Sunteți pe pagina 1din 25

Colegiul Economic "Ion Ghica" Bacău

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA


COMPETENȚELOR PROFESIONALE
Profil:Turism și alimentație
Specializare:Tehnician În Turism

Absolventă: Aparaschivei Amira-Helen


Clasa a XII-a H

Prof. Coordonator: Buznea Daniela

1
Tema Proiectului:
Sighișoara Medievală

2
Cuprins

Argument .......................................................................................................................... 4
Capitolul I ......................................................................................................................... 5
Așezarea și descrierea zonei geografice.......................................................................... 5
Capitolul II Obiective Turistice ...................................................................................... 7
Capitolul III .................................................................................................................... 13
ARHITECTURA ............................................................................................................ 13
Gastronomia.................................................................................................................... 14
Port................................................................................................................................... 15
Mesteșuguri ..................................................................................................................... 17
Capitolul IV..................................................................................................................... 19
Festival Medieval- produs turistic ................................................................................ 19
Obiective turistice ........................................................................................................... 20
Capitolul V ...................................................................................................................... 22
Propuneri: ....................................................................................................................... 22
Concluzie........................................................................................................................... 24
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ 25

3
Argument

Ardealul este fascinant atât prin frumusețile naturii,cât și prin arhitectură splendidă a orașelor
sale.Sibiul,Brașovul,Mediasul ori Sighișoara uimește prin conservarea atât de fidelă a specificului
medieval.Dintre toate acestea poate Sighișoara,mai mult decât celelalte,aglomerează o mulțime
demonumente istorice,fiind cea mai mare așezare medievală conservată și locuită permanent,din
Europa.Existao varietate de argumente care m-au convins să vizitez cetatea Sighișoara.Între toate
orașele țării, Sighișoara se întipărește cel mai profund în mintea, dar și în sufletul celor care au pășit
măcar odată pe străduțele pietruite ale bătrânului Burg medieval.Aceste străduțe, care ignoră în egală
măsură linia dreaptă și planul orizontal, ascund și dezvăluie, lafiecare pas, într-o elaborată dar firească
scenografie urbană, tablouri medievale care încânta ochiul și incitaimaginatia. Farmecul și
personalitatea inconfundabilă a orașului s-au alcătuit în timp, prin armonizareadepunerilor succesive
ale istoriei.Sighișoara este un oraș pitoresc în care tradiția s-a păstrat nealterată. Este o locație inspirată
pentruun concediu liniștit în stil medieval, dar nici cei care caută o scurtă distracție nu vor fi
dezamăgiți. În oricecaz cetatea din Sighișoara este un obiectiv turistic ce nu trebuie ratat.Obiectivele
lucrării se concretizează în:-prezentarea generală a județului Mureș;-prezentarea cadrului natural și
antropic al municipiului Sighișoara;-potențialul turistic al municipiului Sighișoara;-studiu de caz-
“Domeniul Daneș Dracula”Lucrare încearcă să se constituie într-o provocare pentru toți cei care iubesc
turismul și mai ales pentru cei care vor să-i dedice o perioadă din viață și carieră lor.

4
Capitolul I

Așezarea și descrierea zonei geografice

Municipiul Sighișoara este situat la extremitatea sudică a județului Mureș, în Podisul Tarnavelor Z
zonă râului Târnava Mare 1 și se întinde de o parte și de altă a Tarnavei Mari.Sighișoara este al doilea
oraș că mărime și importantă istorică, economică, politică, geografică din județul Mureș, fiind ridicat
la rangul de municipiu la 16 februrierie 1968.
Județul Mureș este situate în zonă central nordică a țării în centrul Podișului Transilvaniei, fiindcuprins
între meridianele 23°55’ și 25°14’longitudine vestică și paralelele 46°9’si 47°00’ latitudine nordică.Cu
o suprafată de 6.714 km², ceea ce reprezintă 2,8% din suprafața țării, județul Mureș se învecinează
lanord – est cu județul Suceava, la est cu județul Harghita, la sud – est cu județul Brașov, la sud cu
judetulSibiu, la sud – vest cu județul Albă, la vest cu județul Cluj, iar la nord cu județul Bistrița –
Năsăud.

