MUNȚII TARCĂULUI

Mititelu Ionel GR31

 Așezare geografică –Limite și vecini

http://www.muntesiflori.ro/wp-content/uploads/2014/11/hartatarcau10.jpg https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-
rasariteni/tarcau/muntii-tarcau-localizare
Harta geologica preluata din
rezumatul tezei de doctorat Relaţia
dintre asociaţiile de foraminifere
fosile şi mediile depoziţionale din
nordul Pânzei de Tarcău
(Carpaţii Orientali, România)
Raluca Emilia Bindiu, Cluj Napoca
2013
Munceii Bistriţa-Tazlău - De la sud de
Cernegura spre Bahrin
Munţii Tarcău-Culmea Muntelui Lung privită de
lângă Pasul Fagului
Vegetație verde proaspătă în
timpul sezonului de primăvară
pe valea râului Tarcau
 Vegetatia„
Etajul molidului reprezintă mai mult de 50 % din areal, specia fiind
distribuită la nivelul părților înalte și mijlocii a principalelor culmi -
din Grinduș și pe suprafața aflată între Dămuc și Valea Rece.
La înălțimi mai mici - de aproximativ 850–900 m molidul se amestecă
cu bradul și cu fagul, stratul erbaceu devenind mai bogat, tip de
vegetație întâlnit în arealul Culmii Goșmanu.
Pentru acest etaj este reprezentativă rezervația forstieră Pădurea
Goșman.
Coborând până la 450–500 m apare etajul fagului, mai restrâns ca
suprafață. Pădurile de fag conțin exemplare de paltin și ulm .
Dintre arbuști se identifică scorușul, alunul, vonicelul, socul roșu și
socul negru .
Vegetația ierboasă formează pajisti secundare, aflate sub formă de
enclave în arealul forestier sau la partea superioară a molidișurilor.
Pajiștile formate la peste 1400 m sunt dominate de țepoșică (Nardus
stricta), enclavele molidișurilor conțin predominent păiuș roșu cu sau
fără țepoșică, iar în făgete predomină iarba câmpului cu sau fără păiuș
roșu.
 Localități
Munții sunt slab populați, sub 10 loc./km2. O densitate mai mare a
populației se constată de-a lungul văilor, precum și de-a lungul
cursurilor inferioare ale Tarcăului și Asăului.
Administrativ sunt situați pe teritoriul a trei județe: în principal Neamț
în nord și Bacău în sud. O mică parte în sud-vest aparține de județul
Harghita .
În sens orar sunt circumscriși de următoarele aglomerări urbane: Bicaz
(nord), Piatra Neamț (nord-est), Roznov (est), Moinești (sud-est),
Comănești (sud).
Mai multe entități administrative (majoritatea comune) își împart
arealul montan, în sens orar:
Din Neamț: Dămuc, Bicaz Chei, Bicazu Ardelean, Tașca, Bicaz (oraș),
Tarcău, Pângărați, Alexandru cel Bun, Piatra Neamț (oraș), Dumbrava
Roșie, Piatra Șoimului, Borlești, Tazlău
Din Bacău: Balcani, Pârjol, Ardeoani, Solonț, Măgirești, Zemeș,
Moinești (oraș), Comănești (oraș), Asău, Agăș, Palanca, Ghimeș -
Făget
Din Harghita: Lunca de Jos
 Activitati economice
Dintre resursele minerale se remarcă în rezerve - modeste -
petrolul, gazele naturale și șisturile bituminoase în zona de
est, materialele de construcție (gresia) - în zona centrală a
Tarcăului, precum și ape minerale.
Activitățile economice de bază în aria montană propriu-zisă
sunt cele agro-zootehnice și forestiere asociate cu prelucrarea
(meșteșugărească sau industrială) a lemnului. În unele zone
mineritul (Asău) sau exploatarea petrolului (bazinele
Tazlăului Sărat, Tazlăului și Asăului) au rol semnificativ.
Industria lemnului se concentrează pe văi (Tarcău, Piatra
Neamț).
Datorită prezenței apelor minerale sau a unor elemente de
patrimoniu cultural, laic sau religios, unele localități asociază
funcții balneo-climatice sau turistice.
Cascada Bolovăniș este situată în Defileul Bolovănișului (pârîu
având ca emisar Tarcăul), la aproximativ 3,9 km de gura de
vărsare a acestuia. Este cea mai mare din Munții Tarcău, pe firul
apei Bolovănișului fiind precedată în amonte și succedată în aval
de alte 2 cascade mai mici, aflate la aproximativ 3,6 respectiv 0,8
km pe firul apei.
Alte cascademai pot fi întâlnite pe
cursul Frasinului, Piciorului
Pascului, Goșmanului, Răchitișului
- în apropiere de vărsarea acestora
în Tarcău, precum și pe văile
Tărcuței (pe dreapta sensului de
curgere) și Cășăriei (pe stânga
sensului de curgere)
Repezișul-cascadă de la Ianuș- Se
află în satul Cazaci. Aici cândva
