UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOGRAFIA TURISMULUI

ANALIZA ŞI VALORIFICAREA
POTENŢIALULUI TURISTIC AL
JUDEŢULUI GALAŢI

1
 CUPRINS:

I.CONSIDERAŢII GEOGRAFICE GENERALE…………………………3

I.1. Aşezare geografică………………………………………………...3

I.2.Căi de comunicaţie…………………………………………………5

I.3.Cadrul geografic natural…………………………………………..7

I.4.Cadrul socio-economic………………………………………….….11

II.ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC………………………….…..24

II.1.Consideraţii generale……………………………………………..24

II.2.Potenţialul turistic natural……………………………..………...24

II.3.Potenţialul turistic antropic ……………………………………..26

III.STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI

TURISTIC……………………………………………………………………38

III.1.Structuri de primire turistică…………………………………..38

III.2.Circulaţie turistică………………………………………………49

IV.PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI………………....53

ANEXE……………………………………………………………………….56

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………….61

2
 I.CONSIDERAŢII GEOGRAFICE GENERALE:

I.1.Aşezarea geografică

Judeţul Galaţi este situat în partea central-estică a ţării noastre, desfăşurându-

se intre 45o25’ şi 46o10’ latitudine nordică, între 27o20’ şi 28o10’ longitudine
estică. Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor
pericarpatice-dunărene, fiind situat în partea cea mai sudică a Moldovei, la
confluenţa a trei mari ape curgătoare: Dunăre, Siret şi Prut, în sectorul fluvio-
maritim al ţării.
În partea de nord se mărgineşte cu judeţul Vaslui, la est, Prutul formează
graniţa naturală cu Republica Moldova, spre sud, Dunărea stabileşte limita cu
judeţul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeţul Brăila, iar la
vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiaşi râu, se învecinează cu
judeţul Vrancea. În aceste limite geografice judeţul Galaţi ocupă 4466,3
km 2 , adică 1,9 la sută din suprafaţa României.

Tabel 1. Organizarea administrativă

Numărul din care: Numărul Numărul

Anii oraşelor municipii comunelor satelor
şi municipiilor
Judeţul Galaţi
1990 4 2 56 180
1995 4 2 56 180
2000 4 2 56 180
2001 4 2 56 180
2002 4 2 56 180
2003 4 2 56 180
2004 4 2 59 180
2005 4 2 60 180
2006 4 2 60 180
2007 4 2 60 180

3
 2008 4 2 61 180

Sursa: www.galati.insse.ro

Sursa: www.galati.insse.ro

I.2.Căile de comunicaţie
4
 Judeţul este străbătut de 223,5 km de drumuri naţionale, 873,7 km drumuri
judeţene, 1452,3 km cale ferată. La Galaţi există un aerodrom militar în nordul
oraşului, dar sunt planuri pentru construirea unui aeroport internaţional numit
Dunărea de Jos ce va fi comun cu Brăila. Din Galaţi pleacă 2 trenuri intercity în
direcţia Bucureşti Nord şi Iaşi mai multe trenuri rapid în direcţiile Bucureşti Nord,
Braşov etc, numeroase accelerate spre Bucureşti Nord, Constanţa, Cluj-Napoca,
Timişoara şi multe trenuri personale către Bârlad, pe o linie specială, Mărăşeşti,
Buzău, Bereşti etc. Galaţiul este oraşul cu cele mai multe căi ferate din ţară, având
şi cele mai mari 3 triaje de vagoane. Reţeaua feroviară din oraşul Galaţi este cu
mult mai dezvoltată chiar şi decât cea din Bucureşti datorită triajelor de vagoane,
cel mai mare din ţară fiind Galaţi Triaj Sud (Barboşi Triaj) cu 32 de linii.
Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe
fluviul Dunărea şi astfel pe cea mai importantă arteră comercial-fluvială
europeană, Canalul Dunăre - Main - Rin.

5
 Sursa: http://romanialivewebcam.blogspot.com

I.3.Cadrul geografic natural

6
 Trepte de relief: În judeţ predomină câmpia şi podişul. Aici se întâlnesc
cele două mari unităţi de relief ale ţării, Câmpia Română şi Podişul Moldovei, care
corespund zonei de întrepătrunderi a marginilor provinciilor fizico-geografice est-
europeană, sud-europeană şi parţial central-europeană. Zonă de confluenţă între
Platoul Covurlui la nord (50% din suprafaţa judeţului), câmpiile Tecuci şi Covurlui
(34%) şi lunca Siretului inferior şi a Prutului la sud (16%), judeţul Galati
reprezintă o structură unitară din punct de vedere fizico-geografic.
Teritoriul judeţului Galaţi în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare
mai accentuată în nord şi mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziţie şi
particularităţi de relief, cinci unităţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia
Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Altitudinea maximă este atinsă în Dealurile Fălciului: 274

Clima: Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-
est şi spre sud-vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi
mai puţin sudice, lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de
paravanul munţilor Carpaţi.
Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la
Galaţi de 10 gr C şi la Tecuci de 9,8 gr C. Temperatura medie a verii este de
cuprinsă între 21 gr C la Tecuci şi 21,3 gr C la Galaţi.
În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de
aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 gr C -3 gr C.
Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -4 gr
C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 gr C. În timpul anului sunt cca.210
zile cu temperaturi de peste 10 gr C. Repartiţia anuală a precipitaţiilor este

7
neuniformă, cele mai mari cantităţi de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de
averse.
Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală
a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi
bate mai mult vara şi este destul de uscat.
Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală.

Presiune medie la nivelul staţiei 1008.4 mb

Presiune medie la nivelul mării 1017.4 mb
Temperatura medie anuală 10.50 C
Temperatura maximă medie 15.50 C
Temperatura minimă medie 6.10 C
Cantitatea lunară de precipitaţii medie 477 l/m2
Număr de zile (mediu) cu precipitaţii 66 zile
Durata de strălucire a soarelui (medie) 184.3 ore

Hidrografia: Dunărea, PrutuI şi SiretuI constituie principalele ape

curgătoare ce delimitează teritoriul judeţului Galaţi. La limitele dintre judeţele
Galaţi şi Tulcea, Dunărea colectează pe o distanţă de 22 km apele râurilor Siret şi
Prut, precum şi afluenţii lor. SiretuI are ca afluent principal Bârladul, care
colectează apele Corozelului. PrutuI adună apele Elanului şi Horincei, iar în centrul
judeţului, Gerul, Suhurlui şi Lozova sunt colectate de Bârladel. În lacul Brateş se
varsă pârâul Chineja. Lacurile şi bălţile amenajate în scop piscicol ocupă 40% din
suprafaţa totală ocupată de reţeaua hidrografică.

8
 Vegetaţia: În funcţie de relieful şi influenţele climatice specifice teritoriului
judeţului Galaţi, vegetaţia prezentă este cea de stepă şi silvostepă. În zona luncilor
Dunării şi Siretului predomină crângurile de salcie şi diverse specii de plante: iarba
scâioasă, iarba vântului etc. Spre Podişul Covurluiului, abundă vegetaţia forestieră,
paşunile şi fâneţele. Vegetaţia lemnoasă de silvostepă reprezentată de stejar
brumăriu, stejar pufos, cer şi garniţă este specifică Podişului şi Câmpiei
Covurluiului. Mari suprafeţe sunt cultivate cu viţă de vie, pomi fructiferi, cereale şi
plante tehnice.

9
 Fauna: Specifică zonei de stepă şi silvostepă, fauna din partea de sud a
Moldovei este bine reprezentată de rozătoare ca hârciogul, popândăul, orbetele şi
numeroase specii de şoareci de câmp şi iepuri. Dintre păsări, mai des întâlnite sunt
potârnichea, prepeliţa, ciocârlia etc. Animalele sunt reprezentate de şopârla, şarpe
colubar, şopârla de stepă ş.a. Pădurile seculare de la Adam, Buciumeni şi Viile
adăpostesc specii faunistice de interes cinegetic (mistreţ, vulpe s.a.). Apele
Siretului, Prutului şi afluenţilor lor sunt populate de o bogată faună acvatică.

