Oferta turistica si agroturistica n pensiunile rurale si servicii de turism 4.1.

Tipuri de oferte/produse agroturistice n tarile europene, dupa cum s-a amintit, oferta turistica din spatiul rural cunoaste o mare diversitate, mai ales n ceea ce priveste oferta de cazare. n acest sens, cteva exemple sunt edificatoare. n Franta rxista mai multe produse turistice originale reprezentate de: ferma de tip han, ferma de sejur, ferma ecvestra, camping n ferma de primire, popasuri (gtes), sate de vacanta familiale rurale etc. n Belgia: popasuri rurale, ferme ecvestre, ferme-han etc. n Marea Britanie: ferme, campinguri, camere de oaspeti etc. n Germania oferta turistica este, de asemenea, variata, fiind ntlnite produse originale ca: "Vacanta n gospodaria taraneasca", care reflecta trasaturile caracteristice gospodariei taranesti, cu activitati agricole, animale mici si de tractiune, pasari, produse proprii, specialitati regionale, contact personal cu gazda, atmosfera tipica gospodariei taranesti; "Turism rural" reuneste ofertele din mediul rural, care u sunt legate de gospodaria taraneasca: vacanta n gospodarii care si-au pierdut functia de baza, sejururi n case de vacanta, locuinte de vacanta, case particulare; "Hotel rural, pensiune rurala" - cu servicii de tip hotelier n unitati mici, cu caracter familial; "Echitatie" - ofera echitatie si lectii de calarie, asistenta profesionista, cai dresati, cazare optima; "Vacanta pentru copii"; "Satul de vacanta" pentru familisti; "Camping" - locuri de campare n gospodaria taraneasca si n spatiul rural, n general etc. Oferta turistica din spatiul rural romnesc este destul de diversificata, satisfacnd un registru larg de motivatii precum: odihna si recreere, cunoastere, cultura, religie etc. ntr-un decor natural pitoresc si nepoluat si un ambient arhitectural si spiritual specific principalelor zone etnofolclorice. Pentru agroturism oferta turistica este alcatuita din pensiuni tuirstice rurale, produse turisti 21121f53v ce care se individualizeaza dupa categoria de confort, mediu natural, construit si spiritual, gastronomia locala etc. fermierul sau prestatorul de servicii turistice din spatiul rural, prin trasaturile psiho-sociale, cultura si educatie, profesionalism si responsabilitate, calitatile gastronomice si produsele agroalimentare (specifice conditiilor pedoclimatice) etc. personalizeaza produsul turistic creat pentru comercializare n aceeasi localitate/zona. De aici si diversitatea, autenticitatea si specificarea produselor agroturistice din spatiul romnesc. Turismul rural dispune de o oferta de cazare diversa, utiliznd si structurile de primire din mediul rural: hotel, han, motel, cabana, sat de vacanta etc., celelalte componente ale produsului turistic (gastronomie, artizanat, mediu natural, cultural si arhitectural) fiind comune agroturismului din zona respectiva. 4.2. Dezvoltarea ofertei agroturistice n dezvoltarea si desfasurarea activitatii de turism n satele turistice un loc important l ocupa abordarea acestei activitati printr-un sistem de marketing - mix, pornind de la formarea "produsului turistic" pe componente si n ansamblu, pna la stabilirea tarifelor, a canalelor de distributie si a mijloacelor de promovare si publicitate. Formarea "produsului turistic" implica att n analiza potentialului turistic (natural si cultural-istoric, pozitia geografica, forta de munca, trasaturile psihosociale ale populatiei etc.), a celui tehnico-edilitar si financiar (surse si mijloace de finantare), ct si a posibilitatilor de valorificare si constituire ntr-o oferta turistica competitiva. Prin studii de conjunctura se aleg pietele cele mai favorabile, caile si mijloacele de promovare si publicitate. Comisia financiara si pentru dezvoltare a Asociatiei Satesti de Turism Rural va avea tocmai aceste atributii si va colabora cu specialisti din domeniile implicate. n dezvoltarea ofertei agroturistice trebuie sa se tina seama de: valoarea si varietatea resurselor turistice, ocupatiile agropastorale si traditiile etnofolclorice din zona; pozitia favorabila fata de o artera rutiera turistica importanta si n apropierea unor centre turistice si statiuni turistice renumite; apropierea de masivele montane de mare atractivitate si cu o circulatie turistica intensa; dezvoltarea socioeconomica a satelor, care conduce la un nivel de trai confortabil al gospodarilor, cu efecte benefice pentru primirea si gazduirea turistilor; inclusiv din strainatate; trasaturile psihostructurale ale populatiei

