Universitatea “Alexandru-Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Departamentul de Geografie

Analiza geo-demografică a
județului Neamț

Specializarea Student
Geografie Mititelu Ionel
GR11

Iași

2016
Cuprins
I. Dinamica Naturală a Populației în județul Neamț....................................................................................3

I.1 Cartograma natalității în județul Neamț.............................................................................................4

I.2 Cartograma mortalitățiiîn județul Neamț............................................................................................6

I.3 Cartograma bilanțului natural în județul Neamț................................................................................8

I.4 Interpretare sintetică asupra dinamicii naturale a populaţiei în județul Neamț...................................9

I.4.1 Evoluţia demografică în județul Neamț.....................................................................................9

I.4.1.1 Evoluția natalității în județul Neamț.........................................................................................9

I.4.1.2 Evoluția mortalității în județul Neamț...................................................................................10

I.4.1.3 Evoluția bilanțului natural în județul Neamț.........................................................................11

I.5 Cartograma fertilităţii la nivelul județului Neamț.............................................................................12

II.Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în județul Neamț...........................................................14

II.1 Piramida pe grupe de vârstă și sexe în județul Neamț anul 2006.....................................................14

II.2 Tipuri de piramide în județul Neamț...........................................................................................16

II.2.1 Piramida pe grupe vârstă și sexe în comunan Secuieni. județul Neamț...................................16

II.2.3 Piramida pe grupe vârstă și sexe în comuna Săbăoani, județul Neamț....................................18

II.2.4 Piramida pe grupe vârstă și sexe în comuna Petricani, județul Neamț......................................19

II.3 Interpretarea sintetică a structurii pe grupe de vârstă şi sexe în județul Neamț...............................20

II.3.1 Cartograma indicelui de îmbătrânire în județul Neamț.............................................................20

II.3.2 Cartograma raportului de dependență în județul Neamț...........................................................21

III. Structura ocupațională în județul Neamț..............................................................................................23

III.1 Cartograma structurii ocupaționale în județul Buzău și diagrama ternară aferentă acesteia...........23
Județul Neamț:

Județul Neamț se află în partea central estică a României având reședința în municipiul
Piatra Neamț. Este cunoscut datorită peisajului și frumuseții datorate Masivului Ceahlau.
Județele învecinate sunt Harghita la vest, Suceava la nord, Iași și Vaslui la est și Bacău la sud.
Județul Neamț are 2 municipii ( Piatra Neamț și Roman), 3 orașe și 78 de comune.

Densitatea populaţiei este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp în 1992). Cele mai

mari densităţi se întâlnesc în zonele municipiilor Piatra Neamţ şi Roman.

Suprafaţa județului este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României.

Populaţia activă a judeţului: 227.106 persoane, din care masculină 126.044 şi feminină
101.062.

Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801.

Ramurile economice preponderente sunt: industria chimică, industria metalurgică, industria

prelucrării lemnului.
 I. Dinamica Naturală a Populației în județul Neamț

I.1 Cartograma natalității în județul Neamț

Natalitatea reprezinta un fenomen demografic, dinamic al bilanțului natural, care are în

vedere numărul născuților vii într-o colectivitate într-o anumită perioadă de timp. Este raportul
dintre numărul de nașteri vii și numărul total al populației.

Cartograma ratei natalității la nivelul județului a fost realizată cu ajutorul unei baze de
date din anul 2006 care a fost modificată în programul Microsoft Excel și cartografiată în
programul Philcarto.
 Județul Neamț este caracterizat de valori foarte scăzute ale natalității în comparației cu
județul Iași. Astfel cea mai mică valoare a natalității se înregistrează în comuna Moldoveni din,
valoarea fiind de 2,83 ‰. Comunele cu valori scăzute ale natalității din acest județ sunt
reprezentate de Hangu, Viișoara, Tupilați. Acesta se datoreaza atât factorilor naturali cât și
datorită mentalității populației și a investițiilor mici din județ. Principalele cauze ale ratelor
scăzute ale natalității din comunele județului sunt reprezentate de migrarea populației tinere către
orașe în căutarea unui loc de muncă și a unui trai mai bun.

