Obiceiuri din Dobrogea

In Dobrogea, intalnim obiceiuri care s-au pastrat din vremuri de demult si inca mai sunt practicate: "Lazarelul" - practicat in Sambata de Florii - practicat si in prezent in localitatea cu populatie preponderent greceasca, Izvoarele. Obiceiul povesteste ca Lazar, moare intr-un accident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru animale. Mama si fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu ramuri bogate. "Olaria" - Este o traditie dobrogeana ce reprezinta purificarea aerului si gonirea duhurilor rele din zona localitatii, inainte de inceperea Postului Mare. Se mai numeste Orarie sau Hurhumbalu functie de localitate (Izvoarele, Niculitel, Parches). Obiceiul consta in aprinderea pe dealuri a unor focuri din resturi vegetale sau din furajele consumate de animale in timpul iernii, simbolizand purificarea vechii vegetatii, pentru a face loc unei vegetatii noi si prospere. Rostogolirea pe dealuri a rotilor de caruta infasurate in paie, simbolizand cursul soarelui pe cer, simboliza si purificarea a tot ce a fost rau pentru comuniune. "Caloianul" practicat dupa Paste - Obiceiul consta in fabricarea unei papusi de lut, ce era ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei. "Paparuda - practicat in a treia zi de Pasti in localitatile Niculitel, Luncavita, Vacareni, Jijila Obiceiul consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei batrane, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte. Tinerele sau batranele, danseaza si canta pentru ploaie, apoi sunt udate de gazda sau se uda intre ele. "Colindatul" - mersul cu Mos Ajunul, practicat in seara Ajunului de Craciun este un obicei pe care il intalnim si azi, practicat in general de copii care reiau colindele cantate altadata de cetele de feciori si barbati. "Ursul", "Brezaia","Capra" practicate in seara Ajunului de Craciun obiceiuri al colindatului cu masti, ce se mai practica in localitatile Niculitel, Valea Teilor, Greci, Enisala. "Mosoiul" - se practica si azi, numai la Luncavita, obicei al colindatului cu masti ce a devenit o emblema nu numai a Luncavitei, dar si a Dobrogei. "Oleleu"- practicat in seara Ajunului de Craciun de grupuri de flacai ce bat cu talangile in pamant fiind asezati in cerc sau semicerc in fata casei sau portii simbolizand protejarea gospodariei de spiritele rele. Obiceiul se mai practica in zona Macinului. "Semanatul"- practicat in ziua de Anul Nou Obicei practicat de copii ce intra din casa in casa si arunca cu boabe de grau, spunand vorbe de bun augur pentru rodul pamantului in anul nou ce va veni. "Boboteaza"- practicat in ziua de 6 ianuarie- Obiceiul consta in recuperarea de catre flacai a crucii aruncate in apa, dovedind astfel trecerea lor in randul barbatilor.

Galerie foto traditii dobrogene:

Oamenii din Delta Dunarii

Principala motivatie pentru care Delta Dunarii nu a fost declarata, in scopul protectiei, ca Parc National, este existenta pe teritoriul ei a 25 de localitati insumand circa 15.000 de locuitori. Raspandirea lor aproape peste tot unde au fost locuri favorabile pentru intemeierea unor asezari umane si convietuirea de secole impreuna cu natura, folosind-o sub toate formele ei atat de variate, justifica pe deplin afirmatia ca locuitorii deltei sunt parte integranta din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. In relatie directa cu resursele naturale ale deltei ocupatiile traditionale ale locuitorilor sunt pescuitul, agricultura, cresterea animalelor, taierea stufului iar in unele zone agroturismul. Delta Dunarii poate constitui un exemplu de convietuire interetnica. Alaturi de romani, care sunt majoritari, traiesc in deplina armonie alte 21 nationalitati dintre care cele mai bine reprezentate sunt rusii - lipoveni, ucrainienii si turcii , tatarii. Datorita acestei particularitati, Delta este considerata cea mai cosmopolita unitate geografica de pe glob. Pentru localnicii din Delta Dunarii, principala si cea mai veche indeletnicire este pescuitul. Pestele reprezentand o sursa importanta de hrana, iar valorificarea acestuia le aduce venituri care ii ajuta sa supravietuiasca. Desi s-a redus mult ca activitate in ultimii 18 ani, prelucrarea stufului si a papurei, a ramas totusi o activitate de baza a locuitorilor Deltei Dunarii. Stuful se foloseste in mod traditional ca sursa de energie de catre localnici , impletituri de stuf pentru producerea de carpete, decoratiuni interioare, jaluzele, pereti despartitori, garduri. Agricultura si cresterea animalelor reprezinta o alta indeletnicire a locuitorilor din aceasta zona, practicate in special pe grinduri. Cresterea animalelor este practicata doar pentru autoconsum.

