr. 7 – Majoritatea calităţilor fizice le moştenim şi nu avem nici un merit dacă arătăm
într-un fel sau altul. E nedrept şi nu sînt de acord cu criterile uzuale de evaluare a
calităţilor noastre.
Moderator: Omul acordă prioritate exteriorului şi averii, din cauza aceasta situaţia unor
persoane devine tot mai disperată şi chinuitoare. Ce atitudine aveţi faţă de avere?

28
Part.nr. 8 – Pentru a crea o imagine bună despre sine, ar trebui să spun că nu mă
interesează latura materială a vieţii, adică banii. Dar nu este aşa, sunt convins că o familie
cu o stare materială precară nu-i poate oferi copilului posibilităţile pe care i le poate oferi o
familie înstărită.
Moderator: E bine să te compari cu alţii?
Part.nr. 9 - Ar trebui să lupt cu ispita de a mă compara cu alţii, dar nu totdeauna reuşesc
şi aceasta îmi complică viaţa. În urma comparaţiei, se trezeşte în mine invidia care mă
surpă sufleteşte. Am încercat să-mi pun nişte condiţii pentru a depăşi această situaţie: Să-
mi analizez acţiunile zilei; Să încerc să am grijă de alţii.
Moderator: Credeţi că există anumite situaţii, ocazii, momente de a te cunoaşte pe tine
însuţi?
Part. nr. 10 – Poate aceste ocazii sunt munca, iubirea şi cumpăna. Prin muncă te afirmi în
viaţă, prin dragoste devii fericit, iar în cumpănă capeţi un paşaport de calitate omenească.
Moderator: Aici se încheie cercul. Dar nu putem afirma că nu avem idei sau că am
epuizat subiectul. Un lucru e cert: trebuie să ai curajul să fii tu însuţi, să-ţi educi un
respect de sine, să percepi propria persoană ca o parte a societăţii, să ai stăpînire de sine,
sentimentul că eşti bun şi util.
Întîlnirea noastră a luat sfîrşit, vă mulţumesc pentru participare.

29
 Anexa nr. 3
Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
Filiala „M. Lomonosov”

Примеры проведения «Круглых столов» в библиотеке им М. В. Ломоносова

2008 г.
«Поэт и философ – Владимир Соловьев»

Участники, собравшиеся на обсуждение темы в рамках круглого стола , среди

которых – ученые АН РМ, сотрудники музея археологии при Государственном
историческом музее РМ, Государственного художественного музея РМ, читатели
библиотеки активно включились в диалог, прослушав следующие доклады :
1. Софилогия в трудах философа как вхождение в традицию учения о софии
(мудрости). Зав. отделом искусства библиотеки им. М. Ломоносова - Ольга
Медведь
2. Книга «Три разговора» В. Соловьева – как попытка и опыт изучения столкновения
в человеке добра и зла. А. Саулов
3. О работе В. Соловьева «Оправдание добра» философ С. Бурдиенко
Постоянные члены философских чтений объединения «Встреча» Ольга Мокрак, С.
Кирияк, Т. Дацько, М. Плетенский говорили о переживаемых чувствах от совместного
поиска сил в победе света над тьмой, добра над злом. Студент Высшей
Археологической школы Дм. Ельник рассказал о поэзии В. Соловьева в контексте
«софийности» мысли философа. Читатели задавали много вопросов, как по
структуре работы в этом направлении, так и по содержанию самой встречи.

Круглый стол клуба изобразительных искусств «Радуга» на тему «Феномен

Джотто» из цикла встреч «Совесть эпохи».
Ведущий встречи – преподаватель КПЦ детского творчества М. А. Янушкевич
рассказала о том, как проходили по иски подлинного в разные периоды
средневековья и почему творческое начало раннего средневековья превратилось в
схоластическое и мертвое в поздний его период.
В обсуждении принимали участие художники Д. Шибаев, И. Цыпина, Л.
Шевченко, Л. Голосеева ; искусствоведы Н. Костюк, П. Гриднева, читатели
библиотеки, учащиеся Г. Шнайдер, А. Гуменюк, О. Кондрова, Н. Славченко и др.
Организована выставка, репродукции произведений Джотто
демонстрировались с помощью аудиовизуальных средств – на сиди.
Участововало 65 чел.

Молодежный круглый стол, посвященный Международному году языков «Немая

музыка псалмов»

включил в себя рассматривание проблем переводов древнейших текстов на

европейские языки.
Ученые Молдовы, преподаватели МолдГУ и Высшей Антропологической
Школы, а также студенты других вузов Молдовы : М. Плетенской, И. Манзура, Т.
Дорина, А. Гуменюк, А. Кравченко, А. Магола и другие дали глубокий анализ причин
отличия оригинала от переводов и значимости знания языков, особенно в научном

30
мире. Особое внимание было уделено переводческому творчеству С. С.
Аверинцева, доклад о котором был подготовлен зав. отдела искусств библиотеки О.
Медведь и сотрудниками Государственного художественного музея П. Гридневой и
С. Кирияк.
Присутствовало 25 человек.

Круглый стол: «Человек в информационном поле» проводился по итогам

Международного молодежного семинара «Информационная интеграция против
информационной ксенофобии». Прозвучал доклад лингвокультуролога О. Манзура
«Язык — как система образов и его воплощение в современном мире».
Результаты анкетирования «Интеллигентность под угрозой ?» вызвали живую
реакцию участников «круглого стола», поскольку отражали озабоченность
состоянием и качеством современного образования. В результате диалога все
пришли к пониманию того, что, необходимо работать над созданием эффективной
системы мышления и образования, создавая параллельные программы культуры
чтения в информационном поле.
Присутствовали 34 человека

