CURS DE PRODUCTIE RADIO

In sediul unui post de radio modern, se regasesc minim doua studiouri complet echipate din punct de vedere al aparaturii electronice si special amenajate in ceea ce priveste acustica (pentru ca sunetul sa se comporte cat mai bine intrun spatiu inchis) si ergonomia (pentru a inlesni munca celor care opereaza aparatura electronica specifica unui astfel de studio). Unul dintre aceste studiouri este intotdeauna cel din care se emite live, iar celelalte sunt folosite atat ca bac up pentru cel mai devreme amintit, in cazul unei eventuale avarii tehnice, cat si in procesul de productie radio. !cest proces se caracterizeaza prin inregistrarea, mi"area si editarea materialelor audio specifice radioului, care ulterior vor fi difuzate. #u alte cuvinte, productia intr-un post de radio, se ocupa de orice nu se emite live, iar aici putem include$ editarea pieselor muzicale% conceperea si realizarea efectiva a spoturilor promotionale si jingle-urilor specifice grilei de programe a postului de radio si atunci cand este nevoie, realizarea de spoturi publicitare si anunturi de interes public% realizarea diverselor efecte audio% mi"area si montarea de emisiuni, rubrici, sau insert-uri inregistreate in prealabil si chiar productia de piese si fundaluri muzicale originale. Intr-un cuvant, putem spune ca productia, se ocupa de partea creativa a postului de radio. &pre deosebire de televiziune si cinematografie, unde imaginea ajuta foarte mult, radioul ofera publicului doar sunet. 'e aceea, pentru cei care se ocupa de productie in posturile de radio, conteaza enorm folosirea aproape impecabila a aparaturii de inregistrare si editare audio (mi"er, microfon, computer, etc.), pentru ca ascultatorul, canalizandu-si intreaga atentie spre sunet, va fi deranjat la auzul celei mai mici distorsiuni, in cazul celei mai mici neclaritati din sunet, sau, atunci cand asculta un mi"aj realizat nu foarte bine. Insa, in primul rand, conteaza cat de bune sunt ideile, cat de bine sunt puse in aplicare si cat de bine sunt slefuite la sfarsit, pentru obtinerea unui rezultat final care are ca scop o cat mai buna comunicare dinspre radio spre ascultator, a unei idei, sau a unei stari de spirit. STRUCTURA UNUI STUDIO DE RADIO &tudiourile de emisie ( productie radio pot avea intreg echipamentul instalat intr-o singura incapere, incluzand unul sau mai multe microfoane, permitandu-i astfel celui care efectueaza inregistrarea, sa si opereze in timp real la mi"er.

)"ista cazuri in care avem doua sau mai multe incaperi folosite impreuna, una dintre ele continand mi"erul si intreaga aparatura destinata preluarii sunetului, dar si diverse surse e"terne de redare, iar in celelalte incaperi aflandu-se microfoanele (astfel de studiouri se folosesc in special pentru interviuri sau inregistrarea muzicienilor). Insa si in aceste cazuri se pot conecta microfoane la mi"er in incaperea in care se afla acesta, pentru a permite o auto-operare in timpul inregistrarii. 'e mentionat este ca in acest caz, atunci cand microfonul este deschis, toate difuzoarele folosite in studio se vor inchide, sau li se va cobora volumul atat cat este nevoie pentru a evita neplacutul efect *arsen (microfonia), monitorizarea din acest moment realizandu-se prin intermediul castilor. CONSOLA DE MIXAJ AUDIO (fig. +) #omponenta esentiala a unui studio de emisie ( productie radio este consola de mi"aj audio. !stfel, mi"erul, se regaseste in orice studio modern de radio, fie ca este vorba despre un mi"er analog, digital, sau unul virtual, controlat in intregime prin intermediul computerului. ,olul acestuia este de a prelua semnal sonor din multiple surse au"iliare, controlandu-le atat nivelul ( volumul, cat si modulatia dinamica, pentru a-l trimite ca produs finit spre o anumita destinatie (emisie live, inregistrare).

-ig.+

Intrarile audio ale unui mi"er pot fi mono sau stereo, fiecare in parte avand atribuite comenzi de preamplificare, fader (modificarea volumului ( nivelului semnalului sonor), comenzi de panoramare, egalizatoare si intrari au"iliare (fig. .).

-ig. . + / Intrare mono (microfon) . / Intrare stereo (pc, cd ( dvd pla0er, etc.)

