SCHIMBARILE CLIMATICE

1.Cadrul general

Schimbarile climatice reprezinta una dintre provocarile majore ale secolului

nostru – un domeniu complex in care trebuie sa ne imbunatatim cunoasterea si
intelegerea pentru a lua masuri imediate si corecte in vederea abordarii eficiente din
punct de vedere al costurilor, a provocarilor din domeniul schimbarilor climatice
Strategia Romaniei privind schimbarile climatice defineste politicile
Romaniei privind respectarea obligatiilor internationale prevazute de Conventia –
cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice semnata la RIO de Janeiro
in anul 1992 si de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru, semnat in 1997 si,
totodata, a obligatiilor privind schimbarile climatice asumate prin integrarea in
Uniunea Europeana.
Programul European privind Schimbarile Climatice consta in politici si
reglementari la nivel UE, care contribuie, direct sau indirect, la realizarea
angajamentelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG sau
GES):
• cu 8% in perioada 2008-2012, comparativ cu anul de baza 1990;
• cu 20-40% pana in anul 2020, fata de nivelul din anul 1990;
• limitare cu 70% pe termen lung.

Potrivit prevederilor Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat sa

reduca emisiile de GES cu 8% fata de nivelul din 1989 ( anul de baza pentru
Romania) in prima perioada de angajament 2008-2012.

1
 Schimbarile climatice afecteaz direct calitatea vie ii; altereaz structurile
localit ilor i activit ilor umane; are impact asupra s n t ii umane, securit ii i
propriet ii (de exemplu, prin fenomenele extreme de risc: inunda ii, vijelii).
Activit ile umane sensibile la Schimbarile climatice includ industria
construc iilor, transporturile, produc ia de gaz i petrol, industria manufacturier
legat de turism i recreare, industria situat în zonele costiere. De asemenea ,
consumul de energie electric i termic folosite la înc lzirea reziden ial i pentru
aerul condi ionat sunt sensibil dependente de schimb rile climatice. Alte activita i
dependente de condi iile climatice sunt industria alimentar (hran i b uturi),
activit ile legate de p duri, industria textil , produc ia de biomas i alte energii
regenerabile.
A ez rile umane i infrastructura sunt în mod deosebit vulnerabile la diferite
tipuri de fenomene meteorologice extreme cum sunt inunda iile, precipita iile
intense, seceta, episoade de temperaturi extreme, vânturile intense i furtunile.
Inunda iile pot avea un impact important asupra asez rilor umane din cauza
riscurilor asupra bunurilor i vie ii oamenilor.
Efectele schimb rilor climatice asupra a ez rilor umane, la momentul
actual, sunt dificil de cuantificat deoarece modalit ile de dezvoltare ale localit ilor
i tehnologiilor nu pot fi prezise cu acurate e pentru un orizont de timp foarte
dep rtat. În acela i timp, trebuie spus c exist posibilit i de adaptare eficiente
pentru ca a ez rile umane s fac fa condi iilor climatice previzibile, atât în ceea
ce prive te locuin ele, cât i infrastructura, problema principal fiind cea a
costurilor.
In prezent, Romania se gaseste intr-un proces complex dupa integrarea in
Uniunea Europeana de reluare a dezvoltarii economice intr-un context international
cu un grad ridicat de dinamicitate. Abordarea aspectelor de protectie a mediului are
prioritate in cadrul actiunilor strategice de dezvoltare. Caracterul extensiv al

