DESCRIEREA SITULUI PARANG

DESCRIEREA SITULUI PARANG

Situl se afla in sectorul cel mai inalt si mai

spectaculos al muntilor dintre Olt si Jiu.
Culmea principala a muntilor Parang atinge
altitudinea maxima in vf. Parangul Mare (2519m) la
nord de acesta deschizandu-se impresionante
circuri glaciare care adapostesc lacuri glaciare ,
drenate de izvoarele Jietului si Oltului.
 Situl PARÂNG are o suprafata de 30.434 ha si se intinde pe 3 judete,
Hunedoara, Valcea, Gorj.
Situl este un SCI, având codul ROSCI0188, în conformitate cu Ordinul
Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr.1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

Arie protejată de interes naţional

În interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000 sunt cuprinse mai multe
arii naturale protejate: rezervaţia naturală Căldarea Gâlcescu, Iezerul Latoriţa,
rezervaţia Miru-Bora din judeţul Vâlcea ş iCheile Jieţului (rezervaţie naturală) şi
Piatra Crinului (monument al naturii) din judeţul Hunedoara;
 Importanta sitului consta
in faptul ca acesta conserva
paduri seculare de fag, alaturi de
alte cateva habitate forestiere,
pajisti, turbarii, tufarisuri, culoare
de vegetatie ripariana, asociatii
vegetale pe versanti si pe
grohotisuri si alte formatiuni
pioniere, toate acestea formand 19
habitate protejate la nivel
european.

In aceste habitate isi

gasesc habitatu propice cele 3
specii de carnivore mari de
interes comunitar(lup, ras si urs),
buhaiul cu burta galbena,
zglavoaca, cosasul transilvanean,
alaturi de alte specii de pasari
protejate la nivel international.
 Din punct de vedere
geomorfologic Munţii Parângului
sunt asemănători Făgăraşului;
relieful este caracteristic munţilor
înalţi cu roci cristaline, având creste
alpine, circuri galciare, iar
suprafeţele de denudaţie sunt
restrânse şi etajate. Zona centrală şi
de est este caracterizată prin
prezenţa grandioritelor. În zona
nordică şi vestică sunt mai răspîndite
şisturile cristaline. Rocile
sedimentare, puţine, sunt găsite la
periferia masivului: Pietrele Albe
(vest), Mănileasa-Runculeţ, Tîrnovu
Mare, Baia de Fier (cheile Galbenului
) etc.
 Clima Parângului este caracteristică munţilor înalţi din Carpaţi,
observându-se diferenţieri între versanţii sudici: cu clima mai blândă,
cu radiaţie solară mai bogată (dovadă prezenţa pădurilor de foioase
până aproape de 1400 m altitudine) şi versanţii nordici: cu climă mai
rece, unde coniferele au o dezvoltare mai amplă.
 HIDROLOGIE

Muntele Parang este locul de unde izvorasc Jietul si Lotrul.

Majoritatea apelor se scurg in bazinul Jiului(spre nord, vest si sud)
doar o mica parte din ape scurzandu-se spre est si sud catre bazinul
Oltului.

Reţeaua hidrografică este deasă şi uniform răspândită; râurile mari îşi captează
afluenţii din întinse bazine hidrografice. În afară de apele curgătoare, găsim şi un
Pe langa bogatia deosebita a apelor curgatoare , in zona se remarca
complex glaciar ale cărui rămăşiţe sunt răspândite în majoritatea circurilor: lacurile
cele 22 de lacuri mai importante 18 lacuri mai mici si peste 25 de
glaciare. Mai de
ochiuri întâlnim uneori
apa, in mareaşi lacuri de altă provenienţă,
lor majoritate de originedin care trebuiesc
glaciara. amintite
Prin acest
numar de lacuri, Parangul se situeaza pe locul 3 in Carpatii
lacurile de baraj şi cele nivale.
romanesti.
 VEGETATIA
Vegetatia si flora prezinta in muntii Parang o etajare in functie de zonele climatice:
• Zona padurilor de foioase(500m-1400m, gorun, carpen, fag, frasin, mesteacan); In fanete
alaturi de paius apar gladiolele salbatice iar in locurile umbroase se intind tufe de ferigi si
ferigute.
• Zona molidului (1200m-1800m, molid, brad). In valea Latoritei vegeteaza un frumos grup
de larice care da zonei un aspect peisagistic deosebit in timpul toamnelor.
• Zona golului de munte(1750-2159, pajisti subalpine si alpine, grohotisuri si stancarii).
Frumusetea locurilor este sporita de tufarisurile riguroase de jneapan,smardar, afin
sau merisor.
Gladiola
salbatica

