Biodiversitatea savanelelor din

emisfera sudica

Student:Piticari Cocuta Bogdan Profesoara:AniteiLiliana

 Emisfera sudicesteemisferasituat n partea
desudaEcuatoruluii
cuprindecontinenteleAustraliaiAntarctica, partea sudic
aAfriciii prile sudic i central aAmericii de Sud;oceanul
Antarctici partea sudic aoceanelorAtlantic,PacificiIndian. n
comparaie cu emisfera nordic, n cea sudic procentul suprafeei
ocupate de apeleoceanului planetareste mai mare.
Antarctica
Flora
 Pe continentul antarctic,acoperit de
gheata,s-au gasit,in regiunea
marginala,doar doua specii de plante cu
florii:Colobantbus crassifolius si gramineul
Descbampsia artica.Recent a patruns o
planta adventiva Poa prapenis.In afara de
acestea,apar doar muschi,licheni si alge de
uscat.Raspandirea lor se margineste la
locurile temperar lipsite de zapada,de pe
litoral,la peretii abrupti de stanca si la
grohotisuri.Din punct de vedere cantitativ
plantele nu prezinta importanta.
Colobanthus Crassifolius
Descbampsia Artica
 Fauna

Fauna este compusa 80% din

pasari,pinguiniifiind cele mai comune
pasari dinAntarctica. In timp ce unii
pinguini traiesc pe pamant, altii prefera
sloiurile de gheata. Pinguinul regal, de
exemplu, nu vine niciodata pe uscat,
petrecandu-si aproape intreaga viata in
ocean. Femela acestei specii de pinguini isi
depune ouale pe sloiuri de gheata, unde
acestea sunt incubate de catre masculi.
Pinguinii din Antarctica isi petrec mare parte din viata inotand in
Oceanul Antarctic,vanand pesti, calmari (!!!) si krili. Pinguinii parasesc apa
doar in perioada imperecherii. Atunci, ei se intorc pe uscat sau pe gheata si
se indreapta spre locurile de imperechere, numite colonii. An dupa an,
pinguinii se intorc la colonia unde s-au nascut. Deseori se intorc la
acelasi partener.
 Nuntile pe gheata ale pinguinilor imperiali
Cele mai multe pasari se imperecheaza vara, dar pinguinii imperiali se imperecheaza
iarna, pe gheata rece si in bataia vantulurilor din jurul Antarcticii. Pinguinul isi alege
partenerul si se imperecheaza. Fiecare femela depune un ou, il da masculului, dupa
care se intoarce la mare sa se hraneasca.Timp de noua saptamani, masculul
pastreaza oul cald pe picioarele lui. El nu mananca deloc in acest timp, asa
ca slabeste mult.

Cuiburile pinguinilor
Pinguinii au foarte putine materiale la dispozitie pentru a-si construi cuiburile,
deoarece in Antarctica cresc putine plante. Pinguinii regali si imperiali nu-si fac deloc
cuiburi. Ei depun oul direct pe pamant sau pe gheata. Alti pinguini din Antarctica isi
fac cuibul zgariind in pamant o adancitura, pe care o umplu cu pietricele.

Inotatori experti
Daca pinguinii arata stangaci cand merg pe jos, in apa, in schimb, sunt foarte
gratiosi.Aproape ca zboara prin apa si pot ramane sub apa pana la 18
minute.

Colonii aglomerate
Sute de pinguini tipatori se aduna aici in timpul imperecherii.In ciuda
aglomeratieif, fiecare pinguin isi cunoaste perechea sau puiul, strigandu-l
si recunoscandu-i strigatul.

Curiozitati:
- puii mai mari stau in grupuri numite crese
- pinguinii inoata foarte repede sub apa
- ei se dirijeaza cu picioarele si coada
 Mamiferele marine existente
inAntarcticacuprind in cea mai mare parte foci
si balene, balena cu dinti si balena cu fanoane
fiind cele doua specii principale intalnite. Balena
sperma (cunoscuta cu denumirea de casalot)
este o specie de de balena cu dinti, in timp ce
balenele cu fanoane sunt balena albastra, balena
cu cocoasa si ocazional balena Minke.

balena albastra (uriasa)

balena cu cocoasa balena sperma (casalotul)

balena Minke balena ucigasa (orca)

 Savana Sud-Africana
Subregiunea Sud-africana poseda o flora
deosibit de bogata si de originala,insumand
aproximativ 12.000 de specii,in buna parte
endemice.
 Dintre endenismele lemnoase mentionam doua
gimnosperme stravechi de cicadacee
(Enephalartos),o zamiacee(Stangeria),si
velvicia(Welwitschia mirabilis),doua
miricaee(Myrica quecifolia,M.cordifolia),o
discoreacee ( Dioscorea elephantipes),o
muzacee(Strelitzia reginae),o curcubitacee
arbustiva spionasa(Acanthosicyos horrida).

