Colegiul Tehnic ,,Gheorghe Asachi

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE

CERITICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE
NIVEL III
Calificarea profesională: Tehnician în turism

TEMA PROIECTULUI: PIAŢA TURISTICĂ

Profesor coordonator:
Candidat:

2011

1
Cuprins:

Capitolul I:PIATA TURISTICA IN ROMANIA PAGINATIE

1.1.Circulatia turistica
1.2.Serviciile turistice din România
Capitolul II:AVANTAJE COMPARATIVE PENTRU TURISMUL ROMANESC
2.1. Piaţa turistică internaţională
2.1.1.Bulgaria
2.1.2.Rusia
2.1.3.Georgia
2.1.4.Ucraina
2.1.5.Turcia
2.2.Avantaje comparative

2
 ARGUMENT

Turismul reprezintă prin conţinutul său un fenomen caracteristic civilizaţiei actuale, una
din componentele majore ale vieţii economice şi sociale, ce polarizează interesul acestora,
dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. Turismul are rol important pe lan
uman, materializat intr-o serie de efecte pozitive, în ceea ce priveşte pe de o parte turistul, iar pe
de altă parte populaţia din ţările gazdă. Pentru un turist, turismul înseamnă crearea condiţiilor şi a
posibilităţilor de odihnă, destindere, cultură seu contact cu alţi oameni, iar pentru autohton,
reprezintă un mijloc de ridicare a nivelului de trai, de îmbunătăţire a condiţiilor de existenţă.

Înzestrată cu un potenţial turistic de excepţie,în care se încadrează diverse şi

spectaculoase forme de relief, armonios îmbinate, bucurându-se de o climă favorabilă practicării
turismului în tot cuprinsul anului, cu o floră şi o faună bogată, cu numeroase monumente
istorice, de artă şi arhitectură. România poate satisface – prin turismul montan, balnear, cultural,
litoral – cerinţele diverselor segmente ale cererii turistice interne şi internaţionale.

Varietatea şi bogăţia resurselor turistice naturale şi antropice conferă României mari

disponibilităţi pentru turism. Astfel, în centrul ţării, Depresiunea Transilvaniei este înconjurată,
ca o cetate , de ‚,coroana’’ semeaţă a Munţilor Carpaţi acoperiţi cu zăpadă din noiembrie până în
mai. Aceştia posedă ape minerale şi termominerale care, împreună cu alţi factori naturali de cură,
constituie baza dezvoltării unor staţiuni balneare. România este bogată în locuri istorice: cetăţi
dacice şi romane, biserici şi mănăstiri, palate şi castele medievale, multe oraşe şi sate păstrătoare
de vechi tradiţii. La atracţiile naturale şi istorice se adaugă multe din realizările economice,
sociale, edilitare moderne si contemporane , de mare interes pentru orice vizitator, iar
tradiţionala ospitalitate a poporului român este de mult recunoscută.

După revoluţia din decembrie 1989, turismul românesc s-a înscris pe calea reformei
economice, de tranziţie spre economia de piaţă, concretizată în privatizarea întreprinderilor şi
unităţilor de turism, descentralizarea şi autonomizarea acestora, devenite societăţi comerciale cu
capital de stat, privat sau mixt.

CAPITOLUL I

3
 PIAŢA TURISTICĂ DIN ROMÂNIA

Până in 1990 agenţiile de turism utilizau pentru valorificarea prestaţiilor "tarifarul

turistic general”,întocmit anual de către Ministerul Turismului. Analizând oferta turiştilor romani
si străini,putem aprecia ca aceasta s-a orientat,cu precădere,in următoarele direcţii:
- punerea in valoare a patrimoniului geografic din zonele de interes turistic,prin realizarea
unor programe de excursii,vizite,tururi,drumeţii având ca motivaţie principala interesul pentru
diversitatea si armonia formelor de relief,aspect ce situează România printre tarile cele mai
favorizate,cu posibilitatea de practicare a unui ,,turism total”. Atracţia pe care o reprezintă Munţii
Carpaţi s-a materializat prin organizarea de programe specifice,precum drumeţiile pe trasee
montane marcate,curse de teren,alpinism,acţiuni de orientare turistica,programe pentru amatori si
profesionişti,având drept conţinut descoperirea mediului,florei,faunei,formaţiunilor geologice. In
aceasta categorie ar putea fi încadrate programele oferite in Delta Dunării,excursii motivate de
vizitarea peşterilor.
- punerea in valoare a monumentelor si obiectivelor istorice. Intrate in circuitul turistic,
monumentele si obiectivele istorice au fost incluse in programele organizatorilor de turism,
începând cu tururi de oraş si excursii de scurta durata,pana la cercuita speciale de 7 zile. In oferta
româneasca,de interes deosebit s-au bucurat monastirile din Bucovina,datorata originalităţii
lor,frescelor exterioare,amplasării acestora intr-un peisaj de excepţie,dar si alte obiective turistice
din localităţile:Suceava, Radauti . Premiul internaţional ,,Pome d’ Or” al Federaţiei
Internaţionale a Ziariştilor si Scriitorilor de Turism,atribuit monumentelor de arta medievala din
Bucovina si depus la Moldoviţa,confirma valoarea unanim recunoscuta a acestui produs turistic
naţional.
- punerea in valoarea a folclorului,obiceiurilor si tradiţiilor vechi romaneşti precum si a
tezaurului etnografic. Bogat reprezentat si conservat in cultura naţionala,folclorul si etnografia
au fost surse inepuizabile de inspiraţie in întocmirea unor scenarii turistice de mare
atractivitate,particularizând si individualizând oferta româneasca in contextul ofertei
internaţionale. Un program cu aceasta tema a fost realizat la unitatea cu specific “Nunta
Zamfirei” din staţiunea turistica Euforia Nord,program care a fost vândut cu succes datorita
prezentării,intr-o maniera deosebita,a obiceiurilor de nunta la romani,servirii unor preparate
culinare tradiţionale,dar si a integrării turiştilor,prin ghizi animatori.
- punerea in valoare a formelor si mijloacelor de agrement. “Agrementul” este elementul care
completează si măreşte valoarea unui program turistic,fapt care conduce la includerea acestuia in
toata tipologia de programe turistice.
- punerea in valoare a metodelor de tratament romaneşti.
Prestaţiile medicale au fost permanent prezentate in oferta româneasca din staţiunile turistice
cu profil balnear. O particularitate a ofertei de tratament a constituit-o aplicarea si promovarea
metodelor originale de tratament romaneşti: Gerovital, Perl - Amar, Boicil ,metode care au
înregistrat succese pe plan internaţional,in special in perioadele când acestea au fost susţinute de
inventatorii produselor.
- excursiile externe cu sejururi scurte de 1-2 zile,oferite turiştilor străini,fiind organizate in
oraşe din tari cu obiective turistice intens solicitate de turişti.

