ANEXA 4

1. COLECTAREA ŞI ANALIZAREA TOPONIMELOR DIN ATLASUL ROMÂNIEI

MERIDIONALE (CHARTA ROMÂNIEI MERIDIONALE/HARTA ŢĂRII ROMÂNEŞTI –
FLIGELLY, 1856)

Această hartă a fost ridicată de militarii austrieci, sub conducerea lui Fligelly,
fiind apoi copiată, la cererea principelui Alexandru Ioan Cuza, de către Carol Popp
Szatmary1. Se va proceda mai întâi la extragerea toponimiei de pe hartă, urmând ca
apoi acesta să fie analizată din punctul de vedere al semnificativităţii toponimelor pe
plan geografic şi al categoriilor de toponime, după obiectul denominat. De exemplu,
toponimele pot fi semnificative din punctul de vedere al:
- oglindirii unor elemente fizico-geografice, cum ar fi: particularităţile
substratului geologic (alcătuire şi/sau structură geologică), particularităţi de
natură geomorfologică (limite de unităţi şi/sau subunităţi de relief, forme şi
tipuri de relief), legate de reţeaua hidrografică (viteza, culoarea sau
încărcarea în aluviuni a apelor curgătoare, mineralizarea apelor de
suprafaţă sau subterane), de învelişul vegetal (vegetaţia iniţială, forestieră,
arbusticolă sau ierboasă, palustră etc), faună (actuală sau dispărută) etc;
- reflectării unor aspecte de natură uman-geografică: legate de populaţie
(prezenţa de odinioară a unor grupuri etnice, originea geografică a unor
locuitori), aşezări (localităţi derivate din mari comunităţi patriarhale, sau
din conace boiereşti, apărute pe locul unor fortificaţii, aşezăminte
monastice, târguri etc), sau de unele activităţi economice tradiţionale
(cultura unor plante, creşterea animalelor, inclusiv păstoritul pendulatoriu
sau/şi transhumant, activităţi preindustriale şi meşteşugăreşti, activităţi
comerciale, vechi forme de transport) şi altele.
Ca exemple de toponime menţionăm: Frasin, Ulmul, Molid, Făget, Brădet,
Afiniş, Zmeuriş, Pipirig şi altele, legate de vegetaţia iniţială, toponime derivate de la
apelativul târg – Târgul Frumos, Târgul Trotuş, Târgul Lăpuş, Târgul Jiu, Târgul
Logreşti, Teleneşti Târg etc, referitoare la dezvoltarea aşezărilor respective pe baza
activităţilor comerciale, Runc, Poiana, Arsura, Pojor(â)ta, Lazul, Pârlitura ş. a. m. d.,
referitoare la diferite procedee de înlăturare a vegetaţiei forestiere iniţiale, Stâna,
Târla, Ocolul, Ţarcul – referitoare la aşezări rezultate din vechi nuclee pastorale şi
altele.
De asemenea, gruparea pe categorii de toponime se referă la:
- geomorfonime, referitoare la particularităţi ale reliefului: Piatra, Stânca,
Glodul, Pe Luturi, Valea Seacă;
- hidronime, legate de caracteristici ale reţelei hidrografice: Pârâul Rece,
Seaca, Râul Negru, Izvoarele, Şipotele Sucevei, Borviz;
- fitonime, care se referă la vegetaţia dispărută sau actuală: Dumbrava,
Bungetul, Dâmboviţa, Stejăriş, Făgeţelul, Bucova, Boholţ, Aluniş, Ulmet,
Frăgar, Plopi;
1
Foile acestei remarcabile realizări cartografice se găsesc și în format electronic, pe site-ul
www.charta1864.ro. Digitizarea și publicarea în format electronic sunt rezultatul unui proiect de
cercetare, avându-l ca director pe Zsombor BARTOS-ELEKES (Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj),
membrii echipei fiind Zoltán IMECS, Gábor TIMÁR și Zsolt MAGYARI-SÁSKA.

1
 - zoonime, legate de locul unde se găsesc anumite animale în număr mare,
sau de adăposturile folosite de acestea: Bursucărie, Lupăria, Hulpărie, La
Vizuini, Muşinoaiele;
- oiconime, cu legătură cu aşezările umane: Stâna, Câşla, Mănăstirea
Humor, Târgul Cărbuneşti, Teleneşti-Târg, Curtea de Argeş, Satul Nou,
Cârţa, Cârţişoara;
- econonime, în relaţie cu anumite activităţi economice: Runc, Poiana,
Lazuri, Fântâna Mare, Holda, Moşia Prisbeanului, Stanişte, În Bătătură,
Stâna Ţuţuienilor, Dubăsari, Rotăria, Pietrărie, Glăjărie, La Fabrică,
Colonia Ucea, La Cariera Romcim, Vad, Brodoc, Poşta Câlnău,
Transfăgărăşan, Băile Tuşnad, Staţiunea Climatică Sâmbăta, Lehliu-Gară;
- toponime politico-administrative (politonime), între care se numără
pichetele de grăniceri, punctele de carantină, numele unităţilor politico-
administrative (provincii, regiuni, judeţe, departamente, districte, comitate,
plăşi, raioane, cantoane, municipii, oraşe, comune ş. a. m. d.).

