Pestera Movile

 Site-ul ofocial al pesterii

 Album cu imagini captate din filmul pus la dispozitia scolii de domunl Cristian Lascu

Dobrogea este o regiune saraca in pesteri.

Din cele peste 12000 de cavitati inregistrate
in cadastrul pesterilor din Romania,
Dobrogea detine sub 1 %. Cauza o
constituie constitutia geologica. La nord,
rocile calcaroase sunt prabusite in adincul
depresiunii pre-dobrogene. Deasupra s-a
instalat in perioada cuaternara Delta
Dunarii. In mal si plauri nu se pot forma
pesteri.
In mozaicul petrografic al batrinilor Munti
Herciniciai Dobrogei de Nord exxista pe
linga granite, sisturi cristaline si alte roci
vechi si calcare, mai ales din perioada
triasica. Dar si ele sun destul de sarace in cavitati. Podisul format din sisturi verzi al Casimcei a
fost atit de puternic de erodat incit cele mai multe roci.

In timp ce excavau pentru un proiect grandios de constructie in 1986, inginerii au gasit

intimplator o pestera in care existau conditii deosebite ( extraordinare ). Numita pestera Movile,
este un ecosistem acvatic subteran cu ape bogate in hidrogen sulfurat ( 8-12 mg/l ) si o atmosfera
saraca in oxigen ( 7 - 10 % ) ,bogata in dioxid de carbon ( 2-3,5 %) si continind semnificative
cantitati de metan ( 1-2 %). Explorarea sa a inceput in 1990. Pina la inceperea explorarii, cei
12000 metri patrati erau complet izolati de exterior. Pestera nu avea intrare naturala si a fost
descoperita accidental in timpul unor cercetari geologice in zona. Izotopii radioactivi intilniti in
solurile din Romania dupa accidentul de la Cernobil din 1986 erau absenti in sedimentele din
pestera. Apele din pestera aveau o compozitie diferita decit sursele de apa de la suprafata
( fintinile ) din apropiere. Intrarea este reprezentata de o "gura" cu adincimea de 18 metri. Din
punct de vedere geografic, pestera este situata in apropierea orasului Mangalia, in sud-estul
Romaniei, la
citiva km. de Marea Neagra. Cu o lungime totala de aproape 300 de metri este o pestera relativ
mica, cu pasaje inguste acoperite cu argila . Este dezvoltat in special pe oizontala cu citeva
cavitati care nu depasesc 3 metri. In partea mai coborita este un lac mic ce leaga platoul pesterii
de apele subterane. Pasajele continua sub apa si formeaza trei clopote de aer unde atmosfera este
foarte bogata in dioxid de carbon ( pina la 10 ori mai mult decit afara si saraca in oxigen ( o
treime fata de atmosfera de afara ) Cind clima pamintului s-a schimbat acum 5,5 milioane de
ani ,clima de la suprafata solului s-a modificat de la tropicala la temperata. Singurele animale
care au supravietuit au fost cele care locuiau in pesteri calde subterane. Pestera Movile, unul
dintre cele mai neobisnuite ecosisteme, este populata cu nevertebrate care au adaptari datorate
vietii subterane cum ar fi:

 au corpul depigmentat
 regresia sau absenta totala a simtului vazului
 se hranesc cu bacterii si ciuperci care obtin energia din izvoarele calde sulfuroase de sub
pestera.

Lipitori neobisnuite, scorpioni de apa si alti

locuitori ai pesterii au asemanari cu speciile
gasite in abisurile marilor. Ele depind de
organismele chemoautotrofe ( folosesc energia
rezultata din reactii chimice) in loc de
organismele fotoautotrofe ( ce folosesc energia
luminoasa). 46 de speci de nevertebrate terestre
si acvatice au fost identificate in aceste
ecosisteme, dintre care 31 de specii
complet noi.Marea majoritate a artropodelor
apartin clasei Arachnida, Crustacea, Myriapoda
si Insecta.18 specii acvatice apartin incr.
Plathelminthes ( viermi plati ),
Nematode( viermi cilindrici )
Rotifera ( animale microscopice inrudite cu viermii cilindrici) Annelida ( viermi inelati ).
Lipitoarea oarba, un melc si un scorpion de apa orb au fost de asemenea identificati. Alte specii
descoperite : doua de pseudoscorpionide de doi inchi lungime, lipitori de viermi, 4 paianjeni si
scorpioni de apa.

Puteti vizita site-ul oficial al pesterii apasand aici.

Continentul European are trei mari semiinchise cu aproximativ aceeasi suprafata: Marea Nordului – 575.000 km 2;
Marea Baltica – 373.000 km2 si Marea Neagra – 420.000 km2.