Круглый стол : «Интеллигентность и общественно-личный подвиг в

сохранении планеты». Ведущий круглого стола, директор института религий АН РМ
Александр Магола и зав. отделом искусств О. Медведь начали встречу с вопросов
«Интеллигентность — определение или реальность жизни ?» и «В чем состоит
ответственность интеллигенции за сохранение жизни на земле, в том числе за
экологические проблемы ?». Доктор исторических наук из Санкт- Петербурга Г.
Острой рассказал о своей научной работе по собиранию, хранению и
распространению этнографических обычаев и обрядов, связанных с землей.
Сотрудник института этнографии Е. Балан продолжила тему разговором о подобной
деятельности в Молдове. Александр Саулов, читатель библиотеки, раскрыл тему
круглого стола посредством обзора научных трудов А. Лосева, Д. Лихачева и С.
Аверинцева. Выводом, сделанном на заседании явилась констатация
необходимости пробуждения сознания своей ответственности за землю, на которой
живет человек.
Присутствовало 30 человек

31
 Anexa nr. 4
Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
Filiala „ Alba Iulia”

Masă rotundă
cu tema Unirea românilor din Basarabia, Bucovina şi Transilvania: privire comparativă

În program:

I. Dezbateri la tema unirii românilor din Basarabia, Bucovina si Transilvania: o privire

comparativă
Moderatori:
Anatol Petrencu, Ion Negrei
În discuţie se propun următoarele subiecte:

1. Teritoriile româneşti sub stăpânire străină

2. Unirea provinciilor româneşti înstrăinate cu România
3. Argumentarea actului Unirii de către românii din Basarabia, Bucovina, Transilvania,
Banat, Crişana şi Maramureş

4. Problema recunoaşterii internaţionale a actelor de unire

La discuţii vor participa liceeni de la liceele «Spiru Haret», «Natalia Dadiani»,«Onisifor

Ghibu», «Alexandru Ioan Cuza», studenţi de la Facultatea de Istorie şi Etnopedagogie a
Universităţii de Stat «Ion Creangă» din Chişinău, profesori de istorie de la liceele sus-
numite, istorici şi toţi doritorii.
Vă invităm la discuţii.

II. Medalion muzical-poetic - prezintă Formaţia “Eclipsa” de la Liceul “Onisifor Ghibu”

(conducător artistic Ştefan Diaconu)

32
 Anexa nr. 5
Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
Filiala „Ovidius”

Cenaclul „Ovidius”
Cenaclul activează în cadrul Bibliotecii Publice „Ovidius” din anul 1995, avându-l
moderator pe scriitorul Ianoş Ţurcanu. În cadrul şedinţelor se organizează o diversitete de
activităţi; medalioane literare, lansări şi prezentări de carte, concursuri literare, vernisaje,
recitaluri de poezie a scriitorilor cunoscuţi şi din creaţii proprii, recitaluri muzicale etc.
Vom prezenta un medalion literar cu genericul „Iulian Filip – „mergătorul” prin
linie şi cuvinte” organizat în cadrul cenaclului „Ovidius”.
În program:
- Lansarea cărţii Luna-i una
- Vernisaj cu genericul „...Cumpenele, crucile, merele şi Acasele Iuliene...”
- Recital de poezie
Obiective:
- A cunoaşte opera poetului Iulian Filip
- A cunoaşte unele date biografice ale poetului
- Cunoaşterea şi promovarea scriitorilor contemporani
- Sporirea pasiunii faţă de lectura versurilor de calitate
- Încurajare participanţilor să devină cititori activi ai bibliotecii
Promovare:
- Elaborarea şi editarea invitaţiei
- Elaborarea şi editarea afişului ... Cumpenele, crucile, merele şi Acasele Iuliene ...care
va fi plasat în sala de lectură unde se va desfăşura şedinţa
Pregătirea:
-Transmiterea invitaţiilor către scriitori, editori, instituţiilor de învăţământ din sectorul
Centru (Colegiul Politehnic, Liceul Mihai Viteazul, liceul Vasile Vasilache
-Elevii au fost îndrumaţi pentru a-şi selecta poezii din opera scriitorului pentru recital
Decor:
- În sală este amplasată expoziţia de pictură ... Cumpenele, crucile, merele şi
Acasele Iuliene ... şi afişul – invitaţie
- Expoziţia de carte Iulian Filip - mergătorul prin linie şi cuvinte
Metoda aplicată : expozitivă şi dialogică
Realizare:
 Prezentarea programului şi a invitaţilor de către Elena Butucel, directorul bibliotecii
 Cuvântul introductiv prezentat de către moderatorul cenaclului - scriitorul Ianoş
Ţurcanu
 Prezentarea operei şi activităţii literare a scriitorului Iulian Filip de către invitaţii speciali
la această şedinţă: scriitorii Ioan Mânăscurtă, Vasile Romanciuc şi fotograful Iurie Foca
 Citirea fragmentară din cartea lansată de către invitaţi
 Scriitorul Iulian Filip împărtăşeşte celor prezenţi date despre opera lansată
 Dialog: scriitor – cititori, răspunsuri la eventuale întrebări
 Recital de poezie din opera scriitorului Iulian Filip, prezentat de elevii liceului Mihai
Viteazul
 Prezentarea expoziţiei de pictură de către pictorul Gheorghe Oprea
 Prezentarea expoziţiei de carte (Margareta Cebotari, bibliotecar principal)
 Cuvânt de încheiere de către moderatorul cenaclului, scriitorul Ianoş Ţurcanu