ce-i confera un anumit grad de ospitalitate, etica si mortalitate; gradul mai nalt de emancipare a locuitorilor din unele sate (cunoscatori de limbi straine), educatie si civilizatie. Inventarierea resurselor turistice naturale si socioeconomice se continua cu analiza detaliata privind posibilitatile de valorificare si de construire a produsului turistic. Este vorba de: amenajari pentru dezvoltarea infrastructurii generale (alimentare cu apa, curent electric, ncalzire, canalizare, epurarea apelor uzate, repararea si modernizarea drumurilor de acces la obiective sau de legatura cu magistralele rutiere); ridicarea gradului de confort al gospodariilor primitoare de turisti; dotari tehnico-edilitare, comerciale si sanitare; dotari pentru agrement sportiv (prtii de schi,, transport cu cablu, terenuri de sport, poteci turistice, echitatie) etc. Urmeaza analiza tehnico-economica (studii de oportunitate si fezabilitate) a fiecarui program n parte si solutionarea financiara a propunerilor, avndu-se n vedere realiazarea n etape si n functie de eficienta economica a fiecarei investitii. Aici trebuie sa se faca apel la specialisti pentru a evalua exact efortul financiar si material, dar si beneficiul estimat. Realizarea investitiilor, pe programe, se poate face cu forte proprii, prin credite de la banca, si programe de dezvoltare rurala (SAPARD, PHARE), prin asociere cu societati coemrciale romnesti sau straine, fie prin sprijin financiar de la anumite fundatii din tara sau strainatate sau de la anumiti agenti economici (mai ales dotarile de agrement). Studiile de impact al investitiilor asupra mediului nconjurator (ecologic) si comunitatii locale (impact economic si social) vor face parte integranta din aceste analize. 4.3. Promovarea si publicitatea ofertei turistice rurale Turismul rural si agroturismul cunosc o amploare considerabila n Romnia, fiind o permanenta n dezvoltarea socioeconomica a spatiului rural. Apar noi pensiuni turistice precum si alte spatii de cazare familiale sau destinate circuitului turistic, nregistrndu-se peste 3000 de astfel de unitati de cazare (locatii). n conditiile unei concurente sporite se impune o promovare mai eficienta a ofertei turistice din mediul rural, paralel cu realizarea unor programe coerente de dezvoltare a turismului rural. Pentru a putea oferi si comercializa produsele turistice din mediu rural pe piata turistica, ofertele trebuie prezentate conform uzantelor de pe piata si corespunzator cererii. Deci, ele trebuie definite clar prin sistemul unitar de pictograme din Europa, care reprezinta un instrument eficient pentru codificarea relevanta a ofertelor si produselor agroturistice n Europa si n lume. Fiecare tara din Europa si din lume are o limba nationala proprie. Pictogramele se constituie ntr-un limbaj unic si elimina necesitatea taxelor pentru traducere si tiparire. Dificultati ar putea aparea atunci cnd unele state folosesc propriile lor pictograme, obtinute de la instante si sustinute financiar de ministere. Pentru ca turistii sa stie daca ofertele Echitatie, Pescuit sportiv, Tenis se refera la activitati n cadrul amenajarilor din unitatile de primire, respectiv din asezarile rurale sau din mprejurimi, ar trebui folosite pictograme speciale (semne conventionale rotunde sau patrate, respectiv, ncadrate sau colorate). Pentru ofertele de petrecere a timpului liber n afara unitatii de primire, trebuie indicata distanta pna la obiectiv. Toate cataloagele realizate n tarile europene care au aderat la EUROGTES (inclusiv Romnia) prezinta pensiunile turistice si fermele agroturistice nsotite de pictograme, n care se redau prin semne conventionale, dotarile si echipamentele aferente (telefon, fax, loc de joaca pentru copii, animale mici, ponei, terenuri de sport etc.), care personalizeaza gospodaria respectiva. n unele tari europene, aceste probleme au fost rezolvate si vom prezenta situatia din Germania. Pentru comercializarea produsului turistic "Vacanta n gospodaria taraneasca" s-au creat 14 uniuni (asociatii) de land sprijinite de Ministerul Agriculturii din fiecare land, reunite ntr-o uniune federala (Uwe Schulte, 1996). Fiecare uniune este autonoma si dispune de un management si marketing proprii, elaborate si dezvoltate n functie de caracteristicile locale. Se preocupa de alcatuirea ofertelor (structurate pe produse si n functie de segmentele de populatie vizate), comercializarea ofertelor turistice rurale,

