Petera Scrioara

Petera ScrioarasauGhearul de la Scrioaraadapostete cel mai

mare ghear subteran din Romnia. De aici i vine i numele de Ghe ar iar
Scrioara vine de la comuna Scrioara situat 16 km mai jos, de care
aparinea administrativ n vremea cnd a fost botezat. Acum apar ine
decomunei Grda de Sus ,judeul Alba.
Cea mai mare
peter cu ghea din
Romnia, se situeaz
la altitudinea de 1165
m i cu vrsta de
peste 3.000 de ani.
Lungimea peterii
este de 720 m, iar
adncimea de 105 m.

Descoperire
Nu se cunoate data exact cnd a fost
descoperit petera. Cea mai veche
meniune asupra peterii este fcut de
A. Szirtfi n 1847. K. F. Peters
"Rezervaile" Ghearului sunt explorate
de-abia n 1947 de Maxim Pop i
Mihai erban.

Formare
Petera Ghearul de la Scrisoara face
parte din sistemul carstic Ghear - Ocoale Dobreti. Este format n calcare de vrst
Jurasic superior, dispuse monoclinal pe
direcia NV-SE, la o altitudine de 1165 m, la
marginea platoului carstic Gheari - Ocoale.
Cndva Valea Ocoale curgea la
suprafat. Odat cu dizolvarea n freatic a
peterii Scrisoara apele coboar n
subteran. Ieirea apei la lumin se fcea
prin Pojarul Poliei. Continund dizolvarea
apa cobor n Avenul din esuri cu ieire la
suprafa n Izbucul Poliei. Golul ramas
uscat al Scarioarei, n urma prbuirii
avenului de intrare se umple cu ghea n
timpul glaciaiunilor.

Intrarea n Ghearul de la Scrioara se face printr-un

impresionant aven, a carui gur, cu un diametru de 60m se
deschide n pdurea din marginea platoului. O poteca
ngust spat n stnc i cteva scri metalice ancorate n
perei nlesnesc coborrea celor 48 m ct msoar
adncimea avenului. Pe fundul lui se pastreaza n tot timpul
anului un strat gros de zapad. Aici se ptrunde n Sala Mare
printr-un impresionant portal msurnd 24 m l ime i 17 m
nlime.

Biologia
Ghearul de la Scrioara este
important pentru tiint n primul
rnd n complexul de fenomene care
se datoresc prezenei gheii i
structurii generale a peterii:
morfogenez i evoluia formaiunilor
de ghea, stratificarea masivului de
gheata etc.
Avenul, prin flora sa variat,
difereniat pe nivele, ofera
botanitilor un interesant i
permanent teren de cercetare.
Fauna cavernicol este srac, cel mai
de seama reprezentant fiind Pholeuon
proserpinae glaciale Jeann. n gheaa
peterii s-a descoperit un schelet
aproape ntreg de Rupicapra.