Apicultura, ocupatie traditionala in trecut, in prezent este practicata de catre un numar mic de apicultori. O alta sursa de venituri, dezvoltata in anii de dupa 1990, o reprezinta agroturismul. Multi localnici, intuind potentialul turistic pe care il ofera Delta, precum si lipsa unui turism organizat, a locurilor de cazare, si-au dezvoltat propria afacere, cazand turisti, oferindu-le din ce in ce mai multe servicii, adaptandu-se rapid la cererea pietii. Potentialul cultural si istoric, cu numeroase vestigii arheologice (Argamum, Histria, Heracleea), elementele de etnografie si folclor si asezarile umane cu o infatisare si viata social-economica specifice deltei, constituie inca un argument in favoarea protejarii acestui tinut unic din Romania si chiar din Europa.

Pescar profesionist
Apicultura - stupi de albine

Plantatie de vita de vie Plantatie de floarea soarelui

Prelucrarea stufului Cresterea animalelor

Pastoritul in Dobrogea
Principala ramura a pastoritului traditional practicat in Dobrogea a fost oieritul. Dupa venirea comunismului, treptat, importanta oieritului a scazut in favoarea cresterii bovinelor, iar incepand cu anul 1990 si cresterea bovinelor a fost in mare parte abandonata, animalele fiind lasate sa creasca in salbaticie in Delta Dunarii (,,pastoritul in balta). Uneltele folosite ..

Olaritul prelucrarea lutului mestesuguri

Una din cele mai vechi ocupatii ale omului o reprezinta prelucrarea lutului. Pe teritoriul judetului Tulcea, ceramica este practicata inca din epoca neo-eneolitica, aproximativ 5000 de ani a.Ch., fiind reprezentata de culturile Boian, Hamangia, Gumelnita si Cernavoda I, prin dovezile arheologice descoperite in localitatile Ceamurlia de Jos, Isaccea, Trestenic si Luncavita. Etimologia cuvantu..

Instrumente muzicale traditionale pastoresti, de suflat, din Dobrogea

Un capitol important in cadrul pastoritului traditional il reprezinta instrumentele muzicale traditionale, utilizate de catre pastori, in perioadele in care acestia erau plecati cu oile la pasunat, sau in momentele de odihna de la stana. Mergand cu turmele la pascut, in mijlocul unei naturi pure, neatinsa inca de cancerul civilizatiei moderne , pastorii erau permanent inc..

Prelucrarea stufului - mestesuguri

Delta Dunarii adaposteste a doua suprafata de stuf din lume dupa marime (1.800km), stuful constituind atat o resursa importanta pentru populatia deltei, cat si un bun pentru export. Desi s-a redus mult ca activitate in ultimii ani, prelucrarea stufului si a papurei, a ramas totusi o activitate de baza a locuitorilor Deltei Dunarii. Stuful este folosit in mod traditional ca sursa de..

Portul popular din Dobrogea

Portul din Dobrogea prezint caracteristicile zonelor munteneti i de cmpie, de pe malul stng al Dunrii. Porturile tradiionale nu mai sunt prezente n totalitate n viaa de zi cu zi dar mai conin unele elemente specifice. n zilele de srbtoare sau la biseric se pot ntlni unele elemente ale porturilor tradiionale, n special la btrni. Caracteristic regiunii dobrogene este faptul c alturi de populaia romneasc se gsesc i alte minoriti naionale: lipoveni, bulgari, turci, macedoni i ttari, astfel portul din Dobrogea pstreaz aspectele specifice multitudinii etnice.

Portul femeiesc: Marama de borangic, de o mare finie, aleas la capete cu dungi numite vrste i cu diferite motive ofer costumului o not de elegan. n momentul ptrunderii produselor industriale, marama a fost nlocuit cu giarul sau castinca. Elegana acestora este dat de modul de aranjare a ciucurilor, numii clopoei, care erau aezai n 3-4 rnduri sau de prezena florilor dispuse ca o bordur. Cmaa femeiasc, dreapt, numit cma de-a-ntregul se caracterizeaz prin simplitatea dispunerii ornamentelor de dimensiuni mici dar de o mare expresivitate. Elementele de custur realizate cu acul de la tivurile mnecilor, ale umrului i ale poalelor cmii, numite cheie sau gurele, au o funcie practic ce se mbin cu cea estetic. Motivele ornamentale dispuse pe mnec, pe piept i pe poalele cmii avnd diferite denumiri: melciori, uvoi, pomiori, mbogesc valoarea artistic a piesei de port. Motivele de pe cmi sunt evideniade prin utilizarea predominant a culorilor rou i negru, ele repetndu-se sau alternnd n funcie de modelul de pe cmii. Pestelca este piesa cu cele mai multe elemente decorate, ea fiind cea care se aaz peste cma i acoper corpul de la talie n jos. Ornamentaia bogat i culorile folosite se evideniaz pe fondul simplu al cmii (de unde i zicala pun pestelca si ma jupnesc). Motivele predominante care decoreaz pestelca sunt cele geometrice (romburi, dreptunghiuri, ptrate i linii frnte), numite plastic pui, iarba ntoars, arampoi, urma iepurelui, exprimnd matricea universului n care femeia triete i muncete.

