PODIȘUL

DOBROGEI
(Proiect făcut de Costel și Ionuț)
LIMITE
 LIMITE
Podişul Dobrogei este poziţionat între graniţa de
stat cu Bulgaria (în sud) şi valea Dunării (în
nord). Către est apare litoralul românesc, iar în
partea vestică se învecinează cu valea Dunării.
LIMITE
CARACTERISTICI
GENERALE
 CARACTERISTICI GENERALE
Podişul Dobrogei este unicat în România datorită dublei structuri: podiş de eroziune în
jumătatea sa nordică şi podiş de sedimentare în jumătatea sudică. Aşadar, dispunerea
stratelor diferă: structuri cutate în centru şi nord (acoperite, pe alocuri, cu depozite
leossoide) şi structură monoclinală, în sud, cu direcţie de dispunere a stratelor dinspre
litoral spre valea Dunării. Acest lucru marchează forfecarea: direcţia diferită de înclinare a
stratelor nord şi sud.
Petrografia este diversă şi legată de geneza subunităţilor: şisturi verzi în Podişul Casimcei
(cele mai vechi roci la zi ale ţării), granite în Munţii Măcin, bazalte în Culmea Niculiţelului,
calcare în Podişul Babadagului şi Podişul Dobrogei de Sud, loess pe mari întinderi din sud şi
centru.
Tipurile de relief sunt legate de structură şi petrografie: tip de relief granitic cu inselberg-uri
şi pedimente în Munţii Măcin, tip de relief carstic cu peşteri – Peştera Gura Dobrogei,
Peştera Sfântului Andrei - tip de relief de tasare cu crovuri.
CARACTERISTICI
GENERALE
 MASIVUL
DOBROGEI DE
NORD
 MASIVUL DOBROGEI DE
Masivul Dobrogei deNORD
Nord este dominat de prezenţa
orogenului hercinic în Munţii Măcin ce deţin altitudinea
maximă a întregului podiş: 467 m în vârful Greci. Sunt foarte
fragmentaţi în formaţiuni granitice singulare numite
inselberg-uri. Alături se dispune Culmea Niculiţelului formată
prin scurgeri de lave. Spre Delta Dunării pătrund Dealurile
Tulcei, iar la sud de acestea se dispune Podişul Babadagului,
calcaros.
 MASIVUL
DOBROGEI DE
NORD
PODIŞUL DOBROGEI
CENTRALE
ȘI DE SUD
PODIŞUL DOBROGEI PODIŞUL DOBROGEI
CENTRALE DE SUD
Podişul Dobrogei Podişul Dobrogei de Sud are altitudini
ce coboară sub 200 m. Este format
Centrale (sau Podişul
dintr-un fundament calcaros, acoperit
Casimcei) reprezintă o cu loess. De-a lungul unei foste văi
unitate a orogenului (Carasu) a fost construit Canalul
caledonian alcătuită din Dunăre – Marea Neagră. Se subdivide
şisturi verzi. Pe alocuri în Podişul Medgidiei (în nord), Podişul
acestea sunt acoperite de Oltinei (în sud-vest) şi Podişul Negru
Vodă (în sud-est).
loess.
PODIŞUL DOBROGEI
CENTRALE
ȘI DE SUD
CLIMA
 CLIMA
Clima acestui podiş este temperat-continentală de tranziţie.
Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea
se includ etajului colinar jos, cu valori de temperatură cuprinse
între 10 şi 9 °C (mai crescute spre deltă) şi de precipitaţii de cca
500 mm/an.
Sectorul predominat de influenţă climatică este continental (de
ariditate) cu frecvenţa crivăţului, iarna. Înspre litoral se fac
resimţite influenţe pontice afectate de brizele marine.
CLIMA
HIDROGRAFIA
 HIDROGRAFIA
Marginile vestice şi nordice sunt marcate de prezenţa Dunării, din care la
Cernavodă se desprinde Canalul Dunăre – Marea Neagră, ce scurtează
distanţele cu 400 km şi permite accesul la apă într-o zonă semiaridă. Râurile
dobrogene sunt tributare unor lacuri litorale: Teliţa şi Taiţa, Lacului
Babadag, Casimcea, Lacului Taşaul.
Cele mai mari lacuri ale României au dispunere litorală şi sunt de tip
lagună: L. Razim, L. Sinoe, L. Zmeica, L. Goloviţa. O altă lagună se află la nord de
Constanţa: L. Siutghiol. Limanurile fluvio – maritime sunt: L. Babadag, L. Taşaul,
L. Techirghiol, L. Mangalia. Lângă Dunăre apar lacuri de luncă precum L. Oltina.
HIDROGRAFIA
VEGETAȚIA
FAUNA
SOLURILE
VEGETAȚIA FAUNA SOLURILE
Asociaţiile Caracteristice stepei Partea superficială
vegetale sunt rozătoarele pre terestră se succede
aparţin stepei şi  cum şoarecele de
silvostepei,
de la clasa
câmp,
puternic hârciogul, popândăul
molisolurilor cu
transformată de , iepurele, păsările  tipul sol
culturile agricole. precum ciocârlia, bălan dobrogean,
Spre nordul la clasa
vrabia, dropia,
regiunii
mierla, argiluvilsolurilor cu
silvostepa este
înlocuită cu
potârnichea, şoimul tipurile cenuşiu şi 
pâlcuri de pădure şorecar, reptilele, brun – roşcat.
de stejar. insectele.
VEGETAȚIA
FAUNA
SOLURILE
 RESURSE
NATURALE
 RESURSE NATURALE
Acest podiş deţine numeroase roci folosite în industria materialelor de
construcţie: granite în Munţii Măcin şi calcare în Podişul Dobrogei de Sud. O altă
resursă importantă sunt solurile extrem de fertile de tipul bălane dobrogene ce
au încurajat viticultura la Murfatlar, cultura cerealelor etc. Apele Dunării sunt
utilizate larg: industrial (la atomocentrala de la Cernavodă), casnic (în marile
oraşe porturi), în navigaţie (inclusiv Canalul Dunăre - Marea Neagră) şi în
sistemul de irigaţii. Fauna cu interes cinegetic şi peisagistic este o resursă
naturală a acestei regiuni.
 RESURSE
NATURALE
OBIECTIVE
TURISTICE
OBIECTIVE TURISTICE
 Principalele rezervații și monumente ale naturii sunt: 
 - Luncavita, rezervație forestieră (un faget relict); 
 - Gura Dobrogei, rezervație speologică; 
 - Diferite puncte fosilifere (Topalu, Basarabi, Seimenii Mari, Aliman); 
 - Rezervații geologice (Măcin); 
 - Dunele de la Agigea (rezervație de floră și faună).
- Cetatea Libida
- Delta Dunării
- Eforie Sud
OBIECTIVE
TURISTICE