SPECII NOU INTRODUSE IN MAREA NEAGRA

Introducerea - intentionata sau accidentala – a unor specii noi de plante si animale intr-
un ecosistem, ca si degradarea habitatelor, supraexploatarea resurselor biologice si poluarea
mediului au constituit principalele cauze ale scaderii biodiversitatii in ultimele decenii. Speciile
noi, datorita evolutiei lor imprevizibile in ecosistemele in carea au fost introduse, au avut
repercursiuni grave biologice, ecologice, economice si sociale.
Marea Neagra, una dintre cele mai antropizate mari de pe Terra a primit numeroase specii
de plante si animale care au contribuit la degradarea ei. Aceste specii au fost aduse in apa de
balast a navelor sau fixate pe coca acestora. In general speciile straine au un efect dezastruos
asupra speciilor autohtone, habitatelor si activitatii umane care este legata de mediul marin.
Odata ce speciile alohtone (straine) s-au instalat in noul ecosistem, indepartarea lor devine
practic imposibila. Nu toate speciile prezente in apele de balast invadeaza noile ecosisteme – de
fapt majoritatea dintre ele sunt rapid eliminate. Cele care supravietuiesc sunt de regula foarte
prolifice, polifage si capabile sa ocupe o nisa trofica neocupata sau sa inlature specia deja
existenta. Unele nu au dusmani naturali in noul habitat.
Invazii ale speciilor straine au avut loc nu numai in Marea Neagra ci si in Marea Baltica,
Golful San Francisco, Golful Maine, Insulele Hawai

MODIFICARI DATORATE SPECIILOR STRAINE – MAREA NEAGRA

Câteva dintre speciile oportuniste de la MareaNeagrã: 1- Rapana thomasiana thomasiana, 2- Mya

arenaria (scoica albã), 3 - Scapharca inaequivalvis si 4 - Mnemiopsis leidyi

Dezvoltarea exuberanta a speciilor oportuniste in Marea Neagra se datoreaza in principal

eutrofizarii (cresterea cantitatii de nutrienti de provenienta terigena mai ales).
Marea Neagra are o lunga istorie a introducerii antropice a speciilor straine – inn sec.al –
XIX – lea au patruns din America N Balanus improvisus si B. Eburneus. In 1925 a foast
introdusa Blackfordia virginica , in 1929 Mercierella enigmatica (polichet), in 1937 crabul
Rhitropanopeus harrisi tridentata, in 1946 Rapana thomasiana, in 1966 Mya arrenaria, 1967
crabul Callinectes sapidus, in 1980 Doridella obscura, in 1982 Scapharca cornea, in 1982
Mnemiopsis leidyi si in 1990 alga bruna Desmarestia viridis.
Unele specii nu au avut nici un impact asupra ecosistemului marin (Blackfordia
virginica), iar pentru altele recent aparute, nu s-a evidentiat inca impactul ( Doridella obscura,
Desmarestia viridis)
Impactul negativ cel mai puternic asupra ecosstemului Marii Negre l-au avut 6 specii:
 Rhitropanopeus harrisi tridentata - originar din M.Nordului, este baza trofica pentru guvizi,
sturioni, calcan. Nu se cunoaste un efect negativ asupra biodiversitatii sau biotopului Marii
Negre
 Mugil soiuy – a fost introdus experimental in Marea Negra in 1972, avnd in prezent o larga
raspandire. Nu se cunoaste un efect negativ asupra biodiversitatii sau biotopului Marii Negre
 Rapana thomasiana – gastropod pradator, se hraneste cu stridii , midii si alte bivalve
filtratoare. Provine din M.Japoniei
 Mya arrenaria - (scoica albă), originară din Marea Nordului si Oceanul Atlantic, a fost
găsită pe plajele de lângă Odessa (Ucraina). Mya arenaria s-a dezvoltat rapid si a ajuns
curând la o biomasă de 15 Kg/m 2 si a devenit materia primă pentru pestii bentali si păsările
marine. În ultimii ani, totusi populatiile de Mya arenaria au scăzut în urma repetatelor cazuri
de hipoxie din straturile de fund ale apei. La litoralul romanesc a inlocuit specii autohtone
precum Lentidium (Corbula ) mediterraneum sau Cardium edule ceea ce a antrenat
modificare texturii nisipului (Mya are o cochilie calcaroasa si atinge dimensiuni mult mai
mari decat Corbula care are o cochilie silicioasa) mai ales in zona nordica a tarmului nostru.
 Scapharca cornea – ocupa larg substratele nisipoase. Nu este o sursa de hrana pentru pesti
din cauza cochiliei dure
 Mnemiopsis leidyi - ctenofor (animal din grupul meduzelor) ale cărui origini sunt pe coastele
nord-americane ale Atlanticului, a avut o influentă majoră asupra faunei locale. Cresterea
masivă a populatiei de M. leidyi a început la mijlocul anilor '80 si la sfârsitul decadei a
depăsit numărul meduzei de Marea Neagră Aurelia aurita ajungând la o biomasă foarte mare
(de ordinul a milioanelor de tone). Fiind un pradator ctenoforul a început să consume
cantităti mari de zooplancton, ouă si larve de pesti si se presupune a fi unul dintre
principalele motive ale colapsului pescuitului în Marea Neagră. S-a observat că la scăderea,
în perioada 1991-1993, numărului de Mnemiopsis leidyi stocurile de pesti au fost revigorate.
 Beroe sp. – ctenofor provenit din M.Mediterana. A aparut recent (anii ’90). Se hraneste cu
Mnemiopsis leidyi

Specia Provenienta Anul Efecte negative asupra Efecte pozitive

intro- ecosistemelor asupra ecosistemelor
ducerii
Rapana M. Japoniei 1950 Distrugerea populatiilor de Folosita pentru obtinerea
venosa Mytilus si Ostrea deci a unor substante biologice
capacitatii de epurare utile
biologica a apelor marine
Mya Atlanticul N 1960 Inlocuirea populatiei de Resursa de hrana pentru
arrenaria Corbula si modificarea sturioni, guvizi, calcan,
granulometriei nisipului pasari acvatice. Creste
productia biologica a
biocenozei substratului
nisipos
Scapharca Indopacific 1980 A colonizat spatii largi Sursa de nisip organogen
cornea
Mnemiopsis Atlanticul N 1980 Scaderea ihtioplanctonului. -
leidy Valoarea nutritiva scazuta
Beroe ovata M.Mediterana 1990 - Se hraneste preferential cu
Oc. Alantic Mnemiopsis leidyi

Limitarea patrunderii speciilor straine se poate realiza prin mai multe metode:
METODE MECANICE: METODE CHIMICE:
 PRELEVAREA  TRATAREA CU PESTICIDE
ORGANISMELOR CE SPECIFICE,
APARTIN UNOR SPECII BIODEGRADABILE, CU
STRAINE PERIOADA DE REMANENTA
 DISTRUGEREA IN SITU A SCURTA IN MEDIU
INDIVIZILOR

COMBATEREA
SPECIILOR STRAINE

METODE FIZIOLOGICE: METODE GENETICE:

 FOLOSIREA DE INHIBITORI  MODIFICAREA GENETICA A

AI PROCESELOR DE SPECIILOR NOI PENTRU A

NUTRITIE SI LIMITA CAPACITATEA
REPRODUCERE ACESTORA DE ADAPTARE LA
MEDIU

CONTROLUL ECOLOGIC AL
MODIFICARILOR DE HABITAT:
 IDENTIFICAE SPECIILOR
AFECTATE DE CELE NOI
 REDUCEREA POLUARII
 REFACEREA ECOLOGICA