Dan Spinu

Tehnologie mrrzicali
Echipamente qi tehnici
pentru sonorizilrl

2017
CUPRINS
1. TEITNOLOGIA MUZTCALA, O COMPONENTA DE NELIPSIT A VIETTT CONTEMPORANE...................13
1 . I Cur ss alRBsrazA acpestA canrB? Cp rsrr,rr, eeoRDEAZA, LA cE NrvEL gr iN cn vaNmnA? -- -------------------- 14
2. SUNETUL $r PROPRIETATTLE SALE, PARTTCULARTTATTLE AUZULUI UMAN......... .......17
2.1 Ce esre SLTNETUL? -- 17
2.2 PRopRmrATu-E SUNETULUI 19
2.2.I
2.2.2
2.2.3
2.2.4
2.2.s Alte particularitdli ale auzului uman, auzul biaural * stereofonia........... ..........27
3. LANTUL ELECTROACUSTTC $r COMPONENTELE SALE.......... ........................28

4. MICROFONUL
4.1 CLASrFrcARr,eoupAcRITERruLCoNSTRUCrrv----- 32
4.1.1 Microfonul dinamic (dynamic microphone). ...........32
4.1.2 Microfonul condensator (condenser microphone) ........................3.i
4.1.3 Microfonul cu bandd (ribbonmicrophone). ............39
4.2 Cr-asrprceRnA MICRoFoANEL0R DUpA cARAcrERrsrrca por-aRA sAU DE DTRECTTvTTATE --------------- ------------- 43
4.3 PRorucAronrDEMrcRoFoANE----------- 45
4.4 CLASIFTcAREAMTcRoFoANEI-oRoulAelrrcaln --------------------- 51

4.5 CLRs B cEL MAr BUN MrcRoFoN? --- 60

4.6 Accrsonrr PENTRU MTcRoFoANE 61

5. CONECTICA FOLOSITA iN NCTTTPAMENTUL AUDIO PROFESIONAL 64

5.1 C.cBr-uL NEECRANAT-- ------- 65

5.2 CABLUL ECRANAT ------------ 65
5.3 Ceerur- srMETRrc ECRANAT. ---------------- 66
5.4 TrpuRr DE coNEcroRrr FoLoSITI iN rcgpavgNTul AUDro IRoFESToNAL -- ------------ 68
5.5 ADAPTAREA ASIMETRIC-SIMETRIC, ADAPTAREA DE I\4PEDANTA; DIRECT BoX ----- 72
5.6 CO\EXILNI DIGIT.ALE ----.-- 74
5.7 ADAPTOARE --
5.8 Sperunr eENTRU ACHrzrTIoNARne/ror-osm.Be. cABLURTLoR gr rraAnm.na ouRATEr LoR DE sERvrcru.---------------18

6.1 Srnucruna unur cANAL DE MD<SR ANALoctc------- 82

6.1.1 Intrarea de microfon - M1C............ ........................84
6.1 .2
6.1 .3
6. r.4
6.1.5
6.1.6 Direct OUT - ieEirea directd a canalului ...............87
6.1.7 Trimiterile auxiliare prefader/postfader (ALX Sendt ...................8B
6.1.8 Egalizatorul (EQ); sugestii de egalizare pentnt diterse tipuri de surse............. ......................94
6.1.9
 6.1.12
Funcliile SOLO, PFL, AFL, CUE.... .....................108
6.1.I3 Indicatorii optici ai nivelului semnalului de pe canal... ..............I I0
6.2 SuncRurnLe; BUToANELE DE DISTRIBUIRE A SEMNALULUI DE PE CANAL. -----.- ------ I 1 I

6.2.1.1 Utilizarca subgrupelor pentru realizarea unui submixaj la inregistrare.. ..................... l 12

6.2.1.2 instrumente
Utllizarea subgrupei pentru controlul facil al nivelului unui grup de ...... l 13

6.3 Peuour- orN spATE AL UNUI MlxER------- __________________117

6.4 SECTTTJNEA MASTERA uNUr MXER------- ________________120
6.5 Ar-rs FacrrnATr posIBrLE iN snclnxaa PRTNCIPALA A LrNUI MrxER. _ ___________-__124
6.6 Mooerp oB MIXERE ANALOGICE DE LARGA ADRESABILITATE -------. .------.----.------126

6.6.3 Mixere cu ampliJicator de putere incorporat (powered mixer)................. ........133

6.7 MXBRB DrcrrALE ___________143

6.7.2 Mixere analogice versus mixere digitale. .............14g

6.7.4 Mixerul Behringer Xj2 Compact. .........................155

7. PROCESOAREDEEFECTE 177
7.1 Cr-asrrtcenne EFECTELoR, PARAMETRII ACESTORA. 181
I.I.I Procesoare care aclioneazd asupra semnalului in timp .............182

7.1.4 Efecte de distorsiune, simulatoare de amplificatoare/incinte .....212

8. ECHTPAMENTE FARA FIR (WTRELESS)............ ........21s

8.1 MICROFoANE FARA FIR
8.2 SISTEME FARA FIR PENTRU CHITARI ELECTRICE/ELECTRoACUSTICE/BAS ---
8.3 SISTEME FARA FIR PENTRU MoNIToRIZARE IN-EAR ------------222
8.4 AlrpsrstBrvrp FARA FrR - BLusroorr+ -223
8.5 REGULI GENERALE PENTRU ASIGURAREA LINEI BI'NE LEGATURI RADIO PENTRU ECHIPAMENTELE FARA FIR ---.---223

9. INCINTE ACUSTICE, DIFUZOARE, CA$TI; AMPLIF'ICATOARE DE PUTERE ))<

9.1 INcwre pASrvE --
-________-__227
9.2 INcrurp ACTTvE ---------
9.3 MoNnoaru oE scENA (srAGE MoNrroRS)
9.4 SuswoopBnB ----------------229

10
 6.1.12 Funcliile SOLO, PFL, AFL, CUE.... .....................108
6.1.13 Indicatorii optici ai nivelului semnalului de pe canal... ..............1I0
6.2 Suncnurnrn; BUTOANELE DE DISTRIBUIRE A SEMNALULUI DE PE CANAL.----------.-- -----------------1I1

6.2.1'l Utilizarea subgrupelor pentru rearizarea unui submixaj la inregistrare.. ..................... rr2
6.2.1.2 Uttliztea instrumente
subgrupei pentru controlul facil al nivelului unui grup de ...... l 13