Portul brbtesc: Comparativ cu portul femeiesc cel brbtesc se remarc printr-o ornamentaie redus att din punct de vedere al motivelor, ct i al dispunerii acestora. Cciulile rotunde, uguiate, n cercuri sunt confecionate din blan de miel. Cmaa, iniial un cmoi, dreapt, fr platc, deschis n fa, cu mneca larg, a fost nlocuit la nceputul sec. al XIX-lea cu cmaa cu platc, cu guler drept, cu bant n fa i cu brri la mnec.

Cmaa este ornamentat cu model la guler, cu brri sau manet la captul mnecilor i pe piept cu pui. Cmile brbteti se disting i prin folosirea borangicului n confectionarea celor de srbtoare. Pantalonii simpli, din postav de culoare nchis, erau ornamentai cu gitane, care se legau n talie cu un bru lat rou sau alb.

Legende dobrogene
1. Legenda Lacului Techirghiol (una dintre variante, dar toate implicnd personaje de turci). Ostaul turc Techir, nsurat cu o roab romnc rpitor de frumoas, a avut cu aceasta o feti oloag, pe care nici un vraci n-a putut-o vindeca. Aflndu-se ntmpltor pe locul unde se gsete azi lacul Techirghiol, a adormit. n vis, i-a aprut duhul bun al mrii i l-a sftuit s-i duc aici fetia. Cnd s-a trezit, din locul unde aipise nea ap. Ascultnd sfatul primit, Techir i-a scldat fata n apa lacului care se formase i aceasta a nceput s mearg. Drept mulumire, a ridicat o cas pe malul lacului, n care i adpostea, gratuit, pe cei care veneau s se lecuiasc de boli n apele tmduitoare. Techir a murit srac, dar a rmas lacul Techirghiol (Lacul lui Techir). Se spune c pentru apele lacului venea tocmai de la Istanbul i generalul otoman Said Paa, care suferea de dureri la braul drept, cu care mnuia spada. 2. Legenda Staiunii Mamaia Paa de Babadag cltorea adesea la Chiustenge (Constana de azi), mpreun cu fiul su. De multe ori, poposeau la trla mocanului Costea Alisandru, cruia Paa i spunea Kogea Ali. Acesta avea o fat deosebit de frumoas de care Enver s-a ndrgostit fulgertor. Deoarece religia nu-i permitea s se cstoreasc cu o cretin, Enver a furat-o pe fat, a urcat-o ntr-o barc, fugind pe ghiol. Fata, disperat, a nceput s-i strige mama: Mama Lia! Mama Lia!. Dezechilibrndu-se, a czut n ap i s-a necat. Tnrul, cu iubita n brae, a nceput s strige dup mama fetei, dar nu Mama Lia!, ci Mamaia!. Realiznd c fata era moart, Enver s-a necat i el. De atunci locul s-a numit Mamaia. Ca amintire, paa a ridicat pe malul mrii o moar i, cu timpul, aici s-a format un sat, numit Mamaia. 3. Legenda Murfatlarului Printre ntemeietorii satului ce poart azi acest nume era

i un turc, Muruvetli, venit din Asia, care i asculta, i sftuia i i mbrbta pe toi cei care aveau nevoie. De aceea a fost iubit, devenind mndria satului. n cinstea lui, satul a fost numit Muruvet (om generos) , devenit apoi Murfatlar. Legenda mai spune c Muruvet s-a cstorit cu o frumoas romnc, cu care a avut un biat cruia i-a dat numele de Radu, supranumit Soare, datorit frumuseii sale. Radu a devenit haiduc i mpreun cu o ceat de voinici au atacat o corabie pe care o credeau ncrcat cu bogii ce urma s le dea sracilor. Dar, spre uimirea lor, n-au gsit dect mii i mii de coarde viguroase de vi-de-vie. Un bra de coarde le-a dat tatlui su, care le-a plantat pe dealurile nsorite ale Murfatlarului. Via a prins, a crescut, a dat rod bogat, din care s-a fcut un vin limpede, cu o arom deosebit. Radu a avut 3 fete pe care le-a mritat n Transilvania, Moldova i Oltenia. Ca zestre, le-a dat cte un mnunchi de butai de vi-de-vie, pe care le-au luat cu ele. De aceea se spune c vinul de Murfatlar este tartorele tuturor vinurilor romneti. 4. Legenda Derventului n prile Ostrovului, sihastrul cretin Liinad era prieten cu un clugr musulman, Dervi, venit n aceast zon odat cu pecenegii. Cei doi se aveau ca fraii. La moartea lui Liinad, Dervi, ndurerat, a ndeplinit rugmintea prietenului su de a-l ngropa ntr-un anumit loc i de a-i pune la cap cruce cu rubine. n locul unde a fost chilia, a nit un izvor care este considerat i azi ca avnd ap tmduitoare, iar pe locul unde a fost nmormntat clugrul a crescut, miraculos, o cruce. Lng ea, credincioii au nlat o biseric, care s-a numit Dervent, dup numele clugrului musulman care a nlat aici un loca de rugciune (tekke) i a nfiinat un ordin religios.