Relieful

Situat în interiorul arcului Carpatic, județul Mureș este favorizat de un relief armonios, care
coboarain trepte de la est spre vest, de la cei 2.100 m pe care îi atinge creastă Calimanilor, spre
CampiaTransilvaniei ( 400 m) și Podisul Tarnavelor (500-700 m), până în luncă joasă a râului Mureș
de la iesireadin județ, unde altitudinea este de numai 280 m.Aproximativ 22 % din suprafața județului
este dominată de ramă munților vulcanici Călimani siGurghiu (în nord-est și est). Situați în nordul
județului, Munții Călimani constituie cel mai proeminentedificiu vulcanic din România, cu înălțimi
maxime pe vârful Pietrosul (2.100 m), vârful Ratatis (2.022 m), sivarful Bistricior (1.990 m). Ei se
întind spre sudul județului, până în valea Mureșului, continuându-se cuMuntii Gurghiului.Munții
Gurghiului,cuprinși între valea Mureșului și Târnava Mare, au înălțimi mai mici,reprezentate prin
vârful Saca (1.776 m), vârful Tătarcă (1.689 m) și vârful Bătrână (1.634 m).

5
Formațiunile deluroase aparținând Podișului Transilvaniei sunt structurate în trei unități:
SubcarpatiiTransilvaniei, Podisul Tarnavelor și Câmpia Transilvaniei. Subcarpații Transilvaniei sunt
situați în partea deest a județului, având altitudini cuprinse între 600–1.000 m și sunt reprezentați prin
dealurile Mureșului,Subcarpații Tarnavelor, (Bichesu 1.080 m, Santioara 756 m, Laposu 628 m) și
Subcarpații Reghinului.Podisul Tarnavelor, extins la sud de răul Mureș are o înfățișare cu totul
deosebită în cadrulformatiunilor deluroase. Dealurile sunt mai înalte (peste 600 m), iar culmile au
versanți mai povarniti siacoperiti cu păduri. Podisul este străbătut de la est la vest de râurile Târnava
Mare și Târnava Mică, de undeii vine și numele. Podisul Tarnavelor include Podisul Târgu-Mureș
(Dealul Nirajului 500 m) și Podisul Jacodului (Dealul Nadesului), Podisul Dumbravenilor, Podisul
Vânătorilor (subunitate a PodisuluiHartibaciu). Câmpia Transilvaniei, situată la nord de Răul Mureș
este o regiune mai joasă, formată dindealuri scunde, având în medie 400 m înălțime, fiind brăzdată de
văi lărgi. Datorită pantei line și absenței pădurilor, această regiune este denumită câmpie. Partea din
județul Mureș a Câmpiei Transilvaniei includeCampia colinara a Sarmasului, Dealurile Madarasului,
Comlodului și Ludusului.

6
Capitolul II Obiective Turistice
PIATA CETĂȚII

Dacă în trecut aici se judecau procesele și se făcea comerț, astăzi Piață Cetății este un loc foarte bun de
pierdut vremea la o limonadă sau la o bere rece. Pe drumul îngust ce duce spre Turnul cu Ceas, pe
partea dreaptă, întâlnim “Casa cu cerb” și “Casa Vlad Dracul”. Urcând pe Stradă Școlii spre Scară
acoperită a scolarilor ne putem opri în nenumăratele magazine cu suveniruri, aflate pe stânga și pe
dreaptă străzii.

TURNUL CU CEAS

Emblematic pentru Cetatea Sighisoarei, Turnul cu ceas trebuie neapărat vizitat. Chiar dacă în plin
sezon cozile pentru bilete sunt mai lungi și este aglomerat, priveliștea din turn merită așteptarea.

