Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bacau
PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENȚELOR PROFESIONALE
Asemeni Sfinxului din Muntii Bucegi, fratele mai mic din Dobrogea este tot o stanca slefuita de ape si vant,
care a luat forma unui barbat ce priveste spre pamant. Roca este amplasata in zona de nord a Culmii
Pricopanului si face parte din Rezervatia Naturala Muntii Macin. Desi zona este foarte arida, trebuie sa stii
ca acele roci au sute de milioane de ani in spate, iar Culmea Pricopanului detine zeci de specii de plante
deosebite, care s-au adaptat la mediu. Ai sa fii surprins, de exemplu, sa vezi ici-colo cate o floare rasarita de
nicaieri sau dintr-o stanca.
Capitolul III -Elemente de etnografie si folclo
3.1 Arhitectura
Din punct de vedere arhitectural,zona Tulcei manifesta o larga arhitectura in functie de habitat, de conditiile istorice, de
etnia majoritara.
Ca un tipar al satului tulcean, amplasarea caselor nu s-a facut dupa un plan anume, avand o structura neregulata si strazi
ce se intretaie, gospodarii amplasate in directa legatura cu caile de acces.
Din punct de vedere al arhitecturii traditionale, privind in aspecte largi, gospodaria casei este compusa din locuinta
propriu-zisa si anexele dispuse fie in partea laterala a casei, fie spre fundul curtii. Anexele au o functionalitate bine
definita , cu o stransa legatura cu ocupatiile cotidiene: bucataria de vara, grajdul pentru vite, samalacul pentru nutret,
saiaua pentru oi, cuptorul.
Temelia caselor este din piatra, peretii sunt din pamant sub forma de chirpici sau ceamur, invelitoarea din lemn, iar
invelisul din stuf. Materialele specifice pentru constructia casei sunt: nuielele, pamantul prelucrat sub forma de chirpici
sau ceamur, stuful, olana, lemnul. Casele sunt in general cu fatade in culori albe sau albastre, uneori cu elementele
decorative ce trimit catre mitologia slava, realizate din scanduri de lemn prin tehnica traforajului.
Intalnim si anumite particularitati cum ar fi: prezenta baii lipovenesti, o constructie separata de locuinta propriu-zisa,
instalatiece se bazeaza pe sistemul de tip sauna ; lijanca, un pat de pamant construit langa soba care este
incalzit; prispa pe doua laturi si balconul amplasat in fata tindei (gospodaria din Enisala).
La casele vechi, peretele lateral din strada prezinta frecvent o prispa cu stalpi. Casele construite in anii 1920
-1930 au temelie inalta, pridvor fara prispa fiind acoperite cu invelis de tabla. In anii 1950-1960 s-au impus
arcadele si colonadele.
Datorita potentialului turistic pe care-l ofera Delta Dunarii, gospodaria din aceasta zona se dezvolta pastrand
in general arhitecturatraditionala, in special cea specific locuintei lipovenesti, fiind atractia unui numar mare
de turisti romani si straini. In prezent, majoritatea caselor sunt construite din materiale moderne, combinate
cu materialele de constructie specifice zonei deltaice, stuful, lemnul.
3.2 Gastronomie
Bucataria romaneasca, asa cum am mai scris, este influentata de bucatariile diverselor popoare care au trecut, cu ganduri
bune sau mai putin bune, ( unele dintre aceste popoare si-au lasat si reprezentantii pe la noi ) pe aceste meleaguri si prin
urmare este foarte greu sa vorbim despre ceea ce este autentic romanesc in acest domeniu.
Dobrogea este o zona aparte, care fascineaza calatorul. As asemui-o cu o carte cu coperti de mucava ( pentru a pastra o
terminologie adecvata zonei – cuvantul provine din turcescul mukavva = carton ) ; banala la prima vedere, dar
fantastica pe masura ce incepi a o rasfoii.
Din exterior, Dobrogea nu pare atragatoare, dar patrunzand in inima ei, cunoscand oamenii si obiceiurile, iti dai
seama ce ai pierde daca nu ai cunoaste-o, pentru ca in Dobrogea influentele grecesti, turco-tatare, aromane, lipovenesti
si-au pus amprenta si pe gastronomia locala.
Gastronomia dobrogeana are influente atat geografice cat si entice. Zona geografica extrem de cosmopolita, Dobrogea
culinara reprezinta o fericita amestecatura de preparate culinare diferite, dar care au la baza doua materii prime
importante : una “de pamant” – OAIA si cealalta “de apa” – PESTELE.