6.3 PANoUL DrN spATE AL uNUI MrxER------___:______________ __________________117

6.4 SECTILINEA MASTERA MIXER.------
TINUI ----------------120
6.5 ALTE pacrlrrAll rosnrr_o iN snclruxoa PRTNCTPALA A uNUr MIXER. _ -____________-___124
6.6 Mooplg DE MXERE ANALOGICE DE LARGA ADRESABILITATE ----- -----126

6.6.3 Mixere cu amplificator de putere incorporat (powered mixer)........... ..............I33

6.7 MxEREDTcTTALE ----------- _________________143

6.7.2 Mixere analogice versus mixere digitale. .............14g

6.7.4 Mixerul Behringer Xj2 Compact. .........................1jj

-: Cr _rsg16-{6-qEFECTELoR,PARAMETRIIACESToRA.___ _________________lgl
-' -- j Pruesosre care aclioneazd asupra semnalului tn timp .............1g2

7.1.4 Efecte de distorsiune, simulatoare de amplificatoare/incinte .....212

8. ECHIPAMENTE F'ARA FIR (WIRELESS) .....................219

8.1 MTcRoFoANE FARA FrR--- _________________220
8.2 ELECTRICE/ELECTRoACusrIcE/BAS_
SIsrsr\4e FARA FIR pENTRU cHrrARI _________--___222
8.3 Srsreus FARA FrR pENTRU MoNTToRIZARE IN-EAR ___-__222
8.4 Ar-re slsrpus FARA FrR - Br.uEroorH -___223
8.5 RNCUTT GENERALE PENTRU ASIGURAREA T]NEI BUNE LEGATURI RADIO PENTRU ECHIPAMENTELE
FARA FIR -------223
9. INCINTE ACUSTICE, DIFUZOARN, CA$U; AMPLIFICATOARE DE PUTERE ....................225
9.1
9.2
9.3
9.4

10
 105 9.5 MARMILE DEFTNTToRII ALE UNEI TNCINTE AcusrrcE; ciT DE MULT coNTEAZA?--- 231
107 9.6 Srsrsrr PAsIV sAU ACTrv ?
108 9-7 CAgrr, cAgrt IN-EAR, IN EAR MoNTToRINc- 234
II0
.111 10. TEHNTCT $I PROCEDURI .....................237
112
.112 PENTRU REALIZAREA DE DIVERSE TIPTru DE SONORIZARI.
.113
.115
10.1 TEHNrcr DE cAprARE A sulrsrsron/sEMNAl-El.oR SURSELOR IMpucane iN S0NORIZARE; ----------237
.116
RearnAg nmrAcurg - ceprArurs pARAZITE, MIcRoFoNIA gI CONTRACARAREA EI.

116 10.2 INntcalr rnwIND CAITAREA DE DIVERSE sURSE--------- -___________243

116
tt7 10.2.2 Instrumente de suflat cu ancie simpld (saxofonul, clarinetul)..... ......................244
.120 10.2.3 Instrumente de suJlat din alamd (trompeta, trombonul) .............245
124 10.2.4 Alte instrumente de suflat/aerofone (lautul, naiul, muzicula, acordeonul) ......245
.t26 10.2.5 Instrumente cu coarde Si arcuS (vioara, viola, violoncelul, contrabasul)................. ..............246
126 10.2.6 Instrumente cu coarde ciupite (chitara acusticd Si clasicd)..... .........................24g
132 10.2.7 Instrumente cu coarde lovite (pianul, yambalul)..... ....................251
133
.133 10.2.9 Instrumente electrice (chitara electricd, bas, pianul electric, clavinetul)..... ..........................25g
135 10.2.10 Instrumente qi dispozitive electronice/digitale (sintetizatoare, piane digitale, module de perculie,
143
144 10.3 Ce putpns r NT,cESARA pENTRU o soNoRrzARE? ----------
148 10.4 REGULI GENERALE DE AMpLASARE A TNCINTELoR ACUsrrcE ----------------- ----267
r5I 10.5 INDICATII GENERALE DE AMPLASARE $I REGLARE A MONIToARELOR.
155 10.6 UNoeAMpTaSAMMD(ERUL?---- ----------272
10.7 Pegr oe rAcur PENTRU CoNECTAREA ECHIPAMENTULUI 274
177 10.8 PA$r DE FAcur rENTRU REGLAREA ECHTnAMENTULUT----------
181 10.9 PARTTCULARTTATTALEr roRTrpuRrDEsoNoRZARr. -------277
182
182 10.9.2 Solist vocal + negativ / instrument digital ................. .....-...........279
r86 10.9.3 Solist vocal + chitard acusticd, grup fo\k...... .......2g0
191
191
193 10.9.6 Taraf / Orchestrd de muzicd populard...... ....--.-....296
195
19s
10.10 PROBLEME rEHNrcE $rposrBrlE soLUTrr -------301
197
198 11. CiTNVA SFATURI LA F'INAL.
198
204
211
212
212
214
214
217
217

219

220
222
222
223
223
J'''

