MINISTERUL EDUCATIE SI CERCETARII STIINTIFICE

Colegiul Tehnic Edmond Nicolau Bucuresti

PROIECT
Pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICARII

PROFESIONALE NIVEL 5

Calificarea: Operator Sunet

Absolvent:
Indrumator: Cucu Ionut-Eduard

Prof: Stoica Gheorghe

Clasa I PL3

Bucuresti 2016
Efecte speciale obtinute prin
procesare audio

1
 Cuprins
Argument 2
Cap.1 EFECTE SONORE - 5
1.1 Introducere - 5
1.2 Egalizatorul - 5
1.3 Compresoare - 6
1.4 Limitatorul - 6
1.5 Unitatea de Intarziere - 6
1.6 Reverberatia - 6
1.7 Alte efecte sonore - 6
Cap.2 PRELUCRAREA AUDIO DIGITALA 8

2.1 Midi - 8
2.2 Standardul MIDI - 8
2.3 Crearea, editarea si interpretarea
fisierelor MIDI - 8
2
 2.4 Acustica muzicala si notatii - 9
2.5 Caracteristici ale secventiatoarelor si
claviaturilor MIDI - 10
2.6 Tipuri si formate de mesaje MIDI - 11
2.7 Transmisia mesajelor MIDI - 12
2.8 Sintetizarea sunetelor - 12
Cap.3 PRELUCRAREA AUDIO DIGITALA - 14
3.1 Medii de lucru audio digitale - 14
3.2 Software pentru prelucrare audio - 15
3.3 Tipuri de fisiere audio - 17
3.4 Prelucrare dinamica - 18
3.5 Restaurare audio - 19
Concluzie - 21
Blibliografie - 22
Anexe - 23

3
 Argument

Am ales aceasta tema doarece ma pasioneaza extrem de

mult acest domeniu si inca din copilarie eu ma joc in aplicatile
audio si incerc sa ma perfectionez.

Am speranta ca in viitor sa ma poata ajuta domeniul studiat.

4
 Cap.1 Efecte sonore
1.1 Introducere

Cu ajutorul efectelor se poate modifica sau inbunatati sunetul de baza al

intrumentelor si a vocii. De asemenea, privite din perspectiva crearii de niste
profesionisti in televiziune sau radiodifuziune, efectele sonore au o mare
importanta. Une exemplu de efect sonor consta in obtinearea de reverberatie
artificiale pentru un anumit intrument sau chiar pentru un sunet complex. Astfel,
se poate crea impresia unui concert intr-o sala cu reverberatie mare, pentru un
concert preluat in aer liber.

Efectele sonore sunt precate cu ajutorul unor echipamente electronice numite

sisteme de prelucrare a sunetului. Acestea sunt in general extern echipamentelor
de mixare. Ele preiau semnalul de la mixer si il returneaza dupa prelucrarea ,
prentur a fi trimis canalului adecvat. Cele mai utilizate efecte sunt: reverberatia,
ecoul si corul.

1.2 Egalizatorul

Eqalizatorul se gasete de cele mai multe ori in componeta mixerului realizand

controlul tonului sunetului. Marea majoritate a acestora sunt foarte simple,
realizand controlul intr-un domeniu limitat de frecvente.

Cele mai simple egalizatoare sunt cele ce realizeaza controlul frecventelor joase
si inalte denumite si egqlizoare pentru joasa frecventa LF EQ sau egalizatoare de
inalta frecventa HF EQ. Efectul acestora consta in accenuarea sau atenuarea
frecventei, ele sunt de obicei la acesti parametri 100hz(LF EQ) si 10khz(HF EQ) si
sunt cuprinse intre +15 dB si -15 dB.

Egalizatoarele multispectrale au un control mai complex asupra tonalitatii poate

fi obtinut cu egqlizatoarelor multispectrale care pot controla prin modificarea
nivelului benzi de frecventa. Cresterea flexibilitatii controlului asupra tonalitatii se
realizeaza cu ajutorul egalizoarelor ce iti ofera posibilitatea reglarii pozitiei benzii
de frecvente afectate.

Egalizatoarele parametrice permit controlul continu al frecventei, atenuarii,

accentuarii, precum si al benzii de frecventa afectate de acesta. Teoretic,
egalizorul parametric poate influenta orice frecventa din spectrul semnalului.
Variatia benzii de frecventa se realizeaza cu ajutorul modificarii factorului de
calitate (Q) al filtrului utilizat.

Marea majoritate a egalizoarelor prezentate sunt sau pot fi implementate intr-un

mixer. Exista si egalizoare mai complexe (egalizoare grafice) care se constituie
echipamente de sine statatoare. Acestea se utilizeaza de obicei pentru
compensarea egalizoarelor de monitoare. Denumirea de egalizor grafic vine
defapt de la faptul ca benziile potentiometrelor arata curba de raspuns in
frecventa a egalizorului. In cazul acestora spectrul de frecvente sunt divizate in 5

5
pana la 31 de benzi de frecventa, fiecare banda avand un potentiometru de
reglare individual.