Analizând conţinutul ofertei turistice romaneşti de programe se poate aprecia:

4
- in unele zone sau staţiuni turistice,programele corespund din punct de vedere numeric
cererii,oferindu-se excursii si programe variate,in timp ce in alte zone programele turistice de
scurta durata si de agrement lipsesc cu desavarsire;
- din totalul programelor lansate s-au valorificat cea 50%,restul de 50%nereprezentand interes
deosebit pentru turişti;
- mijloacele si formele de agrement un s-au dezvoltat in acelaşi ritm cu baza materiala
creata,aspect ce a determinat un grad redus de interes pentru staţiunile turistice si alte zone
incluse in circuitul turistic internaţional;
- programele al căror conţinut a cuprins elemente folclorice,etnografice si rustice au înregistrat
succese deosebite in captarea interesului turiştilor;
- din oferta de excursii externe,de succes si o cerere constanta s-au bucurat programele cu navele
maritime,in special cu destinaţia Istambul,si croazierele dunărene;
- prestaţiile medicale,cu metode originale de tratament romaneşti au cunoscut o valorificare
superioara numai in perioadele când au fost susţinute de inventatori si au fost promovate
corespunzătoare agenţiile de turism.
Resursele turistice au fost valorificate in turism inga din cele mai vechi timpuri,fie ca este
vorba numai la apele minerale sau aşezămintele religioase din antichitate.
1.1.Circulaţia turistică
Participarea la mişcarea turistica a unor mase tot mai largi,diversificarea motivaţiilor,care
generează cererea,au condus la multiplicarea formelor de turism.
Delimitarea formelor de turism şi gruparea lor,după anumite criterii,prezintă atât importanta
teoretica,dar si practica,deoarece conţine elemente de fundamentare a deciziilor referitoare la
dezvoltarea ofertei turistice si alinierea ei la modificările intervenite in structura cererii. Astfel:
a)după provenienţa turiştilor:
- turism intern
- turism internaţional
b)după gradul de mobilitate,turismul intern poate fi:
- de sejur
- de circulaţie(itinerant)
- de circumstanţa
c)in funcţie de direcţia fluxurilor turistice intr-un cadru geografic dat,turismul internaţional
imbrica formele:
- receptiv(de primire)
- imitator(de trimitere)intre aceste forme de turism(intern si internaţional)exista relaţii de
interdependenta care conduce la promovare circulaţiei turistice,la dezvoltarea echilibrata a
acesteia si ia asigurarea echilibrării balanţei de plaţi pentru activitatea turistica.
O alta clasificate importanta a formelor de turism este aceea care ia in consideraţie modul
cum este angajata prestaţia turistica si momentul angajării acesteia. Astfel,distingem:

5
 - turismul organizat
- turismul neorganizat
- turismul semi-organizat
Formele de turism organizat si neorganizat sunt cele mai frecvente in tara noastră.
Statisticele folosite de Ministerul Turismului arata dimensiunile(volumul)activităţii turistice
prin trei indicatori de baza,si anume:
a)numărul de turişti-respectiv numărul persoanelor înregistrate in evidenta unitarilor de
cazare
b)zile-turist care exprima produsul dintre numărul de turişti si durata sejurului(durata in zile a
desfasurarii activităţii turistice)
c)volumul valoric a activităţii turistice,care poate fi exprimat in valuta (dolar S.U.A.) sau in
lei,depinzând de indicatorul economic luat in analiza.
In funcţie e scopul urmărit,de analiza efectuata,datele pot fi grupate după anumite criterii:
- forma de turism
- tara de reşedinţa a turiştilor străini
- societatea comerciale
- forme de cazare etc.
Aceasta creştere s-a înregistrat si pe seama imbunătăţirii coeficientului de exploatare a
spatiilor de plin sezon,precum si exploatarea acestora la capetele de sezon,perioada când spatiile
de cazare au crescut in 1993 cu 50% fata de anul 1991,sosirile de turişti străini au scăzut in
aceasta perioada cu 4%. Numărul persoanelor străine care au intrat in România a scăzut de la 6,5
milioane in1990 la5,5 milioane in1999. Creşterea circulaţiei turistice interne pe litoral a avut ca
efect un numai o creştere de ordin economic,dar mai ales o rezolvare favorabila de ordin social.
Astfel, după 1990.din iniţiativa Ministerului Turismului,prin practicarea unor tarife care au
mers cu reducerea pana la 50% din tarif,produsul litoral a fost din ce in ce mai
solicitat,realizându-se astfel cea creştere a turiştilor romani. In 1998 in tara noastră s-au
înregistrat la frontiera cea. 4.830.000 de vizitatori străini cu scădere de 1,5 % fata de 1989 si cu
11,3% raportat la 1995. Dimensiunile circulaţiei turistice după anul 2000,repartiţia sa spaţiala,
intensitatea pot fi redate prin analiza unor indicatori caracteristici: numărul de nopţi de
cazare,numărul persoanelor participante,durata sejurului,gradul de ocupare a capacitaţilor de
cazare. Se poate observa din figura 2.3 o uşoara scădere a volumului sosirilor in perioada 2000-
2003,urmata de o relativa creştere pana in 2004,constatându-se totuşi in ultimii ani aceeaşi
scădere de la începutul perioadei mai atractive din alte tari,in special cele din apropierea
României(fig. 2.2.,fig. 2.3.).
Factorii care influenţează evoluţia si intensitatea circulaţiei turistice se grupează in:
1. Factorii sociali( veniturile populaţiei,preturile,oferta)
2. Factori psihologici
3. Factori de civilizaţie(nivela de instruire,dorinţa de cunoaştere,moda)
4. Factori tehnici
5. Factori demografici
6. Factori politici