În ceea ce privește valorile cele mai mari ale natalității, acestea se observă doar în cazul a
două unități administrative și anume : Comune Oniceni 21,5 ‰ (această comună este situată la
limita cu județele Bacău și Vaslui si este străbătută de DJ 159) și comuna Bozieni, 20,4 ‰.

În ceea ce privește orașul reședință, aceata are o valoare mai mică a natalității de 11,04 ‰.
Valorile ridicate s-au păstrat în comunele de la periferia orașelor, din lungul unor axe importante
de transport, unde accesibilitatea este destul de ridicată și factorul proximitate este important
pentru păstrarea populațiilor fertile în zonă, de asemenea rate ale natalității ridicate se regăsesc și
în zonele unde predomină populația rromă.
I.2 Cartograma mortalitățiiîn județul Neamț

Mortalitatea este un fenomen demografic care reprezintă raportul dintre numărul de

decese și numărul populației din teritoriu într-o anumită perioadă.

Ca și în cazul cartogramei cu rata natalității, această cartogramă a fost realizată cu

ajutorul acelorași programe.

Din cartograma analizată, observăm că în județul analizat predomină valorile din clasele
de mijloc, valori cuprinse între 9,17 și 14,85 ‰. Valoarea cea mai ridicată se regăsește în comuna
Moldoveni. De asemenea, valori ridicate întâlnim și în comune precum Făurei, Ipatele,
Românești, în aceste comune rata mortalității fiind de peste 20‰. Cauzele unor valori ridicate
ale mortalității sunt de cele mai multe ori reprezentate de gradul de îmbătrânire al populației, de
nivelul sanitar precar, accesibilitatea față de sistemul sanitar.

Nivelul de dezvoltare economic, sistemul sanitar bine pus la punct și gradul de instruire al
populației scot în evidență valorile mai mici ale ratei mortalității din ariile urbane, completate de
o populație mai întinerită și o accesibilitate mai ridicată spre cunoaștere și dezvoltare. Orașele
reședință de județ înregistrează valori mai reduse ale mortalității. Orașul Piatra-Neamț are o
valoare de doar 8, 98 ‰ . Fiind cel mai amre oraș din județ, acesta atrage mulți tineri care
activează în sectorul terțiar (turismul dezvoltându-se mult în ultimii ani în această zonă). În
mediul rural, cea mai scăzută valoare apare în cazul comunei Tămășeni (6,36 ‰), urmată de
comuna Pipirig.

Ca o concluzie, pot spune că valorile mari ale mortalității, culminând cu cele scăzute ale
natalității duc la apariția unui bilanț negativ .
 I.3 Cartograma bilanțului natural în județul Neamț

Bilanțul natural al județului este obținut ca diferență între rata natalității și cea a
mortalității.

Din cartograma de mai sus, observăm că domină clasa cuprinsă între -3,61 – 0 ‰.

Valoarea maximă înregistrată la nivelul județului este de 16,2 ‰ în comuna Oniceni.

Comuna Tămășeni se înscrie și ea în această categorie . Explicația este dată de faptul că sunt
comune cu populație tânără, ce prezintă o natalitate ridicată, influențată de evoluția socio-
economică a comunei. O altă cauză este legată de influența tradiției și religiei, dar și mentalitatea
natalistă a locuitorilor.

La nivelul județului se pot identifica două perioade specifice evoluției populației și

anume:

- o perioadă de tranziție, când natalitatea s-a menținut ridicată, iar mortalitatea a scăzut,
astfel s-a produs ,,explozia demografică’’;

- o perioadă modernă, caracterizată prin rate reduse ale natalității și mortalității care
duc la o creștere ușoară a populației, o stagnare sau chiar o diminuare a acesteia.

