Profesor Roxana Emilia Danciu

Schema lecţiei Clasa a V-a

Gheţarii

Gheţarii = sunt cele mai mari acumulări de apă în stare solidă de pe Pământ; se formează în locurile cu
zăpezi permanente, acolo unde temperatura medie anuală este sub zero grade şi zăpada cade în cantităţi
suficiente.

În funcţie de localizare şi de mărime, există două tipuri de gheţari:

1. Gheţarii continentali sau de calotă

• au suprafeţe şi grosimi foarte mari (1 500-3 500 m grosime) şi se găsesc în regiunile polare;
• cei mai extinşi gheţari sunt în Antarctica şi Groenlanda;
• gheţari cu suprafeţe mai mici sunt şi în Islanda, Norvegia, Canada;
• Aisbergurile sunt bucăţi mari de gheaţă desprinse din calota glaciară şi care plutesc în larg până
în zonele mai calde, unde se topesc; doar vârful (a zecea parte a aisbergului) iese la suprafaţă;
• Banchiza se formează în regiunile polare, când suprafaţa apelor îngheaţă ( cu o grosime de
4 m). Curenţii oceanici sparg banchiza în sloiuri de gheaţă.

2. Gheţarii montani
• Se formează pe munţii înalţi, mai sus de limita zăpezilor permanente (>5 000 m în zona cladă,
>3 000 m în zonele temperate şi < 1 000 m în zonele reci);
• Sunt alcătuiţi din:
➢ Circ glaciar (căldarea glaciară) = zona în care se acumulează zăpada şi gheaţa;
➢ Limba glaciară = formată din gheaţa care se scurge din circul glaciar;
• Uneori limb glaciară poate avea crăpături numite crevase;
• În timpul curgerii, gheţarul modelează relieful formând valea glaciară sub forma literei „U”
(cu bază lată şi versanţi abrupţi);
• Materialele erodate de gheţari, transportate şi depuse de aceştia se numesc morene.
• Există două tipuri de gheţari montani:
a. Gheţarii montani de vale = sunt gheţarii care au atât circ glaciar, cât şi limbă glaciară;
în munţii Alpi, Himalaya, Cordilieri, Anzi;
Gheţarii montani de circ = sunt gheţarii care au doar circ glaciar; în Munţii Pirinei.

1
Profesor Roxana Emilia Danciu

Fişă de lucru Clasa a V-a

Gheţarii

1. Completează spaţiile punctate:

Cele mai mari acumulări de apă în stare solidă alcătuiesc ..... . Formarea lor depinde de limita la care
zăpada se păstreaza chiar şi pe timpul verii, cunoscută sub denumirea de ..... .

2. Asociază corect elementele din coloana A cu elementele caracteristice din coloana B:

A B
1. morene a. bucată imensă desprinsă din gheţarul de calotă
2. banchiză b. materiale erodate de gheţar
3. aisberguri c. ape oceanice îngheţate la suprafaţă
4. sloiuri de gheaţă d. bucăţi din banchiză

3. Stabileşte dacă următoarele propoziţii sunt adevărate (A) sau false (F).
1. Aisbergurile reprezintă un pericol pentru navigaţie.
2. Banchiza este alcătuită din apă dulce, iar aisbergul din apă sărată.
3. Din cauza dimensiunilor, gheţarii de calotă se mai numesc şi gheţari continentali.
4. Gheţarii, ca şi râurile, erodează, transportă şi depun materiale din scoarţa terestră.

4. Citeşte cu atenţie următorul text: „Limita zăpezilor permanente se găseşte la peste 5 000 m la
tropice, apoi limita scade la 3 000 m în zonele temperate, ajunge la sub 1 000 m în Islanda şi atinge
aproximativ zero metri la cercurile polare.” Explică, pe scurt, de ce limita zăpezilor permanente
scade de la Ecuator către poli.

5. Compară Antarctica şi Arctica. Notează în tabelul de mai jos elementele caracteristice fiecărei
zone.
Criteriul Antarctica Arctica
Poziţia geografică
Suprafaţă (continent sau ocean)
Durata anotimpului rece (noaptă polară)
Durata anotimpului cald (zi polară)
Insule şi peninsule înconjurătoare
Curenţi oceanici
Plăci tectonice
Caracteristici ale climei
Forme ale gheţii