TURISMUL

Fenomen cu abordare
multifunctionala
CUPRINS
ARGUMENT
Cap. I TURISMUL FENOMEN ECONOMIC SI SOCIAL
I 1 . Conceptul de turi!
I ". #i!eniunea $eno!enului turitic
I %. Locul i rolul turi!ului in econo!ie
I &. E$ectul !ultiplicator al turi!ului
I '. Turi!ul intru!ent de de()oltare dura*ila
Cap. II FORME #E MANIFESTARE A FENOMENULUI TURISTIC
II 1. Turi!ul o e+perienta u!ana
II ". Turi!ul conduita ociala
II %. Turi!ul $eno!en ,eo,ra$ic
II &. Turi!ul a$acere i ura de )enit
II '. Turi!ul cultural turi!ul )iitorului
II -. Turi!ul rural o ana pentru Ro!ania
II .. Turi!ul de )anatoare port i paiune
II /. Turi!ul e+tre! un !od de )iata
Cap. III PROGRAM TURISTIC Circuit in Tranil)ania
Pro,ra!ul e+curiei pe etape
Pro,ra!ul e+curiei pe (ile
Anali(a de pret
Co!en(i de er)icii i tranport
#econtul e+curiei
Contractul cu turitul
Cap. I0 CONCLU1II

2I2LIOGRAFIE

ANE3E
ARGUMENT
Cunoaterea orizontului local pe baza cercetrii complexe, este unul
din dezideratele economiei turismului ca tiin i a celor care slujesc
aceast tiin. O astfel de cunoatere are menirea de a simplifica integrarea
omului n mediul ambiant i implicit de a asigura o armonie n relaiile
sociale.
Romania este inzestrata cu un potential turistic deosebit de variat,
diversificat si concentrat, caracterizat prin
! existenta unor forme de relief accesibile si armonios imbinate pe intreg
teritoriu"
! o clima favorabila practicarii turismului n tot cursul anului"
! potential faunistic si floristic bogat, cu specii si ecosisteme unicate n
#uropa"
! factori naturali recomandati intr$un curs balneara complexa"
! patrimoniul cultural$istoric si ar%itectural apreciat pe plan internaional cu
care Romania se poate ncadra n randul destinatiilor turistice atractive din
#uropa si din lume.
Rom&nia reprezint o destinaie turistic important pentru piaa
zonal, promov&nd, cu precdere, produsele turistice de litoral, staiunile
balneare, programele culturale i mnstirile din nordul 'oldovei i
(ucovina.
Oferta turistic rom&neasc nu s$a sc%imbat de$a lungul timpului
devenind necompetitiv n raport cu exigenele cererii turistice i ale
produselor turistice similare de pe piaa internaional.
)tructurile turistice de primire i ndeosebi oferta de agrement sunt
nvec%ite, necompetitive, serviciile turistice i programele turistice sunt
realizate stereotip i de calitate modic iar raportul calitate$pre este
neconcludent.
*e aceea, n ultimii +, de ani s$a constatat o scdere continu a
cererii turistice extern pentru Rom&nia.
-entru a iei din competiia turistic internaional este necesar
modernizarea, relansarea i dezvoltarea turismului rom&nesc i crearea unor
produse turistice moderne i competitive pe piaa turistic.
)e impun, astfel, pe l&ng modernizarea structurilor turistice, a
staiunilor turistice, i crearea de produse turistice noi, staiuni, programe
originale, atractive i inedite ce ar putea, printr$o activitate susinut de
promovare pe piaa internaional, s direcioneze importante fluxuri
turistice spre Rom&nia. .n acest sens, se impune i dezvoltarea ofertei de
agrement i de animaie, de mare atractivitate, prin crearea de parcuri
tematice i de divertisment, parcuri acvatice, oferte prezente n rile cu
tradiie turistic din lume.
/lturi de modernizarea i dezvoltarea unei oferte turistice
diversificate i competitive sunt necesare i msuri de mbuntire i
dezvoltare a activitii de mar0eting i promovare, de integrare n turismul
mondial, de asigurare a cadrului legislativ i mediului financiar$fiscal
stimulativ i stabil, corespunztoare.
Cap. I TURISMUL FENOMEN ECONOMIC SI SOCIAL
Introducere
Unele forme de turism s-au practicat din cele mai indepartate timpuri. Desi nu au
constituit un scop in sine, satisfactiile turistice ale unor calatorii au o varsta aproximativ
egala cu cea a primelor asezari omenesti stabile.
Calatoriile pe care grecii din intreaga Elada le faceau cu ocazia jocurilor Olimpice,
precum pi pelerinajele la locurile de cult, pot fi si ele considerate, activitati turistice.
Inceputurile calatoriilor in scopuri turistice se intrezaresc si in vizitele pe care
patricienii romani le faceau in statiunile cu ape termale din Italia, alia sau Dacia !elix,
pentru tratarea unor maladii, deci in scopuri curative.
In Evul "ediu, turismul sa desfasurat cu precadere, in scopuri religioase #pelerinaje
la locurile sfinte$. Calatoriile turistice au progresat treptat - cu diferente de la o tara la alta,
de la o zona la alta pana spre mijlocul secolului al %&%-lea.
Industrializarea, descoperirea fortei aburilor, realizarea locomotivei si construirea
primelor cai ferate, iar mai tarziu aparitia automobilului, au determinat un progres rapid al
mijloacelor de deplasare si, alaturi de dezvoltarea cailor de comunicatie, au favorizat si
extins activitatile turistice.
Institutionalizarea turismului pe plan national si organizarea lui in continuare si pe
plan international au determinat un avant continuu al acestuia si au facut ca, prin ritmurile
de dezvoltare atinse, turismul sa devina, alaturi de revolutia te'nico-stiintifica, unul dintre
cele mai spectaculoase fenomene ale secolului %%, cu consecinte sociale, economice si
umane deosebit de importante. (e poate afirma ca, din aceasta epoca, turismul incepe sa se
detaseze ca o activitate economico-sociala distincta.
)ransformarea turismului intr-o activitate economico-organizatorica, pe scara
nationala, s-a produs numai in cea de-a doua jumatate a secolului %% , ceea ce a favorizat
aparitia si instituirea in sectorul tertiar, cel al prestarilor de servicii, a unor noi ramuri ale
economiilor nationale, domenii cunoscute generic sub denumirea de industria turistica.
I 1. Conceptul de turi!
Din punct de vedere etimologic cuvantul turism provine din termenul englezesc
*to tour+ avand semnificatia de excursie. )ratarea stiintifica a activitatii turistice este
conditionata de necesitatea cunoasterii continutului -economic si social , al acesteia,
mutatiile inregistrate continuu in evolutia turismului impunind readaptarea permanenta a
conceptelor cu care se opereaza.
Turi!ul - caracterizat pe scurt apare ca un fenomen economico-social specific
civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare, influentat de evolutia
ei. -dresandu-se unor segmente sociale largi si raspunzand pe deplin nevoilor acestora,
turismul se detaseaza printr-un inalt dinamism, atat la nivel national, cat si international.
De asemenea, prin caracterul sau de masa si prin continutul complex, turismul antreneaza
un vast potential material si uman, cu implicatii importante asupra evolutiei economiei si
societatii, asupra relatiilor interumane nationale si internationale.
)urismul include un ansamblu de masuri puse in aplicare pentru organizarea si
desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate fie prin intermediul
unor organizatii, societati sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe o durata limitata
de timp, precum si prin industriile adiacente care concura la satisfacerea nevoilor de
consum turistic.
.otiunea de turi! exprima actiunea de a vizita diferite locuri si obiective
atractive, pentru placerea proprie, aceasta calatorie implicand atat deplasarea, cat si
sederea temporara in localitatile alese ca destinatie pentru petrecerea timpului liber.
!enomenul, datorita caruia un mare numar de persoane isi paraseste temporar locul
de resedinta si devine, pentru un timp, consumatoare de bunuri si servicii in alte localitati
ori alte tari, a atras inca de demult atentia cercetatorilor. (-a recunoscut unanim ca functia
de consumator a vizitatorului aduce o crestere a veniturilor in locurile unde acesta se
deplaseaza temporar, datorita faptului ca turistul, pe langa serviciile de cazare solicitate,
mai recurge si la serviciile unitatilor de alimentatie sau ale celor comerciale, pentru a
ac'izitiona amintiri, articole cu specific local, diferite alte bunuri etc.
Una dintre cele mai cuprinzatoare definitii date turismului, general acceptata pe
plan mondial, este aceea a profesorului elvetian dr. /. 0unzi1er2
3)urismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si
sejurul persoanelor in afara domiciliului lor, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt
motivate printr-o stabilire permanenta si activitate lucrativa oarecare3.
Unii specialisti au reprosat acestei definitii ca este prea generala, ca nu exclude
unele forme de deplasari ce au au scopuri pur turistice, generate de anumite fenomene
social-economice, in defavoarea manifest4rilor strict individualizate care 5i caracterizeaz4,
5nainte de toate, pe turi6ti, in sc'imb, alti specialisti i-au reprosat caracterul limitativ,
deoarece exclude o serie de manifestari care au si un continut turistic, ca de exemplu
participarile la congrese si reuniuni interne si internationale, deplasarile oamenilor de
afaceri, manifestari in care se solicita in mare masura si servicii turistice .
7entru evitarea controverselor privitoare la definirea fenomenului turistic, se poate
apela la metoda inductiva, urmarindu-se retinerea principalelor elemente caracteristice
care marc'eaza activitatea turistica, pentru a se ajunge astfel la o definitie cat mai
cuprinzatoare.
In aceasta ordine de idei, pentru o definitie acceptabila pot fi retinute urmatoarele
elemente caracteristice2
8 deplasarea persoanelor in cursul calatoriei effectuate9
8 sejurul intr-o localitate in afara domiciliului #resedintei permanente$ a persoanei
care se deplaseaza9
8 sejurul are durata limitata9
8 sejurul sa nu se transforme intr-o resedinta definitiva 9
:uand in considerare rolul si importanta economico-sociala a turismului intern
Organizatia "ondiala a )urismului ##O.".).$ a propus si o definitie pentru turismul
national2 poate fi considerata turist national orice persoana care viziteaza un loc ce nu
constituie domiciliul sau obisnuit, situat in interiorul tarii sale de resedinta si avand un
scop diferit de acela al exercitarii unei activitati remunerate si efectuand o sedere cu o
durata de cel putin o innoptare #adica ;< de ore$.
7entru a compara diferitele modalitati de inregistrare statistica privind miscarea
turistilor, la recomandarea Comitetului de statisticieni experti ai :igii .atiunilor, in &=>?
s-a acceptat urmatoarea definitie a turitului train2 orice persoana care se deplaseaza
pentru o durata de cel putin ;< de ore intr-o alta tara, diferita de cea in care se afla
domiciliul sau stabil.
Conform acestei definitii pot fi considerati turisti:
8 persoanele care efectueaza o calatorie de placere #de agrement$ sau pentru orice
alte motive #familiale, de sanatate etc.$9
8 persoanele care calatoresc cu scopul de a participa la conferinte, reuniuni si
misiuni diverse #stiintifice, administrative, diplomatice, religioase, sportive etc.$
8 persoanele in calatorii de afaceri9
8 persoanele aflate in croaziere maritime, c'iar in cazul in care durata sederii lor
intr-o tara vizitata este mai mica de ;< de ore #acestia urmand a fi evidentiati intr-o grupa
separata$ 9
Nu au fost considerati turisti
8 persoanele care sosesc intr-o tara, cu sau fara contracte de munca, pentru a
ocupa o functie sau pentru a exercita o activitate profesionala9
8 persoanele care vin sa se stabileasca cu resedinta definitiva intr-o tara2 studentii
si elevii care locuiesc temporar in strainatate9
8 persoanele care circula provizoriu in zonele de frontiera #excursionistii$, precum
si persoanele care domiciliaza permanent intr-o tara, dar lucreaza intr-o alta tara #navetistii$9
8 calatorii in tranzit care nu se opresc in tara, c'iar daca durata traversarii
depaseste ;< ore9
I ". #i!eniunea $eno!enului turitic
Interpretarea corecta a dimensiunilor fenomenului turistic din zilele noastre cere
luarea in considerare a aspectelor economico-statistice ale deplasarii in scopuri turistice,
intrucat serviciile de transport, n majoritatea situatiilor, sunt livrate agentiilor de turism de
prestatorii independenti. In literatura de profil din strainatate sintagma 3industria
turismului3 tinde sa fie inlocuita cu o terminologie mai expresiv nuantata2 industria
calatoriilor si turismului.
O.".). a introdus o singura modificare, aceea privind includerea tot in categoria
turistilor si a studentilor si elevilor care locuiesc temporar in strainatate. Dupa aceasta
definitie, excursionistii si calatorii in tranzit nu trebuie sa fie considerati turisti. Conform
terminologiei adoptate, in turismul international, e+curionit se considera orice persoana
care calatoreste pentru placerea proprie, pentru o durata mai mica de ;< de ore, intr-o alta
tara decat cea in care isi are resedinta si care nu exercita nici o ocupatie lucrativa in acea
tara9 calator in tranzit este orice persoana care traverseaza o tara, c'iar daca ramane mai
mult de ;< de ore, cu conditia ca toate opririle sa fie de scurta durata si sa aiba alte motive
decat turistice.
In ceea ce priveste turismul intern, s-a adoptat urmatoarea definitie2 orice persoana care
viziteaza un loc altul decat acela unde are domiciliul stabil in interiorul tarii de resedinta -
pentru un motiv, altul decat acela de a efectua o activitate remunerata si efectuand cel
putin o innoptare #sau ;< de ore$, poate fi considerata turit national. 7rin analogie, pe
plan national, e+curioniti sunt considerate toate persoanele care calatoresc pentru
placerea lor proprie, pe o durata mai mica de ;< ore. .u intra in aceasta categorie
persoanele care se deplaseaza zilnic sau ocazional dintr-o localitate in alta, in scopul de a
efectua o activitate profesionala.
rupul de experti C$...U., insarcinati cu pregatirea lucrarilor si intocmirea
programului Conferintei pentru turism si calatorii internationale #@oma, august-
septembrie, &=A>$, a inscris pe ordinea de zi a lucrarilor si definirea termenului de turist.
Conferinta a recomandat adoptarea printre altele si a definitiei pentru vizitator temporar2
In scopuri turistice, termenul de )i(itator desemneaza orice persoana care se
deplaseaza intr-o alta tara decat cea in care isi are resedinta permanenta, pentru orice scop,
altul decit acela de a exercita o activitate remunerata in tara data.
-ceasta definitie include2
turitii, respectiv vizitatorii pentru cel putin ;< de ore sau cu cel putin o innoptare in
tara vizitata, ale caror motive de calatorie pot fi grupate in2 odi'na, placere,
distractie-agrement, sanatate, studii si sport9 afaceri, misiuni, reuniuni9
e+ecurionitii, respectiv vizitatorii, pentru mai putin de ;< de ore in tara vizitata, in
aceasta categoric sunt inclusi si calatorii din croaziere.
(tatisticile nu trebuie sa-i includa pe calatorii care, din punct de vedere juridic, nu
intra intr-o tara #pasagerii in calatorii aeriene care nu parasesc zonele de tranzit ale
aeroporturilor sau alte cazuri similare$ .
Experienta demonstreaza ca ansamblul categoriei de vizitatori trebuie sa fie
divizat in vizitatori care nu efectueaza nici o innoptare si vizitatori care innopteaza o data
sau de mai multe ori in tara considerata. -ceasta clasificare este deosebit de necesara in
tarile cu frontiere intinse -printre care si tara noastra , care primesc frecvent vizite de o zi
#fara innoptare$ din tarile invecinate, in consecinta, acest fIux de vizitatori, care nu recurg
la posibilitatile de cazare pe care le ofera tara primitoare, exercita o influenta mult mai
redusa asupra incasarilor din turism, decat fluxul turistilor propriu-zisi #vizitatori cu
innoptari in tara primitoare$, care utilizeaza de fapt serviciile de cazare pe care le poate
oferi tara gazda. Din aceleasi considerente, este mai indicat ca si pasagerii navelor de
croaziera, care viziteaza o tara, sa fie mentionati de asemenea intr-o categorie distincta, ei
nefolosind capacitatile de cazare din tara respectiva nici in cazul unei sederi de mai multe
zile, deoarece cazarea lor #si de cele mai multe ori si alimentatia$ este asigurata pe bordul
navelor de croaziera.
:a sesiunea a %%BII-a a Comisiei de (tatistica a .atiunilor Unite, din &==>, au
fost adoptate recomandarile elaborate de O.".). si de uvernul Canadei la Conferinta
internationala privind statisticile calatoriilor si turismului #OttaCa, &==&$. -ceste
recomandari urmaresc utilizarea de catre toate tarile ce desfasoara activitati turistice a unui
sistem statistic unitar, pe baza unei metodologii.