1.3 Compresoare

CA su functionare, compresorul se comporta ca un sistem de reglare automata a

nivelului. Utilizarea acestuia este importata mai alex atunci cand sunetul prezinta
variati importante ale nivelului. Un exemplu este solistul vocal, care poate alterna
pasaje de nivel redus cu pasaje de nivel ridicat. De asemenea pot aparea
fluctuatii ale nivelului prin apropierea sau departarea microfonului fata de sursa
de semnal etc. Practic, actiunea compresorului se refera la dinamica sunetului.
Astfel, pasajele de nivel redus sunt amplificate, in timp ce pasajele de nivel
ridicat sunt atenuate, prin aceasta actine nemodificandu-se forma semnalului, ci
numai amplitudinea varf la varf a acestuia.

1.4 Limitatorul

Un limitator este un amplificator a carui iesire este pastrata costanta pentru un

semnal al teniunii de intrare. In acest caz factorul de compresie este foarte mare,
iar pragul este reglat pentru un nivel mai scazut decat nivelul ce ofera saturatia
benzi sau intrari in limitarea a amplificatorului.

Spre deosebire de compresor care reduce nivelul intregului semnal fara a

schimba forma semnalului, limitatorul controleaza numai nivelul varfirilor au
tentinta de a depasi valoarea stabilita prin prag.

1.5 Unitatea de intarziere

Unitate ade interziere ca atare nu reprezinta un echipament cu ajutorul caruia se

pot crea efecte, dar utilizata intr-un echipament de mixare ajuta la crearea de
efecte, cum ar fi: ecou, dublare, cor sau intarirea anumitor sunete. Actiunea
unitatii de intarziere este aceea de a reproduce sunetul de la intare reglabila intre
1ms si 10s.

1.6 Reverberatia

Cu ajutorul acestui echipament se realizeaza de fapt redarea unei ambiante ce se

creaza datorita camerelor acustice. Acest efect reprezinta o necesitate si de acea
unitatea de reverberatie constituie primul echipament de prelucrare necesar in
fiecare din instalatiile complexe de sunet.

Reverberatia acustica reprezinta o serie de reflexii multiple care fac ca sunetul al

sa persiste sau sa dispara gradual. Aceste reflexii permit urechii sa identifice
impulsul de ascultare. Cu ajutorul unitati de reverberatie se simuleaza sunetul
obtinut intr-un anumit spatiu, prin generarea de ecouri multiple aleatorii care
sunt mult prea vaste si numeroase pentru a putea fi distinse de catre ureche.

6
1.7 Alte efecte sonore

Ecolul Dublarea Corul aceste efecte sunt orecum apropiate dar si diferite in
acelasi timp exemplu un ecou represiinta o intarziere a aceluiasi sunet aceasta
este cuprinsa intre 50ms si 1s, dublarea reprezinta o intarziere ce este cuprinsa
intere 15ms si 35ms, corul este cel mai diferit efectele presentate anterior
deoarece contine sunete intarziate, corul contine si modulatii in frecventa
semnalului.

Conturarea (flanging) contine o intarziere mai mica de 20ms, unde urechea nu

mai este capabila sa realizeze o distinctie intre sunetul direct si sunetul intarziat,
se obtine un raspuns in frecventa diferit fata de unul normal. Acentuarea
efectului este procesare automata a timpului de intarziere ce este cumprinsa
intre 0ms si 20ms

Intarire (Enchancer) se utilizeaza atunci cand sunetul reprodus este infundat si nu

are claritate.Un exemplu pentru timpii de intarziere unilizati este de 1.5ms pentru
frecventele joasse, 1ms pentru ferecvetele medi si 0.5ms pentru frecventele
inalte. Acest lucru se realizeaza prin divizarea in trei benzi de frecventa.

Divizorul de octava se utilizeaza pentru obtinearea unor tonuri cu una sau doua
octave mai jos decat cel inital. Astfel se pot obtine frectvente de 41Hz pentru
iesire si frecvente de intrare de 82Hz.

Generator de armonici (harmonizer) utilizarea unei unitati de intarziere produce

posibilitatea modularii duratei de intarziere poate produce efecte prin translatare
de tonuri obtinute.

Prereverberatia se utilizeaza pentru producerea unui ecou sau unei reverberatii

ce precede aparitia tonului(notei). Efectul obtinut mai poarta denumirea de ecou
invers si poate fi obtinut cu ajutorul unui echipament de prelucrare a semnalelor.
Sistemele de prelucrare pot contine unu sau mai multe efecte.

Unul din factorul indirect ce poate cauza efecte sonore neasteptate este cablarea
ce nu este bine gandita sau este intrerupta sau alte fenomene ce poate ingreuna
sunetele pe cablu.

7
 Cap.2 PRELUCRAREA AUDIO
DIGITALA
2.1 MIDI

Un fisier audio poate fi reprezentat:

-colectie de esantioane (cum s-a considerat pana in acest moment);

-MIDI (Musical Instrument Digital Interface): memoreaza evenimente de sunet

sau realizari umane de sunet. Se utilizeaza un limbaj scripting pentru
specificarea de mesaje prin care se indica note, instrumente si durate. Fiecare
mesaj descrie un eveniment (adica, schimbarea notei, a cheii, a tempo-ului,
etc) ~ interpretarea unei piese muzicale.