6
1.2. Serviciile turistice din România
Serviciile turistice reprezintă elementul esenţial al bunei desfăsurării a întregii activitatea de
turism. Ele prezintă anumite particularitatea care la deosebesc de restul serviciilor:

- Necesitatea satisfacerii cerinţelor si preferinţelor tuturor categoriilor de turişti

- Capacitatea de a locui rapid in raport cu condiţiile concrete ivite pe parcurs a unui gen
de servicii cu altul care sa poată insa răspunde dorinţelor turiştilor
- Oferta de servicii turistice trebuie sa permită turiştilor sa-si petreacă in mod plăcut
timpul liber in orice moment
- Echilibrarea volumului,serviciilor turistice in raport cu sezonalitatea,ştiut fiind faptul ca
in prezent sezonalitatea joaca un rol important in procesul consumului turistic
- Serviciile turistice,prin modul lor de realizare,prin volumul si calitatea lor, trebuie sa
concură nemijlocit la ocuparea, chiar integrala, a capacitaţilor receptive ale întregii
infrastructuri turistice ( capacitaţi de transport,de cazare,de alimentaţie,de agrement-
divertisment etc.)
- Calitatea si volumul serviciilor turistice trebuie sa sprijine oferta turistica,stimulând
potenţialii turişti sa întreprindă calatorii turistica
- Necesitatea unei permanente studieri si punerii in practica a cailor care sa duca la o
dozare optima a genurilor de servicii turistice oferite turiştilor
- Studierea si punerea in practica a diferitelor posibilitatea de combinare a serviciilor
turistice in vederea diversificării ofertei.
Serviciile turistice prezintă o structura variata. O prima diviziune se refera la serviciile
specifice activităţii de turism,si cuprinde:serviciile legate de calatori si serviciile lege de sejur.
Serviciile legate de organizarea deplasării se afla in strânsa coleraţie cu modul de efectuare a
calatorii,iar diferitele forme de turism ( organizat, neorganizat sau semi-organizat ) trebuie sa
beneficieze de cele mai potrivite mijloace de transport,in funcţie de durata calatori,distanta
străbătuta pana la destinaţie si înapoi, de gradul, de confort ( si de securitate) oferit de mijloacele
de transport folosite ( autocar, tren, avion, vapor).
Deci,serviciile legate de calatori trebuie sa permită o deplasare rapida, sigura, regulata,
confortabila a turiştilor de la locul de reşedinţa la punctul de destinaţie, ceea ce constituie, in
esenţa, motivaţia calatorii turistice.
Serviciile pentru sejur se compun dintr-un complex de servicii dificile definit. Ele au caracter
eterogen si cuprind:
- prestaţii care un sunt caracteristice numai turismului ( cazare, alimentaţie );
- prestaţii stricte legate de activitatea de turism ( agrement, divertisment);
- prestaţii cu un conţinut special, subordonate motivaţiei calatorii turistice ( tratament
balneoclimateric, participarea la anumite manifestări culturale sau sportive ocazionale);
- prestaţii generate la care turistul apelează datorita împrejurărilor si situaţiilor ivite pe
parcurs etc.
O a doua împărţire a serviciilor turistice are la baza clasificarea acestora in raport cu structura
produselor turistice oferite: serviciile turistice specifice si serviciile turistice nespecifice.
Prima categorie cuprinde la, rândul ei, alte diviziuni:
- servicii pentru pregătirea consumului turistic – totalitatea acţiunilor efectuate anterior:
publicitatea in vederea informării potenţialilor clienţi, întocmirea programului calatorii si
a materialelor documentare auxiliare, rezervarea serviciilor alese de turişti, procura
documentelor de calatori;
- servicii de baza, acre sunt cele mai importante servicii ale întregii activitatea turistice si
de care depinde atragerea clientelei. Ele sunt: servicii de transport efectuate când turiştii
sau agenţia de voiaj solicita organizarea si asigurare transportului de la locul de reşedinţa

