Dezvoltarea colecţiei

Symposion
de publicaţii: probleme şi perspective

“Produs al umanităţii creatoare, biblioteca a tra- Nadejda Pădure

versat veacurile şi a ajuns în contemporaneitate
o instituţie fundamentală a unui anumit tip de
«bunuri simbolice».”
Pierre Bourdieu

De la aspiraţia renascentistă de „colecţie uni-

versală”, biblioteca este concepută astăzi ca sistem
deschis, supus transformărilor şi continuu per-
fectibil, cu o structură orientată spre un scop bine
definit, pentru a cărui realizare aplică strategii de
dezvoltare cât mai adecvate.
Impactul bibliotecii cu o societate tot mai
tehnologizată şi informatizată, căreia să-i ofere
produsele şi serviciile, a silit biblioteca să-şi re-
definească, să-şi multiplice şi să-şi perfecţioneze
funcţiile pe principii de cerere şi ofertă din ce în
ce mai imperative.
Depăşind stadiul depozitului de cărţi, mai
mult sau mai puţin organizat, biblioteca revendi-
că astăzi statutul de structură infodocumentară
aptă să satisfacă solicitările unui câmp social cu “Conceptul de dezvoltare a colecţiilor, cândva
interese de cunoaştere de o complexitate fără pre- sub spectrul unic al sensului crescător, include
cedent şi tot mai avizate. astăzi cu necesitate filtrarea şi eliminarea.
Ca verigă a Sistemului Naţional de Biblioteci Centrarea pe logica acumulării generează in-
şi ca bibliotecă publică: colecţionează, organizea- capacităţi şi disfuncţii care se propagă ulterior
ză, stochează şi diseminează colecţii reprezenta- în întregul sistem. De aceea criteriul selectivi-
tive de cărţi, periodice, manuscrise şi alte docu- tăţii este cardinal. Ca bibliotecă publică defi-
mente grafice, audiovizuale din producţia edito- nită prin caracterul enciclopedic al colecţiilor
rială curentă şi retrospectivă, naţională şi inter- sale şi prin adresabilitate generală, Biblioteca
naţională, în funcţie de dimensiunile şi structura PR «M. Sadoveanu» îşi dezvoltă colecţiile prin
socioprofesională a populaţiei; realizează servicii modalităţi consacrate: achiziţii, abonament,
gratuite de lectură şi studiu pentru comunitate, schimb interbibliotecar, donaţii.”
prin săli de lectură, împrumut la domiciliu, filiale
Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2007

