Academia de Studii Economice Facultatea de Comert

Prezentarea turistica a zonei Dobrogea

Masteranzi: Cador Alexandra

Dumitrescu Cristina Ghioca Ruxandra Cuprins :

Introducere

Introducere Dobrogea este un teritoriu istoric si geografic care face parte din teritoriul Romaniei si cel al Bulgariei, intre Dunare si Marea Neagra. In trecut, era cunoscuta sub numele de Dacia Pontica, sau Scitia Minor. Pe teritoriul Romaniei de astazi, Dobrogea contine doua judete, Tulcea si Constanta, iar in Bulgaria, Dobrici si Silistra. Principalele orae sunt: Constana, Tulcea, Medgidia si Mangalia, la care se adaug numeroase sate i staiunile balneo-climaterice i de vacan de pe litoral: Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud (odinioar Movila), Costineti, 23 August (odinioar Tatlageac), i, la Comorova (la nord de Mangalia) ntreaga salb de staiuni numite Neptun, Saturn, Olimp, Jupiter, Venus i Aurora; la sud de Mangalia mai gsim 2 Mai i Vama Veche. Numeroase alte sate de vacan destinate vacanelor i perioadelor de relaxare de gsesc la limane (Histria, Ovidiu, Techirghiol) sau la Dunre. Dobrogea este mrginit n partea de nord-est de frumosul habitat al Deltei Dunrii. De asemenea, pe teritoriul Bulgariei, regiunea deine oraele Bazargic i Silistra i situri turistice de patrimoniu natural i istoric: Albena, Balcic, Cavarna, Caliacra, abla. Suprafaa - aproximativ 15.570 km Organizare administrativa - pe teritoriul Romniei, Dobrogea este compus din: judeul Tulcea i judeul Constana Istoric ncepnd de la mijlocul secolului al VII-lea .e.n. grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au ntemeiat o serie de colonii pe rmul maritim al actualului jude Constana, printre care se numrau Histria i Tomis, iar grecii dorieni Callatis (Mangalia). Prin intermediul acestor colonii, prin schimburile comerciale care se efectuau, grecii antici au stabilit legturi cu geii localizai, lsnd numeroase informaii arheologice i istorice despre populaia din zon, despre ocupaiile, obiceiurile i modul lor de via. nainte de cucerirea Daciei de ctre romani, Dobrogea pe atunci Schythia Minor a intrat sub stpnirea roman (sec. I .e.n.). Ca urmare, Dobrogea poate fi considerat ca fiind prima provincie roman dintre toate provinciile romneti de mai trziu. Aezarea geografic la interferena drumurilor ce legau apusul Europei de lumea bizantin din estul Europei a fcut ca, la nceputul evului mediu, Dobrogea, s suporte consecinele disputei dintre migratori. La sfritul secolului al XIV lea Dobrogea intr pentru aproape cinci secole sub stpnirea imperiului otoman, efectele dureroase ale acestei stpniri seculare fiind mai ales de natura economic i naional. Dobrogea, teatrul de lupt ntre armatele ariste i

otomane, a revenit la patria mama n urma rzboiului din anii 1877-1878, care a consacrat cucerirea independenei de stat a Romniei.

Aezare Este limitat: la nord de masivul Dobrogei (Munii Mcinului - muni scunzi, tocii), nconjurat de podiuri larg vlurite (Podiul Tulcei, Podiul Babadag, Podiul Casimcei) ntrerupte de depresiuni, la nord-est de Delta Dunrii, la est de Marea Neagr i la sud de un podi tabular, cu fragmentare redus, cu caracter de cmpie de eroziune. Popula ie Conform datelor recensmntului din 2002, cele dou judee din partea romneasc a Dobrogei au o populaie de 971.643 de locuitori. 883.620 (90,94%) sunt romni (inclusiv aromni). Alte grupuri semnificative sunt: 27.580 turci, 23.409 ttari, 21.623 lipoveni i restul greci, ucraineni i bulgari. Relieful Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200 m., diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse. Ca principale unitati naturale se disting: podisul care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda); campia din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica culturile de camp in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala. Partea sudica corespunzatoare Podisului Litoralului este delimitata spre vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km. Zona litorala este marcata de mai multe trepte: 5-15 m, de-a lungul tarmului;