I.4 Interpretare sintetică asupra dinamicii naturale a populaţiei în județul Neamț

I.4.1 Evoluţia demografică în județul Neamț

I.4.1.1 Evoluția natalității în județul Neamț

Evoluția natalității pe o perioadă de 40 de ani la nivelul județului analizat prezintă o

scădere vizibilă mai ales începând cu anul 1990 când s-a liberalizat avortul.Această evoluție este
marcată de o ușoară creștere prin anii 1996-1998. De-a lungul celor 40 de ani, se observă
fluctuațiile specifice fiecărei perioade, atât din timpul comunismului cât și după căderea acestui
regim.

I.4.1.2 Evoluția mortalității în județul Neamț

Observăm că valoarea mortalității este mică (la începutul graficului) deși sistemul
sanitar corespunzător vremii nu era deloc performant dar alimentația caracteristică anilor
respestivi era una corectă.

Anul 1966 dă startul unor creșteri ale indicelui mai sus analizat datorită intreruperilor de
sarcină ilegale, care se soldau cu decese de cele mai multe ori pentru că metoda era un
tradiționala, instrumentele folosite nu erau sterilizate în mod corespunzător fierberea
nesterilizând complet instrumentele utilizate.

Pe de altă parte odată cu trecerea timpului regimul comunist creea locuri de muncă, care
impunea populației să lucreze în așa numitele schimburi ( 07-15; 15-23; 23-06), pe lângă faptul
că condițiile oferite nu erau optime și deseori cineva se îmbolnăvea sau murea. Chiar și după
schimbarea regimului politic, dupa 1989 mortalitatea continuă să crească, populația care luase
parte la al doilea război mondial, începe să se stingă.

I.4.1.3 Evoluția bilanțului natural în județul Neamț

Bilanțul natural este definit ca fiind diferența dintre natalitate și mortalitate. Dacă acesta
este pozitiv spunem că avem spor natural, dacă este negativ, ne confruntăm cu fenomenul de
deficit natural. Până în anul 1989 datorită politicilor și decretelor date de conducerea comunistă
județul are un spor natural, chiar dacă acesta încă din 1970 începe să scadă. După 1989
migrațiile puternice, incertitudinile materiale, îmbătrânirea populației și alte cauze constrictive
alte natalității au făcut ca în acest județ să existe un deficit natural, care în 16 ani ( 90-06) a
atins valori negative destul de puternice. Un bilanț natural negativ, este o problemă serioasă
pentru orice stat, deoarece fenomenul de demographic winter duce la scăderea forței de muncă, o
forță de muncă minoră duce la o slabă dezvoltare economică care afectează orice persoană dar
mai ales bătrânii, deoarece riscă să nu mai aibă pensii.
 I.5 Cartograma fertilităţii la nivelul județului Neamț

Fertilitatea se referă la numarul de copii născuţi de o femeie în perioada sa fertilă.

Aceasta diferă de fecunditate, care arată capacitatea fiziologică a unei femei de a procrea.
Fertilitatea este condiționată de anumiți factori precum factori de ordin social, cultural,
economic, de sănătate şi mediu.
 Rata generalã de fertilitate este un indicator mai rafinat decât rata de natalitate, deoarece
leagă numărul născuţilor vii de grupa de populaţie supusă riscului de a naşte. Această rafinare
ajută la eliminarea distorsiunilor ce pot apărea din cauza distribuţiei populaţiei pe vârstă şi sex.
Astfel, rata generală de fertilitate este o bază mai solidă pentru comparaţiile între populaţii decât
rata brută a natalităţii.

Valoarea maximă înregistrată a acestui indice apare în cadrul orașului Piatra Neamț, în
timp ce, valoarae minimă se observă în localitatea Moldoveni.

II.Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în județul Neamț

II.1 Piramida pe grupe de vârstă și sexe în județul Neamț anul 2006

 Cea mai sugestivă reprezentare grafică a grupelor de vârste şi sexe o constituie diagrama
de formă piramidală (piramida structurală pe sexe şi grupe de vârstă) care oferă o imagine
corectă atât a situaţiei prezente cât şi a perspectivelor demografice a unei colectivităţi. Forma
piramidei concordă cu faza de tranziţie demografică în care se află o populaţie la un moment dat.

