Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dobrogea este un habitat istoric și geografic dintre Dunare și Marea Neagra, care
face parte din teritoriul României, Bulgariei și Ucrainei. Astăzi, din punct de
vedere administrativ cuprinde în România județele Tulcea și Constanța iar în
Bulgaria — Dobrici și Silistra.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea
Principalele orașe sunt:
- în nord: Constanța, Tulcea, Medgidia și Mangalia, la care se adaugă stațiunile
balneo-climaterice și de vacanță de pe litoralul
românesc: Mamaia, Eforie, Costinești și stațiunile din Mangalia. Dobrogea
cuprinde în partea de nord-est Delta Dunării, habitat aflat pe lista patrimoniului
mondial UNESCO.
Gospodaria tradițională ţărănească conservată în situl din satul Enisala, comuna Sarichioi, jud.
Tulcea reprezintă sinteza arhitecturii tradiţionale din nordul Dobrogei de la începutul secolului al
XX-lea.
Realizată din lut, piatră, lemn și stuf, gospodăria tradițională se integrează armonios peisajul
specific dobrogean.
Gospodaria traditionala din Dobrogea- Enisala
Ansamblul arhitectural cuprinde casa cu chiler (spațiu de depozitare) şi câteva din anexele
tipice pentru o gospodărie din această zonă. Acestea sunt: grajdul pentru animale,
şoproanele, bucătăria şi cuptorul de vară, porumbarul, fântâna.
La fațadă și pe latura dinspre stradă casa are prispă cu balustradă și stâlpi. Pe latura din spate
(spre nord) pe aproape toată lungimea casei se găsește chilerul. Această încăpere era folosită ca
și spațiu de depozitare.
Gospodaria traditionala din Dobrogea- Enisala
Gospodăria tradițională
are la exterior
ornamente colorate. S-
au folosit motive
florale, geometrice și
zoomorfe foarte des
întâlnite în arhitectura
tradițională din această
zonă.
Este un tip clasic de
locuinţă dobrogeană,
casa cu tindă şi două
camere. Are o prispă
joasă cu stâlpi de lemn
cu foarte puţine
ornamente. Fundaţia
este din piatră şi
pământ, pereţii din
chirpici, văruiţi ulterior
în alb. Acoperişul este
din olane în centru şi
sudul Dobrogei, iar în
deltă sau lângă lacuri,
din stuf.
Interior gospodarie traditionala dobrogeana
Interiorul locuinței
este organizat după
principii estetice
tradiționale. Pereții
și cele câteva piese
de mobilier simple
sunt acoperite cu
țesături din bumbac
și borangic sau lână.
Sunt bogat
ornamentate cu
motive decorative
specifice zonei.
Arhitectura gospodăriei
de la Enisala este
condiţionată de
materiile prime folosite:
lutul, piatra, lemnul,
stuful. O influență
importantă au avut-o la
construcție condiţiile de
mediu (gerurile şi
căldurile mari).
Spre deosebire de alte regiuni ale ţării, în Dobrogea nu întâlnim o arhitectură
realizată în totalitate din lemn, datorită rarităţii acestui material. A fost ales lutul,
ca material preponderent datorită costului foarte mic. Se găsea în natură, se
prelucra foarte uşor și în timp scurt.
Costumul popular din zona
Dobrogei se distinge prin
originalitate, o cromatică
specială și bogăția de motive
geometrice și vegetale. A fost
purtat cu mândrie de două dintre
reginele României, Elisabeta și
Maria, care l-au impus ca ținută
la Curtea Regală.
Paparuda - este un obicei care se practică în a treia zi de Paşti în localităţile Niculiţel, Luncaviţa,
Jijila, Văcăreni, dar şi în mare parte din sudul României. Are drept rol invocaţia către ploaie, iar un
gest ce trebuie respectat în ritual este stropitul cu apă a celor care participă în alai. Grupuri de
tinere sau de femei bătrâne, împodobite cu flori sau cu ramuri verzi, intră din gospodărie în
gospodărie. Paparuda
Ele cântă pentru ploaie şi dansează.