Marea Neagra este unica prin adancimea ei (max 2.121m) si prin izolare, fiind legata de Marea Mediterana doar prin
stramtoarea Bosfor.

Potentialul Natural si Cultural al Marii Negre

Atractia turistica principala a intregii regiuni este Marea Neagra insasi, cu toate facilitatile si resursele de sanatate pe
care le ofera. Climatul Marii Negre este mai bland decat acela de la Marea Baltica si mai putin calduros decat al
Marii Adriatice si Mediteraneene. Temperatura medie anuala este de11,2 0C si in iulie creste pana la 21,8 0C.

Pe langa Marea Neagra ca principala atractie turistica, zona costiera a acesteia ofera un potential natural ce cuprinde:

 rezervatii naturale (ex. Delta Dunarii) si peisaje naturale unice,

 resursele de sanatate si de tratament, incluzand surse de ape naturale minerale sau maluri curative, etc.
 atractii culturale, de ex. locuri istorice si arhitecturale, festivaluri de film si muzica,
 sporturi de iarna si drumetii montane, in special in zona costiera a Marii Negre din Turcia cu regiuni
montane inalte,
 yachtingul reprezinta un potential turistic viitor pentru toate tarile din jurul Marii Negre.

Zona Costiera Romaneasca

Pentru zona costiera romaneasca, turismul reprezinta o sursa de venituri si locuri de munca. Reinvestitiile locale in
infrastructura aduc beneficii economice si sociale substantiale. Pe de alta pa

rte, turismul haotic poate cauza distrugerea habitatelor, degradarea mediului si competitia pentru serviciile si
resursele reduse ale acestuia, pentru pamant, ape, energie. Mai mult decat alte activitati umane, turismul depinde de
calitatea mediului natural pentru continuarea cu succes a tuturor activitatilor.

Evaluarea industriei turistice romanesti indica faptul ca turismul este una din industriile de export ale Romaniei care
are potential sa intre in competitie cu alte tari. Totusi, exista probleme legate de standardele de productie si servicii,
marketing si reclama, infrastructua, cultura si mediu, legislatie si organizare care trebuie invinse pentru a realiza
acest potential. Aceste probleme sunt rezultatul a mai mult de un deceniu de exploatare fara investitii si de asemenea
datorate schimbarilor legate de tranzitia catre o economie de piata.

Politicile guvernamentale si obiectivele industriei turismului sunt urmatoarele:

 cresterea calitatii serviciilor si a ofertei turistice;

 utilizarea optima a resurselor naturale, istorice ar trebui facuta in masura in care se asigura protejarea lor
si prin urmare a mediului lor;
 incurajarea turistilor straini pentru a recastiga si dezvolta piata turistica;
  modernizarea si dezvoltarea in beneficiul turismului a infrastructurii generale
 ;rolul turismului sectorului privat in turism ar trebui sa creasca;
 restructurarea si rentabilizarea companiile de stat;
 competitia neloiala trebuie descurajata;
 dezvoltarea turismului trebuie realizata in acord cu un plan strategic, pe baza unei politici nationale si a
unor obiective.

Potentialul Natural al Zonei Costiere

Printre darurile naturale ale litoralului romanesc se numara cele ce reprezinta baza terapiei si complexele de odihna
ce utilizeaza aceste elemente naturale: apa marii, plaja, climatul marin, ape minerale si termale, namolul terapeutic
al lacurilor litorale.

Apa marii este unul din elementele terapeutice ale tarmului. Considerata ca o ramasita a vechii Mari Pontice, Mare
Neagra este o mare inchisa fara maree. Apele de la tarmul romanesc au adancimi mici si se incalzesc repede in
timpul verii. Mineralizarea apei marii nu este peste tot la fel variind intre 13 g/l si 16g/l.

Nisipul plajelor este alcatuit atat din sedimentele marine actuale, cat si din fragmente de cochilii sau fragmente de
roci. La litoralul romanesc plajele coboara lin in apa marii cu o panta care nu este abrupta.

De asemenea, apele sarate ale lacului Techirghiol (50-55 g/l) si malul sapropelic al acestuia sunt intens
valorificate pentru efectele lor terapeutice.

Un alt punct de interes turistic il reprezinta elementele naturale ale Deltei Dunarii, demne de inclus intr-un traseu
turistic. Delta Dunarii este o arie ecologic sensibila care ar putea fi folosita cu atentie din punct de vedere turistic.
Legea Biosferei Rezervatiei Deltei Dunarii a fost data in 1993.

