Parcul Natural Lunca Mureșului

 Articol

 Discuție

 Lectură

 Modificare

 Modificare sursă

 Istoric

Unelte
















46°5′N 20°55′E

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Parcul Natural Lunca Mureșului

Categoria V IUCN (Peisaj terestru/marin protejat)

 Imagine din parc

Zonă umedă de importanță internațională

Poziția Județul Arad, România

Cel mai apropiat oraș Arad

Coordonate 46°5′N 20°55′E

Suprafață 171,66 km²

Înființare 2005

Website oficial

Modifică date / text

Parcul Natural Lunca Mureșului este o arie protejată constituită în România, în aval de
municipiul Arad, până la granița cu Ungaria, de-a lungul râului Mureș, clasificată ca parc natural
la nivel național și ca peisaj terestru protejat în taxonomia internațională a IUCN. Ea cuprinde
incinta îndiguită a râului Mureș, respectiv zona inundabilă dintre digurile situate de o parte și de
alta a râului și între terasele înalte ale aceluiași râu. Este o zonă cu inundații periodice, în care
plantele și animalele din împrejurimi sunt adaptate la acest regim.

Localizare
Parcul Natural Lunca Mureșului declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30
noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind
instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone)[1], este situat în vestul României,
limitrof zonei fiind chiar orașul Arad (centrul său se găsește la doar 4 km de limita estică a
zonei). Are o suprafață de 17.455 ha și include zona îndiguită a Mureșului; este o zonă
inundabilă (o inundație la fiecare trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a râului
și între terasele înalte ale aceluiași râu. Lunca Mureșului Inferior este un ecosistem tipic de zonă
umedă cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii și plopi, precum și
zăvoaie și șleauri de câmpie, important loc de cuibărire și pasaj pentru cca. 200 de specii de
pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecție pe plan internațional. În interiorul
Parcului Natural Lunca Mureșului râul străbate o lungime de 88 km având o lățime medie de 120
m, ultima porțiune de la Nădlac la Cenad reprezentând și graniță între România și Ungaria.[2]

Biodiversitate
Vegetația acestei zone se dezvoltă într-o climă continental moderată, cu veri călduroase și ierni
moderate. Temperatura medie anuală este de 10.5 grade Celsius, iar precipitațiile medii anuale
sunt de 550mm. Multe plante din zonă au nevoie de perioada de inundații ca să germineze și să
consume substanțele nutritive proaspăt dizolvate în apă. În afara speciilor erbacee cultivate în
terenurile arabile din zona dig-mal sau terasă înaltă-mal, în flora spontană se întâlnesc frecvent
specii ca: Calamagrostis epigeios, Agropyron repens, Artemisia vulgaris, Filago arvensis,
Falcaria vulgaris, Malva pusilla, Lepidium draba, Festuca valleriaca.

Plantele sunt reprezentate prin peste 1000 specii și subspecii lemnoase și ierboase. Pajiștile de
câmpie sunt constituite din asociații de Festuca, Poa, Lolium, Agrostis, Trifolium, Euphorbia,
Plantago. Există suprafețe mai mult sau mai puțin întinse unde se întâlnesc specii de plante
ierbacee rare sau pe cale de dispariție. Astfel au fost semnalate exemplare răzlețe de
Ornithogalum boucheanum, Ornithogalum pyramidale (bălușca), Xeranthemum annuum
(plevaiță), Echium italicum (cca. 100 exemplare în partea sud‐vestică a comunei Pecica, în locul
numit “Șanțul Mare”).

Un număr destul de mare de plante fac parte din „Lista roșie a plantelor superioare din România”
ca specii vulnerabile sau rare: Achillea thracica, Stratiotes alloides (forfecuța bălții),
Agrostemma githago (neghină), Cirsium brachycephalum, Lindernia procumbens, Najas minor
(inariță), Peucedanum officinale (chiminul porcului), Platanthera bifolia (stupiniță), Rumex
aquaticus (ștevie de baltă), Vicia narbonensis L. subsp. serratifolia. De asemenea trei specii
Marsilea quadrifolia (trifoiaș de baltă), Salvinia natans (peștișoară), Trapa natans (cornaci) sunt
specii strict protejate conform Convenției de la Berna.

