Madagascar, numele oficial 

Republique de Madagascar (Repoblikan'i Madagasikara), este

o țară insulară aflată în Oceanul Indian, în partea estică a coastei Africii, în emisfera sudică.
Insula principală, denumită de asemenea Madagascar, este a patra insulă ca mărime din lume.
Madagascarul este mediul natural pentru 5% din speciile de plante și animale, dintre care 80% sunt
unice în lume. Printre exemplele cele mai notabile de biodiversitate se pot enumera infraordinul
de primate al lemurienilor, trei specii de păsări endemice și șase specii de baobabi endemici.
Substantivul și adjectivul denumind pe cineva sau ceva originar din Madagascar, limba, etnicitatea și
cetățenia este Malagasy (pronunțat „mal-gazh”), fiind derivat din cuvântul Madagascar. În limba
română malagasy este tradus malgaș / malgașă. Limba malgașă este limba cea mai vorbită în
Madagascar, fiind totodată și limba oficială.

Cuprins

 1Istorie
 2Politică
 3Diviziuni administrative
 4Geografie
 5Economie
 6Demografie
 7Educație
 8Sănătate
 9Apărare
 10Patrimoniu mondial UNESSCO
 11Curiozități
 12Note
 13Vezi și
 14Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria Madagascarului.
Insula este populată la începutul mileniului I de etnii asiatice originare
din Indonezia, Malaysia și Melanesia, care se contopesc cu populația aborigenă dar și cu cea
africană și arabă imigrată ulterior. În secolele X - XI se răspândește islamul adus de arabii care
întemeiază primele colonii în estul insulei.
Navigatorul portughez Diogo Dias este în august 1500 primul european care vizitează
Madagascarul, urmat de negustorii olandezi, francezi și englezi. De la numele de "matacassi" dat de
europeni popoarelor aborigene derivă denumirea modernă a statului. Tentativa Franței de a-și
impune în secolul al XVII-lea autoritatea colonială eșuează în față rezistenței autohtone. Regatul
absolutist Merina (Imerina) creat în secolul al XVII-lea unifică, în timpul suveranului Radama I (1810-
1828), întreaga insulă și adoptă numele oficial de Regatul Madagascar. În 1885 Franța impune
Madagascarului protectoratul său, apoi îl proclamă în 1896 colonie. Madagascarul a
devenit republică independentă la 26 iunie 1960.

Politică[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Politica Madagascarului.
Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Diviziuni administrative ale Madagascarului.

Geografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Geografia Madagascarului.

Harta Madagascarului. Nosy înseamnă insulă în limba Malagasy.

Cu cei 587 040 km², Madagascarul este a 46 țară din lume (după Botswana) și cea de-a
patra insulă ca mărime din lume. Este comparabilă ca mărime cu Kenya.
Există două anotimpuri: cel cald și ploios care durează din noiembrie până în aprilie, și cel răcoros și
mai uscat ce ține din mai până în octombrie. Vântul din sud-est este dominant, iar ocazional se
formează cicloane.
Relieful este caracterizat prin podișuri (altitudinea medie este de 1000 m) în partea centrală, cu
zone muntoase (altitudinea maximă de 2886, Tsaratanana) și de câmpie litorală în est. Alte piscuri
marcante: Boby (2666 m), Ankaratra (2643 m). Râuri: Mangoky, Mahavavy. Faună bogată originară
(aici trăiesc 3/4 din lemurienii de pe glob).

Economie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Economia Madagascarului.
Economia este dominată de agricultură, culturile importante sunt cele de orez și cassava, pe langă
plantațiile comerciale de cafea, cuișoare și vanilie.