7
 la locul de destinaţie; servicii de cazare ( in raport cu infrastructura si gradul de confort);
servicii de alimentaţie care sunt asigurate de alimentaţie publica de diferite categorii si
profiluri;
- servicii suplimentare,a căror arie cuprinde agrementul, divertismentul, asigurarea
accesului la manifestări sportive sau la spectacole cultural-artistice etc.;
- servicii cu un conţinut aparte, care cuprind goana de prestaţii speciale, cum ar fi
tratamentul balneoclimateric, servicii pentru alte acţiuni turistice. In categoria serviciilor
nespecifice intra toate genurile de servicii asigurate populaţiei, dar la care aplează si
turiştii.
O a treia secţiune se refera la momentul in care se manifesta cererea de servicii, precum si la
momentul când are loc consumul propriu-zis. Aici întâlnim:
- servicii solicitate ferm de câtre turişti înainte de efectuarea calatorii ( specifice
formelor de turism organizat si neorganizat cuprind, in general, un pachet de servicii de
baza – transport, cazare, masa – precum si un număr variabile servicii minimale auxiliare
– agrement, divertisment);
- servicii solicitate de către turişti ( caracteristice turismului neorganizat - individual) se
manifesta prin cererea adresata de câtre turişti prestatorilor de servicii turistice in
momentul ajungerii la destinaţie. Mulţi releva ca si in cazul turismului organizat sau
semi-organizat exista o cerere spontana de servicii turistice,ceea ce duce la obţinerea unor
încasări sporite pe o zi-turist.
O alta clasificare are in vedere condiţiile si modalităţile de plata ala servicii turistice,
distingându-se: servicii turistice cu plata si serviciile turistice gratuite.
In turismul intern,dar si in cel extern, se foloseşte de mai multa vreme sistemul cartelor de
credit, care reprezintă plata unor servicii ulterioare. Sistemul de Credit Card este folosit la noi
din ce in ce mai des, cele mai cunoscute carduri fiind VISA Credit Card.
O a cinci-a clasificare a serviciilor turistice are la baza structura cererii turistice in funcţie de
provenienţa turiştilor si cuprinde:
- servicii pentru turismul internaţional
- servicii pentru turismul intern
Turismul internaţional cuprinde:
- servicii turistice externe, organizate pentru grupuri de turişti sau pentru turişti individuali,
prestaţia serviciilor turistice fiind stabilite anterior;
- servicii turistice externe comandate de turiştii sosiţi in tara pe cont propriu, fora a avea
unar aranjament stabilit in prealabil;
- servicii turistice mixte sau semi-organizate ( servicii cu rezervare certa si plata in avans)
pe care turiştii străini le solicita in scris unitarilor prestatoare de servicii turistice înainte
de a veni in tara.
Serviciile pentru turism intern cuprind , la rândul lor, doua categorii:
- servicii turistice organizate pentru grupuri de turişti sau pentru turişti individuali, care
includ: transportul, cazarea, alimentaţia,agrementul si divertismentul,serviciile speciale,
etc.;
- servicii turistice independente, solicitate pe parcursul calatorii sau la locul de sejur,
momentul când turistul ia cunoştinţa de diversitatea serviciilor.
Aşa cum apreciază specialiştii, toate aceste categorii de servicii turistice au, pe de o parte un
caracter convenţional,iar pe de alta parte,ele un cuprind întreaga oferta de activitatea turistice.
Având in vedere infrastructura de care dispune turismul romanesc, căreia i se adăuga un cadru
natural deosebit de atrăgător, se cere cunoaşterea perfecta Ade câtre lucrătorii din sfera
serviciilor turistice a tuturor sarcinilor si atribuţiilor specifice locului lor de munca. Numai aşa se
poate atinge,la un nivel dese maxima exigenta, calitatea. Dotările sportive au un loc important in
asigurarea unei game variate de servicii suplimentare, ele neconstituind numai elementul de
atracţie al staţiunii, ci si elementul determinant, dominant al ei ( de exemplu, porturi de agrement
in fiecare staţiune de pe litoral).
8
 Gama serviciilor este foarte larga si complexa. Astfel, in afara serviciilor enumerate mai sus,
putem menţiona: servicii de primire ( transfer de la aeroport la hotel si invers),servicii destinate
copiilor turiştilor (amenajări speciale pe plaja, grădiniţa etc.), aranjamente de programe turistice
speciale ( degustări de vin, programe folclorice etc.),servicii de transmitere a unor mesaje ( telex,
telefon), echipamente salvamar si altele. Serviciile suplimentare sunt prestate intr-o gama relativ
variata. Astfel, o data cu sosirea turistului, este necesar sa i se pună la dispoziţie, prin recepţia
hotelului, transportul bagajelor, diferite informaţii previn locurile de distracţie, cumpărarea unor
publicaţii, păstrarea valorilor in casa de valori, convorbiri telefonice interurbane,sau
internaţionale si altele. Pentru turiştii romani si străini ar prezenta interes vizitare un numai a
obiectivelor turistice si a monumentelor arheologice ale judeţului Constanta,ci si obiectivele
industriale din tara, cum ar fi: Barajule pe Argeş, Transfagarasanul etc. Deşi infrastructura
agrementului cunoscut in ultima perioada o dezvoltare substanţiala,suntem de părere ca ea un
este suficienta si, mai ales, destul de diversificata pentru a face fata cererii din ce in ce mai mari.
Spre exemplu, terenurile de minigolf sunt prea puţin folosite,mai ales de turiştii romani, din
cauza lipsei de instructori pentru acest sport,care se practica la noi pa o scara restrânsa. Multe
dintre aceste terenuri stau nefolosite in majoritatea timpului, farsa li se da o alta destinaţie.
Turiştii romani si străini se limitau numai la restaurant, bar sau discoteca,înotato de agrement
ce aveau, in general,programe asemănătoare. După 1989 a început iniţiativa economiei de piaţa
( hoteluri – restaurante luatei locaţie de gestiune),Luandu-se masuri pentru realizarea de prestaţii
suplimentare pentru diversificarea si dezvoltarea infrastructurii, ceea ce a condus,in prezent, la
mărirea gradului de atractivitate a staţiunilor.

CAPITOLUL II

9
 AVANTAJE COMPARATIVE PENTRU TURISMUL ROMANESC

2.1. Piaţa turistică internaţională

Cele sase ţări riverane Mării Negre – Bulgaria, România, Rusia, Turcia şi Ucraina –
înglobează o mare varietate de resurse turistice, de echipamente şi programe de petrecere a
vacanţelor oferite turiştilor interni si internaţionali. Deşi această zonă reprezintă o înmănunchere
a unor resurse naturale deosebite şi adeseori originale, combinate cu elemente cultural-istorice
foarte interesante şi aparte faţă de restul Europei si respectiv Asiei, baza tehnico-materială a
turismului nu se ridică la valoarea potenţialului turistic şi nici, de cele mai multe ori, la
aşteptările vizitatorilor.
În acest capitol vom încerca o prezentare a elementelor care conturează oferta turistică a
zonei Mării Negre, respectiv a celor sase ţări riverane, punând accentul pe cele situate in zonele
de coastă.
Principala atracţie turistica a întregii regiuni este insăşi Marea Neagra, ocupând o
suprafaţa de 432.000 km34. Este o mare continentala, închisa din toate pârtile, rămasa pe locul
vechii Marii Sarmatice.
Marea Neagră prezintă in lungul armurilor ei, o platforma continentala a cârei adâncime
se mantia la aproximativ 200 m pe o distanta de 100 – 200 km spre larg. Pe aceasta platforma
continentala fundul marii este in general nisipos, mai ales in apropierea armului, favorizând
formarea plajelor. In afara apelor marii, ca atracţie turistica majora, zona litorala a Marii Negre
oferă numeroase resurse turistice, intre care parcuri si rezervaţii naturale ( de exemplu, Delta
Dunării in România si Ucraina ) si platourile înalte de pe coasta Turciei, rezervaţii de fanatoare,
plaje naturale, lacuri cu apa dulce sau sărata, o flora si o fauna originala si chiar unica ( in Delta
Dunării ), un climat propice curelor heliomarinei odihnei. Deosebit de interesanta este asocierea
litoralului cu zona montana din imediata apropiere, aşa cum se întâmpla in Bulgaria si Turcia,
oferind un peisaj deosebit, de mare atractivitate.
Un element aparte al potenţialului natural al regiunii îl constituie factorii naturali de
cura, incluzând nămolurile, apa marii, izvoarele minerale, climatul, valurile marii.
Zona Marii Negre dispune si de un important potenţial cultural, numeroasele marturii
ale civilizaţiilor trecute sau prezente – situri istorice si arheologice, muzee, monumente istorice
si religioase, festivaluri de film sau muzicale, obiective economice de interes turistic ( cum ar fi
porturile )etc.
Principalele resurse turistice ale fiecărei tari riverane Marii Negre vor fi prezentate in
continuare.