227
228
229
229

1l
1. Tehnologia muzicali, o componentl de nelipsit
a viefii contemporane

De mai bine de 60 de ani se den-olta continuu o serie de genuri muzicale precum muzica rock
cu toate speciile sale, genurile soul, funk, disco, etc. precum qi foarte multe mixturi ale acestora reunite
sub marea umbreld numit[ muzicd pop. astfel ci, fie ci place sau nu, ele reprezinti de departe grosul
producliei muzicale actuale, atit cainre-eistr6ri cit gi ca spectacole.
Toate aceste genuri au lutrlizat inca de la inceput o serie de instrumente specifice, novatoare,
precum cele electrice (chitara electrici, chitara bas, pianul electric, etc.) electromecanice (orga
hammond) gi electronice (sintetizatoare, diverse procesoare, samplere, etc.), toate necesitind
amplificatoare gi difuzoare, neputind emite singure sunet ca instrumentele tradifionale. Odat[ cu aceste
genuri tehnologiile sonorizlrilor qi inregistrdrii audio au evoluat enorrn, constituindu-se intr-un
domeniu distinct gi complex. Spectacolele de profil au implicat un aport tot mai mare de tehnologie
microfoane, mixere, procesoare, sisteme de incinte acustice, etc. Anii '80 au adus o abordare
-
revolulionarl., cea digitald, aate a "tehnologizat" mtJzica la un nivel frrI precedent, atit in ce privegte
instrumentele muzicale (sintetizatoare digitale, samplere), domeniul inregistrbrilor (procesoare digitale,
dispozitive de inregistrare digitale, etc.) cit qi in cel al spectacolelor (inclusiv lumini, efecte
pirotehnice, etc. comandate digital). Practic cind vorbim de toate genurile mai sus amintite exist[ o
simbiozd intre artd qi tehnologie, fiecare depinzind vital de cealaltd qi toli cei implicali in produclia lor,
intr-o formd sau alta, trebuie si aibd de a face cu tehnologia existentd in domeniu.
Mai mult decit atit gi alte domenii din afara m:uzicli, care folosesc in mod direct de sunetu|, au
preluat aceastf, tehnologie, avind nevoia de a-l capta, amplifica, inregistra, procesa qi reda: teatrul,
filmul, spectacolele de mod[, festivitdtrile, simpozioanele, etc., astfel c[ putem spune cd azi aceasti
tehnologie este cit se poate de prezentd in vielile noastre practic oric?nd mergem la un eveniment intru-
un spaliu public sau privat.
La noi multS vreme tehnologia utilizatd,la sonoriziri/inregistrdri a fost exclusiv apanajul unui
grup restrins, al profesioniqtilor gi al institu{iilor de profil de stat, amatorii qi muzicienii neconsacrali
descurcindu-se cu mijloace foarte modeste gi chiar improvizate. Odat[ cu intrarea Romdniei in
Uniunea Europeand procurarea acestor echipamente qi instrumente, cindva extrem de dificilS sau chiar
utopic[, a devenit foarte facil[ prin magazinele de specialitate sau online. in plus pre{ul lor a sc[zut
drastic, datoritd maturtzdrit tehnologiilor de fabricalie gi a mutirii facilitalilor de produclie in extremul
orient, precum gi datoritd apariliei unui numdr mare de produc[tori care Jintesc nevoile muzicienilor
neconsacrali, amatori sau incep[tori, astfel incit azi oricine igi poate cump[ra ceea ce are nevoie, dupi
necesitdlile, nivelul qi posibilitalile sale financiare.
Toate acestea la un loc, al[turi de popularitatea genurilor de mai sus, au fbcut ca astdzi sd.
asistdm la o inflorire fbrd precendent a manifestdrilor de gen susfinute de formafii cu diverse
componenfe, soliqti vocali ori instrumentiqti. Azi existf, o multrime de case de culturd unde astfel de
fotmalii repet[ qi concerteazd.,multe sdli private de repeti{ii, asocia{ii artistice, cluburi pentru copiii sau
adullii interesa{i s[ cinte, gcoli populare de artd, palate ale copiilor, o multitudine de festivaluri de
profil, concerte organizate de primdrii ;i. mai ales, o foarte infloritoare industrie de aqa zise
evenimente (nun!i, botezuri, cumdtrii, etc.) unde un numlr foarte mare de formafii activeazd, cu sirg,
fiind cei mai importan{i clienfi ai magazinelor de instrumente muzicale qi echipamente audio pentm
sonorizdri. Multe qcoli qi licee au qi ele in dotare o instalalie de sonorizare gi eventual instrumente
muzicale electrice qi digitale (aqa zisele "orgi electronice" [in esen{6 niqte sintetizatoare], piane
digitale, chitdri electrice, etc.). Chiar qi alte domenii au profitat din plin de pe urma proliferlrii
echipamentelor de sonorizare, cum ar fi folclorul muzical sau manifestirile care nu sint neaplrat
muzicale: spectacolele de teatru, serbirile qcolare. etc.

1.-1
 N-a frcut nimeni o statisticd dar toate aceste activit[tri e posibil s[ reuneasc[ la nivel nafional
zeci de mii de utilizatori de diverse echipamente de sonorizdri qi inregistr[ri, de instrumente
muiicale
electrice qi digitale, calculatoare cu pl[ci de sunet profesionale qi softuri audio, g.a.m.d., intr-un
cuvint
- tehnologie muzicald.
Din pdcate tofi acegti utilizatori numeroqi nu au nici un ghid in limba romdnd despre cum sd
foloseascd acest echipament. Manualele de utilizare ale echipamentelor mai sus amintite
n, ,int nici pe
departe suficiente pentru cd cel mai adesea ele spun cum sint implementate diverse funclii
dar nu tn-ce
constau ele si cum trebuiesc folosite, presupunindu-se a fi lucruri cunoscute. O alt[ problemd
e c6
echipamentele mai complexe vin cu dou[ tipuri de manuale - unul foarte condensat,
o brogurd numitd
"Quick Start Guide", util6 pentru punerea imediat[ in funcfie a echipamentului cu o functrionalitate
de
bazd,, qi unul pe larg, o carte in toat[ regula, cu zeci gi chiarsute de pagini.
Cel mai adesea doar primul
tip de manual e tradus, ceea ce e insuficient.
Ca o conchzie,la noi nu existd publicatii in domeniu intr-o
formd de largd adresabilitate,
nici cu informatii actuale. Singurele c[rfi scrise pin[ acum s-au adresat unui nivel inalt de pregatire,si
inginerilor acusticieni, electroniqti qi personalului radio/tv, necesitind cunogtinJe de matematfcd
gi
frzicd la un nivel relativ ridicat qi totodatd referindu-se la tehnologia anilor ,60-,7,i,motive
pentru care
ele nu sint de vreun ajutor utilizatorului neprofesionist de azi nic] ca nivel nici prin
con1inut, anii ,g0
transformind radical echipamentele qi tehnicile din domeniu. Tot din cauzalipseiacestor publicafii
gi a
unui inv[J[mint in domeniu, la noi nu s-a pus problema stabilirii oficiale, la nivel nalional,
a unei
terminologii de specialitate, motiv pentru care astfel de manuale au uneori traduceri gr"git"
,u,,
improprii, fiind adesea frcute de traducdtori fbrl experienJd profesionald in domeniu.
In consecin{[ mul{i folosesc aceste echipamente empiric, cel mai adesea inbazaunor informatii
de la prietenii cu ceva experienld care gi ei qtiu acele lucruri tot de la allii la fel ca ei, q.a.m.i,
ajungindu-se la un fel de "folclor tehnologic,'.
Aparent internetul e salvarea. Da, existd foarte multe articole scrise gi tutoriale pe youtube
despre o gr[mad[ de subiecte de inginerie de sunet, dar din picate internetul suferd de citeva piobleme
mari cind vine vorba de inv[fare. Mai intii el e o mare groap[ in care sunt aruncate o sumedenie de
informa{ii iar sortarea, verificarea gi confruntarea lor poate lua extrem de mult timp. O alt[ problem6 e
cd cel mai adesea nimeni nu gatanteazi pentru acuratefea gi valoarea acestor informafii (nici o institulie
- cum e cazttl unui sistem de invd([mint, nici o edituri - cum e cazul unei c[r(i sau reviste) qi nici
pentru nivelul de competen\d, al celui care face postarea. Apoi informa{iile sint in limba engleid, deci
apare aceea$i problemd cu traducerea termenilor de specialitate. tn fine, peste toate vine cea mai mare
problemE" de ordin pedagogic, pentru cd una e sd ai cunogtinJe qi experienl6 intr-un domeniu gi
cu totul
altceva e sd sistematizezi acele cunogtin{e, s[ le pui intr-o formd coerentd, si surprinzi esentraiucrurilor
gi si reu$eqti sd le pteztnli intr-o formd accesibil5 qi uqor de inJeleles, cu alte cuvinte s[ fii un bun
pmfesor.