Mesajele MIDI genereaza sunetul corespunzator prin intermediul unui

sintetizator (cauta fiecare sunet intr-o memorie de sunete sau creaza sunetul pe
baza unui calcul matematic - in acest caz procesul se numeste sinteza FM) =>
fisierele MIDI < fisiere de esantioane!

Dezavantaj: sunetul poate sa fie artificial, mecanic (in timp ce un fisier de

esantioane poate sa memoreze toate subtilitatile interpretului).

Avantaj: se poate utiliza un echipament cu clape MIDI conectat la

calculator pentru interpretarea si inregistrarea unei piese muzicale, iar ulterior
fisierul poate fi editat (modificarea instrumentului care interpreteaza, a notelor, a
cheii). De asemenea, deoarece MIDI este un standard se pot transfera fisierele
MIDI intre echipamente MIDI sau intre calculatoare.

2.2 Standardul MIDI

8
 Primul protocol MIDI (1.0): stabilit in 1983 - colaborarea mai multor firme
(Roland Corporation, Sequential Circuits, Oberheim Electronics, Yamaha, Korg,
Kawai) => creata si o asociatie (MMA MIDI Manufacturers Association).

O componenta importanta = GM-1 (General MIDI) standardizeaza

asignarea instrumentelor muzicale la numerele de bucata (patch numbers) pe
masura ce sunt apelate.

1999: GM-2, revizuit in 2003 s-a marit numarul de sunete.

(Fig.1, Fig.2 Anexa)

2.3 Crearea, editarea si interpretarea fisierelor MIDI

Dispozitivele hardware care genereaza mesaje MIDI se numesc controllere

MIDI (keyboard pian electronic, saxofon, guitara).

Dispozitivele care interpreteaza mesajele MIDI generand sunete se numesc

sintetizatoare MIDI. Unele dispozitive pot realiza ambele operatii (exemplu
anumite keyboard-uri). De asemenea unele placi audio din calculatoare pot
sintetiza fisiere MIDI.

Conectarea unui echipament MIDI la calculator:

-la calculatoarele mai vechi: conector special MIDI de 15 pini;

-actual prin USB => o conexiune MIDI standard = rata 31.25 kb/s.

Un secventiator MIDI = dispozitiv hardware (independent de calculator)

sau aplicatie software care permite receptia, memorarea si editarea datelor MIDI.
Exemple de secventiator MIDI software: Cakewalk Music Creator sau Cubase.
Secventiatorul permite vizualizarea unui fisier MIDI in diferite forme:

-staff view afisand notatiile muzicale;

-piano roll view indicand apasarile clapelor pianului;

-lista de evenimente.

(Fig.3, Fig.4, Fig.5 Anexa)

Asemanatoare secvetiatoarelor, programele de notatie muzicala pot fi utilizate

pentru crearea de muzica prin:

-introducerea de note una cate una;

-click cu mouse-ul pe clapele unui pian;

-folosind un editor de evenimente.

Programele de prelucrare audio de esantioane pot citi si fisiere MIDI si le

pot converti intr-un format de esantioane (WAV sau PCM) simplu !

Mult mai greu: transformarea unui fisier de esantioane in fisier MIDI !

9
2.4 Acustica muzicala si notatii

In notatia muzicala vestica sunetele muzicale se numesc tonuri sau

tonalitati (tones), caracterizate prin inaltime (pitch), timbru si tarie
(loudness). Prin adaugarea atac (onset) si durata, un sunet muzical se
numeste nota.

Pentru doua note caracterizate de frecventele g si h, aflate la n octave

distanta exista relatia dintre frecventele corespunzatoare:

h = 2n g

Frecventa de 440 Hz este un punct de referinta si corespunde notei A.

Octava dintre A si A ul mai inalt este divizata in 12 note: A, A sharp, B, C, C
sharp, D, D sharp, E, F, F sharp, G, si G sharp. Termenul octava provine de la
faptul ca exista opt note intregi in acel domeniu. A sharp este echivalenta cu B
flat, etc...

(Fig.6 Anexa)

Pentru a calcula diferenta de frecventa pentru doua note succesive, se considera

f1 nota de baza si f2=2f1 nota aflata cu o octava mai sus, intre acestea gasindu-
se 12 note succesive, la distanta de un multiplicator x:

2f1 = ((((((((((((f1x) x) x) x) x) x) x) x) x) x) x) x)=f1x 12

2=x12

=> x = 1.05946309436

Astfel daca A are frecventa de 440 Hz, A# are frecventa de 440

1.05946309436 = 466.16 Hz, etc.

Notatia muzicala se scrie pe o partitura (musical staff), care are la

inceputul piesei o cheie (key signature), indicand care note se interpreteaza
sharp si care flat.

Timbrul unui sunet muzical desemneaza culoarea tonului, fiecare

instrument interpretand diferit o anumita nota muzicala. Un instrument pe langa
nota de baza (numita prima armonica) genereaza sunete cu frecventele multiplii
notei de baza, numite armonici (armonica intai, armonica a doua, etc), care se
combina cu nota de baza.