I %. Locul i rolul turi!ului in econo!ie
)urismul trebuie tratat ca o ramura distincta a economiei nationale, constituind o
componenta a sectorului tertiar. )urismul este considerat o activitate complexa, care are
componente geografice, sociale, demografice, culturale. (pre deosebire de alte sectoare de
prestari de servicii, industria calatoriilor si turismului este totusi o ramura de consecinta, a
carei dezvoltare in fiecare etapa data, va fi permanent intr-o stransa corelare cu nivelurile
si ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei nationale.
"utatiile social-economice din epoca contemporana au creat si au dezvoltat
turismul. :.a randul sau, aceasta ramura stimuleaza dezvoltarea altor ramuri ale economiei
nationale, prin obiectul activitatii sale, cum ar fi industria si agricultura, constructiile,
transporturile, comertul etc.
)urismul este rezultatul industrializarii si cu cat o economie este mai dezvoltata cu
atat este mai mare cererea pentru turism.
)uristul din punct de vedere economic, este consumator de bunuri si beneficiaza de
servicii. Din c'eltuielile acestuia si, implicit, din mijloacele financiare rezultate prin
activitatea unitatilor economice ale industriei turismului 2
- o parte revine direct acestor unitati sub forma de profit si de fonduri banesti
pentru plata salariilor lucratorilor ocupati in unitatile respective,
- alta parte intra in bugetul statului sau in cel local sub forma de impozite, taxe
etc.,
- a treia parte este absorbita direct in alte ramuri ale economiei pentru plata
produselor si bunurilor livrate si a serviciilor prestate de aceste sectoare pentru necesitatile
industriei turismului.
)urismul antreneaza cererea pentru o serie de bunuri si servicii, care altfel nu ar fi
fost produse sau prestate. (tructura c'eltuielilor turistice reflecta impulsul pe care aceste
c'eltuieli il dau sectoarelor ce concura la realizarea produsului turistic, procesul de
crestere a veniturilor avand loc, in primul rand, in aceste sectoare si apoi transmitandu-se
treptat si in alte sectoare ale economiei nationale, prin intermediul intrarilor succesive ale
banilor incasati de la turisti, incasari ce reprezinta venituri derivate ale acestor sectoare.
-specte indirecte se inregistreaza, in principal, in urmatoarele sectoare de
activitate economica2
In sectoarele care asigura investitiile in baza te'nico-materiala a turismului
#de exemplu, industria constructiilor$ 9
In sectoarele care realizeaza amenajarile de infrastructura generala si
turistica #de exemplu aprovizionare cu apa si energie$9
In sectorul comercial # de exemplu, dezvoltarea retelei de unitati comerciale
si de alimentatie, menite sa satisfaca cererea de marfuri a turistilor$ 9
In sectorul industriei usoare si industriilor conexe care produc sortimentele
de marfuri solicitate de turisti 9
In sectorul industriei alimentare care livreaza produse agroalimentare,
bauturi etc. pentru necesitatile turistilor9
In sectoarele de prestari de servicii cu caracter general, de care beneficiaza
si turistii #de exemplu, transporturile orasenesti si interurbane, posta, telegraf, telefon, fax,
internet, frizerie-coafura, comisionari, curatatorii c'imice, servicii de reparatii-intretinere
etc.$ 9
In sectoarele cultural-artistice #de exemplu, cinematografe, teatre si alte
institutii de arta, muzee, expozitii etc.$ si manifestari sportive frecventate de turisti.
Efectele economice ale consumului turistic trebuie evaluate si prin prisma
veniturilor realizate de forta de munca angrenata direct sau indirect in industria turismului2
procesul de servire a turistilor face apel la o forta de munca numeroasa, cu un profil variat
de calificare, ale carei c'eltuieli de consum sporesc, de asemenea, ca rezultat al cresterii
nivelului de trai, tocmai datorita utilizarii mai rationale si mai complete a fortei de munca
pe masura dezvoltarii turismului.
7rintre principalele influente indirecte asupra economiei nationale pot fi amintite2
efectele secundare ale investitiilor in industria turismului9
efectul multiplicator al incasarilor realizate in industria turismului9
In momentul in care un obiectiv turistic a fost dat in folosinta, el exercita o
influenta pozitiva asupra economiei regiunii, zonei, statiunii etc. unde a fost localizat si,
intr-o acceptiune mai larga, asupra intregii economii nationale, prin veniturile generate de
exploatarea obiectivului respectiv pentru turismul international si intern, prin consumul de
bunuri si servicii si prin veniturile realizate de forta de munca utilizata.
Investitiile pentru realizarea de noi obiective turistice determina cresterea vanzarii
de bunuri si de servicii si provoaca, in paralel, efecte secundare ce se rasfrang pozitiv
asupra economiei nationale. !enomenul este deosebit de complex, daca se are in vedere si
faptul ca, inca inainte de darea in folosinta a obiectivului turistic, lucrarile de investitii
genereaza, prin ele insele, o serie de venituri in industria constructiilor si in industriile
conexe.
-nalizele pentru masurarea incidentelor globale ale c'eltuielilor turistilor straini
asupra unei economii nationale au cuprins acest fenomen sub denumirea de 3efectul
multiplicator al turismului+.
@esursele sunt permanente si pot fi valorificate fara teama de epuizare prin
intermediul turismului. "ai mult c'iar, amenajarile turistice, prin obiectivele propuse si
continutul lor, se inscriu in eforturile de asigurare a unei exploatari rationale a resurselor si
de protejare a mediului.
I &. E$ectul !ultiplicator al turi!ului
O unitate monetara ce intra in economia unei tari, a unei regiuni, a unui areal ori a
unei statiuni de destinatie turistica indiferent sub ce forma a fost +inregistrat acest impact
#investitii, alocatii bugetare guvernamentale, transferuri de bani din partea populatiei
angajate in alte areale, sponsorizari sau c'eltuieli turistice$ stimuleaza economia, si nu
doar o singura data, ci in reprize repetate. Intrarile de valori de acest gen genereaza efectul
multiplicator al c'eltuielilor turistilor.
Incasarile obtinute de la vizitatorii straini sunt exporturi pentru tarile receptoare de
fluxuri turistice. Danii proveniti din exterior circula in ecunomia locurilor vizitate de turisti
si sunt c'eltuiti de mai multe ori pana ce dispar din circuitele economice. Eo'n "aFnard
GeFnes a denumit exporturile realizate din prestatiile de servicii turistice, asociate cu
consumul de bunuri materiale, cu termenul de 3injectari+ pentru economic, pe
considerentul ca ele produc c'eltuieli interne.
Daca sunt imobilizati in economiile populatiei sau daca sunt destinati pentru plata
impozitelor ori pentru importuri, o parte din banii proveniti din turismul receptor isi pierd
valoarea stimulativa de a fi c'eltuiti si, reprezinta 3scurgeri3 spre alte destinatii. Cu cat
este mai mare volumul acestor scurgeri, cu atat este mai redus efectul multiplicator al
turismului. -stfel, economiile populatiei sunt scurgeri in sensul ca nu sunt disponibile
pentru a fi c'eltuite, iar importurile sunt scurgeri in sensul ca banii c'eltuiti in afara tarii
nu mai stimuleaza economia interna. Cresterea economica, sublinia GeFnes, este posibila
numai atunci cand 3injectarile+ sunt mai mari decat 3scurgerile3.
7entru evaluarea corecta a impactului provocat de prima runda a c'eltuielilor
turistului trebuie determinate limitele zonei unde are loc impactul cercetat. -ceasta este o
problema critica, pentru ca la fiecare runda de c'eltuieli se produc anumite scurgeri in
afara zonei. Cu cat arealul este mai dezvoltat din punct de vedere economic, vor aparea
mai putine scurgeri in afara lui si, invers, cu cat arealul este mai putin dezvoltat, aceste
scurgeri sunt mai pronuntate.
-nalizarea impactului economic at efectelor circularii unitatilor monetare intrate,
intr-o zona se realizeaza cu un instrument specific de masurare, cunoscut sub denumirea
de efectul multiplicator al turismului. Utilitatea economica a acestui instrument de analiza
rezida din faptul ca marimea multiplicatorului reflecta cumulat impactul diverselor runde
succesive de circulare a unei noi unitati monetare, pana cand aceasta unitate monetara se
va scurge catre alte zone economice si deci va disparea complet din circulatia arealului.
(tudierea efectului economic pozitiv al turismului asupra dezvoltarii economice pe
plan national sau teritorial #regional, zonal etc.$ conduce la constatarea ca exista cel putin
trei efecte multiplicatoare importante 2
Efectul multiplicator al turismului # adica incidenta unei unitati de c'eltuieli banesti a
turismului din punctul de vedere al crearii de venituri noi$ 9 Efectul multiplicator al
investitiilor turistice 9 Efectul multiplicator al comrtului exterior #comertul invizibil al unei
anumite parti a productiei de marfuri, consumate de turistii straini in zona, statiunea,
localitatea etc. vizitata$
Efectul multiplicator al turismului poate fi exemplificat, desigur simplist, prin
repercursiunile c'eltuielilor primare ale turistilor intr-o unitate turistica 2 atunci cand un
vizitator ac'ita nota sa de plata la un 'otel, directia 'otelului va utiliza banii primiti pentru
a ac'ita diversele datorii pe care le-a contractat sau pentru a realize noi investitii de care
vor beneficia viitorii vizitatori ai 'otelului #de exemplu2 ac'izitionarea de ec'ipamente
moderne, ac'izitionarea de marfuri, plata personalului s.a.$.
:a randul lor, furnizorii acestor bunuri vor utiliza banii primiti pentru a-si ac'ita
propriile datorii si pentru a-si acoperi nevoile personale. Danii vizitatorului pot fi astfel
c'eltuiti de cateva ori si se repartizeaza intre diferitele sectoare ale economiei nationale,
provocand de fiecare data noi venituri, pana cand o H scurgere I #plata importurilor ,
tezaurizare sau alte devieri$ va provoca retragerea banilor respectivi din circulatie. -ceasra
serie de venituri , intrerupta prin conversiunea banilor vizitatorului, costituie efectul
multiplicator.
Cu cat va fi mai mare numarul de maini prin care trece acesti bani, cu atat mai
favorabile vor fi repercursiunile asupra produsului national brut.
I '. Turi!ul intru!ent de de()oltare dura*ila
)urismul poate contribui in mare masura la dezvoltarea durabila si, in particular, la
lupta pentru eradicarea pauperismului si la protectia si conservarea mediului natural,
cultural si social.
)urismul este sectorul cel mai creator de ocupatii 9 conform estimarilor O.".), in
prezent, pe planeta noastra, din fiecare opt persoane ocupate, unul depinde direct sau
indirect de existenta si dezvoltarea industriei calatoriilor si turismului.
Intre anii &=JK si &=LL, turismul international a progresat in ritmuri medii anuale
de?M si , conform estimarilor O.".), expansiunea sa rapida va continua si in perspectiva
deceniilor viitoare.
-ceasta crestere extraordinara poate fi insa si cauza unor perturbari si riscuri imense,
daca nu va fi monitorizata rational si eficace si daca nu va respecta mediul natural si
sociocultural.
)urismul trebuie sa fie durabil, astfel prejdiciile activitatilor turistice asupra
mediului, care vor avea un impact negativ asupra societatii, vor tinde sa distruga insasi
baza pe care sa cladit prosperitatea acestui sector.
7rin urmare, turismul se va mentine durabil daca va raspundela urmatoarele
cerinte 2
Dezvoltarea sa va fi planificata rational, pe criterii economico-sociale
riguros fundamentate 9
7oliticile si criteriile de dezvoltare vor respecta principiul durabilitatii 9
Dezvolarea se varealiza cu anganjarea si cooperarea puterilor publice si a
sectorului privat 9
:a aceasta dezvoltare va participa societatea civila si comunitatile locale 9
(tatul trebuie sa sprijine dezvoltarea turismului prin 2
Definirea coordonatelor strategiei generale de dezvoltare a
turismului#determinarea prioritatilor si a formelor de turism posibil a fi promovate cu
eficienta maxima$ 9
Evaluarea, in cadrul dezvoltarii generale, a nevoilor probabile de mijloace
de cazare si alte obiective de baza materiala turistica 9
Coordonarea cercetarilor in domeniul turismului 9
!undamentarea strategiei de promovare a turismului9
7unerea in aplicare a programelor de formare si perfectionare profesionala
a cadrelor necesare in turism9
@eglementarea si controlul functionarii diferitelor compartimente sau
componente ale industriei turistice, in vederea stimularii, protejarii si asigurarii cadrului
legal al activitatii, corepunzator intereselor turismului
!urnizarea serviciilor cu caracter general necesare dezvoltarii turismului9
Intreprinderile private trebuie sa integreze in deciziile lor criteriile economice,
sociale, culturale si ecologice referitoare la investitii, gestiune, mar1eting si resurse
umane.
(ectorul privat, pentru a asigura o dezvoltare durabila a turismului, are urmatoarele
indatoriri2
(a evalueze cu precautie efectele posibile ale planurilor lor de investitii9
(a conceapa strategii vizand reducerea la minimum a riscurilor si efectelor
negative ale planurilor de investitii asupra mediului natural si asupra comunitatii locale 9
(a respecte normele si reglementarile locale, nationale si internationale 9
Cap. II FORME #E MANIFESTARE A FENOMENULUI TURISTIC
II 1. Turi!ul 4 o e+perienta u!ana
Comportamentul turistului este determinat de o multitudine de variabile de natura
psi'ologica, sociala, si culturala, care sunt grupate in trei clase mari2 factori personali,
factori sociali si factori situationali sau conjuncturali.
Factori peronali 5
.evoile si motivatiile
7erceptiile
-titudinile
7ersonalitatea turistului
Imaginea despre sine
(tilul de viata
Factori ociali
Ciclul de viata familiala !amilia
Clasa sociala
:iderii de opinie
Factori con6uncturali
-mbianta fizica
-mbianta sociala
)impul
(tarea de spirit