Cicadacee (Enephalartos) Zamiacee(Stangeria)

 Dintre cele ierboasa un ciparaceu(Chrysithrix),o
amarantacee(Arthraeura leubnitziae),specii de
crustacee(Crassula),asclepiadacee(Stapedia),curcubita
cee(Citrullus vulgaris),geraniacee(Pelargonium cu 230
specii de muscata),asteracee(Helichrysum).

Ciparaceu(Chrysithrix) Crustacee(Crassula)
 Flora sud-africa intretine legaturi cu subregiunea
Etiopiana,Australiana si cu regiunea Holartica (prin 50
genuri dintre
care,Ranunculus,Linum,Viola,Urtica,Stipa,Koeleria).
Din Africa de sud provin numeroase plante ornamentale
cultivate prin gradini,sere si apartamente ca
muscata,siminocul
(Helichrysum),asparagus,gladiola(Gladiolus),frezia(Freesi
a).
 Australia

Flora Australiei numara aproximativ 12.000

de specii dintre care 9850 sunt
endemice.Majoritatea speciilor sunt
concentrate in partea de rasarit a
continentului si mai putine in cea de
apus.Flora acestor doua provincii nu au in
comun decat cel mult 10% din totul
speciilor,ceea ce denota ca florele lor s-au
dezvoltat imdependent unele de
altele.Teritoriile nordice ale Australiei au
legaturi floristice cu Indo-Malayezia,iar cele
Flora
 Dintre plantele cele mai caracteristice Australiei se
impun eucaliptii(Eucalyptus) cu peste 350 de
specii,a caror inaltimi variaza intre cativa metri si
150 m,vegetand in toate formatiunile,incepand cu
padurile tropicale umede si terminand cu deserturile
calde.

Eucalyptus
 Eucaliptul

Eucaliptul face parte dintre

speciile care cresc repede si
care in patria lor, Australia,
formeaza arbori inalti de
peste 30 de metri.
Cele mai multe specii de
eucalipt sunt arbori sau
arbuti care cresc repede i
au un lemn de esen tare,
cu frunze verzi lobate tot
anul. Astfel Eucalyptus
vernicosa crete ca arbust
sau arbori n estul Tasmaniei,
pe cnd Eucalyptus
regnans atinge 97 de m
nlime, iar trunchiul poate
atinge un diametru de 20 de
m (msurat n Tasmania).
 Casuarina un gen de arbori arhaici,cu ramuri verzi
afile,creste in deserturi,iar liliaceele arborescente
iarba-copac,Kingia imprima savanelor australiene o
fizionomie specifica.Cateva graminee(Spinifex si
Triodia) xerofile desertice sunt de asemenea
endemice.
Gimnospermele australiene sunt reprezentate de
sagotieri(Macrozamia,Cycas media).
In regiunile montane alaturi de speciile bastinase
cresc si unele plante de origine antarctica ca fagul-
austral si cateva conficere cu frunze late.
Australia este foarte saraca in plante agricole si
industriale proprii.Au fost introduse din alte
continente diferite cereale(mai ales graul),arborasul
de cafea,vita de vie.
Acacia
Casuarina
Fauna
 Cangurul
Canguruleste unmamifer inferior,este de mrime medie i moderat
mare, avnd nlimea de la 0,9 m pn la 3 m i masa de la 3 kg pn la
100 kg, n funcie de specie i de sex. Ei sunt animaleplantigrade. Mai sunt
denumii macropozi, care nseamnpicior mare. Din cauza dimensiunilor
picioarelor.Astfel, ei folosesc sincronizat ambele membre inferioare pentru
a parcurge o distan terestr. Culoarea blnii cangurilor poate fi de mai
multe culori n dependen de specie: cenuie, brun, brun-roietic,
brun-glbuie, albstr-deschis sau neagr. Cangurii au foarte bine
dezvoltat auzul i vzul.
Pn la venirea europenilor nAustralia, erau 53 de specii de canguri, iar de
atunci au disprut 8 specii, astzi existnd numai 45 de specii. Iar multe
din speciile actuale de canguri se afl ntr-un anumit grad de risc.In
Australia traiesc in centrul tarii dar si pe langa orasele din vest.
Sezonul de imperechere la canguri are loc de obicei n timpul anotimpului
ploios.
La nastere puiul este incomplet dezvoltat; el este mic, golas, fara ochi si
urechi, cu membrele nedezvoltate. Mama il ia cu gura si il introduce in
punga abdominala numita marsupiu, de unde si denumirea grupului de
animale marsupiale. Buzele puiului concresc cu mamelonul mamei si astfel
laptele se scurge direct in gura lui; el ramane prins de mamelon pana la
dezvoltarea completa, care are loc dupa 8 luni, cand paraseste punga
hranindu-se singur. In punga se intoarce numai in caz de primejdie.
In Australia se gaseste ultima mare savana
a lumii