Activitatile turistice au loc in doua mari zone: pe uscat si pe insulele Deltei.

Apele, in special canalele, bratele si lacurile Dunarii, sunt folosite atat ca locuri de recreere si de pescuit, cat si
pentru acces si circulatie in Delta. Vegetatia Deltei, variata, bogata si specifica, ofera un peisaj interesant cat si de
importanta stiintifica pentru anumite specii sau comunitati de plante. Cele 280 de specii de pasari variate ca origine
geografica, interes estetic si stiintific, face din Delta Dunarii un mic paradis al pasarilor.

Este evident ca exista potential de piata pentru a creste turismul in Delta Dunarii, atat prin interesul special al unor
turisti (precum ornitologie, vanatoare si pescuit ), cat si prin excursii de o zi ale turistilor. Promovarea Deltei Dunarii
ca Rezervatie de Interes Mondial ar putea de asemenea influenta pozitiv imaginea Romaniei in lume.

Sensibilitatea zonei poate constitui un dezavantaj pentru promovarea mai ampla a turismului in Delta Dunarii. Alte
dezavantaje majore in dezvoltarea turismului in Delta Dunarii sunt:

 o lipsa a informatiei si a reclamei;

 accesul dificil in afara sezonului;
 nivelul scazut al posibilitatilor de cazare;
 dificultatea turistilor de a face rezervatii;
 accesul cu masina si cu trenul foarte dificil.

Efecte adiacente ale turismului

Turismul in zona litorala este de obicei focalizat in sectorul cuprins intre Navodari si Vama Veche, aici existand o
retea de hoteluri si facilitati adiacente. Facilitatile de pe litoral au fost construite la sfarsitul anilor 60 si in timpul
perioadei 1970-1975. Acestea sunt folosite de obicei sezonier. Calitatea serviciilor hoteliere si a restaurantelor sunt
sub nivelul celor din alte tari europene. Printre tarile de la Marea Neagra, Romania detine 1,5-2,0% din cerintele
turistice internationale. Din numarul total de turisti in anul 1992 – turistii straini reprezentau 10%, iar in 1993 -
11,2%. Mai mult de 80% sunt reprezentati de turisti europeni s numai 10% din Asia. Dintre turistii europeni, in
1992, 33% reprezentau cei veniti din tarile socialiste ale Europei Centrale si de Est si 63% din alte tari.

Venituri din activitatile de cazare ale turistilor in 1993 (USD)

Categoris Total Venituri din cazarea Venituri din Venituri din Venituri din
turistilor activitati de organizarea alte servicii
aprovizionare activitatilor
a populatiei distractive

    Romani Straini      

Total 7.607.267 4.565.527 1.849.077 855.919 17.184 319.561

Hoteluri 6.573.244 3.839.965 1.759.725 640.868 17.058 315.618

Moteluri 829 829 - - - -

Vile 422.227 348.568 67.070 5.821 4 764

Camping 214.515 162.323 22.245 26.647 122 3.179

Tabere 395.222 213.319 38 181.866 - -

pentru elevi

Turismul reprezinta un sector profitabil pentru economia romaneasca, in general cat si pentru veniturile populatiei
locale, in special. Dobrogea are un potential turistic ridicat comparativ cu alte tari de la Marea Neagra, dar acest
sector are nevoie de investitii mari in doua directii:

 o imbunatatire a serviciilor si dotarilor turistice, extinderea facilitatilor de turism, salubrizarea sistematica

a plajelor,
 dezvoltarea de complexe noi turistice si de agrement in zona costiera, cat si in Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii.

In ciuda potentialului economic pe care turismul il poate oferi, trebuie sa avem grija sa conservam mediul din punct
de vedere estetic si al sanatatii, deoarece mediul reprezinta de fapt suportul pe care acesta se poate dezvolta.

Calitatea scazuta a mediului ameninta dezvoltarea /cresterea turismului deja afectat de o situatie economica instabila
ce caracterizeaza cateva tari din zona. Aceasta nu permite investitiile necesare in turism pentru imbunatatirea
facilitatilor care sunt indispensabile dezvoltarii sale.

Totusi, supravegherea sanatatii mediului in relatie cu turismul este relativ putin dezvoltata de-a lungul tarmului
Marii Negre. Turistii, si in special turistii straini, cer tot mai mult informatii despre sanatatea/curatenia mediului si
materiale informationale pe baza carora sa poata selecta destinatia vacantei lor.
Turismul suprasolicita mediu prin cerintele sale sezoniere. In timpul sezonulul turistic (mai-septembrie) este folosit
un volum suplimentar estimat de 14.623.000 m3 de surse de apa dulce si ape menajere suplimentare de 9 mil m3
deversate in plus. Problemele sunt supradimensionate de concentratia activitatilor turistice intr-o perioada de timp
scurta si in zone specifice, adesea mici, care sunt de obicei subiectul unor presiuni asupra mediului din partea altor
activitati economice precum agricultura, dezvoltarea industriei si a populatiei rezidente.