Piramida grupelor de vârstă și a sexelor realizată pentru județul Neamț are profilul și
forma generală asemănătoare cu cea a României, baza îngustă a piramidei indicând faptul că se
nasc puțini copii, fapt care dă un aspect general de îmbătânire a populației.

În ceea ce privește distribuția populației pe sexe, se observă un plus al populației

feminine, mai ales în categoriile de peste 30 de ani.

Baza piramidei îngustă este marcată de scăderea natalității după anii ´90, urmată de o
parte mai lată, care cuprinde populația de la 10 la 34 de ani, datorată natalității ridicate dintre anii
1967-1989 din cauza accesului foarte restrictiv la contracepție și întreruperi de sarcină. Între 34
și 44 de ani urmează o altă îngustare a piramidei datorată scăderii natalității din perioada 1956-
1966 (acces liber la contracepție și întreruperea sarcinii), urmată de o altă îngustare în dreptul
vârstei de 55 de ani, datorată deficitului de nașteri din Al Doilea Război Mondial și de asemenea
vârful piramidei marcat de de deficitul de nașteri din Primul Razboi Mondial.
II.2 Tipuri de piramide în județul Neamț

II.2.1 Piramida pe grupe vârstă și sexe în comunan Secuieni. județul Neamț

Analizând piramida pe grupe de vârstă şi sexe a comunei Secuieni, din judeţul Neamț
observăm cu uşurinţă forma neregulată, în care populația tânără (până în 24 de ani) ocupă o
pondere mică, ceea ce înseamnă că populaţia acestei comune se află într-un grad avansat de
îmbătrânire demografică.

Baza piramidei este ca şi a judeţului îngustată, astfel putem constata un declin important
al natalității în ultimii ani, factorul cel mai important fiind legalizarea avortului dupa căderea
regimului comunist.
 Grupele de vârstă 30-34 deţin procente foarte mari în comparație cu celelalte grupe, apoi
urmează o scadere importantă. De asemenea se observă și o scădere a populației feminine la
grupele 35-39 și 40-44, lucru ce poate fi explicat prin migrarea femeilor peste granițele țării.
Vârful piramidei este dominat de partea feminină.

Așadar, putem conchide că populația comunei Secuieni prezintă un grad ridicat de

îmbătrânire demografică.
II.2.3 Piramida pe grupe vârstă și sexe în comuna Săbăoani, județul Neamț

La o primă analiză a acestei piramide pe grupe de vârstă şi sexe, piramidă a populaţiei din
comuna Săbăoani, putem spune că aceasta prezintă o simetrie vizibilă între populaţia feminină şi
cea masculină pe grupele de vârstă de la 0-4 ani până 15-19 ani ani.

Populatia activa migreaza spre ariile urbane în cautarea unui mod de viață mult mai bun.
În ceea ce privește partea superioară a piramidei, observăm că valorile sunt destul de reduse.
Evenimentele din trecut au modelat foarte mult piramisa. Cele două războaie prin care a trecut
populația au făcut ca numărul acestora să scadă. Vârful piramidei este dominat de valori mai
mari la partea feminină ce domină grupa de vârstă 80-84.
II.2.4 Piramida pe grupe vârstă și sexe în comuna Petricani, județul Neamț

Analizând piramida pe grupe de vârstă și sexe a comunei Petricani, se observă o bază

bine conturată cu o natalitate destul de mare, acest lucru este explicat prin faptul că, la nivelul
comunei există un număr semnificat de populație de etnie rromă (cazul satului Țolici), care dau
naștere unui număr mare de copii.

De asemenea, mai observăm că se menține un oarecare echilibru între sexe până la

categoria 30-34 ani, categorie care este și foarte numeroasă ca urmare a efectelor pozitive pe care
le-a avut decretul dat de Nicolae Ceaușescu prin care a interzis avortul.