20-30 m, cu omare continuitate, patrunzand mult in interior, formand o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor; 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte inconjurand limanele si lagunele maritime; 50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km; 70-85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare. Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat ca pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat de numeroase vai cu orientari diferite.Dintre cele mai importante vai amintim Casimcea, Saraturi, Nuntasi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua s.a. In Valea Casimcea, intre localitatile Cheia-TargusorGura Dobrogei au fost descoperite 15 pesteri cu mare importanta arheologica si paleontologica: Pestera Mireasa, Pestera de la Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Liliecilor etc. Clima Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizicogeografice ale teritoriului. Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara - 11,20C la Mangalia si 11,20C la Murfatlar) iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile gnu scad sub 100C. Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -250C la Constanta la 10 februarie 1929, -33,10C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 si 25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942. Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii. Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte. Hidrografia In interior, judetul Constanta, este deficitar in privinta apelor curgatoare(cele mai multe avand debite mici si oscilante), pe margini are numeroase lacuri-limane fluviatile si fluvio-maritime. O nota caracteristica a retelei hidrografice de pe teritoriul judetului este densitatea foarte scazuta a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentand cea mai redusa valoare de pe intreg teritoriul tarii. Apele sunt reprezentate de rauri( Topolog, Chichirgeaua, Carasu), parauri( Casimcea, Topolog, Crucea, Nuntasi), lacuri( Buceag, Oltina, Baciu, Tasaul, Corbu, SiutghiolMamaia, Agigea, Tabacarie, Techirghiol), limanuri s.a.

Nu putem vorbi de hidrografia judetului Constanta fara sa amintim principalele caracterstici ale celor 2 componente principale ale hidrografiei dobrogene fluviul Dunarea si Marea Neagra. Fluviul Dunarea si Canalul Dunare-Marea Neagra realizat partial pe traseul vaii Carasu, are o lungime de 64 km, intre Cernavoda si Agigea, are o adancime medie de 7,5 msi este prevazut cu doua ecluze( la Cernavuda si la Agigea). Marea Neagra margineste judetul spre est, cu suprafata de 462535 km 2( impreuna cu Marea Azov), este o mare de tip continental deschisa. Are tarmurile crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule (Crimeea) si insule (ins. Serpilor). Salinitatea apei marii oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc, 18% in largul marii si 22% la mari adancimi. Temperatura medie anuala a apelor Marii Negre in zona litoralului romanesc este de 12,70C. La Constanta s-au inregistrat cele mai ridicate temperaturi ale marii de 22,40C, iar cele mai scazute temperaturi s-au inregistrat in luna februarie( 2,90C) Flora si fauna se dezvolta numai in stratul superior (pana la 180m adancime).Se intalnesc forme proprii ca familia sturionilor, formele mediteraneene scrumbia albastra, iar la gurile de varsare ale fluviilor forme de apa dulce (gingirica). Frecvent pot fi intalnite forme interesante cum sunt calul de mare , pisica de mare , unele specii de delfin (porcul de mare) , un mic rechin (cainele de mare ) si mai rar foca din Marea Neagra. Flora este alcatuita din alge verzi ,rosii si brune si se dezvolta pana la adancimea de 75-80m pana unde patrunde lumina soarelui .

Fauna Intr-o stransa legatura cu raspandirea solurilor si vegetatiei intalnim o varietate foarte mare de vietuitoare. Datorita acestor raporturi de interdependenta raspandirea teritoriala a vietuitoarelor urmeaza aproape fidel arealele de vegetatie . In regiunea de stepa , cea mai extinsa in limitele judetului Constanta , fauna prezenta se caracterizeaza printr-un mare numar de pasari si rozatoare care-si gasesc hrana din belsug . Printre speciile caracteristice stepei din judetul Constanta se numara popandaul , cel mai daunator si iepurele vanat bine apreciat . Sa mai intalnesc in numar mare orbetele mic , soarecele de camp si sobolanul cenusiu . Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de stepa , dihorul patat, grivanul , sarpele rau .Reptilele sunt reprezentate prin gusterul vargat , soparla de stepa si broasca testoasa dobrogeana . Dintre pasari amintim potarnichea , graurul, cotofana , uliul parumbar , uliul serpar, prepelita si ciocarlia. In lacurile din lungul litoralului si pe malul Dunarii sunt intalnite frecvent exemplare de :sarpe de apa , pesti importanti pentru pescuit ( caras , crap , biban , salau) si numeroase pasari: chiriachite , pescarusi , cormorani , starci cufundaci , fugaci , gaste , majoritatea oaspeti de primavara .