Turnul cu Ceas, înalt de 64 de metri, este așezat în partea sud-estică a fortificației, și este unul dintre
cele două turnuri de poartă ale Cetății, dominând piețele Orașului de Sus și Orașului de Jos. Spre
deosebire de celelalte turnuri ale Cetății, acesta nu a aparținut niciunei bresle, ci a fost al autorității
publice, fiind sediul Sfatului Orășenesc. Partea inferioară a turnului datează din secolul al XIV-lea, iar
nivelurile superioare sunt ulterioare. Acoperișul, distrus de incendiul orașului din 1676, a fost refăcut
de meșteri austrieci în 1677, formă de bulb a acestuia fiind cea mai veche mărturie păstrată despre
pătrunderea barocului austriac în Transilvania. În 1894 acoperișul a fost înlocuit cu cel actual, cu țigle
smălțuite, iar la 1900 a fost reconstruită clădirea anexa.

7
Ceasul există în 1648, când meșterul Johann Kirtschel a adăugat sferturile de oră și figurinele care
reprezintă zilele săptămânii, refăcute tot de el după incendiul din 1676. Parterul prezintă două porți
carosabile boltite, una dintre ele fiind zidită în secolul al XVIII-lea și transformată în închisoare.
Exteriorul păstrează o parte a gurilor de tragere și aruncare, iar la ultimul nivel se află o galerie de unde
poate fi admirat orașul.

Turnul cu Ceas este precedat de o barbacană cu două porți, formând ansamblul Porții din Față, în curtea
barbacanei fiind amenajat, în anul 1844, Coridorul doamnelor bătrâne. În 1899, în Turn și clădirea
alăturată, a fost organizat un muzeu al orașului, ale cărui colecții au fost continuu îmbogățite și care
conține, alături de alte exponate, machetă orașului medieval la 1735.

8
TURNUL FIERARILOR
A fost construit în anul 1631, în locul vechiului Turn al bărbierilor. A ars în anul 1676, apoi a fost
reparat.

TURNUL CROITORILOR
Turnul Croitorilor a fost construit în secolul al XV-lea, scopul acestuia fiind acela de depozitare, dar în
caz de pericol cele două gânguri se puțeau închide cu porți metalice. În anul 1676, în timpul
incendiului, praful de pușcă depozitat aici a explodat, distrugând partea superioară a turnului.

9
BISERICA DIN DEAL

Biserică este construită pe un platou, în partea cea mai înaltă a Dealului Cetății, fiind una din puținele
biserici din Transilvania cu cripta sub cor. Cercetările arheologice au scos la lumina, sub biserică și în
imediată vecinătate a acesteia, urme ale unor biserici din secolele XII-lea și al XIII-lea. La exterior sunt
de remarcat portalul sudic (1428) și grupul de patru statui de pe contraforții sudici ai corului
reprezentând “Inchinarea Magilor”. La interior sunt păstrate fragmente de pictură din intervalul 1380-
1520. Biserică păstrează valoroase piese de mobilier gotic, din piatră, dintre care se remarcă
tabernacolul. Stranele din cor (1523) sunt operă unui cunoscut atelier de mobilier renascentist din
Sighișoara condus de Johannes Reychmut.

10
Cetatea Medievală

Sighișoara, oraș monument protejat de UNESCO din anul 1999, inclus pe lista patrimoniului mondial
se mândrește cu o cetate medievală locuită și în prezent. Pentru prima dată în anul 1280 a fost ridicată
aici o cetate. În secolul al XIV-lea sub cetate s-au stabilit mestesugari organizati în bresle puternice,
care au ridicat în jurul cetății un zid de apărare din piatră, lung de 930 metri și înalt de 4 metri

In secolul al XV lea, zidul a fost supraînalțat cu 3-4 metri, iar în următorii 200 de ani, înălțimea zidului
pe alocuri atingea și 15 metri. Au fost ridicate 14 turnuri, care poartă numele breslelor care le-au
ridicat.