33
 Anexa nr. 6
Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
Filiala „Ovidius”
Club de lectură „Lumină lină”

Clubul activează în cadrul Bibliotecii Publice „Ovidius” din anul 2003, avându-l
în calitate de moderator pe preotul Vlad Mihăilă, paroh la Biserica Sf. Teodora de la Sihla.
S-au organizat cu o periodicitate lunară şedinţe atractive şi cognitive ale clubului sub
diverse forme: lansări şi prezentări de carte cu tematică religioasă, concursuri de creaţie
poetică în care tinerii îşi reflectă atitudinea faţă de credinţă şi valorile moral-spirituale,
expuneri-dezbateri, discuţii asupra cărţilor cu aspect religios, şezători literare şi concursuri
de creaţii proprii organizate în ajunul sărbătorilor religioase, vernisaje de pictură ce are
puterea de purificare sufletească, etc.
Vom prezenta o discuţie-dezbatere ce are în vizor elemente moral-etice cu o
rezonanţă deosebită în societate.
Tema şedinţei: Normele morale după care ar trebui să se conducă un bun creştin.
Obiective:
 de a-i familiariza pe tineri cu normele morale creştine
 de a forma personalităţi integre cu o conştiinţă morală sănătoasă
 de a-i deprinde pe tineri să manifeste toleranţă faţă de aproapele său
 de a cunoaşte rolul omului pe pământ şi de a forma atitudini creştine faţă de sine
 de a promova colecţia de carte religioasă
Forma de prezentare: Discuţie-dezbatere asupra setului de cărţi
„Ne vorbeşte părintele Cleopa” (7 volume)
Promovare:
- Elaborarea şi editarea unei invitaţii la şedinţa clubului
- Comunicat de presă în mass-media
Stabilirea grupului-ţintă: Coordonarea programului cu instituţiile de învăţământ
(Universitatea Teologică, Colegiul de Construcţie, liceul „Mihai Viteazul”).
Pregătire:
- Selectarea invitaţilor la şedinţă
- Vernisarea unei expoziţii de carte „Însuşirile moral-spirituale supreme”
Desfăşurarea activităţii:
 Prezentarea programului şi a invitaţilor de către Elena Butucel, directorul bibliotecii.
- Prezentarea lucrărilor de către moderatorul clubului preotul Vlad Mihăilă, paroh la
Biserica Sf. Teodora de la Sihla.
- Deschiderea filelor biografice din vasta activitate a Părintelui Cleopa de către Valentina
Butnaru, preşedintele Societăţii „Limba noastră cea română”.
- Scoaterea în relief a temelor acestor volume: filosofia şi religia, esenţa credinţei
religioase, valoarea practică a religiei, de către preoţii Anatolie Tilinbici, părintele Petru
Buburuz şi părintele Vasile Ciobanu, lector la Academia Teologică.
- În cuvintele adresate celor prezenţi preoţii i-au îndemnat la îngrijirea zilnică a sufletului,
la îmbogăţirea spirituală, le-au vorbit despre puterea de purificare sufletească a
rugăciunii. Între copii şi persoanele duhovniceşti s-a întreţinut un dialog viu, deschis,
din care s-au văzut chiar îndată reacţiile pozitive ale copiilor.
- Prezentarea expoziţiei de carte (Victoria Cebanu, şef-oficiu Sala de lectură).
- Profesori, studenţi, elevi ai claselor mari, cititori de diferite vârste s-au dovedit a fi
cointeresaţi să afle răspuns la numeroase întrebări din acest domeniu, fapt dovedit de
discuţiile şi dezbaterile ce au urmat prezentării ediţiei editoriale a prelegerilor şi
sfaturilor Părintelui Cleopa, cât şi a altor cărţi din colecţia bibliotecii.

34
 Anexa nr.7
Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
Filiala „I. Mangher”

Dezbatere
Scenariu
Edgar Lowrence Doctorow – scriitor evreu american: Analiza romanului „Ragtime”.

Dezbaterea este destinată publicului matur: liceeni, studenţi, intelectuali.

Materiale necesare: portretul scriitorului, imprimări de muzică în stilul ragtime,
secvenţă din film.
Utilaj: pick-up şi (sau) pian, ecran, aparat de proiecţie.

Blocul Nr 1. Portretul scriitorului pe ecran.

Se prezintă date despre viaţa scriitorului.

“Edgar Lowrence Doctorow s-a născut la 6 ianuarie 1931 la New York, în

cartierul Bronx, într-o familie de emigranţi din Rusia. Părinţii - Roza Levin şi David
Doctorow, americani în a doua generaţie. În timpul marii depresii, tata a fost nevoit să-şi
vîndă afacerea şi să gajeze casa, ca familia să poată supravieţui. Mama, dintr-o familie
foarte inteligentă, muziciană şi scriitoare talentată, acorda multă atenţie educaţiei copiilor.
În familie domina o atmosferă de creaţie, idişkait, combinat cu cultul literaturii şi artei. Fiul
a fost numit în cinstea lui Edgar Alan Poe, care, locuia şi el în Bronx.
În 1952 Edgar Doctorow a absolvit Universitatea din Columbia. Între anii 1959 şi
1969 lucrează în calitate de redactor la diferite case editoriale din America.
Din 1969 se consacră în întregime activităţii de scriitor şi de profesor de limba
engleză şi literatură universală. Din 1984 este membru al Academiei Americane, al
Institutului Naţional de artă şi literatură. Este laureat al numeroaselor premii literare. În
1989 s-a căsătorit cu Elena Zeţer. Are trei copii.
Primul său roman cu caracter autobiografic „Jurnalul lui Daniel” este istoria
unei familii de imigranţi. În 1989 a fost ecranizat cu titlul „Daniel” cu T. Hatton în rolul
principal.
Cel de al doilea roman „Ragtime”, apărut în anii 1975 – 1976, i-a adus
recunoştinţă mondială şi a intrat în lista celor 100 din cele mai bune opere literare ale sec.
XX. În anul 1998, în baza romanului, pe Broadway, a fost pus un musicle cu acelaşi titlu.
În anul 2005 a ieşit de sub tipar romanul „The March”….”

Blocul Nr 2. Pe şevalete este prezentată expoziţia de carte a scriitorului.

Se prezintă date despre creaţia scriitorului.

