Universitatea Valahia, Facultatea de Stiinte Umaniste

Student: ION MIHAI DANIEL

 Dobrogea este un habitat istoric și geografic dintre Dunare și Marea Neagra, care
face parte din teritoriul României, Bulgariei și Ucrainei. Astăzi, din punct de vedere
administrativ cuprinde în România județele Tulcea și Constanța iar în Bulgaria —
 Dobrici și Silistra.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea
 Principalele orașe sunt:
- în nord: Constanța, Tulcea, Medgidia și Mangalia, la care se adaugă stațiunile balneo-
climaterice și de vacanță de pe litoralul românesc: Mamaia, Eforie, Costinești și
stațiunile din  Mangalia. Dobrogea cuprinde în partea de nord-est Delta Dunării,
habitat aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

-in sud, în Bulgaria, principalele orașe sunt Dobrici, Silistra, Turtucaia, iar situri

turistice sunt stațiunile Albena, Balcic, Șabla.
Gospodaria tradițională ţărănească conservată în situl din satul Enisala, comuna Sarichioi, jud.
Tulcea reprezintă sinteza arhitecturii tradiţionale din nordul Dobrogei de la începutul secolului al
XX-lea.
Realizată din lut, piatră, lemn și stuf, gospodăria tradițională se integrează armonios peisajul
specific dobrogean.

Gospodaria traditionala din Dobrogea- Enisala

 Ansamblul arhitectural cuprinde casa cu chiler (spațiu de depozitare) şi câteva din anexele
tipice pentru o gospodărie din această zonă. Acestea sunt: grajdul pentru animale, şoproanele,
bucătăria şi cuptorul de vară, porumbarul, fântâna.

La fațadă și pe latura dinspre stradă casa are prispă cu balustradă și stâlpi. Pe latura din spate
(spre nord) pe aproape toată lungimea casei se găsește chilerul. Această încăpere era folosită ca
și spațiu de depozitare.
 Gospodăria tradițională
are la exterior ornamente
colorate. S-au folosit
motive florale,
geometrice și zoomorfe
foarte des întâlnite în
arhitectura tradițională
din această zonă.

Gospodaria traditionala din Dobrogea- Enisala

 Este un tip clasic de
locuinţă dobrogeană,
casa cu tindă şi două
camere. Are o prispă
joasă cu stâlpi de lemn
cu foarte puţine
ornamente. Fundaţia este
din piatră şi pământ,
pereţii din chirpici,
văruiţi ulterior în alb.
Acoperişul este din olane
în centru şi sudul
Dobrogei, iar în deltă sau
lângă lacuri, din stuf.

Gospodaria traditionala din Dobrogea- Enisala

Interior gospodarie traditionala dobrogeana
Interiorul locuinței
este organizat după
principii estetice
tradiționale. Pereții
și cele câteva piese
de mobilier simple
sunt acoperite cu
țesături din bumbac
și borangic sau lână.
Sunt bogat
ornamentate cu
motive decorative
specifice zonei.

Interior gospodarie traditionala dobrogeana

 Arhitectura gospodăriei 
de la Enisala este
condiţionată de materiile
prime folosite: lutul,
piatra, lemnul, stuful. O
influență importantă au
avut-o la
construcție condiţiile de
mediu (gerurile şi
căldurile mari).
 Spre deosebire de alte regiuni ale ţării, în Dobrogea nu întâlnim o arhitectură
realizată în totalitate din lemn, datorită rarităţii acestui material. A fost ales lutul, ca
material preponderent datorită costului foarte mic. Se găsea în natură, se prelucra
foarte uşor și în timp scurt.
 Costumul popular din zona
Dobrogei se distinge prin
originalitate, o cromatică
specială și bogăția de motive
geometrice și vegetale. A fost
purtat cu mândrie de două
dintre reginele României,
Elisabeta și Maria, care l-au
impus ca ținută la Curtea
Regală.

 Întrucât în zona Dobrogei

conlocuiesc o mulțime de
minorități naționale, precum
lipoveni, bulgari, turci,
macedoni, tătari, costumul
popular dobrogean a
împrumutat elemente specifice
acestor etnii.
 Costumul popular bărbătesc din Dobrogea conține următoarele elemente:

- căciula realizată din lână de miel;

- cămașa dreaptă, decorată cu motive geometrice și florale, are broderii la guler, la
manșete și pe piept;
- chimirul roșu, un brâu țesut la război sau realizat din piele, se încinge peste cămașă;
- pantaloni largi, încrețiți, realizați din stofă albă, din borangic sau din postav,
ornamentați cu găitane;
- bundița, confecționată din lână de oaie, decorată cu motive geometrice și florale.

