Liceul Tenologic Băile Govora

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENȚELOR PROFESIONALE

Absolvent: Stătescu Daniel

Clasa a XII-a
Calificarea: Tehnician in turism
 TEMA PROIECTULUI:
Tradiții si obiceiuri in Dobrogea
 Capitolul I -Asezarea si descrierea zonei geografice
Situata în partea sud-estica a României, provincia istorica Dobrogea reprezinta una
din cele mai caracteristice regiuni extracarpatice, foarte variata în privinta
reliefului si geologiei, dar si a microclimei, hidrografiei, florei si faunei.
Din punct de vedere geomorfologic, Dobrogea este constituita din patru unitati
morfostructurale si anume: cîmpia aluviala si deltaica a Dunarii, unitatea muntos-
deluroasa hercinico-kimerica a Dobrogei de Nord, unitatea podisului de sisturi
verzi a Casimcei sau Dobrogea Centrala si unitatea podis 212h71c ului structural
sarmatic al Dobrogei de Sud.
   Zona care face obiectul prezentului studiu este reprezentata de primele doua
unitati morfostructurale, ce vor fi tratate ca o singura entitate geografica, istorica si
etnografica numita Dobrogea de Nord.
Dobrogea de Nord este delimitata geografic la vest si nord de fluviul Dunarea, de
Marea Neagra la est si de falia Peceneaga - Camena la sud. Din punct de vedere
geologic, teritoriul dobrogean apartine unitatii de platforma, unitate rigida de
munti vechi, intens cutata, faliata si erodata, caracterizata prin morfostructuri de
tip bloc, continuata sub lunca si delta Dunarii.
   Relieful zonei, rezultat dintr-o modelare subaeriana de lunga durata, cuprinde în
aceeasi proportie regiuni joase cu altitudini între 0 si 6 m (de lunca, delta, lacustre
si mlastinoase) si regiuni înalte cu valori altimetrice cuprinse între 6 si 467 m
 1.1 Vecini
Principalele orase sunt: Constanta, Tulcea, Medgidia si Mangalia, la care
se adauga numeroase sate si statiunile balneo-climaterice si de vacanta de
pe litoral: Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud (odinioara Movila), Costinesti,
23 August (odinioara Tatlageac), si, la Comorova (la nord de Mangalia)
întreaga salba de statiuni numite Neptun, Saturn, Olimp, Jupiter, Venus si
Aurora; la sud de Mangalia mai gasim 2 Mai si Vama Veche. Numeroase
alte sate de vacanta destinate vacantelor si perioadelor de relaxare de
gasesc la limane (Histria, Ovidiu, Techirghiol) sau la Dunare. Dobrogea
este marginita în partea de nord-est de frumosul habitat al Deltei Dunarii.
De asemenea, pe teritoriul Bulgariei, regiunea detine orasele Bazargic si
Silistra si situri turistice de patrimoniu natural si istoric: Albena, Balcic,
Cavarna, Caliacra, sabla.
Podisul Dobrogei este situat in Sud-estul tarii fiind cuprins intre Dunare
(în vest si nord), Marea Neagra (în est) si granita cu Bulgaria (în sud), este
un pamant vechi si complex sub raport geologic. Dupa altitudine, forme de
relief si structura geologica, se diferentiaza doua parti: Masivul Dobrogei
de Nord si Podisul Dobrogei de Sud. Asezare si limite. Caracteristica
principala a teritoriului tarii noastre o constituie armonia aproape perfecta a
treptelor majore de relief(30-35%).Podisurile,alturi de dealuri, detin o
pondere de 35% din suprafata tarii noastre.
 Capitolul II –Zone turistice
Cheile Dobrogei
Canionul format din calcare de pe vremea jurasicului
este impresionant, desi nu are o lungime foarte mare.
Accesul se face prin Cernavoda – Satu Nou – Cuza Voda –
Mihail Kogalniceanu – Targusor – Cheia. Rezervatia
intinsa pe mai mult de 200 de hectare cuprinde vechi
recifuri de corali ale Marii Thetis si specii de fosile perfect
conservate in calcarele stancilor, unice in tara.
Cheile sunt spectaculoase in orice anotimp, desi in timpul
verii albul calcarelor ofera imagini de vis, contrastante,
alaturi de verdele vegetatiei. Este si perioada in care Cheile
Dobrogei intra in “vizorul” turistilor si al localnicilor iesiti
la iarba verde. Ce poti sa vezi? Pe langa peisajele
frumoase, exista foarte multe pesteri sapate in stancile
calcaroase, care adapostesc diferite specii de plante si
adevarate comori arheologice. Pestera Liliecilor si pestera
La Adam sunt doua dintre cele mai vizitate obiective de
acest gen.
Daca ai vizitat Cheile Bicazului sau Cheile
Dambovicioarei, de exemplu, nu te astepta sa intalnesti
ceva asemanator in aceasta regiune; Cheile Dobrogei nu
sunt atat de inalte (au maxim 40 de metri inaltime) si nici
la fel de ascutite (fiind formate din vechi atoli, stancile au
forme semirotunde). 
Pestera Casian
 
