Insulele Galapagos

Bogdanel Madalina Claudia Planificare Teritoriala 1321

Localizare
Insulele Galapagos sunt situate in estul Oceanului Pacific, in lungul ecuatorului intre 89-92 longitudine vestica; la aproximativ 1000 km de tarmul Americii de Sud.

Arhipelagul Galapagos este format din 15 insule vulcanice din care 4 sunt, mai mari, cu o serie de insulate coraligene in jurul lor.Vulcanismul, ce a creat acest arhipelag, a avut un paroxysm in tertiar dupa care s-a stins treptat, lasand pe suprafata insulelor numeroase cratere si acumulari de lava. Cele 60 de cratere si conuri identificate in insula San Cristobal depaseau platoul de lava doar cu 20-30 m. Cele mai mariinsule sunt:Isabela (4640 km), Santa Cruz, Fernandinia, San Salvador, fiind insule in continua formare, cu activitate vulcanica ce la modifica mereu configuratia

Insula Isabela Aceasta insula a fost numita in onoarea reginei Isabela. Cu o suprafata de 4,640km, aceasta este cea mai mare insula din Galapagos. Aici se gaseste si cel mai inalt punct al arhipelagului, Vulcanul Wolf, cu o altitudine de 1,707m. Pe aceasta insula se pot gasi: pinguinii de Galapagos, cormorani, iguane marine, pelicani iar la altitudini mai mari iguane terestre, broaste testoase gigantice, cintezele lui Darwin, soimul de Galapagos si porumbeii de Galapagos.
Insula Santa Cruz - numele acestei inusule este date de Sfinta Cruce n limba spaniol.Acesta are o suprafa de 986 km i o altitudine maxim de 864m. Santa Cruz gzduiete cea mai mare populaia uman n arhipelag, oraul Puerto Ayora. Deasemenea statia de cercetare Charles Darwin i sediul central al National Park Service Galapagos se afl aici. Populaiile mari broaste testoase gigantice se gasesc aici. Golful Negru al Broastelor testoase este un loc nconjurat de mangrove, care estoase de mare ,pisicile de mare i rechini mici, folosesc uneori ca o zona de mperechere.

Insula Fernandina - Numele a fost dat in onoarea regelui Ferdinand al II-lea de Argon, care a sponsorizat calatoria lui Columb. Fernandina are o suprafata de 642 km, si o altitudine maxima de 1.494m. Pe aceasta insula se pot gasi:Cormorani, pinguinul de Galapagos, pelicani, foci cu blana si lei de mare de Galapagos. Insula San Cristbal - Se poart numele sfntului patron al marinarilor, "StChristopher". Acesta are o suprafa de 558 km, iar punctul cel mai nalt se ridic la 730m. Aceasta este prima insula din Arhipelagul Galapagos pe care Charles Darwin a vizitat-o n timpul cltoriei sale. Acest insule gzduiete psri fregat, leilor de mare, broaste testoase gigant, albatros, iguane marine, delfini si pescarursi

Relieful
Relieful acestor insule este foarte variat deoarece aceste insule au fost formate in urma unor eruptii vulcanice. Muntele Azul de pe Insula Isabela este cel mai nalt punct al arhipelagului, cu o nlime de 1.689 m. Aceste insule sunt in contunua formare deoarece vulcanismul este inca activ.

Clima
Clima Insulelor Galpagos are dou anotimpuri sezonul ploios din ianuarie pn n iulie, i cel secetos din iulie pn n decembrie. Cea mai rece perioad este cuprins ntre lunile mai i iulie, cnd temperaturile coboar la 18-20 C. Fenomenul meteorologic El Nino care afecteaz regiunile din preajma Pacificului face ca precipitaiile anuale s fie imprevizibile i pot cauza secete sau ploi toreniale. Insulele Galpagos au cea mai cunoscut anomalie climatic. Aceasta anomalie este data de Curentul Humboldt care este un curent rece.

Solurile
Solul predominant din acest arhipelag este andosolul. Acestea se formeaza in deosebi in regiunile vulcanice, este bogat in humus, ceea ce determina valori deduse ale densitatii, este plastic si friabil, are structura granulara fina si poate acumulara apea in cantitate mari.

Vegetatia
Insulele au ase zone diferite de vegetaie pe care cresc aproximativ 700 de specii de plante, dintre care 40% sunt endemice sau specifice doar acelei regiuni. Pe zona litoral, sau regiunea joas de coast, cresc plante ca mangrovele:mangrove negre (Avicennia germinans), mangrave rosii (Rhizophora mangle) si mangrove albe (Laguncularia racemosa ) , care pot tolera coninutul ridicat de sare al apei marine.

