PROBLEMELE GLOBALE ALE MARII NEGRE

În decursul ultimilor 25 de ani, cercetãrile de oceanografie biologicã efectuate de

Institutul Român de Cercetãri Marine, au evidentiat faptul cã dupã 1970 au apãrut numeroase
perturbatii în structura si functiile ecosistemelor costiere, cauzate de modificãri importante ale
conditiilor de mediu.
Astfel macrofitobentosul a fost în declin continuu începând cu anul 1960, datoritã atât
factorilor naturali (de ex. îngheturi masive) cât si celor antropici (depunerea de aluviuni pe
fundurile stâncoase, turbiditate crescutã, scãderea pãtrunderii luminii). Din 1935 pânã în anii
1980, de-a lungul litoralului românesc al Mãrii Negre au fost identificate 154 de specii de
macrofite. Cu timpul, numãrul lor a scãzut la 77, iar în perioada 1970 - 1981 numai 69 de specii
au mai fost înregistrate
Alga brunã perenã Cystoseira barbata, care reprezenta cândva o caracteristicã a
suprafetei stâncoase din partea sudicã a litoralului si-a diminuat populatiile pânã la disparitie în
prezent (1971 - 5,600 tone; 1979 - 120 tone; dupã 1980 - numai tufe izolate; în prezent nu mai
existã).
Flora algalã existentã în prezent este uniformã, dominatã în general de unele specii
oportuniste cu cicluri de viatã scurte si aproape sezoniere: Enteromorpha intestinalis,
Eteromorpha linza, Ceramium elegans.
O biocenozã caracteristicã unicã, specificã Mãrii Negre o reprezintã asa-numitul “Câmp
cu Phyllophora al lui Zenov” situat în mijlocul regiunii nord-vestice a mãrii. În anul 1950 acesta
acoperea o suprafatã de 10.000 km2 , cu o biomasã totalã de aproximativ 10 000 000 t. De-a
lungul anilor ‘80 aria câmpului s-a redus cu aproximativ 3000 km 2 , scãzând si biomasa cu 1.400
000 t. În anii 1990 aceste valori au mai scãzut cu 50 km2 si 300.000-500.000 t.
Populatia de Phyllophora era o sursã importantã de oxigen, dupã unele cercetãri pânã la
12.000 000 m3 O2 pe zi. S-au observat multe pierderi în fauna asociatã acestora, dispãrând dintre
ele buretii de mare, anemonele, unii crustacei si mai ales peste 40 de specii de pesti caracteristici
zonei respective.

Reducerea progresivã a “Câmpului lui Zernov “ cu Phyllophora în NV-ul platformei Mãrii

Negre: în 1950 (1), 1960 (2), 1970 (3), si 1980 (4) ( dupã Zaitev, 1992).

In ceea ce priveste comunitãtile zoobentice acestea sunt marcate de reducerea numãrului

