UNIVERSITATEA DE STIINTELE VIETII „REGELE MIHAI I”

DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE INGINERIE SI TEHNOLOGII APLICATE

MANAGEMENTUL ARIILOR PROTEJATE

Parcul Natural Lunca Mureșului

STUDENT PROFESOR INDRUMATOR

Bucila Sergiu Teodor Sef. Lucr. Dr. Carolina Stefan

 Mureșul este cel mai lung râu de pe teritoriul României (exceptând Dunărea), și
formează în parcul natural un ecosistem specific de luncă, cu zone inundate periodic, cu ape
curgătoare și stătătoare, păduri aluviale și impresionante galerii de sălcii și plopi. Această zonă
găzduiește peste 200 de specii de păsări, multe dintre acestea fiind protejate pe plan internațional.
Parcul Natural Lunca Mureșului este o arie protejată constituită în România, în aval de
municipiul Arad, până la granița cu Ungaria, de-a lungul râului Mureș, clasificată ca parc
natural la nivel național și ca peisaj terestru protejat în taxonomia internațională a IUCN. Ea
cuprinde incinta îndiguită a râului Mureș, respectiv zona inundabilă dintre digurile situate de o
parte și de alta a râului și între terasele înalte ale aceluiași râu. Este o zonă cu inundații periodice,
în care plantele și animalele din împrejurimi sunt adaptate la acest regim.
Parcul Natural Lunca Mureșului declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151
din 30 noiembrie 2004, este situat în vestul României, limitrof zonei fiind chiar
orașul Arad (centrul său se găsește la doar 4 km de limita estică a zonei). Are o suprafață de
17.455 ha și include zona îndiguită a Mureșului; este o zonă inundabilă (o inundație la fiecare
trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a râului și între terasele înalte ale
aceluiași râu. Lunca Mureșului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare
și stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii și plopi, precum și zăvoaie și șleauri de câmpie,
important loc de cuibărire și pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub
un regim strict de protecție pe plan internațional. În interiorul Parcului Natural Lunca Mureșului
râul străbate o lungime de 88 km având o lățime medie de 120 m, ultima porțiune de
la Nădlac la Cenad reprezentând și graniță între România și Ungaria.
ARII PROTEJATE
În cadrul Parcului Natural Lunca Mureșului există patru zone strict protejate, unde sunt
interzise orice fel de activități de exploatare a resurselor naturale. Acestea sunt:
Prundul Mare
Rezervația naturală Prundul Mare este cea mai sălbatică porțiune a parcului. Această
rezervație are o suprafață de aproape 720ha și este reprezentată de o zonă cu prunduri, lunci de
câmpie, pâlcuri de pădure, pajiști și zone umede cu stuf și papură. Aici se află una din cele mai
spectaculoase bălți ale parcului, Balta Bezdin. Printre stuf și papură, acolo unde există ochiuri de
apă limpede, se află o suprafață mai mică de jumătate de hectar acoperită cu nufăr alb. Tot în
această rezervație se găsesc și câteva specii rare de orhidee (Platanthera bifolia și Epipactis
latifolia).
Pădurea Cenad
Această arie forestieră strict protejată, cu o suprafață de peste 310ha, cuprinde o
diversitate arboricolă de stejar, frasin, salcie și plop. Se află situată pe malul stâng al Mureșului
și cuprinde și o serie de insule, printre care Insula Mare Cenad și Insulele Igriș.
Insula Mare Cenad
 Această arie protejată se află pe teritoriul administrativ al comunei Cenad și are o
suprafață de puțin peste 2ha. Este caracterizată de prezența depunerilor de aluviuni nisipoase și a
grindurilor de argile lacustre.
Insulele Igriș
Cu o suprafață de 7ha, aceste mici insule oferă condițiile de habitat optime pentru
găzduirea, hrănirea și cuibărirea mai multe specii avifaunistice. Printre păsările migratoare
prezente aici menționăm: egreta mică, stârcul roșu, galben și de noapte și barza neagră.