2.1.1. Bulgaria

10
 Potenţialul turistic al Bulgariei este deosebit de bogat si variat: mare cu 384 km de coasta si
plaje însorite, munţi cu structuri si caracteristici diverse, flora si fauna bogata,
Foto. 2.1. Vf. Musala, Rila, Bulgaria
peste 550 de izvoare minerale cu proprietatea curative, un climat sănătos, fenomene naturale

unice, precum si circa 2000 de peşteri interesante. Aceasta tara frumoasa si ospitaliera un si-a
valorificat pe deplin potenţialul turistic, dar oferă toate condiţiile de dezvoltare a turismului
verde, de promovare a vacantelor ecologice sau a agroturismului.
Principalele resurse turistice se regăsesc in zona Montana si pe coasta Marii Negre.
Munţii Bulgariei pot fi caracterizaţi prin vârfurile ascuţite acoperite de zăpada si pârtiile line,
pădurile bogate in specii floristice si faunistice valoroase, densa reţea hidrografica, prezenta
izvoarelor minerale, a rezervaţiilor, prin existenta satelor pitoreşti păstrătoare de tradiţii sau a
staţiunilor de schi.
Cel mai maiestuos munte al Bulgariei este Rila, cu cel mai înalt vârf – Mussala
( 2925 m - fig. 2.1. ), cu 219 trecători, peste 200 de specii de plante si o lume animala variata;
Foto. .2.2. Cascada din grădina Castelului din Balcic

Monastirea Rila prezintă un interes turistic deosebit, renumita staţiune ( si cea mai veche)
Borovet. Muntele Pirin este al doilea ca inălţime in Bulgaria, cu o inălţime maxima de 2914 m
( varful Vihren), cu 176 lacuri de munte si aproape 100 specii de plante rare, inclusiv floarea de
colt. Cele mai cunoscute staţiuni de schi sunt Sandanski si Bansko.

11
 Litoralul bulgăresc al Marii Negre, desfăşurat pe o lungime de 384 km, dispune de un bogat
potenţial turistic, valorificat printr-o serie de staţiuni si centre turistice de mare atractivitate.
Principalele atracţii turistice ale acestuia sunt:
 un relief costier interesant, fiind renumite stâncile roşiatice de la capul Caliacra,
falezele pitoreşti ( Balcic, fig. 2.2.), versanţii montani care coboară in mare
( Starea Pianina, in zona Ozor), Nisipurile de Aur, dunele de nisip de pe Coasta
Soarelui si de la Nessebara;
 un climat blând, favorabil curelor si odihnei, cu o temperatura medie a aerului de
220C in iulie, cu precipitaţii minime, o umiditate relativa de 78% vara si ceva mai
mare iarna, o radiaţie solara anuala medie de 2240 ore, o nebulozitate
nesemnificativa,brize moderate;

Foto. 2.3. Ţărm înalt – Cap Kaliacra, Bulgaria

 vegetaţie bogata, aproape luxurianta, cu păduri dense si răcoroase si o fauna
terestra si acvatica foarte diversa;
 numeroase lacuri de-a lungul coastei, precum si insule exotice; importante surse
termale, utile tratamentului contra artrozelor, arteritelor, reumatismelor, sechelelor
poliomielitice etc.;
 interesante vestigii istorice greceşti antice, romane, bizantine, ruine ale unor vechi
temple, muzee etc.
Condiţiile climatice in Bulgaria sunt favorabile practicării turismului; acestea vizează in
funcţie de altitudine. Verile sunt călduroase, plouând uneori. Iernile sunt reci si cu zăpada
abundenta, mai ales in zona montana. Ploua frecvent in timpul primăverii si toamnei.
2.1.2. Rusia
Aşezata pe doua continente,- Europa Estica si Asia -, Rusia este cel mai întins stat de pe glob,
incluzând astfel o mare varietate de forme de relief de resurse turistice naturale si antropice.
Clima este foarte variata, in nordul si centrul european al Rusiei întâlnim tipuri variate de
clima; zonele cu clima cea mai blânda sunt de-a lungul coastei baltice. Vara este însorita 9 ore/zi,
dar iarna poate fi geroasa. In Siberia, iernile sunt foarte friguroase, dar verile sunt plăcute si puţin
mai scurte si umede. Diferenţele de temperatura sunt foarte mari de la iarnă la vara. In sudul
european al Rusiei, iarna e mai scurta decât in nord. Stepele ( SE ) au veri uscate si călduroase,
urmate de ierni geroase. In nordul si nord-estul Marii Negre iernile sunt blânde, dar ploile cad in
cantitatea mari tot timpul anului.

12
 Foto. 2.4. Catedrala Iisus Hristos Mântuitorul, Rusia

2.1.3. Georgia
Dispunând de un relief predominant montan, Georgia deţine si un potenţial turistic
important in zona litorala. Peisajul variat, condiţiile de clima subtropicala, prezenta izvoarelor
minerale, a plajelor naturale au permis dezvoltarea unei salbe de stadiu in zona de litoral: Gofra,
Pitunda, Gudareta, Suhumi, Batumi si altele.