de specii în proportie de 50 - 60 % în prezent în comparatie cu 1960, precum si de reducerea a
numeroase specii care anterior erau omniprezente în comunitãti.
Speciile caracteristice ale biocenozei, cu o rezistentã mai micã, si-au diminuat frecventa.
Dintre Molusca - Corbula mediterranea cu o frecventã de 100 % si densitãtii medii mai
mari de 2000 ex./m2, în ultimii patru ani, frecventa a fost de 44 % si densitatea medie de 160
ex./m2.
 S-a produs o auto-aclimatizare a unor specii bentale larg rãspândite în medii puternic
eutrofizate (Mya arenaria, Rapana thomasiana, Scapharca inaequivalvis) In comunitãtile
fitoplanctonice: cresterea amplitudinii si frecventei înfloririlor algale este o consecintã ecologicã
importantã a unei eutrofizãri mai intense.
O modificare importantã recentã în structura fitoplanctonului este cresterea importanã a
proportiei non-diatomeelor (7,7 % în anii ‘60, 61,7 % în anii ‘80) si reducerea proportiei
diatomeelor (de la 92,3 % la numai 38,7 % pentru aceeasi perioadã). Aceste schimbãri sunt
datorate modificãrilor bazei nutritive: reducerea raporturilor Si : N si Si : P (în detrimentul
diatomeelor) si cresterea cantitãtii de substante organice (care favorizeazã speciile cu afinitãti
mixotrofice care apartin de Dinoflagellata, Englenida, Chrysophyta).
Douã specii cu un rol minor în bio-economia pelagialului - Noctiluca scintillansi meduza
Aurelia aurita au avut o dezvoltare cantitativã spectaculoasã în cursul ultimei decade.
Dupã 1987, a fost observatã o degradare a comunitãtilor zooplanctonice (în 1990 - 1991,
valorile medii ale densitãtilor zooplanctonului trofic au fost de sase ori mai mici decât în 1989),
corelatã cu o reducere spectaculoasã a capturilor de pesti planctonofagi.
Reducerea populatiilor zooplanctonlui este atribuitã în mare mãsurã rãpitorului ctenofor
Mnemiopsis leidyi.
Modificãrile ecologice s-au reflectat în structura taxonomicã a capturilor comerciale
(pânã în 1960 se prindeau 26 de specii) care au rãmas în numãr de cinci: Sprottus pholericus,
Alosa kessleri pontica, Engraulis engrasicholus ponticus, Odontogodus merlangus euxinus,
Trachurus mediterraneus ponticus. Dupã o crestere a capturilor marine pânã în anii ‘80, acestea
au început sã scadã dramatic.
Mamiferele acvatice, reprezentate prin delfini, au înregistrat de asemenea o scãdere a
numãrului lor. În Marea Neagrã trãiesc trei specii endemice de delfini: Delphinus delphis
ponticus (delfinul comun), Phocena phocena relicta (porcul de mare sau marsuinul) si Tursiops
truncatus ponticus (afalinul).
În deceniul IV al secolului nostru numãrul delfinilor din Marea Neagrã era estimat la 1,5
- 2 milioane de exemplare. Pescuirea intensivã a delfinilor, în intervalul anilor 1938 - 1952, când
s-a atins cifra record de 135 000 - 140 000 exemplare pe an si mediul advers creat ca urmare a
deteriorãrii habitatelor a dus la scãderea considerabilã a stocului de delfini. Conform ultimelor
date în Marea Neagrã mai trãiesc 96 ± 30 mii de Delphinus delphis, 7 ± 3 mii Tursiops
truncatus si 10 ± 3 mii Phocena phocena relicta.

www.dominet.com.tr/blacksea/
www.ipenn.edu/museum/Sinop/SinopIntro.htm
www.nationalgeographic.com/blacksea
www.bsrec.bg/
www.hitit.co.uk/regions/blacksea/About.html
www.saeworld.org/blacksea/
www.mjourney.com/news/News_from_Greece/707.NASA_astronomers_aborad_gr_ships.html
www.parliament.ge/SOEGEO/english/blacksea/bsep.htm
www.gpa.unep.org/seas/workshop/blacksea.htm
sedac.ciesin.org/pidb/texts/acrc/BlackSeaLBP.txt.html
 IMPACTUL ACTIVITATILOR ANTROPICE

MODIFICAREA COMPOZITIEI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE

CHIMICE A APELOR DEVERSATE PENTRU APARAREA LINIEI
DE FLUVIILE DIN NV MARII
NEGRE:
TARMULUI:
 CRESTEREA TURBIDITATII
 SCADEREA BIODIVERSITATII
 DEGRADAREA PEISAGISTICA
SPECIFICE  COLMATAREA SUBSTRATULUI
 CRESTEREA INSTABILITATII
COMUNITATILOR BENTALE  DEGRADAREA BIOTOPURILOR
 MODIFICAREA DENSITATII,
BIOMASEI SI DINAMICII
SEZONIERE A POPULATIILOR POLUAREA URBANA SI
 SCADEREA CAPACITATII DE INDUSTRIALA:
BIOFILTRU A POPULATIILOR DE  MORTALITATI ALE
MOLUSTE
 CRESTEREA NUMARULUI
ORGANISMELOR MARINE
INFLORIRILOR ALGALE CARE
ANTRENEAZA MORTALITATI IN
MASA ALE ORGANISMELOR
ACVATICE INTENSIFICAREA NAVIGATIEI:
 SCADEREA STOCURILOR DE  CRESTEREA POLUARII CU
PESTI CU IMPORTANTA HIDROCARBURI
ECONOMICA  APORTUL DE SPECII STRAINE