şi puncte de împrumut; organizează cataloage şi

alte instrumente de informare bibliografică; asi-
gură servicii de informare bibliografică; efectu-
ează studii şi cercetări bibliologice, bibliografice
şi de sociologie a lecturii; iniţiază şi participă la
activităţi culturale.
Până în vremurile din urmă, colecţionarea
cuprinzătoare a tuturor înregistrărilor disponibi-
le era privită nu numai ca obiectiv legitim, ci şi ca
un obiectiv practic al bibliotecii.“Astăzi, creşterea
rapidă a volumului total al înregistrărilor grafice
contrazice realizarea efectivă a unui astfel de ide-
77
 al şi complexitatea înregistrărilor transformă o
Symposion
astfel de concentrare într-un scop iraţional”, scria
încă în 1966 Jesse Shera.
Conceptul de dezvoltare a colecţiilor, cândva
sub spectrul unic al sensului crescător, include as-
tăzi cu necesitate filtrarea şi eliminarea. Centrarea
pe logica acumulării generează incapacităţi şi dis-
funcţii care se propagă ulterior în întregul sistem.
De aceea criteriul selectivităţii este cardinal. Ca
bibliotecă publică definită prin caracterul enci-
clopedic al colecţiilor sale şi prin adresabilitate
generală, Biblioteca PR “M. Sadoveanu” îşi dez-
voltă colecţiile prin modalităţi consacrate: achizi-
ţii, abonament, schimb interbibliotecar, donaţii.
Criteriile de dezvoltare urmăresc: continui-
tatea colecţiilor; valoarea culturală a publicaţiilor
achiziţionate; acoperirea domeniilor reprezen-
tative ale activităţii socio-economice şi culturale
din oraş şi raion; completarea permanentă a fon-
dului de referinţă; asigurarea cerinţelor de lectură
la categoriile reprezentative: elevi, studenţi, tine-
ret; completarea colecţiilor de loisir; completarea
fondului de publicaţii despre Străşeni; completa-
rea colecţiilor bibliologice.
Odată cu reforma în Sistemul Naţional de
Biblioteci începe o nouă etapă în activitatea bi-
bliotecilor, inclusiv în dezvoltarea şi actualizarea
colecţiilor. În această perioadă s-a efectuat deide-
ologizarea colecţiilor, au fost scoase din uz publi-
caţiile depăşite moral şi exemplarele superflue.
Începând cu anul 1992, completarea colec-
ţiilor a cunoscut evoluţii contradictorii cauzate
de desfiinţarea sistemului de aprovizionare cen-
tralizată, reducerea alocaţiilor bugetare destinate
achiziţiilor de publicaţii, creşterea considerabilă a
preţurilor producţiei editoriale. Toate acestea au
cauzat reorganizarea sistemului de constituire,
dezvoltare şi actualizare a colecţiilor. Astfel s-a
purces la efectuarea achiziţiilor nemijlocit de la
editori, drept surse de finanţare servind resursele
extrabugetare.
Noile exigenţe ale timpului actual, determi-
nate de mutaţiile survenite în structura econo-
mică, socială, culturală, profesională a oraşului şi
raionului impun o planificare care să le răspundă
în forme adecvate, flexibile, mobile, prin soluţii
anticipative şi alternative care să ţină seama de
structura şi comportamentul informaţional al
utilizatorilor, de rigorile spaţiului şi, evident, de
resursele financiare alocate.
Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2007
Asigurarea continuităţii colecţiilor rămâne
obiectivul principal al politicii de dezvoltare a
fondului de publicaţii.
Apariţia unor grupuri cu interese de lectu-
ră puternic specializate (partide politice, firme
private, ONG-uri, etc.) determină o dezvoltare
mai accentuată a domeniilor: legislaţie, literatura
minorităţilor naţionale, publicaţii emise de foruri
naţionale şi internaţionale, cele ale organelor ad-
ministraţiei locale.
Înfiinţarea universităţilor particulare a în-
semnat un aflux fără precedent de studenţi, ceea
78
ce obligă biblioteca să achiziţioneze un număr
sporit de cursuri, manuale universitare, lucrări de
specialitate pentru care nu de puţine ori se ape-
lează la împrumutul interbibliotecar.
Reforma învăţământului cu exigenţele ei noi,
practica şcolară a referatelor şi eseurilor determi-
nă necesităţi de dezvoltare a colecţiilor cu lucrări
de referinţă tot mai numeroase, cu sinteze şi cu-
legeri, cu multe exemplare dintr-un titlu pentru
fondul în circulaţie.
Achiziţia de carte de loisir conţine şi multă
subliteratură, dar trebuie realizată în spirit demo-
cratic faţă de preferinţele beneficiarilor,accentuând
funcţia cultural-educativă a bibliotecii şi sancţi-
onând gustul periferic. Numărul de exemplare
trebuie să fie mereu suficient, cartea de succes nu
trebuie să lipsească. Se exprimă astfel şi funcţia de
instituţie de protecţie socială a bibliotecii, funcţie
ce trebuie extinsă şi la alte tipuri de documente,
în special publicaţiile adresate copiilor.
Donaţiile, abundente după 1990, vin con-
stant de la Ministerul Culturii şi sporadic de la
alte instituţii sau persoane fizice, dar aici criteriul
selectivităţii operează mai drastic, suprimând
tentaţia de a păstra întreaga carte străină, chiar
dacă-i „arătoasă”, sau de a prelua integral biblio-
tecile particulare. Recunoaştem că în toţi anii,
când pentru multe biblioteci donaţiile erau uni-
cele surse de intrări de carte, criteriul de selectare
se rezuma la proverbul „Calului dăruit în dinţi nu
i se caută”, corespunzător avem în colecţii multe
dublete, publicaţii fără nicio valoare spirituală, li-
teratură depăşită după conţinut.
Donaţii valoroase au fost primite din partea
Fundaţiei Cărţii, Editurii „Litera”, Alianţei Fran-
ceze din Moldova, Ambasadei României în Repu-
blica Moldova ş.a.
Cu titlu de donaţie de la Biblioteca Judeţeană
„Panait Istrati”, Brăila, intră publicaţiile în colec-
ţia filialei de carte românească, care deţine astăzi
o colecţie de peste 11 mii exemplare.
Încadrarea bibliotecilor din raion în proiec-
tele de dezvoltare a colecţiilor susţinute financiar
de către Programul biblioteci al Fundaţiei Soros
a permis efectuarea unor achiziţii de carte şi pe-
riodice extrem de valoroase. Astfel în anii 2001
– 2005 au fost realizate proiecte pentru dezvolta-
rea colecţiilor de către 10 biblioteci din raion în
valoare de 7955 $.
Necesităţi mari se resimt şi în zona publica-
ţiilor periodice, mai ales celor străine, extrem de
solicitate, dar şi din zona unor lucrări de speciali-
tate solide, care s-au impus pe plan mondial.
La nivelul anului 2006, activitatea de dezvoltare a co-
lecţiilor în bibliotecile publice din raionul Străşeni a
înregistrat următorii parametri calitativi:
1. Cheltuieli pentru achiziţii – 210 800 lei;
2. Cheltuieli pentru achiziţii per capita – 2,37;
Anul 2005 – 1,5;
Anul 2004 – 0,9;
3. Colecţii existente per capita – 3,8; anul 2005 la 2,3 în 2006. Au fost procurate ediţii