1 / 2ain control (gain-ul este o functie care masoara potentialul unui circuit(amplificator de a mari sau a micsora amplitudinea unui semnal care intra in acel circuit) 3 / egalizator (nivelul de amplitudine pe o anumita gama de frecvente / in cazul de fata sunt trei frecvente distincte notate cu lo4, mid, high) 5 / 6anoramarea (impartirea unui semnal mono pe doua sau mai multe canale si controlul volumului pe fiecare din aceste canale in parte) 7 / #ontrolul volumului pe o iesire au"iliara (poate fi folosita pentru a trimite semnalul catre o sursa e"terna, ca de e"emplu un processor de sunet, din care poate fi intors catre mi"er pe un alt canal) 8 / -ader-ul (modifica volumul ( nivelul semnalului sonor pe intreg canalul) 9 / 6-* / 6re -ader *istening (permite preascultarea semnalului sonor care intra intr-un canal, fara ca acesta sa fie trimis catre iesirea finala) : / ;U metru ( indicator de volum (indica nivelul semnalului in unitati de volum / d< ( decibeli)

MICROFONUL

=icrofoanele sunt singurele aparate electroacustice capabile sa capteze oscilatiile sonore naturale, din care motiv sunt denumite si surse de semnal primare. )le capteaza semnalele produse in spatiul inconjurator, transformand oscilatiile acustice (mecanice) in oscilatii electrice, obtinandu /se semnale de audiofrecventa. Clasificarea microfoanelor 'in punct de vedere al principiului constructiv intalnim doua tipuri de microfoane$ microfoanele cu carbune, utilizate in telefonie, care functioneaza pe principiul comandarii unei surse de curent continuu si microfoanele utilizate in electrostatica, functionand pe principiul transformarii energiei . 'upa principiul de functionare intalnim$ microfoane cu rezistenta variabila (microfoanele cu carbune), electrodinamice (microfoane cu bobina mobila% microfoane cu banda), electroacustice (microfoane condensator% microfoane cu electret) si piezoelectrice (microfoane cu cristal). 'upa caracteristica de directivitate intalnim microfoane cu caracteristica de directivitate simpla si microfoane cu caracteristica de directivitate compusa. 'upa impedanta de iesire se disting doua tipuri de microfoane$ de impedanta mica (5>?, +5> ?, .>>-5>> ? ) si de impedanta mare (.>@ ?-5>@ ?). Ae vom indrepta atentia spre microfonul condensa or ! ca"aci or, care este cel mai des intalnit in studiourile de radio, dintre toate microfoanele ce actioneaza pe principii electroacustice, acesta fiind cel mai bun transductor.

-ig.1 6rincipiul lui de functionare (fig.1) este deosebit de simplu. )l se bazeaza pe variatia capacitatii in functie de oscilatiile sonore (+). #onstructiv, el este format dintr-o incinta acustica ce formeaza armatura fi"a (1) si o membrana de masa plastica metalizata ce formeaza armatura mobila (.) a condensatorului. Bdata cu vibratiile membranei mobile sub influenta oscilatiilor sonore, se modifica corespunzator si capacitatea electrica. Intre cele doua armaturi se formeaza o perna de aer care readuce membrana mobila, dupa incetarea presiunii, in pozitia initiala. 6entru marirea elasticitatii pernei se practica in armatura fi"a mici orificii. !cestea nu afecteaza esential capacitatea microfonului. !rmaturile condensatorilor sunt polarizate printr-un rezistor de ordinul unui megaohm, de catre o sursa de curent continuu (3). #and oscilatiile sonore determina miscarea membranei, capacitatea se modifica, deci prin sarcina electrica a celor doua armaturi, si prin rezistor va trece un curent proportional cu variatia capacitatii. 'e la bornele rezistorului se va culege tensiune de audiofrecventa (5). !mplitudinea vibratiilor membranei bine tensionate este deosebit de mica, astfel inertia ei este neglijabila. 'in acest motiv distorsiunile armonice ale microfonului condensator sunt foarte mici. ,ezistenta interna a microfonului condensator este foarte mare, iar nivelul semnalului de iesire foarte mic avand o valoare de >,>5C+m;. !cest nivel foarte mic nu permite conectarea unui cablu de o lungime acceptabila fara a nu afecta raportul semnal(zgomot. 'eoarece utilizarea unui transformator de microfon nu este posibila, datorita rezistentei interne mari, s-a recurs la un preamplificator. !cesta are o impedanta de intrare de +>>C.>>? si se conecteaza chiar in carcasa microfonului. *ungimea cablului de legatura dintre capsula microfonului si

