POTENTIALUL TURISTIC NATURAL IN DOBROGEA DE NORD SI PODISUL DOBROGEI CENTRALE

Elev: Ionescu Emil

POZITIA GEOGRAFICA
DOBROGEA DE NORD V: Lunca Dunarii; E: Zebil-Enisala, Jurilovca-Ceamulia; S: aliniamentul Peceneaga-Camena. SUBUNITATI: Muntii Macin Podisul Niculitel Dealurile Tulcei Podisul Babadag

PODISUL DOBROGEI CENTRALE N: Peceneaga-Camena; S: Topalu-Tsaul. SUBUNITATI: Podisul Casimcei Podisul Daeni-Harsova Podisul Istriei

MUNTII MACIN

Sunt incadrati intre valea Dunarii in V si N, culoarul sculptat de Luncavita si Taita spre E si culoarul depresionar Traian-Mircea Voda-Horia spre S. Munii Mcinului , au o deosebit importan ntre munii rii, fiind cei mai vechi muni din Romnia, interesul deosebit al cercettorilor fiind orientat datorita numeroaselor vestigii istorice ctre sapaturile arheologice, dar n egal msur i ctre alte segmente de cercetare stiinifice ale vastului tezaur natural existent aici geologic, botanic, zoologic.

Mnstirea Celic Dere

Cetatea Dinogetia

Atractii Antropice de Interes CulturalIstoric in vecinatatea Parcului National Mutii Macinului

Fntna de Leac Culmea Pricopanului

Mnstirea Cocos

Podisul Niculitel

Se desfasoara intre vaile Dunarii in N, Telitei in E, Valea Taitei in S, vaile Lazovei si Luncavitei in V. Este o zona bine impadurita in care cirrculatia se realizeaza prin culoare depresionare in lungul vailor principale.
Relieful regiunii, format dintr-o succesiune de coline si terenuri plane, larg invalurat, nu ridica probleme pentu viticultura; lumina si caldura sunt peste tot din belsug; solul are o buna structura si fertilitate si contine toate elementele chimice de care vita de vie are nevoie. Apa din precipitatii nu este catusi de putin in prisos, fapt care constitute o buna premisa pentru obtinerea unor vinuri de inalta calitate.

Dealurile Tulcei

Ocupa jumatatea NE a Dobrogei de N. altitudinea maxim este n Dealul Denistepe, 270 m obiective turistice naturale: rezervaia natural Murighiol;Dealurile Betepe; bli. Tulcea

Podisul Babadag

La origine bazin sedimentar, Podisl Babadag are ca limite spre N o cuesta ce coboara spre culoarul BabadagNalbant-Cerna, iar spre S un alt versant in cuesta corespunzator liniei tectonice Peceneaga-Camena.

Moara Sarichioi din zona etnografic Podisul Babadag

Cetatea Enisala

CARIERA DE GRANIT DIN MUNTII MACINULUI

Culmea Pricopanu Vf. Tutuiatu

Rosu A., (1980), GEOGRAFIA FIZICA A ROMANIEI, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; http://www.alcovin.ro/podgoria-saricaniculitel.html