7entru a satisface nevoile turistilor , orice destinatie turistica ar trebui sa ofere in
mod obligatoriu cateva dotari minimale2 adapost #cazare$, posibilitati de alimentatie,
apa curenta, canalizare, electricitate. O destinatie unde nu exista aceste dotari va fi
evitata de marea majoritate a turistilor. #Este adevarat ca exista o anumita categorie de
turisti pentru care lipsa facilitatilor enumerate mai sus nu reprezinta o problema2 ei
stau foarte bine la cort si mananca din proviziile aduse de acasa, dar este vorba totusi
de o categorie redusa numeric.$ 7entru unii turisti #in special cei de conditie mai
modesta$, existenta dotarilor de baza este in general suficienta pentru a-i determina sa
viziteze respectiva destinatie. -cesti turisti sunt animati in special de motivatii fizice
#dorinta de odi'na, de relaxare sau dorinta de a face sport$.
O data ce satisfacerea nevoilor de baza este asigurata, apare in mod firesc
preocuparea turistilor pentru protectie si siguranta la locul de petrecere a vacantei
#treapta a doua a piramidei$. !acilitatile legate de aceasta nevoie sunt2 paza de la 'otel,
serviciile publice de paza #politie, gardieni publici$, parcarile supraveg'eate,
iluminarea strazilor pe timp de noapte, pompierii, serviciile medicale de urgenta,
posibilitatea de a pastra banii si valorile in seifuri etc. Existenta tuturor acestor servicii
este absolut obligatorie pentru orice destinatie sau prestatar turistic cu pretentii.
!oarte multe persoane merg in vacanta nu numai pentru a se relaxa si a vizita
obiective turistice, ci si cu dorinta de a face noi cunostinte, de a realiza contacte
sociale, de a evada din rutina vietii de zi cu zi. -cest tip de motivatii poarta numele de
motivatii interpersonale. )uristii pentru care nevoile sociale sunt importante vor
calatori in grup si vor incerca sa-si faca prieteni printre localnici sau printre ceilalti
vizitatori aflati la destinatia respectiva.
7ersoanele cu o situatie economica foarte buna siNsau cu un nivel de educatie
ridicat, au dorinta de a dobandi prestigiu si de a-si demonstra statutul social il va
determina pe un individ sa zboare cu avionul la clasa business, sa plece intr-o croaziera
pe "editerana sau sa-si petreaca vacanta in Insulele Canare.
.evoia de autorealizare a turistilor determina motivatiile culturale #desi sunt in
continuare prezente si cele legate de statut$. Un turist animat de un astfel de tip de
motivatii se va mandri cu faptul ca a vizitat "uzeul :uvru sau 7alatul Dogilor din
Benetia, ori cu faptul ca a participat la !estivalul de la DaFreut' sau la )argul de Carte
din Ducuresti.
II ". Turi!ul conduita ociala
!enomen economic - social propriu civilizaOiei moderne - TURISMUL , este
puternic implicat 5n viaOa societ4Oii 6i evident c4, este influenOat de aceasta. (e adreseaz4
unor segmente sociale largi 6i r4spunde din plin nevoilor acestora, deta6Pndu-se printr-un
dinamism puternic, atPt la nivel naOional, cPt 6i internaOional.
Datorit4 caracterului s4u de mas4 6i prin conOinutul complex, turismul antreneaz4
un vast potenOial material 6i uman, cu implicaOii importante asupra evoluOiei economiei 6i
societ4Oii, asupra relaOiilor interumane naOionale 6i internaOionale.
-6adar, studiul 6i cercetarea 5n acest domeniu poate fi apreciat4 prin analiza
turismului ca o experienO4 uman4, un comportament social, ca un fenomen geografic 6i nu
5n ultimul rPnd ca o afacere, surs4 de venit, ca o indutrie indutria c7l7toriilor 8i
turi!ului.
Dezvoltarea turismului presupune existenOa unui potenOial turistic care, prin
atractivitatea sa, are menirea s4 incite 6i s4 asigure integrarea unei zone, regiuni cu
vocative turistice 5n circuitele turistice interne 6i internaOionale 6i care s4 permit4 accesul
turi6tilor prin amenaj4ri turistice corespunz4toare.
7unerea 5n valoare a resurselor naturale 6i a celor create 5ntr-o zon4, staOiune etc. de
interes turistic depinde, 5n mare masur4, de dinamismul dezvolt4rii economiei naOionale a
O4rii, de politica sa de ansamblu pe care o promoveaz4 una sau alta din O4rile primitoare de
turi6ti 5n domeniul turismului, de facilit4Oile oferite pentru atragerea vizitatorilor.
QntrucPt serviciile de transport, 5n majoritatea situaOiilor, sunt livrate de prestatori
independenOi, 5n literatura de specialitate din str4in4tate sintagma H industria turismului I
tinde s4 fie 5nlocuit4 cu o terminologie mai expresiv nuanOat4 2 H industria c4l4toriilor 6i
turismului I.