4. Exemplare adăugate stocului per capita – 0,08;
5. Rata de înnoire a stocului – 50 de ani.
O situaţie deosebit de nefavorabilă pentru
dezvoltarea colecţiilor s-a format în biblioteci-
le comunale ca rezultat al mai multor factori. În
urma decentralizării deja de la sfârşitul anilor’ 90,
achiziţia de publicaţii se efectuează din bugetele
primăriilor. Ca rezultat al crizei economice pe care
am simţit-o cu toţii şi care mai persistă, finanţarea
instituţiilor de cultură în general, iar a biblioteci-
lor în special, s-a făcut din ceea ce mai rămânea
în bugete. Din acest motiv multe biblioteci, mai
ales din localităţile mici, au rămas practic doar cu
abonarea la ediţii periodice şi cu donaţiile.
Nu este nicio bibliotecă în raion faţă de care
bugetele şi-ar fi onorat obligaţiunile pe deplin.
Chiar şi în localităţile mai mari, bani pentru achi-
ziţia de carte se acordă neregulat, cu multe piedici
(Lozova, Scoreni, Sireţi).
În anul 2006 s-a încercat de a face o centra-
lizare parţială. Au fost procurate cărţi în sumă de
100 mii lei pentru bibliotecile comunale.
Partea pozitivă: au crescut cheltuielile pentru
achiziţii per capita de la 0,9 în anul 2004 şi 1,5 în
Symposion
valoroase la preţ de editură. Bibliotecarii din sate
n-au umblat cu mâna întinsă la primării, cheltu-
ielile cărora s-au limitat în acest an la abonare.
Partea negativă: o achiziţie centralizată nu
poate ţine cont de necesităţile reale ale unei biblio-
teci. Sumele mai mari de 10 mii trebuie să treacă
prin achiziţiile publice, care de obicei se conduc
de preţ, mai ieftin – mai bun, pe când în realitate
la procurarea literaturii, bibliotecarul ţine cont şi
de hârtie, şi de copertă, şi de ilustraţii.
Posibil că azi o centralizare parţială ar fi o
ieşire temporară din situaţie, dar odată cu stabi-
lizarea economică, administraţia publică locală
trebuie să-şi asume responsabilităţile pentru func-
ţionarea eficientă a instituţiilor din comunitate.
Situaţia în care s-a aflat achiziţia de carte a
bibliotecilor din republică a format un mare gol
în colecţii. În acest context, un sprijin real ar fi
listele literaturii care formează nucleul bibliotecii
publice sau cel puţin cele mai valoroase publicaţii
din ultimii 10 ani pentru o completare retrospec-
tivă. De aceste liste ar putea ţine cont şi Programul
guvernamental de editare a literaturii naţionale
pentru acoperirea golurilor existente în colecţiile
bibliotecilor publice comunale din republică.