preamplificator este de 1C3cm. In present, datorita dezvoltarii circuitelor integrate, aceste preamplificatoare, au un gabarit mic, avand totodata si un raport semnal(zgomot foarte bun. !stfel, dupa cum rezulta din cele mentionate, caracteristica de frecventa si raportul semnal (zgomot ale microfonului condensator, sunt intr-o stransa dependenta de performantele preamplificatorului cu care este prevazut. #u preamplificatoarele fabricate in prezent, microfoanele profesionale au o banda de .>C.>>>>Dz cu abaterea de +d< si un raport semnal(zgomot de 75C85d<. ,ezistenta de iesire a acestui tip de microfon este nominalizata la .>>?. Aivelul semnalului de iesire este de 5C+>m;, valoare ce permite conectarea microfonului cu un cablu ecranat mai lung, fara a influenta semnificativ raportul semnal(zgomot. &ensibilitatea microfoanelor condensator este intre >,+C>,1m;(Ebar. Aivelul zgomotului este dependent de tipul preamplificatorului incorporat. Carac eris ici elec rice si acus ice ale microfoanelor #ele mai importante caracteristici electrice care influenteaza esential calitatea transmisiunilor sonore sunt$ Sensi#ili a ea (calitatea microfonului de a transforma cat mai eficient energia acustica in energie electrica - se e"prima cantitativ prin raportul dintre valoarea tensiunii efective, obtinuta la bornele microfonului si valoare presiunii acustice ce se e"ercita asupra microfonului) Carac eris ica de frec$en a ( raspunsul microfonului (nivelul tensiunii la bornele microfonului in functie de frecventa, la aplicarea unei oscilatii acustice de intensitate constanta). )a se prezinta grafic, in abscisa avand frecventa (scara este de regula logaritmica), iar in ordonata nivelul tensiunii la bornele microfonului (in general e"primata in d<). Aeuniformitatea caracteristicii de frecventa reprezinta valorile e"treme (ma"ima si minima) a tensiunii date de microfon in raport cu tensiunea de referinta. #a nivel de referinta, se considera nivelul debitat de microfon la frecventa de +@Dz si un nivel acustic de 1>d<. ;alorile admisibile ale abaterii caracteristicii de frecventa, sunt date in cartea tehnica a microfonului si ele depind de calitatea acestuia. Dis orsiunile neliniare pot afecta in mod neplacut auditia. )le apar datorita deformarii formei sinusoidale a semnalului, deformari ce duc la aparitia armonicilor. Urechea umana este sensibila la distorsiunile neliniare, pe care la .F le sesizeaza. 'istorsiunile mai mari de +>F fac auditia neplacuta. In tehnica moderna a microfoanelor s-au obtinut distorsiuni sub >,5F in banda de .>.>>>>Dz (cazul microfoanelor DI--I pentru studiouri).

%&omo ul "ro"riu 'raportul semnal(zgomot este parametrul care pune in evidenta zgomotul propriu al microfonului. )l reprezinta raportul dintre tensiunea utila si cea de zgomot pentru o presiune acustica stabilita - se e"prima in d<). Im"edan a de iesire ( rezistenta interna a microfoanelor depinde de principiul de functionare si de tipul constructiv al acestora. In majoritatea cazurilor, rezistenta interna este chiar impedanta de iesire a microfonului. 'e valoarea rezistentei interne depinde si nivelul tensiunii de zgomot. &e stie ca la o rezistenta mica, zgomotul este scazut. 'e aceea, se prefera microfoane cu rezistenta interna mica. *a acestea, se pot conecta si cabluri de legatura mai lungi, fara a afecta calitatea semnalului. Directivitatea 6entru a se putea analiza in mod unitar transformarea de catre diferite microfoane a oscilatiilor acustice in semnale electrice, este util a se stabili o caracteristica, prin care sa se e"prime sensibilitatea in functie de frecventa si directia din spatiu a oscilatiilor acustice. #aracteristica se numeste directivitate si este trasata grafic prin dia&rame de direc i$i a e (fig.3), care sunt de trei feluri$ de forma circulara, de forma cardioidei si de forma cifrei 9 ( dublu sferica.