1.1 Cui se adreseazi aceasti carte? Ce teme abordeazio la ce nivel gi in ce manieri?

Publica{ia de fa}6 vine si umple golurile menlionate mai sus, vizind mullii beneficiari ai
echipamentelor de sonorizare/inregistrare gi ai instrumentelor muzicale electrice/digitale:
- instrumentigtii/soliqtii care doresc sd-qi poat[ sonoriza propriul grop, ru.t sd facd inregistr[ri
demostrative proprii sau ale forma{iei lor
- profesorii de m:uzicd in activitatea lor curenti precum gi cea de organizare de
serbiri/evenimente artistice, ori pentru a face inregisti[ri cu copiii pe care ii pregltesc ca
mdrturie a activitdtrii proprii, in scop didactic sau ca o incurajare penku protagonigti
- coordonatorii cluburilor cu activitate muzicald. in activitatea curent[ sau de organizare de
m spectacole care implicd sonorizare qi/sau inregistrare audio.
- oricare al[i utllizatori care organizazeaz[ diverse manifestdri care fac uz de echipamente de
sonorizare: spectacole de teatru, ptezentdri, conferinfe, simpozioane, etc.
I4
nal - cei care doresc si facd din in-eineria de sunet o profesie; pentru ei aceasti carte poate fi un
ale bun inceput in a asigura informaliile debazd.
rint
Tehnologia mai sus amintit[ are doui mari domenii de aplicabilitate: realizarea de sonoriziri,
sa care au ca obiectiv debazd. m[rirea nivelului sonor al unor surse de sunet qirealizarea de inregistrlri
pe audio, cu obiectivul de bazd, de a imortaliza sunetul acestora. Cele dou[ aplica{ii folosesc pin[ la un
tce punct aceleaqi echipamente qi proceduri, dupl care fac uz de echipamente specializate , radrcal diferite,
cd precum gi de o serie de procedee gi tehnici distincte. Cartea aceasta va aborda noliuni de bazd,
llta referitoare la echipamente, proceduri qi tehnici specifice sonorizdrilor, urmind ca un volum viitor s[ fie
de dedicat echipamentelor, procedurilor qi tehnicilor specifice inregistrdrilor audio.
nul Destul de des, din pdcate, ingineria de sunet e privit[ ca un domeniu strict tehnic, implicit
putindu-se crede cd tot ce trebuie qtiut sint informJiile tehnice despre echipamentele folosite, cum
', $1 trebuie ele interconectate qi reglate pentru a func{iona bine. Incontestabil, latura tehnico-qtiifific6
ire, trebuie cunoscutd foarte bine, iar in cazul activitAtilor frrd caracter muzical ea poate fi suficientl
iqi (festivitdfi, conferinfe, spectacole de teatru, prezentdri, marea majoritate a emisiunilor radio/TV, etc.).
)are Insd foarte multe sonoriz[ri sint ale unor interpretdri muzicale, care sint o formd d,e artd. Aici pe de o
'80 parte trebuie captat sunetul unor instrumente muzicale, automat trebuie cunoscute particularit[1ile
$ia acestora, cum emit ele sunet, ce caracteristici timbrale au qi nu in ultimul rind ce rol au in ansamblul de
mei pe scend. Pe de altl' parte cel care opereazd instalaJia de sunet trebuie sd reconstruiasc[ sonor
sau ansamblul de pe scenl iar asta deja are o dimensiune estetici, care implicd cunoaqterea rolului gi
locului instrumentelor in diverse formafii/ansambluri, a sonoritdtrii ansamblurilor, a particularit[{i lor
a{ii stilistice ale diverselor genuri muzicale, gi aqa mai departe. De aceea in aceast[ carte vor fi abordate ori
1.d, de cite ori va fi nevoie gi aspecte despre instrumentele muzicale de sonorizat, cu accent pe cele
specifice genurilor pop/rock (bateria precum qi cele electrice qi electronice), diferite de cele
ube tradilionale, despre care din pdcate nu prea existd informafii in literatura de limbd romAn6. Foarte
)me important, vor fi amintite gi aspectele de ordin muzical care au impact aspura abordarii sonorizdrii
,de formaliilor de diverse feluri, pentru cd acelaqi instrument poate fi abordat intr-un fel in muzica
rde popular[, in alt fel in jazz qi in cu totul alt fel in rock.
ulie Deorece cititorii vrza\i nu sint profesionipti ?n domeniul ingineriei de sunet qi nici nu se poate
nici mizape un nivel ridicat de cunoqtinJe de matematicd qi ftzicd, carteava avea un caracter accesibil, fdrd
leci a se intra in detalii tehnico-stiinfifice prea elaborate, ci doar atit cit e necesar pentru a se inlelege
rare noJiunile prezentate. Dacd a\i absolvit ciclul gimnazial frrd, s[ fi chiulit prea mult, nu veli avea
ctul probleme in a in{elege ce e scris aici.
ilor Multe publicalii de larg[ adresabilitate sint lapidare, limitindu-se la o manier[ de genul
bun "lucrurile sunt aqa qi se fac aqa". Personal cred cu tdrie cd dac[ pe ling[ toate acestea se mai spune gi
de ce lucrurile sint aqa Si trebuieJdcute intr-un anumefel, cititorul va inlelege logica din spatele celor
prezentate, ceea ce va duce la o invilare mult mai uqoar6, profundd qi de durat[. Nu in ultimul rind se
creeazd premisele folosirii flexibile qi creative a celor invdfate qi a adaptirii mai u$oare la diversele