pregatirea si perfectionarea membrilor asociatiei, consultanta etc. n 1990 a luat fiinta "Grupul de lucru pentru vacanta n gospodaria taraneasca si turism rural" din Germania (ANG) ale carui obiective sunt: elaborarea de strategii viznd promovarea turismului n gospodaria taraneasca si a turismului rural, cu scopul de a contribui la dezvoltarea fermierilor si la cunoasterea ofertelor rurale prin presa, radio, televiziune, expozitii, cataloage. ANG colaboreaza cu Societatea de Marketing n Agricultura din Germania pentru promovarea vnzarilor, prin organizarea n magazinele din orasele mari unor actiuni de prezentare a prospectelor si cataloagelor cu produsele turistice amintite. ANG are doua comisii: Comisia de Marketing si Comisia pentru Calitate (Meier Gresshoff, 1996). 1. Comisia pentru Marketing (CpM) elaboreaza strategii si activitati pentru ANG, pe care le prezinta consiliului de administratie. n prezent, se discuta despre posibilitatile de cooperare cu toate uniunile n vederea participarii la trguri si expozitii, mbunatatirii activitatilor cu presa si cu publicul, realizarii publicitatii n strainatate, pregatirii actiunii Ziua usilor deschise n gospodaria taraneasca. La aceasta actiune citadinii sunt invitati sa petreaca doua zile n mediul rural. 2. Comisia pentru Calitate (CpC) elaboreaza criteriide calitate si un model de categorisire a ofertelor Turism rural si Turism n gospodaria taraneasca, care sa fie preluat de uniuni. De 22 de ani exista marea de calitate a Societatii Germane pentru Agricultura (SGA), Turism n gospodaria taraneasca. Aceasta marca s-a impus de-a lungul timpului, dar calitatea pe care o exprima nu mai corespunde cerintelor actuale. SGA accepta cele patru trepte de calitate si considera ca treapta cea mai nalta corespunde marcii de calitate a SGA, care implica nsa si criterii de calitate superioare (dupa Maria Meier Gresshoff, presedinte al organizatiei Komm aufs Land - Vino la ara, din landul Renania de Nord - Westfalia, 1996, Poiana Brasov, Romnia). Fiecare organizatie regionala si realizeaza propria brosura, iar n toamna anului 1991, s-a realizat chiar un pliant national. De fapr, Germania nu are nici o retea speciala de promovare. n Bavaria, promovarea se realizeaza prin reteaua bancara, prin pliante si cataloage locale. La nivel de land (ex. Renania de Nord - Westfalia) s-a nfiintat, n 1981, asociatia "Komm aufs Land" ("Vino la ara") cu aceleasi obiective. Desigur, si n alte tari europene (Franta, Belgia, Ungaria etc.) exista asemenea organizatii de dezvoltare si promovarea turismului rural, dar si agentii de turism care popularizeaza si comercializeaza ofertele turistice rurale. Prezentam cteva date, n acest sens (Consiliul UE, 1993): n Franta se utilizeaza, ntre altele, si unele agentii si mijloae de promovare: - "International Caf - Conette": pliante, ghid turistic, publicitate prin posta, expozitii si saloane; - "Federation Nationale de Gtes de France": brosuri, pliante, 100 ghiduri departamentale si regionale, filme vidoe, trguri, publicitate TV, presa; - "Cleconfort France": un catalog pe departament; - "Randonnes Pyrenennes": brosuri, pliante, ghiduri, harti, saloane specializate, presa; - "Loire Ocean Gtes et Itinraires": brosura, ghid, publicitate prin posta, presa, radio, trguri; - "Agriculture et Tourism": ghid anual, film video, trguri, expozitii, publicitate TV si relatii publice; - Maison de la Randonne": brosura, pliant, publicitate prin posta, trguri si expozitii, relatii publice, aparitii n presa. Promovarea turismului la cetateni - n Franta - se realizeaza prin fiecare organizatie - suport, folosind mijloacele traditionale. Pentru TCH, comunicatiile verbale, presa si birourile de turism reprezinta cele mai bune mijloace de comunicare. TCH dispune de putine mijloace de informare a publicului, neputndu-si face publicitate suficienta. n schimb, comunicatiile verbale ("bouche a oreille") si numeroasele articole n presa sunt eficiente. Birourile de turism care reprezinta n mod sistematic documentatia TCH sunt, de asemenea, un excelent mijloc de promovare. De doi ani, TCH editeaza un fascicol de patru pagini, n format A5, promovnd "produse forfetare" (transport si cazare la cetateni).