-ig.3 Omnidirec ional (capteaza oscilatii acustice venite din orice directie, in mod egal). =icrofoanele omnidirectionale, spre deosebire de cele cu directivitate de forma cardioidei, sunt considerate cele mai pure microfoane, pentru ca, datorita constructiei si principiului de functionare, sunt foarte sensibile, redand sunetul aproape nealterat si de asemenea, efectele neplacute de zgomot de fond datorate curentilor de aer apar foarte greu in acest caz. Microfoanele unidirec ionale (directivitate de forma cardioidei), sunt microfoane sensibile la oscilatii acustice venite dintr-o singura directie. =icrofoanele hiper-cardioide sunt asemanatoare cu cele cardioide, avand insa o sensibilitate mai mare in partea frontala, si una mai restransa in zona celor doi lobi. =icrofoanele super-cardioide sunt similare cu cele hiper-cardioide, fiind mai sensibile in zona frontala si mai putin sensibile pe laterale. !ceste microfoane sunt cel mai des utilizate pentru captarea vocii, din cauza faptului ca resping sunete venite din alte directii decat cea a vorbitorului, evitanduse astfel suprapunerea intr-un mod neplacut a eventualelor zgomote ambientale peste discurs si de asemenea, evitandu-se aparitia efectului de dela0 ( ecou in cazul mai multor microfoane deschise simultan. Microfoanele #idirec ionale (directivitate de forma cifrei 9) sunt sensibile la oscilatii sonore venite atat din partea frontala, cat si din partea dorsala a microfonului. =ajoritatea microfoanelor electrodinamice cu banda sunt bidirectionale. #a si in cazul omnidirectionalelor microfoanele cu directivitate dublu sferica, pot oferi o reproducere cat mai clara si nealterata a oscilatiilor acustice captate. 'in cauza formei acestor microfoane, care sunt de obicei lungi si subtiri, sunt mai sensibile in plan orizontal decat in plan vertical, de aceea pentu a obtine un rezultat cat mai satisfacator din punct de vedere calitativ, trebuie orientate de sus in jos, obtinand astfel o verticalitate aproape perfecta pe a"ul microfonului.

fig.5

=icrofoanele )S*o &un+ (fig.5), au cea mai stricta directivitate in ceea ce priveste sensibilitatea la oscilatii sonore. 'atorita constructiei lor, capteaza foarte putin sunet pe laterale si in partea din spate, mult mai putin decat oricare alt tip de microfon. 'e aceea, din cauza orientarii destul de limitate a sensibilitatii sunt folosite la inregistrari pe teren, sau in transmisiuni sportive, pentru a prelua cat mai putin zgomot ambiental cu putinta. Unele microfoane performante, au un filtru numit high / pass filter (lo4-cut filter ( bass-cut filter), care atenueaza cu o anumita valoare (e"primata in d<), stabilita de producator, frecventele mai joase de o anumita limita, eliminand astfel zgomote ambientale deranjante, ca de e"emplu cele de pasi. #ea mai joasa voce umana poate ajunge pana la ma"im 9> Dz, de aceea limita nu poate fi stabilita la o valoare mai inalta.

-ig. 7

Po" Fil er(ul (fig.7) este folosit in studiouri audio pentru a reduce nivelul de amplitudine al consoanelor e"plozive si al siflantelor, dispersand flu"ul de aer ce se indreapta spre membrana microfonului odata cu oscilatiile sonore. E,ALI%AREA AUDIO 'esi in general e"ista intentia de a efectua inregistrarile cat mai clar si ca acestea sa aiba un impact cat mai puternic, raspunsul in frecventa al acestora, se poate intampla sa fie limitat in momentul in care se ajunge la mi"aj. !cest lucru se poate intampla datorita sistemului de monitorizare al studioului in care s-au inregistrat, a cailor de semnal diferite, a persoanei care efectueaza inregistrarea operand mi"erul, sau chiar a vorbitorului. 6rin urmare, la mi-a. "o i fi ne$oi sa )im#una a es i+ ras"unsul in frec$en a al elementelor inregistrate. Unealta folosita pentru acest lucru este e&ali/a orul audio. !cesta, putem spune ca este cel mai important si in acelasi timp cel mai dificil de folosit procesor de semnal, atat din punct de vedere conce" ual, cat si ca si aplicabilitate direc a. &copul egalizarii este de a face o inregistrare sa sune cat mai clar, mai amplu, sa-i dea mai multa spatialitate, sa aiba un impact mai puternic si la final, sa ajute la imbinarea elementelor mi"ului, prin sculptarea in frecventa a unei nise pentru fiecare dintre ele. ,ama de frec$en e audio S"ec rul de frec$en e audio se imparte in 7 zone, fiecare cu un impact diferit$ Su#(.oase (sub-basi) - zona de frecvente, cuprinse intre 01 si 123/, cuprinzand sunete care nu se aud, la modul propriu, ci se simt ca si $i#ra ii (tunetul, de e"emplu are un continut de sub-joase considerabil). #hiar daca nu sunt constante, ele dau o impresie de "u ere unui mi"aj, dar fac mi"ajul sa fie inc*is si neinteligibil daca sunt folosite abuziv. Joase (basi) - se gasesc intre 12 si 4523/ si egalizarea acestei zone poate schimba balansul tonal al mi"ajului, facandu-l mai su# ire sau mai "lin. In e"ces, vor face un mi"aj sa )#u#uie+ in mod constant. medii(.oase ( zona dintre 452 si 42223/, pot da impresia de sunet )de elefon+ daca sunt prea pregnante in mi"aj (deloc surprinzator, luand in considerare ca .5>-.>>>Dz este aproape e"act raspunsul in frecventa al telefoniei fi"e). Un boost prea puternic intre 5>>-+>>>Dz va da o alura de trompeta eventualelor instrumente muzicale sau pieselor regasite in mi"aj, pe cand in octava