Turismul actioneaza astfel ca un important factor sezonier ce afecteaza ritmul descarcarilor menajere. Volumul total
al descarcarilor de ape menajere de la comunitatile costiere ale Marii Negre este estimat la 55 m3/an. Luand in
considerare un sejur mediu al turistului de 15 zile /an se poate adauga estimativ o cantitate de reziduuri menajere de
9 mil m3/turist la cantitatea generata de populatia locala.

Prezenta turismului in zona costiera a Marii Negre si incarcatura/impactul sa asupra mediului

Tara Nr. turisti/sezon Locuri Venituri economice Descarcari de Apa de baut

turistic (US $/an) ape menajere consumata
din turism1 (m3/ suplimentar de
turist sezon) turisti 2 (m3/
turist sezon)

Bulgaria 501.000 70.000 80.000.000 1.160.200 1.878.000

Georgia 630.000 18.000 Nedisp. 1.453.700 2.362.000

Romania 314.000 127.000 58.000.000 730.000 1.177.000

Rusia 867.600 120.000 Nedisp. 1.998.200 3.253.000

Turcia 1.030.200 35.000 Nedisp. 2.370.900 3.863.000

Ukraina 557.200 400.000 230.000.000 1.287.000 2.090.000

Total 3.900.000 770.000 368.000.000 9.000.000 14.623.000

Se estimeaza ca totalul costurilor degradarii mediului si poluarii prin pierderea resurselor naturale si de turism si
costul sanatatii probabil depasesc semnificativ sumele totale provenite din economia turismului. Costurile totale ale
efectelor degradarii mediului si a poluarii si pierderile veniturilor din turism nu sunt cunoscute.

Holera are o importanta deosebita din cauza problemelor publice pe care aparitia acesteia le poate provoca. Astfel, in
Delta Dunarii 300 de cazuri intre 1990-1995 au fost raportate catre WHO. Cazuri importante si izbucniri locale pot
apare si in alte tari ale Marii Negre.

Efecte negative asupra sanatatii datorate algelor toxice nu au fost raportate in nici una din tarile Marii Negre precum
nici existenta unor infloriri algale toxice.Totusi exista un interes ridicat legat de schimbarile survenite in
comunitatile fitoplanctonice de-a lungul zonei costiere din Romania si Ukraina.

Principala sursa de contaminare a apelor costiere ale Marii Negre si cauzatoare de probleme de sanatate in cadrul
populatiei costiere sunt raurile contaminate de descarcarile menajere si descarcarile directe in mare ale diverselor
nave comerciale.

Impactul turismului asupra mediului mai include si deteriorarea peisajului:

  construirea de cladiri fara a da atentie peisajului, duce la aparitiaunor peisaje noi fara nici un fel de
armonie cu natura;
 construirea de stalpi de iluminat pe plaje, cateodata prea mari;
 modificarea liniei tarmului urmata de fenomenul de intensificare al eroziunii;
 cresterea importanta a populatiei sezoniere (in timpul sezonului turistic) cauzeaza cerinte aditionale
pentru distributia apei de baut si echipamente suplimentare pentru tratarea apelor menajere, ca si
cresterea spatiului pentru depozitarea deseurilor solide si tratarea lor;
 cheltuieli suplimentare pentru tratamentul deseurilor solide si lichide, care reprezinta o problema pentru
bugetul autoritatilor locale, limitand suma cheltuita pentru alte cerinte ale comunitatii locale;
 existenta suprafetelor ocupate cu cladiri ce sunt folosite numai 3-4 luni pe an.

Legislatie legata de turism - enumerarea principalelor legi in legatura cu acest subiect (daca este necesar ??)