Pentru ca vorbeam mai devreme de pesterile-
comori ascunse in inima Cheilor Dobrogei, iti
sugeram un alt obiectiv de neratat in Dobrogea:
Pestera Casian. Cand ajungi in Targusor, chiar
inainte sa intri in localitate traverseaza linia de
cale ferata si urmareste indicatoarele care te
duc catre Manastirea Sf. Ioan Casian. Este
primul pas catre Pestera Casian, ce face parte
din Rezervatia Geologica Cheile Dobrogei.
Pestera este de mica adancime, seamana mai
mult cu o grota, dar este foarte veche si
deosebita, la fel ca peisajul di-mprejur. Si aici
vei intalni munti de corali care amintesc ca
odata, demult, in locul in care te afli nu exista
decat mare. Pestera a fost locuita in secolul IV
de Parintele Ioan Casian, unul dintre
intemeietorii monahismului, care si-a dorit sa
duca o viata de ascet.
Lacul Iacobdeal
 
Se spune despre el ca este unic in
Romania. Ei hai, inca un loc “unic”! – ai
putea spune. Nu te putem opri sa faci asta,
dar ca sa fii corect, ar fi bine sa-l vizitezi. Il
gasesti la poalele Muntilor Macin, langa
localitatea Turcoaia. Iti mai spunem doar ca
unic este felul in care s-a format: in zona
exista o cariera din care se extragea granit
prin dinamitare, pana cand un izvor subteran
a umplut si a acoperit toate galeriile, formand
lacul pe care-l vedem astazi, cu o adancime
ce depaseste 20 de metri. Interesant este ca
nu exista nicio apa curgatoare in jur, care sa
alimenteze lacul. Malurile lacului Iacobdeal
sunt din granit sau pietris amestecat cu
pamant.
Cetatea Enisala
 
I se mai spune si Heracleea si se afla la
marginea Lacului Razim. Cetatea Enisala
este ultima cetate genoveza, ale carei ziduri
poarta in ele o istorie veche de cateva secole.
A fost construita de catre negustorii
genovezi pe malul lacului Razim de langa
Babadag, in scop militar – acela de a apara
centrul Dobrogei. Vechea cetate Yeni Sale
(asa cum aparea in cronicile turcesti din
secolul XV, insemnand “sat nou”) construita
in perioada timpurie a Evului Mediu
(sfarsitul secolului XIII – inceputul secolului
IV) uimeste si astazi cu frumusetea ei.
Sfinxul Dobrogei
 