Mangrove negre (Avicennia germinans)

Mangrove rosii (Rhizophora mangle)

Mangrove albe (Laguncularia racemosa )

 Deasupra zonei litorale se afl o zon arid dominat de cactui.

Cactusul de lava (Brachycereus Nesioticus)

Prickly Pear Cactus (Opuntia Cactaceae)

Cactusul candelabru (Jasminocereus Thouarsii)

Umiditatea crete cu altitudinea i deasupra pdurilor de cactui gigani n form de par este zona de tranziie unde plantele aride se rresc i domin pdurile de plante perene

Arborele lipicios (Pisonia floribunda)

Guayabillo (psidium galapageium)

Zona Scalesia sau zona umeda In aceasta zona are o umiditate constanat datorita garua(sezonul umed). Toata aceasta umitidate este cauza unei unei vegetatii mai bogate, care contine: ferigi, muschi, ierburi si mai presus de acestea Scalesia pedunculata. Cei mai muli oameni l numesc lechoso, este un copac de floarea soarelui, care se poate ajunge pana la treizeci de metri inaltime. Pe ramutile acestor copaci cresc muschi iar florile arate precum niste margarete mici si albe. Acest copac este intalnit in deosebi in insula Santa Cruz.

Scalesia pedunculata

Zona Maro Urcand inca in inaltime, vom ajunge la zona maro care are de asemenea arbori Scalesia, dar fara verdele vibrant al muschilor. Acestia cad si devin maroni, de aici si numele zonei.

Zona Miconia Urcand in continuare gasim zona miconia. Miconiile sunt arbusti cu frunze verzi si ovale, care arata ca frunzele de cacao. Florile sunt de culoare roz sau violet, iar specia este gasit la o mie de metri deasupra nivelului mrii.Plantele de miconia d numele zonei si se gaseste doar pe insula Santa Cruz i SanCristobal. Miconia este endemic.

Zona pampas Este cea mai inalta zona de vegetatie din arhipelag. In aceasta zona se intalnesc vanturi puternice si ceata foarte densa. Aceasta zona este caracterizata de vegetatie ierboasa si ferigi. Aceasta zona este foarte umeda si sunt intalnite adesea cratere vulcanice unde cresc ferigi. In tuburile vulcanice pline cu apa se pot gasi adesea orhidee. La aceasta inaltime putem gasi doar o singura specie de copaci, copacul feriga (Cyathea weatherbyana) care creste pana la 10 m.

Copacul ferica (Cyathea weatherbyana)

Fauna
Izolarea acestui arhipelag timp de milioane de ani a permis ecosistemelor de aici sa aiba o evolutie separata, rezultand o lume a anumalelor si plantelor unica in lume, cu forme specifice, cu multe endemisme . Insulele au devenit cunoscute lumii stiintifice si nu numai in urma observatiilor lui Charles Darwin le-a facut aici in perioada 15 septembrie-20 octombrie 1835, pe baza lor elaborand ulterior teoria evolutiei speciilor(Originea speciilor1859)

Reptilele
Cele mai cunoscute reptile sunt: Broasca testoasa gigantica de Galapagos (Geochelone elephantopus) Iguana de apa (Amblyrynchus crestatus) si de uscata (Conolophus subcristatus) Testoasa marina verde de Pacific (Chelonia mydas agassisi)

Broasca testoasa gigantica de Galapagos (Geochelone elephantopus) Probabil cel mai faimos dintre toi locuitorii insulelor i cel de al crui nume este legat denumirea arhipelagului, este estoasa urias. Dei exist o singur specie de estoase uriae, 14 subspecii, caracterizate prin forme diferite ale carapacei, au existat de-a lungul vremii pe aceste trmuri.Cei mai mari adulti pot ajunge sa cantareasca 300km, pot atinge o lungime a corului de 1.2 m si pot trai 100-150 ani.

Broasca testoasa gigantica de Galapagos (Geochelone elephantopus)

Iguana de apa (Amblyrynchus crestatus) si de uscata (Conolophus subcristatus) Iguana marin, este singura iguan din lume care i petrece o parte din via n ap, gsindu-se pe rmurile stncoase de pe majoritatea insulelor. Pielea lor este de culoare neagr, ns n timpul mperecherilor, pielea masculilor capt culori deschise. Iguana terestr , i petrece ntreaga via pe insule. Acestea au o coloratie mai variata a pieli. Se hrnesc cu cactui i locuiesc n zonele centrale ale insulelor.

Iguana marina

Iguana terestra

Testoasa marina verde de Pacific (Chelonia mydas agassisi)

estoasa marin verde de Pacific locuiete aici o parte din viaa sa. Din noiembrie pn n ianuarie, estoase marine care se mperecheaz sunt adeseori observate notnd pe lang rm. Din decembrie pn n iunie, femelele depun ou pe plaje, lsndu-i puii ce vor ecloza pe cont propriu. Puinii pui ce vor reui s ajung la ap pot nota pna la cteva mii de mile, ns se vor ntoarce s-i fac cuibul pe aceleai plaje unde s-au nscut. ntoarcerea estoaselor marine i ritualul depunerii oulor reprezint i ele o atracie deosebit pentru turitii curioi.