Concluzii:
1. Biblioteca publică asigură accesul într-un diapazon larg de documente în diverse formate (cărţi, periodice, documente electroni-
ce şi audiovizuale, baze de date etc.), care trebuie să fie prezente în colecţii într-un număr satisfăcător de exemplare;
2. Fondul documentelor este obligat să răspundă multitudinii de păreri, opinii, existente în comunitate, în acelaşi timp excluzând publi-
caţiile ce cultivă ura, teroarea, cruzimea şi care au conţinut pornografic;
3. Volumul colecţiei unei biblioteci publice în mod normal trebuie să se orienteze la indicatorii din republică (exemplare în stoc per
capita, per utilizator), dar întotdeauna trebuie să se ţină cont de necesităţile reale ale comunităţii, locul şi rolul bibliotecii concrete,
existenţa altor biblioteci în apropiere, posibilităţile financiare şi alţi factori. O bibliotecă centrală (orăşenească, raională, municipală)
trebuie să posede un număr suficient de publicaţii pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorilor de pe întregul teritoriu;
4. În cazul când în localitate nu există o bibliotecă pentru copii, colecţia universală a bibliotecii publice trebuie să deţină nu mai puţin
de 30% de publicaţii pentru utilizatorii cu vârsta până la 15 ani;
5. La formarea colecţiei, trebuie să se ţină cont de existenţa în comunitate a diverselor grupuri etnice şi aici ne-am putea conduce după
principiile internaţionale: la 500 locuitori – 100 volume; până la 2000 locuitori 1 volum la 10 locuitori. Intrările anuale pot fi făcute din
proporţia: 1 volum la 50 locuitori, unde grupul etnic depăşeşte 2000 locuitori şi 1 volum la 25 oameni, acolo unde avem până la 2000
de reprezentanţi ai minorităţii;
6. Orice bibliotecă publică trebuie să fie abonată la ediţii periodice: în mod obligatoriu la ziarul sau revista raională, la cel puţin două
ziare naţionale cotidiene şi un ziar naţional săptămânal; În condiţiile finanţării insuficiente a achiziţiei de carte existenţa publicaţiilor
periodice capătă o valoare deosebită;
7. Publicaţiile de referinţă trebuie să fie înnoite sistematic, şi să constituie circa 10% din colecţia bibliotecii;
8. Biblioteca publică păstrează tradiţiile culturale şi oglindeşte istoria locală în contextul istoriei şi culturii întregii ţări. În acest context
valoarea colecţiei creşte odată cu existenţa publicaţiilor cu caracter ţinutal, documentelor locale, altor documente unicale;
Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2007

9. O colecţie îşi păstrează importanţa şi valoarea doar în condiţiile intrării de noi publicaţii;
10. Biblioteca este obligată să asigure păstrarea colecţiei în corespundere cu normele de aranjare, iluminare, temperatură, umeditate a
aerului, securităţii antiincendiare.

Bibliografie:

Calenge, Bertrand. Colecţia între ofertă şi cerere / Bertrand Calenge // Biblioteconomie: Culegere de traduceri prelucrate. – 2002. – Nr. 2. – P. 23.
“Memoria lumii”: principii directoare pentru salvgardarea patrimoniului documentar // Magazin bibliologic. – 1997. – Nr. 1. – P. 11-51.
Regneală, Mircea. Studii de biblioteconomie. – Constanţa: Ex Ponto, 2001. – 388 p.
Richter, Brigitte. Ghid de biblioteconomie. – Bucureşti: ARC, 1995. – 318 p. 79