Asemeni Sfinxului din Muntii Bucegi, fratele mai mic din Dobrogea este tot o stanca slefuita de ape si vant, care
a luat forma unui barbat ce priveste spre pamant. Roca este amplasata in zona de nord a Culmii Pricopanului si
face parte din Rezervatia Naturala Muntii Macin. Desi zona este foarte arida, trebuie sa stii ca acele roci au sute
de milioane de ani in spate, iar Culmea Pricopanului detine zeci de specii de plante deosebite, care s-au adaptat la
mediu. Ai sa fii surprins, de exemplu, sa vezi ici-colo cate o floare rasarita de nicaieri sau dintr-o stanca.
 Capitolul III -Elemente de etnografie si folclo
3.1 Arhitectura
Din punct de vedere arhitectural,zona Tulcei manifesta o larga arhitectura in functie de habitat, de conditiile istorice, de
etnia majoritara.
Ca un tipar al satului tulcean, amplasarea caselor nu s-a facut dupa un plan anume, avand o structura neregulata si strazi
ce se intretaie, gospodarii amplasate in directa legatura cu caile de acces.
Din punct de vedere al arhitecturii traditionale, privind in aspecte largi, gospodaria casei este compusa din locuinta
propriu-zisa si anexele dispuse fie in partea laterala a casei, fie spre fundul curtii. Anexele au o functionalitate bine
definita , cu o stransa legatura cu ocupatiile cotidiene: bucataria de vara, grajdul pentru vite, samalacul pentru nutret,
saiaua pentru oi, cuptorul.
Temelia caselor este din piatra, peretii sunt din pamant sub forma de chirpici sau ceamur, invelitoarea din lemn, iar
invelisul din stuf. Materialele specifice pentru constructia casei sunt: nuielele, pamantul prelucrat sub forma de chirpici
sau ceamur, stuful, olana, lemnul. Casele sunt in general cu fatade in culori albe sau albastre, uneori cu elementele
decorative ce trimit catre mitologia slava, realizate din scanduri de lemn prin tehnica traforajului.
Intalnim si anumite particularitati cum ar fi: prezenta baii lipovenesti, o constructie separata de locuinta propriu-zisa,
instalatiece se bazeaza pe sistemul de tip sauna ; lijanca, un pat de pamant construit langa soba care este
incalzit; prispa pe doua laturi si balconul amplasat in fata tindei (gospodaria din Enisala).
 La casele vechi, peretele lateral din strada prezinta frecvent o prispa cu stalpi. Casele construite in anii 1920
-1930 au temelie inalta, pridvor fara prispa fiind acoperite cu invelis de tabla. In anii 1950-1960 s-au impus
arcadele si colonadele.
Datorita potentialului turistic pe care-l ofera Delta Dunarii, gospodaria din aceasta zona se dezvolta pastrand
in general arhitecturatraditionala, in special cea specific locuintei lipovenesti, fiind atractia unui numar mare
de turisti romani si straini. In prezent, majoritatea caselor sunt construite din materiale moderne, combinate
cu materialele de constructie specifice zonei deltaice, stuful, lemnul.
 3.2 Gastronomie
Bucataria romaneasca, asa cum am mai scris, este influentata de bucatariile diverselor popoare care au trecut, cu
ganduri bune sau mai putin bune, ( unele dintre aceste popoare si-au lasat si reprezentantii pe la noi ) pe aceste
meleaguri si prin urmare este foarte greu sa vorbim despre ceea ce este autentic romanesc in acest domeniu.
Dobrogea este o zona aparte, care fascineaza calatorul. As asemui-o cu o carte cu coperti de mucava ( pentru a pastra o
terminologie adecvata zonei – cuvantul provine din turcescul mukavva = carton ) ; banala la prima vedere, dar
fantastica pe masura ce incepi a o rasfoii.
Din exterior, Dobrogea nu pare atragatoare, dar patrunzand in inima ei, cunoscand oamenii si obiceiurile, iti dai
seama ce ai pierde daca nu ai cunoaste-o, pentru ca in Dobrogea influentele grecesti, turco-tatare, aromane, lipovenesti
si-au pus amprenta si pe gastronomia locala.