imediat superioara, le va face sa sune metalic ( su# ire. -olosirea acestor frecvente in mod e"cesiv va duce la un sune o#osi or6 Medii(inal e - zona dintre 4 si 783/ es e importanta pentru in eli&i#ili a ea vocii omenesti, care poate fi redusa puternic printr-un boost e"cesiv pe instrumentele care se suprapun cu vocea. )ste, de asemenea, o zona de frecventa o#osi oare daca este prea puternica. 6rin folosirea unui mic boost in jurul a 1>>>Dz pe voce, si un mic cut pe instrumentele peste care se suprapune, se poate obtine ca si rezultat o voce mult mai clara, fara a fi nevoit sa ii ridici nivelul.
Inal e 9 intre 7 si 183/ se gasesc frecventele in general responsabile pentru

clari a ea si defini ia+ vocilor. Un boost in aceasta zona poate da impresia a"ro"ierii+ muzicii de ascultator, implicit un cut in aceasta zona va face elementul din mi" sa para mai dis an +6 inal e 9 in re 1 si 0183/ afecteaza, claritatea si sen/a ia de )aer+ din voce. #ateva re&uli ale egalizarii$ daca un element al mi"ului nu suna suficient de dis inc +, se poate incearca taierea in frecventa, in jurul a .5>Dz daca suna na/al, se poate incerca reducerea din zona de frecvente din jurul a 5>>Dz se aplica un cu in frecventa, daca se vrea ca ceva sa sune mai )#ine+, sau sa se im#ine mai #ine+ cu restul elementelor se aplica un #oos daca se doreste obtinerea unui sunet mai interesant sau diferit nu are rost un boost, sau un cut, daca res"ec i$a frec$en a nu e-is a din s ar (de e"emplu 3>Dz pe voce, cea mai baritonala voce masculina atingand ma"im 85C 9>Dz). Ti"uri de e&ali/a oare E&ali/a orul &rafic (fig.8) / este cel mai des intalnit dintre toate genurile de egalizatoare, si consta in mai multe benzi de frecventa, cu valoare fi"a, carora le este atribuita cate o functie 2ain, ce permite aplicarea unui boost sau a unui cut pe oricare dintre ele.

-ig.8

Aumarul benzilor de frecventa si valorile atibuite acestora, difera in functie de producatorul aparatului ( soft-ului (fig.9).

-ig. 9

E&ali/a orul "arame ric (fig.:) / permite operatorului sa controleze oricare din cei trei parametrii principali ai unui egalizator, fiecare dintre acestia avand o valoare variabila$ amplitudinea ( gain-ul (+), frecventa (.), latimea de banda (1) de obiceiv notata G ( Hualit0.

-ig.: =ajoritatea consolelor de mi"aj audio moderne folosesc egalizatoare parametrice sau semiparametrice ( paragrafice. E&ali/a orul dinamic (fig.+>) =ajoritatea soft-urilor de editare si mi"are audio folosesc si egalizatoare dinamice, care permit controlul operatorului asupra acelorasi variabile ca si in cazul egalizatoarelor parametrice (amplitudinea ( gain-ul, frecventa, latimea de banda), de aceasta data insa, functie de unitatea de timp.