Testoasa marina verde de Pacific (Chelonia mydas agassisi)

Mamiferele
O categorie important de vieuitoare endemice din Galpagos o constituie mamiferele, n a crei componen intr: Foci si leul de mare(Zalophus californianus) Balene si delfini

Foci si lei de mare (Zalophus californianus)

Este o subspecie a leului de mare de California i se distinge de focile obinuite prin urechile ieite n afar i prin faptul c i folosete nottoarele frontale pentru a nota. Numrul acestora se estimeaz la aproximativ 50000 de indivizi. Foca cu blan de Galpagos este endemic Arhipelagului i este mai activ noaptea. i este caracteristic o blan subire, strlucitoare,

Balene si delfini
n jurul insulelor exist i cteva specii de balene. Printre ele sunt balena cu cocoa (Megaptera novaeangliae), caalotul (Physeter macrocephalus) si orca(Orcinus Orca) . Destul de comun este delfinul cu bot alungit(Phocoena phocoena) . Acetia nu sunt greu de gsit - trebuie doar s te uii n jurul vasului cu care cltoreti. Ador s noate n jurul ambarcaiunilor rapide.

Balena cu cocoasa

Casalotul

Delfinul cu botul anungit

Peti Cteva sute de specii de peti circul de jur mprejurul insulelor. Printre cele mai importante sunt petele nger, petele papagal sau petele epos. -rechini: Probabil cel mai cunoscut dintre rechinii din acest zona este rechinul ciocan(Sphyrna zygaena), a crui siluet o poi observa oricnd ondulndu-se pe sub tine n timp ce noi. Rechinul de Galpagos(Carcharhinus galapagensis) , specie endemic, i rechinul de recif sunt alte specii destul de ntlnite aici.

Pestele inger

Pestele papagal

Pestele balon (tepos)

Rechinul Ciocan

Rechinul de Galapagos

Pasarile
Cateva speci de pasari locuiesc in Arhipelagul Galapagos, douazeci si doua din totalul de douazeci si noua de specii sunt endemice. Prezenta lor in Galapagos este dificil de explicat. Exista teorii care sustin ca aceste pasari au ajuns pe aceste insule datorita unor vanturi puternice, desi norocul trebuie sa fi jucat un rol important. Printre cele mai cunoscute specii de pasari din Galapagos sunt: Pinguinul de Galapagos (Spheniscus mendiculus) Albatrosul de Galapagos (Phoebastria irrorata) Pelicanul maro (Pelecanus occidentalis) Pescarusul cu picioarele albastre (Sula nebouxii) Fregatele (Fregatidae) Egrata (Ardea herodias) Soimul de Galapagos (Buteo galapagoensis) Porumbelul de Galapagos (Zenaida galapagoensis)

Pinguinul de Galapagos (Spheniscus mendiculus)

Albatrosul de Galapagos (Phoebastria irrorata)

Pelicanul maro (Pelecanus occidentalis)

Pescarusul cu picioarele albastre (Sula nebouxii)

Fregatele (Fregatidae)

Egreta(Ardea herodias)

Soimul de Galapagos (Buteo galapagoensis)

Porumbelul de Galapagos (Zenaida galapagoensis)

Importanta economica si stintifica

Acest arhipelag a avut un rol important in domeniul cercetarii deoarece Charles Darwin a gasit aici argumente in sprijinul a ceea ce avea sa se numeasca mai tarziu teoria evolutionista si sa-si aiba ecoul in monumentala sa lucrare Originea speciilor(1859) Dupa aproape 100 de ani de la calatoria lui Darwin prin aceste insule, pentru protejarea faunei si florei de aici, guvernul Republicii Ecuador a instituit regimul de rezervatie naturala (1934) asupre arhipelagului, din 1959, 750.000 ha din insula Isabela au devenit Parc National, iar din 1978 U.N.E.S.C.O., care a infiintat cu ajutorul Republicii Ecuador Statiunea de cercetare stiintificaCharles Darwin (1964) aici, le-a declarat pertimoniu al umanitatii.

Bibliografie
Gastescu Petre (1986) Insulele Terei, ed.Albatros Larion Daniela (2010) Centre si regiuni turistice, ed. PIM Negut Silviu (1978) Superlative geografice, ed. Ion Creanga ***National Geographic (1949-1999) http://www.galapagos-islands.ws http://www.aboutgalapagos.com http://en.wikipedia.org