Perceptia sunetului este influentata de rezonanta, care amplifica anumite

armonici si diminueaza altele, avand un efect asupra timbrului instrumentului.

La emiterea unei note muzicale se disting etapele formand anvelopa de

amplitudine:

10
 -atac (attack) din momentul in care incepe emiterea sa pana cand atinge
amplitudinea maxima;

-decadere (decay) usoara scadere in amplitudine dupa atac;

-sustinere (sustain) cat continua vibratia sunetului la o amplitudine mare;

-eliberare (release) oprirea sunetului inainte de stingerea sa naturala.

(Fig.7 Anexa)

2.5 Caracteristici ale secventiatoarelor si claviaturilor MIDI

In functie de cat sunt de sofisticate, controloarele si secventiatoarele MIDI

dispun de o serie de caracteristici suplimentare:

-numarul de bucata (patch number) specifica instrumentul care trebuie

activat, in cadrul mesajelor MIDI fiind referit ca numar de program (uneori la
selectarea unui instrument pe o claviatura MIDI acesta este referit ca voce);

-banca este o baza de date de numere de bucate;

-claviatura polifonica poate interpreta mai multe note simultan (maxim 32

de note);

-dispozitivul de iesire MIDI multitimbral poate interpreta simultan mai

multe instrumente;

-claviatura sensibila la atingere (touch sensitive) poate detecta viteza cu

care este apasata o tasta, codifica aceasta intr-un mesaj MIDI si controleaza
volumul sunetului;

-claviatura sensibila la forta cu care este tinuta apasata o tasta

(aftertouch), permitand efecte pentru trompeta si alamuri, cu variantele
monofonic (aceeasi valoare pentru toate notele) sau polifonic (efect numai
asupra unei note, celelalte ramanand neschimbate);

-pedala de sustinere poate intarzia eliberarea unei note;

-rotita de modificare a inaltimii notei (pitch bend wheel) modifica inaltimea

notei in timp ce este cantata, revenind la pozitia initiala dupa eliberare;

-metronom dispozitiv audio pentru temporizare (ticaie in timpul redarii

piesei);

-software pentru transpozitie (schimbarea cheii), cuantizare temporala

(mutarea notelor la intervale mai regulate), schimbarea de tempo si efecte DSP
(flange, reverb, delay, echo).

De facut distinctie intre doi termeni MIDI:

11
 -canal (channel) MIDI: o cale de comunicare de date intre doua
dispozitive MIDI;

-pista (track) MIDI: o zona de memorie in care se pastreaza datele MIDI,

corespunzand unui interval de timp al secventiatorului unde pot fi vazute notele
MIDI.

2.6 Tipuri si formate de mesaje MIDI

Un mesaj MIDI este un pachet de date care codifica un eveniment.

Evenimentele MIDI descriu modul cum se interpreteaza o melodie. Clasificarea
mesajelor:

1) Mesaje de canal: contin informatii relevante pentru canale, fiind de doua

tipuri:

-mesaje de voce canal : indica momentul cand o nota incepe si cand

se termina, cat de tare este apasata, cat de tare este tinuta apasata
(aftertouch), care instrument este activat, etc;

--mesaje de mod canal : indica dispozitivului MIDI care canal trebuie

activat pentru preluarea datelor si cum se interpreteaza acestea.

2) Mesaje de sistem: contin informatii care nu sunt specifice vreunui canal

particular (temporizare, sincronizare, setup).

(Fig.8 Anexa)

Mesajele MIDI sunt transmise serial pe cuvinte de 10 biti, incep cu un bit 0 de

start si se incheie cu un bit 1 de stop, informatia utila fiind pe 8 biti.

Fiecare mesaj contine un octet de stare si zero sau mai multi octeti de
date. Octetul de stare are bitul MSB 1 si indica tipul de mesaj, octetul de date
avand bitul MSB 0. Specificarile complete pentru mesajele MIDI sunt date pe site-
ul MMA.

(Fig.9 Anexa)

Exemplu: mesaj pe 3 octeti: x91 x3C x64 semnifica activare nota pe canalul 1,
nota 60 (x3C) cu o viteza de apasare 100 (x64).

2.7 Transmisia mesajelor MIDI

Transmisia mesajelor MIDI se face pe cuvinte de 10 biti la rata de 31.25

kb/s, ordinea bitilor in cadrul unui cuvant fiind LSB primul.

Este posibil ca pentru note simultane si diferite efecte (rotita de modificare

a notei) sa fie generate multe mesaje, ceea ce conduce la intarzieri. In acest caz
se poate utiliza running status, o tehnica pentru reducerea cantitatii de date

12
MIDI, eliminand redundantele. O data ce s-a comunicat un octet de stare, acesta
nu mai trebuie repetat cat timp se aplica la octetii de date. Exemplu: un acord de
trei note pe un canal, se transmite mesajul Note On o singura data, urmat de
note si de viteza (de lovire a clapei).