Soluri: Majoritatea tipurilor de sol au rocă parentală loessul, mai puţine

fiind formate pe argile şi pe marne. Spre nordul judeţului predomină
cernoziomurile levigate, care sunt soluri bogate în humus, bine structurate, cu
mobilizare bună a substanţelor nutritive, fapt ce le conferă o fertilitate potenţiala
ridicată. În zonele înalte din partea central-nordică a judeţului apar solurile cenuşii,
rezultate din degradarea înaintată a cernoziomurile levigate, ca urmare a
împuţinării humusului şi a pierderii din profilul solului a unei importante părţi de
argilă şi hidroxid de fier.
În perimetrul de la Hanu Conachi se întâlnesc solurile nisipoase sau cele
nesolificate pe care, în parte, s-a extins pădurea de salcâm din zonă. Aceste soluri
sunt indicate în cultura forestieră şi mai ales în viticultură şi pomicultură.
Pe întregul cuprins al judeţului abundă argilele şi laturile loessoide din care
se fabrică tigle, cărămizi şi teracotă.

10
I.4.Cadrul socio–economic:

I.4.1.Populaţia

Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte

Judeţul Galaţi Numărul locuitorilor Locuitori / km2

29 decembrie 1930 324504 72,6

25 ianuarie 1948 341797 76,5
21 februarie 1956 396138 88,7
15 martie 1966 474279 106,2
5 ianuarie 1977 581561 130,2
7 ianuarie 1992 641011 143,5
18 martie 2002 619556 138,7

Sursa: www.galati.insse.ro

Evoluţia demografică

11
 Populaţia, pe sexe şi medii, la 1 iulie

Total Urban Rural Locuitori /

Anii (număr persoane) (număr persoane) (număr persoane) km2
Ambele Masculin Feminin Ambele Masculin Feminin Ambele Masculin Feminin
sexe sexe sexe

Judeţul Galaţi
1990 649880 328414 321466 384365 193262 191103 265515 135152 130363 145,5
1995 643017 321582 321435 387607 191819 195788 255410 129763 125647 144,0
2000 644077 320737 323340 385329 189329 196000 258748 131408 127340 144,2
2001 643253 320055 323198 383244 188350 194894 260009 131705 128304 144,0
2002 626277 311073 315204 358373 175276 183097 267904 135797 132107 140,2
2003 622936 309018 313918 355251 173236 182015 267685 135782 131903 139,5
2004 621161 307815 313346 353349 171941 181408 267812 135874 131938 139,1
2005 620500 307067 313433 352847 171418 181429 267653 135649 132004 138,9
2006 617979 305691 312288 350759 170197 180562 267220 135494 131726 138,4
2007 614449 303795 310654 347301 168383 178918 267148 135412 131736 137,6
2008 611590 301906 309684 344971 166924 178047 266619 134982 131637 136,9

Sursa: www.galati.insse.ro

Populaţia, pe grupe de vârstă, la 1 iulie

Pe grupe de vârstă
Total
Anii 0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste

Judeţul Galaţi
1990 649880 168579 398818 82483
1995 643017 138615 409059 95343
2000 644077 122911 415320 105846
2001 643253 119503 417065 106685
2002 626277 112676 408169 105432
2003 622936 107601 408583 106752
2004 621161 103378 410444 107339
2005 620500 99269 413779 107452
2006 617979 97942 411928 108109
2007 614449 96019 409775 108655
2008 611590 94581 408613 108396

Sursa: www.galati.insse.ro

Durata medie a vieţii, pe sexe

12
 ani
Anii Ambele sexe Masculin Feminin
Judeţul Galaţi
1990-1992 70,60 67,56 73,88
1995-1997 69,22 65,40 73,50
1998-2000 70,77 66,99 74,95
1999-2001 71,43 67,79 75,38
2000-2002 71,33 67,36 75,63
2001-2003 70,85 66,82 75,29
2002-2004 71.03 67.08 75.40
2003-2005 71,67 67,69 76,07
2004-2006 72,27 68,37 76,50
2005-2007 72,61 68,83 76,68
2006-2008 72,77 69,02 76,82

Sursa: www.galati.insse.ro

• Judeţul Galaţi are 2 municipii, 2 oraşe şi 61 comune.

Populaţia stabilă a judeţului Galaţi pe municipii, oraşe, comune şi sexe la
1 iulie 2009 se prezintă astfel:
JUDEŢ / LOCALITATI TOTAL MASCULIN FEMININ
JUDEŢUL GALAŢI 609480 300517 308963
URBAN 343902 166145 177757
Municipiul Galaţi 290733 140516 150217
Municipiul Tecuci 42319 20230 22089
Oraş Beresti 3282 1639 1643
Oraş Tg. Bujor 7568 3760 3808
RURAL 265578 134372 131206
Bălăbăneşti 2186 1142 1044
Bălăşeşti 2467 1239 1228
Băleni 2518 1282 1236
Băneasa 2135 1102 1033
Barcea 6214 3171 3043
Beresti – Meria 4111 2069 2042
Brahăşeşti 8780 4339 4441
Braniştea 4140 2029 2111
Buciumeni 2559 1233 1326
Cavadinesti 3059 1539 1520
Cerţeşti 2413 1238 1175
Corni 2279 1180 1099
Corod 7481 3744 3737
Cosmesti 6677 3415 3262
Costache Negri 2666 1363 1303

13
Cuca 2404 1197 1207
Cudalbi 7812 3947 3865
Cuza - Vodã 3254 1677 1577
Dragănesti 6009 3083 2926
Drăguşeni 5706 2927 2779
Fârţănesti 5205 2638 2567
Folteşti 3394 1720 1674
Frumuşiţa 5355 2675 2680
Fundeni 3977 1962 2015
Ghidigeni 6527 3359 3168
Gohor 3656 1847 1809
Griviţa 3818 1953 1865
Independenţa 4795 2328 2467
Iveşti 9732 4912 4820
Jorăsti 1914 978 936
Lieşti 10935 5470 5465
Măstăcani 5003 2586 2417
Matca 12118 6189 5929
Movileni 3303 1713 1590
Munteni 7177 3658 3519
Nămoloasa 2102 1037 1065
Negrileşti 2911 1466 1445
Nicoresti 4073 1966 2107
Oancea 1454 732 722
Pechea 11402 5897 5505
Piscu 4991 2539 2452
Poiana 1886 943 943
Priponeşti 2352 1148 1204
Rădeşti 1568 797 771
Rediu 2253 1158 1095
Scânteiesti 2550 1347 1203
Schela 3721 1910 1811
Şendreni 3699 1851 1848
Slobozia Conachi 3788 1914 1874
Smârdan 4824 2478 2346
Smulţi 1428 741 687
Suceveni 2027 1006 1021
Suhurlui 1490 764 726
Ţepu 2663 1351 1312
Tudor Vladimirescu 5416 2673 2743
Tuluceşti 7553 3805 3748
Umbrăreşti 7078 3537 3541
Valea Mărului 3693 1897 1796
Vânători 4681 2386 2295
Vârlezi 2138 1065 1073
Vlădeşti 2058 1060 998

14
MIGRAŢIA INTERNĂ DETERMINATĂ DE SCHIMBAREA DOMICILIULUI ,
PE MEDII , ÎN PERIOADA 2004-2008

TOTAL URBAN RURAL

Judeţ Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold
2004 8893 7566 -1327 4781 2870 -1911 4112 4696 584
2005 7205 6368 -837 3650 2431 -1219 3555 3937 382
2006 8490 7057 -1433 4344 3018 -1326 4146 4039 -107
2007 10013 8796 -1217 5059 3830 -1229 4954 4966 12
2008 9474 8173 -1301 5023 3403 -1620 4451 4770 319