II %. Turi!ul $eno!en ,eo,ra$ic
-ctivitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic , natural
antropic , diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de
turism. "ai cunoscute in practica turismului mondial sunt2 turismul balnear maritim, cu o
larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura 'elioterma sau climaterica sau avand alte
motivatii terapeutice9 turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga
pentru drumetie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna9 turismul de cura
balneara, prin care se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali #izvoare
termal si minerale, namoluri, aer ionizat$9 turismul cultural, organizat pentru vizitarea
monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati umane9 turismul comercial
expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari de profil #targuri,
expozitii$, care atrag numerosi vizitatori9 turismul festivalier, prilejuit de manifestari
cultural-artistice #etnografice, folclorice$ nationale sau internationale9 turismul sportiv, de
care cunoastem o mare extindere pe plan
national si international, avand ca motivatie
diferite competitii pe discipline sportive,
interne si internationale , pana la manifestari
sportive de amploare #olimpiade, competitii
sportive regionale, campionate mondiale
etc.$9 turismul de vanatoare
)ipurile de turism de diferentiaza de la tara la tara, asigurand varietatea si, prin
acesta, atractia asupra turistilor auto'toni si straini.

Cercetarea geografica ajuta la cunoasterea turismului in mai multe feluri. Ea
contribuie la identificarea si analizarea existentei regiunilor functionale in turism,
informatii care pot fi folosite ca baza de evaluare si dezvoltare a zonei geografice.
Evaluarea volumului potential de calatori, a fluxului turistic, este un alt domeniu
important al cercetarii geografice legata de activitatea turistica. (i nu in ultimul rand,
perspectiva geografica ofera un context important pentru activitatea altor oameni de stiinta
din domeniul social, care, de asemenea, studiaza turismul.
Una dintre bogatiile actuale de baza in domeniul turismului priveste studiul
elementelor regionale, in functie de care se organizeaza activitati turistice tipice anumitor
zone, si se pun in evidenta posibilitatile de amenajare complexa a acestora.
II &. Turi!ul a$acere i ura de )enit

7uternicele transform4ri economic - sociale din perioada contemporan4 au creat 6i
dezvoltat turismul care, la rPndul s4u a stimulat dezvoltarea altor ramuri ale economiei
naOionale, prin obiectul activit4Oii sale cum ar fi industria 6i agricultura, construcOiile,
transporturile, comerOul etc.
-stfel, dezvoltarea turismului 6i transformarea lui 5ntr-un fenomen de proporOii cu
profunde implicaOii economice, sociale, culturale etc. a dus la constituirea 6i consolidarea
pieOei turistice.
InterdependenOa dintre dezvoltarea turismului 6i cresterea economic4 este evident4,
deoarece antreneaz4 cererea pentru o serie de bunuri 6i servicii, care altfel probabil nu ar fi
fost produse sau prestate. (tructura c'eltuielilor turistice reflect4 impulsul pe care aceste
c'eltuieli 5l dau sectoarelor ce concur4 la realizarea produsului turistic, procesul de
cre6tere a veniturilor avPnd loc, 5n primul rPnd, 5n aceste sectoare 6i apoi transmitPndu-se
treptat 6i 5n alte sectoare ale economiei naOionale, prin intermediul intr4rilor succesive ale
banilor 5ncasaOi de la turi6ti, 5ncas4ri ce reprezint4 venituri derivate ale acestor sectoare.
Efectele economice ale consumului turistic trebuie evaluate 6i prin prisma veniturilor
realizate de forOa de munc4 angrenat4 direct sau indirect 5n industria turismului.
(pre deosebire de efectele economice ale turismului care, sunt comensurabile
printr-o serie de indicatori valorici 6i cantitativi, efectele sale sociale, culturale nu sunt
exprimate 5n cifre, necuantificabile, 5nsa lor le sunt consacrate o serie de studii care pun 5n
valoare rolul social 6i latura cultural-educativ4 a turismului.
)urismul mobilizeaz4 nenum4rate rezerve 6i disponibilit4Oi materiale 6i de timp
liber ale oamenilor, l4rgindu-le 6i 5mbog4Oindu-le orizontul cultural9 astfel, devine un
important factor de educare, apropiere 6i de 5nOelegere 5ntre oameni. Iat4, deci, o nou4
dimensiune a turismului cu profunde semnificaOii umane, cu valente ce 5nnobileaz4 o
activitate ce constituie deja o component4 de baz4 a vieOii sociale, naOionale 6i
internaOionale. Un asemena scop impune o diversitate de acOiuni ce se multiplic4 5n
permanenO4, 5n raport cu dezvoltarea ne5ntrerupt4 a preocup4rilor de valorificare a
patrimoniului natural, cultural al fiec4rei O4ri, a tradiOiilor istorice etc.
Qntreprinderea turistic4, ca orice alt4 5ntreprindere este considerat4 o entitate
autonom4 de producOie, ce dispune de un patrimoniu 6i al c4rei viitor depinde de vPnzarea
produselor sau serviciilor turistice, de buna gestionare a resurselor interne 6i externe. Qn
baza propriet4Oii private, 5ntreprinderea 56i determin4 obiectivele 6i de aici rezult4
autonomia acesteia9 5n ceea ce prive6te patrimoniul firmei acesta este format din totalitatea
bunurilor nemateriale 6i materiale, bunuri ce alc4tuiesc substanOa material4 a acestuia,
5mpreun4 cu renumele, imaginea de marc4, 1noC-'oC. 7entru managementul unei firme
de turism, strategia serviciilor distribuite c4tre turi6ti, constituie planul de acOiune menit s4
asigure obOinerea unor rezultate economice pozitive 5n confruntarea cu competitorii ei.
7entru reu6ita ei 5n activit4Oile desf46urate #profitabilitate$ firma de turism trebuie
s4 st4pPneasc4 elementele de baz4 ale strategiei, de a6a manier4, 5ncPt ele s4 se integreze
organic 6i armonios 5n obiectivele de activitate ale firmei. -ceste obiective vor fi
realizabile numai 5n conditiile 5n care pentru fiecare produs turistic sau serviciu va exista o
orientare strategic4 clar formulat4, 5n concordanO4 cu nevoile pieOei 6i ale segmentelor de
piaO4, 5n masur4 s4 accepte produsele oferite.