-ig. +> COMPRESIA AUDIO ! COMPRESORUL DE DINAMICA #ompresia este aplicata pe orice inregistrare de voce care suna bine. )a este necesara datorita diferentelor de amplitudine cu care se efectueaza o inregistrare, dar si pentru a aduce vocea in fata. 6rin diferente de amplitudine vom intelege nivele diferite (volum diferit), pe diferite parti ale inregistrarii.6rin compresie se aduce totul la acelasi nivel ca si cand distanta fata de microfon (poate aparea efec ul de "ro-imi a e / cu cat distanta fata de microfon se micsoreaza, ca atat nivelul amplitudinii frecventelor joase ( basilor din voce, creste) si intensitatea vorbitii ar fi fost constante. Brice com"ressor (fig.++) trebuie sa aiba cel putin 5 butoane de actiune si anume$ !ttac, ,elease, Ireshold ( Iresh, ,atio, 2ain / toate acestea au o stransa legatura intre ele, lucrand ca un intreg.

-ig.++
A ac(ul (3) - se refera la timpul (in milisecunde) in care compresia intra in actiune asupupra materialului inregistrat. Release(ul (5) - se refera la timpul (in milisecunde) in care compresia iese din actiune deoarece, compresia actioneaza diferit pe diversele parti ale inregistrarii, in functie de nivelul la care sunt inregistrate. Tres*(ul (+) - se refera la nivelul (in d<) la care incepe compresia sa actioneze. 'e e"emplu, daca avem o inregistrare care are cel mai ridicat nivel la -+5d< si noi punem Iresh-ul la oricat de la >d< la -+5d< atunci compresia nu va actiona, ca si cum ea nici nu e"ista pe acel material (insa daca in aceasta situatie se umbla la 2ain, el se va comporta ca un simplu volum).

Ra io(ul (1) - se refera la Jdozarea compresiei in functie de nivelul in d< cu care amplitudinea semnalului original al inregistrarii, depaseste nivelul Ireshului. 'e e"emplu, daca inregistrarea noastra are nivelul ma"im de -+5d< iar noi am setat Iresh-ul la -.>d< si am pus ,atio-ul la .$+, atunci momentele in care nivelul inregistrarii depaseste -.>d< intra in compresie, astfel sunetele care inainte de compresie aveau nivelul de -+5d<, dupa compresie vor avea -+8,5d<, iar cele care aveau inainte de compresie -.>d< dupa compresie vor avea tot -.>d<. #u cat marim ,atio-ul mai mult cu atat sunetele mai puternice si sunetele mai slabe dintre cele care depasesc .>d<, vor tinde sa aiba aceeasi amplitudine prin urmare si sunetele de -+5d< si cele de -.>d<, vor fi la acelasi nivel (-.>d<), auzindu-se la fel de tare. #u cat dam Iresh-ul mai jos cu atat compresia actioneaza de la un nivel mai mic si deci, daca dam Iresh-ul la -7>d<, iar ,atio-ul la Inf (Infinit), atunci atat sunetele care in inregistrarea originala se auzeau foarte incet cat si cele care se auzeau tare se vor auzi la fel, la acelasi nivel (lucru de nedorit de fapt). ,ain(ul (.) - are rolul de a compensa, de-a aduce totul inspre >d<. In continuarea e"emplului de mai sus, materialul audio va fi la -.>d<. 'in 2ain, il aduci la ce nivel doresti, astfel, daca il vrei in >d<, duci gainul la apro"imativ .>d<. #u cat este mai apropiat de >d<, cu atat este mai puternic, acest >d< reprezentand modulatia ma"ima a unui sunet (nedistorsionat). #e depaseste >d<, inseamna distorsiune si cu cat este mai mare cifra de dinaintea d<, cu atat distorsiunea este mai mare. E-em"lu: 6resupunand ca inregistram o voce care are nivelul intre -7 si -:, d< dar din cand in cand cate un sunet ajunge pana in >d<, iar altul este foarte slab. In acest caz compresorul poate fi setat in felul urmator$ -!ttac......... 5ms -,elease..... 5>ms -Iresh........ -+9d< -,atio......... 5(la unele compresoare scrie rata urmata de $+, deci 5$+) -2ain.......... +5d< !stfel, daca pe o portiune de inregistrare, amplitudinea semnalului sonor depaseste Iresh-ul (de -+9d<) cu +> d<, ajungand astfel la valoarea de -9d<, dupa un timp de 5ms de la observarea acestui fenomen, compresia va intra in actiune si va reduce nivelul semnalului pana la un plus de .d< (cu ,atio-ul de 5$+/ surplusul de +> d< ( 5 K un surplus de .d<), stabilind pe acest interval de timp o amplitudine