Români 604753 Structura etnică(2002)

Maghiari 259
Romi 13151
Ucrainieni 84
Germani 140
Ruşi/lipoveni 304
Turci 82
Tătari 8
Sârbi 8
Slovaci 1
Bulgari 18 Structura după religie
Greci 252
Ortodoxă 608392
Evrei
Romano-catolică 133 1999
Reformată
Cehi 5 118
Penticostală 3287
Polonezi
Greco-catolică 64 208
Baptistă
Chinezi 4 406
Adventistă de ziua a 2736
Italieni 64
Şaptea
Armeni
Musulmană 45 132
Altă etnie 216 15
Etnie 20
nedeclarată
Unitariană 4
Creştină după 388
Evanghelie
Creştină de rit vechi 679
Evanghelică lutherană 31
sinodo-presbiteriană
Evanghelică 140
Evanghelică de 14
confesiune augustană
Mozaică 147
Altă religie 576
Fără religie 54
Atei 161
Religie nedeclarată 84

I.4.2.Aşezări omeneşti

Evoluţia spaţială

Sursa: www.primaria.galati.ro

16
 Primele semne ale unei aşezări permanente în zona municipiului Galaţi s-au
găsit pe malul estic al bălţii Mălina (în NV municipiului), unde s-au descoperit
fragmente din ceramică de tip Stoicani-Aldeni, unelte confecţionate din stilex şi os,
datând din neolitic. Tot în această zonă, de data aceasta pe malul sudic s-a
descoperit un sceptru de piatră aparţinând culturii Coslogeni din perioada de sfârşit
a Epocii Bronzului.

Sursa: www.primaria.galati.ro

Rolul important al Galaţiului este datorat aşezării la o importantă răscruce de

ape şi drumuri. Galaţiul a fost târg ( “târgul de negoţ cel mai vestit de pe toată
Dunarea”), punct de vamă şi de schelă unde se încărcau mărfurile destinate
Imperiului Otoman, însemnată piaţă începând cu secolul al XVII-lea îin comerţul
de tranzit, şi porto-franc între anii 1837-1883. Totodata Galaţiul a fost puternic
centru meşteşugăresc, care a evoluat de la meşteşuguri simple la manufactură şi la
industria mecanică contribuind la lărgirea pieţei până în Orient şi Europa Centrală.

17
 Sursa: www.primaria.galati.ro

Judeţul Galaţi are următoarea împărţire administrativă:

• 2 municipii: Galaţi şi Tecuci;
• 2 oraşe: Bereşti şi Târgu Bujor;
• 56 comune cu 180 sate componente.
Suprafaţa localităţilor urbane din judeţ se prezintă astfel:
- Galaţi =32 km2, cu 103.032 gospodării;
- Tecuci =14 km2, cu 13.727 gospodării;
- Bereşti = 2 km2, cu 1.184 gospodării;
- Târgu Bujor = 2 km2, cu 2.338 gospodării.

I.4.3.Economia

Luând ca indicator produsele industriale, judeţul Galaţi este cel de-al

patrulea centru industrial al României ca mărime. Structura principalelor ramuri
industriale este următoarea:
• industrie şi construcţii – 43%;

18
 • servicii – 38%;
• agricultură, silvicultură, exploatări forestiere – 19%.
Principalele sectoare industriale sunt metalurgia şi construcţiile navale.
Metalurgia acoperă 55,6% din producţia de oţel a României, 55% din producţie
fiind sub formă de produse laminate şi 90,4% produse laminate la rece. Peste 50%
din produsele metalurgice sunt exportate. Construcţia navală este aici o industrie
tradiţionala. La şantierul naval se construiesc nave fluviale şi maritime până la
65.000 dwt. (nave container, mineraliere, remorchere şi petroliere), cât şi instalaţii
de foraj marin.

Structura activităţilor industrial

Domeniu Structura procentuală

Industria metalurgică 71,7%
Industria chimică 4,3%
Industria alimentară 2,8%
Alte ramuri industriale 21,1%
Total 100%

După cifra de afaceri a unităţilor industriale orientarea este următoarea:

Domeniu Orientare după

cifra de afaceri
Industrii de energie şi apă 14,5%
Industria de bunuri intermediare 71,3%
Industrii de producţie a bunurilor şi 6,6%
echipamentelor
Industrii de producţie de bunuri de 0,5%
lungă durată
Industrii agricole şi alimentare 5,9%
Industrii de producţii de bunuri de 1,2%

19
consum de durată limitată, altele decât
cele agricole şi alimentare
Total 100%

Agricultura este una din activităţile cele mai importante pentru Regiunea
Sud-Est, deci şi pentru Galaţi. Culturile reprezentative pentru aceasta zonă sunt:
grâu, porumb, orz, floarea soarelui, soia, viţa de vie (podgoriile de la Nicoreşti sunt
renumite pentru producerea vinului).
Din suprafaţa totală de 446.632 ha a judeţului:
• suprafaţa agricolă este de 358.754 ha, din care:
- suprafaţa arabilă 292.229 ha,
- vii 20.368 ha,
- păşuni 43.580 ha,
- fâneţe 598 ha,
- livezi 1.979 ha
• păduri şi alte terenuri din fondul forestier 36.273 ha;
• ape şi bălţi 13.019 ha;
• alte suprafeţe 38.586 ha.

Turismul reprezintă un potenţial de importanţă pentru municipiul Galaţi, nu

atât prin patrimoniul touristic neutilizat pe măsură ci, mai cu seamă, prin funcţia pe
care ar putea să o aibă în atragerea şi redistribuirea componentelor fluxului turistic.
O bună parte a fluxului turistic naţional şi internaţional care se îndreaptă spre
Litoralul Mării Negre şi Rezervaţia Naturală Delta Dunării ar putea trece prin
Galaţi. Municipiul Galaţi dispune de monumente şi situri arheologice, rezervaţii
naturale, numeroase monumente arhitecturale din secolele XIX - XX, biserici şi

20
ansambluri bisericeşti din sec. XVIII - XIX, precum şi numeroase parcuri urbane
cu valoare dendrologică amenajate peisagistic.
Fondul turistic oferă oportunităţi de valorificare a fondului piscicol (iazuri,
râurile Prut şi Siret, lacul Brateş, fluviul Dunărea) şi a resurselor cinegetice (zona
luncilor Prutului, Siretului, Dunării şi în rezervaţii naturale).

I.4.4.Infrastructura generală
Infrastructura de bazã
Echiparea tehnică, edilitară şi reţelele de circulaţie se prezintă astfel:
• Suprafaţa totală a oraşului: 5878 ha;
• Lungimea străzilor orăşeneşti: 345 km;
• Lungimea străzilor modernizate: 279 km;
• Lungimea reţelei de distribuţie apă: 530 km;
• Lungimea reţelei de canalizare: 495,9 km;
• Lungimea conductei de distribuţie gaze: 201,5 km.

Energie termică

Reţelele de alimentare cu energie termică în sistem centralizat deservesc o

mare majoritate a consumatorilor casnici, unele instituţii şi unii consumatori
industriali. Ele sunt de trei tipuri, respectiv: reţele de agent termic primar (apă
supraîncălzită), reţele de agent termic secundar (apă caldă pentru încălzire) şi reţele
de apă caldă menajeră (ACM).

Energie electric

21
 Municipiul Galaţi este racordat la Sistemul Energetic Naţional prin
intermediul a două staţii de transformare (400/110kV si 220/110kV). Reţeaua de
distribuţie pe medie tensiune se face prin reţele de 6kV şi 20kV. Având în vedere
tendinţa generală, la nivel de ţară, de înlocuire a tuturor reţelelor de MT de valori
inferioare tensiunii de 20kV, operaţia de trecere la aceasta tensiune este în curs de
desfăşurare.