Gastronomia dobrogeana are influente atat geografice cat si entice. Zona geografica extrem de cosmopolita, Dobrogea
culinara reprezinta o fericita amestecatura de preparate culinare diferite, dar care au la baza doua materii prime
importante : una “de pamant” – OAIA si cealalta “de apa” – PESTELE.
 Dar dintre toate preparatele culinare ale zonei,  este, de departe, cel mai savuros preparat. Pregatit dupa o
metoda turceasca ( nu asa cum il prepara, de obicei, ciobanii la stana in alte zone ),din felii de pulpa, sarate
si piperate dupa gust, aromate apoi cu un praf de cimbru, unse cu un pic de mustar si puse in tepusi cu felii
de ceapa intre ele pe grill-ul incins ( atentie ! carnea cu toate mirodeniile se lasa mai intai la rece 24 de ore
ptr. fezandare ) preparatul are o savoare si mai mare daca se asociaza si cu un pahar de Murfatlar, care sa-i
potenteze aromele.
 3.3 Traditii
In Dobrogea, intalnim obiceiuri care s-au pastrat din vremuri de demult si inca mai sunt practicate:
„Lazarelul”– practicat in Sambata de Florii – practicat si in prezentin localitatea cu populatie preponderent greceasca, Izvoarele.
Obiceiul povesteste ca Lazar, moare intr-un accident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru animale. Mama si
fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu ramuri bogate.
„Olaria” – Este o traditie dobrogeana ce reprezinta purificarea aerului si gonirea duhurilor rele din zona localitatii, inainte de
inceperea Postului Mare. Se mai numeste “Orarie” sau Hurhumbalu functie de localitate (Izvoarele, Niculitel, Parches). Obiceiul
consta in aprinderea pe dealuri a unor focuri din resturi vegetale sau din furajele consumate de animale in timpul iernii,
simbolizand purificarea vechii vegetatii, pentru a face loc unei vegetatii noi si prospere. Rostogolirea pe dealuri a rotilor de caruta
infasurate in paie, simbolizand cursul soarelui pe cer, simboliza si purificarea a tot ce a fost rau pentru comuniune.
„Caloianul” – practicat dupa Paste – Obiceiul consta in fabricarea unei papusi de lut, ce era ingropata in camp, ca apoi dupa o
perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea
vegetatiei.
„Paparuda”– practicat in a treia zi de Pasti in localitatile Niculitel, Luncavita, Vacareni, Jijila – Obiceiul consta in stropirea cu apa
a unui alai de tinere sau de femei batrane, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte. Tinerele sau batranele,
danseaza si canta pentru ploaie, apoi sunt udate de gazda sau se uda intre ele.
„Colindatul” – mersul cu Mos Ajunul, practicat in seara Ajunului de Craciuneste un obicei pe care il
intalnim si azi, practicat in general de copii care reiau colindele cantate altadata de cetele de feciori si
barbati.
„Ursul”, „Brezaia”,„Capra”– practicate in seara Ajunului de Craciun – obiceiuri al colindatului cu
masti, ce se mai practica in localitatile Niculitel, Valea Teilor, Greci, Enisala.
„Mosoiul” – se practica si azi, numai la Luncavita, obicei al colindatului cu masti ce a devenit o
emblema nu numai a Luncavitei, dar si a Dobrogei.
„Oleleu”– practicat in seara Ajunului de Craciun de grupuri de flacai ce bat cu talangile in pamant fiind
asezati in cerc sau semicerc in fata casei sau portii simbolizand protejarea gospodariei de spiritele rele.
Obiceiul se maipractica in zona Macinului.
„Semanatul”– practicat in ziua de Anul Nou – Obicei practicat decopii ce intra din casa in casa si
arunca cu boabe de grau, spunand vorbe de bun augur pentru rodul pamantului in anul nou ce va veni.
 3.4 Port
Costumul barbatesc este reprezentat
prin:
• caciula: confectionata din piele de
miel;
• camasa: alba, cu broderie executata
cu arnici si cu matase, cu motive
geometrice si florale;
• chimir: brau tesut la razboi
sau confectionat din piele, purat
peste camasa;
• itari: pantaloni confectionati dintr-o
stofa alba, lucrata in casa;
• bundita: cojoc fara maneci,
confectionat din piele de oaie, bogat
ornamentat cu motive geometrice si
vegetale.
Costumul femeiesc este
reprezentat prin:
 
