Madagascar, numele oficial 

Republique de Madagascar (Repoblikan'i Madagasikara), este

o țară insulară aflată în Oceanul Indian, în partea estică a coastei Africii, în emisfera sudică.
Insula principală, denumită de asemenea Madagascar, este a patra insulă ca mărime din lume.
Madagascarul este mediul natural pentru 5% din speciile de plante și animale, dintre care 80%
sunt unice în lume. Printre exemplele cele mai notabile de biodiversitate se pot enumera
infraordinul de primate al lemurienilor, trei specii de păsări endemice și șase specii
de baobabi endemici.
Substantivul și adjectivul denumind pe cineva sau ceva originar din Madagascar, limba,
etnicitatea și cetățenia este Malagasy (pronunțat „mal-gazh”), fiind derivat din cuvântul
Madagascar. În limba română malagasy este tradus malgaș / malgașă. Limba malgașă este
limba cea mai vorbită în Madagascar, fiind totodată și limba oficială.

Cuprins

 1Istorie
 2Politică
 3Diviziuni administrative
 4Geografie
 5Economie
 6Demografie
 7Educație
 8Sănătate
 9Apărare
 10Patrimoniu mondial UNESSCO
 11Curiozități
 12Vezi și
 13Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria Madagascarului.
Insula este populată la începutul mileniului I de etnii asiatice originare
din Indonezia, Malaysia și Melanesia, care se contopesc cu populația aborigenă dar și cu cea
africană și arabă imigrată ulterior. În secolele X - XI se răspândește islamul adus de arabii care
întemeiază primele colonii în estul insulei.
Navigatorul portughez Diogo Dias este în august 1500 primul european care vizitează
Madagascarul, urmat de negustorii olandezi, francezi și englezi. De la numele de "matacassi" dat
de europeni popoarelor aborigene derivă denumirea modernă a statului. Tentativa Franței de a-și
impune în secolul al XVII-lea autoritatea colonială eșuează în față rezistenței autohtone. Regatul
absolutist Merina (Imerina) creat în secolul al XVII-lea unifică, în timpul suveranului Radama I
(1810-1828), întreaga insulă și adoptă numele oficial de Regatul Madagascar. În 1885 Franța
impune Madagascarului protectoratul său, apoi îl proclamă în 1896 colonie. Madagascarul a
devenit republică independentă la 26 iunie 1960.

Politică[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Politica Madagascarului.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Diviziuni administrative ale Madagascarului.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Geografia Madagascarului.

Harta Madagascarului. Nosy înseamnă insulă în limba Malagasy.

Cu cei 587 040 km², Madagascarul este a 46 țară din lume (după Botswana) și cea de-a
patra insulă ca mărime din lume. Este comparabilă ca mărime cu Kenya.
Există două anotimpuri: cel cald și ploios care durează din noiembrie până în aprilie, și cel
răcoros și mai uscat ce ține din mai până în octombrie. Vântul din sud-est este dominant, iar
ocazional se formează cicloane.
Relieful este caracterizat prin podișuri (altitudinea medie este de 1000 m) în partea centrală, cu
zone muntoase (altitudinea maximă de 2886, Tsaratanana) și de câmpie litorală în est. Alte
piscuri marcante: Boby (2666 m), Ankaratra (2643 m). Râuri: Mangoky, Mahavavy. Faună bogată
originară (aici trăiesc 3/4 din lemurienii de pe glob).

Economie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Economia Madagascarului.
Economia este dominată de agricultură, culturile importante sunt cele de orez și cassava, pe
langă plantațiile comerciale de cafea, cuișoare și vanilie.

Demografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Demografia Madagascarului.
Populația din Madagascar este în majoritate de origine afro-asiatică. Un studiu recent a lăsat să
se înțeleagă că insula era nelocuită până în secolul I, când, probabil au debarcat călători de
origine indoneziană.
Cele 18 etnii din Madagascar sunt:

1. Antaifasy
2. Antemoro
3. Antaisaka
4. Antakarana
5. Antambahoaka
 6. Antandroy
7. Antanosy
8. Bara
9. Betsileo
10. Betsimisaraka
11. Bezanozano
12. Mahafaly
13. Merina
14. Sakalava
15. Sihanaka
16. Tanala
17. Tsimihety
18. Vezo
Ultimele cercetări în materie de ADN arată că materialul genetic al majorității unui malgaș este
constituit aproximativ în masură egală din gene austroneziene și gene din Africa de Est, deși
genetica unor comunități arată o predominanță din genetica austroneziană sau de origini africane
sau unele de origine arabe, indiene sau europene. Cele mai mari grupuri etnice din republică
sunt Bersimisaraka constituind aproape 14.9 % , Tsimihety și Sakalava cu 6 % fiecare. În
Madagascar sunt prezente circa 65 de naționalități, iar cele ce formează minoritatea sunt
naționalitățile chineze, indiene, comoriene (Comore este o țară insulară din Oceanul Indian,
localizată în largul coastelor Africii în partea de nord a Canalului Mozambic între Madagascar și
Mozambic), dar și unele europene, dar în mare parte franceză. În mijlocul lui 1980 numărul de
minorități au fost estimate la 25.000 de comorieni, 18.000 de francezi, 17.000 de indieni și 9.000
de chinezi.