Spre deosebire de portul popular femeiesc, cel bărbătesc dispune de o ornamentație

redusă, atât din punct de vedere al motivelor, cât și al dispunerii acestora.
 Costumul popular femeiesc din Dobrogea cuprinde:
-marama, realizată din borangic, care conferă costumului tradițional o notă aparte de
eleganță;
-cămașa, din pânză albă, bogată în ornamente. Acestea sunt de dimensiuni mici, dar
dispunerea lor pune în valoare frumusețea și eleganța acestei piese vestimentare.
Motivele geometrice și florale, în care predomină roșul și negrul, sunt dispuse pe
mâneci, pe piept și pe poalele cămășii;
-bundița, confecționată din lână de oaie;
-două pestelci dreptunghiulare, care se așază peste poalele cămășii și acoperă corpul în
partea de jos. Sunt bogat ornamentate cu motive geometrice – romburi, pătrate,
dreptunghiuri, linii.
-bârneața, un brâu de lână țesut în casă.

Complexitatea și originalitatea pieselor care compun portul tradițional din zona

Dobrogei le transformă în piese unicat.
 Obiceiuri si traditii dobrogene

Paparuda - este un obicei care se practică în a treia zi de Paşti în localităţile Niculiţel, Luncaviţa,
Jijila, Văcăreni, dar şi în mare parte din sudul României. Are drept rol invocaţia către ploaie,
iar un gest ce trebuie respectat în ritual este stropitul cu apă a celor care participă în alai.
Grupuri de tinere sau de femei bătrâne, împodobite cu flori sau cu ramuri verzi, intră din
gospodărie în gospodărie.
Ele cântă pentru ploaie şi dansează.
Apoi sunt udate de gazdă sau se udă
între ele cu apă rece. Stropitul cu apă
reprezintă un gest de magie, prin
analogie. În mentalitatea arhaică şi
tradiţională se consideră că imitarea
ploii era suficientă pentru producerea
ei. De asemenea, se consideră că
„masca verde” reprezintă vegetaţia, ce
se va regenera odată cu căderea ploilor.
Se credea că purtarea „măştii verzi”
(flori, frunze) va influenţa bogăţia
culturilor.

Paparuda
Caloianul - Tot după Paşte şi într-o corelare cu „Paparuda” se practică şi obiceiul numit
„Caloianul”. Acest obicei trimite spre ritul zeului care moare şi învie. O păpuşă realizată
din lut era îngropată şi lăsată în câmp şi era deshumată (după 9-40 zile), apoi ruptă în
bucăţi ce erau aruncate pe câmp. Îngropat în pământ, „Caloianul” (aşa era numită păpuşa
de lut) influenţa, asemenea zeului antic, belşugul culturilor şi regenerarea vegetaţiei.
Toate aceste ritualuri sunt, de fapt, dedicate fertilităţii pământului şi bunăstării recoltelor.

Caloianul
 Olaria - Obiceiul constă în aprinderea pe dealuri a focurilor făcute din resturi vegetale, din
furajele consumate de animale în timpul iernii, adică ale anului care şi-a încheiat ciclul. Prin
ardere, totul se purifică, pentru a face loc noii vegetaţii. Gestul rostogolirii pe dealuri a roţilor
de căruţă învelite în paie avea acelaşi sens al purificării a tot ce a fost rău pentru colectivitate
şi, totodată, simboliza cursul Soarelui pe cer. Aceste practici trimit spre cultul vegetaţiei, dar
şi al soarelui, fără de care nimic nu poate regenera, nu poate exista. Astăzi, obiceiul se mai
practică la Visterna, Niculiţel şi Izvoarele.

Olaria
Baterea alviţei - Practică magică de aflare a norocului şi a ursitei la Lăsatul Secului de Paşti,
sărbătoare care a asimilat un scenariu ritual de înnoire a timpului calendaristic. Tinerii, copii
adunaţi în cerc, încercau sa prindă cu gura, fără ajutorul mâinii , alviţa prinsă cu o sfoară de
cuiul bătut în grinda centrală a podinei. Cei care reuşeau, muşcau din ea, îşi puneau o dorinţă,
crezându-se că vor fi însoţiţi de noroc şi împliniri, iar tinerii se vor căsători.

Ziua pestelui - Sărbătoare cu dată fixă a pescarilor (17 martie) dedicată peştelui, este sinonimă
cu Alexii. În această zi, când „se zbate” ştiuca sau peştele în apă înainte de depunerea icrelor
pentru înmulţire, pescarii nu ieşeau la pescuit, ajunau sau prindeau un peşte mic, îl descântau
şi îl mâncau crud.
 https://www.travelguideromania.com/ro/gospodaria-dobrogeana-enisala/?fbclid
=IwAR3LZexkCawEDbhoNoBFwWrk-A9P8B_Ner8HsYmgahKLTkSd1wFWy5R
m4dc

 https://acasalaromani.ro/costumul-popular-din-zona-dobrogei/

 https://www.google.com/search?
rlz=1C1SQJL_roRO818RO818&q=portul+popular+femeiesc+si+barbatesc+dobrog
ea&tbm=isch&source=univ&sa=X&ved=2ahUKEwjV5cfEn7ThAhXhy6YKHS3g
CEsQsAR6BAgJEAE&biw=1366&bih=657#imgrc=TslEFY4KIVmkjM:

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea

 https://www.info-delta.ro/traditii-in-dobrogea-28/obiceiuri-din-dobrogea-44.html