“Edgar Doctorow aparţine scriitorilor americani evrei, născuţi în SUA, vorbitori şi

scriitori de limbă engleză, dar crescuţi şi educaţi în familii evreieşti, unde au primit o
adevărată educaţie evreiască. Această generaţie ţine de cultura americană cu toată
diversitatea şi contradicţiile ei…
…Doctorow face parte din pleiada scriitorilor, care spre deosebire de părinţi şi
bunici, nu aparţin generaţiei ghetourilor.
Este o generaţie „americanizată” de tineri cu viziuni contemporane, cu libertate
de exprimare şi gîndire, cu studii adecvate. În creaţia lor ei oglindesc situaţia actuală a
evreilor; ei sunt frămîntaţi de problemele antisemitismului şi rasismului în societatea
polietnică şi pluriculturală a Americii contemporane.”.

35
Blocul Nr 3. Pe ecran sunt proiectate coperta cărţii şi paginile citate.
Se prezintă analiza romanului “Ragtime”.

“Romanul principal al lui Edgar Doctorow „Ragtime” este în întregime consacrat

acestei teme. Acţiunea începe în 1902. Pe atunci societatea americană era destul de
monolită: descendenţii familiilor de englezi, irlandezi, scoţieni, vorbitori de limbă engleză,
aparţinînd culturii engleze, uşor diluată cu realitatea americană.
Întruchipare a libertăţii şi perseverenţei este chipul evreului H. Houdini, personaj
real, numele adevărat fiind E. Vais. Unicul său punct vulnerabil este bătrîna lui mamă, pe
care o adoră la nebunie.
În roman se întîlnesc mai multe nume reale: H.Ford, P.Morgan, Rockefeller,
arhitectul S.Wayt.
Paralel cu personaje reale, în roman apar şi personaje inventate de autor, şi
lăsate de Edgar Doctorow în anonimat.
Reprezentanţi ai clasei mici burgeze sunt părinţii autorului Tata şi Mama,
imigranţi în America din Europa de Vest şi din Italia, în urma pogromurilor din 1903 –
1907. Remarcabilă este şi denumirea bulevardului unde se află casa lor „Orizontul”.
Una din ideile principale este tema negrilor…”

Coloana sonoră.
Pick – up şi (sau) piau cu imprimare a muzicii în stil ragtime.

“Pe întreg parcursul romanului se leagă vieţile personajelor reale cu acelea ale
personajelor inventate. Se întîlnesc aici şi socialişti, şi anarhişti.
La finele romanului Tata, care a trecut prin toate vitrejiile vieţii şi se îmbogăţeşte pe
neprins de veste – O, America! - , scrie un scenariu de film, în centrul căruia se află o
gloată întreagă de copii…”.

Vizionarea unei secvenţe de film (dacă permite timpul, tot filmul).

Ecranizare 1981. Reg. M.Forman. Scenariu: M.Veller, B.Goldman. Muz. P.Neuman.
Protagonişti: D.Allen, D.Bisset, R.Boyd, D. Kagni(ultimul rol în film).

36
 Anexa nr. 8
Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
Filiala „Maramureş”

Ora de lectură
Scenariu

Lectura – iată învăţătura cea mai bună.

Aleksandr Puşkin

Scopul programului: Sesizarea utilităţii lecturii şi valorificarea rolului bibliotecii în viaţa

socială.

Prima dată la bibliotecă de W. Saroyan

Obiective:
1. Transmiterea şi recepţionarea mesajului literar-artistic;
2. cultivarea dragostei pentru lectură;
3. educarea valorilor spiritual-morale;
4. formarea abilităţilor de comunicare şi exprimare;

 Metode: Metoda euristică, inductivă.

 Procedee: Lectura, dialogul, comentarea celor lecturate,
 jocuri cognitive-distractive.
 Materiale didactice: Panou, planşete, carioci, ediţii periodice, revista A mic.
1. Introducere în subiectul orei de lectură
– Vă plac ghicitorile?
Nu-i copac, dar are frunze,
Nu-i cămaşă da-i cusută
Nu-i om, dar povesteşte
Chici ce este?
(Cartea)
– Puneţi în locul punctelor cuvintele potrivite:
- Fereşte-te de omul unei singure ...(cărţi).
- Ai ...(carte), ai parte.
- Cărţile sunt pentru om, ceea ce sînt...(aripile) pentru păsări.
- Rădăcinile învăţăturii sînt...(amare), iar roadele ei sînt ... (dulci).
– Care e lăcaşul cărţii?
(Biblioteca.)
– Ce înseamnă biblioteca pentru voi?
( Locul unde venim să adunăm informaţii, să ascumulăm cunoştinţe, să împrumutăm
cărţi.)
– Ştiţi de unde a provenit cuvîntul bibliotecă?
(Cuvîntul bibliotecă în traducere din limba greacă înseamnă depozit de cărţi.)
– Ce inţelegeţi prin sintagma Bibliotecă publică?
(Biblioteca destinată tuturor – celor mici, adulţilor, vîrstnicilor.)

2. Prezentarea sursei din care a fost selectat textul literar-artistic

– Ce putem găsi într-o bibliotecă?
(Cărţi de beletristică, jurnale de diferit gen, atlase, enciclopedii, dicţionare etc. şi desigur,

37
ediţii periodice, adică reviste, ziare. Din suplimentul revistei A mic nr.11, 2005 am selectat
un fragment din povestioara Prima dată la bibliotecă de W. Saroyan. )

3. Lectura fragmentului din povestirea Prima dată la bibliotecă de W. Saroyan,

scriitor american, de origine armeană.
- Vă invit să ascultaţi istorioara a doi prieteni, care au intrat într-o clădire unde lumea
caută înţelepciune. Şi să-mi spuneţi ce-au simţit ei, ce sentimente i-au încercat, cu cine
s-au întîlnit, ce i-a impresoonat cel mai mult, de ce s-au stînjenit, care le era necazul
cel mare?