II '. Turi!ul cultural turi!ul )iitorului
(e observ4 a6adar c4, indiferent
de clasificarea la care ne raport4m,
turismul cultural apare ca un tip de turism
clar diferenOiat de celelalte forme sau
tipuri de turism mai ales prin motivaOie.
El poate fi definit ca o form4 de
mobilitate turistic4 al c4rei scop principal
este l4rgirea orizontului de cuno6tinOe prin descoperirea patrimoniului cultural-artistic sau
ar'itectural 6i al teritoriilor 5n care acesta se 5nsereaz4. Conform "icului DicOionar
Enciclopedic, cultura reprezint4 expresia civilizaOiei materiale 6i spirituale generate a unui
popor. Qn sens larg cuprinde atPt cultura material4 #toate bunurile materiale 6i te'nicile
necesare producerii lor$, cPt 6i cultura spiritual4 #creaOiile din domeniul 6tiinOei, literaturii,
artelor$. Qn acest context turismul cultural reprezint4 o form4 de valorificare a resurselor
antropice 6i tocmai de aceea 5n sfera sa de cuprindere se poate include 6i turismul citadin 6i
turismul rural-etnografic. )urismul cultural trimite obligatoriu la noOiunea de patrimoniu,
care reprezint4 componentele materiale 6i imateriale ale identit4Oii oric4rei societ4Oi,
elaborate, apoi transmise 6i reactualizate 5n teritoriu. 7atrimoniul material cuprinde
muzeele, monumentele, ansamblurile ar'itectonice, ora6ele de art4, satele cu tradiOii bine
p4strate, siturile ar'eologice, gr4dinile, edificiile de natur4 religioas4 sau militar4.
7atrimoniul imaterial include s4rb4torile 6i manifest4rile culturale, tradiOiile 6i aptitudinile
creative acumulate 5n timp.
Qn ultimii ani formele de practicare a
turismului cultural s-au diversificat foarte mult,
luPnd forma sejururilor lingvistice, a turismului
gastronomic. Qmbog4Oirea ofertei turismului
cultural se realizeaz4 sub presiunea a doi
factori2 cererea publicului, tot mai curios 6i
exigent 6i atitudinea comunit4Oilor locale care
doresc s4 obOin4 beneficii de pe urma
activit4Oilor culturale pe care le finanOeaz4.
EficienOa turismului cultural este cea
mai redus4 dintre toate tipurile de turism, dar
dezvoltarea sa prezint4 6i o serie de avantaje, ce se refer4 la faptul c4 cererea este stabil4,
solid4 6i nu Oine cont de mod4, a6a cum a fost cazul turismului balneo-climateric.
7otenOialul de extindere este imens, mai ales 5n contextul mondializ4rii, cPnd situri exotice
precum Insula 7a6telui nu mai sunt a6a de 5ndep4rtate.
)urismul cultural a fost varianta de turism declarata ca cea mai potrivita pentru
dezvoltarea durabila de catre multe din destinatiile internationale cu traditie indelungata in
industria turistica. )uristul atras prin intermediul turismului cultural este adeseori o
persoana cu studii superioare, cu inalta tinuta morala, care solicita servicii de calitate.
'idul pentru astfel de grupuri este la randul lui de inalta calificare, implicat
constient si interesat direct in pastrarea si respectarea peisajului turistic natural.
Influenta dezvoltarii turismului cultural in @omania a inceput sa se faca simtita.
Insuccesul parcului de distractii legat de proiectul RDracula :and+ este bucurator pentru
cei ce incearca substituirea imaginii de tara ex-comunista nesigura, cu trecut sangeros si
legende cu vampiri, cu imaginea tarii Carpato-Danubiano-7ontice, cu istoria si cultura
bogata, cu manastiri de o rara frumusete, cu orasele, vec'i centre universitare, cu sate
traditionale si oameni ospitalieri.
II -. Turi!ul rural o ana pentru Ro!ania
Deplasarea tot mai evident4 a cererii turistice spre
zonele rurale, vine 5n 5ntPmpinarea gospod4riei rurale
6i stimuleaz4 motivaOia gospodarului de a preg4ti 6i
amenaja interiorul 6i exteriorul gospod4riei sale, 5n
scopul obOinerii de venituri alternative, stimuleaz4
gospodarul s4 investeasc4 5n propria gospod4rie, s4
dezvolte activit4Oi complementare preocup4rilor sale.
ospodarul va intra 5n competiOie, 56i va desf46ura de acum activitatea 5ntr-un mediu
concurenOial 6i va fi obligat s4 devin4 competitiv, s4 ridice calitatea serviciilor 6i a
produselor proprii pentru a fi solicitat.
)urismul rural creat 6i asistat, va declan6a motivaOii pentru dezvoltarea unor iniOiative
5n lumea satului, revigorarea unor activit4Oi tradiOionale care mult4 vreme au fost neglijate,
a unor me6te6uguri, consolidarea 6i dezvoltarea unor creaOii artistice locale, activit4Oi care
dinamizeaz4 viaOa economic4 local4.
-ctivitatea turistic4 ofer4 gospodarului posibilitatea de a pune 5n valoare oferta de
cazare, de a valorifica 5n stare proasp4t4 sau prelucrat4 produsele proprii din gospod4rie,
de a presta servicii. )uristul creeaz4 cererea local4 de produse alimentare proaspete,
produse de mic4 industrie, artizanat, el solicit4 servicii 6i stimuleaz4 inventivitatea
gospodarului. -pare interesul de susOinere a satului, ca spaOiu real de atracOie turistic4, de
5mbun4t4Oire a structurii, de constituire a unei vieOi spirituale a satului.
-ctivitatea turistic4, prin complexitatea ei, va contribui la dezvoltarea 5n ansamblu a
zonei rurale, iar aceast4 dezvoltare, la rPndul ei, va determina o cre6tere a circulaOiei
turistice.
Dezvoltarea ofertei de cazare va conduce la apariOia unui cadru construit de calitate,
ce are ca efect 5mbun4t4Oirea aspectului ar'itectonic al satului. Cei care vor construi de
acum 5nainte vor solicita asistenOa unui ar'itect 5n vederea realiz4rii unei case funcOionale.
radul de confort al noilor construcOii va fi mai ridicat, de acesta beneficiind atPt turi6tii
cPt 6i proprietarul. Cre6te interesul gazdei pentru asigurarea cur4Oeniei atPt 5n gospod4rie
cPt 6i 5n 5mprejurimile acesteia. ospod4ria devine un obiectiv turistic 6i un loc de odi'n4
6i recreere activ4.
S4ranul care posed4 o gospod4rie agroturistic4 devine mai prosper 6i va fi dispus s4
investeasc4 6i 5n scopul prosper4rii comunit4Oii rurale al c4rui membru este.
O circulaOie turistic4 5n cre6tere va face posibil4 6i necesar4 modernizarea
infrastructurii locale. (e vor dezvolta noi activit4Oi economice pe plan local , prelucrarea
unor materii prime din producOia proprie de lapte 6i carne. Bor ap4rea noi tipuri de servicii
care vor duce la cre6terea num4rului de locuri de munc4.
Unele me6te6uguri, transmise de-a lungul vremii,
cum ar fi2 modelarea lutului, cioplitul pietrei 6i a
lemnului, uscarea 6i conservarea fructelor, potcovitul 6i
c4lirea sculelor de cioplit, 6.a. 56i p4streaz4 6i ast4zi
*tainele+. Ele contribuie la crearea unei imagini concrete
6i complexe asupra vieOii satului romPnesc, asupra
creaOiei artistice populare 5n ansamblu. )uri6tii vor avea
posibilitatea de a participa sau de a asista la o serie de
obiceiuri tradiOionale din aceast4 zon4 rural42 6ez4tori, 'ore s4te6ti, colinde, 'ramuri
biserice6ti, tPrguri s4te6ti, tPrguri tradiOionale, nunOi, spectacole folclorice, 6.a.
/groturismul, care poate fi definit ca un ansamblu de bunuri 6i servicii oferite de
gospod4ria O4r4neasc4 spre consumul persoanelor, care pe o perioad4 determinat4 de timp,
vin 5n mediu rural pentru relaxare, odi'n4 6i agrement, cure terapeutice, pentru satisfacerea
unui 'obbF #iniOiere 5n arta me6te6ugurilor tradiOionale$ pentru studiu 6i documentare
precum 6i multe alte activit4Oi specifice, constituie de fapt principala form4 de turism care
se va reg4si 5n oferta de produs turistic a pensiunii agroturistice. Ea valorific4 produsele
proprii 6i locale, valorific4 excedentul de cazare existent 5n gospod4ria O4r4neasc4 6i obOine
venituri cu caracter complementar, gospod4rie agroturistic4 realizPnd 5n general venituri
de baz4 din activitatea agricol4 sau alte tipuri de activit4Oi #prelucrarea lemnului,
prelucrarea materiilor prime agricole, cre6terea animalelor, etc.$.
(tilul ar'itectural al construcOiei este specific zonei, cu elemente moderne care preiau
stilul tradiOional 6i 5l propag4 5n timp, fapt ce contribuie la menOinerea caracterului rustic al
construcOiei.
"aterialele de construcOie utilizate, sunt cele tradiOionale locale , piatra, lemnul,
6indrila - care se 5mbin4 cu cele clasice #c4r4mida, cimentul$.
Elementele de finisaje 6i decoraOiile definesc tradiOia local4 de prelucrare artistic4 a
lemnului.
-menajarea interioar4 a spaOiului utilizeaz4 mobilier simplu 6i funcOional din lemn
masiv de r46inoase, parc'et din lemn de fag, elemente care se 5mbin4 armonios cu
elemente moderne ca gresia 6i faianOa utilizate pe 'oluri 6i 5n b4i.
7ereOii interiori sunt decoraOi cu carpete populare cu specific local fiind excluse
tablourile personale de familie sau bibelourile.
:enjeria de pat este confecOionat4 din materiale de bun4 calitate p4strPnd elementele
tradiOionale de cus4turi 6i broderii. :a fel se prezinta cuverturile 6i covoarele. Dot4ri
moderne ca televizor, telefon, vor fi amplasate discret 5n ansamblul rustic al fiec4rei
camere.
-menajarea exterioar4 a spaOiului va urm4ri 5n mod special realizarea de amenaj4ri
funcOionale pentru turi6ti, destinate cu prec4dere odi'nii 6i recreerii turi6tilor dar 6i
agrementului acestora.
(paOiile de odi'n4 6i recreere sunt amenajate 5n livad4 6i sunt prev4zute cu mobilier
de exterior, confecOionat din 5mpletituri din lemn #fotolii, mese, suporturi pentru lucruri
personale, co6uri speciale pentru fructe 6i pentru b4uturi r4coritoare$ sau materiale textile
locale #'amacuri, 6ezlonguri, umbrele$.
(paOiile de joac4 pentru copii sunt amenajate 5n locuri protejate ferite de riscuri
accidentare, vor fi prev4zute cu leag4ne, scrPncioburi 6i balansoare, toate confecOionate din
lemn. 7entru perioada de var4 sunt amenajate fPnare cu fPn proasp4t uscat, pentru joaca
copiilor sau odi'na 5n fPn. 7rogramul de joac4 al copiilor turi6ti va fi asistat 5n permanenO4
de c4tre copiii gazdei.
7entru agrementul turi6tilor sunt prev4zute locuri special amenajate pentru servirea
mesei 5n aer liber sau pentru pi1ni1, locuri special amenajate pentru gr4tar 5n aer liber sau
foc de tab4r4.
Qn incinta gospod4riei anex4 sunt amenajate 6i ateliere de Oesut carpete O4r4ne6ti,
dotate cu r4zboi de Oesut manual, specific zonei 6i cu materie prim4 necesar4 pentru
iniOierea turi6tilor 5n arta Oesutului. 7entru cei interesaOi 5n arta cioplitului 5n lemn gazda
pune la dispoziOia acestora uneltele necesare 6i materia prim4, asigurPnd totodat4 6i
asistenOa necesar4 pentru evitarea accident4rilor.
Un rol important 5n estetica exterioar4 a pensiunii 5l au balcoanele exterioare
confecOionate din lemn, pe care sunt expuse o diversitate de flori naturale 5n g'ivece.
-spectul estetic al gospod4riei este completat de rondourile cu flori 6i gazon din
curtea gospod4riei
II .. Turi!ul de )anatoare
BPn4toarea este o activitate con6tient4 prin
care se exploateaz4 durabil o resurs4 natural4
regenerabil4. Este perceput4 astfel de managerii 5n
materie, care urm4resc permanent evoluOia populaOiilor
de vPnat, din punct de vedere cantitativ 6i calitativ, 6i
stabilesc, prin metode 6i mijloace cu pretenOii
6tiinOifice, cotele anuale de vPnare, diferenOiate pentru mai multe specii de vPnat sedentar
pe sexe, pe clase de vPrst4 6i pe categorii de calitate. Ei merg cu logica mai departe,
urm4rind menOinerea 5n permanenO4 a unor efective optime de vPnat, de asemenea corect
structurate, a6a 5ncPt s4 se beneficieze de cote de vPnare cPt mai mari, 5n condiOiile unor
prejudicii cPt mai mici produse de vPnat mediului agricol 6iNsau forestier s4u de viaO4.
7entru adev4raOii vPn4tori, vPn4toarea a fost 6i este 5ns4 cu totul altceva. Este 5n
primul rPnd o c'emare l4untric4, str4vec'e, pe care o resimt 5n mod irezistibil faO4 de vPnat
6i de natur4. Qn 6i mai mulOi dintre semenii no6tri nevPn4tori, aceast4 c'emare s4l46luie6te
latent, ca s4 izbucneasc4 surprinz4tor, atunci cPnd se a6teapt4 6i ne a6tept4m mai puOin. Un
lucru este 5ns4 de net4g4duit2 vPn4toarea se practic4, 5n general, din pasiune. O pasiune
care incub4 de obicei 6i timp, 6i bani. OricPt de pasionaOi ar fi vPn4torii 6i oricPt i-ar costa
obiectul pasiunii lor, ei r4mPn totu6i con6tienOi de ceea ce fac, 5n limitele cotelor de vPnare
prestabilite anual, a6a 5ncPt s4 mai poat4 vPna 6i 5n ziua de mPine. De aceea, pentru foarte
mulOi dintre vPn4tori este cu mult mai important ce anume 6i cum anume vPneaz4, decPt
cPt vPneaz4. -dev4rata satisfacOie vPn4toreasc4 vine pentru ace6tia de la modul sportiv 6i
elegant 5n care dobPndesc vPnatul, nicidecum de la m4rimea tabloului de vPn4toare sau,
dup4 caz, de la punctajul trofeului vPnatului dobPndit.
7entru protecOioni6tii naturii 6i c'iar pentru tinerii 3verzi3, care au categoric mult
mai puOini ani de activitate 5n materie de protecOia naturii, vPn4torii sunt 5nc4 exemple
demne de urmat. 7ragmatici fiind, vPn4torii 6i-au impus singuri opreli6ti 5n practicarea
vPn4torii, limitate 5n timp 6i spaOiu, a6a 5ncPt s4 nu pericliteze, 5n nici un fel, perenitatea
activit4Oii. -u fost, de asemenea, primii care au sesizat 6i au luat poziOie 5mpotriva
deterior4rii 'abitatelor vPnatului, 5nOelegPnd 5naintea tuturor c4 protecOia vPnatului, f4r4 o
protecOie corespunz4toare a 'abitatelor, r4mPne o simpl4 utopie. -6a cum utopic4 r4mPne
6i teoria protecOiei totale a unor specii de vPnat sau a vPnatului 5n anume locuri, f4r4 o
motivaOie conving4toare a interesului pentru o astfel de protecOie.
7entru sportivi, trebuie remarcat c4 vPn4toarea nu reprezint4 totu6i un simplu sport,
de6i implic4 efort fizic, uneori pPn4 la adPnci b4trPneOi, 6i spirit fair-plaF. -ceast4 activitate
nu se poate confunda nici cu disciplina tirului, deoarece are cu totul 6i totul alt4 motivaOie,
practicPndu-se 5n condiOii cu mult mai puOin previzibile decPt 5n poligon.
BPn4toarea presupune cuno6tinOe multiple despre natur4, despre
vPnat 6i despre te'nica vPn4torii, raOiune 6i inspiraOie, 5nzestrare
fizic4 6i pasiune, autoeducare 6i autocontrol, talent 6i
experienO4, dar 6i tr4iri suflete6ti aparte, care motiveaz4 efortul
fizic depus 6i refugierea temporar4 din tumultul vieOii cotidiene.
7ercepOiile referitoare la vPn4toare sunt a6adar diferite,
influenOate fiind covPr6itor de profesiunea celor preocupaOi,
5ntr-un anume fel, de activitate. -ceste percepOii sunt 5ns4
generatoare de imagine 5n societate. De aceea, vPn4torii moderni, con6tienOi de riscul
actual al perceperii gre6ite a activit4Oii practicate de ei cu bun4 credinO4, susOin, pentru
publicul larg, adev4rul de necontestat conform c4ruia desf46oar4, din pasiune 6i pe
c'eltuial4 proprie, o activitate util4 ec'ilibrului 5n natur4 6i societ4Oii. Dac4 nu ar face-o ei,
societatea ar fi nevoit4 s4 angajeze profesioni6ti 5n acest scop, pe c'eltuial4 public4. -ltfel
ce s-ar 5ntPmpla cu populaOiile de ur6i 6i de mistreOi sc4pate de sub controlT Dar cu cele de
lupi, vulpi, jderi, di'ori 6i ulii porumbari, precum 6i cu populaOiile altor specii care pot
decima vPnatul plantivor 6i pot c4uta ulterior resurse alternative de 'ran4 prin gospod4riile
s4tenilorT -ceasta f4r4 a ne mai gPndi la populaOiile de vPnat plantivor, care, 5nmulOindu-se
'aotic, ar putea deveni, la rPndul lor, extrem de p4gubitoare pentru agricultur4 6i
silvicultur4.
Iat4 doar cPteva motive pentru care vPn4toarea contemporan4, a6a cum a fost
succint prezentat4, se impune a fi redefinit4 concis ca fiind un 'obbF al vPn4torilor, util 5n
egal4 m4sur4 ec'ilibrului 5n natur4 6i societ4Oii umane.

