PROBLEMA BIODIVERSITATII

In urmatorii cu 20-30 ani, putem pierde peste 1 milion de specii de plante si

animale din cauza modificarilor produse in natura de activitatea umana. In prezent,
cca 10% din speciile de plante din zona temperata si 11 % din cele 9000 specii de
pasari sunt pe cale de disparitie. – http://www.gov/r9endspp/endspp.html

FACTORI FAVORIZANTI PENTRU EXTINCTIA SPECIILOR

TALIE MARE SPECII ENDEMICE MIGRATII PE

RUTE FIXE

RATA
COMPORTMENTE FACTORI FAVORIZANTI REPRODUCTIVA
PARTICULARE AI EXTINCTIEI SCAZUTA
SPECIILOR

SE AFLA IN VARFUL ZONE DE REPRODUCERE NUTRITIE

PIRAMIDEI TROFICE LIMITATE STRICT
SPECIALIZATA

Conceptul de biodiversitate include: - http://www.ibc.uel.ac.uk/ibs

 Diversitate specifica (numarul de specii diferite dintr-o anumita arie si
numarul de indivizi din fiecare specie)
 Diversitate genetica (ansamblul de gene detinute de o specie dintr-o
anumita arie)
 Diversitate sistemica (varietatea habitatelor, comunitatilor ecologice ce
alcatuiesc ecosfera). – http://www.biodiversity.bio.uno.edu
Diversitatea biologica este afectata de numerosi factori, printre care:
 Poluarea apei, aerului, solului cu diferite substante chimice provenite din
activitatea antropica si care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite
specii
 Introducerea accidentala sau intentionata de specii straine intr-un
ecosistem. Speciile noi, daca gasesc conditii optime de viata pot inlocui
speciile autohtone, ducand la modificarea caracteristicilor biocenozelor
(ex.: Rapana, Mya, Mnemiopsis sunt specii straine introduse in Marea
Neagra cu apa de balast a navelor ducand la disparitia unor specii
autohtone).
 Supraexploatarea resurselor biologice fara a se tine cont de limitele
stocurilor speciilor cu utilitate economica (ex.: supraexploatarea resurselor
piscicole in Marea Neagra a dus la scaderea stocurilor de pesti). Ca
urmarea a acestor modificari antropice , biocenozele de la litoralul
romanesc au suferit numeroase modificari.
 In Cartea Rosie a Marii Negre ce inventariaza speciile rare, periclitate sau
vulnerabile apar 43 specii de plante, 29 de crustacei, 5 de moluste, 41 de pesti (ex.
sturionii), 6 mamifere (ex. delfinii) – http://www.grid.unep.ch:80/bsein/tda/main.htm

BIODIVERSITATEA MARII NEGRE

DISTRIBUTIA ORGANISMELOR ACVATICE

DISTRIBUTIA
ORGANISMELOR
ACVATICE

PE FUNDUL APEI IN MASA APEI (adaptari); LA SUPRAFATA APEI

 Sesile (fixate)  Cresterea suprafetei portante
 Pivotante  Scaderea dimensiunilor
 Sedentare  Asocierea in colonii
(deplasari de  Vacuolizari ale citoplasmei Neuston Epi- si hiponeuston
mica  Acumularea de substante
amplitudine) grase
 Vagile (deplasari  Cresterea rezistentei la
ample)
 Sapatoare scufundare
 Scaderea greutatii specifice
 Sfredelitoare
 Aparitia de prelungiri
GRUP
Fito- NR. SPECII (%)
si zoobentos BIOMASA (%) DENSITATE (%)
Anul ‘60-‘ ‘70-‘ ‘8O-‘9 ‘60-‘70 ‘70-‘80 ‘80-‘90 ‘60-‘70 ‘70-‘80 ‘80-‘90
70 90 0
Diatomee 66,6 Necton
45,7 38,2 82,4 Plancton
60,9 (plutesc
69,2 9,23 84,1 38,3
Dinoflagelate 24,8 activ)27,9
19,1 inoata 15,1 37,7 26,4
in masa apei) 7,6 11,8 20,0
Alte grupe 14,3 29,5 33,9 0,4 1,4 4,4 0,1 4,1 41,7