Pe nisipurile maritime fauna este reprezentata prin numeroase cochilifere (scoici japoneze , scoici albe , midii , stridii ). Dintre mamiferele mai rar intalnite putem aminti unele specifice Dobrogei :vulpea carbunareasa , parsul de copac , jderul de piatra si dihorul patat. Vegetatia In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului Constanta se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme , de o mare varietate , incepand cu ecosistemele terestre de stepa , silvostepa si padure sfarsind cu ecosistemele acvatice , marine si lacustre , din lungul litoralului si Dunarii . Zona stepei , cu limita superioara de 50-100m altitudine , cuprinde o vegetatie superioara doar in locurile improprii culturilor pe fasiile de pasuni ori in rezervatiile naturale . Zona silvostepei ocupa spatii reduse ca suprafata in sud-vestul judetului , dar sub forma de palcuri izolate apare si pe versantii vailor abrupte . Zona de padure ocupa , in judetul Constanta arealele cele mai restranse cca 3% din teritoriul acestuia . Zona vegetatiei nisipurilor maritime ocupa suprafete restranse . In vederea consolidarii falezelor si fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbusti . Pe solurile saratoase , de-a lungul zonei nordice a litoralului , apare o vegetatie halofila (de saraturi) . In zona litorala si dunareana a limanurilor cu apa dulce , pe depozite lacustre , se contureaza biotopul marginal palustru, in care vegetatia este predominant hidrofila. Vegetatia Marii Negre este formata din asociatii de plante , alge de marimi si culori diferite si iarba de mare singura planta cu flori din apele marine romanesti . In localitatile urbane si in statiunile litoralului , in special , spatiile verzi intravilane , au un rol estetic peisagistic deosebit . Rezervatiile naturale din Dobrogea de Nord Ariile protejate constituite pe teritoriul judetului Tulcea si recunoscute la nivel national, sunt in total 35, insumand o suprafata de 586.238,05 ha, din care o Rezervatie a Biosferei - Delta Dunarii care este structurata pe zone functionale astfel: zone cu regim de protectie integrala - 50.600 ha, zone tampon - 223.300 ha; Parcul National Muntii Macinului cu o suprafata de 11.321ha , 18 Rezervatii Stiintifice incluse in RBDD si 9 Rezervatii Naturale. 1. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii - are o suprafata de 3.446 km patrati si este cea mai mare si cea mai bine conservata dintre deltele europene. A intrat in patrimoniul mondial UNESCO in anul 1991 ca rezervatie a biosferei. Delta Dunarii contine peste 320 de specii de pasari si 45 de specii de peste de apa dulce in numeroasele sale lacuri. Acesta este locul unde milioanele de pasari din diferite colturi ale Pamantului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterana) vin sa se cuibareasca. Vegetatia deltei este reprezentata in mare parte de o vegetatie specifica mlastinilor

(stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia mitica) si ocupa 78 % din totalul suprafetei. In Delta Dunarii convietuiesc aproximativ 14 mii de oameni. Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a constituit principala ocupatie a locuitorilor din Delta. Si astazi traiesc in special din pescuit, dar si din agricultura.sit cu valoare de patrimoniu natural mondial si de zona umeda de importanta internationala, include in total 18 zone de protectie integrala din care15 in judetul Tulcea. 2. Parcul National Muntii Macinului - cu o suprafata de 11.321 ha, este situat pe teritoriul administrativ al localitatilor: Macin , Greci (situate in vestul parcului) comuna Cerna (amplasata in vestul si sud-vestul parcului), comunele Hamcearca si Luncavita (situate in estul acestuia) precum si Jijila (situata in partea de nord). 3. Rezervatia naturala Varful Secaru - rezervatia este situata in partea de vest a Podisului Babadag , la aproximativ 4 km sud-vest de localitatea Atmagea, comuna Ciucurova. 4. Rezervatia de liliac Valera Oilor - rezervatia este amplasata in zona central -nordica a Podisului Babadag, pe directia S-V, la 10 km distanta de localitatea N. Balcescu , respectiv la 2 km vest de DN Tulcea-Bucuresti, intre localitatile Ciucurova si N. Balcescu. 5. Rezervatia naturala Valea Ostrovului - rezervatia are o suprafata de 61,80 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Dorobantu. 6. Rezervatia naturala Valea Mahomencea - este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea . 7. Rezervatia naturala Uspenia - rezervatia are o suprafata de 22 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Slava Cercheza. 8. Rezervatia naturala Razboieni - rezervatia are o suprafata de 41 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea. 9. Rezervatia naturala Peceneaga - rezervatia are o suprafata de 132 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Peceneaga. 10. Padurea Valea Fagilor - rezervatia avand o suprafata totala de 154 ha, este situata in perimetrul parcului National Muntii Macinului, in vecinatatea Comunei Luncavita, pe drumul judetean Luncavita-Nifon. 11. Padurea Niculitel - nu se cunoaste amplasarea exacta a rezervatiei si nici la cine se afla documentatia de constituire si planul de situatie. 12. Rezervatia naturala Padurea Babadag - Codru - rezervatia are o suprafata de 524,60 ha. 13. Rezervatia naturala Muntele Consul - rezervatia are o suprafata de 328 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunelor Izvoarele si Horia. 14. Rezervatia naturala Muchiile Cernei - Iaila - rezervatia are o suprafata de 1891 ha. 15. Rezervatia naturala Manastirea Cocos - rezervatia are o suprafata de 4,6 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Niculitel. 16. Rezervatia naturala Magurele - rezervatia are o suprafata de 292 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Topolog. 17. Rezervatia naturala Lacul Traian - rezervatia are o suprafata de 326 ha. 18. Rezervatia botanica Korum Tarla - rezervatia are o suprafata de 2,4 ha, fiind situata in partea de nord a Padurii Babadag, intr-o zona de platou, la circa 1 km de orasul Babadag. La vest se invecineaza cu popasul Doi Iepurasi si DN Tulcea -Constanta, iar la est cu Padurea Visterna.

19. Rezervatia de liliac Fantana Mare - rezervatia are o suprafata de 0,3 ha, fiind situata in zona central sudica a Podisului Babadag, la limita cu Podisul Casimcei, pe valea Topologului, la 3 km S-E de satul Fantana Mare. Rezervatia face parte din Unitatea de Productie Dumbrava. 20. Rezervatia naturala Enisala - rezervatia are o suprafata de 57 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Sarichioi. 21. Rezervatia naturala Edirlen - rezervatia are o suprafata de 25,50 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunelor Frecatei si Izvoarele. 22. Rezervatia naturala Denistepe - rezervatia are o suprafata de 305 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogaliceanu. 23. Rezervatia naturala Dealurile Bestepe - rezervatia are o suprafata de 415 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunelor Mahmudia si Bestepe. 24. Rezervatia naturala Dealul Sarica - rezervatia are o suprafata de 100,10 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunelor Frecatei si Niculitel. 25. Rezervatia naturala Dealul Mandresti - rezervatia are o suprafata de 5 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Niculitel. 26. Rezervatia naturala Dealul Ghiunghiurmez - rezervatia are o suprafata de 1421 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Dorobantu. 27. Rezervatia naturala Dealul Calugaru - Iancina - rezervatia are o suprafata de 130 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Jurilovca, la sud de Lacul Razim. 28. Rezervatia naturala Dealul Bujorului - rezervatia are o suprafata de 50,8 ha, fiind amplasata in zona central-nordica a Podisului Babadag, la aproximativ 4 km N-E de satul Atmagea (com Ciucurova). 29. Locul fosilifer Dealul Bujoarele - rezervatia are o suprafata de 8 ha, este alcatuita dintr-un complex de dealuri cu altitudini mici, amplasate in partea de SV a Muntilor Macin, la 5 km de localitatea Turcoaia, intre Granitul de Iacobdeal la vest si Culmea Priopcea la est. 30. Rezervatia naturala Coltanii Mari - rezervatia are o suprafata de 53 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea. 31. Rezervatia naturala Chervant - Priopcea - rezervatia are o suprafata de 568 ha, si este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Cerna, drumul national MacinConstanta, la nord de comuna Cerna, traverseaza rezervatia. 32. Rezervatia naturala Casimcea - rezervatia are o suprafata de 137 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea. 33. Rezervatia naturala Carasan -Teke - rezervatia are o suprafata de 4,6 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Izvoarele. 34. Rezervatia naturala Beidaud - rezervatia are o suprafata de 1121 ha, fiind amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Beidaud. 35. Rezervatia geologica Agighiol - rezervatia are o suprafata de 9,7 ha, fiind amplasata in partea nordica a Lacului Razelm, la NV de localitatea Agighiol, intre Dealul Redi si Agighiol.