• camasa: bogat ornamentata,
lucrata pe panza alba tesuta in
casa;
• poale: ornamentate doar in
partea de jos, continuand
modelul camasii;
• barneata: brau – tesuta in
casa, din canva;
• bundita: cojoc fara maneci,
confectionat din piele de
oaie, bogat ornamentat cu
motive geometrice si vegetale.
 Capitolul IV -Valorificarea traditiilor si obiceiuri populare in programe
turistice
Ziua 1 *Bacau – Bucuresti Ziua 3 *Constanta – Corbu/Vadu – Jurilovca – Gura
08:00 –Plecare din Bacau din fata Arenei Mall spre Bucuresti. Portitei 
07.00 – 08.00 – mic dejun
11:00 – Prima masa 08.00 – tur pietonal al zonei vechi a Constantei(Cazino, Geamia,
13:00 – Sosirea in Bucuresti si cazarea la hotelul Hello ruinele, Mozaicul roman, Piata Ovidiu)
18:00 – Cina la restaurantul hotelului 11:30 – plecare spre Corbu/Vadu(daca nu ploua)
13.00 – pauza de pranz la cherhanaua Corbu/Vadul pescarilor
Ziua 2 *Bucuresti – Adamclisi – Murfatlar – Constanta
14.00 – plecare catre Istria
06.30 – 08.00 – mic deju 14.45 – vizitarea cetatii Histria
08.00 – plecare din Bucuresti catre Adamclisi 14.50 – plecare spre Visina
16.40 – vizitarea Casei Paraschiva din Visina
11.00 – sosire la Adamclisi si vizitarea Complexului Tropaeum Traiani
17.40 – plecare spre Jurilovca
12.30 – plecare din Adamclisi catre Murfatlar 17.50 – sosire in portul Jurilovca si plecare spre Gura Portitei
13.15 – pauza de pranz la crama Murfatlar si degustare + vizitarea cramei si19.15 – sosire in Gura Portitei: cazare, cina specifica
a podgoriei lipoveneasca
15:15 – plecare catre Basarabi
15.25 – sosire la Basarabi si vizitarea bisericilor de creta
16.25 – plecare spre Constanta
17:00 – cazare in Constanta: cazare, timp liber, cina
Ziua 4 *Gura Portitei – Excursii in Delta Ziua 7 * Ziua 6 – Crisan – Bacau
07.00 – 08.30 – mic dejun + timp liber/plaja/pescuit 07.00 – 09.00 – mic dejun
12.30 – pauza de pranz 09.00 – 13:00 – sosire in Bacau
13:40 – excursie in delta
19.10 – timp liber, cina, spectacol lipovenesc
Ziua 5 *Gura Portitei – Jurilovca – Enisala – Babadag – Tulcea
07.00 – 08.30 – mic dejun
12:00 – plecare spre Jurilovca
13.30 – sosire in Jurilovca si pauza de pranz la restaurantul Lunca/Casa Pescarilor
14.30 – plecare spre Enisala
14.45 – vizitarea cetatii Enisala si Gospodariei taranesti
15.45 – plecare spre Babadag
16.00 – sosire la Babadag si vizitarea Muzeului de Artă Orientală si a Geamiei lui Ali-Gazi-Paşa
17:00 – plecare spre Tulcea
17:40 – sosire in Tulcea si plecare cu barcile/barca catre Crisan
Ziua 6 *Crisan – Letea – Sulina – Crisan
07.00 – 09.00 – mic dejun
09:00 – excursie cu barca la Letea, vizitarea satului
10.00 – sosire la Letea si vizitarea satului, padurii, observarea cailor salbatici
13.00 – pauza de pranz la Tanti Viorica
14.30 – plecare cu barca/masina spre Sulina
15.30 – sosire in Sulina si vizitarea principalelor obiective: farul, cimitirul si plaja
18.00 – intoarcere spre Crisan
 Capitolul V -Concluzii si propuneri de dezvoltare a
turismului rural
Deoarece potenţialul turistic face parte din categoria resurselor al căror consum poate fi realizat doar “in situ”, angrenarea
sa în circuitul social şi economic al valorilor constituie atât un proces de valorificare superioară a potenţialului existent, cât
şi un important factor în dezvoltarea economică şi organizarea spaţiului respective. În timp se realizează o strânsă corelaţie
între localizarea resurselor turistice şi dezvoltarea turismului, între varietatea acestor resurse şi formele de turism practicate,
între dimensiunea fenomenului turistic şi conturarea zonelor turistice, respective prosperitatea populaţiei locale. În prezent,
sunt mai mult decât necesare: amenajarea spaţiilor turistice existente prin modernizarea şi extinderea bazei de primire,
diversificarea ei; introducerea în circuitul turisitc a unor noi areale cu potenţial nevalorificat; dezvoltarea turismului rural şi
agroturismului, ca o nouă formă de turism, legată de activităţile tradiţionale ale populaţiei. O importanţă deosebită prezintă
coroborarea dezvoltării turistice cu amenajările corespunzătoare ale infrastructurii generale şi turistice, cu creşterea
nivelului pregătirii generale, profesionale, al comportamentului personalului din turism, impunerea unui nivel de calitate al
dezvoltării actului turistic. Prin modalităţi multiple şi cât mai variate, politica economică la nivel guvernamental (dar nu
numai) trebuie să realizeze relansarea turismului românesc, adaptarea lui la standardele Uniunii Europene, integrarea lui în
cel European şi mondial. Reconsiderarea rolului turismului şi atribuirea unui loc prioritar în economia României incumbă
însă eforturi şi pentru realizarea infrastructurii generale a economiei, ca o proritate fără de care orice alte eforturi singulare
în domeniul turismului vor avea efecte nesemnificative.
 Bibliografie
 
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea
2. http://www.blueheron.ro/circuit-dobrogea/
3.
https://www.info-delta.ro/traditii-in-dobrogea-28/obiceiuri-din-dobrogea
-44.html
4.
https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/1382-obiceiuri-si-traditii-de
-sarbatori-in-dobrogea.html
5. https://www.google.ro/