4. Extragerea mesajului literar-artistic prin procedeul conversaţiei:

– Cum se numea clădirea modestă, dar impresionantă unde intraseră cei doi?
(Biblioteca publică)
– Pe cine au întîlnit acolo?
(Fete şi băieţi de liceu,bătrîni.)
– De ce Ulysses şi Lionele mergeau în vîrful degetelor?
(Din respect pentru cărţi.)
– Pe cine au uimit cei doi prieteni?
(Pe bibliotecară, era ceva cu totul nou în lunga ei experienţă – Ulysses şi Lionele doreau
sa „vadă” cărţile, nu să citească.)
– De ce era aşa linişte în bibliotecă?
(Toţi citeau, căutau înţelepciune.)
– Ce-şi doreau Ulysses şi Lionele cînd priveau sumedenia de cărţi?
(Să ştie ce spun cărţile înăuntrul lor.)
– Cum credeţi, ce i-ar face fericiţi pe aceşti doi vizitatori?
(Să descopere taina lecturii, să înveţe a citi.)

5. Jocuri cognitiv distractive.

* Continuaţi proverbele:
Învaţă la tinereţe ... (ca să ştii la bătrîneţe).
Cărţile sunt ... (hrana sufletului).
Nu trece prin carte ca gîsca ... (prin apă).
* Descîlciţi aceste două proverbe, marcîndu-le în culori diferite:
Capul, ştie, sabia, patru, are, ochi, carte, nu-l taie, cine, plecat.
(Capul plecat sabia nu-l taie.
Cine ştie carte are patru ochi.)

* Jocul: Ghici ce este? (Planşetele se aranjează pe panou)

Cum se va numi edificiul construit din cuvinte- cărămizi propuse:
Lăcaşul cărţii, altarul cărţii, împărăţia cărţii, depozit de cultură?
(Bibliotecă Publică)

Nota bene: Bibliotecă e acolo, unde se dă viaţă cărţii!

(Filippo Turati)

Scopul programului: Promovarea lecturii şi valorificarea rolului bibliotecii în viaţa

socială.

38
 Anexa nr. 9

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”

Filiala “L. Ukrainka”
Concurs de erudiţie
scenariu
Конкурс « По страницам любимых книг»

Конкурсы вызывают интерес детей к книге, обогащают знания, развивают

логическое мышление и сообразительность, формируют заинтересованность в
результатах общей работы. Ребята становятся раскрепощенными и
незакомплексованными.
Мы убедились в том, что все проводимые мероприятия позволяют детям:
- легче адаптироваться в коллективе,
- прививают детям интерес к книге и к чтению,
- помогают полюбить библиотеку, как источник положительных
эмоций.
Цель:

- обучение детей организации зрелищно-игрового досуга в условиях свободного

времени, умению находить в книгах ответы на поставленные вопросы.

Объективы:

- привитие интереса к книге на украинском языке,

- создание благоприятной атмосферы, душевной радости, эмоционального
комфорта,
- объединение детей в коллектив и установление контактов между ними,
- снятие эмоционального напряжения, вызванного нагрузкой на нервную систему при
интенсивном обучении,
- создание условий для личностного развития детей, их мотивации к познанию и
творчеству, и активизация их резервных возможностей,
- способствование психотренингу и психокоррекции проявлений личности в игровых
моделях жизненных ситуаций.

Организация и проведение:

Разработка регламента
Распределение времени на каждое задание и времени для выставления баллов
жюри
Определение темы
Повесить плакат с названием конкурса «По страницам любимых книг», на котором
ведущим должна производиться запись баллов команд после каждого конкурса и
общий счёт.
Выбор команд
Для конкурса выбираются два параллельных класса учащихся: 2 - а и 2 - б классы
лицея им. И.Нечуй - Левицкого. В каждом классе выбирается команда из шести
человек, которой даётся домашнее задание:
Подготовить название команды, эмблему, девиз, выбрать капитана.
Остальные ученики являются болельщиками и при активном участии могут добавить

39
своей команде дополнительные очки.
Проведение жеребевки команд.
Выбор жюри
В состав жюри избираются: председатель жюри - зав. библиотекой Л.Барбэ,
библиотекари Л.Заимова, Н.Шайдюк, классные руководители 2-а класса Ирина
Владимировна и 2-б класса Снежана Александровна. Подсчёт и объявление очков
производится ведущей – В.Коваленко после каждого конкурса. При этом
учитываются:
- полнота и точность ответов,
- соответствие ответа по смыслу,
- творческий, креативный подход.
Изготовление дидактического материала для проведения конкурса:
фишек для жеребевки, табличек с названием команд, таблички «жюри»
Разработка вопросов, определение баллов за каждый вопрос, проведение
конкурса
Разминка: демонстрация на экране компьютера героев любимых сказок, которые
далее будут упоминаться в вопросах конкурса.
Вопросы конкурса:
1.К какой сказке по содержанию подходит пословица «Есть в кувшине молоко, да
голова не влазит»?
а) «Волк и козлята»
б) «Лисичка и Журавель»,
в) «Как Лисичка голосок собе ковала». 10 баллов
2. В какой сказке есть такие слова:
– Дадите бубликов связку -
доскажу вам эту сказку 10 баллов
У кого из литературных героев были «Глаза разные, а брови грозные ?» :
а) у волка; б) у журавля ; в) у бузинового царя. 10 баллов

У какой сказки есть загадка «Кто на себе домик носит?»

а) «Соловей и жук»
б) «Зайчикова сказочка»
в) «Есть ли зима ?». 10 баллов
На чем была написана собачьа грамота ?
а) на бумаге,
б) на ткани,
в) на овечьей шкуре. 10 баллов
6 Продолжи сказку : Были себе лисичка и журавель. Вот встретились как-то
они в лесу…
20 баллов

Подведение итогов и премирование

Итоги конкурса оглашает председатель жюри. В конце игры всем участникам
команды -победителя вручается приз: закладка «Что? Где? Когда?», выпущенная
библиотекой.