situaJii din practicI. Din aceste motive aspectele preponderent practice din aceastd cafte vor fi
1al secondate gi de o prezentare succinti de aspecte teoretice, oriunde vafr cazul, cu scopul de a-l face pe
cititor sd infeleag[ de ce lucrurile sint a$a cum se prezintb qi de ce trebuie procedat intr-un anume fel gi
rart
nu in altul.
Mereu se vor preciza qi denumirile in limba englezd, ale diverselor echipamente, funcJii sau
de
procedee, din mai multe motive:
)ca - magazinele online de specialitate din Romdnia folosesc adesea o mixtur[ de terminologie
romAnd qi englezl, la fel qi mulli utilizatori
:de - literatura de specialitate consacrati este cea de limbd englezd
:de
- manualele de utihzarc in limba romdnd ale echipamentelor comercializate la noi, se poate sd nu
traducl to{i termenii de specialitate, pe unii iasindu-i in limba englezd..
 - : ---:-. ::riri s-au incetitrenit denumirile engleze, chiar dacd existd corespondent in limba
- . :.:--:- ::::.j ;i. sint cuvinte foarte scurte, mai uqor de folosit
1,-:::- :::1- ra _.: l serie de obiective secundare.
:. :'-':: :- :': ', ::i3.I a completa lacune sau a indrepta lucruri inlelese greqit chiar gi in cazul
: : : -- : ;: - ::- : : -:. -. :-c n domeniu dar au fost nevoi{i sd invefe autodidact, iar num[ru] acestora este
::-i:- :: ::--; -r:--: -:ce:ste important, odatl cu prezentarea unor categorii de echipamente se va
:.:. ., *:- :;:-: --.:::--- ., '..: ;i al unor tehnici/procedeee folosite in domeniul ingineriei di sunet. Astfel
:- ,:,::::::=:-- :,- :- ;-'s: ::ezerie in presa noastrd gi multe dintre aceste echipamente au p6truns relativ
:.:z-* -= ::- --::-l *:-'l:l :e:.eiute ca tehnologii noi, cind de fapt au zeci de ani. Dar mai ales felul in
':-r:-:'-:::.':-r-'*si;roluatintimp;i-apusamprentaqiasupragenurilormuzicaleincareelesint
I:'i.'>rle l:-.*:: si :s'-::a u:ror proceduri folosite in activitSlile de sonorizarelinregistrare, ceea ce duce
la o.i:rteleeere nai pro:lndi a acestora ;i la o formare a unei culturi tehnice in domeniu.
h i-re. -:l :ri:i::l c,-:iectiv e o incercare de a ajuta la instaurarea unor bune practici in domeniul
.-:-:--r:-,-::-:-::-* :. --::-:--: e::. aiuns in multe cazuti pe niqte fdgaqe greqite in Rom0nia, uneori
-:-,r :- -:- .:-::.:--- ::--i':;::s:e. O pnml problema o constifuie nivelurile sonore care au atins cote
:--.:::::;:.--::::.-. :-:.-.::l;:e:: lubhc dintr-o piald central[ e uneori sonorizat la un nivel atit de
--.:: ::.: .: .-:: -: : :-s:r:.:i .ie krlometri, in cartierele aldtwate. O nuntd intr-un restaurant e
. : :- - :-, ::: : - - : *:i:. :;:.s-iaii cu care s-ar putea da un concert intr-o sald cu mii de locuri. Uneori si o
:-in;,r ransare de :- carte
-^-- e- sonorizatd
- cu nivele prea mari, agresind audienla gi stricind tot calmul qi
lntlmitatea evenimentului. Faptul ci cel mai adesea publicul nu proteste azd. e o dovadd trist[ cd u."ri[
pracdca diinuieqte de suficient de mult timp incit lumea a ajuns fie s[ creadd cd "aga se face,,, fie s-a
resemnat. Cauzele sint multiple gi complexe qi depdqesc cadrul acestei cdr\i, dar, pini cind autorit6lile
vor reuqi sd impund eficient respectarea unor reglement[ri ale nivelelor sonore de practicat in diverse
spafii publice, merit[ fdcut orice efort pentru ameliorarea situafiei. De aceea uneori p. pur"rrgl acestei
cd(i vor fi amintite referinfe despre ce inseamn[ intrunirea unor parametri compatibili cu un
eveniment public de succes, cu genul muzical sonorizat qi cu bunul sim{. Imediaf dup6 excesul
nivelelor sonore globale vine excesul de frecvenle joase, prin utilizarea unui numdr exagerat de
subwooferel gi amplificarea deliberatd, a frecven{elor joase, toate soldindu-se cu o dezechilibrire grava,
a sonorit6trii de ansamblu mergindu-se chiar pini la afectarea inteligibilit[{ii muzicii sonorizate. O a
treia problem[ destul de grav[, pe linga cele dou[ de mai sus, e ignorarea aspectelor stilistice din
mluzicd., soldat[ cu abordarea greqit[ a unor genuri muzicale gi tipuri de formafii. Am v[zut uneori la
festivaluri de jazz combouri2 care cintau jazz autstic sonorizate ca niqte trupe de hard-rock, ori
orchestre de muzic[ populard unde contrabasul suna precum basul din mtzica de club. De aceea
oriunde va fr cazd se va sublinia cum trebuie captate,tratate, mixate diverse instrumente gi forma{ii in
functie de marile familii de genuri muzicale.
Inevitabil in acest volum se vor prezenta la un moment dat o serie de firme constructoare de
echipamente audio gi o serie de modele ale acestora. Intenlia nu este nici pe departe de a li se face
reclamd ci strict de a prezenta o serie de modele populare, care s-au consacrat ca tipice pentru anumite
aplicalii, in ideea de a oferi nigte repere pentru cei care sint la inceput in acest domeniu qi doresc s6-qi
achizi\ioneze propriul echip ament.
Autorul