Transportul
Transportul urban a înregistrat o evoluţie remarcabilă la începutul secolului
al XX-lea când, pe data de 14 august 1900 a fost inaugurată prima linie de tramvai
electric din oraşul Galaţi. De atunci lucrurile au evoluat, şi de la Uzinele Comunale
Galaţi, care deserveau populaţia oraşului cu tramvaie şi autobuze, s-a ajuns în ziua
de azi la societatea comercială TRANSURB SA Galaţi, care asigură transportul
populaţiei cu tramvaie, autobuze şi troleibuze. În afară de această societate, al cărei
acţionar unic este municipalitatea şi care se remarcă prin capacitatea cea mai mare
de transport şi acoperire a suprafeţei oraşului, au apărut firme private mici de
transport, cu aşa numitele .maxi-taxi-uri., care oferă o calitate superioară a
condiţiilor de transport, frecvenţă mai mare de preluare a călătorilor şi acoperirea
unor zone mai greu accesibile.

Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Galaţi se face din Fluviul
Dunărea şi resursele de apă subterane.

Sistemul de distribuire a apei

Primele reţele de canaluri de scurgere. şi respective prima instalaţie
centralizată de alimentare cu apă filtrată. au fost realizate în municipiul Galaţi la

22
sfârşitul secolului XIX, aproximativ simultan, dar de către firme de antreprenori
diferite şi cu scopul exploatării imediate de către operatori diferiţi.
Cu excepţia perioadei iniţiale de concesionare a instalaţiei de alimentare cu
apă potabilă şi a unei perioade scurte de după 1989, când operatorul activităţii de
apă-canal a fost separat de cel al termiei, toate cele trei utilităţi au fost exploatate,
în general, de către un operator unic, în prezent S.C. APATERM S.A. Întotdeauna
însă au funcţionat, chiar şi în cadrul acesteia, două sectoare distincte, respectiv
Divizia Apă-canal şi Divizia Termoficare.

II. ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC:

II.1.Consideraţii generale:

Judeţul Galaţi are o poziţie turistică privilegiata: arterele sale rutiere

înlesnesc trecerea turiştilor spre Delta Dunării, zonă turistică de mare atracţie,
şi spre litoralul Mării Negre. Toate drumurile din nord, ca şi unele trasee din
vestul ţării, care pleacă spre Dobrogea, trec prin Galaţi. Accesul din Dobrogea
şi sud-estul ţării către staţiunile balneare şi turistice ale Moldovei de nord şi
din Carpaţii Orientali se face, de asemenea, prin Galaţi.
Judeţul dispune de un valoros fond natural şi cultural care conferă
turismului dimensiuni naţionale şi internaţionale.

II.2.Potenţialul turistic natural:

23
 Numeroase privelişti naturale, ca de exemplu pădurea cu nisip fluviatil
de la Hanu Conachi, dealurile de la Iveşti, Nicoreşti sau Bujoru, prezintă
atracţie pentru iubitorii de turism. Locuri pline de atracţie sunt, de asemenea,
Dunărea, Siretul şi Prutul, cu luncile lor pline de zăvoaie, Lacul Brateş cu
plaja şi Balta Catuşa cu amenajările specifice sporturilor nautice şi pescuitului
sportiv, pădurile de la Buciumeni, Adam şi Viile, din partea de nord a
judeţului, Gârboavele şi Spahiu, din apropierea oraşului Galaţi.
La Hanu Conachi, localitate situată la 45km nord-vest de Galaţi, se află
rezervaţia de dune fluviatile, care ocupă o suprafaţă de 84 ha, fiind cea mai
întinsă din ţară. Dunele sunt fixate cu salcâm de nisip, instalându-se aici cea
mai bogată floră cu arenarie din Moldova, cu specii foarte rare pentru flora
ţării. Importanţa dunelor este marcată şi de existenţa unor elemente faunistice
mediteraneene unice pe teritoriul Moldovei şi puţin frecvente prin ţară:
şopârla de stepă şi şopârla de nisip.
În pădurea de stejar Breana din satul Roşcani, comuna Băneasa, situată
la 70 km nord de Galaţi, se găseşte rezervaţia cu bujori. Tufele de bujor
românesc- plantă monument al naturii în ţara noastră - se întind pe o suprafaţă
de 70 ha prin poienile din pădure.
Pădurea Gârboavele - o insulă de pădure naturală de silvostepă
(altitudine maximă de 123 m), situată la 17 km nord-vest de municipul Galaţi
– are o suprafaţă de circa 900 ha, din care 250 ha constituie pădure parc, unde
turiştii se pot relaxa în spaţiile amenajate pentru agrement, dar pot vizita şi
Grădina Zoologică.
Interesul turistic pe care îl prezintă Galaţiul este legat, în mare măsură,
de existenţa Dunării. O importantă lucrare realizată este faleza, având o
întindere de aproape 3 km. Pe terasa falezei a fost construită o stradă,
importantă artera de circulaţie în partea de sud-vest a oraşului. Loc de
24
promenadă pentru toţi, aici au loc frecvente concerte muzicale şi întreceri sportive
(concerte "La Elice" şi Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-
au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un mare potenţial de relaxare şi
agrement prin spaţii verzi.
Lacul Vânători aflat în extremitatea de nord a oraşului Galaţi, pe o suprafaţă
de 28 ha. Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de
salcâm şi un versant de 8 ha parţial amenajat pentru agrement şi supus unui plan
intensiv de modernizare şi reamenajare.

II.3.Potenţialul turistic antropic

II.3.1.Potenţialul turistic cultural istoric

Muzee

• Muzeul de ştiinţe ale naturii: Planetariul are diametrul cupolei de 7 metri,

aici putând fi vizionate diferite proiectii ("Sistemul Solar", "Giganţii
Sistemului Solar", "Nebuloase şi Roiuri stelare"), astfel încât publicul
vizitator să poată călători imaginar în toate colţurile Universului; de
asemenea, în cadrul planetariului se desfăşoară şi foarte multe programe
educaţionale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar şi
Programul Educaţional "Să cunoaştem Soarele", adresat elevilor claselor V-
XII. Acvariu are ca tematicã ihtiofauna rarã şi foarte rarã din bazinul
hidrologic al Dunãrii, fauna Mãrii Mediterane şi pesti exotici (pirania).

25
 Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafaţă de 18
ha.

• Muzeul de Istorie Galaţi a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei

de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparţinut
familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada-n care a fost
pârcălabul Galaţiului. Activitatea ştiinţifică a muzelui a reînceput în 1951-
1952, când a demarat organizarea ştiintifică a colecţiilor. În 1956, obiectele
din colectii au fost separate; astfel o parte dintre ele au format colectiile
Muzeului de Ştiinte ale Naturii, iar o alta, colectiile Muzeului de Artă.
Treptat, colecţia Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziţii şi cercetări
arheologice realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul
roman de la Tirighina-Barboşi, ajungând acum la un patrimoniu de peste
50.000 de exponate, unele fiind de o importanţă excepţională.

• Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza e construită pe locul fostei case a

pârcălabului de Galaţi, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al
României (1859 - 1866). Cuprinde o expoziţie permanentă dedicată
domnitorului, întrunind şi calitatea de reconstituire a ambientului gălăţean de
la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea.

Sursa: www.galati.djc.ro

26
 • Muzeul de artă vizuală este primul muzeu de artă contemporană românească
din ţară . A fost inaugurat în anul 1967 şi a fost conceput structural să
prezinte cele mai noi tendinţe ale fenomenului plastic în devenire, destinaţie
pe care şi-o păstrează şi la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de
lucrări existente în sălile de expunere şi-n aer liber, în parcul muzeului,
constituie o selecţie dintrun patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu
un patrimoniu virtual, din atelierele artiştilor contemporani.

Sursa: www.galati.djc.ro

Patrimoniul muzeului cuprinde creaţii de artă românească din a doua

jumătate a secolului XIX şi din secolul XX reprezentanţi ai avangardei
româneşti şi lucrări ale artiştilor care formează o punte de legatură între
prima şi a doua jumătate a secolului.