40
 Anexa nr.10
Biblioteca Municipala “B.P.Hasdeu”
Filiala “O. Ghibu”
Concurs
Concursul de Creaţie al Tinerii Generaţii „Ars Adolescentina”, etapa Artă Plastica
„Plai frumos ca din poveste”
Scenariu
Moderatorul manifestării, jurnalista Zina Izbaş, anunţă genericul şi scopul aceste
acţiuni culturale – cel de promovare şi susţinere a tinerilor creatori din întreaga Republică.
În continuare sunt enumeraţi participanţii la competiţie, care reprezintă diferite zone
geografice: Chişinău, Bălţi, Făleşti, Hânceşti, Ialoveni, Tiraspol etc.
Moderatorul nominalizează membrii juriului - alcătuit din specialişti în domeniu, doctori în
studiul artelor – prezidat de Ghenadie Jalbă, preşedintele UAP, şi Tudor Zbârnea,
directorul Muzeului Naţional de Arte Plastice din Republica Moldova, care au evaluat
lucrările, evidenţiind laureaţii acestui concurs. Cu un mesaj de salut s-a adresat
asistenţei directoarea bibliotecii, Elena Vulpe, în calitate de Partener al acestei
manifestări, care a menţionat contribuţia bibliotecii la promovarea creaţiei şi inovaţiei
tinerilor prin intermediul Salonului de Arte Frumoase. De asemenea, a subliniat rolul
bibliotecii în afirmarea valorilor autentice, spaţiul bibliotecii fiind o pistă de lansare şi
promovare a actului creator, de formare a unui gust artistic rafinat de contemplare şi
receptare a artei.
În Anul Creativităţii şi Inovaţiei această competiţie adolescentină ilustrează atât
viziunea, concepţia, cât şi năzuinţa tinerilor spre perfecţiune, pasiunea şi talentul lor.
Repertoriul imagistic, diversele stiluri, tehnici interpretative, combinaţia cromatică elevată
denotă interesul faţă de mediul social şi ambiant, redau dragostea şi frumuseţea
policromiei ţinutului natal şi contribuie la formarea unei atitudini corecte faţă de
adevăratele valori estetice şi spirituale.
Anunţat în agenda forurilor internaţionale, Anul Creativităţii şi Inovaţiei, prin genericul
acestei gale „Plai frumos ca din poveste”, poposeşte pe meleagul nostru, emanând prin
creaţie o armonie de culori, mesaje miraculoase, expresive şi neobişnuite prin maniera
individuală a fiecărui creator.
Cuvinte de apreciere au rostit G. Jalbă, T. Zbârnea, V. Cobzac, N. Laba, specialişti în
domeniu şi profesori, precum şi laureaţii galei.
În continuare au fost menţionaţi organizatorii şi partenerii acestei manifestări
care au înmânat diplome şi premii băneşti, seturi de cărţi şi reviste, tricouri, suvenire din
partea: UAP, Muzeul Naţional de Arte Plastice, Centrul Media pentru Tineret, TVM, BM
„BP Hasdeu”, Institutul „Fraţii Golescu” (România). IPNA Compania „Teleradio – Moldova”
a decernat Diploma de merit Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu”, în persoana doamnei
Elena Vulpe, pentru contribuţia deosebită la organizarea şi susţinerea Concursului de
creaţie al Tinerei Generaţii „Ars Adolescentina”.
Procesele verbale cu numele laureaţilor se anexează.
Gala a continuat cu un recital poetic şi muzical susţinut de elevii şi studenţii
de la instituţiile de profil.
În finalul manifestării moderatorul a oferit cuvântul proaspeţilor câştigători ai concursului,
profesorilor îndrumători şi părinţilor, care au mulţumit organizatorilor pentru minunata
şansă de a se manifesta plenar.
În încheiere participanţii s-au fotografiat în amintirea unui eveniment cultural memorabil.
Ediţia a IX – a a acestei manifestări, care s-a desfăşurat de asemenea în incinta Bibliotecii
Publice „Onisifor Ghibu”, va fi mediatizată în cadrul emisiunii - concurs radiofonic „Ars
Adolescentina”, realizată de jurnalista Zina Izbaş .

41
 Anexa nr. 11

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”

Societatea Bibliofililor din Moldova

Concurs de caligrafie
dedicat aniversării a 125-a de la publicarea operei eminesciene „Doina”

Scopul profesional al concursului este de a arăta frumuseţea caligrafiei tradiţionale,

de a promova şi cultiva acest gen de artă în rîndurile tinerei generaţii.
Organizatorii concursului contează ca manifestarea, graţie elanului tineresc al
participanţilor, să aibă un impact şi mai larg: să contribuie, şi pe această cale, la cultivarea
dragostei pentru valorile perene precum ar fi limba maternă, cartea, lectura, artele
figurative, cultura. Pornind de la valoarea intrinsecă a operei eminesciene, participanţilor li
se pune sarcina de a scrie caligrafic o stofă din poezia Doina.

I.
• Concursul este deschis pentru tinerii (pînă la 35 ani) din R. Moldova care acceptă
prezentul regulament.
• Concursul se va desfăşura în incinta Bibliotecii Municipale, la 19 octombrie 2008, la o
oră, ce se va preciza pe parcurs. Pentru realizare se vor acorda 3 (trei) ore.
• Pentru înregistrare şi comunicarea strofei din poem ce urmează a fi scrisă caligrafic,
telefonaţi la numărul: 22-11-86.

II.
• Lucrările vor fi executate pe hîrtie, format 80 x 60 cm.

Hîrtia şi instrumentele de lucru (pensule, peniţe, acuarele) vor fi acordate de organizatori

(nu se va interzice nici folosirea instrumentelor proprii).

• Fiecare participant va avea rezervate două coli de hîrtie, însă spre jurizare se
va prezenta numai o lucrare.

III.
• Lucrările premiate devin proprietate a Bibliotecii Municipale; ulterior vor forma
o carte originală, care sw va păstra în Colecţiile speciale ale Bibliotecii.

IV.
• Un juriu specializat, din cinci persoane, va selecta lucrările pentru expunere
şi premiere.
Jurizarea şi acordarea premiilor se va face în ziua realizării lucrărilor.