Fotografii, adrese de web - nu am cautat mai serios

1. Masurarea incalzirii globale

2. Agentii incalzirii globale
3. Efectele incalzirii globale
4. Ce s-a facut pina acum?

Ca si in cazul distrugerii stratuluide ozon si incalzirea globala este un bun exemplu legat de
modul in care activitatea umana poate degrada mediul la scara planetara. Fenomenul este cuoscut
si sub numele de efect de sera.
Unele gaze din atmosfera (vaporii de apa, bioxidul de carbon, ozonul, metanul, bioxidul de azot
si unele tipuri de CFC) impiedica disiparea caldurii produsa de pamint in spatiu
Caldura este radiata din nou spre suprafata Pamintului care este incalzita suplimentar. In conditii
naturale vaporii de apa sunt cei mai eficienti in producerea efectului de sera. Datorita vaporilor
de apa din atmosfera temperatura medie a Pamintului este cuprins aintre +15 grade Celsius si -18
grade Celsius.
Prin comparatie pe Marte unde atmosfera este subtire si nu exista vapori de apa, temperatura
medie la suprafata planetei este de -50 grade Celsius iar pe Venus cu o atmosfera bogata in
bioxid de carbon temperatura la suprafata planetei este de +430 grade Celsius.
Problema incalzirii globale este legata de accelerarea datorita actiunilor umane a acestui
fenomen. Producerea si degajarea in atmosfera a gazelor care produc efectul de sera, a dus la
incalzirea usoara a temperaturii medii a planetei cu unele consecinte pentru mediu (cresterea
nivelului suprafetei oceanelor, degradarea calitatii vietii in viitor in unele zone).

Ca sa putem sa analizam incalzirea globala trebuie sa avem determinari de temperatura la scara

intregii planete pe intervale mari de timp si date privind concetratia gazelor care produc efectul
de sera. Astfel de studii s-au facut sistematic din 1957 pentru bioxidul de carbon. Datele de la sol
sunt culese de la un mare numar de statii dar in prezent temperatura la suprafata pamintului este
determinata si utilizand satelitii.
Cele mai moderne studii privind incalzirea globala se fac utilizind probe de gheata din
Antarctica. Fiecare strat de zapada care cade anual in Antarctica se transforma intr-un stat de
gheata. Gheata include in ea si mici bule de aer.
Examinarea bulelor de aer aduce informatii complexe privind:

 -compozitia atmosferei in momentul formarii bulei

 -data la care s-a format startul de gheata
 -temperatura in acel moment

Studiile se fac utilizind izotopii radioactivi ai oxigenuluiO16, O18 Toate investigatiile clasice
sau moderne au aratat o crestere a temperaturii globale.

Principala cauza a incalzirii globale este cresterea continutului de bioxid de carbon din
atmosfera. Alte gaze care contribuie la acest fenomen sunt: metanul, dioxidul de azot, ozonul,
CFC11 si CFC12. Concentratia de bioxid de carbon asa cum rezulta din masuratori directe si din
studii pe geata antarctica, a crescut de la 270ppm in jurul anului 1000, la 346ppm in 1986,
354ppm in1989.
Activitatile umane care sunt legate contribuie la incalzirea globala sunt producerea si utilizarea
energiei (56%), CFC (17%), practicile din agricultura (15%) alte utilizari industrilale.

Pentru studiul incalzirii globale s-au alcatuit modele numerice care sunt procesate pe calculator
sau se pot face analogii geografie sau geologice. Exista multe controverse in lumea stiintifica
legate de efectele incalzirii globale dar multe ideii sunt acceptate de toata lumea (schimbarile de
clima, modificarea nivelului marii, schimbari geomorfologice, schimbari in agricultura,
schimbari politice).
Schimbarile climatice: se estimeaza o crestere a temperaturii planetei cu 0.5-2 grade Celsius pina
in anul 2050, o crestere a nivelului precipitatiilor si o modificare a distribuirii precipitatiilor la
diferite latitudini, o crestere a frecventei furtunilor tropicale. Modificarile nivelului marii:
probabil cu 5-40cm pina in anul 2050. Este greu de estimat care vor fi modificarile care vor
apare legate de ghetarii din Artica si Antarctica.
O mare parte din ghetari se pot topi (Groenlanda de exemplu 2.7 milioane de km cubi de gheata)
si asta poate atrage dupa sine o majora agravare a cresterii nivelului marii. Schimbarile
geomorfologice: Marile riuri vor fi puternic afectate de incalzirea globala, multe zone vor fi
inundate iar eroziunea in zonele de coasta se va accentua.
Vor fi de asemenea posibile modificari in agricultuara si chiar modificari politice
La conferita de la Rio asupra mediuluisi dezvoltarii din 1992, a fost adoptata conventia cadru
asupra schimbarilor de clima. Conventia urmareste scaderea emisiilor de bioxid de carbon sia
altor gaze de sera.
Conventia a fost ratificata de unele stat (SUA) si o paret din masurile ei au fost puse in practica.
La Rio s-a stabilit si principiul ca tarile in curs de dezvoltare s afie sprijinite financiar de
comunitatea internationala prin proiectele GEF pentru punerea in practica a conventie cadru.