PROIECT PENTRU CERCUL ȘTIINȚIFIC

PRELUCRAREA TABLELOR
I. Noțiuni generale !

Tablele sunt produse laminate caracterizate prin existența fibrajului orientat pe direcția de laminare.
De aceea ele au proprietăți mecanice mai bune pe direcție longitudinală decât pe direcție transversală.
Se utilizează în industria aeronautică, auto, tractoare și mașini agricole, electrotehnică, bunuri de
larg consum etc.
Tablele se clasifica în funcție de grosime, astfel :

Subțiri g < 4 mm

Table
Groase g > 4
mm
Principalele procede de prelucrare a tablelor subțiri sunt :

Prelucrarea tablelor
subtiri

Prin taiere Prin deformare

plastica

Forfecare Îndoire
Perforare
Îndoire
Curbar
Stanțarea Decupare
ee
Retezare

Tundere Reliefare

Calibrare Umflare
Fasonare
Gâtuire

Bordurar
e
Operatii
combinate
 II. Prelucrarea tablelor prin tăiere
Tăierea se realizează cu ajutorul a 2 tăișuri asociate. Ea poate fi pe contur deschis (tăierea sau debitarea cu ajutorul
foarfecelor) sau închis (ștanțarea).
1. Tăierea cu foarfecele – este operația de tăiere după un contur deschis, drept sau curb, cu ajutorul a 2 tăișuri
aparținând la 2 cuțite aflate in mișcare relativă .

J=(0.05-0,2)g; g-grosimea tablei

F=K.L.g.R
F-forța de taiere(forfecare)
L-lungimea conturului tăiat (mm);R-
rezistența la
forfecare a materialului(MPa); K-
coeficient
a- principiul tăierii; b- aspectul tăierii
1- zona îngustă de deformare local; 2-
zona lucioasă
(datorită frecărilor); 3- zona
grăunțoasă
(cauzată de forfecarea bruscă a
materialului)
2. Ștanțarea – se realizează cu un echipament tehnologic specific, numit ștanță care are 2 elemente active
principale – poansonul (elementul mobil) si placa tăietoare (elementul fix). Ștanțarea se realizează pe
prese. Schema de principiu este prezentata in fig.3.
Intre poanson si placa tăietoare exista un joc (J) a cărui marime se determină in funcție de grosimea
materialului (g) si de proprietatile acestuia.

Schema ștanțării
1- poanson
2- placa tăietoare
3- inel de fixare
4- semifabricat
Principalele operații care se realizeaza prin ștanțare sunt:
• Decuparea – este operația de ștanțare pentru separarea materialului pe un cuntur închis. Partea desprinsă din semifabricat
conține piesa.(4.a)
• Perforarea – este operația de ștanțare pentru separarea materialului pe un cuntur închis. Partea desprinsă din semifabricat
conține deșeul.(4.b)
• Retezarea – este operația de ștanțare pentru separarea materialului pe un cuntur deschis.(Figura 5)

Figura.4 Decupare si perforare Figura.5 Retezarea

Retezarea
Operatii de decupare
si perforare 1- cutit drept mobil
a- decupare 2- cutit fix
b- perforare 3- semifabricat
4- piesa 5- opritor
• Tunderea – este operația de ștanțare pe un cuntur închis pentru separarea marginilor unei piese
cave.(Figura 6)
• Taierea pe suport moale – constă in tăierea dupa un contur închis prin pătrunderea in material a unei
scule cu tăiș-lama.(Figura 7)

Figura.6 Tunderea Figura.7 Taierea pe suppor moale

Tunderea Taierea pe support moale

1- piesa 1- cutit de perforat
2- plan de taiere 2- semifabricat
3- deseu 3- support moale(lemn,cauciuc etc)
4- masa
 Clasificarea ștantelor:
 f) Dupa numărul operațiilor pe care le execută sunt ștanțe simple (pentru o singură operație) si combinate (pentru mai
multe operații)
 g) După modul in care realizează in timp operațiile sunt ștanțe cu acțiune succesivă(figura 8.a) și cu acțiune simultană
.(figura 8.b)