Biserici şi mănăstiri

• Biserica fortificată "Sfânta Precista" este construcţia cea mai veche din
Galaţi, fiind sfinţită ca lăcaş de cult în septembrie 1647, în timpul
domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la
Muntele Athos. La ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la

27
faţa locului: piatră de la Barboşi, lemnul din pădurile de pe platforma
Covurluiului, cărămidă şi var, nisip de pe plajele Dunării etc.

Sursa: www.galati.djc.ro

Arhitectura bisericii este românească şi prezintă unele elemente

specifice: turnul-clopotniţă este prevăzut cu metereze, putând fi folosit
pentru observarea Văii Dunarii, iar in caz de nevoie devenea fortificaţie de
apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevazut cu o camera pentru
ascunderea valorilor, cu două metereze şi o uşă de acces, probabil, spre un
balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre şi metereze.
Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din
două parţi, una deasupra naosului şi a doua deasupra altarului. Podul este
prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este
folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldoveneşti ridicate în
aceeaşi perioadă. Biserica ,,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor,
fiind arsă in 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-
austriece din 1735-1739 şi 1769-1774. În 1821, otomanii distrug şi jefuiesc
iar locaşul. Biserica a fost refăcută şi restaurată în 1829 şi-n 1859. S-a făcut
o restaurare şi între anii 1953-1957 după care, biserica a fost transformată în
muzeu. În perioada 1991-1994, biserica ,,Precista" a fost restaurată iar şi a
fost redată cultului ortodox. Se spune ca există un tunel secret pe sub Dunăre
de la biserică până pe malul celălalt al fluviului pentru a putea ascunde
bunurile şi a scăpa de atacurile vrăjmaşilor.
28
• Biserica Romano-Catolică : monumentul din strada Domnească nr. 86 este
construit în anul 1844 şi extins în anul 1873. Printre obiectele de valoare
artistică amintim: Altarul Mare, executat din marmură colorată, tabloul
"Sfântul Ioan Botezatorul predicând", Statuia Inimii Preasfinte a Domnului
Iisus Hristos, Statuile Pieta si Sfântul Francisc de Assisi. Biserica a fost
consolidată şi renovată în starea actuală între anii 1985-1988.

Sursa: www.galati.djc.ro

• Biserica Greacă : La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a

bisericii cu hramul "Schimbarea la Faţă" a cărei sfiinţire se face la 17
septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul
Eughenie Xiropotamo. În pronaos se află placa de marmură cu numele
fondatorilor precum şi două plăci de marmură cu numele ctitorilor şi a
marilor ctitori. Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă şi are pe latura
vestică două clopotniţe.

Sursa : www.adevarul.ro
29
 Pictura a fost relizată de către pictorul Papadopoulos din Adrianopol.
Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând pe Sf. Fecioara Maria cu
Pruncul, Învierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie şi Sf.
Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii conţin 8 vitralii cu apostoli şi sfinţi:
Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu şi Luca pe latura nordică şi Pavel,
Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudică.

• Catedrala Ortodoxă a fost ridicată între 1906-1917, după planurile

arhitectilor Petre Antonescu şi Ştefan Burcuş. Construcţia se detaşează în
planul arhitectural gălăţean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singura
cupolă fără abside laterale.

Sursa: www.galati.djc.ro

• Biserica Mavromol („Stânca neagră” în greacă) a fostei mănăstiri Mavromol

poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost construită în 1669 de
Gheorghe Duca şi refăcută de fiul său între 1700-1703. Păstrează picturi
murale interioare valoaroase refăcute între 1973-1975. În chiliile acestei
biserici au funcţionat primele scoli din Galaţi înfiinţate-n 1765 (cu predare în
limba greacă) şi 1803 (cu predare in limba română). Biserica are o splendidă
icoană de lemn sculptat "Maica Domnului", şi o valoroasa catapeteasmă
adusa de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din Bucureşti.

30
 Sursa: www.galati.djc.ro

• Biserica Vovidenia: Monument istoric şi de arhitectură ridicat în anul 1790,

pe locul unde mai fusese o biserică. A fost arsă şi distrusă complet în anul
1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Deasupra naosului se ridică o
cupolă susţinută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradiţional.
Acoperişul turlei, ridicată pe naos, este în formă de clopot şi o altă turlă, mai
mică, este ridicată deasupra altarului. Turla clopotniţei de pe pridvor este o
adăugire din 1901. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama
domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Sursa: www.galati.djc.ro

• Biserica Sf. Spiridon a fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru
contraforţi. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de

31
pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale
bisericii sunt catapeteasma şi icoanele. Pictura originală nu se mai pastrează.

Sursa: www.galati.djc.ro

Castrul Roman de la Tirighina - Barboşi Săpăturile efectuate în

castellum roman de la Bărboşi (la nord de Dunăre, lângă Galaţi, aproape de
vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiţii stratigrafice
perfect de clare, că pe înălţimea Tirighina se găsea la început o cetăţuie
dacică, întărită cu un val de pământ.

Sursa: www.galati.djc.ro

Ceramica dacică şi cea de import, ca şi o monetă de argint histriană,

permit ca începuturile cetăţui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult

32
 sfârşitul secolului II î.e.n.). Cetăţuia dacică de la Bărboşi a sfârşit apoi în
urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele
romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus şi continuă
apoi seria neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.).
Nu ar fi exclus deci ca sfârşitul acestei cetăţui să fie pus în legătură cu
acţiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus în regiunea
de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forţată a celor 100.000
de transdanubieni la sud de Dunăre şi care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în
legătură cu problema vechimii stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea
de sud a Moldovei, se pune întrebarea dacă acest castellum de la Bărboşi,
datează dintr-o perioadă mai veche decât anii 101 —102, primul război
dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau numai începând
cu aceşti ani.

• "Fata pe valuri" - sculptură realizată de Constantin Baraschi (n. 17

noiembrie 1902, Câmpulung - d. 22 martie 1966, Bucureşti) în 1966. O
replică a acestei sculpturi este la Genova, în colecţia Hohn. Pe fundul
bazinului în care se scurge apa este desenată stema municipiului Galaţi,
steagul României şi drapelul UE.
• Copia “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii
poporului român.

II.3.2Potentialul turistic tehnico-economic

33
• Casa Lambrinidi situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate.
Construită de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada
Portului, şi având ca anexa o turnătorie şi atelier de reparat maşini şi vase,
înainte de aprilie 1879, îl găzduieşte pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei
vizite în Galaţi. A fost sediul Curţii de Apel, al Liceului Mihail
Kogălniceanu şi, după cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primăriei.

Sursa: www.galati.djc.ro

• Casa Macri, unică în România, a fost construită în 1910, fiind locul în care a
cântat George Enescu. Familia Macri, una din cele mai vechi familii din
Galaţi, locuieşte acum în clădirea din spate. Un imobil superb: Candelabre
de Veneţia, draperii ţesute cu fir din aur, covoare lucrate manual în Europa,
piese rare de mobilier, confecţionate pe comandă specială la o celebră firmă
din Anglia - toate acestea au existat în clădirea în care funcţionează acum
clubul de noapte Pasha. Au fost furate sub formă de "amintire" de cei care au
fost chiriaşi în casa Macri, pe vremea comunismului.

Sursa: www.galati.djc.ro

34
 Clădirea, renovată la începutul secolului trecut, ca o bijuterie
arhitecturală, a fost înapoiată familiei Macri, după aproape 50 de ani,
devastată. Vitraliile, care se aflau cândva la intrarea principală, au fost
scoase de nişte funcţionari pe motiv că nu aveau destulă lumină. În cei 50 de
ani, casa Macri a fost transformată în sediu de întreprinderi, sediu pentru
Uniunea Tineretului Comunist sau sediu pentru Colegiul Medicilor.