2. COLECTAREA ŞI ANALIZA TOPONOMASTICĂ COMPLEXĂ A UNOR

TOPONIME DE PE FOILE TOPOGRAFICE DIN HARTA TOPOGRAFICĂ
ROMÂNEASCĂ LA SCARA 1:50000 DE LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA-
ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA2

ANALIZA TOPONOMASTICĂ A FOII TOPOGRAFICE GALAŢI, SERIA XVI, COLOANA Y

Toponimul Categoria Localizarea Originea Etimologia Semnificaţi Vârsta Modul de

de toponimulu lingvistică a a ştiinţifică toponimulu formare
toponime i toponimului a i
după toponimului
obiectul
denominat
Costache oiconim pe Valea românească patronim glorificarea secolul XIX sintagmă
Negri Lozovei unei toponimică
personalităţi
Fântânele oiconim versantul românească lat. existenţa perioada sufixare cu
drept al Văii fontana>fântân unui strat de medievală sufix
Mălina ă apă freatică sau cea diminutival,
valorificat modernă la plural
Odaia lui econonim pe Valea lui românească turc. oda>odaie Existenţa perioada sintagmă
Manolachi Manolachi , din turc. unei aşezări modernă toponimică
oda pastorale
temporare,
aparţinând
unui
Manolachi
Brateşu hidronim aproape de românească de la lac, perioada sufixare cu
confluenţa antroponimul aparţinând medievală sufixul -eş
Prutului cu Brateş odinioară
Dunărea unui Brateş

2
Foile topografice, la diferite scări (1:25000, 1:50000, 1:100000) au fost realizate, prin generalizare,
după planurile directoare de tragere (efectuate la scara 1:20000) de către Institutul Geografic al
Armatei, pentru întregul teritoriu al Vechiului Regat (Moldova, Dobrogea, Muntenia și Oltenia), înainte
de primul Război Mondial, activitatea fiind încheiată în anul 1939, până când au fost realizate și
publicate foile topografice și pentru regiunile care s-au unit cu Țara în anul 1918 (Basarabia, Bucovina,
Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș). O parte a acestor hărți (în redactare germană, realizată în anul
1941, și cuprinzând, în general, teritoriile ocupate în iunie 1940 de Uniunea Sovietică – Basarabia,
nordul Bucovinei, ținutul Herței) se găsesc în format electronic la adresa:
http://digitalarchive.mcmaster.ca/islandora/object/macrepo%3A32223.

2
 BIBLIOGRAFIE

Boamfă I. (1996) – Reflectarea realităţilor geografice în toponimia Ţării Făgăraşului

(teză de licenţă), Univ. „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;
Boamfă I. (2007) – Țara Oltului – studiu de geografie istorică cu privire specială
asupra relațiilor cu toponimia, Editura Fundației Axis, Iași;
Conea I. (1993) – Vrancea. Geografie istorică, toponimie şi terminologie geografică,
Edit. Academiei, Bucureşti;
Dragu Gh. (1973) – Toponimie geografică (partea I), Centrul de Multiplicare al
Universităţii Bucureşti;
Graur Al. (1972) – Nume de locuri, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti,
Iordan Iorgu (1963) – Toponimia românească, Edit. Academiei, Bucureşti;
Iosep I. (1999) – Toponomastică geografică. Metodologie de cercetare şi lucrări
practice, Tipogr. Univ. „Ştefan cel Mare”, Suceava;
Sala M. (1964) – Probleme de toponimie, în Limba română, nr. 3/1964, Bucureşti;
Ungureanu Alex., Boamfă I. (2006) – Toponomastică, Editura Sedcom Libris, Iași;
*** (1972-1979) – Atlas. R.S.R., Edit. Academiei, Bucureşti;
*** (1984) – Geografie istorică şi toponimie geografică, în Geografia României, II,
Edit. Academiei, Bucureşti;
*** (2002) – Republica Moldova. Atlas. Geografia fizică, Editura „IULIAN”, Chişinău;
http://digitalarchive.mcmaster.ca/islandora/object/macrepo%3A32223
http://moldtelecom.md
http://paginialbe.ro
http://portal.edu.ro
http://telefonkonyv.hu
http://www.charta1864.ro