Specii Specii
litorale pelagiale zooplancton fitoplancton
bentale (de larg) Numar total de
Dinamica spatiotemporala:
 specii:
Variatii bruste 314
determinate
Meroplancton Holoplancton 314 rapida a
de schimbarea
(traieste numai (traieste toata conditiilor
o parte din viata in hidrometeorologice
viata in plancton)  Variatii periodice de la o
plancton) perioada de vegetatie la alta,
conditionate de regimul
fotic, de temperatura,
salinitate, nutrienti
 Epipelagial
 Mezopelagial
 Infrapelagial
Speciile dominante care produc
infloriri
 Prorocentrum
cordatum FITOPLANCTON
 Heterocapsa triquetra
 Eutreptia lanowi
 Emiliania huxley
 Skeletonema costatum
 Cerataulina pelagica

Modificari ale compozitiei

Factori care au influentat dezvoltarea
specifice;
fitoplanctonului:
 Cresterea frecventei,
 Cresterea concentratiei de nutrienti
amplitudinii si extinderea
adusi de apele Dunarii
spatiala a fenomenului de
inflorire algala  Scaderea Si si raportului Si/P si
Si/N
 Cresterea numarului speciilor
algale de masa  Cresterea substantei organice
dizolvate
 Cresterea densitatii
 Cresterea turbiditatii apelor
 Cresterea procentului de
nondiatomee  Scaderea cantitatii de lumina ce
patrunde in apa
 Scaderea procentului de

Rezistenta la salinitate ‘60-‘70 ‘70-‘80 ‘80-‘ Nutritie ‘60-‘70 ‘70-‘80 ‘80-‘90

(%) 90 (%)
AUTOHTONE (marine) 74 72,2 62,2 Autotrofe 71,4 61,5 55,1
ALOHTONE (dulcicole) 25,2 27,8 37,8 heterotrofe 28,6 31,6 35,5

Compozitia calitativa (ca Compozitia calitativa a

numar de specii) a meroplanctonului:
holoplanctonului:  Larva trocofora (polichete)
 50% rotiferi  Larva veligera (bivalve si
 21 % copepode gastropode)
 20% ciliate  Larva naupliu (crustacei)
 9% cladocere  Ihtioplancton (larve de pesti)
 ZOOPLANCTON

Dinamica populatiilor de Modificari la nivelul

zooplancton: zooplanctonului:
 Variatii sezoniere  Scaderea numarului de
(functie de conditiile specii
hidrometeorologice)  Cresterea biomasei speciilor
 Variatii nictemerale cu valoare trofica scazuta
cauzate de : (Noctiluca, Aurelia)
 Factori biotici  Scaderea ihtioplanctonului
(hrana) prin introducerea rapitorului
 Foto- si Mnemiopsis leidyi
termotropisme  Modificarea compozitiei
specifice fata de anii ‘60-‘70

Specii frecvente in zooplanctonul de

la litoralul romanesc:
 Acartia clausi (cladocer)
 Penilia avirostris (cladocer)
 Pleopsis polyphemoides (cladocer)
 Paracalanus parvus (copepod)
 Oithona nana (copepod)
 Noctiluca scintillans
(cistoflagelat)
 Aurelia aurita (scifozoar)
 Mnemiopsis leidyi (ctenofor)