• Palatul Administrativ edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi

sediu al Prefecturii judeţului Galaţi, Palatul Administrativ a fost construit în
perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul
şcolii naţionale a arhitecturii româneşti. Pe faţada principală a Palatului, la
nivelul superior, se află două statui realizate din marmura albă – „Industria"
şi "Agricultura" ale sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de
tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale judeţului. Pe frontonul
clădirii se găseşte un ceas de mari proporţii. Fiecare oră este marcată prin
câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals "Valurile Dunării" capodopera
de renume mondial a compozitorului gălăţean losif Ivanovici (1845 -1902).

Sursa: www.galati.djc.ro

• Palatul Navigaţiei (astăzi Gara Fluvială) datează din ultimul deceniu al

secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre
Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituţii precum

35
 “Administraţia Porturilor Dunării Maritime” sau “Compania de Navigaţie
Fluvială Română Navrom”.

Sursa: www.galati.djc.ro

• Palatul Universităţii situat în centrul Galaţilor, fostul Palat al Justiţiei, astăzi

sediul Universităţii, ocupă în vechiul peisaj arhitectural al municipiului locul
cel mai de seamă, datorita monumentalitaţii sale. Acest edificiu este opera
arhitecţilor Grigore Cerchez si Vîrnav. A fost construit între anii 1911-1913.

Sursa: www.galati.djc.ro

• Casa Robescu este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dupa

proiectul arhitectului Ion Mincu. Clădirea are subsol supraînălţat, două
nivele cu două foişoare-balcon la etaj şi un alt balcon la parter, spre stradă.
Decoraţiile exterioare sunt din ocniţe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al
frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este
folosită şi la decorarea florală a registrului superior. Azi serveşte ca "Palatul
Copiilor" Galaţi.

36
 Sursa: www.galati.djc.ro

III.STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI

TURISTIC:

III.1.Structuri de primire turistică (baza tehnico-materială pentru turism)

III.1.1Structuri de primire turistică de cazare

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2008:

număr
Judeţul Galati
21
Total
Hoteluri 9
Vile turistice şi bungalouri 8
Tabere de elevi şi preşcolari 3
Hosteluri 1
Sursa: www.galati.insse.ro

37
  Bungalourile - structuri de cazare turistică de capacitate redusă, realizate, de

regulă, din lemn sau materiale similare. Sunt amplasate în perimetrul

campingurilor, satelor de vacanţă, ca unităţi independente în cadrul unor
staţiuni sau zone turistice sau ca spaţii complementare pe lângă alte structuri
de cazare turistică.

 Unitatea de tip căsuţă - grup independent de căsuţe turistice care are

recepţie şi conducere administrativă comună.

 Vile turistice - structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de

pâna la 10 camere, în mediul rural, totalizând maxim 30 de locuri şi până la

20 camere în mediul urban, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în
clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea
turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei.

Hotel Magnus Galaţi

Sursa: www.eximtur.ro

Situat la intrarea în oraş dinspre Bucureşti şi în apropierea celei mai

importante zone comerciale din oraş, HOTEL MAGNUS este locul ideal de odihnă

38
şi relaxare atât pentru oamenii de afaceri , cât şi pentru cei care vizitează oraşul
Galaţi.
Hotelul oferă oaspeţilor 53 de camere împărţite în 25 double, 26
matrimoniale şi 2 apatramente elegante. Pentru confortul turiştilor, camerele au un
design modern, sunt spaţioase şi dotate cu telefon, cablu tv, televizor LCD şi
climatizare. De asemenea, MINIBARUL din cameră este GRATUIT , iar în
permanenţă se poate accesa INTERNETUL WIRELESS GRATUIT în tot hotelul.

Hotel Vega

Hotelul Vega este o construcţie modernă pe 12 nivele, situat în centrul

oraşului Galaţi, pe faleza superioară a Dunării. Deschis în mai 2003, Hotelul Vega
a reuşit să se impună pe piaţa gălăţeană prin standardul ridicat al serviciilor şi
dotărilor.
Serviciile de cazare răspund oricăror solicitări: 69 de camere - single, double sau
apartamente dotate la standarde europene.

Sursa: www.eximtur.ro

39
 Restaurantul, terasa şi barul hotelului pun la dispoziţia clienţilor o gamă
largă de preparate culinare din bucătăria naţională şi internaţională şi diverse
sortimente de băuturi. O serie de servicii suplimentare asigură confortul deplin al
clienţilor, indiferent de natura călătoriei - de afaceri sau turistică: business office,
fitness, masaj şi saună, săli de conferinţă, parcare, transfer aeroport-hotel-aeroport.

Hotel Parc Tecuci

Sursa: www.viaromania.eu

Hotel modern de 3 stele, este situat în centrul Tecuciului. Hotel Parc Tecuci
dispune de 13 camere dintre care:
• 3 camere cu pat matrimonial;
• 2 camere cu paturi individuale ;
• 1 camera în regim family (un pat matrimonial + un pat individual);
• 7 camere cu 2 paturi individuale.
Camerele sunt dotate cu:
• Telefon;

40
 • Televizor;
• Minibar;
• Aer condiţionat.
Facilităţi:
- internet;
- sală de conferinţe;
- parcare monitorizată;
- spălătorie;
- sală fitness;
- sală masaj;
- jacuzzi;
- saună;
- salon înfrumuseţare;
- informare turistică;
- fax, Xerox.

Alte elemente de cazare: Hotel Galaţi, Hotel Dunărea, Hotel Faleza, Hotel
Turist, Hotel Galmondo, Hotel Alex, Vila Belvedere ,Vila Classic Motel Iveşti etc.

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Capacitate de Sosiri Înnoptări Indicii de utilizare
Anii cazare (mii) (mii) netă a capacităţii
în funcţiune (%)

41
 Existentă În
(locuri) funcţiune
(mii
locuri-
zile)
Judeţul Galaţi
1990 2053 469,8 123,0 270,0 57,5
1995 1967 540,4 77,0 151,8 28,1
2000 1385 292,9 43,2 66,7 22,8
2001 1273 289,7 49,0 90,3 31,2
2002 1148 259,5 57,7 100,0 38,5
2003 1273 309,3 49,3 98,3 31,8
2004 1375 306,3 57,6 109,5 35,7
2005 1449 331,0 57,5 106,0 32,0
2006 1452 322,9 61,5 117,4 36,4
2007 1452 326,3 65,8 130,7 40,1
2008 1452 326,5 57,2 141,4 43,3

Sursa: www.insse.galati.ro

III.1.2Structuri de primire turistică de alimentaţie pentru turism

Echipamente de alimentaţie:

 Restaurante:

În incinta Hotelului Magnus se află restaurantul "Crama Lăutarilor", unde se

poate asculta muzică lăutărească autentică interpretată de un taraf de lăutari , se pot
savura gustoase bucate româneşti şi vinuri din potgorii renumite. Toţi oaspeţii
cramei sunt întâmpinaţi cu o palincă din partea casei.

42
Sursa: www.hotelmagnus.ro

Restaurant Dune

Sursa: www.restaurantdune.ro
Un loc select în care se îmbină superlativele bucătăriilor internaţionale şi
autohtone.

Restaurant Andra Tecuci

Restaurant cu specific internaţional şi tradiţional. Dispune de 100 de locuri
şi de cafenea interioară "Cafe IN" cu o varietate mare de produse bistro.

43
Sursa:www.infopensiuni.ro

Alte restaurante: Restaurant “Ca Ju”, Restaurant “Cozy”, Restaurant “La

Mamma”, Restaurant “Cina” etc.
Pizzerii: Pizzeria “Amadeus”, Pizzeria “Bella Italia”, Pizzeria “Marco Polo”,
Pizzeria “Corso” etc.