I Incintd acustici, boxd,

specializatdpe redarea frecven{elor foarte joase.
2
Formalie de jazz avind de obicei formuld de cvartet: pian, contrabas, chitard baterie.
;i
t6
mba
2. Sunetul gi proprietlfile sale
Particularitlfile auzului uman
azul Deqi echipamentele folosite in activitl1ile de sonorizare/inregistrare audio sint electronice sau
este digitale, operind cu semnale electrice sau fluxuri de date, intr-o prim[ instan{[ ele vor fi nevoite s[
eva capteze sunetul iar finalitatea lor este tot producerea de sunet, destinat auditriei. Semnalele cu care
stfel opereazd sunt transldri ale sunetului in domeniul electric, iar procesarea acestora vizeaz6, modificarea
lativ anumitor propriet[Ji ale sunetului final, destinat audiliei. $i instrumentele electronice sau digitale vor
rl in viza intr-un final tot producerea de sunet, chiar daci pentru asta au nevoie de un ajutor extern din
s?nt partea amplificatoarelor fr putere qi incintelor acustice. Pentru toate aceste motive aceasti carte va
luce aduce mereu in discuJie aspecte legate de sunet, motiv pentru care este important, intr-o prim[ instan![,
sd fixdm citeva noliuni despre sunet gi propriet[lile sale.
:niul
:eOIi 2.1 Ce este sunetul?
cote
tde
nte Aceasti intrebare poate p[rea oarecum inutil6. Este atit de evident ce e sunetul, el e atit de prezent
peste tot in jurul nostru... Dar tocmai acest tip de situa{ie e foarte inqelbtoare, gradul mare de
sio familiaritate cu un fenomen nu garanteaz\,neapdrat cunoaqterea lui.
rl qi
Sd lu[m rLlt caz simplu: o toba a cdrei membrand e lovit[ cu un b[tr. Sigur cd atzim un sunet. Dar
esti
care este, de fapt, sunetul? VibraJiamembranei? O fi "ceya" in aer? Acel "ceva" care cdl6toregte de la
) s-a
instrument la urechea noastrd este sunetul? E poate senzalia pe care ne-o conferd, a:uzul nostru? lln caz
[{ile
atit de banal, dar cite intrebiri...
erse
Sd analizlm mai in detaliu situalia in figura de mai jos.
:stei
un
esul
tde
ravI ='-urecheaumanl
Oa Nt
din
ri la
C-z- -
ori
]eea
fronturi de
ii in presiune/depresiune
membranl
in aer
:de
face
nite
;6-qi Atunci cind lovim membrana tobei aceasta se deplaseazdinjos, ac{ionind ca un piston care o'suge"
aerul de deasupra, creind o depresiune care atrage moleculele de aer din aproape in aproape, implicit
rrul un front de depresiune in aer. Ajunsd in pozilia extrem[ de jos, membrana se intoarce spre extrema
cealalath, bombindu-se gi comprimind aerul de deasupra ei, creind un front de presiune. Aceste fronturi
se constituie in niqte unde, oarecum asemdndtor cu valurile, dar spre deosebire de cele de pe suprafafa
unei ape, cate e plan[, aici sint nigte "r-aluri" sferice, care se propagi in spaliul tridimensional.
Aceste unde ajung in final la urechea noastri unde determini miqcarea alternativ[ a timpanului,
intr-o manier[ similari cu a membreanei tobei dar la scarl mult redus[. La rindul lui, timpanul, prin
mecanismul urechii medii qi interne pius apornrl considerabil al creierului care prelucreaz[ aceste
informaJii, duce la senzalia de auz. Astfel noi der enim conqtienJi de sunetul produs de tob[.

t7
 Putem identifica aici trei elemente:
- oscila{ia unui corp (membrana in cazul de mai sus)
- fronturile de presiune din aer
- senzalia de auz.
Care din cele trei este suneful? El e tocmai cel care c[ldtoregte intre sursd
oscileaz[ - qi destinafie - organul nostru auditiv, care este receptorul. - corpul care

sunetul constd fnfronturile de presiune care se propagd prin aer.

Adesea sunetul e confundat cu aspecful fiziologic, cu senza{ia de atzpe
care o avem, dar prin
auz noi doar devenim congtien{i de existenfa sunetului, el continud si
existe in mediul inconjurator qi
atunci cind nu suntem prezen[i.
Se impun citeva observafii importante:
o Suneful are ca sursd o miqcarea ciclic6, foarte rapidd, a unui corp. O astfel
de miqcare, care
se repetd periodic, se numeqte in fizicl, miqcare de oscilalie o urii
Din aceste motiv multe aspecte legate de miqcarea oscilatorie se "orp. la fenomenul
transfer[ numit
sunet.
o
Sunetul are nevoie de un mediu pentru a se putea propaga.
in exemplul de mai sus mediul e aerul. Dacd nu ar exista aer, in vid, suneful nu ar exista.
Dac6
un cosmonaut ar bate_ toba plutind in spaliu, un altul aflat lingd. el nu ar putea auzi
nimic, pentru c[ nu
existd nici un mediu de propagare pentru oscila{ia membranei tobei.
in aer vitezasunetuluil este de ctrca340 m/s sau aproximativ l235knJh.pare o vitezd"foarte
mare, qi chiar este comparativ cu vitezele uzuale, tofugi nu atit de mare incit si
nu observ[m ci
sunetului ii ia un timp sesizabil ca s[ acopere chiar distanfe scurte. Dacd ave{i
2 televizoare acasi
plasate in camere diferite, pune{i-le pe acelaqi canal gi l[sati uqile
deschise astiel incit sI puteli auzi
televizorul din cealaltd cameri. Dafi sonorul televizorului din cealaltd, camer[ la un nivel
comparabil
cu cel de lingd voi. Vefi sesiza cd'il auzili uqor decalat. Este vorba tocmai de timpul necesar
sunetului
ca s[ parcurgd'mica distanJi de ci{iva metri. Sint doar frac{iuni de secundd, dar
sint suficiente pentru ca
creierul nostru sE sesizeze decalajul.

Este foarte important de congtientizat cd in cazul sunetului aerul nu se deplaseazd,precum

vintul, ci energia se transmite din aproape in aproape intre moleculele de aer, care vor executa
un du-te
- vino in jurul pozi{iei lor de echilibru, in ritmul oscilaJiei sursei, transmifind migcarea de la una la
alta' oarecum asemindtor jucdriei cu tren de bile suspendate unde daci o punem in migcare pe prima,
vom vedea cI va incepe si se miqte qi ultima.

cSenzatia noastrd de auz poatefi o reprezentare subiectivd a realitdtrii.

Urechea noastrb este in esenJ5 un mecanism, cu imperfecliuni gi limitdri, iar creierul nostru
ptelucreazd informalile primite de la ea intr-un mod compl.", .ur. cuprinde proces[ri
gi filtrdri foarte
sofisticate' tn acest fel putem aprecia cu destuld precizie din ce direc(ie vine un sunet sau putem
infelege ceea ce ni se spune de cdtre cineva cu care vorbim chiar intr-un mediu foarte
zgomotos. De
aceea ceea ce auzim nu este neapirat o reprezentare fideli a realitalii. Vom
vedea in capitolele
urmdtoare cd omul are o manier[ desful de aparte de a percepe suneful.

3
Yiteza suentului in aer depinde de mul{i factori: temperatura aerului, umiditate4 presiunea
atmosfbricb,
l8
 2.2 Proprietifilesunetului

Pentru a putea infelege sunetul ca fenonen va trebui si analiz[m succint proprietdfile sale din
JAre
perspectiva fiec[ruia din cele trei aspecte din lista de mai ss producerea, propagarea gi perceplia.