Foto.2.5. King Haakon Bay, Georgia

Obiectivele antropice sunt prezentate prin ruine de palate si monumente istorice, castele
vechi, temple din sec. al X-lea, monastiri si catedrale.
Climatul este temperat, cu veri călduroase si ierni blânde, in special in partea sud-vestica
a tarii. In zonele muntoase se înregistrează frecvent temperaturi scăzute. Cantităţile cele mai mari
de precipitaţii apar in condiţiile climatului subtropical din sud-vest.
Oraşele Georgiei sunt foarte interesante pentru vizitatorii acestei tari oferind numeroase
obiective turistice.
2.1.4. Ucraina

13
 Ucraina dispune de un bogat potenţial turistic care se concentrează in special pe litoralul
Marii Negre, respectiv in peninsula Crimei. Aceasta constituie o regiune aparte fata de restul
teritoriului ucrainean sub raportul condiţiilor naturale: câmpie neteda si joasa, zona montana
( munţii Jaila), climat si vegetate mediteraneene, plaje însorite si faleze spectaculoase etc.
Interesante sunt plajele stâncoase sau nisipoase, falezele, abrupturile, promontorii de mare
frumuseţe, lacurile sărate.
Ucraina are o clima temperata cu veri călduroase, toamne însorite si ierni răcoroase cu
multa zăpada.

Foto.2.6. Kiev

Kievul este capitala Ucrainei ai al treilea mare oraş in CSI. Localitatea a fost fondata in
secolele VIII si IX si reprezintă leagănul civilizaţii ruseşti,- “ originea statului rus”-, fiind si
locul din care s-a răspândit credinţa ortodoxa in restul Europei.
Deşi multe dintre clădirile oraşului au fost distruse in cel de-al doilea război mondial, Kievul
a rămas un oraş ce are foarte multe de oferit.
2.1.5. Turcia
Având ieşire la patru
mari –Neagra, Marmara,
Egee si Mediteraneeana - o
poziţie geografică
favorabilă unui tranzit
comercial si turistic
imoportant. Turcia deţine
un imens potenţial turistic,
in care pitorescul peisajelor,
reliefului, coastelor marilor
si vestigiile cultural-istorice
constituie atracţii de mare
interes.
Foto. 2.7. Mănăstirea
Sumela

14
 Climatul Turciei este variat, fiind insa predominant cel mediteranean cu veri fierbinţi si
ierni blânde, datorat marilor Egee, Marmora si Mediteraneene.
2.2. Avantaje comparative
Varietatea si bogata atracţiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce
România pe unul dintre primele locuri in Europa. Localizarea Românie la întretăierea mai multor
drumuri europene facilitează accesul aici pe toate căile – cu avionul, maşina, trenul sau vaporul.
Principalele puncte turistice din România sunt: capitala tarii (Bucureşti), Litoralul Marii Negre
cu staţiunile sale (Mamaia, Euforia Nord, Neptun etc.). Delta Dunării, Munţii Carpaţi, in special
Valea Prahovei si Poiana Braşov (zonele montane cele mai frecventate). Bucovina (situata in
nordul Moldovei) cu vestitele monastiri si biserici, ale căror picturi exterioare (datând din sec.
XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, sudul Transilvaniei, incluzând si ţinutul Haţeg si
zonele înconjurătore (leagănul civilizaţiei dacice) si nordul Olteniei.
Pe langa aceste zone turistice in România sunt multe alte centre turistice, oraşe si staţiuni. Ele
includ oraşele cu vestigii medievale: Iaşi (vechea capitala a Moldovei), Cluj-Napoca (cel mai
important oraş al Transilvaniei medievale), Timişoara (oraş multietnic si multicultural din
Banat), Braşov, Târgovişte (capitala Munteniei, înainte de Bucureşti), Sibiu, Sighişoara etc.
Fluviul Dunărea la Porţile de Fier, masivul Făgăraş (cu cel mai spectaculos relief alpin din
România) sau Parcul Naţional Retezat din Carpaţii Meridionali incinta vizitatorul cu frumuseţea
lor fora pereche. Locurile istorice si mediul lor natural sunt punte de atracţie pentru turiştii
străini, si un numai, datorita legendelor populare locale (de ex. Legenda lui Dracila – fig. 2.4.).
Foto. 2.4. Castelul Bran

Principalul avantaj
competitiv al României fata de
celelalte tari din Europa îl
reprezintă chiar oferta turistica.
România este o destinaţie
turistica pentru toate vârstele si
toate anotimpurile. O cale spre
promovarea turismului
romanesc ar reprezenta-o
apelarea la firme internaţionale
de consultanta. România un are
competitori direcţi. Este bine
poziţionata. Deţine toate
formele de relief. Stimulează
dezvoltarea turismului de
familia. Toate aceste elemente
concura la recrearea imaginii
de destinaţie turistica. In viitor,
tara noastră are şanse pe pieţele-nisa prin promovarea culturii, activităţilor de pescuit/fanatoare,
plimbărilor, turismului pedestru, a Deltei Dunării, Marii Negre si staţiunilor, munţilor, echitaţiei,
monastirilor din Bucovina, cetăţilor antice romane, greceşti si dacice, comunitarilor germane in
România, legendei lui Ştefan cel Mare – aparitorul creştinităţii, despre Dracula Park, despre
Bucureşti – Parisul Estului si despre vinurile romaneşti ( viile, cultivate la aceeaşi altitudine ca si
Bordeaux si Piemont).
Una dintre legendele atractive ce avantajează România turistica o reprezintă “legenda
misterioasa a lui Dracula”. Cei care doresc sa cunoască ceva mai multe lucruri despre “vampirul
din Carpaţi”, pot vizita locurile de mare însemnătate pentru viata lui, amintite in istorie sau in

15
lucrările de ficţiune. Pentru a cunoaşte câteva locuri din viata aventuros a lui Dracula se pot
vizita mai multe obiective dintre care:

- Castelul lui Dracula (sus in Munţii Barau);