Partea superioară a piramidei,reprezentată de cei vârstnici, nu are valori foarte mari

comparativ cu populația tânără și adultă, ceea ce înseamnă că, acestă comună nu se confruntă
încă cu probleme mmari din punct de vedere demografic.
 Numărul mai mare de tineri poate fi explicat și pri faptul că acest areal este situat la mai
puțin de 8 kilometri de orașul Târgu Neamț.

II.3 Interpretarea sintetică a structurii pe grupe de vârstă şi sexe în județul

Neamț

II.3.1 Cartograma indicelui de îmbătrânire în județul Neamț

Indicele de îmbătrânire este raportul dintre populaţia vârstnică şi populaţia tânără.

comune în care indicele de îmbătrânire este cuprins între 1,2 – 0,8% sunt Moldoveni, Războieni,
Fărei; populaţia parcurgând procesul de îmbătrânire demografică, existând şi ponderi ale
populaţiei tinere şi adulte, dar valorile acestora sunt mai mici comparativ cu ponderea
populaţiei vârstnice. Comunele cu un indice de îmbătrânire sub 0,8% au o populaţie predominant
tânără şi adultă, populaţia vârstnică ocupând o pondere aproape nesemnificativă, comunele
având o populaţie aptă de muncă. Este de vorba de comune precum :Vânători, Boilești, Petricani.

II.3.2 Cartograma raportului de dependență în județul Neamț

Indicele dependeței demografice este redat de raportul dintre populația activă și cea
inactivă, acest indice fiind folosit la stiudiul demografic asupra unei regiuni sau a unui județ ce
poate determina îmbătrânirea populației sau creșterea numărului de nou născuți, el putând fi
folosit pentru studiu asupra populației active. Cu cât valorile sunt mai scăzute cu atât populația
activă scade acest lucru ducând uneori și la un colaps al unei regiuni, țări.

Județul Neamț este caracterizat de valori scăzute. Valorile cele mai mari fiind înregistrate
în ariile urbane (Piatra Neamț, Roman) dar și în comunele aflate îîn proximitatea acestor arii
urbane
 III. Structura ocupațională în județul Neamț

III.1 Cartograma structurii ocupaționale în județul Neamt și diagrama ternară aferentă

acesteia
 Structura socio-profesională pe sectoare ale economiei este dată de numărul populaţiei
active ce participă la o anumită activitate economică dintr-un anumit sector al economiei.
Analizând harta structurii socio-profesionale a județului Neamț putem observa prezenţa tuturor
sectoarelor economice,se observă în special sectorul primar dominant dar şi al sectorului primar
cu ponderi importante în celelalte sectoare economice ce deţin un procent ridicat din totatul
structurilor socio-profesionale ale judeţului.

Sectorul primar este reprezentat activităţi precum agricultură, piscicultură, vânat şi

industrie extractivă. Datorită poziționării județului într-o zonă cu soluri fertile propice dezvoltării
activităților din sectorul primar, principala îndeletnicire a populației este agricultura, urmată de
creșterea animalelor. Comunele care se înscriu în această categorie sunt: Icușești,
Poienari,Oniceni, Pipirig, Făurei etc.
 Sectorul primar cu o pondere importantă în celalte două sectoare este reprezentat de zone
care tind spre o evoluţie dinspre sectorul primar spre cel secundar şi terţiar odată cu evoluţia
socio economică a zonei în studiu.

Sectorul cu pondere echilibrată deține valori mult mai mari decât sectorul terțiar.
Distribuția acestor areale este neuniformă.

Sectorul terțiar se observă în special în ariile urbane. Deoarece oraşele se alfă într-un
proces de terţiarizare, au făcut ca să atragă tineri prin locurile de muncă oferite ceea ce a făcut ca
natalitatea oraşelor să fie în creştere, iar datorită dezvoltării socio-economice şi investiţiilor
făcute în serviciul sanitar, au dus la scăderea ratei mortalităţii. De asemena, valori mari ale
acestui sectori apar și în localitață precum Tarcău, Piatra Șoimului, Târgu Neamțt.