Schema tehnologică de fabricare a

șaibelor
a- pestante successive
b- pe fante simultane

Figura.8 Schema de fabricare a saibelor

Puntițe
p1- puntite interioare
p0- puntite exterioare

Figura.9 Puntitie
 În cazul ștanței succesive prelucrarea se realizează in 2 tacte. În primul se realizează perforarea, iar in al
II-lea decuparea. La fiecare cursă a culisorului presei se obțone o piesa (ex. Saiba).
 In cazul stantei simultana ambele operatii se realizeaza intr-un singur tact. La fiecare cursa a culisorului
presei se obtine o piesa (ex. saiba).
 Croirea materialului in vederea ștanțării. Prin croire se înțelege « amplasarea » judicioasă pe semifabricat a
produselor, astfel încat sa rezulte deșeuri minime sau altfel spus un coeficient de utilizare a materialului
maxim. Puntițele trebuie strict dimensionate astfel încat sa aibă rezistență si rigiditatea necesare ștanțării.
Marimea puntițelor depinde de : grosimea, duritatea si rigiditatea materialului, de dimensiunile si forma
piesei etc.(figura 9)

Figura.9 Puntiție
 III. PRELUCRAREA TABLELOR PRIN DEFORMARE PLASTICA

 1. Îndoirea – este operația de deformare ce constă în încovoierea plană in jurul unor muchii rectilinii.(figura 10)
Figura.10 Schema de principiu a îndoirii Figura.11 Revenirea elastică

α- unghiul de indoire
1- poanson g- grosimea tablei
Δα- unghiul de revenire elastica
2- semifabricat
3- placa sau matrita de indoire

Poziția stratului neutru se poate determina cu relații de forma:

sau
 In care:
 ρ – raza stratului neutru;
 r – raza interioară;
 R – raza exterioară;
 g – grosimea tablei;
 x – coeficient ce depinde de raportul r/g.
 Pentru table cu g<1 sau când îndoirea se face cu raza mare (r/g > 5) se poate considera ca stratul neutru coincide cu
stratul median.

 Datorită fisurilor si crăpaturilor care apar in partea exterioară, îndoirea NU se poate realiza sub o anumita rază
minimă. Aceasta depinde de grosimea, natura si starea materialului. Raza minimă (rmin) se poate calcula cu relația:

 k – coeficient de material.
 Deoarece deformarea plastică este însoțită de deformarea elastică, la stabilirea tehnologiei de îndoire cât si la
proiectarea dispozitivelor de îndoire trebuie să se țină cont de unghiul de revenire elastică.
 2. Ambutisarea – constă in modificarea formei semifabricatului, de la forma plană la forma cavă, sau constă în
marirea adâncimii unui semifabricat cav cu sau fără modificarea grosimii pereților. Schema de principiu este
prezentată in fig.12.
Schema ambutisarii
1- semifabricat
2- poanson
3- matrita
F- firta de ambutisare
J- jocul dintre matrita si poanson
h- inaltimea piesei
S- surplusul de material
a- schema de principiu a ambutisarii
b- piesa obtinuta
Figura.12 Schema Ambutisarii
c- piesa cu marginile incretite datorita surplisului
de material
d- semifabricat pentru ambutisare
  La ambutisare apar cute.(figura 12.c) In cazul materialelor groase cutele sunt netezite in jocul dintre poanson si
matrită. În cazul semifabricatelor subțiri evitarea formării cutelor se realizează cu ajutorul inelului de reținere.(figura
13)

Figura.13 Ambutisarea cu inel de retinere Figura.14 Ambutisarea adanca

Ambutisarea cu inel de reținere Ambutisarea adancă

1- inel de retinere d1- diametrul piesei dupa trecerea “I”
P- forta de apasare pe inelul de h1- inaltimea piesei dupa trecerea “J”
retinere
D- diametrul semifabricat

In cazul pieselor cave cu înalțime (adincime) mare, pentru evitarea fisurării materialului, ambutisarea se
realizează din mai multe treceri .(figura 14)
  Forța de ambutisare (F) se calculează cu relații simple de forma :

 In care :
 R – rezistenta convențională de rupere ;
 d - diametrul piesei ;
 g – grosimea tablei ;
 K – coeficient ce depinde de gradul de deformare la ambutisare (de coeficientul de ambutisare).
3. Operatii de fasonare a pieselor din tablă – sunt operații de deformare plastică locală care schimbă forma semifabricatului, dar
grosimea ramane practic constantă.