 n Italia, mijloacele de promovare a activitatii de cazare la cetateni sunt cele traditionale: brosuri, pliante, ghid anual, acesta fiind utilizat de agentia "Agriturist" si organizatia "Turismo Verde". De asemenea, organizatia "Turismo Verde" si promoveaza produsele turistice si prin participarea la trguri si expozitii sau prin relatii publice. n Belgia, activitatea de promovare foloseste agentiile si mijloacele traditionale precum si reteaua de promovare BELSUS. Astfel, asociatia Gtes de Wallonie" utilizeaza pliante, ghid, saloane, expozitii, TV, presa; "Fetourag": un catalog, saloane, expozitie; "Ultra": brosura anuala, plint, film video, saloane, expozitii, presa. n Spania, asociatia "Agroturism Base" si promoveaza activitatea de cazare la cetateni prin editarea unui pliant si a unui ghid si realizarea unui film video, ca si prin publicitate postala pe tot parcursul anului, prin intermediul televiziunii locale si a presei specializate sau prin participarea la expozitii specifice. "Agroturism Base" utilizeaza drept mijloace de promovare: brosurile, publicitatea prin posta, anunturile si repotajele TV. Cele doua asociatii nu au retele de promovare, n timp ce provincia Catalonia, care are si un ghid, este promovata prin intermediul Ministerului Turismului. n Marea Britanie, promovarea activitatii de primire la cetateni se realizeaza de catre "Farm Holiday Bureau", prin mijloacele traditionale si anume: pliante, ghid, participarea la saloane si expozitii, insertii n presa, reportaje, interviuri, neavnd nsa retea de promovare. n Grecia, promovarea activitatii de primirela cetateni se realizeaza prin editarea de brosuri, participarea la trguri, publicitate radio-TV, presa. n Irlanda, promovarea acestei activitati se realizeaza pe baza mijloacelor traditionale: brosuri, pliante, ghiduri, filme video, trguri si expozitii, publicitate prin posta, presa si relatii cu presa si anume prin agentiile: - "Irish Farm Holiday Bureau", conectata la o retea nationala; - "Ballyhoura Failte Society", care si promoveaza activitatea prin reteaua nationala "National CO for Rural Tourism"; - "Carrib Country Ltd." Utilizeaza n acest scop o retea internationala de promovare informatizata "Bord Failte". n Romnia promovarea si publicitatea ofertei turistice rurale se face la nivel national prin Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), care editeaza cataloage cu pensiunile turistice rurale, participa la trguri si expozitii interne si internationale, organizeaza seminarii, workshopuri, schimburi de experienta, asigura legatura cu presa si mass-media, n general. Pe plan local, filialele ANTREC si asociatiile locale/familiale de turism si promoveaza oferta proprie prin prospecte, pliante, presa locala etc. De asemenea, Federatia Romna pentru Dezvoltare Montana (FRDM) are propriul sau sistem de promovare si publicitate prin cataloage, pliante, postere etc. 4.4. Arii de dezvoltare a turismului rural/agroturismului n Romnia Spatiul rural, de la munte si pna n Delta Dunarii si litoralul Marii Negre, cu exceptia unor arii de cmpie, ofera conditii favorabile dezvoltarii turismului rural si agroturismului. Totusi, oferta turistica din spatiul rural se concentreaza n ariile de munte, de deal, delta si litoral, unde cadrul natural cu peisaje pitoresti si nepoluate ofera multiple posibilitati de loisir iar viata spirituala si culturala sunt componente de marca n "look-ul" asezarilor respective. rurale montane, submontane si deluroase ofera, de altfel, pe lnga cadrul natural de mare atractivitate si elemente cultural-istorice si etnofolclorice reprezentative pentru Romnia, precum si o zestre economica si arhitecturala remarcabila, iar litoralul marin si Delta Dunarii se nscriu prin peisaje si valente turistice inedite. Mostenirea etnofolclorica cu arhitectura populara, traditiile si obiceiurile populare, artizanatul, portul si folclorul popular, gastronomia specifica constituie atractiile turistice cele mai cautate n turismul rural. De aceeea, satele turistice si oferta agroturistica se circumscriu, ndeosebi, zonelor etnofolclorice de