(Fig.10 Anexa)

2.8 Sintetizarea sunetelor

Un dispozitiv care reda fisiere MIDI (de exemplu o placa de sunet sau o
claviatura MIDI) poate sa utilizeze pentru sintetizarea sunetelor doua solutii:

-sintetizarea cu modulatie de frecventa (FM);

-sintetizarea cu tabela de unde (wavetable synthesis).

Sintetizarea FM este realizata prin operatii matematice pe sunete, ca

simple frecvente sinusoidale. Operatiile incep cu o frecventa purtatoare care este
apoi modificata cu o frecventa de modulare. Exemplu: se aplica unei functii sinus
o alta functie sinus. Ulterior se adauga alte functii pentru modularea sunetului in
timp. Tehnica FM poate capta foarte bine timbrul instrumentelor reale si poate
crea sunete noi care nu sunt proprii niciunui instrument. Metoda este utilizata in
special de placile de sunet.

Sintetizarea cu tabela de unde se bazeaza pe stocarea esantioanelor de sunet ale

instrumetelor reale, utilizand un dispozitiv de esantionare:

-tehnica mai costisitoare decat precedenta;

-poate stoca mult mai bine timbrul instrumentelor reale (mai buna
fidelitate).

Micsorarea numarului de esantioane pentru fiecare instrument: se poate

memora o nota produsa de un instrument, iar pentru obtinerea notelor
urmatoare, nota poate fi deplasata (shiftata), dar nu cu prea mult, caci fiecare
instrument pentru fiecare nota genereaza si o serie de tonuri suplimentare
(overtones) specifice, care nu se pot obtine prin calcule (se produce aliasing)
=> gama de note este impartita in regiuni (key splits), fiind preluata o singura
nota pentru fiecare regiune, iar celelalte note din regiune se obtin prin deplasare.

O alta solutie de reducere a cerintelor de memorie = reducerea dimensiunii

esantionului, prin stocarea unui interval foarte scurt de timp, iar la redare
esantionul este reluat in bucla pentru a obtine durata necesara. Se pot aplica
suplimentar filtrari, de asemenea esantioanele pot fi comprimate => sintetizarea
cu tabela de unde este larg adoptata.

13
 Cap.3 PRELUCRAREA AUDIO
DIGITALA
3.1 Medii de lucru audio digitale

Exista doua medii importante de lucru cu datele audio digitale:

-interpretare in direct la teatru, concert (live);

-studio de inregistrari.

(Fig.11 Anexa)

Elementul central: mixerul sau consola de mixare (primeste semnale de la

microfoane si instrumente, ajusteaza amplitudinle acestora, egalizeaza
componentele de frecventa si trimite iesirile la difuzoare). Fiecare intrare la mixer
este un canal, existand chiar si 24 de canale sau mai multe.

O alta solutie este utilizarea unui mixer digital. Acesta contine convertor
analog-digital (ADC), permitand ca prelucrarile ulterioare sa fie facute digital.

(Fig.12 Anexa)

In continuare se presupune ca elementul central de prelucrare audio (DAW

digital audio workstation) este calculatorul personal, avand o placa de sunet cu
urmatoarele functii:

-conectori de intrare pentru microfoane si surse audio externe;

-converteste sunetul din analogic in digital cu un ADC, in timp ce este

inregistrat;

-conectori de iesire pentru difuzoare si casti;

-converteste sunetul din digital in analogic cu DAC, in timp ce este redat;

-sintetizeaza esantioane de sunet MIDI utilizand sinteza FM sau cu tabela

de unde.

Exista doua tipuri de microfoane:

-microfon dinamic: utilizeaza o bobina de inductie atasata la o diafragma,

plasata intr-un camp magnetic, astfel incat bobina se deplaseaza la variatiile de
presiune. Aceste microfoane sunt robuste, ieftine, pentru inregistrari acasa. Nu
necesita sursa externa de alimentare. Frecventa limita este de 16 kHz.

-microfon capacitiv: are o diafragma si o placuta de baza, care impreuna

formeaza o capacitate. La schimbarea distantei dintre placile condensatorului
datorita vibratiilor, capacitatea se modifica, la fel si tensiunea reprezentand

14
sunetul. Microfonul este mult mai sensibil si mai usor. Necesita sursa externa de
alimentare. Frecventa limita este de 20 kHz.

(Fig.13 Anexa)

-conectori pentru comunicatii de date: Firewire (pentru conectarea audio,

video si discuri) cu viteza de 400 Mb/s, fara solicitarea procesorului, in doua
variante cu 4 pini si 6 pini si USB2 cu 480 Mb/s, dar cu solicitarea procesorului;

-conector S/PDIF (Sony Phillips Digital Interface) pentru conectarea unui

recorder audio digital sau interfata externa de sunet, care transfera date audio
digitizate;

-conector (stereo 1/8) pentru microfon (analogic) la care pe placa de

sunet exista un ADC;

-conectori TRS sau TR de 1/4 pentru echipamente profesionale

(amplificatoare de microfon, casti, ghitara, difuzoare);

-conectori XLR pentru conectarea unui microfon de buna calitate la

interfete de sunet externe (prin cablu XLR), oferind un semnal de inalta calitate,
balansat si impedanta scazuta;

-conectori RCA pentru echipament audio si video, existand trei conectori,

galben pentru semnal video compus, alb pentru canal stanga sau audio mono si
rosu pentru canal audio dreapta.