2
actiunilor economice care induc schimbari climatice face necesara o abordare
globala, la nivelul economiei, a identificarii si corelarii activitatilor de dezvoltare si
implementare a masurilor, intra si inter sectoriale, legate de schimbarile climatice.
Strategia se bazeaza pe faptul ca la 1 ianuarie 2007 Romania a aderat la Uniunea
Europeana. Asigurarea indeplinirii angajamentelor asumate de Romania prin
Protocolul de la Kyoto reprezinta obiectivul general asumat prin integrarea in
Uniunea Europeana.
Programul European privind Schimbarile Climatice consta in politici si
reglementari la nivel UE, care contribuie , direct sau indirect, la realizarea
angajamentelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG sau
GES) cu 8% comparativ cu anul de baza 1990.
Gaze cu efect de sera (GHG) :
Dioxid de carbon – CO2
Metan – CH4
Oxid azotos – N2O
Hidrofluorocarburi – HFC-uri
Perfluorocarburi – PFC-uri
Hexafluorura de sulf – SF6
2. Scenarii pentru schimbarea climei în România
Pentru elaborarea scenariilor de schimbare a climei s-au folosit rezultatele
urm toarelor modele de circula ie general GISS, GFDL, UK89, CCCM. Scenariile
climatice pun în eviden faptul c dublarea concentra iei de CO2 în atmosfer
conduce la o cre tere a temperaturii aerului, variind între 2,4 i 7,4 0 C, în func ie de
model.
În ceea ce prive te precipita iile, modelul UK89 anticipeaz o descre tere
pentru toate lunile anului, în special în timpul verii (pân la 50%), ceea ce este
consistent cu cea mai mare cre tere de temperatur simulat de model în acest

3
sezon. Modelul GISS indic , în general, o cre tere a precipita iilor în toate lunile,
cre terea maxim fiind în octombrie (40%). Modelele canadian i GFD3
anticipeaz o cre tere a precipita iilor în lunile reci i o sc dere în cele calde.
Scenariile de schimbare a climei s-au generat folosind rezultatele modelelor
de circula ie general GISS, GFDL, UK89, CCCM, primite în cadrul colabor rii
pentru realizarea "Studiului Na ional asupra Schimb rilor Climatice în România".
Rezultatele constau în mediile lunare multianuale pentru temperatur i precipita ii,
calculate cu concentra ia actual de CO2 (1xCO2) în atmosfer i cu presupunerea
de dublare instantanee a acestei valori (2xCO2) - experiment de echilibru sau de
cre tere gradual a concentra iei de CO2 - experiment tranzitoriu. În experimentul
de echilibru datele s-au calculat pentru perioada 1991-2070, iar în cazul
experimentului tranzitoriu pentru decenii succesive din aceea i perioad .
Experimentele de echilibru s-au efectuat cu cele patru modele de circula ie
general , iar experimentul tranzitoriu (GFD1) a fost efectuat cu modelul GFDL.
Scenariile climatice construite pe baza modelelor men ionate pun în eviden faptul
c dublarea concentra iei de CO2 în atmosfer conduce la acela i semnal climatic i
0
anume o cre tere a temperaturii aerului, variind între 2,4 i 7,4 C, în func ie de
model. Cele mai mici cre teri sunt anticipate de CCCM, între 2,8-4,90 C în func ie
de lun , iar cele mai mari de UK89, între 3,2-7,40C, în special în lunile de var .
Referitor la precipita ii, semnalul climatic este diferit de la un model la altul.
Modelul UK89 anticipeaz o descre tere pentru toate lunile anului, în special în
timpul verii (pân la 50%), ceea ce este consistent cu cea mai mare cre tere de
temperatur simulat de model în acest sezon. Modelul GISS indic , în general, o
cre tere a precipita iilor în toate lunile, cre terea maxim fiind în octombrie (40%).
Modelele canadian i GFD3 anticipeaz o cre tere a precipita iilor în lunile reci i o
sc dere în cele calde.

4
Abrevieri
PNAPM – Planul Na ional de Ac iune pentru Protec ia Mediului
PASC – Planul de Ac iune pentru Schimb ri Climatice
GES – Gaze cu efect de ser
MAPM – Ministerul Apelor i Protec iei Mediului
MIR – Ministerul Industriei i Resurselor
MAAP – Ministerul Agriculturii, Alimenta iei i P durilor
GISS- Godard Institute for Space Studies, SUA;
GFDL- Geophysical Fluid Dynamics Laboratory, SUA (experiment GFD3, experiment
tranzitoriu, GDF1);
UK89- United Kingdom Meteorological Office;
CCCM- Canadian Climate Center Model
CCSC – Conven ia – Cadru pentru Schimb ri Climatice
ICIM – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec ia Mediului
INMH – Institutul Na ional de Meteorologie i Hidrologie
ISPE – Institutul de Studii i Proiect ri Energetice
GWP – Global Warming Potential
SNSC - Studiul Na ional asupra Schimb rii Climei în România.

Intocmit:
Popescu Marioara
Consilier APM Alba