 Tipuri de ghetari montani:

alpini(de vale) –Alpi, circuri si vai glaciare dezvoltate(2-7km).

perian(de circ)-Pirinei, suspendati, prezinta circ glaciar.

Himalayan-Himalaya, circuri si vai glaciare devoltate.

Kilimandjaro(in stea)-dezoltati in craterele unor vulcani stinsi.

De piedmont-Alaska, au mai multe limbi de gheata ce se unesc la baza muntelui.

Norvegian-mixti, de paltou, de vale in Alpii Scandinaviei. Prezinta cupola glaciara.

De platou.

 Tipuri de ghetari de calota

Antarctic-cel mai mare are suprfata de circa 12 mil km 2 si grosimi mari 1500m

Groenlandez-suprafata de circa 1,7mil km2

Irlandez-caracteristic insulelor cu activitate vulcanica

De self

Iceberg/airberg-blocuri mari de gheata desprinse din ghetarii de calota.

 3 termeni pe calcar

Avenele sunt puturi dezvoltate de la suprafata masivului calcaros spre interiorul acestora.

Cheile sunt sectoare inguste de vale in calcare ce au rezultat prin adancimea cursului de apa in masivul
calcaros.

Lapiezurile sunt sentulete cu dimensiuni variabile, au forma lineara, tubulara, ramificata. Sunt separate
de microcreste ascutite.

 3 forme ale reliefului pe structura faliata

Horsturile reprezinta partile mai ridicate ale sectoarelor de scoarta supusa falierii. Sunt definite ca fiind
blocuri ale scoartei ridicate in functie de liniile de falii ce le delimiteaza.

Grabenele rprezinta suprafete alungite de tipul vailor sau al depresiunilor ele fiind situate intre 2
horsturi rezultand in urma procesului de scufundare a unor sectiuni pr linii de falii

Abrupturile de falii delimiteaza horsturile de grabena. Sunt mai spectaculoase atunci cand delimiteaza o
unitate montana de una depresionara. Dese ori abrupturile de falie au suferit indelungate procese de
eroziune.
  3 forme de relief structura monoclinala

Cuesta este un interfluviu specific structurii monoclinale, el pune in evidenta asimetria.

Hogback este o cuesta aparte cu o inclinare stratelor mai mare de 60 grade avand o forma relative
simetrica.

Depresiunea subsecventa se dezvolta in structurile monoclinale in care stratele de roci mai dure au intre
ele strate moi cu grosimi mari, iar inclinarea este mica.

 3 forme de relief dezvoltate pe argile si marne

Alunecarile de teren au dimensiuni, configuratie si evolutie diferita. Sunt superficiale de mici adancimi si
profunde.

Curgerile noroiase sunt mase de argila si alte roci slab consolidate care au fost imbibate cu apa incat s-au
deplasat sub forma unor limbi de noroi.

Badlansurile sunt ansambluri de forme de siroire, santuri cu densitate mare dezvoltate pe suprafete de
versant abrupt din strate de argile groase.

Vaile dezolvatet in regiune argiloase sunt largi si umplute partial de deluvii rezultate din alunecari sau
scurgeri de noroi, interfluviile sunt tesite cu putine denivelari.

 3 Forme de relief specific carstuluii

Salile sunt spatii largi cu inaltime mare cu acre s eintlanesc numeroase blocuri prabusite, dar si o
multime de forme de precipitare.

Galeriile sunt coridoare inguste sapate de cursurile de apa.

Pesterile sunt cele mai representative forme dezolvatet in interiorul unui masiv calcaros.

 3 forme gresii si conglomerate

Martor de eroziune de tipul coloanelor sfincsilor ce apar la partea superioara a interlfuviilor uneori sip e
versanti pe capetele.

Versanti abrupti individualizati la nivelul unor strate de gresii bine cimentate cu pozitie vertical sau
puternic inlinata.

Vaile au caracteristici diferite in functie de ponderea stratelor grezoase cu grosime mare si altitudine.

Varfuri si creste ascutite individualizate in lungul unor strate groase de gresii cu pozitii aproape verticale.
  Captarea laterala Se produce intre 2 rauri a caror directive de desfasurare este aproape
perpendicular. Cumpenele de apa ale celor 2 rauri se afla la altitudine diferite. Raul captat este
cel de la altitudinea mai mare captarea avand loc in timp fiind favorizat de procese de siroire in
urma ploilor abundente. Captarea are loc atunci cand raul superior isi schimba directia de
curgere mai exact pe traseul unei ravene sau a unui torent. Raul captat este cel de la altitudinea
superioara, iar cel captator este cel de la alt. inferioara. Elementele captarii sunt cotul de
captare, valea moarta, valea ingusta.

 Captarea frontal se produce intre 2 rauri care isi au izvoarele in aceasi unitate de relief, dar care
au cursuri opuse. CUmpana de ape separa obarsiile a numeroase paraie care curg in sens invers
cele care dispun de energia mai multa inaintand regresiv in bazinul celorlalte. Se realizeaza o
patrundere treptata insotita de o multime de captari mici ale paraileor din baziinul vecin.
Elementele care dovedesc realizarea procesului sunt neconcordanta intre linia marilor inaltimi si
altitudinile joase la care se afla cumpana de ape saua larga de pe cumpara.