Apoi sunt udate de gazdă sau se udă
între ele cu apă rece. Stropitul cu apă
reprezintă un gest de magie, prin
analogie. În mentalitatea arhaică şi
tradiţională se consideră că imitarea
ploii era suficientă pentru producerea
ei. De asemenea, se consideră că
„masca verde” reprezintă vegetaţia, ce
se va regenera odată cu căderea ploilor.
Se credea că purtarea „măştii verzi”
(flori, frunze) va influenţa bogăţia
culturilor.
Caloianul - Tot după Paşte şi într-o corelare cu „Paparuda” se practică şi obiceiul numit
„Caloianul”. Acest obicei trimite spre ritul zeului care moare şi învie. O păpuşă realizată
din lut era îngropată şi lăsată în câmp şi era deshumată (după 9-40 zile), apoi ruptă în
bucăţi ce erau aruncate pe câmp. Îngropat în pământ, „Caloianul” (aşa era numită păpuşa
de lut) influenţa, asemenea zeului antic, belşugul culturilor şi regenerarea vegetaţiei.
Toate aceste ritualuri sunt, de fapt, dedicate fertilităţii pământului şi bunăstării recoltelor.
Caloianul
Olaria - Obiceiul constă în aprinderea pe dealuri a focurilor făcute din resturi vegetale, din
furajele consumate de animale în timpul iernii, adică ale anului care şi-a încheiat ciclul. Prin
ardere, totul se purifică, pentru a face loc noii vegetaţii. Gestul rostogolirii pe dealuri a
roţilor de căruţă învelite în paie avea acelaşi sens al purificării a tot ce a fost rău pentru
colectivitate şi, totodată, simboliza cursul Soarelui pe cer. Aceste practici trimit spre cultul
vegetaţiei, dar şi al soarelui, fără de care nimic nu poate regenera, nu poate exista. Astăzi,
obiceiul se mai practică la Visterna, Niculiţel şi Izvoarele.
Olaria
Baterea alviţei - Practică magică de aflare a norocului şi a ursitei la Lăsatul Secului de Paşti,
sărbătoare care a asimilat un scenariu ritual de înnoire a timpului calendaristic. Tinerii, copii
adunaţi în cerc, încercau sa prindă cu gura, fără ajutorul mâinii , alviţa prinsă cu o sfoară de
cuiul bătut în grinda centrală a podinei. Cei care reuşeau, muşcau din ea, îşi puneau o
dorinţă, crezându-se că vor fi însoţiţi de noroc şi împliniri, iar tinerii se vor căsători.
Ziua pestelui - Sărbătoare cu dată fixă a pescarilor (17 martie) dedicată peştelui, este sinonimă
cu Alexii. În această zi, când „se zbate” ştiuca sau peştele în apă înainte de depunerea icrelor
pentru înmulţire, pescarii nu ieşeau la pescuit, ajunau sau prindeau un peşte mic, îl descântau
şi îl mâncau crud.
Sursa:
https://www.travelguideromania.com/ro/gospodaria-dobrogeana-enisala/?
fbclid=IwAR3LZexkCawEDbhoNoBFwWrk-A9P8B_Ner8HsYmgahKLTkSd1wF
Wy5Rm4dc
https://acasalaromani.ro/costumul-popular-din-zona-dobrogei/
https://www.google.com/search?rlz=1C1SQJL_roRO818RO818&q=portul+popula
r+femeiesc+si+barbatesc+dobrogea&tbm=isch&source=univ&sa=X&ved=2ahUK
EwjV5cfEn7ThAhXhy6YKHS3gCEsQsAR6BAgJEAE&biw=1366&bih=657#img
rc=TslEFY4KIVmkjM
:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea
https://www.info-delta.ro/traditii-in-dobrogea-28/obiceiuri-din-dobrogea-44.html