9 turnuri se văd și astăzi, Turnul cu ceas, cel al tăbăcarilor, al croitorilor, al fierarilor, al cojocarilor, al
cizmarilor, al măcelarilor, al frânghierilor și al cositorarilor. Numai există turnul țesătorilor, lăcătușilor,
al dogarilor și al bărbierilor.

11
TURNUL COSITORARILOR ȘI TURNUL TĂBĂCARILOR

Făcea parte din primul sistem de fortificații al cetății Sighișoara (datează din secolele XIII – XIV),
având rol de turnuri de apărare. Turnurile sunt prevăzute cu guri de tragere pentru arhebuze, între cele
două construindu-se și o galerie de tragere pentru pușcași.

Scara acoperită

Scara acoperită sau Scara școlarilor; cu 300 de trepte a fost construită în anul 1642. A fost acoperită
pentru protejarea copiilor, care urmau această cale spre liceului J. Haltrich. În urma modificărilor din
1849, au rămas doar 175 de trepte.

12
Capitolul III
Elemente de etnografie și folclor

ARHITECTURA

Arhitectură zonei a avut foarte multe influențe. Se poate vorbi chiar de mai multe tipuri aici,
precum arhitectură militară, sunt foarte multe ziduri și turnuri de apărare; arhitectură civilă, care a fost
inluentata de oamenii bogați ai vremii, iar Casele din oraș stau mărturie, precum locuința primarului
sau Casă Venețiană. Arhitectură bisericilor se remarcă prin Biserică din Deal și Biserică Mănăstirii,
care au fost edificate în secolele 13-14.

Tot legat de arhitectură, în Sighișoara se îmbină atât elemente gotice, cât și de baroc și renascentiste.
Sunt 14 turnuri de apărare, dintre care, pentru turiști e remarcabil cel cu ceas.

13
Turnul cu ceas Sighișoara

Gastronomia
Fiecare gospodărie obișnuiește să cultive o serie de pomi fructiferi, legume, dar și să crească animale,
toate acestea pentru consum propriu. Unele produse sunt servite atunci când sunt proaspete, iar celelate
sunt conservate și păstrate în pivniță pentru a fi consumate în timpul iernii.

Legumele sunt cultivate în grădinile din împrejurul caselor localnicilor. Majoritatea sunt păstrate în
pivniță sau conservate prin murare. În timpul verii, poți servi salate proaspete și pline de savoare.

Fructele fără sâmburi sunt cultivate în grădini, în timp ce, fructele cu sâmburi se găsesc în copaci sau
în spatele hambarelor. Multe fructe sunt culese din pădure. Majoritatea sunt gătite ca gem, sirop sau
folosite la copt.

Vița de vie se regăsește în fiecare grădină. Soiurile de struguri care se găsesc aici sunt suficient de
rezistente pentru a supraviețui iernilor geroase. Vinul este păstrat la răcoare în pivniță și este servit la
masă, în carafe, direct din butoi.

Plantele sunt cultivate în grădinile din curțile localnicilor sau sunt culese din pădure. Sunt folosite la
gătit, pentru a face ceaiuri, dar și pentru tratarea multor afecțiuni.

Porcii sunt crescuți în țarcuri, dar de obicei își petrec zilele de vară în luncă cu oile.

14
Păsările de curte precum, găinile și bibilicile sunt libere să umble prin curțile localnicilor, acestea
oferind ouă cu un gălbenuș de culoare galben închis, ideale pentru micul dejun sau pentru a coace.

Carnea face parte din meniul de bază al localnicilor. Canea de porc este de obicei preparată și servită
în timpul iernii, mielul în timpul Sărbătorilor Pascale, păsările de curte în timpul verii, iar carnea de
oaie în toamnă. Însă, în Transilvania, carnea de porc se află pe primul loc.