PARCUL NATURAL LUNCA MURESULUI

Flora parcului Lunca Mureșului este variată și specifică atât unei clime continentale, cât
și zonei umede inundabile. Astfel, aici se întâlnește vegetație erbacee, specifică pajiștilor de
câmpie, vegetație palustră și plutitoare, specifică bălților, vegetație erbacee cățărătoare, în
zăvoaiele de plop și salcie și vegetație specifică pădurilor de stejar și frasin.
Din cele 1.000 de specii și subspecii de plante lemnoase și ierboase, merită menționat
arboretele de stejar pedunculat, frasinul, plopul negru și alb și salcia albă, specii prezente în
special în zona pădurii Cenad.
Un număr mare de plante sunt marcate ca specii rare și vulnerabile și apar pe lista roșie a
plantelor superioare din România. Dintre acestea, amintim de: forfecuța bălții, neghina, inarița,
ștevia de baltă și stupinița. De asemenea, conform Convenției de la Berna, trifoiașul de baltă,
peștișoara și cornaciul sunt specii strict protejat
Vegetația acestei zone se dezvoltă într-o climă continental moderată, cu veri călduroase și
ierni moderate. Temperatura medie anuală este de 10.5 grade Celsius, iar precipitațiile medii
anuale sunt de 550mm. Multe plante din zonă au nevoie de perioada de inundații ca să germineze
și să consume substanțele nutritive proaspăt dizolvate în apă. În afara speciilor ierbacee cultivate
în terenurile arabile din zona dig-mal sau terasă înaltă-mal, în flora spontană se întâlnesc frecvent
specii ca: Calamagrostis epigeios, Agropyron repens, Artemisia vulgaris, Filago arvensis,
Falcaria vulgaris, Malva pusilla, Lepidium draba, Festuca valleriaca. Plantele sunt reprezentate
prin peste 1000 de specii și subspecii lemnoase și ierboase. Pajiștile de câmpie sunt constituite
din asociații de Festuca, Poa, Lolium, Agrostis, Trifolium, Euphorbia, Plantago. Există suprafețe
mai mult sau mai puțin întinse unde se întâlnesc specii de plante ierbacee rare sau pe cale de
dispariție. Astfel au fost semnalate exemplare răzlețe de Ornithogalum boucheanum,
Ornithogalum pyramidale (bălușca), Xeranthemum annuum (plevaiță), Echium italicum (cca.
100 exemplare în partea sud - vestică a comunei Pecica, în locul numit “Șanțul Mare”). Un
număr destul de mare de plante fac parte din „Lista roșie a plantelor superioare din România” ca
specii vulnerabile sau rare: Achillea thracica, Stratiotes alloides (forfecuța bălții), Agrostemma
githago (neghină), Cirsium brachycephalum, Lindernia procumbens, Najas minor (inariță),
Peucedanum officinale (chiminul porcului), Platanthera bifolia (stupiniță), Rumex aquaticus
(ștevie de baltă), Vicia narbonensis L. ssp. serratifolia . De asemenea trei specii Marsilea
quadrifolia (trifoiaș de baltă), Salvinia natans (peștișoară), Trapa natans (cornaci) sunt specii
strict protejate conform Convenției de la Berna. Arboretele de stejar pedunculat (Quercus robur)
și frasin (Fraxinus excelsior) sunt preponderente în această zonă, alături de zăvoaiele de plop
negru (Populus nigra) și alb (P. alba) și de salcie albă (Salix alba). Ele se găsesc, în principal, în
cadrul unui trup mic de pădure în zona Cenad și a unei păduri de cca. 6000 ha ce se întinde de-a
lungul Mureșului în aval de Arad până către comuna Semlac. Cele mai importante habitate de
interes comunitar din Lunca Mureșului sunt cele forestiere și cele de zone umede. Dintre
primele, habitatul 91F0- “Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)” este cel mai
bine reprezentat în ceea ce privește suprafața ocupată. Speciile caracteristice zonei și care
alcătuiesc acest habitat sunt stejarul pedunculat (Quercus robur), frasinul (Fraxinus angustifolia)
și mai rar velnișul (Ulmus laevis) și ulmul de câmp (Ulmus minor). Din păcate, specia cea mai
importantă – stejarul pedunculat nu fructifică abundent și des pentru a asigura regenerarea
naturală. Dintre habitatele de zone umede, 3270- “Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de
Chenopodion rubri și Bidention” este cel mai important.
Fauna
Diversitatea ecosistemelor terestre și acvatice ale Parcului Natural Lunca Mureșului este
favorabilă condițiilor de viață.
În interiorul parcului există un habitat format din zăvoaie și șleauri de câmpie, care
reprezintă locul perfect pentru cuibărirea și migrația a peste 200 de specii de păsări, printre care
amintim de cormoranul mare, corcodelul mic, cârstelul de baltă, diferite specii de rațe, prigoria,
pescărușul râzător și numeroase specii de stârc, berze și egrete. Dintre speciile protejate la nivel
internațional, amintim de: acvila țipătoare mică, acvila de stepă, dumbrăveanca, rața
cârâitoare mică, barza neagră, ciocârlia și lăstunul de mal.
Printre speciile comune de pești prezenți în apele parcului trebuie menționat că mreana
populează apele Mureșului, crapul populează apele stătătoare și bălțile, porcușorul de nisip,
scobarul și linul se regăsește în apele pârâurilor, iar în apele curgătoare se găsește biban, plătică,
știucă și caras. Dintre speciile rare de pești prezente în parc se numără ghiborțul de râu, răspărul
și mihalțul.
În pădurile parcului și în zonele adiacente trăiesc și numeroase mamifere, precum: cerbul
lopătar, căpriorul, mistrețul, liliacul urecheat, veverița, vulpea, dihorul de stepă și popândăul.
Herpetofauna este și ea variată, un rol important în acest sens fiind dat de caracterul de
luncă și zonă umedă al zonei. Găsim aici brotăcel de copac, buhai de baltă cu burta roșie,
broască de lac, tritonul cu creată, năpârcă, șopârlă cenușie și broască țestoasă de apă.
Nevertebratele sunt prezente în număr foarte mare și cuprind numeroase specii de melci și scoici
în albia Mureșului și numeroase specii de insecte, printre care rădașca și libelula.