Conectorii se caracterizeaza prin:

-impedanta (Z), masurata in Ohms ( ). De exemplu, microfoanele pot fi

de joasa impedanta (pana la 600 ), de medie impedanta (intre 600 si 10 k )
si de inalta impedanta (peste 10 k ). Un microfon de impedanta mare poate
furniza un semnal de amplitudine mai mare decat un microfon de impedanta
scazuta.

-lungimea cablului influenteaza semnalul, un cablu lung distorsioneaza

frecventele inalte (prin reactanta cablului).

-semnal balansat: semnalele balansate dispun de doi conductori de semnal

si un ecran. Semnalele sunt defazate cu 180 (adunand doua sinusoide defazate
cu 180 suma este zero). Zgomotul care se adauga liniei va fi aproximativ
uniform in cele doua canale, iar prin adunarea lor se obtine zgomotul x2, ceea ce
permite estimarea acestuia si eliminarea din semnal

=> canalele balansate sunt mai putin afectate de zgomot.

Semnalele nebalansate utilizeaza un conductor central invelit intr-un ecran. Chiar

si asa semnalul este afectat de zgomot.

Concluzie: cea mai buna solutie pentru inregistrare audio este oferita de
microfoanele cu impedanta scazuta (cele cu conexiune XLR).

15
3.2 Software pentru prelucrare audio

Printre cele mai utilizate programe de prelucrare audio sunt: Digidesign Pro
Tools (Mac sau Windows), Adobe Audition (Windows), Apple Logic (Mac), Sony
Sound Forge (Windows) si Nuendo (Mac sau Windows). Cakewalk Music Creator si
Cakewalk Sonar sunt pachete software combinate pentru prelucrare audio / MIDI.
Propellerhead Reason (Mac sau Windows) este un pachet sofisticat audio / MIDI
furnizand un secventiator, masina de tobe si o varietate larga de sintetizatoare.
Acid Pro este un instrument pentru creatia de muzica. Max/MSP (Mac sau
Windows) este un mediu de dezvoltare pentru muzica interactiva si prelucrare
audio.

Exista de asemenea o serie de freeware, shareware si instrumente

comerciale pentru Linux: DAP, MixViews, ReZound, Slab, JoKosher, KWave,
Brahms, Jazz++, TiMidity++, Playmidi, BladeEnc, si aRts.

Audacity este un program open source pentru Mac, Windows si Linux.

Caracteristicile principale ale unui software de prelucrare audio includ:

-import si salvare fisiere audio intr-o varietate de formate;

-interfata pentru inregistrarea si redarea de sunete;

-vizualizarea formei de unda, permitand editarea pana la nivelul de

esantion;

-editoare multitrack;

-instrumente de restaurare audio pentru inlaturarea suieraturilor,

clickurilor, pocniturilor si a zgomotului de fond;

-abilitatea de preluare de intrari sau furnizare de iesiri de la canale

multiple;

-efecte speciale reverb, panning, flange;

-controale pentru egalizarea si ajustarea volumului si intervalului dinamic;

-filtre de frecventa;

-gestionarea formatului MIDI alaturi de date audio digitale si integrarea

intr-un singur fisier audio;

-inregistrarea de esantioane si adaugarea la banca de pachete MIDI;

-codecuri de compresie.

In Waveform view: reprezentare grafica a undelor sonore (se pot afisa si

edita la nivelul esantioanelor). Se mai numeste si editor de esantioane. Pe
orizontala se afiseaza timpul, iar pe verticala amplitudinea. Standardul pentru

16
timp este SMPTE (Society of Motion Picture and Television Engineers), divizat in
ore, minute, secunde si cadre (frames). De exemplu, un standard (imprumutat
din video) poate sa fie de 30 cadre / sec.

In Multitrack view se permite inregistrarea de diferite sunete,

instrumente si voce pe piste separate, care pot fi prelucrate independent. O pista
este o secventa de esantioane audio care poate fi redata si editata ca o unitate
separata. De obicei piste separate sunt asociate cu instrumente sau voci
separate.

Canalul difera de pista, canalul corespunzand unui stream de date audio.

Astfel inregistrare pe un canal inseamna mono, iar pe doua canale inseamna
stereo. Pe masura dezvoltarii industriei multimedia au aparut inregistrari
multicanal: multicanal 5.1 are 5 canale fata-centru, fata-dreapta, fata-stanga,
spate-dreapta si spate-stanga, plus un canal LFE (low frequency extension
channel), numit subwoofer cu frecvente intre 10-120 Hz, iar multicanal 6.1 are
un canal spate-centru suplimentar.

3.3 Tipuri de fisiere audio

Formatele de fisiere audio difera printr-o serie de caracteristici:

-codificarea esantioanelor:

-cuantizare liniara;

-cuantizare logaritmica;

-valori de esantioane cu semn sau fara semn;

-formatul datelor:

-existenta unui header;

-memorarea octetilor in ordinea litle-endian sau big-endian;

-intreteserea canalelor;

-tipul de informatii memorate in fisiere:

-constrangeri legate de rata de esantionare si/sau adancimea de biti;

-constrangeri legate de numarul de canale;

-informatii suplimentare, ca timestamps, loop points;

-fisierul poate fi comprimat:

-utilizand o procedura cu pierderi;

-utilizand o procedura fara pierderi;

-format open sau proprietar.