II /. Turi!ul e+tre! un !od de )iata
Cei care 5ndr4gesc sporturile extreme sunt mereu 5n c4utarea de noi provoc4ri 6i nu
ezit4 s4 3c4l4reasc43 mapamondul ca s4 ajung4 acolo unde acest tip de activit4Oi care ridic4
la maxim adrenalina pot fi practicate.
Unii dintre ace6ti pasionaOi - pe care nici nu 6tii bine dac4 s4 5i 5ncadrezi la categoria
sportivi, turi6ti sau... nebuni - c'eltuie adeseori sume impresionante pentru a 5ntreprinde
aceste c4l4torii.
(unt deja celebre grupurile de surferi care dau roat4 7acificului 5n c4utarea celor
mai 5nalte valuri pentru surfing. Iat4 5ns4 c4, de la o vreme, un alt sport extrem ajunge s4
fie tot mai c4utat, iar locurile unde poate fi practicat devin destinaOii turistice inedite.
Sporturi e+tre!e nautice
Sur$in,4ul
(urfing-ul este un sport nautic care se practica pe valurile
aflate in formare, in timp ce acestea se deplaseaza
spre tarm. (urferii reprezinta o cultura variata,
bazata pe dorinta continua de a calari valurile. Unele
persoane practica surfing-ul ca o activitate de recreere in timp ce altii demonstreaza
un devotament extrem sportului prin transformarea lui in obiectivul principal al vietii
lor.
(urfing-ul a fost o parte centrala a culturi
polineziene iar conducatorul lor era cel mai
iscusit surfer din comunitate, avand cea mai buna
placa facuta din cel mai bun copac. "ai mult,
clasa conducatoare avea cele mai bune plaje si
cele mai bune placi, iar oamenii de rand nu aveau
voie pe acelasi plaje insa isi puteau castiga
prestigiul prin abilitatea de a calari valurile cu placile lor foarte grele. (urfing-ul a
patruns in societatea antica din 7olinezia, inclusiv in religie si mituri iar conducatorii
polinezieni isi demonstrau si confirmau autoritatea prin abilitatile expuse pe
surfboard-uri.
(urfing-ul a devenit atat de popular incat in momentul de fata reprezinta o
industrie de miliarde de euro, in special pe piata de imbracaminte si fas'ion. Unii fac
o cariera din surfing prin primirea de sponsorizari, concurarea in competitii sau prin
vanzarea de ec'ipamente si produse de surfing.
-lti surferi se separa de orice element comercial asociat cu surfing-ul. (e mai
numesc si Rsoul surferi+ si practica sportul doar pentru placerea personala. -cestia dau
c'iar un sens mai adanc surfing-ului prin adoptarea filozofiilor ecologiste.
Ra$tin,
-cum cPteva zeci de ani, rafting-ul era un sport neobi6nuit
si nu u6or de realizat. CPOiva oameni ingenio6i au amenajat
spatii pentru atragerea pasionaOilor si au organizat diverse
evenimente. :ocurile de amplasare erau stPncile de la
izvoarele rPurilor.
-st4zi, sportivii pot sa aleag4 facilitaOi de prima
clasa si diferite alte opOiuni. Organizatorii acestor
evenimente asigura condiOiile necesare pentru toOi cei care doresc sa tr4iasc4 momente de
neuitat si sa vPsleasc4 pe rPurile din Birginia de Best. -ceste opOiuni includ excursii cu
tematica istorica in ora6ele bPntuite de fantome sau drumeOii care sa permit4 turi6tilor sa
cunoasc4 flora si fauna. Circuitele special amenajate pentru ciclism si c4O4r4rile pe munte
sunt activit4Oi care ofer4 vizitatorilor noi oportunit4Oi de distracOie.
@afting-ul este un sport practicat tot mai mult in zilele noastre. Comunit4Oile care tr4iesc
pe marginea rPurilor contribuie intr-o mare m4sura la organizare excursiilor pentru turi6ti
si ofer4 locuri de cazare celor care doresc sa stea mai mult timp. "ulOi au transformat acest
sport intr-o modalitate de a cP6tiga bani insa au contribuit pozitiv la amenajarea cursurilor
de rPu si a circuitelor de ciclism. -ce6tia participa activ la cur4Oarea apei rPurilor si la
organizarea concursurilor pentru turi6ti, sponsorizeaz4 diferita evenimente si trimit bani
companiilor care organizeaz4 acOiuni caritabile.
9indur$in,ul
/indsurfingul este un sport nautic de sezon care incepe sa
prinda teren si la noi. (ingura conditie pentru practicarea
acestuia este sa bata vantul. In luna august, desi vantul este
domol, in largul marii
se formeaza mici turbulente ce produc adieri, tocmai
potrivite pentru placile cu panze. Dar, din pacate, valurile
"arii .egre nu sunt prea ofertante pentru incepatori. De
aceea, alternativele potrivite pentru o distractie acvatica pe cinste sunt s1i jetul sau s1i-ul
nautic. Un plus de adrenalina se poate obtine iesind in larg cu un s1i-jet. In magazinele
care comercializeaza s1i jeturi gasiti diverse modele2 recreationale, de lux, sport sau
musclecraft.
(cu$und7rile
(cufundarile au devenit tot mai populare in rPndul pasionaOilor de 5not. Ele constituie un
sport u6or de realizat, distractiv si interesant. De ce este atPt de popularT
"ai mult de ?K M din suprafaOa globului este acoperita cu apa. "isterul si frumuseOea
mediului subacvatic au fascinat oamenii 5nc4 din epoca preistorica. "on6tri din mitologie,
descrierile din c4rOile lui Eules Berne sau scenele din filmele americane sunt doar cPteva
demonstraOii ale influentei asupra imaginaOiei umane. (cufund4rile realizate f4r4 tub de
oxigen, de6i sunt periculoase, sunt practicate de cei care colecteaz4 perle, bureOi de apa sau
exemplare din diferite specii de animale.
Explor4rile mediului subacvatic au 5nceput acum trei secole o data cu apariOia
clopotului pentru scufund4ri si a costumelor largi umplute cu aer la suprafaOa. Doar cPteva
descoperiri recente si 5mbun4t4Oiri ale te'nologiei au permis oamenilor sa descopere lumea
fascinanta a oceanelor si marilor in perfecta siguranO4 si confort.
Sporturi e+tre!e aero
2un,ee 6u!pin, este practic, o saritura de la mare
inaltime #cateva sute de metri$. 7ersoana care sare, este
legata la capatul unei corzi elastice care este prinsa de locul
de unde se efectueaza saritura. Cand se efectueaza saritura,
coarda se intinde la maximum si apoi saritorul este tras in
sus si in jos, datorita elasticitatii corzii, pana se pierde toata
energia initiala a sariturii.
Parauti!ul
7aradoxal, parasutismul nu este atit de
periculos pe cit pare. Desi considerat sport
extrem, riscul de a muri intr-un accident de
masina este mai mare decit acela de a muri
sarind dintr-un avion cu 3o cirpa in
spate3. In plus, libertatea pe care ti-o ofera este
cu mult peste ce ai intilnit sau ti-ai imaginat pina atunci. Un lucru bun la acest sport2 nu
este prea cautatU Cei care incearca parasutismul nu prea au explicatii rationale2 o fac din
dorinta de libertate, din curaj sau, pur si simplu, din curiozitate. Dar oameni care viseaza la
zbor au fost si mai sint, iar pentru visul lor avioanele inca se mai afla pe cer.

#epre parapanta :au ARIPA de (*or;
:a o prima vedere, parapanta este un fel de
para6uta, pe care o poOi menOine in aer si cu care
poOi zbura cat vrei, f4r4 sa te fii lansat in prealabil
dintr-un avion. 7entru ca, la parapanta, nu ai
nevoie sa fii lansat de undeva de sus, ci te poti
autopropulsa, prin alergare.
(i apoi, parapanta se menOine in zbor, datorita
curenOilor de aer si abilitaOilor parapantistului de manevrare a aparatului.
Sporturi e+tre!e pe (apada
Sc<iul a aparut, cu mii de ani in urma , in Europa de .ord si
-sia. (e pare ca primii sc'iori si-au construit patinele din
oase de animale legate de incaltaminte cu snururi din piele.
(c'iurile din lemn gasite in .orvegia, !inlanda si (uedia au
intre ;JKK si JKKK ani vec'ime.
:a inceputul celui de-al doilea razboi mondial #&=>=-
&=<J$, armata finlandeza a folosit patrule de sc'iori
pentru a opune rezistenta inamicilor rusi. In &=<J,
trupele de sc'iori americane au luptat impotriva germanilor in muntii din Italia.
Dupa razboi, sc'iul a fost vazut intr-o perspectiva diferita. Castigatorii internationali ai
competitiilor de sc'i au atras atentia televiziunilor. 7ublicitatea si emisiunile de sc'i au
incurajat si alte cai media sa prezinte lumii frumusetea acestui sport si au stimulat
atragerea oamenilor de peste tot. In prezent, sc'iul este cel mai popular sport de iarna cu
aproape <J de milioane de fani si mii de pasionati in toata lumea. -cest sport a fost
dezvoltat, intr-o oarecare masura, in sporturi complementare9 spre exemplu snoCboarding.
Sporturi e+tre!e teretre
Alpini!
-lpinismul, in acceptiunea cea
mai larga a cuvantului, desemneaza
orice activitate recreativa sau sportiva
care are ca scop ascensiunea in munti,
pe intinerarii greu accesibile, ce
necesita te'nica, ec'ipament si
experienta corespunzatoare.
-lpinismul implica, 5n
majoritatea cazurilor, asumarea unei
doze mai mici sau mai mari de risc,
datorita naturii traseelor care pot fi deseori o combinatie de pasaje de stanca, zapada sau
g'eata, cu factorii de risc implicati. -cestora li se adauga, 5n unele cazuri, dificultatile pe
care le ridica accesul la traseul propriu-zis, gasirea liniei acestuia, durata ascensiunii,
sc'imbarile de vreme, etc.
Cap. III PROGRAM TURISTIC Circuit in Tranil)ania
TRANSILVANIA
Un tinut
legendar


)ransilvania este de departe cea mai romantica provincie romaneasca. C'iar numele ei
starneste imagini ale piscurilor muntilor inaltandu-se la cer deasupra vailor impadurite si a
paraurilor cristaline, imagini ale bisericutelor din lemn cu acoperisuri inalte, imagini ale
castelelor legendare si amintiri dintr-o istorie zbuciumata.
)ransilvania este totodata o regiune cosmopolita unde diversitatea etnica a determinat
o diversitate culturala cu ridicat potential de atractie turistica.

A,entia de turi!
US&U T,. Nea!t (imbol excursie I - KK&
.umar turisti <K V& V &

PROGRAMUL E3CURSIEI
7erioada 2 1/4"" IUNIE durata ' zile, nr.turisti &=>1>1..
Itinerarul2 Tg Neamt-G-Humorului-Campulung Moldovenesc-V Dornei-Bistrita-Cluj
Napoca-Ala !ulia-Deva-Hateg-"rastie-#iiu-Medias- Brasov- #ig$isoara -Tg Mures-
#ovata- C$eile Bica%ului-&iatra Neamt-Tg Neamt ' ()** +m ,.
7lecarea # localitatea, data, ora$..)g. .eamt,.(- iunie ora -:**.
(osirea #localitatea, data, ora1.2g. 3eamt .// iunie ora /*:**.