V.
• Vor fi acordate următoarele premii:

- Premiul I 800 lei

- Premiul II 600 lei
- Premiul III 500 lei
- Premiul publicului 300 lei

42
 VI.
• Lucrările se vor expune în Sala de lectură a Bibliotecii Municipale, pe adresa:
bd. Ştefan cel Mare nr. 148, Chişinău.

Pentru documentare recomandăm să studiaţi:

V. Toots Современный шрифт;
Л. Проненко Каллиграфия для всех;
I. Bogdesco Monografie, precum şi alte materiale ilustrative (cîteva mostre de scriere
caligrafică ale specialiştilor în domeniu) despre concepţia proiectului, pe care le puteţi
consulta (găsi) la BM, adresîndu-vă la Sediul Central al BM, în Sala de lectură, la dna
Elena Şendrea.

Director general al Bibliotecii Municipale

„B.P. Hasdeu”
dr. Lidia KULIKOVSKI
tel. contact (+373) 22-11-86

Preşedinte Secţia ex-libris,

Societatea Bibliofililor
Valeriu HERŢA

43
 Anexa nr. 12

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”

Filiala „Maramureş”

Ora poveştilor
Scenariu

Fructul cel mai valoros

(Poveste populară bulgară)

Obiective:

1. Extragerea ideii cardinale a textului „literar artistic” şi recepţionarea mesajului

său;
- cultivarea dragostei pentru lectură;
- educarea valorilor spiritual-morale;
- formarea abilităţilor de comunicare şi exprimare;

 Metode: Metoda euristică.

 Procedee: Lectura (cuvîntul naratorului), conversaţia, comentarea celor narate,
jocuri cognitiv-distractive.
 Materiale didactice: Cărţi de poveşti, ghicitori, zicători, panou, planşete, cartea
Antologie de poveşti populare, material ilustrativ – imagini şi desene.

- Introducere în subiectul Orei de poveste.

– Vă plac poveştile?
– Ce ne învaţă poveştile?
(Dreptatea întotdeauna triumfă, binele învinge răul).
– În ce poveste sunt doua fete: una harnică şi bună, alta rea şi ţîfnoasă?
(Fata babei şi fata moşneagului de Ion Creangă).
– În ce poveste a fost mare tărăboi pentru doi bani?
(Punguţa cu doi bani de I.Creangă).
– În ce poveste mama cîntă copiilor un cîntec pentru a o recunoaşte?
(Capra cu trei iezi de I.Creangă).
– Etc.

- Prezentarea cărţilor de poveşti, în special a cărţii Antologie de poveşti populare, din

care a fost selectată povestea Fructul cel mai valoros.

- Nararea poveştii Fructul cel mai valoros, poveste populară bulgară.

– Copii, vă propun să ascultaţi o poveste, în care un împărat îşi pune la încercare cei
trei fii. Voi, va trebui să-mi spuneţi de ce a făcut tatăl-împărat lucrul acesta şi de cine
dintre ei rămîne mulţumit?

- Extragerea mesajului artistic prin procedeul conversaţiei.

– De ce împăratul a trimis în lume cei trei feciori ai săi?

44
 (Să-i aducă cel mai frumos dar).
– Care era condiţia pusă de împărat fiilor săi?
(Cine va aduce cel mai frumos dar, va moşteni tronul).
– Care au fost darurile aduse de feciori împăratului-tată?
(Diamante, fructele cele mai exotice, înscrierea la o şcoală).
– Al cui dar îl bucură pe împărat cel mai mult?
(Darul mezinului).
– Voi, cum vă manifestaţi dragostea şi recunoştinţa faţă de părinţi?

- Jocuri cognitiv-distractive.

*Puneţi în locul punctelor cuvîntul potrivit:

Cine ştie carte are ... ( patru ochi).
O carte bună este ...( un prieten bun).
Învăţătura e cea mai mare ... (avuţie).

*Ghici ce este?
Ce bogată, ce scumpă comoară,
Şi nimic nu ascunde de tine:
Poţi să-i iei bogăţia întreagă,
Ea la fel de bogată rămîne?
(Cartea)
O cetate luminată
Stă cu poarta descuiată,
Dar în ea nu pot păşi
Decît cei ce ştiu a citi?
(Cartea)

*Proverb în imagini
Cine ştie carte are patru ochi

*Găsiţi cele 10 diferenţe

(Două imagini identice, în care sînt omise mici detalii)

Nota bene: Lectura înaripează sufletul.

45
 Anexa nr.13
Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
Filiala „I. Mangher”

Ora poveştilor
“PINHAS PIERDE – VARĂ”
SCENARIU
După basmul evreiesc „Vulpea cea pofticioasă”

Pentru acest joc sunt necesare: o curea cu ajutorul căreia se prinde o pernă de
burta unui băieţel slab, ales să fie Pinhas.
Alţi participanţi vor alcătui „gardul” îi jurul viei: copiii vor sta alături, cu braţele pe
umeri (ca la horă). Gardul este gata. Pinhas,
cu perna la burtă nicidecum nu poate trece printre „gard”, iar fără pernă trece uşor. Totul
este gata. Începe jocul.

Moderatorul citeşte basmul:

“Trăia odată, pe vremuri de demult, Pinhas pierde-vară. Nu-i plăcea deloc să se
mişte, în schimb îi plăcea foarte mult să mediteze cu burta plină după dejun, prînz, sau
cină. Şi gustările îi plăceau nespus şi niciodată nu le rata. Totodată detesta orice grabă şi
forfotă.
Cine se scoală de dimineaţă – cască toată ziua, - îi plăcea lui Pinhas să repete .
Şi iată, că într-o bună zi, lîngă casa trîntorului nostru, s-au copt bunătate de struguri.
După vechiul obicei al Israelului, a zecea parte din roadă a fost lăsată – pentru
Dumnezeu şi pentru cei nevoiaşi... Dat fiind că Pinhas nu se număra printre cei bogaţi, el
hotărî să se înfrupte din strugurii dulci. Dar problema era că poarta se afla departe de casa
trîntorului, iar printre gard el nu se putea strecura, nu îl lăsa burta”.
Moderator: - Haideţi să vedem... Iar voi; „gardule”, staţi bine , nu-l lăsaţi să treacă! Foarte
bine!