Vacile pasc în fiecare zi pe pășunile comunale. În general, vacile sunt mulse manual în fiecare
dimineată și seară.

Cea mai cunoscuta mancare saseasca este probabil supa de gaina cu taitei de casa. Este delicioasa!
Supa de gaina cu taitei este in Ardeal si mancare care se serveste la nunta, inclusiv la nuntile romanesti.
O mancare tipic saseasca insa este ciorba de fasole boabe cu prune uscate si cu mere uscate.

Port
Costumul popular descrie individualitatea unei etnii. Alături de edificii și viața spirituală, portul este un
puternic element identitar și o expresie a valorilor și rânduielii lumii tradiționale. Ca orice costum, el
este un artificiu prin care cel care îl poartă comunică despre sine. Veșmântul săsesc este un costum
somptuos, bogat în broderii și podoabe, armonios cromatic şi bine croit. Aceste caracteristici au fost
determinate de factori precum zona etnografică, ocazie, statutul în comunitate și vârsta.

15
Există în costumul săsesc piese foarte vechi, de inspirație medievală şi renascentistă, prin care se
înrudește cu costumul zonelor de origine (Flandra, Luxemburg, de exemplu): mantaua încreţită
(Krauser/Kroner Mantel) din blană neagră, cămaşa cu încreţitură din jurul gâtului, cingătoarea cu
reliefuri metalice, paftaua de pe piept (Heftel), cilindrul de catifea purtat fete pe cap (Borten), anumite
feluri de învelire a capului (Viscri). Toate articolele vestimentare ale familiei erau lucrate cu pricepere
de săsoaice la străvechile războaie de țesut sau, în cazul celor înstăriți, comandate le meșteri vestiți.

Îmbrăcămintea sașilor se remarcă și datorită splenidelor broderii, cusute manual, cu migală și răbdare.
Broderiile erau realizate cu arnici în culori primare (roşu, albastru, galben, negru) pe piele, postav sau
pânză de bumbac, in și cânepă toarse și țesute în casă. Motivele preferate erau cele florale, cu o
simbolistică aparte.

Costumul bărbătesc

Prin comparație cu veșmintele săsoaicelor, bărbații aveau


costume mai simple, în general în alb-negru, dar și mai
colorate, după regiune, evidențiate de chimir sau haina de
deasupra, împodobită cu broderii colorate. În funcție de
zonă, existau câteva piese de îmbrăcăminte specifice.

În general, sașii purtau pe cap pălărie, la gât aveau o


cravată specifică, din catifea neagră brodată, peste
cămaşă albă, cu mijlocul încins cu un şerpar. Pantalonii
negri erau strânşi pe picior, băgați întotdeauna în cizme
negre, înalte. Peste cămaşă se purta vestă sau cojoc de
piele.
Haina de sărbătoare din timpul verii era « dolmanul », o
zeghe de lână, închisă, tăiată pe corp şi împodobită la
guler şi mâneci cu broderii. Iarna, la biserică, se purta
blana, împodobită frumos. Altă haină bărăbătească era
cojocul îmblănit şi încadrat la guler şi pe margini de jur împrejur cu blană neagră și cusături.

16
Revendicându-se dintr-o tradiție occidentală, vestimentația săsească înseamnă de eleganță, măiestrie și
culoare. Deși tradiția portului și realizării costumului popular este pe cale de dispariție, sunt zone în
care se încearcă păstrarea și reînvierea meșteșugului confecționării de costume populare.

Mesteșuguri

Arta populară artizanala

O importantă caracteristică a cusăturilor artizanale


românești sunt culoriile care le predomina : vișiniu, roșu,
negru, albastru, mai puțin galben și verde, completate cu fire
aurite, paiete și mărgele.