CERB LOPATAR

Principalele atracții turistice din Lunca Mureșului sunt următoarele:

 Peisajul specific de luncă, având ca element principal Râul Mureș, cu cele 40 de insule din
interiorul parcului, plaje de nisip și tunelurile formate de sălciile care se apleacă asupra apei;
 Cele cca 200 de specii de păsări reprezentate de populații impresionante în zona ariei
protejate și care pot fi urmărite din observatoare special construite;
 Biodiversitatea remarcabilă, începând cu păsările și continuând cu mamifere, reptile,
amfibieni, pești, insecte .
 Cele două mănăstiri foarte vechi din interiorul parcului, respectiv Mănăstirea Hodoș-Bodrog,
cea mai veche așezare monastică din România, cu viață monahală neîntreruptă, având ca
primă atestare documentară o diplomă dată de Regele Bela al III-lea în anul 1177
 și Mănăstirea Bezdin - una dintre puținele mănăstiri ortodoxe sârbe din România care se mai
păstrează, datând din anul 1539.
 Balta cu nuferi din Rezervația naturală Prundul Mare, singurul loc din județul Arad unde
Nimphaea alba vegetează natural.
Cele mai importante activități turistice sunt:

 Excursii pe Mureș cu ambarcațiuni ușoare de tip caiac-canoe ce pot fi închiriate de la sediul

administrației din Arad sau de la punctele de informare turistică Pecica și Cenad;
 Plimbări cu bicicleta pe traseul Ceala, traseul Arad – Pecica prin pădure și traseul Arad –
Pecica - Sâmpetru German – Cenad, ultimul străbătând tot parcul de la est spre vest;
închirierea de biciclete de teren pentru vizitarea parcului și parcurgerea acestor trasee se
poate face și de la sediul administrației din Pădurea Ceala și de la punctele de informare
turistică Pecica și Cenad;
 Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observatorul Prundul Mare și a păsărilor din
Observatorul Bezdin, construite în acest scop în zona Rezervației Naturale Prundul Mare;
 Vizite ghidate pe teritoriul întregului parc, pe trasee tematice care includ Balta cu nuferi,
arborete naturale de luncă, Mănăstirile Hodoș - Bodrog și Bezdin, sau situri arheologice.

MANASTIREA HODOS BODROG