marca ale Romniei, care din fericire, beneficiaza si de atractii naturale de mare frumusete. Desigur ca, infrastructura generala, dotarile tehnico-edilitare, economice etc. constituie elemente determinante n optiunea turistilor pentru un anumit sat turistic. Oferta turistica rurala este dispersata n 31 de judete, care acopera, n general, ariile montane si deluroase, dar si de cmpie (jud. Ilfov), de delta si litoral marin. n cataloagele ANTREC sunt promovate circa 800 de pensiuni turistice rurale, din peste 3000 de locatii nregistrate. Cele mai multe se regasesc n judete cu traditie n turismul rural (Brasov peste 140, Cluj 73, Sibiu - 68, Alba - 63, Maramures - 37, Gorj - 36, Suceava - 35 etc.). Urmarind, pe zone etnofolclorice si unitati de relief, se observa ca oferta turistica rurala se concentreaza n urmatoarele areale: Oas (Depresiunea Oas si Muntii Oas): satele Bixad, Calinesti etc. Maramures (Depresiunea Maramures si muntii limitrofi: Rodna, Maramures, ibles, Guti): Botiza, Vadu Izei, Ieud, Sapnta, Rozavlea, Ocna sugatag, Salistea de Sus, Bogdan Voda, Dragomiresti etc; Bucovina (Obcinele Bucovinei, depresiunile Dorna - Cmpulung Moldovenesc - Humor): Ciocanesti, Darmanesti, Dorna Arini, Iacobeni, Poiana Stampei, Panaci, Neagra sarului, Sadova, Frasin, Vama, Vatra Moldovitei, Manastirea Humorului, Putna etc.; Neamt (aria montana, dealurile subcarpatice, valea Bistritei): Ceahlau, Durau, Oglinzi, VnatoriNeamt, Agapia, Baltatesti, Borca, Fagarasa, Poiana Teiului, Pngarati etc.; Brgau - Bistrita (Muntii Brgaului, dealurile Bistrita-Nasaud): Bistrita Brgaului, Colibita, Lunca Ilvei, Prundu Brgaului, Susenii Brgaului, sant, Anies, Telciu, Tiha Brgaului etc.; Harghita (Muntii Gurghiu-Harghita, Giurgeu-Hasmasu Mare, depresiunile Gheorgheni-Ciuc, aria deluroasa Praid-Corund, Sovata-Odorhei): Praid, Corund, Harghita Bai, Danesti, Crta, Sntimbru Bai, Izvorul Muresului etc.; ara Brsei (depresiunea Brasov - Covasna si muntii limitrofi: Bodoc, Baraolt si Persani, Ciucului, ntorsurii, Piatra Mare, Postavaru): Arcus, Baile Balvanyos, Ilieni, Snzieni, Zabala, sugas Bai, Turia, Malnas Bai, Zagon, Persani, Cristian, Poiana Marului, Ghimbav etc.; Bran-Fundata (culoarul Bran, Muntii Bucegi si Piatra Craiului): Bran, Bran-Predelut, Bran-simon, Moeciu de jos, Moeciu de Sus, Sohodol, sirnea, Fundata, Pestera etc.; ara Fagarasului (depresiunea Fagaras, Muntii Fagaras): Bucium, Smbata de Jos, Avrig, Crtisoara, sercaia etc.; Marginimea Sibiului (Depresiunea Sibiului si Muntii Cindrel): Sibiel, Rasinari, Gura Rului, Orlat, Poplaca, Jina, Saliste, Cisnadioara, Cristian etc.; Valea Ariesului - ara Motilor (Muntii Bihor - Trascau - Metaliferi): Albac, Ariseni, Grda de Sus, Lupsa, ntregalde, Remetea, Scarisoara etc.; Dealurile Clujului - Muntii Vladeasa - Muntele Mare: Baisoara, Belis, Bologa, Ciucea, Margau, Gilau, Poieni, Sncraiu, Valea Draganului, Calatele, Vnatori etc.; Vrancea (Depresiunea Vrancea, Muntii Vrancei): Cmpeni, Gresu, Vidra, Soveja, Lepsa, Tulnici, Mera, Vulcaneasa, Negrilesti, Vizantea, Naruja, ifesti etc.; Teleajen - Prahova (Muntii Ciucas - Baiului, dealurile prahovene): Slon, Drajna, Cerasu, Maneciu, Cheia, Valea Doftanei, Traisteni, Telega, Cornu, Breaza etc.; Rucar - Muscelele Argesului (Culoarul Rucar-Dragoslavele, Muntii Piatra Craiului - Iezer - Leaota, Dealurile Argesului): Bradet, Leresti, Rucar, Dragoslavele, Bughea de Sus, Bughea de Jos, Corbeni etc.; Valea Oltului - Dealurile Vlcii (Defileul Oltului, Valea Lotrului, Muntii Coziei, depresiunile Jiblea Lovistei, Dealurile Vlcii): Malaia, Costesti, Vaideeni, Voineasa, Vladesti, Saliste, Baile Govora etc.; Tismana - Polovragi (Dealurile Gorjului, Muntii Parng - Vlcan): Polovragi, Baia de Fier, Staneti, Sacelu, Tismana, Pestisani, Runcu, Topesti etc.; Mehedinti (Podisul Mehedinti): Balta, Ciresu, Nadanova, Closani, Ponoarele etc.;