Materialele folosite pentru broderii și cusături artizanale


sunt foarte variate, începând cu țesăturile din fire textile
naturale de lâna, mătase, bumbac, în și cânepă, și terminând
cu țesăturile din fire artificiale și sintetice de o mare
rezistentă. Dintre acestea fac parte : pânză subțire topită, pânză de în sau de cânepă ( matador, panama,
etamină, toate cu țesătură mai rară) și pânză românească mai groasă țesută manual din fire de bumbac.

Ouă încondeiate

Încondeierea sau „împistritul” oului este una dintre


tradițiile românești cu o bogată istorie. Arta încondeierii
ouălor este strâns legată de arta broderiei de pe costumele
populare românești.

Încondeierea este un obicei pascal, cu puternice


semnificații religioase. Oul roșu reprezintă învierea lui
Hristos și o reînoire a naturii și a omului.

17
Ouăle decorative sunt de lemn sau ceramică, pe care artiștii populari pictează diferite motive
tradiționale: sorele, luna, crucea, mănăstirea, elemente din natură.

Papuși tradiționale Vase lemn

Împletitori de paie Stergare si țesături

18
Capitolul IV

Valorificarea traditiilor si obiceiurilor populare in progame turistice

Festival Medieval- produs turistic


Începând cu anul 1992, în fiecare vară, Cetatea Sighisoarei își retraieste trecutul datorită
Festivalului Medieval

Pe străduțele înguste, sub zidurile îmbătrânite de vreme, apăr cavaleri,călugări, vrăjitori, clovni și
duhuri întrupate, veniți dintr-o lume în care fabulosul și teribilul traiaulaolalta hrănind frică dar și
neostoită înclinație spre aventură.La fiecare ediție a festivalului Evul Mediu n-a mai fost nici
întâmplător, nici întunecat, nici nua mai aparținut trecutului. După sute de ani el a avut prilejul să
renască prin tot ce a avut mai omenescsi etern: ARTĂ. Încercând să reînvie o epocă ce părea apusă
pentru totdeauna, Festivalul SighisoaraMedievala își propune să smulgă prezentului o fărâmă care, în
decoruri de Ev Mediu și în cântece demenestreli, va fi trăită de participanți ignorând efemeritatea
trecerii noastre pe această lume.

Importantă acestei manifestări constă în puntea de comunicare realizată prin intermediul


artei,cu ajutorul unori genuri specifice Epocii Medievale: jocul, teatrul, dânsul, muzică, nu mai
putinimportanta fiind diversificarea și multiplicarea formelor de comunicare culturală, care
implicitfaciliteaza o mai bună înțelegere a fenomenului de multiculturalitate, specific
Sighisoarei.Publicul sunt invitați să guște din plin întrecerile și cursurile de dans la care sunt chemați să
fie părtași în taberele cavalerilor. Istoricii povestesc despre Cavaleri și ritualurile lor din toate cele patru
vânturi iar artiștii plastici ai locului își expun lucrările în Turnul Fierarilor.Artiștii plastici ai locului
zugrăvesc în Turnul Fierarilor imagini glorioase medievale. Finalul -o retragere cu torțe lăsând Cetatea
în mâinile edililor și jurând că niciodată nu o vor mai lasă fără deaparare.

19
Obiective turistice

Biserică din Deal este unul din cele mai valoroase monumente arhitectonice ale cetății și este
considerat unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din țara noastră. Dealul pe care se află
biserică constituia un punctde refugiu pe care, probabil,localnicii l-au întărit pentru caz de pericol.
Construcția acestei biserici a început în 1345 și că ontinuat cu intermitențe până în 1525. În 1429
biserică tip basilica a fost reamenajată în biserică tip hală. Monumentul este valoros și prin existența
singurei cripte cunoscute în Transilvania aflată dedesubtul chorului și conține morminte din sec. XVI-
XVIII