Sunetul are patru proprietifi:

- inilfimea
- tdia
prm
- timbrul
- durata
)r ;i
in tabelul de mai jos aceste proprietdli sint abordate din trei perspective: gtiinfific[ - una
obiectivd, proprie qtiinJei numitd, fizicd, muzical[ - proprie artei numit e muzicd, qi senzoriald, proprie
JUre
auzului nostru.
mit

)acd
lnu
\isPectivd: $tiin{ificn Muzical6 SenzorialS
(reprezentare graficd)
arte Proprietifi \
rcb
:as6
ruzi InIl!imea Frecven{a oscila{iei Notele muzicale acut, mediu, grav
abil de pe portativ
ului
rca Termenii de
Tdrta Varia{iile de presiune dinamici puternic, slab
(piano - forte,
)um etc.)
u-te Manierele de Indentitatea
ala Timbrul Spectrul sonor, ponderea interpretare, sonori a
ma, armonicelor superioare orchestrafia, etc. instrumentelor,
vocilor. etc.

Durata Durata sunetului de Ia Valorile de noti, Lung - scurt

rstru producere Ia stingere tempoul, etc.
'arte
Ltem
De
rlele ln continuare va fi analizat1. fiecare proprietate, din toate cele trei persepctive:

l9
2.2.1 inilfimea

inil{imea e proprietatea sunetului care ne dI senzafia de acut, mediu, grav.

Cercetirile au ardtat c5 aceastd perceplie are leg[tur[ directd cu numdrui de oscilalii efectuate
de corpul care produce sunetul. Cu cit acest num[r e mai ridicat, cu atit sunetul este
mai acut. Acelagi
num[r de oscilaJii e imprimat qi moleculelor de aer. inilfimea e deci dat[ de num6rul de oscilafii
complete efectuate in unitatea de timp (secunda), m[rime care in fizicd poarti numele
de frecvenla
oscilaliei.

unitatea de mrsuri pentru frecvenfi se numegte Hertz4,prescurtat Hz.

Prin misur[tori s-a determinat cd auzul uman poate percepe sunete cu frecvenfe aflate
intre
citca 40 Hz pind la uqor peste 16.000 de Hz. Peste aceait[ frecvenld percep{ia
e foarte dificild. Limita
superioard vaiazd foarte mult de la persoand la persoand qi mai ales cu uiirtu.
ir, ,r..*.
tinerii pot percepe sunete cu frecven{e spre 20.000 deHz,odatd cu inaintarea in virsti limita
..
."prli ii
scude ,pi.
14'000, 12.000 Hz' chiat 10.000 Hz. Limita superioard mai e afectatdqi de starea
am simfit senza\ia de "ureche infundatd" in anumite afecfiuni, dar qi la expunerea prelungitd -
de sdn6tate cu t;trii
la niveie
ridicate de presiune sonord. Avertismentele despre deteriorarea auzului la folosiiea
eciipamentelor
audio la nivele mari, nu sint exagerdri. Se poate ajunge chiar la surzire temporard, probabil
a{i simfit
asta dac' a{i ar'ut ne$ansa sd v[ nimeri{i pe lingl vreo boxd de mare putere liu .,n
.on."rt sau in vreun
club. Dup[ ce a{i plecat din zon[, o vreme, ali avut senzafiace nu mai auzili mainimic. Trebuie
s[ fim
congtienfi de toate acestea gi sd ne protejim printr-o ad,evdtatd,igieni a auzrilui.
Dacd coborim pe scara frecvenlelor, sub 40 Hz a.uzimtoi mai greu suneful, iar lafrecvenfe
inc6
mai joase percep{ia devine mai degrabdtactlld,.
Deoarece limitele inferioard qi superioard ale auzului variazd. atit de mult de la individ la
individ, s-a delimitat o zond acoperitoare pentru toate situa1iile, numit[ spectru audio qi care se
considerd cd include toate sunetele audibile. in felul acesta, dacb un echipament audio poate
asigura
aceastd gamd de frecvenJe este sigur cd el nu va limita percepfia noastrd senzorial[.

spectrul uudio cuprinde sunetele ca frecvenle intre 20 gi 20.000 de Hz

Ingineria de sunet opereazd cu sunete avind aceast[ gam[ de frecvenJe. Sunetele cu frecvenfe
peste 20'000 Hz se numesc ultrasunete, nu sint percepute de om, degi unele animale le pot
auzi, cum
sint ciinii, pisicile, desigur liliecii care folosesc ultrsunetele pentru eco-loca{ie. Cele cu frecvenle sub
20 Hz se numesc infrasunete gi sint percepute de om pe alte c[i, mai degrabd ,'simlindu-le,i ca o
vibralie, cu ajutorul pielii sau a corpului. Fenomenul vi e familiar dacd, s-a intimplat s6 aqtepta{i sa
traversafi o stradd cu ceva gropi (suni cunoscut?), in timp ce trecea un camiron greu, inceicat.
Trepida{iile pe aare le-afi simfit cu tot corpul sint infrasunete cu frecvenle de ordinul hertzilor.
O analizd' a sunetelor din perspectiva indllimii lor ne conduce la constatarea c[ in cazul unora
putem determina cu precizie frecvenfa, cu ajutorul unor aparate de mlsurd, pe cind in cazul
altora
misurarea e practic imposibild. Adicd...existd sunete frrd frecvenli? Nu. Sunt sunete a cdror frecvenJd
vatiazd" haotic ai foarte rapid, ?n limite destul de largi, incit e practic nedeterminabil6.
Originea unei
astfel de situafii e o oscila{ie neregulatd, lipsitd de ciclicitate, i corpului care a produs acJ sunet.
E
vorba de zgomote.

Zgomotul este un sunet cu in5[ime nedeterminatl.