Atractii turistice antropice Castrul Capidava Aici pot fi admirate ruinele si monumentele cetatii din secolui IV ale castrului roman, Capidava. Cetatea romana a fost defapt construita la sfarsitul secolului al III-lea, cand intregul limes dunarean a fost reconstruit, procesul incheindu-se in vremea imparatului Constantin. Printre cele mai importante monumente descoperite la Capidava, se inscriu cele epigrafice, sclupturale si ceramica precum: vase, amfore, caldari din lut, vase si opaite. Au fost descoperite si obiecte de metal, os, sticla, piatra si monede. S-au descoperit si monumente funerare si altare. Histria Pe malul lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule Istria, s-a ridicat in urma cu peste doua mii sase sute de ani vestitul oras Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu bastinasii geto-daci. Uleiul de masline, vinurile, podoabele grecesti erau schimbate pe grane, miere, ceara de albine, piei de vita, peste sarat, oferite de triburile locale. Acest oras a devansat cu aproape un secol celelalte trei colonii grecesti, Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia) si Tyras (Cetatea Alba). Bazele sale au fost puse de catre masele de colonisti greci veniti din Milet. Chiar si astazi se pot observa pe Acropola histriana, in zona sacra a orasului, ruinele unui mare templu inchinat lui Zeus. Cultura greaca si-a lasat o influenta puternica. Tot aici, au fost gasite altare inchinate altor zei greci precum: Athena, Hermes, Afrodita sau Dyonisios. Existau teatre, arene sportive, gimnazii pentru educarea tinerilor si palestre pentru exercitii. Se punea un accent puternic pe educatie si pe dezvoltarea stiintelor. Marea Moschee din Constanta Este cunoscuta si drept Moscheea Carol, fiind un lacas de cult musulman, un monument de arhitectura, construit intre anii 1910 si 1912. In municipiul Constanta se mai pot vizita si Muzeul de Arta Constanta, Muzeul de Arta Populara Constanta, Acvariul Constanta, Delfinariul, Microrezervatia si Expozitia de Pasari Exotice, sau Muzeul Marinei Romane. Biserica ortodox Sf. Gheorghe din Isacceaa Biserica ortodox Sf. Gheorghe din Isacceaa fost ridicat la sfritul sec. al XVIII-lea -nceputul sec. al XIX-lea, pe locul unui modest lca de cult. n 1842 nalta Poart a

10

ncuviinat refacerea lui (document scris n limba arab i tradus de hogea de la Isaccea, Osman Hurit). Inscripiile dltuite pe crucile din curtea bisericii au scrisul romnesc, cu caractere chirilice, i dateaz din anii 1832-1834. La nceput a fost construit cu naos. n 1942 i s-a adugat pronausul. Are form de cruce. Stilul este bizantin. Naosul i altarul au fost zidite iniial, ngropate n pmnt pn la jumtate, fiind construit sub ocupaia otoman (religia musulman nu admitea ca turlele bisericilor cretine s fie mai nalte ca minaretul geamiei). Crucea din altar i cea de pe turl au avut la baz semiluna pecetea epocii, dictat al stpnirii otomane. n anii notri turla a fost nlocuit i o parte din pmntul ce ngropa zidurile ndeprtat. Mai sunt i alte mrturii privind vechimea bisericii: o icoan cu chipul Sf. Gheorghe, datat 1824; o alt icoan, nedatat, mult mai veche. Maniera picturii este comun bisericilor din secole XVII-XVIII. Pe icoana Sf. Gheorghe sunt artate etapele martirajului su, cu fragmente din acatistul Sf. Gheorghe i cu indicaia c a fost fcut de Nicolae i soia sa Chiria. Ca dat a fondrii bisericii se poate lua anul 1830 dup cele relatate de cltorul francez Boucher de Perthes n lucrarea sa Voayage en Constantinopole, dar i altele, care sublinia n 1853 c sevede foarte departe, o biseric mare nlat acolo n 1830 i anume chiar pe locul unde mpratul Nicolae inuse o cuvntare soldailor si, i unde fcuse cu ei rugciune naintea plecrii ruilor contra turcilor. Biserica posed un valoros iconostas de lemn, datnd din epoca lui Vasile Lupu (cca.1645), adus aici de la fosta mnstire Adam (jud. Galai). Constructorii bisericii au folosit pentru piciorul mesei din altar, un monument funerar de epoc roman.