a semnalului de -+7d<. In acelasi timp cu procesul de compresie, actioneaza si functia 2ain (in cazul nostrum stabilita la +5d<), asadar nivelul final de iesire al semnalului sonor (pe intervalul de timp in care Iresh-ul a fost depasit cu +>d<), va fi in urma intregului process, de apro"imativ -+d<. 6entru o aplicare corecta a compresiei pe o voce, se urmareste nivelul mediu la care este efectuata inregistrarea (intotdeauna Irash-ul se pune mai jos decat media) - daca media este undeva la -7d<, Irash-ul se pune intre -+>C-+.d<. ,atio-ul se pune in functie de sunetele razlete care se aud mai tare decat restul inregistrarii - daca aceste sunete sunt mult mai puternice decat restul inregistrarii, atunci se stabileste o valoare a ,atio-uli mai mare, in anumite cazuri, se poate duce pana la Inf., dar in general pentru voci, ,atio-ul se pune intre .,5$+ si 8$+. 2ain-ul se dozeaza in functie de necesitate. 'aca Irash-ul are valoarea de -+9d<, 2ain-ului nu i se aplica niciodata o valoare mai mare de +7d<. !ttac-ul este bine sa fie intre + si +>ms, iar ,elease-ul 5>ms. Com"resia "e mai mul e #en/i #ompresorul pe mai multe benzi ( =ultiband #ompressor (fig.+.) are ca o caracteristica principala, posibilitatea de a actiona diferit pe diverse benzi de frecventa. !stfel, avantajul acestui tip de compresie, este ca poate fi setata spre a reduce nivelul anumitor game de frecvente care distorsioneaza la inregistrare, pe celelalte lasandu-le nealterate.

-ig. +. #ompresoarele pe mai multe benzi se folosesc in primul rand in timpul procesului de masterizare audio. 'e asemenea, acestea sunt de nelipsit in cadrul

radioului modern, fiind folosite ca un ultim filtru la iesirea finala spre emitator, mentinand astfel semnalul venit din emisia live la un nivel constant si crescandu-i considerabil amplitudinea. LIMITAREA SUNETULUI *imitarea este un proces in principiu similar compresiei, diferenta fiind data de faptul ca ratia lipseste ca variabila, astfel, semnalul sonor se va opri in threshold (acesta nu ii mai permite sa urce la un nivel mai mare al amplitudinii). Un compresor poate fii transformat intr-un limitator, atunci cand i se atribuie o valoare a ratiei e"trem de ridicata (+>$+C.>$+). NOISE ,ATE(UL Aoise 2ate-ul este un dispozitiv electronic sau un soft, foarte important in economia unui studio de inregistrari audio, sau a studioului de emisie radio. !cesta controleaza nivelul amplitudinii unui semnal sonor, actionand ca o inversa a limitarii audio / permite semnalului sa treaca mai departe nealterat, doar in cazul in care nivelul acestuia depaseste Ireshold-ul. )ste un proces similar compresiei, insa ratio-ul dispare in cazul 2ate-ului, fiind inlocuit de o alta valoare variabila numita !ttenuation. 'iferenta este ca !ttenuation-ul nu actioneaza conform unei ratii matematice, ci este o valoare e"acta (e"primata in d<), cu care amplitudinea semnalului sonor va fi redusa; in cazul in care aparatul ( soft-ul observa ca aceasta a sca/u sub threshold. E-em"lu: -!ttac......... CCC5ms -,elease..... CCC5>ms -Iresh.................. -7>d< -!ttenuation...........5>d< !stfel, in cazul in care pe un anumit interval de timp, unui semnal sonor ii scade amplitudinea sub Ihesh (de e"emplu scade pana la -8>d<), la 5ms dupa ce gate-ul observa fenomenul, semnalul va fi dezamplificat si mai mult (cu valoarea !ttenuation-ului). !sadar pe intervalul de timp in care semnalul intra in gate cu un nivel de -8>d<, acesta va iesi la valoarea de / +.>d< (-8>d<(valoarea initiala L -5>d<(valoarea !ttenuation-ului). 6rincipala intrebuintare a 2ate-ului este eliminarea zgomotului de fond, care poate aparea in timpul inregistrarii sau a emisiei live.