Casa Vlad Dracul este situată vis-a-vis de Casă


Venețiană și este considerată a fi o clădire foarte veche,
datată aproximativ în secolele XIV-XV. În această
clădire se presupune că s-a stabilit între anii 1431-1435,
principele Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân,
domnul Țării Românești

Casa cu Cerb este situată în centrul Cetății


medievale. Denumirea se datorează picturii murale
exterioare, reprezentând un cerb în mărime naturală,
cu capul și trofeul montate pe zid. Casă cu Cerb este
una dintre cele mai vechi clădiri din Cetate și cea
mai interesantă din punct de vedere architectonic.
Etajul și mansardă au fost construite în secolele
XVII-XVIII. Turnul Franghierilor a fost ridicat pe
zidurile vechii cetăți și a fost distrus în anul 1241.

20
Formă actuală o are din 1305 și este unul din puținele turnuri neatinse de incendiul din 1676. Din punct
de vedere strategic, a făcut parte din vechea fortificație din vârful dealului. Acest turn este unul din cele
mai vechi edificii ale Sighisoarei, fiind și singurul turn locuit din cele păstrate până azi.

Turnul Măcelarilor este unul din cele mai vechi turnuri, datând din secolul XV. Turnul a avut un rol
imporant în apărarea laturii de vest a cetății. În față turnului s-a ridicat ulterior un bastion de pe care
artileria avea o largă arie de tragere.

Turnul Fierarilor a fost ridicat în anul 1631 pe o bază dreptunghiulara, apare masiv și relativ scund.
Văzut dinspre cetate, pare mic că dimensiuni, dar este impunător văzut dinspre oraș. Rolul sau era să
apere Biserică Mănăstirii în caz de asediu.

Turnul Tăbăcarilor se află pe latură de S-E a zidului cetății. Este atât de modest încât nici nu pare a fi
fost turn de apărare. Formă și poziția retrasă în spatele zidului îl recomanda că un turn foarte vechi, din
secolele XIII-XIV.

Turnul Cojocarilor se află la mică distanță de


Turnul Macelarilor de care este legat prin poartă
Torle. Pare a fi construit în jurul anului 1350 odată
cu zidul cetății. A fost distrus de incendiul din 1676
și refăcut ulterior. Este modest că arhitectură, fiind
contruit pe o bază pătrată.

21
Capitolul V
Concluzii si propuneri de dezvolatre a turismului

Propuneri:
În vederea valorificării superioare a potențialului turistic al municipiului Sighișoara este necesar
luarea unor măsuri concrete :
Modernizarea și diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele despecificitate.

Strategia inițială de marketing ar trebui să includă un program agresiv de publicitate, prin crearea unei
baze de date conținând agenții de turism din românia și prin furnizareacontinua de informații-calendar
al evenimentelor, actualizarea produselor și alteactivitati similare, plasarea reclamelor în publicațiile de
turism naționale și regionale și participarea la târgurile de turism din românia.
Studiile internaționale arată că ecoturismul și turismul cultural reprezintă nișe de piatain creștere, iar
municipiul Sighișoara cu proximitatile sale are un potențial ridicat sieste bine poziționat, astfel încât se
poate începe capitalizarea acestor resurse sioportunitati.
Modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicație a mijloacelor detransport în comun, a
rețelei de telecomunicații, a unităților comerciale sanitare , de prestări servicii, a echipmentelor tehnico
edilitare

Necesitatea înființării unui oficiu de turism este justificată pe de o parte de aplicareaunor politici
raționale de dezvoltare și modernizare durabilă pe plan local în vedereaeficientizarii actului de
administrare a resurselor turistice, iar pe de altă parte obiectivele pe care un astfel de serviciu și le
propune:- promovarea susținută a dezvoltării turistice în scopul creșterii beneficiilor obținute de
peurma valorificării resurselor turistice pentru comunitatea locală- promovarea imaginii reale a
municipiului Sighișoara în special și a județului Muresin general, atât pe plan național, cât și pe plan
internațional;- realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turism de pe lângă primariile
oraselor înfrățite cu municipiul Sighișoara;
- Abordarea sistematică a pieței și infrastructurii existențe, care să grupeze într-un cadrucoerent, pe o
bază locală și zonala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici și privați implicați în turism;-
identificarea resurselor turistice antropice și naturale al căror grad de exploatare estescazut și înaintarea