exista un complex meșteșugăresc,
cu moară, stează și piuă.
Valea Tărcăuței, înainte de
confluența cu Tarcăul se adâncește
într-un interesant defileu - defileul
Tărcuței, iar spre vărsare Ața
străbate un sector de chei săpat în
gresie - Cheile Aței
 Rezervații naturale (Brateș, Goșman, Agârcia, Cerneguara, Moinești)
În arealul Munților Tarcău se găsesc arii protejate prin lege.
Aceste sunt:
1. Rezervația faunistică Brateș- o zonă montană împădurită, cu rol de protecție pentru
cocoșul de munte (Tetrao urogallus),
2. Pădurea Goșman (cel mai vechi arel protejat din Munții Tarcău) - cu statut de codru
secular și Pădurea de pini de la Moinești - rezervație naturală de pini negri. A fost
declarat sit de importanţă comunitară , are o suprafaţă de cca. 17.160 ha.
În arealul Munților Tarcău (situat în Oligocen pe fundul Mării
Paratethys) se găsesc și zone fosilifere, actual protejate. Astfel lângă
Piatra Neamț sunt rezervațiile Agârcia - localizată la o altitudine de
400 m pe versantul drept al pârâului Doamna și Cernegura - localizat
în dreapta râului Bistrița pe unul dintre versanții dealului Cernegura
(852 m altitudine). Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată,
acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral
până la cele mai adânci zone propice vieții.
Deși existența la Agârcia a unor fosile de pești oligoceni este
cunoscută de mai mult timp, săpături regulate aici au fost efectuate
doar din 2002 cu sprijinul National Geographic Society. Compoziția
sistematică a faunei piscicole marine locale diferă de cea ale
celorlalte locuri fosilifere contemporane, din zonele Pietricica și
Cozla. Astfel reprezentanții genului Bregmaceros sunt destul de
abundenți . Deasemeni specii din genurile Digoria, Zenopsis și
Seriola au fost remarcate , precum și un număr de taxoni noi
aparținând ordinelor Gadiformes și Perciformes.
1. Do Hung Thanh Relieful stuctural si petrografic din Muntii Tarcaului intre valea Damuc și
valea Tarcau 1974
2. Oana GHEORGHIU Ing. CERCETĂRI PRIVIND CUNOAŞTEREA CARACTERELOR
FUNDAMENTALE ALE STAŢIUNILOR FORESTIERE APTE PENTRU BRĂDETE ŞI
BRĂDETO-FĂGETE DE PE ULTIMILE PRELUNGIRI ESTICE ALE MUNŢILOR
GOŞMANULUI http://webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2010/rom/OanaGheorghiu.pdf
3. file:///D:/tarcau/08-Muzeul-de-stiinte-naturale-piatra-neamt-Studii-si-cercetari-de-geologie-
geografie-5-1986.pdf
4. http://jsonpedia.org/annotate/resource/html/ro:Mun%C8%9Bii_Tarc%C4%83u
5. http://www.wikiwand.com/ro/Mun%C8%9Bii_Tarc%C4%83u#/Repere_onomatologice,_cult
urale,_istorice,_literare
6. http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/GEOLOGIA%20ROMANIEI%20-
%20CURS%2009%20-%20DOMENIUL%20FLISULUI+MOLASA,%20CO.pdf
7. http://www.ceahlaupark.ro/cadru-natural/
8. http://www.culturabacau.ro/atractie-cetatea-rakoczi-21.html
9. http://minunile.dcantemir.ro/obiective/carpul-si-altarul/
10. http://www.tehnopress.ro/webfiles/books_documents/pdf_extras/40_interior_turism%20rural.
pdf
15. http://www.viziteazaneamt.ro/2009/11/23/muntii-tarcaului-judetul-neamt/
16. www.muntesiflori.ro/muntii-tarcaului/
11. http://www.geomorphologyonline.com/students_materials/GFR/1984_San
dulescu_Geotectonica.jpg
12. http://amfostacolo.ro/hotel9.php?d=prin-muntii-tarcaului--m-tii-tarcau-
hasmas&id=9454
13. http://www.harghita.ro/rom/3/35/35gyimeskozeplok.htmlhttps://ro.wikiped
ia.org/wiki/Locul_fosilifer_Ag%C3%A2rcia
14. http://jurnalul.ro/zoom-plus/acvariul-de-piatra-317750.html
15. https://turism.bzi.ro/rezervatia-naturala-locul-fosilifer-pietricica-32316
16. http://www.viziteazaneamt.ro/2015/06/12/rezervatia-forestiera-gosman-
rezervatia-faunistica-brates-cascada-si-cheile-bolovanisului/
17. http://romanianturism.com/2013/09/03/rezervatia-faunistica-brates/
18. http://www.tarcauturism.ro/turism-de-agrement/rezervatii-naturale/
19. http://ziarulceahlaul.ro/frumusetile-tarcaului/
20. http://neferosii75.wixsite.com/aniversari/single-post/2016/07/20/Locul-
aniversarii-noastre-aug-2015
21. http://ananp.gov.ro/ananp/2017/11/29/muntii-gosman/
22. https://www.youtube.com/watch?v=BtvG_3MiSPg