Home Dobrogea Judetul Tulcea Biserica romano-catolica din Sulina

Biserica romano catolic Sf. Nicolae din Sulina

Biserica romano catolic Sf. Nicolae a fost sfinit n anul 1863, construcia fiind rezultatul efortului financiar al comunitii italiene din oraul Sulina. Este mprejmuit de un gard de fier forjat, prins ntre coloane de piatr, pe partea superioar n mijlocul

11

fiecrei coloane se afl cate o eav de fier n care, n vreme de srbtoare, se introduceau steaguri. Stilul construciei este de tip italian, specific celei de-a doua jumti a secolului IX. O parte din vitraliile bisericii sunt originale. Este o construcie din piatr de Malta i crmid. Cele trei clopote din clopotnia bisericii au fost turnate din bronz i dateaz din anul sfinirii bisericii, respectiv anul 1863. Cum intri n interiorul bisericii, pe cele dou laturi, latura sudic i vestic, se afl 14 picturi care simbolizeaz Calea Crucii, ce reprezint drumul strbtut de Isus Hristos de la temnia n care a fost nchis i pn n momentul rstignirii Lui, pe muntele Golgota. Deasupra altarului mare se afl icoana Sf. Nicolae, protectorul bisericii. Pe masa ce reprezint altarul mic, se afl Liturghia. Pn n anul 1970 slujbele erau inute n limba latin, apoi slujbele au fost inute n limba roman. Cum peti pragul bisericii, n dreapta se afl o statuet ce l ntruchipeaz pe Sf. Nicolae. Balconul bisericii gzduia corul i cntreii bisericii.

Biserica ortodox Sf. Nicolae din Sulina, numit Greceasc

Biserica ortodox Sf. Nicolae din Sulina, numit Greceasca fost zidit n anul Domnului 1868, purtnd hramul Sf. Nicolae, fiind sfinit n anul 1869. Clopotnia are trei clopote, dou dintre ele avnd inscripia: Sulina 1933. Covoarele i tapiseriile, nrmate, sub sticl, sunt donaii ale enoriailor greci ai oraului Sulina. Este o fost filial a bisericii Sf. Nicolae. n anul 1906 biserica era n stare bun, funciona cu doi preoi i trei cntrei i deinea dou proprieti. n altar, Sf. Masa are deasupra un frumos baldachin lucrat de maistrul Constantin Ioan.

12

Manastirea Vovidenia, Tulcea Situat la cca. 50 km deprtare de Tulcea, n comuna Slava Cerchez, a fost construit n secolul XVII, fiind unica mnstire de maici de rit vechi din lume. Mnstirea i are istoricul nc din secolul XVII, cnd n acest loc au venit clugri rui care au nfptuit un mic schit cu chilii de lemn. Neavnd loca de nchinare, au despdurit un loc pe care au construit o biseric mic de lemn. Stareul ntorcndu-se n Rusia a adus Icoana Maicii Domnului din Kazan, de unde i trage i numele biserica mic actual. Nu dup mult timp pe acest loc au venit credincioi rui de rit vechi (lipoveni) care au nfiripat n jurul acestei vetre satul Slava Rus. Clugrii s-au retras n zona mpdurit, unde au construit o alt biseric, tot din lemn, pe locul unde se afl acum Mnstirea Uspenia. Mai trziu, o vduv bogat din Rusia a vizitat schitul care era prsit i dupa revenirea ei din Moscova mpreuna cu slujnica sa i cteva maici au pus bazele unei mnstiri de maici. n urma inundaiei din 1850 care a distrus chiliile i rmnnd numai biserica care le-a dat sperana i punnd ncrederea n Dumnezeu, au plecat n Moscova i primind ajutoare au revenit i au construit alte chilii pe un loc mai nalt, unde se afl acum mnstirea. n prezent sunt dou biserici: o biseric mare cu hramul Intrarea Maicii Domnului, prznuit la data de 21 noiembrie pe stil vechi i 4 decembrie pe stil nou, i o biseric mic (de iarn) cu hramul Icoana Maicii Domnului din Kazani, prznuit de dou ori pe an odat vara pe data de 8 iulie.