 Vlasia (Cmpia Vlasiei): Snagov, Gruiu, Balta Doamnei, Gradistea, Silistea Snagovului, Ciolpani, Otopeni etc.; Delta Dunarii: Crisan, Sfntu Gheorghe, Uzlina, Murighiol, Mila 23, C.A. Rosetti, Periprava, Mahmudia, Caraorman etc.; Litoralul Marii Negre: Agigea, 2 Mai, Limanu, Vama Veche. Desigur ca, n perspectiva, vor intra n circuitul agroturistic si alte areale, zone etnofolclorice si asezari rurale, pe masura ce oderta turistica din spatiul rural se va dezvolta. 4.5 Servicii turistice si turismul Pentru a ntelege turismul l vom aborda dintr-o perspectiva inedita, nu din punct de vedere macroeconomic, ci din perspectiva unui turist oarecare, care beneficiaza de produsul turistic, adica de serviciile turistice care compun produsul turistic. Se pune astfel ntrebarea: ce sunt serviciile? Marea majoritate a specialistilor care au studiat sectorul serviciilor au evidentiat dificultatea definirii serviciilor. Definitiile moderne ale serviciilor scot n evidenta faptul ca un serviciu nu are ca rezultat un output tangibil, chiar daca el contribuie la realizarea unui output tangibil. O definitie a serviciului, o da Philip Kotler: ,,un serviciu este o activitate sau un beneficiu pe care o parte o ofera unei alte parti care este n esenta intangibila si nu duce la proprietatea asupra unui lucru. Productia sa poate fi sau nu legata de un produs fizic". ntelegerea faptului ca turismul nseamna n primul rand oferta de servicii, ne orienteaza atentia catre procesul de servire. Acesta nseamna planificarea, organizarea, coordonarea si controlul, ntr-un cuvant management, la nivelul ntregului sistem care contribuie la oferta turistica. Acest sistem este compus, pe langa prestatorii de servicii de cazare, transport, alimentatie si agrement, si de autoritatile cu competenta n domeniile turistice, ale trecerii frontierei si controlului pasapoartelor, ale ordinii si linistii publice, ale infrastructurii, ale serviciilor medicale. Din acest sistem, mai fac parte banci si societati de asigurari, mici artizani care si vand produsele, societati nationale ale cailor ferate, operatorii de servicii de telefonie fixa si mobila, retelele de magazine, prestatorii de servicii pentru populatie ( frizerie, coafura), presa, radio si televiziune, si multi altii. Serviciile turistice din punct de vedere al ofertantului: Din punct de vedere al ofertantului, care este punctul de vedere al marketingului serviciilor, turismul este compus n cea mai mare parte din servicii. Este necesar sa ntelegem cum se raporteaza un prestator de servicii n general la ceea ce ofera si astfel vom ntele oferta de servicii n turism. Serviciile sunt activitati specializate (ele reprezinta procesul prestatiei). Serviciul este o activitate economica avand ca rezultat un ansamblu de avantaje explicite si implicite ce sunt obtinute de un utilizator, pornind de la consumul de oferte comerciale de natura intangibila...sunt total sau n mare masura diferite de productiile de tip material, n deosebi prin acea ca nu se regasesc n noi bunuri materiale - conceptuale. Ele constau n diferite operatiuni de diferite naturi, inclusiv n modificari de situatie, de stare sau chiar de lucru, asupra unor materiale si obiecte, transformari ale acestora sau actiuni asupra unor persoane nsisi, deci, rezultatul se poate regasi n obiecte sau n persoane dar acest rezultat nu este, n sine, un obiect pur si simplu. Din punct de vedere al personalului de servicii, oferta de servicii se compune din utilitati si din fluxuri. Vorbim de utilitati atunci cand, pentru un client, oferta nu are caracter permanent; el solicita serviciul sporadic. Fluxurile sunt serviciile oferite n mod continuu, ntr-o anumita perioada, n general pe baza unui abonament sau a unui contract de adeziune. De multe ori fluxurile necesita prezenta unei infrastructuri sau a unei retele materiale ( distributia apei, energiei, telefonie fixa, internet, televiziune prin cablu). Caracteristicile turismului si ale serviciilor turistice: Cele mai importante caracteristici ale turismului sunt urmatoarele: deplasarea turistilor la locul de destinatie, presupune sederea si diferite activitati n acel loc;