- In Bistriţa la Hotelul Golden Crown pentru a ne aminti de faimosul caracter a lui Dracula
in Sighişoara unde se afla cetatea medievala si casa unde a copilărit Dracula (turiştii pot
lua masa in aceasta casa;un departe de casa se afla locul unde obişnuia sa aplice
pedepsele răufăcătorilor);
- La Castelul Bran( locul de fanatoare a lui Vlad Dracul), datând din secolul XIV;
- Ruinele cetăţii Poienari (reconstruita de Vlad Dracul);
- In Târgovişte, capitala tarii in timpul domniei lui Vlad Dracul, pentru a vizita ruinele
Palatului Regal si Turnul Chindia;
- Langa Bucureşti la monastirea Snagov unde a fost înmormântat Vlad Dracul;
- In Bucureşti se pot vizita ruinele palatului lui Dracula (Curtea Veche).
Deşi exista si in Bulgaria munţi,natura a fost in mod deosebit generoasa cu România, un
amant al cărui relief este caracterizat prin varietate, proporţionalitate si armonie si care este
distribuit in mod egal pe toata suprafaţa tarii:
- Munţii (peste 800 m altitudine)deţin 31%;
- Dealuri (cu altitudini cuprinse intre 200 si 800 m) – 33%;13 câmpii (sub 200 m
altitudine) – 36%.

Principalele avantaje turistice ale Cârpirilor Romaneşti fata de alte zone muntoase din
Europa si din lume sunt:

- Altitudinea propice practicării schiului si accesibilitatea acestora in orice anotimp;

- Dispunerea acestora in alternanta cu depresiunile sub+montane, culuarele de vai,
ceea ce-i face sa fie feriţi de avalanşe sau viscole si practicabili pentru turism
indiferent de anotimp;
- Relativ buna reţeaua rutiera, dotata cu drumuri forestiere, dar si modernizate;
- Dotarea cu cabane de interes naţional si internaţional, la distante propice.

Arealul dealurilor si podişurilor oferă largi posibilitatea pentru practicarea turismului

baleno-medical, a turismului pentru pescuit, a turismului de fanatoare.
In câmpie exista multa lacuri amenajate propice turismului balnear (Amara, Lacul Sărat),
turismul de agrement, pentru pescuit. Cel mai valoros potenţial de câmpie este oferit de zona de
litoral. Se remarca condiţiile naturale deosebite, propice vacantelor la Marea Neagra:

- Relieful ca faleza înalte intre Euforie - Olimp si Mangalia - Vama Veche;

- Nisipul cuarţos si calcaros cu o granulaţie medie;
- Orientarea plajei care permite băile si expunerea la soare pe durata unei zile;
- Salinitatea redusa.

In zona litoralului, se regăseşte o adevărata salva de lacuri, cu apa dulce sau cu apa
sărata. Lanţul de staţiuni a litoralului romanesc, se inşiră de la nord la sud pe o distanta de
aproximativ 72 km intre Năvodari si Vama Veche, in următoarea ordine de la nord la sud:
Năvodari, Mamaia, Constanta, Euforia Nord, Euforia Sud, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter,
Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche. Aceste localitatea sunt unite de
Drumul European E 87, si pe calea ferata Constanta-Mangalia.
Aceasta este cea mai importanta zona turistica, considerând numărul mare de turişti
romani si străini. “Riviera” româneasca, cu o lungime de 50 de km, făcuta dintr-un lanţ continuu

16
de 16 staţiuni (unele dintre ele balneoclimaterice), in afara de cele sase cele mai căutate:
Mamaia, Euforia Nord, Costineşti (staţiunea tineretului), Neptun (locul de vacanta preferat a lui
Ceauşescu), Olimp, Venus, 2 Mai, toate construite după 1960. Turiştii pot vizita si vestigiile celor
trei colonii fondate de greci aici in secolele 7-6 înainte de Hristos: Histria in nord, Tomis in
ce ntru (in zilele noastre Constanta, cel mai important port la Marea Neagra a României si care
găzduieşte un impozant muzeu arheologic) si Callatis (in prezent Mangalia), cat si monumentul
de la Adamclisi (foto 2.5.- aflat la
circa 100 km vest de litoral). In
afara de factorii de cura
obişnuiţi,exista aici lacuri naturale
cu nămol. Lacul Techirghiol este
cel mai apreciat si câteva senatorii
au fost construite in jurul lui.

Foto 2.5. Monumentul

de la Adamclisi

Un alt avantaj al României este Delta Dunării, cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din
Europa. Ea acoperă o suprafaţa de 2.681 km2, cu o zona sălbatica răsfirata pe ape si care se
întinde de la graniţa ucraineana pana la mai multe lacuri aflate in partea de nord a staţiunilor de
pe litoralul Marii Negre. Delta Dunării este ţinutul cel mai tunar al Europei – in fiecare an i se
adăuga prin aluviuni mai mult de 43,7 m. Pe măsura ce se apropie de zona Deltei, Dunărea se
divide in trei braţe. Braţul cel nordic formează graniţa cu Ucraina, braţul mijlociu duce in febrilul
port Sulina, iar braţul cel sudic si croieşte drum lin câtre portul Sfantu Gheorghe. Nenumărate
canale pornesc din aceste braţe, ramificându-se in lacuri mărginite de pomi, insule de răchita,
bazine acoperite cu nuferi de apa; totodată aici poţi întâlni dune de nisip si ochiuri de vegetaţie
abundenta.
Delta Dunării este situata in nordul coastei romaneşti. Fiind formata din trei braţe
principe, de-a lungul cărora se găsesc numeroase canale, pâlcuri de pădure, numeroase
insule,Delta formează un potenţial de o valoare turistica inestimabila. Delta Dunării este un
adevărat paradis faunistic. Aici vieţuieşte 98% din fauna acvatica europeana, întreaga fauna de
odonate, de lepidoptere acvatice si e moluşte gasteropode de Europa si tot aici si găsesc refugiu
mamifere rare cum sunt Mustela lutreola
(foto. 2.5.), Lutra si Felis silvestris. Vertrebele
care, prin prezenta lor, dau nota specifica
faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentaţi de 2
specii de caudate si 6 specii de anure, iar
reptilele prin 8 specii, majoritatea şerpi (4
specii). Peştii sunt prezenţi prin 65 specii, cei
mai mulţi de apa dulce (60%), restul migrând
primăvara din Marea Neagra. Intre aceştia din
urma, sturionii si scrumbiile au rol important,
aţa ştiinţific, cat si economic.
Foto 2.5. Vizonul ( Mustela Luatrela)