WIU- I etapa 2 Tg Neamt-G Humorului-Campulung Moldovenesc-V Dornei-Bistrita
O*iecti)e )i(itate2 Ser)ici ai,urate5
- ". Boronet. "ic dejun-
-"uzeul :emnului din Campulung Cina- @est Coroana
-(tatiunea Batra Dornei Cazare-0otel Coroana
WIU- a II a etapa2 Bistrita-Dej 0Cluj-Campia Tur%ii-Ala !ulia
O*iecti)e )i(itate2 Ser)icii ai,urate5
-@ezervatia .aturala C'eile )urzii "ic dejun- @est Coroana
-radina Dotanica Cluj Cina- @est Cetate
-C'eile )urzii Cazare 0otel Cetate
WIU- a III a etapa2 Ala !ulia-Deva-Hateg-"rastie-#iiu-Medias-1agaras -Brasov
O*iecti)e )i(itate5 Ser)icii ai,urate5
-Cetate medievala DEB- "ic dejun-@est Cetate
-Complexul "uzeal 0ateg Cina-@est Capitol
- Diserica .eagra Cazare-0otel Capitol
WIU- a IB a etapa2 Brasov-#ig$isoara-Tg Mures-#ovata
O*iecti)e )i(itate2-7oiana Drasov Ser)icii ai,urate5
-(ig'isoara medievala "ic dejun-@est Capitol
-(armizegetusa Cina-(tatiunea (ovata
-(tatiunea (ovata Cazare-(tatiunea (ovata
-(alina de la praid
WIU- a B a , etapa2 #ovata-G$eorg$eni-C$eile Bica%ului-& Neamt-Tg Neamt
O*iecti)e )i(itate2-"uzeul .ational (ecuiesc Ser)icii ai,urate5
-Diserica (f 7etru. "ic dejun-(tatiunea (ovata
-C'eile Dicazului Cina-
-7arcul Ursilor 7 .eamt Cazare-
Intocmit,
Organizator turism Apredoaie Madalina
Data ;K.K>.;K&>
&ogramul 23cursiei-detaliat
4iua !:(-.*5./*(6
-KL2KK-KL2>K imbarcare in autocar
-KL2>K-K=2>K deplasare la Boronet
-K=2>K-&K2>K vizitaea manastirii Boronet
-&K2>K-&;2KK deplasare la Campulung
-&;2KK-&>2KK vizitarea muzeul :emnului din Campulung
-&>2KK-&J2KK pauza pentru masa de pranz
-&J2KK-&A2>K deplasare la B. Dornei
-&A2>K-&?2>K vizitarea statiunii B.Dornei
-&?2>K-&=2KK deplasae la Distrita
-&=2KK-&=2>K formalitati de cazae la 0otel Coroana #Distrita$
-&=2>K-;&2KK servirea cinei la @est. Coroana
-;&2KK-;;2KK program liber la dispozitia turistilor
-;;2KK-KL2KK cazae la 0otel Coroana

4iua !!:(7.*5./*(6
-KL2KK-K=2KK mic dejun la @est.Coroana
-K=2KK-&&2KK deplasare la Cluj
-&&2KK-&>2KK vizitara radinii Dotanice din Cluj
-&>2KK-&J2KK pauza pentru masa de pranz
-&J2KK-&A2KK deplasaee la C'eile )urzii
-&A2KK-&?2KK vizitarea obiectivului C'eile )urzii
-&?2KK-&=2KK deplasaea la -lba Iulia
-&=2KK-&=2>K formalitati de cazare la 0otel Cetate
-&=2>K-;&2KK servirea mesei de cina
-;&2KK-;<2KK program liber
-;<2KK-KL2KK cazare la 0otel Cetate

4iua !!!:/*.*5./*(6
-KL2KK-K=2KK mic dejun la 0otel Cetate
-K=2KK-&K2>K deplasare la Deva
-&K2>K-&>2KK vizitarea cetatii medievale Deva
-&>2KK-&<2KK pauza pentru masa de pranz
-&<2KK-&J2KK deplasarea la 0ateg
-&J2KK-&A2KK vizitarea Complexului "uzeal (armizegetuza
-&A2KK-&L2KK deplasarea la (ibiu
-&L2KK-&L2>K tur de oras
-&L2>K-;K2KK deplasarea la Drasov
-;K2KK-;K2>K formalitati de cazare la 0otel Capitol
-;K2>K-;&2>K servirea mesei de cina la @est Capitol
-;&2>K-;>2KK vizita la Diserica .eagra
-;>2KK-KL2KK cazare la 0otel Capitol

4iua !V:/(.*5./*(6
-KL2KK-K=2KK servirea micului dejun
-K=2KK-&;2KK vizitare orasului Drasov si program de cumparaturi
-&;2KK-&>2KK pauza de masa pentru pranz
-&>2KK-&J2KK deplasarea la (ig'isoara
-&J2KK-&?2KK plimbare prin oasul medieval (ig'isoara
-&?2KK-&L2KK deplasae la )g. "ures
-&L2KK-&L2>K tur de oras
-&L2>K-;K2KK deplasare la (ovata
-;K2KK-;K2>K formalitati de cazare la (tatiunea (ovata
-;K2>K-;;2KK servirea mesei de cina
-;;2KK-;<2KK progam de disco
-;<2KK-K=2KK cazare (ovata

4iuaV://.*5./*(6
-K=2KK-&K2KK servirea micului dejun
-&K2KK-&;2KK deplasare la C'eile Dicazului
-&;2KK-&J2KK masa picnic C'eile Dicazului
-&J2KK-&A2KK deplasare la 7. .eamt
-&A2KK-&=2KK vizitarea orasului 7. .eamt
-&=2KK-;K2KK deplasarea la )g .eamt
Anali(a de pret
A,entia de turi! .r turisti.<K V& V &
US&U , )g. .eamt (imbol excursie I , KK&


I. Denumirea excursiei 2
Circuit turitic in Tranil)ania 4?? Tranil)ania un tinut le,endar@,
perioada 45$++ iunie ;K&>, grup minim 2 <K V & V & personae.
II. Extras din program T,. Nea!t42itrita4Al*a Iulia4Si*iu 2rao)
Si,<ioara So)ata 4 T,. Nea!t
III. Deneficiar Colegiul Calistrat 0ogas
IB. Calculatia pretului de vanzare
.r
crt
-rticole de calculatie Elemente de
c'eltuit
Elemente de
calcul
Baloarea lei
7er turist totala
&
C'eltuieli directe
"asa#demipen$ < demXJK ;KK L.KKK
; Cazare#< nopti$ < czX>K &;K <.LKK
> )ransport#&<KK
1m$
&<KKX;N1m ?K ;.LKK
< C'eltuieli
culturale
Dilete
muzee
&K <KK
J C'eltuieli
organizator
- - -
A C'eltuieli g'id L >;K
? C'eltuieli sofer L >;K
L -lte c'eltuieli - - -
= )otal c'eltuieli directe <&A &A.A<K
&K -sigurare - -
&& Comission &KM <,&A &AA,<K
&; )va ;<M#la comision$
Cota de promovare
K,?= >&,A&
&> )otal costuri <&A,=J &A.L>?,K&
&< )otal pret de vanzare &1. 1-.-=/
Data ;K.K>.;K&> Incasari 2 Total 1-.-=/ lei
Intocmit2

Unitatea de turi!
Agentia 8#)8
Co!anda de tranport auto nr ,,6
#in 47.,6
Catre S. C. MON#OTRANS S.R.L. T,. Nea!t

0a ru,a! a ai,urati ( autocar? pentru ,rupul ?? Cole,iul Te<nic Ion Crean,a T,.
Nea!t @ i!*ol 8$,,4 ?tara Romania ,nu!ar turiti 9,:4:4.
Pre(enta auto)e<icul
Traeu de parcur A!
#ata

Ora Locul
47.,6 ,5oo 2g 3eamt Tg.Neamt-G.Humorului-V.Dornei-
Bistrita-Cluj Napoca-Campia Tur%ii-
Ala !ulia-Deva-Hateg-#iiu-
Medias-1agaras-Brasov-#ig$isoaa-
Tg Mures-#ovata-G$eorg$ieni-
C$eile Bica%ului-&. Neamt-Tg. Neamt
1&==
;;.KA ;K.KK )g .eamt
(ef compartiment,
Unitatea de turi!
Agentia 8#)8
CO"-.D- .r..........................din.........................
Catre.........................................................................
Ba rugam sa asigurati pentru grupul 2 .....................................................................
urmatoarele2
.r.
crt
(7ECI!IC-@E-
(E@BICII:O@
.@. 7E@(O-.E B-:O-@E-
U.I)-@-
B-:O-@E-
)O)-:-
7lata se face din contul...................................................................nr...........................
la Danca.......................................................................................................
(E! CO"7-@)I"E.)
#ECONTUL E3CURSIE
Itinerar2Tg Neamt-G. Humorului-Campulung Moldovenesc-V. Dornei-Bistrita-Dej-
Campia- Tur%ii-Ala !ulia-Deva-Hateg-"rastie-#iiu-Medias-1agaras-Brasov-
#ig$isoaa-Tg Mures-#ovata-G$eorg$ieni-C$eile Bica%ului- & Neamt-Tg Neamt
.r.turisti &=> 1>1
7erioada (--// iunie /*(6
(pecificatie C'eltuieliN documente
(uma Document N numar N data
)ransport autocar ;LKK !actua nr. KK&;> N &?.KA
"asa cina @est Coroana
Distrita
&;AK !actua nr. KK&;< N &L.KA
Cazare 0otel Coana Distrita &;AK !actira nr. KK&;J N &L.KA
"ic dejun @est Coroana
Distrita
L<K !actua nr. KK&;A N &=.KA
"asa Cina @est Cetate -lba
Iulia
&;AK !actura nr. KK&;? N &=.KA
Cazare 0otel Cetate -lba Iulia &;AK !actura nr. KK&;L N &=.KA
"ic Dejun @est Cetate -lba
Iulia
L<K !actua nr. KK&;= N ;K.KA
"asa Cina @est Capitol Drasov &;AK !actura nr. KK&>K N ;K.KA
Cazae 0otel Capitol Dasov &;AK !actura nr. KK&>& N ;K.KA
"ic Dejun @est Capitol Drasov L<K !actura nr. KK&>; N ;&.KA
"asa Cina (tatiunea (ovata &;AK !actua nr. KK&>> N ;&.KA
Cazare (tatiunea (ovata &;AK !actura nr. KK&>< N ;&.KA
"ic Dejun (tatiunea (ovata L<K !actura nr. KK&>J N ;;.KA
C'eltuieli Culturale <KK &L-;&.KA
C'eltuieli directe
Comision agentie &KM
)B- la comision &=M
)otal incasari
&A,A<K
&AA.<K
>&.A&
1-.-=/
Intocmit,
Data ;; iunie
CONTRACT #E PRESTARI SER0ICII TURISTICE
.r.............din data de..........................
I. DI(7OWI)II E.E@-:E
-rt.& 7rezentul contract de prestari servicii turistice inc'eiat in conformitate cu
prevederile art.L din 0@ nr. J&> N &==L si cap.II din O)" nr &;J N &==> referitoare la
activitatea de comercializare a serviciilor turistice, reprezinta acordul de vointa dintre
agentul economic prestator de servicii si turist si are ca obiect cumpararea unor servicii
turistice de catre turist si eliberarea documentelor de plata si a documentelor de
calatorie de catre agentie.
II. 7-@)I:E CO.)@-C)-.)E
-rt. ; (.C. )OU@( -@C-DI-. :)D cu sediul in )g. .eamt, str -leea Wimbrului nr
;, bloc D&&, (cara D, etaj ; , apartament A<, inregistrata la @eg. Comertului cu
numarul E-;?- J;<N=J, C.!. @-?<=A;LK, telN fax K;>>N?=&AA< reprezentata prin
domnul !acas "ircea, in calitatae de manager, denumit in continuare agent economic
si
D-lNDna ............................................................................domiciliat#a$ in....................
str.............................................nr................bloc................sc..........ap.........tel................
posesor al DI seria...........nr.........eliberat de politia .......................la data de................,
denumit#a$ in continuare )U@I() au convenit la inc'eierea prezentului contract.
III. ODIEC)U: CO.)@-C)U:UI
.......................................................................................................................................
Destinatia ......................................................................................................................
Data plecarii....................................data sosirii..............................................................
(ervicii2
Cazare2'otel.....................................................confort.....................................................
"asa2 "D............................................D7.........................7C.........................................
)ransport2 avion.............................auto......................pe cont propriu............................
-sigurare .........................................................................................................................
7ret total...........................................................................................................................