EXPANDER(UL )"pander-ul este un dispozitiv electronic sau un soft, ce controleaza nivelul amplitudinii unui semnal sonor, actionand ca o inversa a compresiei audio / reduce, dupa un anumit ,atio dinainte stabilit, semnalul a carui amplitudine coboara sub Ireshold ( permite semnalului sa treaca mai departe nealterat, doar in cazul in care nivelul acestuia depaseste Ireshold-ul. )ste un proces similar Aoise 2ate-ului, insa !ttenuation-ul dispare in cazul )"pander-ului, fiind inlocuit de ,atio. &e poate spune ca o e"trema a )"pander-ului poate fi luata in considerare ca si un Aoise 2ate. !stfel, in caul in care i se stabileste o ratie foarte mare (mai mare de +>$+), se poate spune ca )"pander-ul se comporta ca un Aoise 2ate. #a si in cazul Aoise 2ate-ului, )"pander-ul este folosit pentru eliminarea zgomotului de fond, care poate aparea in timpul inregistrarii sau a emisiei live. NORMALI%AREA AUDIO 6rocesul de normalizare audio (fig.+1-+, +1-.), presupune o amplificare a unui intreg semnal sonor (fig.+3), pentru ca ma"imele valorice (in amplitudine ( d<) ( pea / urile (+) reprezentarii grafice a semnalului, sa atinga apro"imativ aceeasi valoare.

-ig.+1-+

-ig.+1-.

-ig.+3

MIXAREA AUDIO In studioul de productie al oricarui post de radio modern, e"ista cel putin un computer pe care se poate opera cu ajutorul unui soft ce permite mi"ajul pe mai multe trac -uri (fig.+5, fig.+7) (de e"emplu !dobe !udition). !cesta este chintesenta procesului de productie, el facand legatura intre toate elementele (dispozitivele ( soft-urile) prezentate pana acum. =ulte dintre ele, se regasesc in meniurile acestui soft, el ajutand si in cazul preluarii sunetului si a editarii semnalului sonor preluat (atat in multitrac , cat si pe fiecare fisier audio in parte).

-ig. +5 &oft-ul, permite atat monitorizarea pe fiecare trac in parte, cat si modificarea volumului, panoramarea unui intreg trac sau chiar preluarea de sunet (fig.+5)$
+- -iecare trac poate fi denumit dupa bunul plac al operatorului.

.- =ute / taie volumul pe intreg Irac -ul (pentru a inlesni preascultarea) 1- Iaie volumul pe toate celelalte Irac -uri, mai putin cel selectat (pentru a

inlesni preascultarea). 3- ,ecord / permite preluarea de sunet dintr-o sursa e"terna 5- =odificarea volumului pe un intreg Irac 7- 6anoramarea unui intreg Irac .

-ig.+7

'e asemenea, printre multe altele, soft-ul permite modificarea volumului, panoramarea si aplicarea de efecte pe fiecare fisier audio in parte, fisiere ce compun mi"ajul, iar la sfarsit vor fi e"portate ca un tot unitar (fig.+7)$ + / linia de volum / avantajul fata de volumul pe intregul trac , este ca acesta, poate fi amplificat si dezamplificat ori de cate ori este nevoie si ca poate fi setat in mod diferit, pentru fiecare fisier audio in parte. .- linia de panoramare / avantajul fata de panoramarea pe intregul trac , este ca aceasta poate fi oscilata de cate ori operatorul crede de cuviinta, si ca poate fi setata diferit, pe diverse fisiere audio care se afla pe acelasi trac . MASTERI%AREA AUDIO =asterizarea audio reprezinta, de fapt, post / productia materialului audio deja mi"at. #u alte cuvinte, prin masterizare se intelege efectuarea ultimelor retusuri asupra unui mi"aj inainte ca acesta sa fie trimis spre emisie sau multiplicare (in cazul pieselor muzicale). In principiu, in acest scop, se aplica aceleasi efecte si filtre de sunet care au fost aduse in discutie mai devreme (egalizari, compresii, noise reduction, etc.), insa, de aceasta data, ele vor fi atribuite e"port-ului final (si nu pentru fiecare element al mi"ului in parte). 'e obicei, procedeele caracteristice masterizarii audio, se folosesc in cazul productiilor audio comple"e (piese muzicale), in studiouri concepute special pentru ace, studiouri destul de diferite fata de cele in care se efectueaza inregistrarile. 'e aceea, masterizarea se aplica destul de rar in cazul mi"ajelor audio specifice productiei radio. In inc*eiere, trebuie mentionat faptul ca, rezultatele finale ale productiei de materiale audio specifice posturilor de radio, depind in cea mai mare parte de creativitatea, inventivitatea si imaginatia celui care le realizeaza.