(Fig.14, Fig15 Anexa)

17
3.4 Prelucrare dinamica

Prelucrarea dinamica este procesul de ajustare a scarii dinamice a unei

selectiuni audio fie pentru a reduce, fie pentru a creste diferenta dintre pasajele
cele mai puternice (tari) si cele mai reduse (silentioase). In productia de muzica,
vocile si instrumentele sunt inregistrate separat, fiecare pe pista sa, iar fiecare
pista se poate ajusta dinamic in timp real sau dupa inregistrare.

Modificarea scarii dinamice se poate realiza prin patru metode:

-compresie in jos (downward compression): micsoreaza amplitudinile

semnalului care sunt peste o anumita valoare de prag, fara sa schimbe
amplitudinile sub aceasta valoare, reducand astfel scara dinamica;

-compresie in sus (upward compression): ridica amplitudinile semnalului

care sunt sub o anumita valoare, fara modificarea amplitudinilor peste aceasta
valoare, reducand scara dinamica;

-expansiune in sus (upward expansion): ridica amplitudinile semnalului

care sunt peste o valoare de prag, fara sa schimbe amplitudinile sub aceasta
valoare, crescand scara dinamica;

-expansiunea in jos (downward expansion): micsoreaza amplitudinile

semnalului sub o valoare de prag, fara modificarea amplitudinilor peste aceasta
valoare, crescand scara dinamica.

(Fig.16 Anexa)

Limitarea audio limiteaza amplitudinea unui semnal audio la un nivel

desemnat. Se poate realiza hardware, la inregistrare sau software, executandu-se
taierea amplitudinilor mari (clipping). Rezulta anumite distorsiuni ale formei de
unda.

Normalizarea este un proces care creste amplitudinea unui semnal audio si

deci si volumul perceput. Deoarece opereaza pe un intreg semnal audio trebuie
aplicat dupa inregistrare.

Algoritmul de normalizare:

1) gaseste amplitudinea cea mai mare din selectia audio;

2) gaseste amplificarea necesara pentru a creste amplitudinea cea mai

mare la valoarea maxima dorita (implicit 0 dBFS sau o anumita valoare setata de
utilizator);

3) mareste toate amplitudinile din selectie cu aceasta amplificare.

Varianta acestui algoritm normalizeaza amplitudinea RMS la o valoare de decibel

specificata de utilizator, caci RMS furnizeaza o masura mai buna pentru volumul
perceput al sunetului. In unele programe se furnizeaza o setare predefinita

18
impreuna cu o explicatie intuitiva (exemplu: Normalize RMS to 10dB
(speech)).

Compresia si expansiunea se pot reprezenta matematic printr-o functie de

transfer sau grafic. O functie de transfer corespunzatoare primei bisectoare (linie
la 45) nu modifica semnalul audio, insa o functie liniara de transfer deasupra
primei bisectoare creste amplitdinea, iar sub prima bisectoare scade
amplitudinea.

(Fig.17 Anexa)

Functii liniare de transfer pentru crestere cu 5 dB si micsorare cu 5 dB (fara

compresie sau expansiune).

Compresia in jos necesita un prag (amplitudinile peste aceasta valoare

sunt micsorate).

(Fig.18 Anexa)

Amplitudinile mai mari decat -40 dB sunt micsorate cu un raport 2:1.

Compresia in sus creste amplitudinea semnalului mai mic decat o valoare de

prag.

(Fig.19 Anexa)

Amplitudinile mai mici de -30 dB sunt amplificate cu un raport 2:1.

Unele programe permit combinarea celor doua operatii intr-una singura In acest
caz functia de transfer.

(Fig.20 Anexa)

Se executa compresie in jos pentru amplitudinile mai mari decat -20 dB, fara
compresie intre -20 si -60 dB si compresie in sus sub -60 dB. Scara dinamica a
fost redusa prin compresie in jos si compresie in sus.

(Fig.21 Anexa)

(Fig.22 Anexa)

(Fig.23 Anexa)

3.5 Restaurare audio

In timpul inregistrarilor audio apar zgomote de fond (aparatul de aer conditionat,

motorasul unui harddisk, vantul, etc). Pentru eliminarea acestor zgomote se pot
utiliza trei tipuri de restaurare audio: blocarea zgomotului (noise gating),
reducerea zgomotului (noise reduction) si inlaturarea click si pop (click and
pop removal).