Continuarea citirii basmului :

“Vede Pinhas strugurii, înghite în sec, dar nu poate să ajungă la ei. Şi pînă la poartă
are de mers o grămadă de timp. Doamne fereşte, poate obosi. A căzut Pinhas pe gînduri.
Deodată l-a pălit un gînd năstruşnic: s-a culcat la umbră sub gard şi a hotărît să stea acolo
nemişcat şi nemîncat trei zile în şir, pînă va slăbi. Zis şi făcut. Trei zile s-a chinuit Pierde –
vară al nostru: s-a zvîrcolit, a gemut, s-a sucit de pe o parte pe alta, dar n-a pus nici o
fărîmitură în gură...”
Moderator: - Bun! Pinhas,scoate cureaua şi dă perna jos! Minunat! Acum nici un gard nu-ţi
este obstacol... Copii, lăsaţi-l să treacă!

Continuarea citirii basmului :

“S-a strecurat trîntorul printre gard şi s-a pus pe înfulecat strugurii dulci: o zi, două,
trei. Mînca de-i trosneau fălcile:
- Că deştept mai eşti, deşteptul deştepţilor – se lăuda Pinhas pe sine însuşi.
În sfîrşit simţi că s-a săturat de-a binelea. A vrut să se întoarcă acasă, dar vai, iarăşi
burta nu-l lasă.”
Moderator: - Bravo! Ţi-ai pus la timp perna! Iar voi, „gardule”nu-l lăsaţi să treacă!
Continuarea citirii basmului :
“Sărmanul trîntor. A început să strănute de necaz, că poate va slăbi. În zadar:cît n-a

46
strănutat, tot n-a mai slăbit.
N-are încotro Pinhas. Iarăşi s-a pus pe slăbit. Trei zile şi trei nopţi n-a pus strop de
rouă în gură, dar a scăpat de burtă.”
Moderator: - Dă repede perna! Lăsaţi-l să treacă, copii!
Continuarea citirii basmului :
“Ajuns pe cealaltă parte a gardului – slab şi flămînd, Pinhas a căzut pe gînduri: „Că
prost mai sunt! M-am făcut chipeş ca un pai, dar flămînd foc. Şi ce de-a struguri au mai
rămas. Ar trebui să mă întorc să mai mănînc puţin”. Zis şi făcut. Iarăşi a trecut printre gard.
Hai, treci.... Şi nu mai zîmbi atît... „Foamea dă pe de-a dreptul”. A trecut trîntorul printre
gard şi iarăşi s-a pus pe mîncat.”
Moderator: - Bravo că ţi-ai adus aminte de pernă...
Continuarea citirii basmului :
“Şi din nou trei zile s-a pus pe slăbit „deşteptul” de Pinhas. Şi tot aşa, pînă a mîncat
toată „deseatina”. Şi iată, necăjit, slăbit şi flămînd a ajuns Pinhas acasă.
Nu degeaba bunică-mea îmi spunea: „Că tare deştept mai eşti, Pinhas; tare greu o să-ţi fie
în viaţă cu atîta deşteptăciune”.

NOTĂ DE MODERATOR
Această istorie nu trebuie în nici un caz „disciplinată”, „pieptănată”. Copiii, care
participă la ea să fie degajaţi, să se exprime liber. Principalul, copiii
să-şi „degajeze” energia. Povestea cu Pierde – vară este doar un fel de PAUZĂ, relaxare.
La sfîrşit, în timp ce se odihnesc, copiii să-şi aducă aminte de alte poveşti cu leneşi, trîntori
şi pierde-vară. Există o sumedenie de istorii de acest gen, la fel ca şi posibilitatea de a
aduce copiii la fantezie şi creaţie.
În plus se poate anunţa un concurs de desen la tema dată, un concurs pentru
cel mai reuşit final al istoriei lui Pinhas şi, ca rezultat, „editarea” unei cărţi cu cele mai bune
desene şi cel mai reuşit text.

47
 BIBLIOGRAFIE

1. Brad, Traian. Animaţia culturală în bibliotecă // T. Brad. Lectura şi biblioteca publică la

Cluj. – Cluj-Napoca, 2001. – P.180-196.
2. Beruşcă, Aurelia. Ghid metodologic al serbărilor şcolare. - Buc., 2008. - 111p.
3. Buluţă, Gheorghe. Animaţia culturală în biblioteca publică.-Buc.,1998.-98p.
4. Călcîi, Maria, Cemortan, Stela. Dezvoltarea creativităţii la preşcolari. Ch.,
2001. – 207 p.
5. Cemortan, Stela. Indicaţii metodice la dezvoltarea literar – artistică a preşcolarilor.–
Ch., 1987. – 220p.
6. Evaluarea la debutul şcolar: Abordări inovaţionale / Stela Cemortan.-Ch.,2003.-130p.
7. Kulikovski, Lidia. Programe de lectură şi instruire pentru copii în SUA // Bibliopolis.–
2004.– vol. 11.– Nr. 3.– P. 23-24.
8. Массовая работа отделов литературы на инностранных языках библиотек
системы МК СССР. – M. 1991. – 37 с.
9. Массовая работа с читателями в ЦБС: методические рекомендации – M, 1988. –
72 с.
10. Методика организации и проведения вечера классической поэзии. - M., 1971. –
71 c.
11. Работа с читателями / Под ред. В.Ф. Сахарова. – 3-e изд., перераб. и доп. – M.,
1981. – 295 с.
12. Стрельцов Ю.А. Общение в сфере свободного времени: Учеб. Пособие. – М.,
1991. – 116 с.
13. Замковая Г.М. Воспитание культуры чтения художественной литературы у
младших школьников Молдавии: Лекция. – K., 1980. – 28 с.

48