1.Pozitia geografica .

Harta pozitiei geografice

Indonezia este cel mai mare arhipelag din lume, are 18.108 insule dintre care 6000
nelocuite, si este situata in sud-estul Asiei la nord-vest de Australia. Insulele sunt
dispersate in Oceanul Indian si Oceanul Pacific, ocupand 5.100 de km din linia
ecuatorului (aproape o optime din circumferinta pamantului). Are o clim tropical, cu
dou sezoane ploios i secetos, nu are anotimpuri iar umiditatea este foarte ridicat.
Indonezia se intinde pe o supraat vast de ocean.Cele mai mari insule,Kalimantan(60%
din Insula Borneo),Irianul de Vest si Sumatra(Noua Guinee de Vest) reprezint 70% din
suprafaa Indoneziei.In Java sunt cmpuri aluvionare si vi de ruri fertile.

2.Factorii fizico-geografici

Relieful este variat, de la vrfuri de peste 5.000m pn la plaje ntinse, ruri i lacuri,
care sunt adpostul unei faune i vegetaii variate i luxuriante.
Are aproximativ 400 de vulcani dintre care 130 sunt activi. Cel mai renumit vulcan este
Krakatau, a crui erupie n 1883 a facut 36.000 de victime distrugnd aproap
e n totalitate insula. Cel mai nalt vrf este Puncak Jaya (5 030m), face parte din lanul
muntos Sudirman din insula Irian Jaya. Datorit vulcanilor activi i a plcilor tectonice
pe care se situeaz, Indonezia este ara cu cea mai mare activitate seismic i vulcanic.
Deoarece aici se ntlnete una dintre limitele geografice cele mai remarcabile n ce
privete distribuia animalelor, n Indonezia se regsesc numeroase specii diferite de
animale. Dragonul de Komodo (Varanus komodoensis) a fost desemnat drept specia
naional indonezian, Siluk/Arwana (Scleropage formossus) - animal fascinant, iar
oimul Elang Jawa (Spizaetus bartelsi) - specie rar (n primejdie). Data de 5 noiembrie
a fost declarata Ziua Naionala a Florei i Faunei.

1
 n Indonezia se ntlnesc de asemenea din belug plante tropicale, inclusiv renumita
Rafflesia arnoldi, cea mai mare floare din lume i Amorphophallus tatinum, cea mai mare
inflorescen a genului.

3.Factorii istorici

Se crede in general ca primii locuitori ai arhipelagului indonezian au venit din India sau
Burma. In 1890 s-au gasit fosilele Omului Java, vechi de 500.000 de ani, in estul insulei
Java. Ulterior, au venit imigranti din sudul Chinei si Indochina, si au inceput sa populeze
arhipelagul in 3000 IHr. Grupuri puternice precum imperiul budist Srivjaya si cel hindus
Mataram au aparut in Java si Sumatra in secolul VII. Ultimul imperiu important hindus a
fost Majapahit, intemeiat in secolul XIII. Raspandirea islamismului in arhipelag in
secolul XIV a fortat Majapahit sa se retraga in Bali, in secolul XV. La acea vreme,
imperiul musulman se dezvoltase cu centrul in Malacca in peninsula Malay. Influenta sa a
fost scurta si a cedat in fata portughezilor in 1511. Portughezii au fost inlocuiti de
olandezi, care au construit drumuri. Dutch East India Company, cu sediul in Batavia
(Jakarta) domina comertul cu condimente si a luat controlul asupra insulei Java pana la
jumatatea secolului XVIII, cand puterea sa se afla deja in declin. La inceputul secolului
XX intreg arhipelagul era controlat de olandezi. Nationalismul combinat cu ocupatia
japoneza in timpul celui de-al doilea razboi mondial, au slabit puterea Olandei, care a
transferat suveranitatea noii Republici Indonezia in 1949. In 1957, dupa o perioada de
democratie parlamentara, presedintele a instaurat legea martiala si un stil de conducere
mai autoritar. Presedintele si-a consolidat imaginea prin monumente si o economie
socialista. Revoltele au izbucnit in Sumatra si Sulewesi. In 1966 a venit la putere
generalul Soeharto, care in curand a dovedit acelasi stil politic. A fost inlocuit de vice-
presedintele BJ Habibie. Situatia Timorului de Est a declansat reactii violente sectare,
proteste ale studentilor si revolte pentru independenta in Ambon, Kalimantan si Papua.
Aceste revolte au fost sfaramate de fortele politienesti si de armata, iar studentii au fost
ucisi in strada. Indonezia se confrunta cu numeroase crize - extremismul islamist aflat in
crestere, insubordonare militara, coruptia oficialilor, un proces democratic fragil si multe
miscari separatiste care ameninta cu dezbinarea tarii. In 2002, un atentat cu bombe
impotriva turistilor occidentali in Bali s-a soldat cu moartea a 200 de persoane. Fiind tara
cea mai apropiata de epicentrul cutremurului si a valului tunami din 2004, Indonezia a
suferit cele mai mari daune materiale si umane. Cel mai mare succes al guvernului din
prezent il reprezinta solutionarea conflictului Aceh, dupa negocieri complexe si decade de
lupte sangeroase.
Limba oficial: bahasa indonezian. Componena etnic: indonezieni, papuai,
melanezieni. Culte: islamism (85%), cretinism (12%), hinduism, budism.