MASURI DE COMBATERE:
 CONTROLUL CALITATII APELOR FLUVIILOR TRIBUTARE
 EPURAREA APELOR UZATE CASNICE
 DEVERSAREA APELOR UZATE IN SPATII AMENAJATE
 EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU AL ACTIVITATILOR
ECONOMICE
 INTRODUCEREA SISTEMELOR DE BIOFILTRARE IN ZONA
COSTIERA
 EROZIUNE

SURSE DE APORT DE SEDIMENTE

TERIGENE ORGANOGENE ABRAZIUNEA FALEZELOR
NISIP FIN MINERAL ADUS NISIP MEDIU – GROSIER DETRITUS ALCATUIT DIN
DE FLUVII PROVENIT DIN FRAGMENTAREA
FRAGMENTAREA ROCILOR CALCAROASE
COCHILIILOR DE DIN FALEZE
MOLUSTE

EROZIUNE

MODIFICAREA LINIEI TARMULUI:

 RETREGEREA LINIEI TARMULUI CU 180-300 M
 PIERDERI DE CCA. 2200 HA PLAJA
 DISTRUGEREA FALEZELOR PRIN ABRAZIUNE MARINA
SAU ALUNECARI

CAUZELE MODIFICARII LINIEI TARMULUI

ANTROPOGENE: NATURALE:
 SCADEREA CANTITATII DE  METEOROLOGICE:
NISIP DEVERSATA DE FLUVIILE  VANTUL CARE SPULBERA
TRIBUTARE PRIN BARAREA NISIPUL SAU GENEREAZA
ACESTORA VALURI
 SCADEREA CANTITATII DE  HIDROLOGICE
NISIP ORGANOGEN DATORITA  FURTUNI
MORTALITATLOR IN  VALURI
POPULATIILE DE MOLUSTE  CURENTI
 MODIFICAREA REGIMULUI DE  NIVELUL MARII
TRANSPORT AL  VEGETATIA
SEDIMENTELOR CA REZULTAT  TOPOGRAFIA FUNDULUI
AL CONSTRUCTIILOR MARIN
HIDROTEHNICE CARE AU
 GRANULOMETRIA
SCHIMBAT LINIA TARMULUI
SEDIMENTELOR
 EXPLOATAREA NISIPULUI
 CONFIGURATIA GENERALA A
 CRESTEREA NIVELULUI MARII TARMULUI
 MODIFICARI ALE
ECOSISTEMELOR
MARII NEGRE

FITOPLANCTON ZOOBENTOS ZOOPLANCTON

MACROFITOBENTOS
 DISPARITIA CAMPURILOR DE CYSTOSEIRA  INFLORIRI  SCADERE NUMARULUI DE  DEZVOLTAREA
SPECII CARACTERISTICE
SI A EPIFITELOR ACESTEIA
FITOPLANCTONICE  INTRODUCEREA DE SPECII NOI
SPECIILOR
 REDUCEREA CAMPULUI DE PHYLLOPHORA
 REDUCEREA BIOMASEI POPULATIEI DE FRECVENTE IN ANII  SCADEREA SPECIILOR DE CONSUMATOARE
ZOSTERA
'80
BIVALVE CU ROL FILTRATOR DE PUIET DE PESTE
 UNIFORMIZAREA BIOCENOTICA  AVANSAREA ZONEI PERIAZOICE
 PREDOMINA SPECII COSMOPOLITE, CU  CRESTEREA NR. LA ADANCIMI MAI MICI  DEZVOLTAREA
CICLURI VITALE SCURTE
SPECIILOR DE MASA SPECIILOR CU
 CRESTEREA VALOARE
DENSITATII  COLMATAREA NUTRTIVA
NUMERICE SUBSTRATULUU SCAZUTA
 COLMATAREA SUBSTRATULUI  CRESTEREA MASEI  HPOXIE, ANOXIE  SCADEREA
 CESTEREA TURBIDITATII
FITOPLANCTONICE  FOLOSIREA DE
 IERNI ASPRE
 EXPLOATAREA NERATIONALA A
UNELTE DE  HIPOXIE, ANOXIE
CAMPULUI DE PHYLLOPHORA  CRESTEREA CONCENTRATIEI DE PESCUIT
 POLUARE NUTRIENTI DE ORIGINE  SPECII NOI
TERIGENA DISTRUCTIVE

CAUZE