Dar dintre toate preparatele culinare ale zonei, este, de departe, cel mai savuros preparat. Pregatit dupa o
metoda turceasca ( nu asa cum il prepara, de obicei, ciobanii la stana in alte zone ),din felii de pulpa, sarate si
piperate dupa gust, aromate apoi cu un praf de cimbru, unse cu un pic de mustar si puse in tepusi cu felii de
ceapa intre ele pe grill-ul incins ( atentie ! carnea cu toate mirodeniile se lasa mai intai la rece 24 de ore ptr.
fezandare ) preparatul are o savoare si mai mare daca se asociaza si cu un pahar de Murfatlar, care sa-i
potenteze aromele.
3.3 Traditii
In Dobrogea, intalnim obiceiuri care s-au pastrat din vremuri de demult si inca mai sunt practicate:
„Lazarelul”– practicat in Sambata de Florii – practicat si in prezentin localitatea cu populatie preponderent greceasca,
Izvoarele. Obiceiul povesteste ca Lazar, moare intr-un accident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru
animale. Mama si fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu ramuri bogate.
„Olaria” – Este o traditie dobrogeana ce reprezinta purificarea aerului si gonirea duhurilor rele din zona localitatii,
inainte de inceperea Postului Mare. Se mai numeste “Orarie” sau Hurhumbalu functie de localitate (Izvoarele, Niculitel,
Parches). Obiceiul consta in aprinderea pe dealuri a unor focuri din resturi vegetale sau din furajele consumate de
animale in timpul iernii, simbolizand purificarea vechii vegetatii, pentru a face loc unei vegetatii noi si prospere.
Rostogolirea pe dealuri a rotilor de caruta infasurate in paie, simbolizand cursul soarelui pe cer, simboliza si purificarea
a tot ce a fost rau pentru comuniune.
„Caloianul” – practicat dupa Paste – Obiceiul consta in fabricarea unei papusi de lut, ce era ingropata in camp, ca apoi
dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul
culturilor si regenerarea vegetatiei.
„Paparuda”– practicat in a treia zi de Pasti in localitatile Niculitel, Luncavita, Vacareni, Jijila – Obiceiul consta in
stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei batrane, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in
curte. Tinerele sau batranele, danseaza si canta pentru ploaie, apoi sunt udate de gazda sau se uda intre ele.
„Colindatul” – mersul cu Mos Ajunul, practicat in seara Ajunului de Craciuneste un obicei pe care il
intalnim si azi, practicat in general de copii care reiau colindele cantate altadata de cetele de feciori si
barbati.
„Ursul”, „Brezaia”,„Capra”– practicate in seara Ajunului de Craciun – obiceiuri al colindatului cu masti,
ce se mai practica in localitatile Niculitel, Valea Teilor, Greci, Enisala.
„Mosoiul” – se practica si azi, numai la Luncavita, obicei al colindatului cu masti ce a devenit o emblema
nu numai a Luncavitei, dar si a Dobrogei.
„Oleleu”– practicat in seara Ajunului de Craciun de grupuri de flacai ce bat cu talangile in pamant fiind
asezati in cerc sau semicerc in fata casei sau portii simbolizand protejarea gospodariei de spiritele rele.
Obiceiul se maipractica in zona Macinului.
„Semanatul”– practicat in ziua de Anul Nou – Obicei practicat decopii ce intra din casa in casa si arunca cu
boabe de grau, spunand vorbe de bun augur pentru rodul pamantului in anul nou ce va veni.
3.4 Port
Costumul barbatesc este
reprezentat prin:
• caciula: confectionata din piele
de miel;
• camasa: alba, cu broderie
executata cu arnici si cu matase,
cu motive geometrice si florale;
• chimir: brau tesut la razboi
sau confectionat din piele, purat
peste camasa;
• itari: pantaloni confectionati
dintr-o stofa alba, lucrata in casa;
• bundita: cojoc fara maneci,
confectionat din piele de
oaie, bogat ornamentat cu motive
geometrice si vegetale.
Costumul femeiesc este
reprezentat prin:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea
2. http://www.blueheron.ro/circuit-dobrogea/
3. https://www.info-delta.ro/traditii-in-dobrogea-28/obiceiuri-din-dobrogea-
44.html
4. https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/1382-obiceiuri-si-traditii-de-
sarbatori-in-dobrogea.html
5. https://www.google.ro/