 Captare prin deversare este specifica zonelor de campie si podis si se produce atunci cand albiile
raului principal s-au umplut cu aluviuni astfel incat raul deverseaza si isi gaseste un alta curs
vecin.

 Comparatie procese geomorfologice si forme de relief dintre ghetarii montani si cei de calota

Procesele geomorfologice sunt aceleasi, intalnind: eroziunea glaciara, transportul glaciar si acumularea.

In ambele tipuri se regaseste relief de acumulare: morene

Ghetaru montani: relief de eroziune, circ glaciar, prag glaciar, vale glaciara, creste glaciare, platouri
glaciare

Ghetari de calota: relief de eroziune, campii de exaratie, depresiune de exaratie, fiorduri, blocuri eratice

Ghetari de acumulare: drumlinuri, eskere

 Elementele unui apparat volcanic: conul, cosul, craterul, platouri de lave si bazin magmatic.

Conul vulacani este forma de relief cea mai tipica a a reliefului volcanic. Are o lungime de cativa km si
zeci de km.

Cosul volcanic este situate in interiorul conului volcanic si cu o continuare in scoarta terestra.

Craterul reprezinta locul unde iese la suprafata lava si materialul gazos.

Platourile de lave sunt forme cu aspect usor inclinat extinse in jurul conurilor reprezentand acumulari de
lava.

Bazinul magmatic este component interna a vulcanului si este locul unde se afla lava.

 Formarea piemonturilor

Sunt campii extinse rezultate la contactul relative brusc dintre unitate inalta si una joasa prin
acumularea unei mare interne de aluviuni carate de o retea hidrografica densa.

Formarea piemonturilor solicita existent pe de o parte a unui contact net intre o unitate de relief inalta,
iar pe de alta parte a unui climat care permite erodarea si tarnsportarea unui volum de aluviuni.

Etape de evolutie a piemontului: etapa de contruire a campiei piemontane si etpa fragmentarii

pieontului.

 Termeni:

Preglaciar-faza premergatoare instalarii intr o regiune a ghetarilor ca urmare a modificarii trptate a

conditiilor climatice de nuanta temperate la cea subpolara si polara.

Crater-forma de relief negative, aproape circular, rezultate prin procese de efuziune sau de izbire.

Nunatak-forma de relief pozitiva, intalnita in regiunile cu calote de gheata si care semeneaza un varf
stancosc, ascutit, aflat deasupra masei de gheata si care va fi supus modelarii periglaciare.

Torent de pietre-mod de deplasare in etajele alpin si subalpine, prin intermediul torentilor, avalanselor
sau gravitational, a unor grohotisuri, bolovanisuri.

Campie de nivel de baza

Dolina-microdepresiune carstica individualizata pe platourile calcaroare.

Faleza-abrupt rezultat prin eroziunea valurilor de-a lungul tarmurilor lacustre, marine si oceanice.

Con alluvial- format in albiile largi ale raurilor mari, apar sub form aunei panze de aluviuni pe care raul se
despleteste.

Exaratie-Eroziune a rocilor de către ghețarii de calotă sau montani.

Pavaj de pietre-gelifractele au dimensiuni mai mici

Plaja-forma de relief rezultata din acumularea nisipurilor, pietrisurilor si bolovanisurilor in regiunile de

tarm.

Stalactite-forme de relief carstic avand infatisare conica cu abza in tavanul pesterilor si varful spre baza
salilor.

Magmatism-totalitatea proceselor care se inscriu intr un system ce incepe cu formarea magmei si

continua cu deplasarea si consolidarea ei sub diferite riputi de roci.
Deflatie-actiunea vantului asupra reliefului, procesul prin care acesta smulge, spulbera si sorteaza
nisipurile si particulele dezagretate.

Lapiez-forma de relief cartic, realizat prin dizolvarea in lungul fisurilor diaclazelor existente.

Delta-forma de relief de acumulare, reprezentata printr un anamblu de grinduri, canale, lacuri si

depresiuni pline cu apa sau mlastinoase ce apare la gura de varsare a marilor fluvii.

Aven-forma de relief carstic, avand infatisarea unui put vertical, avand partea superioara mai larga.

Grohotisuri-fragmente colturoase de roci, provenite din dezagregarea rocilor in regim periglaciar prin
procese de inghet-dezghet.

Vale subsecventa-sunt dispuse perpendicular pe directia de inclinare a stratelor si se

caracterizeaza printr-o pronuntata asimetrie a versantilor.

Culoar de avalansa-jgheab creat prin manifestarea periodica a avalanselor.

Pingo-forma de relief specifica regiunilor periglaciare unde pergelisolul este gros, dar exista si un orizont
de molisol active, mlastinos si cu ochiuri de apa.

Nisa nivala-este excavaţia asimetrică la baza abrupturilor unde se acumulează întotdeauna mai multă
zăpadă şi care se menţine un timp mai îndelungat