13

Manastirea Uspenia, Tulcea Situat la 3 km vest fa de satul Slava Rus, mnstirea a fost ridicat n secolul XVII, fiind unica mnstire de clugri de rit vechi din lume. Se preconizeaz c pe la sfritul sec. al XVII-lea, un grup de clugri credincioi rui s-a stabilit n nordul Dobrogei de astzi, care pe vremea aceea era sub dominaie turc, mai precis, n valea dintre satele Slava Rus, Slava Cerchez i Fntna Mare (fostul Bajbunar), numit Valea Bajbunarului. Aici au gsit zona propice supravieuirii ct i pstrrii n bune condiii i siguran a credinei ortodoxe de rit vechi i a culturii proprii. La nceput, au trit ascuni n pdure, locuind n colibe i hrube. Venirea i aezarea lor n aceast vale se preconizeaz a fi ntre anii 1680-1769, cnd este construit i primul lca de nchinciune. Stare la acea vreme era ieromonahul Evfrosin, care era de fapt i preotul mnstirii. Acesta va muri la scurta vreme, iar mnstirea rus ortodox de rit vechi va rmne fr preot multa vreme, pn n anul 1846 cnd ruii lipoveni i-l vor alege ca mitropolit pe fostul mitropolit al Bosniei, care era fr eparhie la acea vreme, Ambrosie. Acesta a hirotonit foarte multi preoi si episcopi pentru credincioii ortodoci de rit vechi din Romnia. De la nceputuri i pn n prezent, mnstirea se autogospodrete. Ocupaia la acea vreme ca i acum a calugrilor este Molitva, rugciunea de zi de zi, apoi activitile administrativ-gospodreti.

n mnstire existau dou biserici: Biserica mare cu hramul Uspenia, care n traducere nseamn Adormirea Maicii Domnului (Sfnta Maria), srbtorit pe 28-29 august (stil vechi), adunndu-se pelerini de pe ntregul teritoriu romnesc i nu numai. Biserica a fost sfinit n 1883 de ctre cel de-al treilea ierarh al mnstirii, arhiepiscopul Irinarh. Cea de-a doua biseric, mai mic (biserica de iarn) cu hramul Sfinilor Arhangheli Mihail i Gavriil a fost sfinit n anul 1860 de ctre cel de-al doilea mitropolit al nostru, Kiril, i de episcopul local Arcadie al ll-lea. Hramul este srbtorit pe 21 noiembrie (stil vechi). Amintim c n ziua de 29 august, de hramul Uspenia, se sfinete apa n mnstire i se spal sfintele moate.

14

Manastirea Cerbu Mnstirea Cerbu este situat ntre Ciucurova i Topolog, ntr-un cadru natural de o mare frumusee. Mnstirea poart hramul nlarea Sfintei Cruci. Ca amplasament, mnstirea este situat pe un platou nconjurat de pduri i culmi de deal cu o vegetaie specific Dobrogei. Pictura exterioar, realizat pe o ni a faadei vestice, o reprezint pe Maica Domnului nlnd rugi spre cer. Scenele religioase reprezentate pe catapeteasma bisericii sunt impresionante. n perfect armonie cu planul bisericii, imitnd liniile simple ale construciei, s-a ridicat, din piatr i lemn, cldirea chiliilor. Pe dealul din fa este nfiat, n miniatur, drumul Golgotei. Cele 9 opriri ale lui Isus purtnd crucea n spate sunt simbolizate prin 9 troie unde credincioii aprind lumnri. Urcnd pe drumul ce erpuiete printre cele 9 construcii, ajungi la capela din vrful dealului. De aici se deschide o panoram a mnstirii i a mprejurimilor.