Grup Nr. specii

1935 1960 1982
Cyanobacteria 36 18 1
Chlorophyta 45 31 11
FANEROGAME:
Xantophyta 2 1 Modificari ale -
 Zostera
Phaeophyta
marina, Z. 30 14 fitobentosului: 2
Rhodophyta
nolti 74 41  Scaderea numarului
10
total 187 117 de specii 24
 Caracteristice
substratului nisipos  Scaderea biomasei
 Reducerea totale
populatiilor  Cresterea frecventei
 Mai sunt semnalate si biomasei speciilor
populatii la Sulina, de tip ruderal,
Midia si Mangalia euribionte
 FITOBENTOS
Campul lui Zernov: Specii frecvente, de tip
 Localizat in NV Marii ruderal:
Negre  Enteromorpha
 Adancime:25-55M intestinalis
 Suprafata: 10.000 km2  E. linza
 Biomasa: 4-5 mil tone  Ulva rigida
 Alcatuit din specii de  Bryopsis plumosa
Phyllophora brodiaei,  Porphyra leucosticta
P. nervosa, P.  Ceramium rubrum
pseudocerranoides, P.  Callithamnion
membranifolia corymbosum
 Exploatat pentru agar-  Ectocarpus siliculosus
agar (geloza vegetala),  Phyllophora sp.
alginati, etc  Punctaria latifolia
 In prezent reducerea
CENTURA DE Cystoseira:
 LOCALIZATA IN SUDUL LITORALULUI ROMANESC
 LUNGIME = 3 KM
 LATIME = 150- 200 M
 ADANCIME = 0,5-5 M
 TALURI DE 80 CM LUNGIME
 NUMEROASE EPIFITE
 POPULATIILE DISTRUSE DATORITA MAI MULTOR FACTORI;
 EFECTUL ABRAZIV AL BLOCURILOR DE GHEATA IN IERNILE ‘71-’72
 CRESEREA TURDIDITATI DATORITA CRESTERII CONCENTRATIEI DE
SUSPENSII IN APA CEEA CE A CAUZAT SCADEREA FOTOSINTEZEI DAR
SI COLMATAREA SUBSTRATULUI SOLID SI IMPOSIBILITATEA FIXARII
ELEMENTELOR REPRODUCATOARE
COMUNITATI ZOOBENTALE
COMUNITATEA SUBSTRATULUI PIETROS
SUPRALITORAL Idothea baltica (IZOPOD)
Sphaeroma serratus (IZOPOD)
MEDIOLITORAL Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT)
Ballanus improvisus (CIRIPED)
Mytilaster lineatus (LAMELIBRANHIAT)
Actinia equina (ANTOZOAR)
INFRALITORAL:- SESILE Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT)
Mytilaster lineatus (LAMELIBRANHIAT)
Ballanus improvisus (CIRIPED)
Actinia equina (ANTOZOAR)
Rapana venosa (GASTEROPOD)
 Pomatoceros triqueter (POLICHET)
-VAGILE Sphaeroma serratus (IZOPOD)
Microdeutopus grilotalpa (AMFIPOD)
Xantho poresa (DECAPOD)
Pillumnus hirtelus (DECAPOD)
Idothea baltica (IZOPOD)
COMUNITATEA SUBSTRATULUI NISIPOS
SUPRALITORAL Orchaestia sp (CRUSTACEU)
MEDIOLITORAL Pontogammarus maeoticus (AMFIPOD)
Donacilla cornea (LAMELIBRANHIAT)
Ophaelia bicornis (POLICHET)
Euridice sp. (IZOPOD)
INFRALITORAL Corbula mediterranea (LAMELIBRANHIAT)
Chione gallina (LAMELIBRANHIAT)
Cerastoderma edule - lamarcki (LAMELIBRANHIAT)
Tellina fabula (LAMELIBRANHIAT)
Mya arrenaria (LAMELIBRANHIAT)
Cyclope neritea (GASTROPOD)
Hinnia reticulata (GASTROPOD)
Hydrobia sp. (GASTROPOD)
Crangon crangon (DECAPOD)
Carcinus mediterraneus (DECAPOD)
Spio filicornis (POLICHET)
Neanthes succinea (POLICHET)
Polydora limicola (POLICHET)
Iphinoe maeotica (CUMACEU)
COMUNITATEA Spisula subtruncata (LAMELIBRANHIAT)
SUBSTRATULUI NISIPO- Abra fragilis (LAMELIBRANHIAT)
MALOS Cardium paucicostatum (LAMELIBRANHIAT)
Scapharca cornea (LAMELIBRANHIAT)
Mya arrenaria (LAMELIBRANHIAT)
Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT)
Polydora limicola (POLICHET)
Melinna palmata (POLICHET)
COMUNITATEA SUBSTRATULUI MALOS
MALURI CU MYTILUS Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT)
Spisula subtruncata (LAMELIBRANHIAT)
Neanthes succinea (POLICHET)
Polydora limicola (POLICHET)
MALURI CU MODIOLUS Modiolus faseolinus (LAMELIBRANHIAT)
Abra sp. (LAMELIBRANHIAT)
Sycon ciliatum (SPONGIER)
Amphiura stepanovi (ECHINODERM)
COMUNITATEA Bougainvillea ramosa (HIDROZOAR)
PERIAZOICA Modiolus faseolinus (LAMELIBRANHIAT)