 locul de destinatie ale turistilor difera de locul de domiciliu sau de locul de munca; calatoria si sederea sunt temporare; calatoria are ntotdeauna un scop, o motivatie. Aceasta descriere sugereaza ca nu este oportuna separarea turismului de vacanta de turismul facut din alte motive cum ar fi: ngrijirea sanatatii, participarea la congrese sau vizitarea familiilor, ntrucat fiecare turist este consumator la locul de destinatie. Dupa unele studii de exemplu, turistii care participa la congrese, si mpart cheltuielile n: cazare 42%; masa 34%; cumparaturi 10%; distractie 6%; circulatie 5%; alte cheltuieli 11%. Din punct de vedere al marketingului, cel mai important este determinarea scopului calatoriei. Scopul si motivatia calatoriei pot fi una din urmatoarele: In categoria recreere/ vacanta: recreere evenimente cultural artistice ngrijirea sau refacerea sanatatii ori prevenirea unor boli participarea( la nivel de amator) a unor sporturi sau activitati de hobby vizite la rude si prieteni aventura luna de miere jocuri de noroc ( cazinouri) vizionari de peisaje, animale, pasari, fenomene naturale, etc n categoria afaceri/ profesional: reuniuni( conferinte, congrese, targuri sau expozitii, ori deplasarea unor persoane nsotitoare misiuni - organisme internationale calatorii stimulative alte ocupatii (bursele pentru studenti, doctoranzi) alte scopuri turistice (tranzit, tratament, obligatii familiale). 4.6 Continutul mediului de marketing turistic: Pe langa factorii prezentati mai sus, mediul de marketing cuprinde un ansamblu de factori si forte care se manifesta din exteriorul ntreprinderii turistice si i determina performantele si activitatea. Marketingul clasifica acesti factori, n factori de macromediu si n factori de micromediu. Dezvoltarea fenomenului turistic, depinde de o serie de factori de macromediu cum sunt: A. Factorii demografici B. Factori economici C. Factori politici D. Factori psihologici E. Factori sociali F. Factori de mediu nconjurator. Mediul tehnologic este acel element al macromediului, definit de ritmul programului tehnilogic si de amploarea cercetarii stiintifice, care influenteaza toate componentele mixului de marketing al unei firme, ncepand cu produsul uristic (ritmul nnoirii serviciilor, costul lor, calitatea, etc.), continuand cu preturile si canalele de distributie si ncheind cu solutiile publicitare. A. FACTORII DEMOGRAFICI:

Factorii demografici influenteaza n mare masura dezvoltarea activitatilor turistice prin cresterea numarului populatiei si prin structura acesteia, respectiv structura populatiei pe grupe de varsta, structura profesionala a populatiei si structura de mediu. Structura populatiei pe grupe de varste selecteaza formele de turism practicate, categoriile de confort solicitatesau volum de cheltuieli destinate acestor activitati. Structura profesionala a turistilor este un factor important pentru turism din urmatoarele motive: stimuleaza participarea turistului n functie de efortul fizic si intensitatea efortului nervos, influenteaza intensitatea calatoriei n raport de veniturile obtinute si de durata concediilor care, la randul lor, depind de rolul ocupat n ramurile de activitate. Mediul demografic reprezinta pentru firmele de turism unul dintre cele mai importante elemente ale macromediului pe care responsabilii de marketing l abordeaza sub aspect multiplu, cum ar fi: marimea si structura populatiei; densitatea populatiei; distributia geografica a populatiei; mobilitatea n spatiu a populatiei; varsta oamenilor; rata nuptialitatii; celibatatul; rata natalitatii; structura socio- culturala, religioasa si etnica a populatiei. B. FACTORII ECONOMICI: au un rol esential n dezvoltarea turismului ca activitate economica. Mediul economic reprezinta componenta de baza a macromediului, constituita de preturi si tarife, inflatie, venituri, nclinatie spre consum sau spre economii, ciclul economic, etc,. Industrializarea economiei, a avut ca urmare reducerea timpului de munca respectiv cresterea bugetului de timp liber, din care o parte poate fi alocata activitatilor recreative. Fenomenul turistic este influentat si de cresterea veniturilor familiale si personale, mai precis de banii lichizi care raman la dispozitia membrilor