Orase importante din Dobrogea

15

Constanta Conform recensamantului din anul 2002, Constanta avea 310.471 locuitori. In jurul municipiului exista o arie metropolitana impresionanda care face din Constanta a doua zona metropolitana a tarii, dupa Bucuresti. Constanta are o suprafata de 1013,5 km patrati, si 446.595 de locuitori. Zona metropolitana Constanta reunind in afara orasului alte 13 localitati, precum: Agigea, Eforie, Murfatlar, Navodari, Techirghiol etc. Portul Constanta acopera o suprafata de 39,26 km patrati si o lungime de aproape 30 km, fiind cel mai mare port din bazinul Marii Negre si al patrulea in Europa. Tulcea Orasul este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatra populata continuu incepand din perioada culturii Gumelnita (2900 200 i.e.n.), continuand cu asezarea greaca Aegyssus (secolul VIII i.e.n.), cu portul si orasul roman din secolele I II e.n. si cu orasul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Batran. Orasul a fost atestat documentar in anul 1657. Printre cele mai importante obiective turistice se enumera: Muzeul de Stiinte Naturale Delta Dunarii, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie si Arheologie, Monumentul Independentei si Complexul Delta Dunarii (acvariu). Mangalia Localitatea este mentionata sub numele de Pangalla sau Pancalia in unele portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Numele de Mangalia a aparut prima data in anul 1593. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis. Aceasta a fost o colonie a cetatii grecesti in secolul al VI-lea inaintea erei noastre. Portul si jumatate din orasul din Antichitate sunt acum acoperite de ape. In ciuda inevitabilelor razboaie, orasul a prosperat timp de 1200 de ani. Cetatea a disparut insa odata cu navalirea popoarelor migratoare din secolele VIII si IX.

16

 Mancare si Vin Mancare specifica Bucataria dobrogeana, in pricipal bazata pe peste, ca regiune fiind aproape de Marea Neagra, Delta Dunarii si Fluviul Dunarea, este un amestec de gusturi si retete romane, grecesti, turcesti si bulgaresti. Una din traditionalele dishes of the region is the Tripe Soup. To make this delicious soup, beef tripe is mixed with carrots, onions, pepper and garlic. It is flavored afterwards with vinegar or sour cream. The delicious local salad, called Salata Dobrogeana, is made of fresh vegetables pepper, cucumbers, tomatoes, onion, to which boiled eggs, grated cheese, minced dill or parsley are added. The Sarailie cake, with walnuts or almonds dipped in syrup, makes an excellent dessert. The most popular dish in the Danube Delta is the Fishermans Soup. In a big cast-iron kettle, water is brought to a boil with vegetables and some 10 to 15 species of small fish. The liquid is then strained and the small fish discarded. Big chunks of sturgeon, carp or pike are then boiled in the broth. The fish soup makes two dishes: first, the broth is served with a wooden spoon and then the big chunks of fish are sprinkled with chili pepper or garlic. Afterwards, Saramura, prepared from big chunks of carp broiled on the stove or on a spit, is served with polenta and garlic sauce. Other local specialties: Beef tripe soup - served seasoned with vinegar or sour cream Plachia de crap - carp cooked with onions and oil Vineyards An entire collection of archeological objects and inscriptions speak of the importance of wine growing in the life of the ancient cities along the Romanian shore of the Black Sea. Murfatlar Vineyard Murfatlar, one of the most famous Romanian vineyards, is located just miles west from the Black Sea coast. Over 300 days of sunshine, along with cool breezes from the sea, make this area ideal for the production of sweet dessert wines, such as late harvest Chardonnay, Pinot Gris and Muscat Ottonel. Soft, rich red wines are also produced here Cabernet Sauvignon and Pinot Noir being the most popular. For more information please visit: www.murfatlar.com/site/eng/index.html

17

Sarica Niculitel Vineyard Sarica Niculitel, located in the northern part of Dobrogea, nearby Tulcea, and surrounded by hills laden with vines, is well-know for the centuries-old winemaking tradition. The wormwood wine of Niculitel has a special local technique: three quarters of the barrel is filled with white and black grapes, on top of which wormwood flowers, quinces and apples are added, after which wine or must is poured in. As it ferments, the must rises and begins to spout freely. Other highly appreciated local production includes Aligote, Riesling, Feteasca Regala, Sauvignon Blanc and Muscat Ottonel (white wines); Merlot and Pinot Noir (red wines). For more information please visit: www.alcovin.ro/en/vinuri.php

Zone de agrement Pe litoralul romanesc se afla multe statiuni care atrag in fiecare an numerosi turisti din Romania si din strainatate. Statiunea Mamaia (in stanga in imagine), cu un renume international este unica prin plajele intinse (de cca 8 km) de-a lungul Marii Negre si late (100-250 m), cu un nisip extrem de fin, permitand helioterapia si talasoterapia. Caracteristic statiunii este faptul ca majoritatea celor 50 de hoteluri, vilele si campingurile se afla in imediata apropiere a plajei. Alte statiuni sunt: Statiunile Eforie Nord si Sud, Statiunea Costinesti, Statiunile Neptun Olimp, Statiunea Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia si Vama Veche.

18