IB. D@E7)U@I (I OD:I-)II
-rt.> Drepturile si obligatiile agentului economic
>.&.-gentul economic poate inlocui 'otelul sau mijlocul de transport initiale asigurand
servicii similare, informand )U@I()U: inaitea inceperii programului turistic sau in
timpul derularii acestuia, acveasta neconstutuind motiv de anulare a excursiei.
>.;. In cazul in care agentul economic este nevoit sa modifice una din clauzele
esentiale ale contractului, acesta va informa )U@I()U: cu minim doua zile inaintea
inceperii excursiei.
>.>. in cazul in care, dupa data inceperii excursiei, o parte din serviciile prevazute in
contract nu poate fi realizata, agentul economic va oferi turistilor alternative fara
costuri suplimentare in scopul continuarii excursiei sau va restitui turistilor, daca este
cazul,diferenta dintrecNv serviciilor ac'itate si cNv serviciilor efectiv prestate, conform
analizei de pret si a decontului excursiei.
-rt.< Drepturile si obligatiile )U@I()U:UI
IB.& In cazul in care )uristul este informat de catre agentul economic, cu minim
? zile inaintea inceperii excursiei, de modificarea uneia dintre clauzele esentiale
ale contractului, acesta are posibilitatea sa opteze pentru2
- rezilierea contractului, fara penalitati, restituirea sumelor ac'itate urmand a se
face in decurs de maximum de ? zile
- aceptarea noilor conditii ale contractului, confirmand in scris acest lucru
- inlocuirea excursiei cu una de valoare ec'ivalenta, superioara sau inferioara,
urmand a se regla diferentele de pret.
o In cazul anularii de catre -gentul economic a excursiei ac'itate integral,
)U@I()U: poate solicita despagubiri pentru neindeplinirea contractului,
cu exceptia situatiei in care anularea se face ca urmare a numarului mai
mic de turisti decat minimul necesar9
o )uristul are dreptul sa notifice in scris neindeplinirea sau indeplinirea
partiala a clauzelor prezentului contract, astfel2 conducatorului de grup, in
momentul constatarii acestora sau agentului economic in termen de J zile
de la data inc'eierii programului turistic.
o )uristul este raspunzator pentru consecintele ce decurg din nerespectarea
programului excursiei, pierderea actelor de identitate#pasaport$ sau a
documentelor de calatorie.
o (olicitari speciale ale turistului, la inc'eierea contractului si acceptate de
-gentul economic.
..........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
- )E@"E.E (I "OD-:I)-)I DE 7:-)-
-vans inscriere..............................................Mdin valoarea excursiei9
@est de plata pana la data de................................................................
- CO.DI)II DE @E)@-E@E
-rt.J. In cazul in care )U@I()U: renunta la excursie, indifferent de motive,
#exceptie facand
cazurile de forta majora $ acesta va suporta penalitati calculate la valoarea
excursiei, astfel2
-&KM cu peste &K zile inaintea plecarii9
->KMcu &K-J zile inaintea plecarii
-JKM sub J zile inaintea plecarii
-&KKM in ziua plecarii
-rt.A In cazul neobtinerii vizei din cauza turistului, se plateste o penalizare de &KM
din valoarea
avansului ac'itat pentru excursie.
- C:-UWE (7ECI-:E
-rt. ?. -gentul economic este raspunzator fata de )U@I() pentru buna executare a
obligatiilor
asumate prin contract, inclusiv in situatia in care o alta agentie de turism sau un alt
prestator de
servicii, trebuie sa indeplineasca aceste servicii.
-rt. L. -gentul economic nu este raspunzator fata de )U@I() in urmatoarele
conditii2
-neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a obligatiilor asumate prin contract, din
vina
)U@I()U:UI
-neindeplinirile se datoreaza unor cause de forta majora sau unor imprejurari pe care
nici -gentia, nici
prestatorii de servicii nu le puteau prevedea sau evita. In acest caz -gentia este
obligate sa acorde
asistenta prompta turistului aflat in dificultate.
-rt. =. !orta majora exoneaza de raspundere partea care o invoca si probeaza.
-rt. &K. Eventualele litigii survenita intre parti pe parcursul derularii prezentului
contract se vor
solution ape cale amiabila. In caz de nerezolvare amiabila a litigiilor, acestea vor fi
solutionate
conform prevederilor legale in vigoare.
7rezentul contract este inc'eiat in ; #doua$ exemplare cu continut identic, pentru
fiecare parte cate un exemplar.

-E.) ECO.O"IC )U@I()
Cap. I0 CONCLU1II
@estructurarea, dezvoltarea si modernizarea patrimoniului turistic romanesc
solicita o noua orientare a cercetarii stiintifice, in scopul fundamentarii, prin studii si
analize, a prioritatilor in valorificarea potentialului natural si antropic la nivel zonal si pe
localitati.
)urismul ca ramura economica are stranse relatii cu alte sectoare ale activitatii
economice si sociale cum sunt2 agricultura si industria alimentara9 lucrarile pulice si
amenajarea teritoriului9 protectia mediului9 sanatate9 :nvatamant9 cultura9 finante9
ordine pulica9 administratie pulica locala si altele.
)ransporturile, telecomunicatiile, ordinea publica, finantele #vami$, administratie
publica locala, sunt 5n etapa actuala si 5n perspectiva, sectoarele cu cel mai mare impact
asupra circulatiei turistice.
7entru realizarea acestor deziderate sunt necesare masuri competente in cel putin trei
domenii specifice activitatilor turistice 2
a, "ferta turistica2
Y initierea de proiecte de modernizare si dezvoltare a unei oferte turistice competitive pe
piata turistica europeana legata de "untii Carpati fluviul Dunarea si Delta Dunarii ,"area
.eagra, statiuni balneare, patrimoniul cultural.
Y initierea unor programe turistice transfrontaliere cu Ungaria, (erbia, Dulgaria, @.
"oldova si U1raina, prin crearea de zone turistice transfrontaliere si a unor programe
turistice cu toate tarile din bazinul "arii .egre9
Y dezvoltarea si promovarea unui turism durabil in ariile transfrontaliere si 5n tara.
, Cadrul legislativ si de cooperare
Y armonizarea cu legislatia din tarile UE pentru standarde de calitate9 standarde pentru
constructii si amenajari turistice9 standarde te'nice9 uniformizarea si utilizarea
indicatorilor statistici pentru turism, a inregistrarilor si analizelor statistice9 alinierea la
standardele ecologice si de pregatire profesionala in domeniu9
Y dezvoltare cadrului de colaborare internationala la nivel guvernamental si al sectoarelor
public si privat, a asociatiilor profesionale din turism9
Y participarea activa in cadrul organismelor internationale si depunerea eforturilor necesare
pentru integrarea europeana pe linie de turism.
c, Asigurarea protectiei9 securitatii si sigurantei turistilor
Y protectia turistilor fata de riscuri privind sanatatea si siguranta acestora9
Y reglementarea protejarii intereselor turistilor si disponibilitatea agentilor economici
pentru despagubirea acestora fata de daunele aduse9
Y facilitatea accesului consumatorilor de servicii turistice la informatiile adecvate9
Y promovarea codurilor de conduita al agentilor economici si al turistilor fata de mediu.
7entru zona turistic4 )5rgu .eamO 6i pentru 5mprejurimile acesteia, condiOiile
practic4rii turismului sunt deosebit de favorabile prin existenOa unor resurse naturale
inegalabile 6i a unor bazine de cerere la distanOe mici.
)urismul, poate contribui la dezvoltarea durabil4 a zonei urbane 6i periurbane
)5rgu .eanO, prin sporirea competitivit4Oii 5ntreprinderilor, satisfacerea nevoilor sociale 6i
conservarea mediului cultural 6i a mediului natural.
7entru a 5nregistra succese 5n toate zonele, destinaOiile urbane trebuie s4 adopte o
abordare global4 bazat4 pe principiile dezvolt4rii durabile recunoscut4 6i sprijinit4 de
politicile publice la toate nivelurile, inclusiv la nivel european.
7oziOia geografic4 6i accesibititatea u6oar4 , posibilit4Oile pe care le ofer4 pentru
destindere 6i pentru agrement 5n tot timpul anului, o recomand4 ca pe o destinaOie cert4 6i
pentru turismul de Cee1-end, iar apropierea unor artere de mare circulaOie constituie un
factor favorizant 6i pentru turismul de tranzit.
Dezvoltarea fenomenului turistic 5n zona turistic4 )5rgu .eamO, este menit s4
influenOeze o serie 5ntreag4 de factori 6i sectoare mergPnd de la cel economic si financiar,
la transporturi, infrastructuri, la organizarea comercial4 6i la distribuire .
Dezvoltarea turistic4 5n zona )Prgu .eamO va determina dezvoltarea infrastructurii
diverselor sectoare economice, comerciale etc., concretizate 5n noi si noi locuri de munca,
diminuarea num4rului de 6omeri.
Wona turistic4 )Prgu. .eamO se va transforma dintr-o zon4 f4r4 veleit4Oi economice
6i cu posibilit4Oi modeste 5n susOinerea economic4 a propriilor locuitori, 5ntr-o zon4 cu un
puternic dinamism 5n sectoarele2 economic, social 6i c'iar educaOional .
2I2LIOGRAFIE
1. Dran !lorina, Zimon )amara,
.istoreanu 7
Ecoturism, Editura Economic4, Ducure6ti ;KKK
". Dran !lorina, Zimon )amara,
"arin Dinu
Economia turismului 6i mediului 5nconjur4tor,
Editura Economic4, Ducure6ti, &==L
%. Durloiu 7etre "anagementul resurselor umane, Editura :umina
:ex, Ducure6ti , &==?
&. Dinu "i'aela eografia turismului, Editura Didactic4 6i
7edagogic4, Ducure6ti, ;KK>.
'. Dionisie Cristina "anagementul turismului2 structuri de concepOie 6i
organizare, Editura Eunimea, Ia6i, ;KK;.
-. 'erasim ). 'erasim D. "ar1eting turistic, Editura Economic4, Ducure6ti,
&===.
.. l4van B. eografia turismului 5n @omPnia, Editura
Institutului de "anagement , )urism EDE.,
Ducure6ti, &==A
/. !erenO Emil Economia 6i managementul turismului, Editura
7olite'nium, Ia6i, ;KK<
B. !renc' @obert, Bince @uss @elaOii de grup, management 6i organizaOie,
Editura )E0.IC--I.!O, C'i6in4u, ;KK<.
1=. .eagu Basile "anagementul turistic 6i al serviciilor turistice,
Editura (Flvi, Ducure6ti ;KKK.
11. .ica 7anaite, -driana 7rodan,
-urelian Iftimescu
"anagement, Concepte 6i aplicaOii practice, ediOia
a B a, Editura (edcom :ibris, Ia6i, ;KK;.
1". 7arenteau -. "ar1eting prati[ue du tourism d-accueil, ;eme
edition, Editions Eac[ues :enore, 7aris, &==>
1%. 7op .icolae "ar1eting, Editura Didactic4 6i 7edagogic4,
Ducure6ti, ;KK;
1&. (na1 Oscar, Daron 7etre, .eac6u
.icolae
Economia turismului, Editura Expert,
Ducure6ti,;KK&
1' XXX Ordinul nr.&LL din ;L februarie ;KK> privind
modificarea si completarea Ordinului nr.J&K din
;KK; pentru aprobarea .ormelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice
1-. XXX (trategia -...). K&.KL.;KKA
A N E 3 E
Tar,u Nea!t i!a,ine $oto
0alea O(anei
2aile O,lin(i 1B1"
Cetatea Nea!t
Peniunea turitica Aritocrati