22
de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora incirculatia turistică;- analizarea
propunerilor venite din partea agenților publici și economici de asociere cuPrimaria municipiului
Sighișoara în vederea creșterii gradului de exploatare a resurselor turistice locale și zonale;- inițierea
unor investiții publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atracțiilor turisticecu grad ridicat de
importantă.

-Susținerea investițiilor în agrementul turistic și prin atragerea investitorilor străini

-Armonizarea legislației turistice actuale cu legislația UE

-Organizarea unor tururi / circuite turistice-programe turistice pe circuitetematice(istorice, geografice,


economice, complexe etc.)

-Organizarea unor evenimente / manifestări cultural-artistice etc. (în parteneriat public / privat), care
atrag vizitatori autohtoni și străini și pot constitui prilejuri de promovare și dinamizare a turismului
local

-Editarea unor materiale promoționale de calitate, care să proiecteze o imagine pozitivă a turismului
din municipiul Sighișoara (reviste de profil, broșuri, pliante,hărți și ghiduri turistice, ilustrate etc.)

-Crearea și punerea la dispoziția turiștilor și a factorilor interesați a unei baze de datecompleta și


operativă, privind ofertă turistică din municipiu și proximități:- bază turistică:-locuri de cazare
(hoteluri, pensiuni etc.);- restaurante, cluburi, puncte de agrement;- agenții de turism și rent-a-căr;-
puncte de atracție turistică (muzee, monumente, biserici și alte atracții culturalistorice)care să fie
incluse în diverse tururi ale orașului- modalități de petrecere a timpului liber (agrement);- trasee și
obiective turistice periurbane, căi de acces;- servicii oferite, nivel de preț, orar etc.;

-Integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicaþi în dezvoltarea turismului pe plan local (instituții
publice locale și centrale, diferite organisme publice sau private -ong-uri, agenți privați de turism-
hoteluri, restaurante, agenții de turism etc.), activarea parteneriatului public-privat într-un efort cumulat

23
de relansare a turismului, explorarea posibilelor parteneriate regionale și a avantajelor colaborării cu
agențiile de promovaredin alte județe

Concluzie

Un oraș medieval care oferă turiștilor prin unicitatea să posibilitatea de a redescoperi aerul plinde
mister al istoriei.Orașul Sighișoara păstrându-și aerul medieval cu ziduri somptuoase pline de mister
oferaturistilor posibilitatea să descopere istoria și cultură unui mix de civilizații de mult apuse
.Păstrându-și farmecul istoric de altădată, Sighișoara este în același timp și un oraș moderndatorita
festivalurilor pe care le găzduiește și care atrag nummerosi turiști atât din țara cât și dinstrainatate cât și
a investițiilor făcute în infrastructură

24
BIBLIOGRAFIE

http://www.dragosasaftei.ro- articolul Sighişoara,

oraş medievalhttp://www.infotravelromania.ro -

oraşe medievalehttp://www.infosighisoara.ro – Festival Medieval Sighisoara

http://www.traseeromania.ro/viziteaza-sighisoara-obiective-turistice-si-istoric/

https://www.welcometoromania.ro/Sighisoara/Sighisoara_Obiective_r.htm

http://adevarul.ro/locale/sibiu/secretele-vacantei-vis-sighisoara-trebuie-vizitata-cetatea-unica-
romania-inima-ardealului-1_57b6db255ab6550cb8e5d250/index.html

https://sighisoaraonline.com/viziteaza-sighisoara/

25