Specii comerciale CAPTURI (tone/an)

AN NR. SPECII An/specie ‘50 ‘60 ‘70
1966 20 Sturioni 259,4 205,8 168,4
1980 5 sprot 1220 1495 1675
1990 3 Hamsie 443,4 925,2 1706
MIGRATII:
 ANADROME CAPTURI
(din mare in TOTALE:
fluvii): sturioni,  1983-13.098 t
scrumbie  1989-13.836 t
 CATADROME  1991-1218 t
(din fluvii in  1993-3907 t
mare): anghila  1994-2998 t
 NECTON

SPECII FRECVENTE:
 Sprattus spattus phalericus
(sprot) MAMIFERE MARINE DIN
 Alosa pontica pontica MAREA NEAGRA
(scrumbia de Dunare)  Delphinus delphis
 Engraulis engrasiholus  Tursiops truncatus
ponticus (hamsia)  Phocoena phocoena
 Clupeonella cultriventris
(gingirica)
 Trachurus mediterraneus
ponticus (stavrid)
 Gobius niger (guvide)

MODIFICARI ALE NECTONULUI:

 SCADEREA NUMARULUI DE SPECII
 SCADEREA NUMARULUI SPECIILOR PRADATOARE
 DEZVOLTAREA SPECIILOR MICI (HAMSIE, SPROT,
STAVRID) SI A PRADATORILOR CU VALOARE
COMERCIALA SCAZUTA
 SCADEREA IHTIOPLANCTONULUI DATORITA UNOR
PRADATORI PRECUM Mnmiopsis leidyi
 SCADEREA CAPTURILOR DATORITA POLUARII,
EUTROFIZARII, PESCUITULUI INTENSIV
 SCADERA NUMARULUI SPECIILOR BENTONICE DATORITA
`
HIPOXIEI, ANOXIEI, ETC.

SCADEREA BIODIVERSITATII COSTIERE

EUTROFIZARE POLUARE TERIGENA

 CAUZELE SCADERII
BIODIVERSITATII

SUPRAEXPLOATAREA DISTRUGEREA
RESURSELOR SI HABITATELOR PRIN
FOLOSIREA DE CONSTRUCTII
METODE DISTRUCTIVE HIDROTEHNICE SI
DE EXPLOATARE BARAREA FLUVIILOR
DIN NV MARII NEGRE

METODE DE COMBATERE:
 REALIZAREA SI ACTUALIZAREA “CARTII
ROSII A MARII NEGRE”
 CONSTIENTIZAREA PUBLICA A
PROBLEMELOR DE MEDIU
 LEGISLATE ADECVATA SI APLICATA
CORESPUNZATOR PENTRU CONSERVAREA
SPECIILOR PERICLITATE
 RECONSTRUCTIA ECOLOGICA A ARILOR
DEGRADATE
 CONSERVAREA ARIILOR PROTEJATE
 INTERZICEREA METODELOR DISTRUCTIVE
DE EXPLOATARE A RESURSELOR
 STATII DE EPURARE EFICIENTE, ETC.

EVALUARE:
 Enumerati cauzele scaderii biodiversitatii M. Negre
 Dati exemple concrete pentru cazul M.Negre de factori favorizanti ai extinctiei speciilor
 Demonstrati caracterul unic al M.Negre analizand domeniul biodiversitatii
 Propuneti solutii pentru limitarea sau reducerea impactului antropic asupra biodiversitatii
in general si a M.Negre in special
 Propuneti metode de exploatare rationala, durabila, a resurselor a resurselor ale M.Negre.