4
Denumirea a fost datd in onoarea fizicianului german Heinrich Hertz.

20
 Chiar gi aqa, putem totuqi spune cd unele zgomote sint mai "inalte" decit altele, qi asta pentru cd
ele acoperi o anumit[ zond din spectrul audio. Un geam spart produce un zgomot acut, pe cind un
uate tunet indepdrtat un zgomot grav.
rlaqi
Abordarea qtiinlifica qi muzicald a inll{imii merg min[-n min[, fiecare not[ reprezentind un
la!ii sunet cu o frecven{i bine determinat[. Prin standard internalional nota la, dupd, care se acordeazd in
general instrumentele, are frecvenJa de 440 Hz. Aceast[ not[ la se afld, in octava central[, cea
enla
pozi{ionatd aproximativ la mijlocul claviaturii unui pian. O particularitate interesantd e c[ o not[ afl,atd
la o octav[ mai sus decit alta, are frecven{a dubl[ fafd de aceasta. Deci nota la aflatd,la o octav[ mai
sus decit la din octava central[, va avea frecven{a de 880 Hz. Desigur, cel aflat cu o octav[ mai jos va
avea frecven{a de 220Hz
lntre Deoarece finalitatea echipamentelor audio este reproducerea sunetelor aflate in spectrul audio,
mita se pune mereu problema felului in care aceste echipamente r[spund la gama de frecven{e din acest
ii spectru, ceea ce rcprezintd o mdsur[ a fidelitflii lor (dar nu singura). Pentru aaprecia acest aspect se
si
spre folosesc grafice de rispuns in frecvenfl, fumizate de producdtorul echipamentului respectiv in
to!ii cartea sa tehnic[. Ele sint foarte sugestive gi uqor de citit. in figura de mai jos din stinga este
vele reprezentat graficul de r6spuns in frecvenj[ al unui dispozitiv ideal, care reproduce intreg spectrul
:elor audio fdr[ sdfavorrzeze / defavorizezeunele frecven{e:
m!it amplitudine amplitudine
reun Goluri in rispunsul
fim in frecvenfi Favorizarea
excesivii a
acestei benzi
incd raspuns de frecvenfl
iinCai idati;
dla
ese Frecvenfi, Hz Frecr-enri. flz
gura
20 20.000 20 s0 80 800 20000 12000 20.000

Graficul din figura din stinga este o dreapt[ pentru c[ toate frecvenlele din spectrul audio sint
la fel. In graficul din figura din dreapta se observd o curbi de r[spuns foarte sinuoas[ care,
redate
en!e comparativ cu rlspunsul linear ideal din stinga, indic[ urmitoarele:
cum
, SUb
- dispozitivul nu r[spunde la frecvenle mai joase de 50 Hz
cao - sub 80 Hz atenuarea e aqa de abrupt[ incit nu se poate conta pe aceastl zond, practic
{i sl dispozitir,.ul e utilizabil eficient peste 80 Hz
rcat.
- in jurul frecvenfelor de 800 gi 2000 deHz se observf, un deficit destul de pronunlat, care se
traduce prin denaturarea sonoritdfli initiale.
nora
Itora - zona din jurul frecven(e ide 8000 de Hz este favorizatd foarte mult, ceea ce se traduce
'en!5 printr-o sonoritate foarte stridentd. metalicl
unei - dispozitivul nu reproduce frecvenlele foarte inalte, avind un rdspuns limitat la 12000lFr2.
ot. E

Toate aceste abateri de la idealul "liniei drepte" din figura din stinga se numesc neliniaritdli de
rdspuns in frecvenld, sau distorsiuni de frea'en1d. Cu cit acestea sint mai pronun{ate, cu at?t
dispozitivul va denafura mai mult sonoritatea sunetului. in cazul de mai sus se vede ci nu atit banda de

t1
 frecven{e mai redusd decit spectrul audio este problema, ci neliniaritatea rdspunsului
in banda de
frecvenfe, care duce la o modificare nedoriti destul de pronun{at[ a sonorit[1ii suisei.
Cu toate progresele foarte mari din domeniul electronicii qi echipamentelor audio in general,
primele 9i ultimele componente din lan{ul electroacustic r[min i; continuare problematice:
microfoanele 9i difuzoarele.invreme ce microfoanele de virf de gamd se apropie totuqi
de perfec{iune,
chiar 9i cele mai performante difuzoare tot nu pot reproduce intr-adevar foarte
fidel sunetul. Totuqi au
reugit sd se apropie destul de mult gi aici se vede, de exemplu diferen{a dintre
un set de monitoare de
studio qi un set de boxe pentru audilie domesticd. Ca qi curnlucrurile nu sint deja
destul de complicate,
neliniaritatea microfoanelor nu e neapdrat un lucru rdu, felul in care coloieazd,
ele sunetui poate
favoriza anumite surse, ajutindu-le in anumite contexte sau ficindu-le s[ sune ,.mai
bine ca in
realitate".
Ca o conchziela toate cele prezentate mai sus, e de re{inut cdpartea cea mai
important[ a
spectrului audio e intre circa 40 9i 16000 Hz. intre doud limite superioare^de 12000 qi
16000 H z, se va
sim{i diferenla, dar peste 16000 diferenfele sint foarte reduse pi iestul de greu sesizabile.
Deasemeni
trebuie refinut cd nu atit o bandd foarte largi de frecven{e aduce o fidelitate mai
mare cit o abatere cit
mai redusd de la redarea linear[ a tuturor frecvenfelor din gama respectivd.

2.2.2 Tiria
Este acea proprietate a sunefului care ne face si-l percepem ca fiind puternic
sau slab.
Din punct de vedere qtiinlific ea e datd" de amploar"a .u." moleculele din aer se miqc[, prin
"r, ale tdriei
analogie cu valurile - indlfimea aceastora. Aborddrile gtiinfifice ies din cadrul u""si"i-"-a.4i,
dar toate se referl intr-un fel sau altul la nivelul de presiune pe care undele sonore
le exercitd ur,rpru
suprafelelor pe care le intilnesc, inclusiv asupra timpanului din urechea noastr6. Abordarea
tehnico-
5tiigifica a tiriei e de folos, de exemplu, acusticienil,or pi proiectan{ilor de traductoare audio. pentru
utilizatorii obignuifl ai tehnologiei audio e mai degrab[ important felul in care auzul uman sesizeazd
tiria- pentru ci aceasta e modalitatea in care ei gi audientra vor apreciaaceastd proprietate a sunetului.
Unele simtruri umane sint lineare. O dublare a numlrului d" kilogtu-e-duce gi la o senzalie ci
obiectul respectiv e de doui ori mai greu, pe cind o dublare a tiriei sunetului nu duce la o
senzaiie c[
sunetul e de doui ori mai tare. Mai precis este nevoie de mdrirea de zece ori a tdriei reale pentru
ca noi
sd percem sunetul ca fiind de doud ori mai tare. O astfel de dependenta se numeqte
logiritimicds, iar
graficul ei e dat in figura de mai jos, comparativ cu dependenla linearl, reptrezentatii cu
o linie
punctati.

Tirie perceputi

)d dependenfl logaritmici
6!
/ / /
/
at dependenti lineari

IA
)d

A
s
Logaritmul unui numdr este exponentul puterii la care trebuie ridicat un alt numdr (numit
bazi) pentru a se obline num6rul
dat' De exemplu logaritmul inbaza 10 al lui 100 este 2. Matematic aceasta se
scrie tog16100:2. Adic6 trebuie sd-l ridicdm
pe 10 (care ebaza) la puterea 2 pentrua obline numdrul 100. Logaritmul in
brza zece se mainoteazdlg.
22