Larice, zada (larix Smardar (rhododendron

decidua) myrtifolium)
 Specii specifice
(Primula minima) sitului Parang, identificate
in teren, care apartin (Pulsatilla alba Rchb.)
habitatului 6150 – Pajisti
boreale si alpine pe
substrat silicios.

(Gentiana clusii) (Soldanella pusilla baumg)

 FAUNA
Fauna muntilor Parang este asemanatoare cu a celorlalti munti din
Carpatii Meridionali, cu unele influente specifice nord-vestului olteniei si
Banatului, fiind de asemenea influentata de etajul altitudinal ca si vegetatia.
Pe intreg teritoriul sitului carnivorele mari protejate la nivel european(ursul,
lupul, rasul) au populatii cu o stare buna de conservare.

Lupul (canis lupus)

Urs brun (ursus arctos) Rasul (lynx lynx)

 Padurile de foioase adapostesc numeroase specii de pasari, dintre care
amintim muscarul mic, huhurezul mare, buha, cinteza de padure, presura
galbena, sorecarul comun, sturzul de vasc, alaturi de multe altele. Mai sus
in zona padurilor de rasinoase, se pot intalni numeroase pasari precum
cocosul de munte, ierunca, ciocanitoarea cu 3 degete, mierla, pitigoiul cu
creasta, brumarita alpina etc.

Muscarul mic ( ficedula

Sturzul de vasc (turdus viscivorus) parva )
 Apele si zonele umede din acest etaj al padurilor de foioase adapostesc
populatii de zglavoaca in stare buna de conservare.

In tot situl, acolo unde este apa mai lina sau se aduna mai mult timp din
an, se pot observa primavara specii de amfibieni in cautarea locurilor de
reproducere: broasca rosie de munte, buhaiul de balta cu burta galbena(specie
de interes comunitar), salamandre si tritoni.

Buhaiul de balta cu burta galbena

(bombina variegata)
Zglavoc (cuttus gobio)
 In stancariile piscurilor alpine isi fac cuibul acvila de munte si corbul. In
padurile intinse din Parang vietuiesc caprioara, cerbul si mistretul.

Porc mistret (sus scrofa) Cerb (Cervus elaphus)

In pajistile din sit se intalneste o alta specie de interes comunitar, cosasul
transilvan iar acolo unde exista mult caprifoi negru(un subarbust indigen) se
intalneste si o specie foarte rara de croitor al carui adulti se hraneste cu
aceasta planta si care este declarat prioritar pentru conservare in spatiul
european.

Cosasul transilvan (pholidoptera transsilvanica)

 ASPECTE SOCIO-ECONOMICE SI CULTURALE

Nu exista comunitati umane/localitati permanente in sit, singurele activitati care au

loc fiind cele legate de turism, cositul fanetelor si pasunatul in mod traditional. Situl este
incercuit aproape in intregime de alte situri sau zone salbatice astfel incat, chiar si in zona
imediat inconjuratoare, singurele activitati umane sunt cele legate de turism, cresterea
animalelor si valorificarea unor produse naturale (ciuperci si/sau fructe de padure).
Situl dispune de o infrastructura pentru vizitare alcatuita din cabane, poteci/drumuri pentru
vizitare trasee turistice, panouri de informare