CANBERRA Nordul Australiei detine contine cea mai mare

savana a lumii si este una dintre ultimele zone salbatice intacte,
acoperind o zona mai mare decat vestul Europei.
Tropicele tarii, intinzandu-se pe o distanta de 2.000 km de-a lungul
continentului, reprezinta peste un sfert din savana care a mai
ramas in lume dupa declinul pajistilor, declin care s-a extins la un
moment dat in America de Sud, Africa si Asia.
In timp ce 70% din savanele lumii au fost serios afectate de
activitatea umana, raurile si padurile nordice australiene au ramas
in mare parte neatinse de micile comunitati aborigene.
Studiul a descoperit ca savana din Australia este de 4 ori mai mare
decat portiunea de terenuri impadurite ce a ramas in Africa.
CANBERRA
 Partea Sudica si Centrala a
Americii de Sud

Specii de plante intilnite in savanele Australiene sunt: eucaliptii, salcimii si

cazuarinele cu crengi filiforme lipsite de frunze
 Eucalipt
Eucaliptul(Eucalyptus) este un
gen de plante din familiaMyrtaceae
, care se prezint sub form de
arbori sau arbuti cu frunza verde
tot timpul anului. Denumirea
eucaliptului se datoreaz formei de
potir a fructului care poarta
seminele ascunse. Exista peste
700 de specii de eucalipt:
Eucalyptus amygdalina
Eucalyptus australiana
Eucalyptus diversicolor
Eucalyptus ficifolia
Eucaliptul albastru(Eucalyptus
globulus)
Eucalyptus maculata
Eucaliptul de zapaa(Eucalyptus
pauciflora)
Eucaliptul urias(Eucalyptus
regnans)
Eucalyptus rostrata
Eucalyptus viminalis
 Salcam
Salcamul creste spontan pe aproape orice tip de teren.
Cu o rezistenta buna la ger, iubeste lumina, suporta seceta, prefer solurile
permeabile, usoare, fertile, dar nu suporta solurile calcaroase.
Salcamul creste bine pe soluri usoare, chiar si pe nisipuri nefixate, fiind cultivat
pentru fixarea lor. Are capacitatea de a fixa azotul din atmosfera, iar semintele isi
pastreaz multi ani capacitatea de germinare. Are frunze compuse si flori albe, in
ciorchine, puternic mirositoare, iar fructele sunt pastai aplatizate, brun roscate.
Infloreste primavara tarziu, in luna mai-iunie.
Salcamul trieste in jur de 100 de ani si face parte din categoria arborilor cu lemn
de esenta tare, fiind greu, dur si deosebit de rezistent la umezeala
Lemnul de salcam este utilizat pentru diverse lucrari amplasate in aer
liber, stalpi de gard, lemn de min, traverse de cale ferata, doage de
butoaie, cozi de unelte, cherestea, parchet, in industrianavala etc.

Florile au intrebuintare in alimentatie si farmacia naturista. Scoarta salcamului

contine fitotoxine.
Florile de salcam se utilizeaz ca aromatizant si in industria parfumurilor, iar in
medicina populara calmant al tusei. Scoarta se foloseste tot empiric in
hiperaciditate, in ulcer gastric si duodenal si ca purgativ. Datorita robinei, scoar a
trebuie utilizata cu multa atentie, deoarece aceasta substan a este toxica.
 Bibliografie:
Ioan Pop Biogeografie Biologica Vol. II
Heinrich Walter-Vegetatia Pamantului
http://ro.wikipedia.org