Arboretele de stejar pedunculat (Quercus robur) și frasin (Fraxinus excelsior) sunt

preponderente în această zonă, alături de zăvoaiele de plop negru (Populus nigra) și alb (P. alba)
și de salcie albă (Salix alba). Ele se găsesc, în principal, în cadrul unui trup mic de pădure în
zona Cenad și a unei păduri de cca. 6000 ha ce se întinde de-a lungul Mureșului în aval de Arad
până către comuna Semlac.

Cele mai importante habitate de interes comunitar din Lunca Mureșului sunt cele forestiere și
cele de zone umede. Dintre primele, habitatul 91F0- “Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion
minoris)” este cel mai bine reprezentat în ceea ce privește suprafața ocupată. Speciile
caracteristice zonei și care alcătuiesc acest habitat sunt stejarul pedunculat (Quercus robur),
frasinul (Fraxinus angustifolia) și mai rar velnișul (Ulmus laevis) și ulmul de câmp (Ulmus
minor). Din păcate, specia cea mai importantă – stejarul pedunculat nu fructifică abundent și des
pentru a asigura regenerarea naturală. Dintre habitatele de zone umede, 3270- “Râuri cu maluri
nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention” este cel mai important.[3]

Ecoturism
Pachetul I - Ecotur în Parcul Natural Lunca Mureșului și Rezervația Naturală Runcu Groși;

Pachetul II - Excursie în canoe și retur pe biciclete în Parcul Natural Lunca Mureșului;

Pachetul III - Admirarea peisajului de luncă și a insulelor de pe Mureș din canoe sau caiac;

Pachetul IV - Urmărirea păsărilor din observator în zona Bezdin;

Pachetul V - Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observator;

Pachetul VI - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și/sau religioase
cu bicicleta;

Pachetul VII - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și minunății ale
naturii pe jos;

Pachetul VIII - Vizitarea zonei Rezervației Naturale Prundul Mare – ecosisteme palustre,
acvatice, forestiere, Balta cu Nuferi.

Principalele atracții turistice din Lunca Mureșului sunt următoarele:

 Peisajul specific de luncă, având ca element principal Râul Mureș, cu cele 40 de insule din
interiorul parcului, plaje de nisip și tunelurile formate de sălciile care se apleacă asupra apei;
  Cele cca 200 de specii de păsări reprezentate de populații impresionante în zona ariei protejate și
care pot fi urmărite din observatoare special construite;
 Biodiversitatea remarcabilă, începând cu păsările și continuând cu mamifere, reptile, amfibieni,
pești, insecte s.a.
 Cele două mănăstiri foarte vechi din interiorul parcului, respectiv Mănăstirea Hodoș-Bodrog, cea
mai veche așezare monastică din România, cu viață monahală neîntreruptă, având ca primă
atestare documentară o diplomă dată de Regele Bela al III-lea în anul 1177 și Mănăstirea Bezdin -
una dintre puținele mănăstiri ortodoxe sârbe din România care se mai păstrează, datând din anul
1539.
 Balta cu nuferi din Rezervația naturală Prundul Mare, singurul loc din județul Arad unde
Nymphaea alba vegetează natural.

Cele mai importante activități turistice sunt:

 Excursii pe Mureș cu ambarcațiuni ușoare de tip caiac-canoe ce pot fi închiriate de la sediul

administrației din Arad sau de la punctele de informare turistică Pecica și Cenad;
 Plimbări cu bicicleta pe traseul Ceala, traseul Arad – Pecica prin pădure și traseul Arad – Pecica -
Sâmpetru German – Cenad, ultimul străbătând tot parcul de la est spre vest; închirierea de
biciclete de teren pentru vizitarea parcului și parcurgerea acestor trasee se poate face și de la
sediul administrației din Pădurea Ceala și de la punctele de informare turistică Pecica și Cenad;
 Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observatorul Prundul Mare și a păsărilor din
Observatorul Bezdin, construite în acest scop în zona Rezervației Naturale Prundul Mare;
 Vizite ghidate pe teritoriul întregului parc, pe trasee tematice care includ Balta cu nuferi,
arborete naturale de luncă, Mănăstirile Hodoș - Bodrog și Bezdin, sau situri arheologice;[4]