4.Caracteristici demografice

In Indonezia triesc 250-300 grupuri etnice. Majoritatea au propria limb i dialect,

dar Bahasa Indonesia este limba naional, vorbit n ntreg arhipeleagul. Gruprurile
etnicemajoritare sunt: Minangkabau, Melayu, Jawa, Sunda, Madura, Bali, Bugis,
Makassar,Minahasa i Ambon. n afar de acestea, alturi de localnici mai triesc i alte

2
rase, cum ar fiarabi, chinezi i indieni.n Sumatra, grupurile etnice majoritare sunt: Aceh,
Minangkabau, Batak i Melayu. n Kalimantan triesc peste 200 de triburi D
ayak. Acetia sunt cu adevrat "oamenii junglei". nSulawesi triesc Bugis, Makassar i
Toraja.Religia cea mai rspndit este islamul, urmat de cresti-nism, catolicism, hindu,
budism iconfucianism. Dup 2001, guvernul a deschis porile influentelor
chineze, care fuse-serinterzise n 1965.

5.Asezarile urbane

6.Potential economic

Economie este bazat pe agricultur i industria minier. PIB: 15% din agricultur, 43%
din industrie, 42% din servicii. Se extrage petrol, minereuri de fier, staniu, mangan i
bauxit, crbune, gaze naturale etc. Dispune de mici ntreprinderi industriale (cauciuc,
ciment, zahr, ulei de palmieri, esturi, textile, produse alimentare). Este dezvoltat
meteugritul. Principalele culturi agricole: arbori de cauciuc, de cafea i cacao,
palmieri, trestie de zahr, orez, porumb, manioc, batai, soia, arahide. Se cresc bovine,
ovine, caprine, porcine. Pescuit intens. Export cauciuc natural, petrol, gaze naturale,
staniu, tutun, ceai, cafea, cacao, zahr, copr, pete, bauxit, mirodenii. Import maini
i utilaje industriale, materii prime i semifabricate, autovehicule, mrfuri de larg
consum. Comer extern cu SUA, Japonia, Singapore, Germania, Marea Britanie .a. Ci
ferate: 6.583 km. Ci rutiere: 145.000 km.
Indonezia este o ar agricol,70% din populaia ei este angajat n producia agricol i
auxiliara acesteia.Orezul este principala plant cultivat, cu o producie de peste 30 mil.
de tone.Alte culturi pentru hran sunt:cartofi dulci,manioc,soia,nuci de cocos si trestia de
zahr.Culturile pentru comer sunt:ulei de palmier,copra,cauciuc,cafea si ceai.Solurile
vulcanice si cele aluvionare sunt importante pentru agricultur.Clima calda i umed este
foarte favorabil multor plante si permit dubla recolta.