III.1.3.Structuri de primire turistică de agreement

• Parcul Eminescu amenajat în 1869, acest parc mai păstreaza câţiva arbori
contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în
ultima parte a vieţii. În parc există un mic lac artifical şi un loc amenajat unde-n
trecut fanfara militară susţinea recitaluri. Este renumit datorită prezenţei statuii
lui Eminescu.(vezi anexele 1 si 2);

44
• Faleza Dunării este una dintre zonele reprezentative ale Galaţiului. Loc de
promenadă pentru toţi, aici au loc frecvente concerte muzicale şi întreceri
sportive (concerte "La Elice" şi Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura
zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un mare potenţial
de relaxare şi agreement prin, spaţii verzi.(vezi anexele 3 si 4) ;

• Grădina Publică situată în apropierea Complexului Studenţesc reprezită o

zonă deosebit de frumoasă pentru odihnă şi recreere. Este un punct de vedere
excelent asupra Lacului Brateş şi a gării principale a Galaţiului. O plimbare prin
Gradina Publică, unde odinioară se jucau popice şi cricket, dezvaluie ronduri de
flori şi gard viu, alei umbroase şi o fântină arteziană a carei apă este purtată de
vânt, stropind copiii care trec pe sub ea, în goana bicicletei.(vezi anexele 5, 6 si
7);

• Grădina Botanică este inclusă în Complexul Muzeal Ştiinţele Naturii şi

domină malul stâng al Dunarii. Puteţi admira colecţiile de plante din zonele
tropicale şi subtropicale (cactuşi, euforbii, palmieri,crotoni, muscate, begonii,
etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri. Flora şi
vegetaţia Romaniei se impune de pe versantul sudic însorit al grădinii prin
speciile de arbori şi arbusti - peste 3000 exemplare. În luna mai tufele de bujori
te vor atrage prin petele roşii de culoare. Dacă treci podeţul şi mergi spre nord
ai şansa să treci prin "padurea de aramă" (multe specii de stejar) sau spre
"pădurea de argint" - peste 50 exemplare de mesteceni. Coniferele, prin

45
 diversitatea şi densitatea lor te vor racori în zilele toride ale verii. Gradina
japoneză cu lampionul, cascada, lacul şi nuferii te invită la meditaţie şi recreere.
Pe axul principal al grădinii ochii dumneavoastră sunt încântaţi de diversitatea
coloritului şi formei plantelor ornamentale.(vezi anexele 8 si 9) ;

• Rezervaţia şi Grădina Zoologică Gârboavele - Ambele situate la ieşirea de

nord a oraşului. Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele este inclusă în
Complexul Muzeal Ştiinţele Naturii. În cadrul Grădinii zoologice pot fi vãzute
diferite specii exotice. De asemenea, pasionaţii de echitaţie pot practica acest
sport la Gradina Zoologică, aici existând nu doar cai special antrenaţi pentru
acest scop, ci şi un manej excelent amenajat şi personal instruit. Tematica zoo a
fost elaborată împreună cu specialiştii de la European Association of Zoos and
Aquaria, şi are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum şi
educaţia pentru conservare ;

• Complexul de agrement Priza Dunării situat la ieşirea din Galati, pe drumul

spre Brailă, cuprinde trei piscine, căsuţe, locuri de camping şi un restaurant. Pe
o porţiune a complexului se află un club occidental ce are ca dotări o piscină,
restaurant (150 de locuri), bar şi cafenea.

III.1.4 Structuri de primire turistică de promovare şi comercializare turistică

Agenţii de turism :
46
• Agenţia de turism Amigos Travel este o agenţie de turism nouă pe piaţa
turistică din Galaţi, în plină dezvoltare, care oferă turiştilor săi servicii de
cea mai bună calitate. Seriozitatea, profesionalismul şi orientarea către
client, sunt principalele atuuri ale agenţiei.

• Agenţia de turism Bel Ami: Touroperator, oferă servicii de transport şi

cazare diverse, organizează evenimente, excursii, tabere. Oferă programe
proprii pentru Grecia, Croaţia, Italia, Franţa. Sunt deschişi oricărei destinaţii
pe care o doresc clienţii şi asigură programe flexibile. Aceştia vând pachete
turistice şi colaborează cu turiştii din toată ţara, plata făcându-se on line sau
în cont.

• Agenţia de turism CONDOR: Agenţie de turism specializată pe litoral

extern, şi orice alt fel de concedii. Vinde sejururi, circuite, vacanţe de lux,
bilete de avion şi asigurări.

• Agenţia de turism Agatur este membră ANAT (Asociaţia Naţională a

Agenţiilor de Turism) ,IATA (Asociaţia Internaţională de Transport Aerian)
prin intermediul cărora poate pune la dispoziţia turiştilor posibilitatea de a
călători oriunde în lume. Pe lângă programele proprii de turism intern şi
internaţional ,agenţia AGATUR îşi completează gama de servicii turistice cu
oferte ale marilor touroperatori din ţara şi străinătate.

47
III.2 Circulaţia turistică

III.2.1 Programe turistice

PRINCIPALELE TRASEE TURISTICE DIN JUDEŢUL GALAŢI

• Galaţi – reşedinţă de judet - Câmpia Covurlui/Dunăre la confluenţa cu râul

Siret - Brateş (lac) - Catedrala episcopală Galaţi 1902, Biserica fortificată
"Precista" 1645, Mânăstirea "Sf. Arh. Mihail şi Gavriil" (M) 1802, Biserica
Mânăstirea "Mavromol" sec.17 - Icoana Maicii Domnului făcătoare de
minuni, Biserica "Vovidenia" 1790, Palatul navigaţiei sec.20, port fluvio-
maritim, Rezervaţia “Barboşi” , etnii: greci ;

• Galaţi - sat Ghimia - Lunca Prutului - Lunca Dunării/Dunare la confluenţa

cu râul Prut - Brateş (lac);

• Tecuci – oraş - Câmpia Tecuci - Lunca Bârladului/râul Bârlad la confluenţa

cu râul Tecucel - Biserici "Sf. Nicolae" 1809, "Sf. Voievozi" 1809,
"Adormirea Maicii Domnului" 1809, "Sf. Ilie" 1809, s-a născut scriitorul
Calistrat Hogaş (1848-1917) şi lingvistul Iorgu Iordan (1888-1986), casa

48
 Teodor Cincu (muzeu) 1934 monument de arhitectură, "La Rateş"-punct
fosilifer cu fosile din Pleistocen ;

• Bereşti – oraş - Podişul Covurlui/izvorul râului Chineja – Dealuri Tăbara,

Buzanu - Biserica "Sf. Voievozi" 1799, punct fosilifer ;

• Târgu Bujor – oraş - Podişul Covurlui/Chineja la confluenţa cu râul Bujoru

– Dealuri Mieloaicei, Bujorul ;

• Băneasa sat Roşcani - Podişul Covurlui-Câmpia Covurlui/raul Roşcani –

Dealuri Roşia, Cordeşu - Biserica “Adormirea Maicii Domnului” sec.19 ;

• Bereşti Meria sat Bereşti Meria - Podişul Covurlui/râul Chineja – Dl.

Buzanu - Muzeu artă medievală, Biserica "Sf. Nicolae" ;

• Buciumeni sat Buciumeni - Colinele Tutovei-Câmpia Tecuciului/râul

Tecucel – Dl. Buciumeni - Mânăstirea "Buciumeni" (F) 1425 Biserica
"Sfânta Treime" 1800- muzeu artă religioasă-cazare, icoane vechi ;

• Cavadineşti sat Cavadineşti - Podişul Covurlui/râul Horincea – Dl.

Gornaşului - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1848 ;

• Certeşti sat Cârlomăneşti - Câmpia Tecuciului-Podişul Covurlui/râul

Blăneasa - Mânăstirea "Sf. Nicolae" (M) 1445/1997 ;

49
• Certeşti sat Certeşti - Câmpia Tecuciului-Podişul Covurlui – Dl. Poiana -
Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" 1776 şi Biserica "Sf.
Gheorghe" 1864 ;

• Costache Negri sat Costache Negri - Câmpia Covurlui/râul Gologan –

Dealuri Streşineasca, Gemenea - Costache Negri –scriitor (muzeu
memorial) ;

• Cudalbi sat Cudalbi - Podişul Covurlui-Câmpia Covurlui/râul Geru – Dl.