17
 Dunărea, al doilea râu ca lungime din Europa, izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră in
Germania si înainte de a ajunge la Tulcea (România) fluviul se desparte in trei braţe:
Chilia,Sulina si Sf. Gheorghe, care se vărsa apoi toate in Marea Neagra. Cele sase braţe formează
cea mai importanta delta din Europa (5050 km, din care 4340 km pe teritoriul României).
Mănăstirile din nordul tarii, Bucovina, sunt poate cele mai frumoase atracţii turistice ale
României si un exista mod de comparaţie pentru ceea ce se vede in Bucovina si Moldova.
Întemeiate majoritatea lor in timpul domnitorului Ştefan cel Mare (1457-1504), pereţii exteriori
ai mănastirilor sunt ornaţi cu fresce reprezentant scene din Biblie (pentru educarea turanilor din
perioada menţionata, se spune). In mod remarcabil, deşi au trecut peste 500 de ani, toate picturile
si-au păstrat coloritul si detaliile. Câteva dintre cele mai faimoase monastiri bucovinene sunt
mănastirea Voroneţ, construita in 1488 si denumita Capela Sextina a Răsăritului, apoi mănastirea
Suceviţa cu “Scara virtuţilor” (scara cereasca, o reprezentare a Judecaţii de Apoi), mănastirea
Humor pe pereţii căreia diavolul este întrupat in femeie, monastirea Moldoviţa cu picturile
amintind de Căderea Constantinopolului precum si monastirea Arbore. Rămăşiţele domnitorului
Ştefan cel Mare se afla in mormântul sau la mănăstirea Putna (ctitorita chiar de domnitor) unde
se afla si un muzee cu piese de arta medievala (covoare, icoane, mânături si bijuterii).

Foto.2.6. Mănăstirea Putna

Oraşul Suceava, amplasat la poalele Bucovinei, este punctul de plecare in turul

monastirilor. Zona Bucovinei este renumita prin bisericile si monastirile sale: Voroneţ, unica prin
culoarea predominant albastra cu care sunt pictaţi pereţii exteriori, Moldoviţa, Suceviţa, care are
cel mai mare număr de fresce, Putna. In Moldova sunt dispuse 48 de monastiri unicat, construite
in sec. XIV-XV,simbolizând victoria poporului roman asupra turcilor si reuşita in păstrarea
identitarii neamului.
Aceasta zona, cunoscuta in cea mai mare parte si ca Bucovina, este recunoscuta pentru
frumuseţea dealurilor ei împădurite, pentru rafinamentul artiştilor populari de aici si pentru
eficienta vechilor staţiuni de aici ( Vatra Dornei si Câmpulung Moldovenesc). Faima
monumentelor de arta din Bucovina a trecut de mult de graniţele tarii. Cele mai cunoscute sunt
cele cinci monastiri fortificate, cu bisericile lor cu tot, ridicate in secolul al XV-lea si XVI-lea,
pictate in secolul al XVI-lea cu fresce exterioare care sunt si azi unice in Europa. Cele cinci
monastiri sunt: Voroneţ (“Capela sextina a orientului”- foto 2.6.), Arbore, Humor, Moldoviţa si
Suceviţa. Multe din ele au fost întemeiate de Ştefan cel Mare si Petru Rareş, conducători de
seama ai Moldovei. Plecând din Suceava, vechea capitala a Moldovei si principalul centru
turistic al zonei, turiştii pot vizita impozanta monastire Putna, unde se afla mormântul lui Ştefan

18
cel Mare, sau monastirea Dragomirna o alta construcţie ce impresionează prin linia arhitectonica
zvealta.
Unul dintre cel mai mare avantaj competiţional al României si prin care turismul se poate
relansa este turismul balneoclimateric deoarece tendinţa actuala pe plan mondial este de a
înlocui tratamentul medical al unor afecţiuni prin tratament cu factori naturali de cura. Exista in
acelaşi timp tendinţa de a îmbina turismul propriu-zis cu turismul baleno-medical.

Foto. 2.7. Mănăstirea Voroneţ

Turismul balnear are cea mai buna reprezentare in teritoriu, ca urmare a bogatei de
resurse balneare. Prin staţiuni sunt valorificate aproape toate tipurile de ape minerale, mofetele,
nămoluri organice si anorganice, climatul salinelor si calităţile terapeutice ale litoralului. Pe
teritoriul romanesc se găsesc circa 1/3 din resursele balneare europene. Dintr-un total de 160
staţiuni balneare si de cea 400 de localitatea si puncte balneare doar un număr de 25 sunt de
interes naţional, celelalte având un rol mai redus pe piaţa turistica interna si europeana. Cele mai
cunoscute sunt: Covasna, Tuşnad, Calimăneşti, Olăneşti, Sinaia, Băile Felix, Neptun, Euforia
Nord. La nivel naţional staţiunile balneare dispun de 16% din capacitatea de cazare si aproape
6%din cererea turistica internaţionala.

O INCHEIERE

19
BIBLIOGRAFIE
1. Camarda, Adina, 2005,Economia turismului, Editura Omnia UNI S.A.S.T
2. Dionisie,Cristina, 2002, Managementul turismului, Editura Junimea, Bucureşti
3. Mecu,Gh., 2001, Turism si tratament balnear pe litoral, Editura Naţional
4. Sabo, Bucur, Mariana, 2006, Marketing turistic, Editura Irecson, Bucureşti
5. Stănciulescu,Gabriela (cord.) 2000, Managementul turismului durabil in tarile
riverane Marii Negre, Editura AH Beck
6. Dinu, Mihaela, 2006, Geografia turismului, ed. Didactica si Pedagogica, Bucureşti

20