19
Poarta de zgomot (noise gate) blocheaza semnalele cu amplitudine sub un
anumit prag. Cand esantioanele sunt sub valoarea de prag, poarta se inchide si
esantioanele nu sunt lasate sa treaca. Cand esantioanele cresc deasupra valorii
de prag poarta se deschide si lasa sa treaca aceste esantioane. O poarta permite
specificarea unor parametri:

-nivel de reducere (reduction level): amplitudinea sub care sunt reduse

esantioanele;

-timp de atac (attack time): timpul de deschidere a portii cand semnalul

depaseste valoarea de prag (timp scurt poate sa prinda de exemplu un sunet de
tobe);

-timpul de eliberare (release time): timpul de inchidere a portii din momentul in

care semnalul scade sub prag (o bucata muzicala care scade incet in volum
trebuie sa aibe un timp de eliberare mare pentru a prinde efectul);

-control de detinere (hold control): timpul minim cat poarta trebuie sa stea
deschisa;

-control de histerezis (hysteresis control): este util in cazul cand semnalul

fluctueaza in jurul valorii de prag, ceea ce ar insemna inchiderea si deschiderea
continua a portii (fenomen numit chatter), astfel se poate indica diferenta
dintre valoarea care deschide poarta si valoarea care o inchide.

(Fig.24 Anexa)

Interfetele pentru reducerea zgomotului afiseaza de obicei graficul analizei de

frecventa: pe axa orizontala se reprezinta frecventele, iar pe axa verticala
amplitudinile. Utilizand culori diferite se reprezinta semnalul original, cantitatea
de reducere a zgomotului si zgomotul. Setarea principala se refera la reducerea
zgomotului.

Profilul zgomotului se obtine din analiza Fourier (se determina frecventele

la care apar zgomotele si amplitudinile corespunzatoare acestor frecvente). Dupa
determinarea profilului zgomotului se compara spectrul de frecvente al intregului
semnal cu profilul, iar sectiunile care coincid sunt eliminate.

O astfel de interfata permite setarea unor parametrii de netezire:

-netezire de timp: timpii de atac si eliberare pentru reducerea zgomotului;

-netezire de frecventa: gradul la care zgomotul identificat intr-o banda de

frecventa afecteaza schimbarile de amplitudine in benzile de frecvente
invecinate;

-netezire de tranzitie: seteaza o gama intre amplitudini care sunt

considerate zgomote si cele care nu sunt considerate zgomote.

Software-ul pentru reducerea zgomotului poate fi setat pentru a cauta un

anumit tip de zgomot:

20
 -zgomot alb (white noise): apare la amplitudini egale (sau aproape egale)
pentru toate frecventele, echivalent cu energii egale in benzi de frecventa de
aceleasi dimensiuni (graficul frecventa-amplitudine aprox orizontal, deci ariile de
sub grafic sunt egale pentru benzi egale);

-zgomot roz (pink noise): energii egale in benzi de octave (pentru o nota
trecerea de la o octava la octava urmatoare inseamna dublarea frecventei).

Eliminatorul de click si pop detecteaza intr-o portiune selectata a fisierului

audio o schimbare brusca de amplitudine si elimina aceasta schimbare prin
interpolarea undei de sunet intre punctele de start si sfarsit a click-ului sau pop-
ului

21
 Concluzii

Sunetul porneste de la niste semnale midi ce sunt compuse prin

instrumete, sunt inregistrate cu ajutorul unui microfon, sau
create electronic. Dupa primirea sunetului ele sunt procesat
printr-un program sau dintr-o consola numita mixer.

Sunetele pot fi modificate, procesat, alterate, compresate etc.

cu ajutorul unu program sau pot fi preluate si lucrate intr-un
sintetizator.

22
Bibliografie
www.sono.ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Acustic%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sunet

https://ro.wikipedia.org/wiki/Intensitate_sonor%C4%83

https://en.wikipedia.org/wiki/Audio_and_video_interfaces_and_connectors

https://en.wikipedia.org/wiki/RCA_connector

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sintetizator

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sintetizator_de_ritm

https://ro.wikipedia.org/wiki/MP3

https://ro.wikipedia.org/wiki/Extensie_de_fi%C8%99ier

http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/

Tehnica Sunetului Editura: DE Vest Timisoara 2006

23
Anexa
In tabelul urmator se prezinta maparea instrumentelor la numerele de bucata
(GM-2):

24
In figurile urmatoare sunt prezentate aceste vizualizari din aplicatia Cakewalk
Music Creator:

25
26
Aranjarea notelor pe clapele unui pian:

27
Diferite effecte speciale:

28
In tabela urmatoare cateva exemple de mesaje:

29
Comparatie intre stream-urile in cele doua cazuri: fara running status si cu
running status:

30
Echipamentul analogic utilizat anterior:

31
O alta solutie este utilizarea unui mixer digital. Acesta contine convertor analog-
digital (ADC), permitand ca prelucrarile ulterioare sa fie facute digital.

32
Calculatorul trebuie sa dispuna de o serie de conectori:

33
Principalele formate audio sunt prezentate in tabelul urmator:

34
Modificarea scarii dinamice se poate realiza prin patru metode:

35
Un graf

Exemplu de functie de transfer:

36
Exemplu de functie de transfer:

37
Unele programe permit combinarea celor doua operatii intr-una singura In acest
caz functia de transfer poate arata astfel:

38
Semnalul audio initial.

Dupa compresie.

39
Dupa normalizare.

Interfata pentru poarta de zgomot (Logic Pro).

40
41