societatii dupa acoperirea nevoilor curente. C.FACTORII POLITICI: Stabilitatea politica stimuleaza dezvoltarea turismului prin liberalizarea platilor, a circulatiei persoanelor, prin stabilitate financiara, facilitati vamale, prin simplificarea formalitatilor de trecere a frontierei, prin moduri de acordare a vizelor. Influentand strategiile de marcheting ale firmelor mai ales prin politica si legislatia n domeniului turismului, prin limitarile superioare si inferioare inpuse tarifelor, prin barierele sau inlesnirile privinde obtinerea vizelor de intrare-iesire n si din tara n scopuri turistice, pot favoriza sau frana dezvoltarea turistica ntr-o anumita zona turistica. D. FACTORII PSIHOLOGICI: Daca elementele de ordin economic sunt cele care asigura conditiile materiale necesare oricarei calatorii, cele politice asigura cadrul de desfasurare, elementele psihologice determina necesitatea calatoriei. Omul simte nevoia de evadare din obisnuitul de fiecare zi, de deconectarea si de detasarea de agresivitate si de monotonia mediului cotidian, de a- si permite unele libertati, restabilirea echilibrului nervos sau imitarea altora n sensul ,, prestigiului social". A. FACTORII SOCIALI: Decurg din raportul ntre timpul productiv si cel neproductiv (timpul liber). Cu cat durata timpului liber este mai mare cu atat sansa pentru participarea turismului creste. Durata timpului liber este consecinta modernizarii economiei, a trecerii acesteia de la faza de industrializarea spre cea de tertializarea, ceea ce duce la cresterea capitalului de timp liber, din care o parte va fi folosita n scop recreativ. Timpul liber apare la sfarsitul unei zile, la sfarsitul unei saptamani, n perioada vacantelor si a concediilor. n functie de durata timpului utilizat, apar trei forme de turism: turismul de ngrijire a sanatatii, turismul de recreere la sfarsit de saptamana si distante mici, turismul ocazional.

F.FACTORII DE MEDIU NATURAL: Amplasarea n spatiu a localitatilor, varietatea formelor de relief, existenta sau inexistenta deverselor tipuri de monumente ale naturii, posibilitatile de acces n zone de mari atractii- cascade, pesteri, piscuri, lacuri, peisajuri, etc. Factorii de mediu natural reprezinta adeseori cel mai important factor generator de turism. Natura constituie ,,materia prima" principala pentru turism. Un mediu nconjurator curat, echilibrat, n care relieful, puritatea aerului, a apei, peisajul atractiv reprezinta elementul care stimuleaza dezvoltarea turismului si mai ales a turismului de recreere, odihna, tratament, vanatoare si pescuit. MICROMEDIUL este constituit din agentii care se afla n anturajul imediat al firmei cuprinzand furnizorii de resurse, intermediarii, firmele concurente si clientela. 1. furnizorii de resurse materiale si de munca, prin forta economica de care dispun influenteaza pozitia pe piata a firmei de turism. 2. intermediarii sunt firmele specializate care preiau unele activitati pe care firmele de turism nu le pot realiza la fel de eficient, ei fiind constituiti n comercianti si agenti. 3. comerciantii sunt firme specializate n realuzarea activitatilor de vanzare- cumparare a serviciilor turistice, grupandu- se n : detailistii adica agentii care furnizeaza clientelei potentiale informatii asupra voiajelor posibile, modalitati de transport, conditii de cazare, tarife, etc angrosistii de tipul ,, voiajistilor" sau tur-operatorilor, care se interpun ntre furnizorii de prestatii si detailisti, care pregatesc nainte ca cererea sa fie formulata, prodeusele ce vor fi vandute prin detailisti. 4. agentii sunt persoane fizice sau juridice care se angajeaza, n numele firmelor de turism sau clientilor, sa negocieze contractele de vanzare- cumparare si alte conditii de realizare a serviciilor n turism. 5. clientii reprezinta componenta micromediului caria firma de turism trebuie sa- i acorde cea mai mare atentie. Atunci cand acestia sunt foarte numerosi, ei sunt cunoscuti sub denumirea de ,,public", firma fiind obligata sa organizeze si sa ntretina functionarea unui compartiment specializat de relatii publice.