Pietrele, Ciungilor - Mânăstirea "Naşterea Maicii Domnului - Cudalbi
(Gologanu)" (F) 1933 (cazare) ;

• Drăguşeni sat Adam - Podişul Covurlui/izvorul râului Hobana - Mânăstirea

"Adam" (Adam - Tutova) (F) hram "Adormirea Maicii Domnului" 1630
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni (cazare) ;

• Fârţăneşti sat Fârţăneşti - Câmpia Covurlui-Podişul Covurlui/râul Chineja -

Biserica "Sf. Voievozi" 1809 ;

• Folteşti sat Stoicani - Câmpia Covurlui - Lunca Prutului/râul Chineja – Dl.

Hăboaia - urme aşezare din perioada de tranziţie de la Neolitic la epoca
Bronzului, aşezare de tip Cultura Gumelniţa, Biserica "Sf. Voievozi" 1809,
piscicultură ;

• Frumuşiţa sat Tămăoani - Câmpia Covurlui-Lunca Prutului/râul Chineja -

Biserica "Cuvioasa Parascheva" 1809, vase dacice ;

50
• Fundeni sat Fundeni - Câmpia Siretului Inferior/râul Siret - Biserica
"Înălţarea Domnului" 1829 ctitor Costache Conachi;

• Fundeni sat Hanu Conachi - Câmpia Siretului Inferior - Rezervaţie de dune

de nisip fixate cu salcâm şi cu floră arenicolă (salcia târâtoare), şopârla şi
şarpele de nisip ;

• Independenţa sat Independenţa - Câmpia Siretului Inferior/râul Bârlădel -

Biserica "Sf. Împ. Constantin şi Elena" 1886 - izvor cu apă sulfuroasă -
interes cinegetic;

• Nămoloasa sat Nămoloasa - Câmpia Siretului Inferior/râul Siret - 10-23

iulie 1917 batalie româno-germană, Biserica "Sf. Dumitru" 1809 - zonă de
afundare şi fracturare a platformei ;

• Nicoreşti sat Ionăşeşti - Colinele Tutovei - Câmpia Tecuciului/râul Siret -

Dl. Deleanu – Biserica "Sf. Voievozi" 1760 ;

• Piscu sat Piscu - Lunca Siretului/râul Geru - Biserica "Adormirea Maicii

Domnului" 1785 ;

• Priponeşti sat Priponeşti - Terasele râului Bârlad - Podişul Tutovei -

Biserici "Sfinţii Voievozi" 1790 şi "Buna Vestire" 1809 ;

51
 • Smulţi sat Smulţi - Podişul Covurlui/râul Perişani – Dl. Lacul Poiana,
Geruşiţa, Urleşti - Biserici "Sf. Nicolae" 1810, "Sf. Voievozi" 1831, "Sf.
Gheorghe" 1849 din lemn;

• Şendreni - Câmpia Siretului Inferior/râul Siret la confluenţa cu râurile

Mălina, Ruşca, Cătuşa, Suhu - Mălina (lac), Balta Cătuşa (lac) – Deal
Spânului - "Barboşi" Tirighina - rezervaţie paleontologică;
• Tudor Vladimirescu sat Tudor Vladimirescu - Lunca Siretului - Tălăbasca
(lac) – Deal Gurgueta - Mânăstirea "Vladimireşti - Adormirea Maicii
Domnului" (F) 1938-1941/colina Gurgueta-fondată de un grup de surori
minore (cazare), Biserica 1883;

• Tuluceşti sat Tuluceşti - Câmpia Covurlui - Lunca Prutului/râul Chineja -

Biserica "Sf. Arh. Mihail şi Gavriil" sec.19, “Râpa Bălaia” rezervaţie
paleontologică, Pădurea "Gârboavele" rezervaţie forestieră ;

• Vârlezi sat Vârlezi - Podişul Covurlui/râul Suha – Dealuri Movilei, Bujorul,

Covurlui, Iteşti - Biserica dublu hram "Sf. Voievozi şi Sf. Ioan Botezătorul"
1809.

IV. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI:

Punerea în valoare a patrimoniului turistic naţional, al unei zone, staţiuni,

localităţi, este strâns condiţionată de conţinutul prestaţiilor turistice, de formele de

52
diversificare şi nivelul calitativ al serviciilor oferite de organizatorii de turism şi de
prestatorii de servicii pentru turişti.
Printre motivaţiile care determină un turist al zilelor noastre să accepte o
anumită formă de turism, o anumită variantă de aranjamente turistice, o anumită
destinaţie a călătoriei, se numără şi factorul de atractivitate care este denumit
generic „agrement”, respectiv plăcerea, destinderea, divertismentul care însoţesc
odihna activă a turistului, atât de mult solicitată în petrecerea agreabilă a timpului
liber în perioada concediilor sau a vacanţelor.
La prima vedere, noţiunea de odihnă activă (vacanţă activă) pare un mod
contradictoriu, deoarece pentru unii turişti perioada de vacanţă este concepută ca o
formă de odihnă în care se urmăreşte eliberarea totală de preocupările zilnice, prin
plăcerea de a nu face nimic, prin recreere (somn prelungit, lectură etc.)
timpul liber total de care dispune populaţia este în continuă creştere. Or, în
condiţiile în care durata timpului consumat pentru odihna pasivă rămâne aproape
constantă, se înregistrează o continuă creştere a cererii populatiei pentru odihna
activa, ca o formă agreabilă de petrecere a timpului liber disponibil.
Creşterea preocupărilor populaţiei pentru formele de odihnă activă este
stimulată şi de efectele poluate tot mai accentuate ale aglomeraţiilor de tip urban
provocate de furnicarul zilnic al circulaţiei oamenilor şi al vehiculelor tot mai
numeroase din aceste aglomerări civice. Aceşti factori poluanţi acţionează
continuu asupra creşterii tensiunii fizice şi psihice a omului din societatea
contemporană, fenomen care se traduce prin oboseala nervoasă provocată de
ritmurile trepidante ale vieţii moderne, cu daune sensibile asupra sănătăţii
nervoase.
Pe măsură ce consumul turistic se transformă tot mai mult într-o formă
specifică a consumului de masă, asemenea preocupări pentru includerea în

53
aranjamentele oferite a unor formule cu variante opţionale de vacanţe active ocupă
o pondere crescândă în prestaţiile de servicii turistice.

Judeţul Galaţi poate fi promovat prin:

1. Imbunătăţirea infrastructurii turistice in judet

2. Creşterea afluxului de turişti
3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno
- culturale;
4. Protejarea, păstrarea şi imbogăţirea patrimoniului;
5. Creşterea calităţii serviciilor of erite turiştilor;
6. Crearea unei mărci turistice
7. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă;

54
ANEXE

55
Anexa 1 Sursa : www.amfostacolo.ro

56
Anexa 2 Sursa :www.theodorabintu.files.wordpress.com

57
Anexa 3 Sursa: fotografie personală

Anexa 4 Sursa: fotografie personală

58
Anexa 5 Sursa: www.infotravelromania.ro

Anexa 6 Anexa 7

59
Anexa 8 Sursa: www.panoramio.com

Anexa 9

60
 Bibliografie:

• “Judeţele Patriei-Galaţi” (monografie),(1980), Editura Sport-Turism,

Bucureşti;

• Institutul Naţional de Statistică:

• Buletin statistic lunar al judeţelor-ediţia 2008

• Anuarul Statistic al Judeţului Galaţi-ediţia 2007

• Statistică teritorială-ediţia 2008

www.insse.galati.ro

www.cjgalati.ro

www.prefecturagalati.ro
www.primaria.galati.ro

61