Principalele operatii sunt:

a) Reliefarea – constă in realizarea unei deformări de mică adancime in vederea obținerii unor inscripții, desene, sau
realizarea unor nervuri de rigidizare (figura 15)

Figura.15 Reliefarea
  b) Rasfrangerea marginilor – este operația de fasonare ce constă in deformarea plastică a marginilor unui
semifabricat sau ale unei găuri (figura 16)
 c) Umflarea (ambutisatea transversală) – constă in largirea pieselor cave sau a semifabricatelor din țeavă prin
întinderea materialului in directie radială, din interior spre exterior . (figura 17)

Umflarea
Rasfrangerea
1- semifabricat
1- poanson
2- bloc de cauciuc
2- matrita
3- malrita
3- piesa
4- produs umflat
4- semifabricat
5- poanson

Figura.16 Rasfrangerea Figura.17 Umflarea

  d) Gâtuirea – este operația prin care se micșoreaza secțiunea transversală (diametrul) a țevilor sau a capetelor
pieselor cave prin presare din exterior. (figura 18)
 e) Fasonarea pe strung – constă in modificarea formei semifabricatelor plane pe modele a căror configurație
reprezintaă interiorul produsului cav.
 Modelele sunt prinse pe strung si au mișcare de rotație.Forța de deformare se exercită de regula cu ajutorul unor
role. Se utilizează in producția de unicate . (figura 19)

Fasonarea pe strung
Gâtuirea 1- semifabricat
1- matrița de gâtuire 2- model
2 –semifabricat 3- tampon de fixare
F- forțe de acționare 4- role
5- dispozitiv universal
cu 3 bacuri

Figura.18 Gâtuirea Figura.19 Fasonarea pe strung

 Solutii automatizate pentru prelucrarea tablei
 Derulatoare
 Echipamente automatizate pentru prelucrarea tablelor și benzilor metalice în rolă ("coil") destinate în special
activitatiilor de stanțare. Coil-ul oferă avantaje incontestabile atît din punct de vedere economic cît și de confort de
utilizare
 Masini de roluit profile
 Îndoirea este folosită că și proces de deformare a tablelor, pentru a produce profile, țevi și piese îndoite pentru
industria construcțiilor năvale, industria construcțiilor civile, industia auto și mașini de fabricație, exemple tipice
de semifabricate îndoite. Masinile pentru roluit profile se utilizează atât pe verticală, cât și pe orizontală.

Mașini universale 3in1 pentru prelucrarea tablelor

Atelierele mari sunt, de obicei, dotate cu echipamente profesionale pentru realizarea acestor operațiuni, precum abkanturi
(mașini de îndoit tablă), ghilotine sau foarfece pentru tablă, mașini de roluit cu 3 sau 4 role etc.
 Pentru atelierele mici și mijlocii, achiziția unor astfel de utilaje poate fi destul de costisitoare și, dacă nu se
reflectă într-o creștere a producției, atunci poate pune societatea într-o postură foarte delicată.
 Modelele de mașini universale 3 în 1 pentru prelucrarea tablei sunt echipamente acționate manual care sunt dotate
cu dispozitiv de roluire a tablei, mașină de îndoit tablă (abkant) și ghilotină.
 Sistemul de transmisie al acestor mașini universale 3 în 1 este astfel construit încât la acționarea manivelelor
manuale toate cele 3 “masini” lucrează.
 Clasificare mașini de roluit:
 Mașină de îndoit table
 Mașină de îndoit profile
 Mașină de roluit
 Mașini Hidraulice
 Operații ce se pot realiză cu mașini pentru roluit tablă:
 Stanțare
 Debitare
 Presare
 Îndoire
 Roluire
 Decupare
 Că și modalități de îndoire întâlnim:
 După natură efortului dezvoltat: îndoire manuală și îndoire mecanică
 După temperatură: îndoire la rece și îndoire la cald
 Mașinile sunt prevăzute cu caneluri care permit îndoirea cablurilor din sârmă. Procesul de roluire va fi de fiecare
data realizat cu precizie. Recomandăm folosirea masininilor pentru rularea tablelor și plăcilor în semicercuri, forme
cilindrice sau conuri.
 Bibliografie

 http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/PRELUCRAREA-TABLELOR45.php
 https://www.ebernardo.ro/blog/masini-pentru-roluit-tabla/
 https://masiniunelte.store.ro/blog/masini-universale-3-1-pentru-prelucrarea-tablei/
 Tehnologia elaborării și prelucrării semifabricatelor.
 Wikipedia
 Tehnologia prelucrării tablelor
 Tehnică si tehnologie